TESTAMENTUL

FILOZOFIC
 MIHAI GANEA
Testamentul filozofic

EDITURA TRANSILVANIA
 MIHAI GANEA

TESTAMENTUL
FILOZOFIC
DOCUMENT ISTORIC INTERPRETAT

VOL. I

Comentarii
MIHAI GANEA
ȘI
VIRGINIA PARASCHIV

EDITURA TRANSILVANIA
Baia Mare – 2016
Colecția CITITOR DE PROZĂ este coordonată de
Emanuel Pope, Londra, Regatul Unit al Marii
Britanii.

Redactor: Virginia Paraschiv

Coperta: Maia Martin
Tehnoredactare: Alin Oltyan

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

IAGAN AMEIH
Testamentul filozofic / Iagan Ameih. - Baia Mare
: Editura Transilvania, 2016
ISBN 978-606-8423-30-2

821.135.1-31

Toate drepturile asupra versiunii în limba română

aparţin
EDITURII TRANSILVANIA

ISBN 978-606-8423-30-2
Închin această carte generaţiilor viitoare
MIHAI GANEA
pânza neagră

sunt bătrân de-acuma mamă

te-am ajuns încet din urmă
tu m-aştepţi să vin cuminte
eu mă zbat să ies din turmă

turma asta nu mă lasă

să adorm nicio fărâmă
trag de mine zi şi noapte
gândurile mi le scurmă

demon negru îmi agită

creierii fierbinţi în clocot
când mă trage când mă-mpinge
când pe cruce când sub clopot

undeva se plânge tata

că i-au profanat movila
iar la fratele mai tânăr
capu-i l-au luat cu sila

toată viaţa mea scăldată

în atâtea performanţe
tremură pe neagra pânză
fără noime şi speranţe

las în urma mea o lume

scârbă şi nedumerire
testamentul filozofic
un dosar de urmărire
sunt bătrân de-acuma mamă
te-am ajuns încet din urmă
tu m-aştepţi să vin cuminte
eu mă zbat să ies din turmă

MIHAI GANEA
 Onoare chirurgiei
Chirurgia nu este o profesie, un job sau o
meserie specială în raport cu medicina. Chirurgia
este o misiune, o misiune supremă . Magnificența sa,
chirurgia. Onoare chirurgiei. Iuliu Hațieganu spunea
despre medicină că este ”știință și conștiință,
îmbinată cu iubire de oameni”. Chirurgia le adaugă
pe amândouă la strălucirea ei profundă și
inconfundabilă. Știți ce înseamnă să salvezi o viață ?
Dar o mie de vieți, dar zece mii sau mai multe ?
Despre chirurgi s-a vorbit mult. Despre chirurgi s-a
scris mult. Despre chirurgi s-au făcut scenarii de
filme și kilometri de peliculă cinematografică. Dar
toate nu au fost altceva decât niște jocuri. Niște
simple jocuri de imaginație. Cine nu a simțit pulsul
vieții unui chirurg, nu poate descrie trăirea și emoția
unui act chirurgical. Trăirile și emoțiile nu pot fi
trase la copiator. Ele rămân în el. Zbuciumare
autentică. Cutremur interior. Știut numai de el și
asistenții lui, colegi și prieteni, anesteziști, surori,
infirmiere, dar și dușmani frustrați, roși de invidie și
pizmă. Însă cu toate obstacolele pe care le
întâmpină, chirurgul, în demersul strict misionar,
satisfacțiile rămân deasupra tuturor vicisitudinilor
destinului său, ca o marcă emblematică şi ca o
religie academică, ca un refren peste veacuri, ”Când
asudată tâmpla se zbate sub arcadă . . . Onoare
chirurgiei” ! Spre deosebire de restul medicilor,
chirurgul muncește și fizic, nu numai cu mintea sau
inteligența sa misionară. Chirurgul este un specialist
cu o formație complexă care presupune cunoștințe și
informații din întreg arealul lumii medicale. Din
toate domeniile. Dar și o temeinică cultură generală
umanistă, fără de care parcursul său devine
șovăielnic. Munca sa presupune, pe lângă forță fizică
și rezistență nervoasă, gândire clară, concentrare,
discernământ și stăpânire de sine.
Problema centrală la chirurg este legată de
morala și codul său etic, deontologic. Atitudinea față
de lucrul și studiul său, dublată de relația specială cu
pacientul, dar și cu mediul academic în care
viețuiește. Ceea ce mă preocupă cel mai mult acuma,
este tânărul aflat la început de drum, după
delimitarea opțiunii sale în fața rezidențiatului
profesional. Am citit sumedenii de mesaje, sfaturi și
recomandări adresate acestor tineri colegi. Unul
singur lipsea din carul acesta de fân, din păcate, cel
mai important, codul. Dacă nu ai cod, nu face
chirurgie. Asta e și nimic mai mult, pentru început.
Lucrarea de față nu este istoria unei vieți. Ea conține
impresii asupra acelor aspecte care au caracterizat,
dar și determinat, istoria tragică unui popor, istoria
întregului neam românesc vreme de aproape o
jumătate de secol. O spun asta la modul general,
pentru că în special, viața unui chirurg, viața unui
scriitor medic este mult mai complicată, mai
specială. Am trăit și muncit într-o lume în care nu mi
s-a oferit nicio șansă, nici o garanție. Am trăit și am
muncit pentru om, am trăit și am muncit pentru
binele unui popor, am trăit și am suferit pentru
dreptate și adevăr.
Grija pentru generațiile viitoare m-a determinat să
alcătuiesc această carte. Frumusețea morală a
omului bun în demersul său perpetuu de a deveni cât
mai bun, măreția omului de știință și civilizație, m-
au îndemnat să încerc a transmite gândurile mele
celor dragi, acum înainte de marele drum spre
orientul etern. Căci ceea ce rămâne în urma noastră
este doar lumina din noi.

MIHAI GANEA
MIHAI GANEA
(Prezentare la Radio tv Unirea Austria 2017)

Mihai Ganea, Doctor Mihai Ganea, doctor chirurg

cu o experienţă impunătoare, a ales ca în timpul
liber să se exprime cu sensibilitate artistică. Ca
romancier s- a distins prin romanul Loli, o
radiografie dramatică a cotidianului gri din epoca
ceauşistă. Romanul Chirurgul, aduce în faţa
cititorului tragedia unui destin, laolaltă cu alte
destine ale fiinţei româneşti, în universul carceral
totalitar. A excelat în proză scurtă, adunată într-un
volum cu un generic expresiv şi provocator
„BATALIONUL DE PEDEAPSĂ”. Documentarist
temerar, a reunit în volumul TĂCEREA
UMBRELOR, testimonii autentice despre cum era
erodată şi surpată în comunism cariera profesională
a unui om, cu contribuţia activiştilor de partid, a
securiştilor, a turnătorilor voluntari şi a
informatorilor cu state secrete de plată. Doctorul
Mihai Ganea are în curs de apariţie
TESTAMENTUL FILOZOFIC, care reuneşte
filele autentice din dosarul său de securitate obţinut
de la CNSAS, o coborâre în infern, din care
OBIECTIVUL, Mihai Ganea, a ieşit mai puternic şi
mai înţelepţit privind mizeria unui sistem, mizeria
umană perversă şi violentă. Nimic nu l-a înrăit şi nu
i-a plafonat creativitatea, sensibilitatea şi dragostea
de oameni. Doctorul chirurg misionar, doctor care
şi-a petrecut majoritatea ceasurilor din viaţa sa în
tăcerea sălii de operaţie, a avut puterea şi tăria să
creadă în oameni, să viseze, să-şi iubească
Maramureşul natal, cu ardoare şi cu pasiune. Poezia
a fost şi este pentru dânsul fanta de lumină sacră
care l-a călăuzit în expresia logosului său poetic.
Volumul Odele Maramureşului vorbeşte chiar prin
genericul său explicit, de iubirea fiinţei româneşti
arhaice şi eroice a unuia din cel mai copleşitor tărâm
al mitologiei şi metafizicii.
Am selectat succint din opera literară a doctorului
Mihai Ganea.
Şi tot succint şi, sperăm noi, revelator, vom evoca
aspecte din activitatea sa de promotor al culturii
româneşti. Este director al Revistei Porţile
Nordului, revistă de cultură şi civilizaţie, o revistă
bine cunoscută şi în România şi În Diaspora. Este
coordonator de program al site-ului Porţile
Nordului, site cultural de largă respiraţie naţională
şi internaţională. Este redactor şi realizator de
emisiune culturală, Inflexiuni Spirituale, radio tv
unirea.
Activitatea sa prodigioasă este recunoscută în plan
naţional şi internaţional. Domnul doctor Mihai
Ganea nu crede că aici este locul şi momentul
prezentării palmaresului de diplome şi de distincţii,
în semn de recunoaştere a prestigiul său ca autor şi
promotor cultural. Amintim însă că domnia sa este
vicepreşedinte al Ligii Scriitorilor Români, în care
calitate se ocupă de promovarea valorilor româneşti
literare în ţară şi în afara ţării, cu precădere în
diaspora românească. Precizăm că doctorul Mihai
Ganea este prim vicepreşedinte al Confederaţiei
Naţionale a Patronatului Român – C N P R ..
ÎN LOC DE CURRICULUM VITAE
Dr.Mihai GANEA, PERIOADA : (1976-2008)-(
2008-2015)

• Doctor - medic - Universitatea de Medicină

si Farmacie “ Iuliu Haţieganu “ Cluj –
Napoca
• Medic specialist chirurg – Universitatea de
medicină si Farmacie “ Carol Davila “,
Bucureşti
• Medic primar chirurg - Universitatea de
Medicina si Farmacie “ Iuliu Haţieganu”
Cluj - Napoca
• Drd.în Ştiinte Medicale ( Universitatea de
Medicină si Farmacie “Gr.Popa” Iaşi)
• Lector Universitar ( Universitatea Bacău )
• Şeful Spitalului Clinic Transilvania
• Membru al Uniunii Medicale Balcanice
• Membru al Antantei Medicale Mediteraniene
• Membru al Uniunii Medicale Arabe
• Membru al Asociaţiei Medicale Române
• Membru al Societăţii Medicilor Scriitori si
Publicişti din România
• Membru al Asociaţiei Medicale Mondiale (
A.M.R. )
• Membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti
din România
• Membru al Asociaţiei Scriitorilor “Costache
Negri” Galaţi
• Membru al Asociaţiei Ziariştilor din
România
• Presedinte al Federaţiei Naţionale a
Patronatului Medico Farmaceutic Român
• Membru în Consiliul de Conducere al
Confederaţiei Naţionale a Patronatului
Român
• Director al Editurii Transilvania
• Membru în Colegiul Director al Societăţii
Române de Economie şi Administraţie
Sanitară
• Director Executiv al Fundaţiei de binefacere
Tecuci
• Director al Revistei de MEDICINĂ ŞI
FARMACIE
• Preşedinte al FUNDAŢIEI PENTRU
SPRIJINIREA SPITALELOR DIN
ROMÂNIA
• Dpl.al Asociaţiei Pentru Pacea Religiilor din
România
• Membru în CONSILIUL NAŢIONAL DE
SECURITATE ŞI SĂNĂTATE IN MUNCĂ
• Membru în CONSILIUL NAŢIONAL DE
REFORMĂ SANITARĂ
• Membru în CONSILIUL CES AL
MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII ŞI
FAMILIEI
• Membru în CONSILIUL CES AL
MINISTERULUI JUSTIŢIEI
• Consilier în Probleme de Sănătate,
Dep.Cercetare Proiectare
• Membru în CONSILIUL ECONOMIC ŞI
SOCIAL - CES – ( Comisia de Ocrotire a
Sănătăţii şi Protecţie Socială )
• Membru în Comisia Electorală Centrală (
Legea 145/ A. S. S. )
• Membru în CONSILIUL DE
ADMINISTRAŢIE AL CASEI
NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE
SĂNĂTATE
• Vicepreşedinte al CONFEDERAŢIEI
NAŢIONALE A PATRONATULUI
ROMÂN – CNPR
• MEMBRU AL UNIUNII ARTIŞTILOR
PLASTICI – UAP, din anul 2013
• Reprezentant al C N P R în consiliul de
Dialog Social al Ministerului Sănătăţii
• Vicepreşedinte al CONFEDERAŢIEI
PATRONATELOR DIN ROMÂNIA- CPR
• Vicepreşedinte al UNIUNEA GENERALĂ
A INDUSTRIAŞILOR DIN ROMÂNIA –
UGIR-1903
• Vicepreşedinte al Confederaţiei
PATRONATUL ROMÂN
• Reprezentant al PATRONATULUI ROMÂN
în Consiliul de Dialog Social al Ministerului
Sănătăţii
• Reprezentant al Confederaţiei
PATRONATUL ROMÂN, în consiliul CES
al Prefecturii judeţului Galaţi
• Vicepreşedinte al UNIUNII NATIONALE
A PATRONATELOR CU CAPITAL
PRIVAT DIN ROMÂNIA
• Membru al ASOCIAŢIEI FOŞTILOR
DEŢINUTI POLITICI DIN ROMÂNIA
• Membru al ASOCIAŢIEI FOŞTILOR
REFUGIAŢI STRĂMUTAŢI şi
EXPULZAŢI DIN ARDEALUL DE
NORD, BUCOVINA DE NORD ŞI
BASARABIA ( 1940-1945 )
• Redactor al Revistei „PORTO – FRANCO”,
Galaţi.
• MEMRU AL LIGII SCRIITORILOR DIN
ROMÂNIA ( Filiala Iaşi şi Vrancea )
• Preşedinte al LIGII SCRIITORILOR
ROMÂNI, Filiala Maramureş
• Vicepreşedinte naţional al LIGII
SCRIITORILOR ROMÂNI
• EDITOR - DIRECTOR AL
REVISTEI”PORTILE NORDULUI”
• Coordonator al CENTRULUI DE
EXCELENŢĂ IN PROMOVAREA
CREATIVITĂTII ROMÂNEŞTI,
„PORŢILE NORDULUI”, BAIA MARE;
Program integrat promovării cu prioritate
Proiectului”Baia Mare , Capitală Europeană
a Culturii.
• EDITOR AL REVISTEI „ITACA”,
DUBLIN, IRLANDDA
• PREŞEDINTE AL CONFEDERAŢIEI
NAŢIONALE A PATRONATULUI
 ROMÂN – CNPR – FILIALA
TERITORIALĂ MARAMUREŞ
• MEMBRU AL UNIUNII SCRIITORILOR
EUROPENI DIN REPUBLICA MOLDOVA

MEMORIU CU DATE AUTOBIOGRAFICE ŞI

ASUPRA ACTIVITĂŢII PROFESIONALE ŞI
ŞTIINTIFICE

Dr.Ganea Mihai născut la 4.08.1940 in Baia-Mare

,Maramureş.Şcoala elementară şi liceul în Baia Mare
,Liceul “ Gheorghe Şincai “. Absolvent al Facultăţii
de Medicină Generală a Institutului de Medicină şi
Farmacie IMF Cluj-Napoca promoţia 1974,
DIPLOMĂ DE DOCTOR MEDIC nr.198072 (
MINISTER ) /8555/ 25.09.1974 ( INSTITUT ) în
specialitatea Medicină Generală cu media 9 (nouă ).
Confirmat MEDIC PRINCIPAL DE
SPECIALITATE IN SPECIALITETEA
CHIRURGIE GENERALĂ ord.M.S.
nr.459/12.12.1984 ca urmare a examenului
promovat în septembrie 1984, Direcţia Sanitară
jud.GALAŢI NR.72 8/5.02.1985.
Confirmat MEDIC PRIMAR GHIRURGIE
GENERALĂ ord.M.S. nr.1083/1991 -pe baza
examenului susţinut în sesiunea 23.05.1994
Confirmat DOCTORAND ( 1996 )
U.M.F.”Gr.T.Popa” Iaşi ,CHIRURGIE (OMF)
Confirmat Lector Universitar asociat al Universităţii
de Stat Bacău. Facultatea de Ed.Fizică
Secţia KINETOTERAPIE
MEMBRU AL UNIUNII MEDICALE
BALCANICE, ANTANTA MEDICALĂ
MEDITERANIANĂ ,UNIUNEA MEDICALĂ
ARABĂ, 1987/nr.1401/MA Bucureşti 5 mai 1987.
Colaborator la REVISTA MEDICO-
CHIRURGICALĂ A SOCIETĂŢII DE MEDICI ŞI
NATURALIŞTI DIN IAŞI, CHIRURGIA,
REVISTA MEDICINĂ ŞI FARMACIE , şi altele.

În afara participărilor la diverse manifestări

științifice și culturale de prestigiu, lucrări
publicate până în prezent:

1. NAŞTERILE CU FEŢI
SUPRAPONDERALI ,Lucrare de diplomă -
1974 UMF Cluj
2. -LA RECHERCHE INTERDISCIPLINAIRE
EN MEDICINE-Revista medico-chirurgicală
nr.1 Vol.93 ianuarie-martie 1989.
3. -OCLUZIA INTESTINALĂ
POSTOPERATORIE PRECOCE LA
NIVELUL ILEONULUI TERMINAL -
Rev.medico-chirurgicală nr.1 Vol.92. ian.-
mart. 1988
4. -FRACTURA CONDILIANĂ DE
FALANGĂ MEDIE-Rev. medico-
chirurgicală nr.3 Vol.91 oct- dec.1987.
5. -A X-a SESIUNE A ZILELOR
MEDICALE BALCANICE -Rev. medico-
chirurgicală nr.4 Vol.92 oct-dec1987.
6. -TRICHOBEZOAR GIGANT AL
STOMACULUI-Rev medico-chirurgicală
Vol.93 nr.3 1989.
7. FÎNTÎNA LUI PINTEA - Grupaj de poeme,
rev.ATENEU , 1988
8. -ŞTIINTELE MEDICALE ŞI
INTERDISCIPLINARITATEA-
Rev.Contemporanul nr.35/28.08.1987
9. -CALEIDOSCOP MEDICAL Rev. Almanah
Ateneu 1988.
10. -INTERDISCIPLINARITATEA ŞI
PROFILACTIZAREA MEDICINEI
Rev.Ateneu nr.1 / 1989
11. -Recenzie MODURI DE GÂNDIRE
Solomon Marcus Rev.medico-chirurgicala
nr.2 Vol.92/ 1987
12. -S I D A Rev.Ateneu nr.8/1988.
13. -MEDICINA ŞI ECOLOGIE -Rev.Ateneu
nr.7/1988
14. -O ZI FĂRĂ TUTUN IN LUME -
Rev.Ateneu nr.4/1988
15. -PERCEPŢII EXTRASENZORIALE -
Rev.Ateneu nr.2/1988
16. -ZILELE MEDICALE BALCANICE -
Rev.Ateneu nr.8/1987
17. -CONFORTUL BIOLOGIC Rev.Ateneu
nr.121/1987
18. -TRATAMENTUL ULCERULUI -
Rev.Ateneu nr.12/1986
19. -PREAMBUL CONFORTUL BIOLOGIC -
Rev.Ateneu nr.11/1987
20. -TOXICOMANIA ETILICĂ -Rev.Ateneu
nr.7/1987
21. -ULCER PERFORAT AL
DIVERTICOLULUI MAEKEL -
Rev.Chirurgia nr.3 iulie-august 1989
22. -EVALUAREA BOLNAVILOR
CHIRURGICALI PRIN NEUROMETRIE -
Rev.Medicină si Farmacie
23. -TIMPUL CA FACTOR DE BOALĂ -
Rev.Medicina si Farmacie
24. -GÂNDIREA MEDICALĂ - Rev. Medicină
şi Farmacie
25. -VICIILE POSTURALE - Rev.Medicină şi
Farmacie
26. -DIAGNOSTICUL ŞI TRATAMENTUL
INFARCTULUI ACUT DE MIOCARD -
Rev.Medicină şi Farmacie
27. -EVALUAREA EFICIENŢEI TERAPIEI
CU INTERFERON PRIN NEUROMETRIE
COMPUTERIZATĂ - Rev.Medicină si
Farmacie nr.6 / 1996
28. ANTI - HEPATITIS B VIRUS SURFACE
ANTIGEN RECOMBINANT VACCINE Al
IV-lea Simpozion Internaţional de Patologie
Digestivă - Bistrita ,oct.1996
29. EXPERIENŢA CLINICII TRANSILVANIA
IN TERAPIA CU INTERFERON A
HEPATITELOR CRONICE LA COPII SI
ADULTI Al IV-lea Simpozion Internaţional
de Patologie Dgestiva - Bistrita ,Oct.1996
30. PROBLEME DE CHIRURGIE ESTETICĂ
ŞI CORECTOARE A NASULUI Medicină
si Farmacie 1/1997
31. VALOAREA LAMBOURILOR
PEDICULATE IN CHIRURGIA FEŢEI ,
Med.si Far. 1/1997
32. CUM RĂMÂNE CU FRAŢII DE DINCOLO
DE TISA ? , Rev.Gazeta de EST ,Vaslui
,1993
33. DANSATOAREA DE FLAMENCO,
Poezii, Rev. PORTO-FRANCO, Galaţi,
2007, decembrie
34. LOLI, Fragment de roman, Revista PORTO-
FRANCO, Galaţi, 2008 martie.
35. BLESTEMUL LUI CAIN, Rev. Porto-
Franco, Almanah, nr.1, 2009
36. TRENUL REGAL, Rev. Porto Franco,
Decembrie 2008
37. LINGĂTOARELE, Rev. PortoFranco,
Iannuarie , 2009
38. PODUL ZAMFIREI, Rev. Porto Franco,
aprilie , 2009
39. MUNTELE, Rev.Oglinda Literară, dec.
2008
40. POEZII, Rev. Oglinda Literară, aug.2009
41. ŞOBOLANII, Rev. Oglinda Literară. Ian.
2009
42. MUNTII MERGĂTORI, Rev.Oglinda
Literară, aug. 2009
43. VÂNTUL DE LA MIAZĂNOAPTE,
rev.Porto Franco, Galaţi. Sept. 2009
44. FACEREA LUMII, LUMINA SE PIERDE .
. . COLOSUL DE LA CUHEA. Rev.Dunărea
de jos, nr.100, iunie 2010
45. TANGOU IN GROTA CU ORORI. Rev.
Agero Sttutgart, 17.iunie 2010
46. TANGO IN GROTA CU ORORI . Cititor de
proză iunie 2010.
47. ŞOBOLANII. Rev.Faleze de piatră iunie
2010
48. LOLI, Revelaţia unei lecturi, Virginia
Paraschiv, Dunărea de jos nr.100/2010
49. FACEREA LUMII, LUMINA SE PIERDE .
. . COLOSUL DIN CUHEA. Dunărea de jos
nr.100/2010
50. NIRA, fragment de roman. Rev. Porto
Franco nr.170/ aprilie-mai-iunie 2010
51. ŞARPELE ALB, PENELE SARPELUI DE
DIMINEAŢĂ, rev. Faleze de piatră aug.
2010
52. MENANJERIA DE GHEAŢĂ SAU
TĂCERILE INFRIGURATE, Virginia
Paraschiv, Rev. Porto Franco nr.170/2010
53. GHEPARD, poem comentat de Virginia
Paraschiv, Revista FALEZE DE PIATRĂ,
Londra, sept 2010
54. MUNŢII MERGĂTORI, poem comentat de
Virginia Paraschiv, FALEZE DE PIATRĂ,
Londra 2010
55. LUPUL INSÂNGERAT, poem comentat de
Virginia Paraschiv, Revista FALEZE DE
PIATRĂ, Londra sept. 2010
56. TEORIA LIMBAJULUI VIRUSAT, eseu,
Revista FALEZE DE PIATRĂ, Londra,
sept.2010
57. ADN/ARN AL POEŢILOR, eseu, Revista
FALEZE DE PIATRĂ, Londra, sept. 2010
58. CUM AM RATAT INTRAREA IN USR,
eseu, Revista FALEZE DE PIATRĂ,
Londra, sept. 2010
59. BĂTRÂNUL ŞI PODUL, povestire, Revista
FALEZE DE PIATRĂ, Londra, sept. 2010
60. MUNTELE, proză scurtă, Revista FALEZE
DE PIATRĂ, Londra, sept. 2010
61. Comentarii profil , Revista PHOENIX
MISSION, Arizona, SUA
62. Comentarii profil, Revista PIETRELE
DOAMNEI, Domneşti, Prof. Al. Florin
Ţene.
63. Lupul, povestire, Rev.Faleze de piatră.
Londra 2012
64. LUPUL INSÂNGERAT, poem, Revista
Agora literara, dec. 2010
65. EPIGRAME, Revista SPINUL,
PUBLICAŢIE A EPIGRAMIŞTILOR
BĂIMĂRENI, Anul VI, Nr.1 (21 ), martie
2011
66. Frecvenţa Cititor de proză. Londra. Mihai
Ganea ( 12 emisiuni )
67. LOCUL CĂPĂŢÂNII, Rev. SPAŢII
CULTURALE , Rn.Sărat, 2012
68. MOTORETA MOBRA, Cititor de proză,
Londra 2012
 69. NĂLUCA NOPŢII, A DOUA ZI DUPĂ,
Rev. CITADELA, Satu Mare, iulie 2012
70. ALBĂ DOMNIȚĂ CU VISCOLUL ÎN PĂR,
Antologie Ed. Napoca Nova 2017, Cluj-
Napoca, pag.80, 310

REFERINŢE CRITICE, CRONICI LITERARE

1. Traian Nicola – VALORI SPIRITUALE

TECUCENE, Vol.II, Editura Grapho-press,
Tecuci, 2008
2. Vasile Sârbu, Octavian Dumitru – O posibilă
antologie, MEDICI CHIRURGI ŞI
ANESTEZIŞTI SCRIITORI ŞI
PUBLICIŞTI, Editura PON, Iaşi, 2008
3. Nicolae Botezatu, PERSONALITĂŢI
MEDICALE DIN ŢARA DE JOS, Editura
Sfera, Bârlad, 2005
4. Vasile Ghica, NASC ŞI LA TECUCI
OAMENI, Editura PIM, Iaşi, 2008
5. A.G. Secară, FANTEZII CU PUŞTOAICE,
Rev.Porto Franco, aprilie, 2008
6. Ion Manea, JURNALUL TATĂLUI – FILE
DE AUTENTICĂ ISTORIE
ROMÂNEASCĂ, Rev.Viaţa liberă, 12
martie, 2008
7. Ionel Nicula, MIHAI GANEA ŞI
REVENIREA LA MATCĂ A FIULUI
 RISIPITOR, Rev. Observatot, Tecuci, 25
aprile 2008
8. Ion Manea, UN MEDIC POET, Rev. Viaţa
Liberă, 14 dec. 2007
9. Pruteanu M, FANTEZII CU PUŞTOAICE,
Ed. Transilvania, 2007
10. Vladimir Radu, REFUGIATUL, Ed.
Transilvania, 2008
11. Dinescu V. INTRE AŞTEPTĂRI ŞI
REALITATE, Ed. Translvania, 2009
12. Vladimir Radu, Loli
13. Virginia Paraschiv, Sarpele alb, Hipnoză şi
catharsis. Rev. Faleze de piatră, Londra, aug.
2010
14. VIRGINIA PARASCHIV, Loli, Revelaţia
unei lecturi, Rev. Dunărea de jos, nr.100,
iunie 2010.
15. VIRGINIA PARASCHIV, Frigul unui mit
mortificat, Re. FALEZE DE PIATRĂ,
Londra, sept. 2010
16. Virginia Paraschiv, MUNŢII PEREGRINI,
Rev. Faleze de piatră. Londra, 2010
17. Virginia Paraschiv, A TREIA STARE,
Rev.Faleze de piatră, Londra, sept. 2010
18. Karina Dragas, FĂCLIA DE CLUJ,Medalion
lit.5oct.10 „Mihai Ganea, )
19. Comentarii profil , Revista PHOENIX
MISSION, Arizona, SUA.
20. Comentarii profil, Revista PIETRELE
DOAMNEI, Domneşti, Prof. Al. Florin
Ţene.
 21. Loli, de Mihai Ganea. Notă de lectură –
autor, Lazăr Nasui, Cititor de proză.
22. Mihai Ganea – Scriitorul, autor Milian Oros,
Cititor de proză.
23. ODELE MARAMUREŞULUI – Ecoul unei
dezrădăcinări, autor Gavril Ciuban.
24. LOLI SAU SCRIITURA COMPLEXĂ –
autor, Dragomir Ignat.
25. PERSONALITĂŢI ROMÂNE ŞI
FAPTELE LOR. Vol 58, pag. 157, autor,
Constantin Toni Dârţu, Ed. Studii, Iaşi, 2014
26. PERSONALITĂŢI ROMÂNE ŞI
FAPTELE LOR, Vol.59, ( pag. 266)

CĂRŢI PUBLICATE
Medicină
1. EVALUAREA BOLNAVILOR PRIN
NEUROMETRIE COMPUTERIZATĂ,
Monografie, Ed. Transilvania, Tecuci, 2006
2. CHIRURGIA CORECTOARE A
NASULUI, Ed. Transilvania,
3. TUMORI OSOASE ALE PIRAMIDEI
NAZALE, Ed. Transilvania
4. CAIETE DE CHIRURGIE , Ed.Transilvania
5. PROBLEME DE CHIRURGIE ESTETICĂ
A FEȚEI, Ed.Transilvania, 2014
Literatură
1. Fântâna lui Pintea, poeme, Ed. Junimea Iaşi,
1990
2. Refugiatul, roman, Ed. Transilvania, 2008
 3. Fantezii cu puştoaice, poeme, Ed.
Transilvania 2009
4. Loli, roman, Ed. Transilvania, 2009
5. Menajeria de gheaţă, poeme, Ed.
Transilvania, 2010
6. Loli, roman, editia II, Ed. Transilvania, 2011
7. Odele Maramureşului, poeme, Ed.
Transilvania, 2011
8. Batalionul de pedeapsă, proză, Ed.
Transilvania 2012
9. Odele Maramureşului, Ediţie adăugită, 2013
10. Tăcerea umbrelor, povestiri, Ed. Transilvania
2014
11. Şarpele alb, roman , ET, 2015
12. The white snake, roman, ET, 2015
13. Îngerii mutanţi, roman, ET, 2015
14. Locul căpăţânii, poem, ET, 2015
15. Testamentul Filozofic, documentar istoric,
ET, 2016
16. Năluca nopţii, poeme, ET , 2016
17. Africa Cenușie, ET, 2017.
18. Ultimii cavaleri, ET, 2017
Traduceri
Engleză
Șarpele alb,The white snake, roman, ET, 2015
Maghiară
Chirurgul, A sebész, roman, ET, 2016
Franceză
Cimitirul apelor, Le cimetière des eaux, poème
Madoma neagră, La Madone Noire, poème
Ultimul cavaler, Le dernier Chevalier, poème
Mănișile albe, Les gants blancs, poème
 In curs de apariţie :
1. GROTA –Roman
2. ULTIMA TRECĂTOARE - poeme
3. SCRISORI DIN ŢARA DE MARGINE -
Povestiri
4. JURNALUL TINEREŢII, Proză
5. NETUŢA - Roman

MEDALII, DIPLOME SI DISTINCŢII

1. MEDALIA UNIUNEA
INDUSTRIAŞILOR DIN ROMÂNIA (
2003 )
2. MEDALIA RECUNOŞTINTA
CHIRURGILOR ROMÂNI ( 120 ANI DE
LA NAŞTEREA PROF.DR.NICOLAE
HORTOLOMEI )
3. MEDALIA ~VIRTUTEA
LITERARĂ~LSR 2016.
4. Membru titular al LIGI SCRIITORILOR
DIN ROMÂNIA
5. Membru , REŢEAUA LITERARĂ,
DIALOG EUROLPEAN
6. Membru , CITITOR DE PROZĂ
7. Secretar literar , LIGA SCRIITORILOR
DIN ROMÂNIA, filiala VRANCEA
8. Premiul anului 2008 pentru poezie,
EDITURA TRANSILVANIA, Preşedinte,
Viorel Dinescu
9. Premiul pentru proză „Costache Negri”
2008, Societatea Scriitorilor
”Costache.Negri”, Biblioteca „ V.A.
 Urechea” Galaţi, Revista „Porto Franco”
Preşedinte , Sterian Vicol
10. Diploma de onoare, pentru poezie,
Râmnicul Sărat, 2009, Revista OGLINDA
LITERARĂ, preşedinte, Gh. Neagu, cavaler
al Ordinului Meritul Cultural, pentru
Literatura din România.
11. Premiul Literar ‚Grigore Hagiu” pe anul,
2009, Societatea scriitorilor, „ Costache
Negri” preşedinte Sterian Vicol, membri, V.
Talprău, …
12. Diploma de onoare pentru poezie, LIGA
SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA , Focşani
2010
13. Premiul de excelenţă pentru proză
CETATEA LUI BUCUR, Liga Scriitorilor
Români, Bucureşti 2010
14. Premiul european pentru proză, anul 2010
„CITITOR DE PROZĂ” Londra, Regatul
Unit al Marii Britanii.
15. Premiul anului 2010, Baia Mare ,
EDITURA TRANSILVANIA, pentru proză.
Romanul NIRA ( Ingerii mutanţi )
16. ADMINISTRATOR al proiectului
„CITITOR DE PROZĂ” Londra, Regatul
Unit al Marii Britanii
17. JURNALIST VOLUNTAR, Cititor de
proză
18. PREMIUL DE EXCELENŢĂ, pentru
proză, romanul Loli, 2011, VALORILE
MARAMUREŞULUI, Consiliul judeţului
Maramureş, România.
19. DIPLOMĂ, FUNDAŢIA ARCHEUS, 2011
PENTRU PROZĂ
20. DIPLOMĂ, FUNDAŢIA ARCHEUS,
PENTRU PROZĂ, 2012
21. DIPLOMĂ, Virtutea literară, LSR, 2013
22. DIPLOMĂ, ARCHEUS, pentru Film, 2013
23. DIPLOMĂ, de mulţumire, Consiliul
minorităţilor NOVI SAD, Serbia 2014
24. DIPLOMĂ, CAVALER AL CETĂŢII, în
rang de „Chivot”, Cititor de proză,
Londra, Regatul Unit al Marii Britanii.
25. DIPLOMĂ DE MULŢUMIRE, Primăria
comunei Săcel, Maramureş, 2014
26. DIPLOMĂ DE RECUNOŞTINŢĂ, Porţia
de Cunoaştere, PIATRA NEAMŢ 2014
27. DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ,
RUSIDAVA, 2016-08-17
 Cuvânt înainte

Întrebat dacă am semnat cartea aceasta, în

convingerea că textul îmi aparţine, am răspus
afirmativ. Da, textul îmi aparţine. De scris l-au scris
alţtii. Scribii comunişti ai securităţii. Convorbirile
telefonice înregistrate sunt „dicteurile” mele.
Gândurile mele. Gândurile mele izvorâte din trăirile
şi emoţiile încercate şi dictate scribilor, prin
intermediul telefonului ascultat. Minune Edisoniană.
Acolo sunt eu. Eu, cu emoţia mea nesfârşită. Viaţa
mea. Minunata mea viaţă. Binecuvântata mea viaţă.
O mare lucrare a lui Dumnezeu. Acesta sunt eu.
Câţi vor înţelege acest amănunt, nu ştiu. Dar intuiesc
interesul generaţiilor viitoare printre rânduri şi
semne. Multe frunţi se vor încrunta, dar multe inimi
se vor descătuşa vremelnic pregătindu-se pentru o
altă devenire. Aşa a fost. De acest lucru nu se mai
poate îndoi nimeni. Aşa a fost. A trebuit să trec şi eu
prin această experienţă. Sistemul concentraţionar.
Comunismul cenuşiu românesc.
Dacă nu aș fi publicat această carte, aș fi murit odată
cu istoria. Acea parte a istoriei României, rușinoasă
și criminală, pe care de 30 ani se străduiesc să o
îngroape, comuniștii și securiștii sistemului
concentraționar, rămași încă în viață, numai și numai
pentru un singur scop. Acela, pentru ca progeniturile
lor, să trăiască la adăpostul unei istorii false. Istoria
falsă a comunismului românesc cu față umană.
Atunci când scriu, mă înfior la gândul că sunt
singurul supraviețuitor capabil să-și publice
testamentul filozofic. Deși ca mine au fost milioane
de semeni de-ai mei, nimeni nu și-a publicat până
acuma, integral, dosarul de urmărire informativă.
Doar este liber fiecare să o facă. Motivul este acela
că a face acest lucru în România la ora actuală,
înseamnă să declanșezi o luptă inegală cu foștii tăi
torționari, rămași și ei în viață, septuagenari sau
octogenari, dar influenți și dătători de ton în politica
statului de drept actual românesc. Markerul de
putere îl constituie faptul că toți au pensii nesimțite,
de zece sau douăzeci de ori mai mari decât aceea a
unui medic sau profesor obișnuit, iar pe lângă
aceasta, dețin funcții bine remunerate în aparatul
administrativ sau al societății civile. Președinți de
ONG-uri de utilitate publică sau funcționari publici,
peste capul cărora nu poate trece nimeni. În felul
acesta comuniștii români asigură nemurirea
sistemului printr-un proces de reîncarnare perpetuă
în copiii lor. Elita comunistă post decembristă.
Ceilalți, restul populației va rămâne, în continuare,
să joace rolul iobagului de serviciu al sistemului, iar
urmașii lor vor dobândi același statut.
Personal, celor care mi-au confecționat dosarul de
urmărire informativă, nu le reproșez decât un singur
lucru. Nu m-au închis, nu m-au torturat, nu m-au
ucis. Nimic din toate acestea. Practic, nu mi-au făcut
altceva decât că nu m-au lăsat să trăiesc. Asta le
reproșez acuma, viața mea furată, viața mea netrăită,
Pentru asta îi acuz, pentru viața mea netrăită. Dar și
pentru viețile netrăite ale câtorva milioane de semeni
de-ai mei. Voi, și din păcate, urmașii voștri,
beneficiari ai sitemului diabolic, voi cum puteți să
trăiți încă, să mai trăiți cu această povară ?
 ”Tragedia mea personală este aceea că vreme
de patru decenii am fost un personaj indezirabil,
deloc comod, pentru orice colectivitate în care a
trebuit să-mi realizez parcursul meu profesional, în
primul rând, apoi de om al unei epoci în care, a nu fi
membru de partid şi colaborator al poliţiei politice,
echivala practic cu o interdicţie spre orice tentativă
de promovare în breaslă. Lumea era obişnuită să mă
ştie ca pe un cal breaz, când duşmanul poporului şi
al tovarăşului Ceauşescu, când burghezul şi
imperialistul anglo-american periculos şi extrem de
contagios pentru întreaga societate. Omul pe care,
dacă vrei să-l saluţi, trebuie să ai încuviinţarea
conducerii locale sau judeţene de partid. Un
asemenea ins se bucura de o atitudine specială din
partea oamenilor obişnuiţi să-l perceapă într-un
singur fel, zeci de ani. Dacă îşi închipuie cineva că o
răzmeriţă sau o revoluţie de paie, pot să schimbe o
astfel de atitudine într-o societate, faţă de un individ,
se înşeală amarnic. Unele statornicii betonate
sistematic în zeci de ani, nu pot fi nici măcar
zdruncinate în tot atâta interval, darămite aruncate în
aer instantaneu. Am fost, sunt şi voi muri,
indezirabil şi nonconformist. Acesta este destinul
meu. Pentru a înţelege mai bine gravitatea situaţiei
mele, gândiţi-vă numai la faptul că indivizii vizaţi
pentru a fi racolaţi în vederea unei colaborări cu
poliţia politică, securitatea statului, erau selectaţi
după anumite criterii bine codificate. Majoritatea
acceptau colaborarea, cunoscând consecinţele
nefaste ale unui refuz. Cei care refuzau, deveneau,
sigur, victime ale sistemului, uneori până la
eliminarea lor din societate, sau chiar din viaţă. Dar
destinul celor care nu erau apţi pentru a li se propune
o colaborare? Păi aceştia erau la periferia societăţii
socialiste multilateral dezvoltate. Pe aceştia îi ştia
toată lumea. Erau nenorociţii ţării. Ei, unul dintre
aceştia a fost, este şi va muri, atunci când va decide
cel de sus, doctorul chirurg Mihai Ganea”.[1]
Mă gândesc, cu justificată nedumerire, la ghinionul
meu în viață. Acela de a fi condamnat penal. Deci,
ca să scape de un personaj incomod din punct de
vedere politic, tovarășii confecționau un dosar. Un
dosar penal. Găseau ei o încadrare oarecare. O
încadrare penală. În felul acesta se traducea fapta
politică în faptă penală. Făptuitorul, odată
condamnat penal, devenea indezirabil și stigmatizat.
Parcursul și statutul său profesional se derula sub
eticheta de condamnat penal. Aceasta era găselnița
tovarășilor, marea găselniță comunistă. Marea
găselniță comunistă de sorginte sovietică, sovietică
bolșevică. Așa îmi explic activitatea ofițerilor
specialiști din grupa ”S” a securității românești.
Specialiști în găselnițe. Așa îmi explic și modul de
confecționare a biografiei alternative care atârna de
filelele dosarelor obiectivului urmărit, dosarele de
urmărire informativă.
Prima specialitate chirurgicală la care m-am
prezentat pentru examenul de medic secundar a fost
obstetrica și ginecologia. Asistasem sute de nașteri
la prima mea circumscripție medicală din comuna
Coarnele Caprei, raionul Hârlău, regiunea Iași.
Dispensarul medical de aici era la circa 80 km
depărtare de Iași și 40 de Hârlău. Cel mai apropiat
spital unde se afla o secție de obstetrică. A trebuit să
mă descurc singur. Aveam o moașă, dar acesta era
soția preotului. Lumea i se adresa cu apelativul,
”sărut dreapta, coană preuteasă”, adică, mâna
dreaptă. Nu-i plăceau nașterile. Obligațiile de
preoteasă o capacitau cu totul în direcția parohiei
soțului. Acesta era un tovarăș preot petrecăreț.
Uneori mă chema cu el la Târgul Frumos. Orașul era
la o distanță apreciabilă și departe de ochii curioșilor
locali sau loco-regionali. Îmi spunea, ”doctore, nu ne
mai zice mie și părintelui Partenie din Belcești,
preoți. Zi-ne pe numele mic. Vom merge cu mașina
de teren a părintelui la Tg. Frumos să mâncăm niște
grătare” . Asta era în postul mare al Crăciunului
când câteva mii de enoriași mâncau de post, fasole și
cartofi rugându-se la Dumnezeu pentru iertarea
păcatelor. Preotul și preuteasa din Coarnele Caprei
erau obezi, obezitate de gradul doi.
Motivat de activitatea mea ca obstetrician cu
practică în materie de nașteri, (pe care le asistam
controlând delivrența placentei, cu ergomet și
extragerea manuală a acesteia imediat după
extragerea fătului), dar și de faptul că Teza mea de
absolvire a Facultății de Medicină din Cluj avea
titlul ”Nașterile cu feți supraponderali”, m-am
prezentat la Examen pentru un post de medic
specialist ginecolog la Borșa – Maramureș. Aveam
familie, aveam copii mici, aveam locuință în Baia
Mare. Dar concursul nu a avut loc. De ce ? Simplu,
cineva a ocupat locul din Borșa-Maramureș, cu
buletinul de identitate. Așa era regula. Cine are
buletinul de identitate în Borșa are și locul. Locul a
fost ocupat de fosta mea colegă de grupă și facultate
Silvia Petric. Fiica șefului securității din Brașov.
Regulile și le făceau ei, după interes și vocație. Abia
la anul următor am prins un post de chirurg
secundar, de data aceasta la București. La Spitalul
Republican Fundeni, Clinica de Chirurgie Generală
condusă de profesorul Dan Setlacek. După două
luni, profesorul mi-a înmânat o citație. Trebuia să
mă prezint la Baia Mare la Tribunal. Eram inculpat.
După câteva luni am devenit Condamnat. Un an
închisoare cu suspendarea condiționată a pedepsei.
Asta a fost ghiuleaua care a atârnat greu, toată viața
de picioarele mele influențându-mi parcursul
profesional până la capăt. Mai ales după ”revoluție”.
Azi, nu toți condamnații penali au aceeași soartă. Ba
chiar mai mult. A fi condamnat penal, pentru unii,
este o carte de vizită bună. Deseori am auzit replica:
Ce ai domnule cu X sau Y ? Știi cine este acesta ? E
mare, domnule, e puternic, e tare ! și apoi
continuarea, în șoaptă și cu admirație sinceră, ”a
făcut și pușcărie, e cineva” ! Mai rămâne să spună că
este membru al Academiei sau, de ce nu, chiar
nominalizat Nobel. Iată două cazuri: Unul a
terminat, zilele acestea, de parcurs un maraton
criminal la cercul polar. O performanță sportivă
certă. Este adulat și aplaudat . Dar antecedentele sale
penale sunt pe măsură, tâlhărie cu ani grei de
închisoare. Nu mai contează. Altul, condamnat, tot
cu ani grei, pentru delicte de o gravitate
impardonabilă, violență extremă, beneficiază de un
suport mediatic și de finanțări nerambursabile
impresionante. De reabilitarea personajului se
preocupă întreg sistemul. În prezent este diriguitorul
din umbră al culturii județene, cu extensie în toată
țara și chiar peste hotare. De victime nu se ocupă
nimeni.
Char și în viața politică, condiția de infractor, acuzat
și condamnat, este un titlu de glorie. Oamenii cinstiți
din România profundă, ori își iau lumea în cap
părăsind țara, ori merg mai departe cu privirea în
pământ.
Izolarea individului se programa din momentul
declanșării procedurii de inițiere a Dosarului de
Urmărire Informativă – DUI. Acest lucru se realiza
prin adrese oficiale emise sub semnătură și sigiliu,
purtând antetul instituției de Securitate a Statului.
Aceste adrese anunțau și recomandau, la toate
nivelele, factorilor decidenți din structurile politice,
administrative și cele ale puterilor statului,
Ministere, Comitet Central PCR, Comitete
Regionale sau județene PCR, justiție, presă,
instituții guvernamentale și neguvernamentale, și
altele, faptul că ”obiectivul este în lucru” Adică, în
atenția organelor de securitate. Pentru siguranță, se
punea în mișcare și ”Grupa S”. Aceasta, confecționa
”anonimele” și schița regia acțiunilor de ponegrire,
denigrare profesională și morală, propunerile de
sancționare sau obstrucționare a promovării în plan
profesional, social, administrativ, politic, sau de
orice natură, a individului vizat. Practic, acesta
devenea, în scurt timp, un proscris al comunității. I
se confecţiona o altă biografie. Era desființat pentru
totdeauna. Nu mai putea face nimic. La serviciu sau
pe stradă oamenii nu-l mai salutau. Întorceau capul
când îl întâlneau. Nu-l mai cunoșteau. Umbla năuc
prin lume și nimic nu-i mai ieșea bine. De fapt,
această găselniță diabolică a Partidului Comunist
Român, denumită, ”securitatea statului”, avea
scopul de a apăra, în primul rând, dar și de a asigura,
supraviețuirea unui sistem politic, social și
economic, în al doilea rând, bine gândit și perfect
structurat în rigori și cutume politice odată și pentru
totdeauna.
Situația a continuat și după anul 1989. Din păcate,
acesta este adevărul. O spune Marker-ul de
sensibilitate socială cunoscut în lumea profană sub
denumirea de PENSIE. Un fost torționar mai are
încă, după trei decenii de la ”revoluție”, o pensie și
venituri adiacente de zece ori mai mari decât mine
sau milioane ca mine. Asta e !
Foarte ciudate au fost întâlnirile mele cu
maiorul Baciu. Marcate de frică și teroare. Teroare
jovială. Maiorul Baciu mi se adresa cu apelativul
”Jigodie”.
— Mare jigodie ești, doctore ! spunea el, din
când în când, punctând, pe ici e colo, dialogul cu
mine. De fapt, conversația cu mine era mai mult un
monolog. Nu mă lăsa să vorbesc. Vorbea numai el.
Întrebările sale erau mai mult retorice. El pune
întrebarea și tot el răspundea în locul meu.
— Ia zi, Doctore, cum e cu șobolanii ăia ? Și
tot el răspundea imediat.
— Adică, noi suntem șobolanii. Noi, partidul
și organele ! Și clătina din cap supărat în vreme ce
răsfoia dosarul din fața sa. Bănuiam că este dosarul
meu. Dosarul meu de securitate.
 — Da, da ! Mare jigodie ești, doctore. Apoi,
se însuflețea.
— Scrie ! Scrie, tovarășe. Scrie ce-ți dictez
eu acuma. Și începea să dicteze :
— Subsemnatul, fiul lui, și al, născut în, la
data de, cu domiciliul în, de profesie, cu locul de
muncă în, și așa mai deprte . . . recunosc ce am
făcut, ce am vorbit, ce am declarat, etc. Tot ce mi s-a
arătat, în fața organului de cercetare. Recunosc tot
și-mi iau angajamentul să nu mai fac ce am făcut.
Niciodată nu am aflat ce am făcut sau ce
urma să nu mai fac. A fost și va rămâne, pentru
mine, pentru totdeauna, un secret: cine au fost
șobolanii, cine am fost eu în fața maiorului Baciu,
cine am fost eu în fața securității statului român, cine
am fost eu în fața partidului și poporului român ?
”Un gunoi, și un rahat, o jigodie ordinară” ! Asta am
fost eu, după spusele maiorului Baciu.
Despre dreptul la viaţă şi dreptul de a te naşte
am vorbit de multe ori.[2] Am revenit asupra
dosarului meu de urmărire informativă, confecționat
la comandă politică, pornind de la subiectul
demografic, după 28 de ani de la ultima revoluție
română. O revoluție în care un popor nepregătit
pentru a prelua puterea s-a lăsat târât într-o direcție
politică mai parșivă decât precedenta. Mai parșivă și
mai devastatoare pentru el și viitorime, încât riscă
dispariția de pe harta Europei ca stat suveran și
prosper, în următorii ani, cu maximă siguranță.
Unele şi puţinele aspecte ”pozitive” care se inscriu
pe coordonatele principale ale realităţii politice
actuale, cum ar fi programele şi facilitaţile legate de
factorul demografic românesc, au însă şi un revers
care ne aminteşte că, izolându-se de şuvoiul
principal al evenimentelor din România, acestea
reeditează, prin forţa lucrurilor, câteva slăbiciuni
specifice comunismului.
De la sloganul prezidenţial „să trăiţi bine” şi dreptul
la viaţă, la o viaţă decentă şi asigurată de un minim
minimorium suport material, este o mare distanţă.
Câţi români nu regretă azi ca s-au născut ? Câţi
români nu regretă că au beneficiat de dreptul de a se
naşte. A se naşte într-o lume plină de frustrări şi
neprevăzut. A fi român ? “E o ruşine” exclama
Cioran. In ce măsură filosoful de la Paris avea
dreptate ? Ce înseamnă a fi român într-o falsă
tranziţie care aparent nu se mai termină ?
Considerată în întregul ei, totuşi, ideea demografică
nu poate fi percepută izolat de factorul social,
economic şi politic conjunctural în care se
desfăşoară, nu totdeauna comod şi de cele mai multe
ori cu accente incendiare. Dreptul de a te naşte
coexistă în acelaşi context cu dreptul la întreruperea
unei sarcini. Nu intru în detalii juridice sau
medicale. Nu acesta este subiectul abordat de mine,
ci faptul ca această constatare te umple de uimire şi
tristeţe in acelaş timp. Dar poate şi de revoltă.
Fiecare om îşi organizează viaţa după cum poate.
Ideal ar fi, după cum doreşte. Dominat de unele
determinări şi reglementări, marcat de constrângeri
şi tot soiul de normative impuse, instituţionalizat
involuntar, dar sigur, puţine mijloce îi mai ramân
pentru a-şi administra viaţa după propriile sale
aspiraţii, aptitudini sau idealuri. Dreptul la procreere,
precede dreptul de a te naşte. Pentru ca să te naşti
trebuie să parcurgi o etapă biologică strictă şi bine
codificată. Dar acest lucru pare cel mai sensibit la
ora actuală, realizat în toate mediile. Şi aş
exemplifica cu expresia unui ţăran simplu şi înţelept
dintr-un sat din Maramureș: “ asta nu-i lume să o
înmulţeşti ” Aviz amatorilor!
Dreptul la viaţă include şi dreptul la procreere care
ulterior va determina şi dreptul la o naştere. Nu intru
in detalii genetice. Dar trebuie amintite şi deloc
ignorate. Omul are ca motivaţie a existenţei sale
năzuinţa spre o identitate şi statut propriu care să-l
diferenţieze de restul semenilor şi să-i confere o
personalitate, anume, în societate. Omul, ca individ,
este legat de divinitae prin legături tainice care-i
asigură progresul şi parcursul profesional, prin
vocaţie şi aptitudini. Dreptul la viaţă presupune şi un
confort asigurator pentru realizarea acestui deziderat
evolutiv. Mi se pare foarte sugestiv exemplul lui N.
Steinhardt legat de acest subiect “ - dacă lumea nu ar
fi decât întâmplare - ba şi întâmplare întâmplătoare –
dacă homo sapiens n-ar fi decât un produs datorat
unui hazard cu totul şi cu totul improbabil, de ce
există talente înnăscute ? Cum de ştie natura să
confecţioneze prunci anume pregătiţi pentru anumite
îndeletniciri sau instrumente făurite de societatea
omenească ? De unde ştiau celulele, și tot atât de
bine, neuronii fătului Mozart că există pian şi
clavecin şi cum de erau programate pentru o treabă
despre care nu aveau cum să deţină informaţii? Prin
Leopold Mozart? Dar atunci cum rămâne cu
numeroşii muzicieni ai căror părinţi nu au avut nicio
legătură cu muzica ? Şi de ce e dotată fiecare specie
nu numai cu altă constituţie fizică, dar şi cu alt
caracter, atât de specific fiecăreia, atât de nuanţat
altul decât al celorlalte ? “
Dreptul de a te naşte operează din momentul
declanşării fazei embrionare a procreerii. Este
dreptul consfinţit de Dumnezeu. Este un drept divin.
Oamenii l-au vulgarizat şi l-au adaptat confortului
biologic şi social . Un singur lucru nu a putut
asigura specia umană, dreptul la o viaţă decentă şi
sigură. Iată, deci, cum se pot percepe la ora actuală
cele doua chestiuni. Impreună ele realizează acea
“massă critică” necesară fisiunii demografice.
Luând în seamă cele de mai sus, revin cu insistență
la demersul meu inițial. Confecționat la comandă
politică, dosarul meu de urmărire informativă – DUI,
a avut ca punct de pornire subiectul demografic.
”Genocidul de la Tecuci” despre care nimeni nu
vorbește azi și toți caute să-l ignore și uite chiar, a
existat și a constituit punctul de pornire a
procedurilor criminale de urmărire și pedepsire a
mea, pentru unica vină că am luptat și am pătimit
pentru dreptul de a se naște, a mii de suflete. Suflete
care nu s-au încarnat după programare divină
niciodată.
Practicată timp de câteva decenii, ligatura bilaterală
a tubelor uterine la spitalul din Tecuci, a dus la
imposibilitatea realizării unui spor demografic
corespunzător. Acest fapt, dublat și de numărul mare
de avorturi practicate de medicii comuniști locali sub
acoperământul științei, a împiedecat nașterea a mii
de ființe umane, vreme de aproape o jumătate de
secol. Dacă aș extrapola ”Genocidul de la Tecuci” la
dimensiune națională, aș ajunge la cifre
impresionante, poate de ordinul milioanelor. Ai
înțeles, cititorule ? Asta a fost lupta mea.
Deconspirând practica, care îl face pe medic mai
criminal decât odiosul de drept comun, pentru că
pune la fundamentul crimei sale, știința medicală și
propria eexperiență în domeniu, am fost gratulat cu
un DUI, adică: Dosar de Urmărire Informativă,
având ca titlu: ”Tentativă de penetrare a sistemului
de securitate și gardă”. Cu urmările de rigoare
evidente.
Lucrul care mă exasperează la ora actuală,
după aproape trei decenii de așa zisă libertate, este
acela că au continuat și după. Au continuat și
continuă fără nicio jenă. Aceleași metode, aceleași
practici, aceleași programe și mai ales pe aceleași
victime. Dar victima de serviciu, rămâne în
continuare, poporul român. Până când, Doamne,
până când ? Din păcate, răspunsul la această
întrebare rămâne tot o interogaţie retorică : Încă o
mie de ani ? ! Iată un exemplu: Anul acesta se
împlinește un secol de la Marea Unire ( 1 Decembrie
1918). Pregătirile pentru aniversarea acestui
eveniment sunt multiple și extrem de costisitoare.
Totul se vrea la nivel superlativ. Costurile aferente
sunt și vor fi pe măsură. De aproape doi ani s-au
demarat proiectele și s-au tras la planșă calendarele
evenimentelor, cu zel și perseverență. Sute sau mii
de organizatori se ocupă intens de această chestiune
”patriotică” care va marca, așa cum spunea unul
dintre marii conducători iubiți ai poporului român,
drumul spre cele mai înalte culmi ale civilizației
!!!???. . . Totul este gândit și programat cu o
minuțiozitate diabolică. Evenimentul va avea
dimensiunea unui tsunami.
Să ne gândim doar la unul, un singur personaj, un
singur om, un singur organizator, IG. Acesta trăiește
la Viena. Trăiește laolaltă cu mulți români măcinați
de dorul de țară și gata să răspundă oricărei chemări
patriotice. Aici, la Viena, este unul din organizatorii
loiali și frecvenți ai evenimentului centenar. Sincer
să fiu. Sunt convins că nu are, în mod direct, nicio
legătură cu sistemul cenușiu. Este un naiv. Un
patriot naiv care crede că patriotismul său este
culmea nobleței românului autentic și purtător de
cod. Codul național, codul onoarei, codul creștin.
Până aici, toate bune. Iată și rezultatul: Lista
organizatorilor unui eveniment cultural românesc.[3]
Lista este publicată cu trei luni înainte de ziua
programată începerii evenimentului. Rămâne
suficient timp pentru gonflarea sa până la explozie.
Nicodată cineva, oricât de bine documentat ar fi, nu
ar bănui că în spatele organizatorului naiv și patriot
se ascunde alt personaj. Personajul mutant.
Personajul politic. Personajul politic manipulator,
sforarul diabolic, persistent și permanent servitor al
sistemului comunist concentraționar, fostul și
actualul personaj culturnic deghizat. Comunistul
degizat în postura unui om de cultură și civilizație
care se dorește a fi un conducător iubit. Așa este.
Luând la purecat lista, aflu că al doilea
coorganizator, este Col. Gavril Babiciu, un fost
comandant al miliției comuniste din Baia Mare.
Miliție care în anul 1966 l-a arestat pe șoferul
profesionist, de numai 21 ani, Ovidiu Nicolae Ganea
și l-a făcut dispărut. Dispărut, pentru ca după cinci
zile să apară cadavrul acestuia, mutilat și decapitat.
Nici căpitanul Pop, cel care l-a arestat, nici
procurorul șef al procuraturii județene comuniste
Petruț, nu au dat niciun detaliu. Abia după cinci
decenii aflăm din DUI, Dosarul de Urmărire
Informativă al fratelui său că tânărul respectiv ”a
murit asasinat de către persoane necunoscute” . Dar
noi știm cine l-a arestat și anchetat, știm cine sunt
persoanele acelea necunoscute, căpitanul Pop și
procurorul Petruț. Deci, aflăm că al doilea
coorganizator al evenimentului de la Viena, este
domnul Col. Gavril Babiciu. Fonduri, recuzită,
protocol înalt, de high life, toate acestea la îndemâna
rezerviştilor comunişti metamorfozaţi. Se şterg
urmele treselor incriminatoare. Din comandant de
miliție criminală comunistă, acest personaj, după
revoluția din 1989, ajunge, printre alte grade și
demnități, magistrat. Iată cum : DECRET Nr. 91 din
7 mai 1996, privind numirea în funcție a unor
magistrați La Parchetul militar Cluj - Locotenent
Colonel Magistrat Babiciu Gavril Vasile (Fost
comandant al Serviciului Circulație al Miliției
Județului Maramureș) Care miliție ? Miliția Ucigașă.
O miliţie din rândurile căreia un alt personaj, un
oarecare trepăduş de rang inferior, bătăuş feroce şi,
în acelaşi timp, umil şi servil cu superiorii săi, ne
pichetează astăzi, cu aroganţă şi insolenţă, de la
înălţimea carierei universitare, ca eminescolog. De
la bâtă la metaforă nu e decât un pas.
 Am fost tentat de multe ori să elucidez cauza
cu ajutorul argumentului științific. Așa s-au născut
preocupările și studiile mele în domeniul genetic,
filozofia științei, biologie și telegonie. În anul 1970,
am scris povestirea ”Șobolanii”. Mă aflam la
Timișoara. Nimeni nu a înțeles atunci mesajul
științific și literar al textului. Am citit în diferite
cenacluri literare povestirea aceasta și am publicat-o
pe unde am putut. Nicio reacție. Nci la ora actuală.
Dar în anul 1987, am fost chemat la securitate și
interogat pe marginea textului. Am scăpat ușor.
Anchetatorii erau departe de a înțelege argumentul
științific al telegoniei. Argumentul filozofic, biologic
și medical al chestiunii, cu punct de plecare religios.
Au interpretat textul ca un pamflet jignitor la adresa
partidului și securității. S-au recunoscut ei și
activiștii de partid comunist în niște șobolani.
Șobolani, imaginați de un doctor reacționar și
ticălos. Dușman al poporului și al tovarășului, etc.
Prin extrapolare, am comparat modul de acțiune a
reverstranscriptazei virale la transmiterea mesajului
genetic al virusului HIV prin ARN-ul mesager
transformat în ADN pentru gazda infectată. În felul
acesta virusul agresor și componentele sale biologice
este asimilat de către organismul gazdă.
Nerecunoscut ca dușman. În concluzie: Așa își
transmite virusul cenușiu comunist mesajul în lume.
Cu ajutorul unei reverstranscriptaze politice
propangandistice, în cazul respectiv. Pentru
anchetatorii mei cu educație cazonă bolșevică era
prea mult de priceput.
”Telegonia este o teorie demonstrată cu ajutorul
geneticii, care susţine că primul partener sexual din
viaţa unei femei este, de fapt, tatăl genetic al copiilor
săi. De aici, reiese ideea că, indiferent de bărbatul cu
care femeia rămâne gravidă, copilul ar putea semăna
cu primul ei partener. Mai mult, fiecare partener
sexual contribuie la dezvoltarea structurii ADN-ului
copiilor femeii respective. Telegonia a fost dovedită
de biologul şi filosoful francez Felix Le Dantec. Cel
mai concludent exemplu este cel al unei iepe care a
fost împerecheată cu un mascul zebră. Bineînţeles că
nu a rezultat nimic, pentru că genomurile celor două
specii sunt incompatibile, dar, mai târziu, când
aceeaşi iapă a fost împerecheată cu un cal, spre
surprinderea tuturor, mânjii au ieşit vărgaţi! Această
întâmplare a fost, de fapt, punctul de pornire al
teoriei telegoniei. Cromozomii au capacitatea de a
memora informaţie și pe cale ondulatorie, adică prin
undele emise de molecule şi de atomi. Cercetările au
arătat că spermatozoizii zebrei au rămas o vreme în
corpul iepei, apoi s-au ventilat. Rămași sub formă de
corpusculi ondulatorii, adică informaţii ce rămân în
memoria celulelor, aceştia ies la iveală mai târziu.
La fel stau lucrurile şi în genetica umană”.
(SACCSIV)
Din anul 1991, am început să lucrez la proiectul
”Evaluarea bolnavilor prin neurometrie
computerizată” După 15 ani am ajuns pe lista
potențialilor contractori cu statul pentru cercetare
științifică. Tot în anul 1991 sunt ales președinte al
Asociației Medicilor și Farmaciștilor Privatizați din
Romania cu sediul la Bacău. După o întrevedere cu
primul ministru Teodor Stolojan, acesta mă
recomandă profesorului Aurelian Leca, șeful
RENEL și președintele Confederaţiei Naționale a
Patronatului Român, pentru afiliere la patronat. Între
timp, la asociația de la Bacău încep să adere și altele,
inclusiv farmacii, cabinete și policinici particulare.
Așa s-a constituit prima federație patronală de
ramură sanitară în cadrul confederației cu
reprezentativitate la nivel național. În anul 2000
recomand să fie adusă în discuție Legea 145 privind
Asigurările de Sănătate în România. Sunt propus
membru în primul Consiliu de Administrație.
Președinte era avocatul Gherghinescu. Acesta moare
de leucemie la scurt timp după numire. Cum CNPR
avea două locuri în CA- Consiliul de Administrație -
mi se propune cel de vicepreședinte. Atunci, se
declanșează acțiunea ”Grupei S”. Presa este asaltată
de anonime calomioase. Apar articole ca : ”Un
infractor în CA al CNAS” și altele. Se scoate la
iveală condamnarea mea pentru boicotarea politicii
demografice a tovarășului Nicolae Ceaușescu. Era în
anul 2000. ”Ceaușescu nu murise”. Ceaușescu era
omniprezent în viața politică a României. Nu, nu l-
au împușcat decât fizic. În rest totul era ca înainte.
Prezența mea în studiourile televiziuniilor naționale,
interviurile privind Reforma Sanitară în România,
mi-au atras ura colegilor și a conducătorilor sanitari,
conform aforismului latin, invidia medicorum
pessuma ! Vorbele lui Alexis Carrel: De cele mai
multe ori, ura colegului este mai puternică, decât
iubirea de sine; mai actuale ca oricând, îmi
susțineau scepticismul, vis a vis de reformă, cu
argumentul forte al ciubucului. ”Atât timp cât
medicul beneficiază, gratuit, de dotarea statului, pe
de o parte și ciubucul neimpozabil al pacientului, pe
de altă parte, nu-l interesează nicio reformă”. Am
recomandat partenerilor sociali, patronat, minister,
sindicate, inițierea unui act normativ care să
interzică medicului din sectorul public să dețină
cabinet privat, deoarece își racolează pacienții de la
stat și îi duce la privat în vederea dublei taxări.
Lucrurile s-au oprit aici. În sfârșit, lumea s-a prins.
Am pățit asemeni tecuceanului Ion Bugan care în
1983, a avut de ales: fie continuă sa scrie manifeste
anti-comuniste, împreună cu soția, la mașina de scris
deținută în mod ilegal, fie merge la București, pentru
a-l infrunta pe Ceaușescu singur și fără să spună
nimănui o vorbă.
Cineva mi-a transmis într-o zi vorbele doamnei
ministru a sănătații, spuse în cabinetul acesteia, unor
parteneri colaboratori: ”Ucideți-l pe Ganea”!
(Daniela Bartoș) A urmat dezastrul. A fost rasă de
pe suprafața pământului clinica mea, Clinica
Transilvania. Obiectul oficial de activitate al acesteia
era: Cercetare Științifică Medicală și Asistență
Medico Chiurgicală a bolnavilor. Era și timpul.
Începusem tratamentul cancerului cu produse
rezultate din cele mai avansate tehnologii de
inginerie genetică și biotehnologie. Apăruseră
primele cazuri de leucemie vindecate și negativare
de antigen HBs la copiii cu hepatită cronică.
Pusesem la dispoziția prof. Miu Nicolae, de la Cluj,
Interferon alfa 2b, recombinat prin inginerie genetică
în valoare de peste 117 mii dolari SUA. Când le-am
spus partenerilor mei de pesta ocean cum stau
lucrurile, s-au dat la fund, dar nu înainte de a-mi
relata că în Venezuela un individ ca mine, a fost
împușcat pe stradă cu mitraliera din goana unei
mașini. Deci, trebuia să dispar.
Lucrările mele de atunci vizau cercetarea emisiei de
fotoni care continua și după distrugerea moleculei de
ADN, emisie cuantică. Am urmărit, pe eșantioane de
pacienți internați sau subiecți din grupuri selectate
cu ocazia controalelor medicale periodice la mii de
salariați de pe întreg cuprinsul țării, cu ajutorul
măsurătorilor neurometrice, o serie de factori
determinanți legați de: genetica cuantică. Am stabilit
cauzele stărilor morbide legate de contactele sexuale
dezordonate, cauza pentru care nu se nasc copii
sănătoși (mutanți telegonici, născuți cu o mulțime de
vicii), am predat in calitate de Lector universitar la
studentele mele de la universitatea Bacău, noțiuni de
inițiere a educației de castitate și delimitarea
avortului terapeutic de cel provocat la cerere. Am
arătat și demonstrat, într-un raport - Conferința
”HIDROELECTRICA” de la Vața de Jos în anul
1994, cu ocazia unui simpozion științific de bilanț,
privind starea de sănătate a angajaților(6000) din
întreg sistemul hidroenergetic al României,
”Influența câmpurilor electromagnetice de înaltă și
foarte înaltă tensiune asupra organelor de
reproducere la cei care lucrează în fosa sau
vecinătatea generatoarelor electrice, iar prin
extrapolare, și la cei care conduc autovehicule pe
distanțe lungi și sunt supuși acțiunilor RADAR, de
către echipamentele generatoare de radiații, ale
polițiștilor. Totul a fost în zadar. Am bătut toaca la
urechea surdului, zice un proverb românesc. [4]
Mult timp ideea transmiterii pe care ondulatorie a
informației genetice mi-a întreținut credința că unele
însușiri emanate din fantasticele facultăți ale
creierului uman pot fi stocate și transmise, genetic și
nu numai, cu ajutorul undelor ondulatorii emise de
fragmente moleculare conținând atomii marcați.
Interesant, nu ? Câte nopți sau ore de veghe nu o fi
consumat maiorul Baciu sau alţii ca el, frământându-
se pe teoria doctorului pervers de la spitalul lazaret
din Tecuci?. Și nu întâmplător, am descris pericolul
cenușiu pentru specia umană amenințată cu o
contaminare la scară planetară. A se vedea și
”marele exod” al populației românești în Europa și
lume din ultimele decenii. Contaminare prin contact,
chiar vizual sau diplomatic, este o realitate. Prezența
unui singur exemplar contaminat sau purtător de
atomi marcați ”cenușii” într-o sală de conferințe sau
în mijlocul unei comunități curate, poate declanșa,
prin contaminare, o epidemie fatală. Comunismul
cenușiu românesc este un pericol pentru specia
umană. Primele semne ale contaminării ”cenușii”
sunt: alterarea indicelui demografic prin scăderea
natalității, exacerbarea bolilor degenerative și
creșterea numărului de decese. La toate acestea se
mai adăugă, ravagiile provocate de sindromul
depresiv, cu o creștere exponențială secundară a
numărului de sinucideri. Râdeți, oameni buni, râdeți
și condamnați-mă. Dar dacă nu veți stârpi virusul
cenușiu, vă va stârpi el pe voi. Într-o bună zi, planeta
albastră va deveni cenușie, cenușie și nepopulată.
Aviz extratereștilor.
Misiunea de doctor mi-am făcut-o. Parcursul meu
profesional fost influenţat şi determinat de partid şi
securitate. Am promovat cu greu în profesie, dar am
salvat vieţile a zeci de mii de oameni, lucru de care
sunt mândru şi fericit. Am făcut primul spital privat
din România după 1989, cu obiect de activitate
Cercetare Ştiinţifică şi Asistenţă Medico
Chirurgicală a bolnavilor. Am publicat şi comunicat
zeci de lucrări ştiinţifice şi am colaborat cu centre de
prestigiu de peste ocean, în terapia biologică a
cancerului şi a altor maladii, cu rezultate deosebite
şi vindecări. În rest, cariera mea de doctor a fost aşa
cum a fost, programată de partid şi de securitate şi
executată cu zel de colaboraţionişti. Am fost cadru
universitar agreat de colegi şi iubit de studenţi. Unii
mi-au atribuit paternitatea Sistemului de Asigurări
de Sănătate unde, ca membru în Consiliul de
Administraţie a Casei Naţionale respective, mi-am
îndeplinit cu cinste mandatul primului consiliu.
Statul m-a gratulat dându-mi cea mai mică pensie
din sistem. Recomandările şefilor mei comunişti şi
ale ofiţerilor de securitate m-au urmărit mereu şi mă
urmăresc în continuare până dincolo de tăcere şi
umbră.
Ca scriitor, dacă nu am fost lăsat să public, mi-am
păstrat manuscrisele. Percheziţiile secrete nu le-au
descoperit. Pentru traume şi pagube financiare nu
plăteşte nimeni. Statul generos în această epocă
postcomunistă stipendiază cu pensii nesimţite pe
torţionari şi colaboratori. În topul scriitorilor
stimulaţi şi recunoscuţi de sistem se află tot
personajele agreate înainte de 1989. Meritocraţia
este o iluzie chiar şi pentru cei tineri. Mulţi au ales
să nu mai trăiască în România, ţară în care se simt
străini, inutili şi alungaţi. România înfrântă
navighează în derivă. Quo vadis România ?
Ciudat este faptul că biografia unui om nu
corespunde niciodată cu biografia sa alternativă,
biografia confecționată de alții, la comandă, sau la
diferite inițiative politice, juridice sau sociale.
Adevărata poveste a existenței unui om, pe acest
pământ, în această lume, nu se poate imagina sau
scrie cu exactitate nici chiar de propria sa persoană.
Viața ne scapă în orice tentativă de relatare a
momentelor ei diferite. Suntem înșelați de memoria
lucrurilor și percepția lor emoțională. Memoria ne
înșeală perpetuu, iar când ne referim la viața
altcuiva, vom judeca întotdeauna greșit sau pătimaş
faptele sale. Adevărul unui om este taina sa veșnică.
Testamentul filozofic nu poate fi niciodată
citit. Doar cenușa lui stă mărturie tainei și
emoției care au secondat starea de spirit,
angoasele și temerile aspirantului la iniţiere
esoterică. Extrapolat în lumea speculativă,
Testamentul Filozofic, va arde asemenea inimii
lui Danko[5], zguduind din temelii lumea
tenebrelor cenușii, luminând calea generațiilor
viitoare spre o lume mai dreaptă și mai bună.
__________________________________________
[1] Mihai Ganea/ Iagan Ameih/ LOLI, ediţia a doua, Ed. Transilvania, 2010,
p.915
[2] Mihai Ganea- Iagan Ameih , SCRISORI DIN ȚARA DE MARGINE, (
Manuscris nepublicat), Ed. Transilvania 2013
 [3] Cercul Cultural Româno-Austriac UNIREA Rumänisch - Österreichischer
Kulturkreis UNIREA
VIENA-CENTENAR-MAREA UNIRE 25 -27 mai 2018
Organizatori: Cercul Cultural Româno Austriac UNIREA & RadioTV
Unirea
Coorganizatori:
Asociația Șvabilor Bănățeni din Viena - președinte Mag. Dr. Hans Dama
Asociaţia „Renaşterea şişeşteană” Maramureș - președinte Col. Gavril Babiciu
Parteneri:
Agenția de Presă Națională AGERPRES România - Dir. Alexandru Giboi
Agenția de Presă Așii Români din Nurnberg Germania - președinte Ionela van
Ress-Zota
Asociația Jurnaliștilor Români de Pretutindeni -Canada -presedinte Cristian
Bucur
Colaboratori:
Asociația Hora din Viena - președinte Sifora Sava
Asociația Austro Română din Viena (Österreichisch-Rumänischen Gesellschaft
– Austrom) - secretar general Mag. Lukas Marcel Vosicky
Asociația Românca din Londra - președinte Ionela Flood
Centrul Cultural ”George Coșbuc” Bistrița – Dir. Prof. Dr.Dorel Cosma
Centrul Cultural Sighetu Marmației – Dir. Prof. Dr.Dorel Todea
Ansamblul Gura Izvorului din Vatra Moldoviței, Suceava-cordonatori Prof.
Ilaria și Traian Pușcă
Primăria Șinca Nouă jud. Brașov -primar Dumitru Flucuș
Primăria Ansamblu folcloric Datina din Talmaciu jud. Sibiu -primar Nicolae
Petru Basaraba
Primăria Şiseşti jud.Maramures -primar Ioan Mircea Tentis
Programul:
În sala festivă a Primăriei Vechi (Altes Rathaus) din Strada Wipplinger 6-8,
sector 1, Viena.
Vineri 25 mai 2018
Ora 10:00-12:00, Conferință pe teme istorice-sustinută de un grup de
transilvăneni în frunte cu Col.Gavril Babiciu, profesori, istorici și oameni de
cultură din România și Austria.
Ora 14:00-16:00, prezentarea expoziției de pictură, artist Alina Deică,
Ora 16:00-20:00, Dialog Jurnalistic -AJRP Canada, CONCORDIA Austria,
AGERPRES România, AȘII ROMÂNI Germania și alți jurnaliști din țară și
străinătate.
1) Formarea comunității românești din Viena în perioada Imperiului
Habsburgic și Austro-Ungar
2) Tezaurul de la Sânnicolau Mare
3) Depunerea jurământului militar faţă de Transilvania, a ostaşilor români
veniţi de pe fronturile Primului Război Mondial la Cazarma Franz Josef I, V
din Viena (rolul lui Iuliu Maniu)
4) 1 Decembrie 1918- Marea Unire, Făurirea României Mari
5) Cine a infăptuit Marea Unire 1 Decembrie 1918
6) Pe urmele Întregitorilor de Țară
7) Personalități de origine română care au studiat și s-au evidențiat la Viena
8) Simboluri românești și plachete comemorative, aflate în Viena
Dialog jurnalistic
1) Jurnalistul – formator de opinie și educator al publicului cititor.
2) Deontologia profesiei de jurnalist.
3) Rolul jurnalistului în munca de informare a cititorilor săi.
4) Calitățile specifice redactorului de radio și televiziune.
5) Interviul – arta de evidențiere a talentului jurnalistic.
6) Obligația jurnalistului de a prezenta corect și obiectiv evenimentele
relatate.
7) Munca și greutățile întâmpinate de ziaristul român în țară și în străinătate.
26 mai 2018
Viena -Centenar-Marea Unire“Primăvara Vienezã” Ediția XII-A
Festivitate dedicată Centenarului, zilei Europei și românilor se pretutindeni
Bohmische Prater Tivoli, Sector 10 Viena
Artă și cultură românească la Viena
Expoziție de carte, pictură, sculptură, meșteșug.
Parada portului popular, cântece și dansuri populare din mai multe zone ale
României, prezentate pe scena din parcul de distracții, sector 10 Viena
27 mai 2018, Conferință de presă
Concluzii despre desfășurarea festivităților pe durata celor două zile, respectiv
25 și 26 mai 2018
Participare
Persoane care și-au arătat interesul de a participa, sunt scriitori, oameni de
cultură, primării din diferite comune cu ansambluri artistice, etc.
Prof. Simion Dănilă, Adriana Weimer, Veronica Balaj -Timișoara
Prof. Floare Cândea, prof. Anton Ilica -Arad
Asociaţia Românca din Londra preşedinte Ionela Flood - 8 persoane
Agenţia de presă Aşii Români din Nuernberg, Germania -preşedinte Ionela
Van Ress Zota - 4 persoane
Agentia de presa naţionala din Romania AGERPRES director general
Alexandru Giboi - 5 persoane
AJRP Asociaţia Jurnalistilor Români de Pretutindeni din Canada-preşedinte
Cristian Bucur - 15 persoane
Ansamblul Gura Izvorului din Vatra Moldoviței, Suceava-cordonatori Prof.
Ilaria și Traian Pușcă 50 persoane
Centrul Cultural Bistriţa, jud Bistriţa Năsăud- dir. Prof Dr. Dorel Cosma - 60
persoane
Centrul Cultural din Sighetu Marmatiei -dir Prof. Dr.Dorel Totea - 30 persoane
Primăria Şişeşti Maramureş primar Ioan Mircea Tentis - 50 persoane
Primăria Ansamblul folcloric Datina din Tălmaciu jud Sibiu primar Nicolae
Petru Basaraba-50 persoane
Primăria Șinca Nouă, Brașov-primar Dumitru Flucuș – 60 persoane
[4] “FIZICA CUANTICĂ, PRINCIPIILE SALE ȘI SPIRITUALITATEA”
Noțiunea de cuantică a fost impusă de către savantul Herbert Planck (Premiul
Nobel in 1918). Dezvoltarea bazelor fizicii cuantice a fost realizată de Albert
Einstein, începand cu teoriile privind relativitatea specială și cea generala
(premiul Nobel în 1921, dar nu pentru aceasta teorie, ci pentru lucrările privind
efectul fotovoltaic). Punctul culminant al fizicii cuantice moderne a fost
structurarea celor doua electrodinamici: “electrodinamica cuantică” – pentru
care Julian Schwinger, Shinichiro Tomonaga și Richard Feynman au luat
premiul Nobel în 1965 și “cromodinamica cuantica” – noua teorie a
interacțiunilor tari.
Cele două teorii au condus la cea mai impresionantă construcție a fizicii din
toate timpurile – modelul standard, al cărui subiect “fierbinte” l-a constituit
unificarea forțelor fundamentale din natura. Concluzia cercetărilor a fost foarte
clară: toate cele patru forțe sunt de fapt “fațete”, forme ale unei singure forțe!
Iar de aici până la relaționarea fizicii cuantice cu experiențele misticilor
orientali și occidentali nu a mai fost decât un pas.
Teoria cuantică pornește de la câteva idei esențiale, pe care le vom prezenta pe
scurt:
1. În primul rând, fizica cuantică consideră că toate sistemele materiale posedă
o caracteristică principală: dualitatea unda-particulă. Astfel, electronii – care în
fizica clasică, newtoniană acționau ca particule, pot în condiții speciale să se
comporte ca unde, respectând legile electromagneticii și nu cele ale mecanicii.
2. Toate acțiunile care au loc in fizică pot fi măsurate, iar cele mai mici unități
energetice, care nu mai pot fi subdivizate sunt “cuantele” (de aici și denumirea
de fizică cuantică). De exemplu, un atom poate face un salt de la o stare la alta,
fără a trece prin stadiile intermediare, cu emisia unei cantități cuantice de
energie luminoasă. Când particulele interacționează, este ca și cum ele ar fi
conectate prin legături invizibile la un întreg. Pe scara largă, aceste conexiuni
invizibile sunt atât de multe încât analiza lor devine probabilistă.
3. În al treilea rând, exista o proprietate stranie de “ne-localizare” cuantică.
Această înseamnă că particule aflate la distanțe microscopice unele de altele
(de ex. mii de kilometri, echivalent macro) pot să interacționeze unele cu altele
într-un mod ciudat, ca și cum ar fi inter-conectate, însă legatura dintre ele este
necunoscută. Este ca și cum ar exista un “întreg” care coordonează prin metode
necunoscute fiecare părticică din Univers. Bohr si Heisenberg au dezvoltat
această idee, demonstrând că nu se pot face observații obiective, întrucât
observatorul, prin acțiunea sa de observare, modifică starea cuantica a
sistemului observat. Aplicată la un caz concret, înseamnă că simpla îndreptare
a atenției către o floare modifică la nivel cuantic starea acelei flori!
În fizica cuantică, nu intensitatea unui câmp energetic cuantic contează, ci
forma, structura sa. Astfel, chiar și cel mai infinitezimal câmp cuantic poate
afecta o particulă, modificându-i starea. Nu intensitatea contează în noua fizică,
ci existența sau inexistența acelui câmp cuantic. O forță nu trebuie neaparat să
fie activă, ea poate exista și ca potențial, acest potențial fiind esențial pentru
fizica cuanticî.
O altă descoperire importantă, aparținând lui Einstein este de-acum cunoscuta
lege E=mc²; aceasta lege arată ca massa nu este decât energie aflată în repaus.
Teoria relativității demonstrează că masa unei particule, a unui obiect sau ființe
nu are nimic de a face cu substanța (precum era in fizica clasică), masa nefiind
altceva decât o formă de energie. Și cum energia este o mărime dinamică
asociată activității și proceselor de transformare, aceasta dovedește că particula
nu poate fi gândită ca un obiect static, ci ca o entitate dinamică, deci ca un
proces care implică energie.
Crearea particulelor din energie pură reprezintă fără îndoială un rezultat
spectaculos al fizicii relativiste. Ulterior, teoria cuantică a demolat conceptele
clasice de corp solid și lege strict deterministă, la nivel subatomic corpurile
materiale solide ale fizicii clasice newtoniene prezentându-se ca unde de
probabilitate, iar acestea se referă la probabilitatea interacțiunilor.
În urma dialogurilor cu maestrul spiritual Jiddu Krishnamurti, David Bohm și-a
îndreptat atenția spre realizarea unei întâlniri între spiritualitate și fizică. Astfel
a luat naștere noțiunea de “ordine implicită” (în engl. implicate order), care stă
la baza teoriei cuantice a lui Bohm. Trăsătura esențială a acestei idei este că
întreg Universul este într-un anume fel “invelit”, conținut în fiecare părticică a
sa și că fiecare parte este de fapt o condensare a întregului Univers.
Ordinea universală se dezvăluie, devine “explicită”, însă până acum
cercetătorii nu au reușit să descopere decât o mică parte din legile acestei
ordini implicite a Universului.
Bohm este unul dintre primii fizicieni cuantici care au sugerat și ulterior
demonstrat existența unor dimensiuni multiple, dincolo de planul fizic sau
energetic. El clasifică aceste planuri/dimensiuni ale universului în funcție de
“subtilitatea” lor: planul fizic este un plan mai grosier, mai “dens”, pe când
planul minții este mult mai subtil; dincolo de minte, planul conștiinței are
caracteristici care abia acum se dezvăluie: “chiar și planul mental devine un
plan fizic dacă ne îndreptăm spre o direcție mai subtilă”
Realitatea multidimensională este descrisă de Bohm prin analogia cu fotografia
holografică: universul holografic este compus dintr-o infinitate de dimensiuni,
care există simultan; aceste dimensiuni sunt structuri similare cu întregul, cu
Universul. Daca am putea privi separat o dimensiune, ea ar arata exact ca
întregul: este ca și cum am rupe o bucata dintr-o hologramă: ea ar conține toată
imaginea conținută de holograma inițială. La fel este și universul holografic:
orice dimensiune a sa are aceleași caracteristici ca întregul, ca universul.”
SURSE:
http://www.almeea.ro/fizica-cuantica-principiile-sale-si-spiritualitatea/
SCRIS DE : DEPARTAMENTUL ZAMOLXE ROMÂNIA (DZR)
PE LUNI, 4 DECEMBRIE 2017 ȘI PUBLICAT
ÎN: EZOTERISM, SPIRITUALITATE, ȘTIINȚĂ
[5]Danko. Personajul principal din povestirea lui Maxim Gorki: ”Inima de foc
a lui Danko”
 4946, Birocraţia Terorii.

Testamentul filozofic, o carte document, ce

excede cazul particular al semnatarului, doctor
Mihai Ganea, medic primar chirurg. În fapt o
biografie alternativă, în care un om ajuns în vizorul
securităţii, devine un protagonist construit
tendenţios, într-un colaj ciudat. Fapte cotidiene
reale, altele izvorâte din imaginarul fantasmagoric al
turnătorilor, mai mult sau mai puţin calificaţi,
prevederi drastice redactate în documentele oficiale
ale securităţii, alcătuiesc laolaltă imaginea unui
personaj „nedemn” de viaţa publică a epocii, de a
profesa, „nedemn” chiar şi de dreptul de a respira ca
vieţuitor pe pământ.( a se vedea radicalismul
turnătorului cu nume de cod, expresiv, literar, Eugen
Ionescu-in speţă o brută cu ambalaj intelectual şi
propagandist deloc dezinteresat) O carte construită
în exclusivitate pe elementele din dosarul de
securitate:
DUI- DOSAR DE URMĂRIRE INFORMATIVĂ
Nr. 4946.
„ Dosarul a fost microfilmat/ Azi: 08. 08.1992 De
U.M. 05061-Galaţi/143907/1”.
Deschis la data de 24.12.1987
Închis la data de__________
1716584
Arhivă Nr. 57567_________
I 043907, Vol.1
STRICT SECRET
INSPECTORATUL JUDEŢEAN GALAŢI
SECURITATEA MUNICIPIULUI TECUCI

NR.1/BI/00776
Odiseea de la Tecuci a doctorului Mihai Ganea
începe cu o cerere care solicită date despre Mihai
Ganea, de la originile apariţiei sale pe acest pământ,
un pământ special, al miliţiei, al securităţii şi al
nomenclaturii comuniste:
CĂTRE
INSPECTORATUL JUDEŢEAN MARAMUREŞ
AL- M.I.- SECURITATE-
Rugăm a ne comunica date despre
numitul GANEA MIHAI, născut la 4.08.1940 în
Baia Mare, fiul lui MIHAI şi VIORICA, medic
chirurg la spitalul municipal Tecuci, domiciliat în
Tecuci, str. 23 August nr 127 ap.86.
Interesează date despre părinţi şi
rudele apropiate, dacă sunt cunoscuţi în
evidenţele de securitate, dacă fac parte din sectele
şi cultele religioase interzise.
Comportarea investigatului pe
perioada cât a domiciliat pe raza dvs. de
activitate.
Alte date de interes operativ.
Rugăm ca lucrarea să fie trimisă în timp util.
Şeful Securităţii Judeţene
ŞEFUL SECURITĂŢII MUNICIPALE
COL. FLORESCU GHEORGHE s. indesc.
COL. HUHULEA MIHĂIŢĂ s. indesc.
 De acum încolo, semnătura colonelului Securităţii
Municipale, colonel Huhulea Mihăiţă, va apărea, în
majoritatea documentelor, în tandem cu aceea a
maiorului Baciu Ion, ofiţer operativ principal, după
transferul de responsabilitate din partea colonelului
Florescu Gheorghe, Şeful Securităţii Judeţene
Galaţi. Ordin de sus în jos, ordin de lucru,
irevocabil, pe termen lung. Temă cu plecare din
Maramureş.
Obiectivul, Mihai Ganea, este gratulat cu numele
de cod GURĂU, o inovaţie lexicală, în analogie
probabilă cu faptul că „Obiectivul” era cam slobod
la gură, un păcat venial într-un sistem în care regula
tăcerii aducea beneficii inestimabile în viaţa unui
om. Tăcerea ori conformarea idioată sau vicleană la
clişee cu limbajul de lemn pus în circulaţie de
aparatul de propagandă comunist, erau atuurile
afirmării în societate. O societate perversă, în care
valorile erau eliminate strategic, pentru ca indivizii,
reuniţi într-o formulă massificată, să se contopească
şi să vegeteze sub directivele conducerii de stat-
nomenclatura de partid şi, securitatea. În epoca
ceauşistă perversiunea individului, inclusiv a
ofiţerilor securităţii, atinsese cote inimaginabile. În
fapt se pleca de la o premiză de conjunctură, apoi se
construia un caz, printr-o arhitectură în acelaşi timp
tribală, în acelaşi timp sofisticată. Dosar să fie, să i
se adauge file cât de multe, să se dea liber tututor
tehnicilor din dotare pentru urmărire informativă, să
se fabuleze, printr-un amestec de adevăr şi de
minciună. Un exemplu care poate fi catalogat minor
şi nesemnificativ: Doctorul Ganea are o ieşire
nervoasă la vederea unui instrumentar chirurgical
defect, necorespunzător. De aici pleacă la acuzaţia
de defăimare a producţiei interne româneşti. Pentru
obiectivul urmăririi informative, se aplicau cu
fervoare procedurile standard, la foc continuu-
tehnici de ascultare operativă a telefoanelor,
percheziţii secrete, activarea zvonisticii în
comunitate prin acţiunea intensivă a grupei S,
specializată în redactare şi difuzare de anonime,
cenzura de proporţii inimaginabile, controlul
corespondenţei, imixtiunea în carieră prin
recomandări exprese ale instituţiei securităţii,
amestecul odios în viaţa privată, în relaţionarea
socială a individului luat în vizor. Călcarea
drepturilor fundamentale ale omului începea, pentru
un intelectual, prin repartiţia guvernamentală care-l
ţinea pe licenţiat adscriptus glebae. Libera circulaţie
era blocată încă din interiorul ţării, accederea la
paşaport şi călătorii în străinătate deveneau un vis
care putea fi o realitate, fie şi limitativă, cu preţul
unor compromisuri de sistem. Nu avem nici astăzi,
după consumarea unui timp istoric deja îndepărtat,
mărturii sincere şi adevărate despre „descurcăreţi”.
În ziua de astăzi întoarcerea în timp e diluată şi
derizorie” Toţi am suferit”. Vor fi suferit cu toţii, ce
să zic, cine sunt eu să-i contrazic Ecourile carierelor
dubioase şi ale carieriştilor, se fac simţite în ratarea
perceptibilă în toate compartimentele de activitate,
dar mai ales în spiritualitatea de „învinşi” în efortul
disperat cotidian. Învinşii versus marii rechini
învingători, profesionalizaţi în arta prăduirii. Eu doar
constat că doctorul Ganea pare biruit la un moment
dat de regizorul prim al persecuţiei sale profesionale,
doctorul Gheorghiu, şeful secţiei de chirugie la
spitalul din Tecuci. Doctorul Ganea a epuizat
aproape toate căile legale de sesizare a
malversaţiunilor şi abuzurilor. Tocmai din acest
motiv, uzul dreptului de petiţie este blocat. Serviciul
de cadre, sub atenta îndrumare a securităţii, îi
resping nu numai dreptul de a profesa, dar mai ales îi
resping, într-o orchestraţie delirantă, dreptul la
transfer. Devenise, cu voia lui de observator
inteligent, un martor periculos. Martor nu în
cazuistica banală a carierismului exercitat prin
mijloace sălbatice şi mincinoase. Devenise martorul
periculos al „apendicitei de Tecuci”. Pentru ofiţerii
de securitate şi aparatul lor apolitic .administrativ,
conta gonflarea cazului dr. Mihai Ganea, excluderea
din sistemul medical şi aureolarea cu faima de
personaj conflictual, mincinos şi refuzat de bunele
moravuri, prin urmare, lipsit total de orice
credibilitate publică. În ultimul deceniu al dictaturii
neostaliniste a lui Ceauşescu, în represiunea politică
se foloseau tehnici de izolare comunitară,
compromitere publică dirijată, presiuni perverse şi
veninoase concertate. Excesul de zel al instituţiei
securităţii, cu diriguitorii cazului „Gurău”, Baciu şi
Huhulea, avea în vedere crearea de atmosferă , într-
un orăşel anost şi lipsit de evenimente, crearea şi
susţinerea „obiectului muncii”- vechime în muncă să
se adune, salarii pe măsura devoţiunii, prime, relaţii
bune cu Bucureştiul. Mai nou, în epoca noastră
contemporană, constatăm, la modul general,
beneficii cu prelungitor- rezervişti prestigioşi, cu
avansare în grade, carieră politică, afaceri şi pensii
uriaşe, secretizate. Unii dintre ei, calofili la
senectute, autori de literatură, memorialişti
nostalgici, sau, mai ingenios, procesatori abili de
manuscrise confiscate de la victimele anchetelor
securităţii. Aşadar, în trecut securist zelos, în prezent
scriitorime cu monopol pe tema anticomunismului.
În contrapartidă, nu putem face abstracţie de cariera
posdecembristă de scriitor a prea încercatului doctor
Ganea. Facem precizarea că acest DOSAR DE
URMĂRIRE INFORMATIVĂ Nr. 4946 confirmă
datele, informaţiile şi intuiţiile lui Mihai Ganea, atât
ca interlocutor nedumerit, cât şi ca autor. Scrisorile
tatălui, Loli, citate în romanul cu acelaşi nume,
LOLI, se regăsesc întocmai şi în dosarul de
securitate, cu fabulaţii interpretative năucitoare. Asta
ca simplu „fapt divers”. Anterior acestui document
cu nr 4946, doctorul Mihai Ganea a scris volume
extrem de interesante de proză sau de expresie
poetică prevestitoare. Prevestitoare pentru meandrele
destinului său uman. Fratele său, săltat de acasă de
miliţe şi adus apoi, tot acasă, în sicriu. O simplă
explicaţie a fost furnizată familiei- accident de
muncă. Ei bine, Mihai Ganea, pe atunci student la
medicină, a refuzat să creadă versiunea oficială
livrată de autorităţi. Decenii de-a rândul l-a pomenit,
în scrierile sale, pe Nicuşor drept victimă a unui
asasinat, prin decapitare. Culmea paradoxului
prezent, tocmai într-un dosar de securitate, este
confirmarea curmării vieţii lui Nicolae Ganea, prin
asasinare, nicidecum prin accident de muncă.
Detaliile tragediei şi rechizitoriul scriitorului lui
Mihai Ganea sunt prezente în scrierile sale, în
anticiparea versiunii reale pomenite tocmai într-un
dosar de securitate, profesional. Un leit motiv parcă
transcripţionat în diverse forme de expresie literară.
Doctorul Mihai Ganea nu s-a erijat niciodată în
erou sau victimă politică. El a prezentat, fie prin
fermitatea tuşei narative, fie prin fineţea metaforică
a expresiei poetice, secvenţe din realia pe care le
regăsim întocmai în dosarul său de securitate. Dacă
au mai fost cititori sceptici sau cu prejudecata că
scriitorul Mihai Ganea fabulează în evocarea
avatarurilor vieţii sale, ei bine, acest dosar confirmă
mult peste ce ştia însuşi autorul, monstruozitatea de
sistem pus în mişcare împotriva sa.
Poate e momentul să aducem în discuţie prea
bine cunoscutul simţ tranzacţional al românului. Un
fapt istoric consacrat, provenit din tradiţia luptei
pentru autoapărare. Simţul tranzacţional diplomatic,
însuşit pe cale naturală în relaţiile private,
generalizat pentru buna vieţuire în comunitate.
Simţul oportun în comunicarea cu străinii. Prin
străin se poate înţelege orice fiinţă de dincolo de
hotarul în care omul vieţuieşte. Simţul tranzacţional
eficient în prevenirea unei iminente stări conflictuale
violente. Simţul tranzacţional a degenerat în
comunism în dublul limbaj: limbajul de lemn,
conformist, limbajul lozului câştigător al succesului,
limbajul cointeresării abjecte, complemementar cu
limbajul interior al fricii. Laşitate, ipocrizie,
minciună, semne ale pierderii de sine. Simţul
tranzacţional convertit într-o perfidă şi jalnică
formulă de supravieţuire. Turnătorii vocaţionali,
voluntarii entuziaşti, sau turnătorii de conjunctură,
intimidaţi şi şantajaţi de temutul aparat ocult al
securităţii, ajung să profesionalizeze delaţiunea.
Turnătoria intrată în actul cotidian al existenţei.
Delatoria ridicată la rang de artă . Vom recunoaşte în
dosar felurite tipuri ale delatoriei profesate într-un
orăşel la prima vedere, monoton şi inocent, ba chiar
plicticos, înecat în mâlul socialismului cenuşiu:
Turnătorul de vocaţie, spionând prin gardul
vecinului orice mişcare dubioasă pentru el, ca
interpret al comandamentelor de la partid şi de la
securitate. Meticulos, organizat, fără odihnă şi fără
somn, într-o veşnică pândă la vânătoare după delict.
În viaţa socială, un om rezonabil , cu prestanţă
publică sau profesională. Miliţianul care vede
intervenţii chirurgicale clandestine, la domiciliul
„obiectivului”, acolo, unde, sângele dintr-un lighean
cât se poate de domestic, provine de la o găină tăiată
pentru banala supă cu tăiţei.
Urmează, în seria cunoaşterii infernului cotidian,
turnătorii motivaţi. Rivalitatea. Ura. Invidia. O
doamnă „ scriitoare”, mai mult decât respectabilă şi
venerabilă, e turbată de ciudă. Infamul obiectiv,
gratulat cu invective, are „tupeul” să intre in
competiţia publicării sale în domeniul artistic,
literar. Doamna pasională şi veninoasă îi creează un
profil de monstru absolut, un monstru care face şi
aerul irespirabil în urbea sa.
Turnătorul placid, care ajută la urmărirea
informativă şi transcrie faptele auzite şi văzute, cu
uzură inerţială. Limbajul de lemn sporeşte volumul
scriiturii adresate securităţii, cu inserarea devizelor
şi lozincilor partinic mobilizatoare. Delatorul placid
are aerul obiectivităţii în relatare, datele sunt
verosimile. Valoarea interpretativă se vădeşte prin
spor adăugat sau prin suprimarea unor secvenţe.
Efectul de distorsiune e năucitor. „Obiectivul” se
vădeşte aşadar, selectăm doar dintr-un episod,
desigur, un om şi doctor de nimic care „lasă”
pacientul să moară pur şi simplu, fără a se osteni
nicicum. În fapt e vorba de abandonul absolut al
personalului medical, care exact în zilele critice ale
pacientului muribund, se duce la „simpozion” sau la
„perfecţionare”, într-o zonă turistică de vis. Chiar şi
pentru un cititor de bună credinţă e dificil să
detecteze perfidia şi nemernicia relatării „obiective”.
Da, faptele sunt relatate rece, pas cu pas. Chiar şi
diagnosticul pacientului muribund e precizat. Da,
dar câtă medicină trebuie să ştie lectorul, pentru a se
înţelege cum ţi se poate furniza „colegial” o moarte
garantată într-o gardă? Frumoasă şi demonică
scriitură „obiectivă” care te poate distruge
profesional.
Să nu ignorăm şi arta scriitoricească a
delatorul „principial”. Delatorul principial se
contopeşte în diatribele sale cu legea morală şi cu
dreptatea. Cele două piloane normative ale societăţii
comuniste „ideale şi perfecte” sunt grav ameninţate
de elementul „Gurău”, întruchiparea răului
apocaliptic. Nicio sancţiune, nicio reprimare nu este
funcţională pentru „duşmanul poporului şi al
conducătorilor iubiţi”. Principialul vrea moartea, o,
nu moartea fizică, e prea puţină pedeapsă, ci moartea
morală şi psihică. Lapidarea primitivă poate şi
trebuie înlocuită cu procedee moderne, elaborate,
stigmatizarea psihiatrică prin internarea intr-un spital
de profil.
Galeria turnătorilor se poate completa cu massa
oamenilor „simpli, din popor” care, în „naivitatea”
lor dau ascultare înfricoşată securiştilor şi scriu sub
comandă tot ceea ce li se dictează. Tone de delaţiune
ficţională, hiperbole ale turnătoriei mistificate, texte
fără cap şi fără coadă. „Naivii” chemaţi la crâncena
colaborare, sunt străini de normele ortografiei şi
ortoepiei. Nerozii utili, bâţâind de frică, scriu şi
scriu, apoi semnează şi pleacă fericiţi din biroul în
care au fost convocaţi. Când ies afară, la aer, trăiesc
o altă frică, teama de a nu fi detectati de colegi,
vecini sau cunoscuţi. Naivi şi nu prea deci, au pe
deplin conştiinţa nemerniciei colaboraţionismului.
Şi, prin conformarea rapidă la cerinţele oficialilor
securităţii, se vede treaba că nu sunt pentru prima
oară idioţii de serviciu, idioţii utili. Idioţi în
aparenţă, cohorta de analfabeţi trebuie să se caţere şi
ei şi copiii lor, pe scara favorurilor de sistem.
Infirmiere caracterizând profesional un doctor, ei
bine, asta da, vârf de perfecţiune a evaluărilor
profesionale. Clasa muncitoare merge în abis în
neostalinismul ceauşist.
Dr Mihai Ganea nu a cunoscut viclenia
procedurală a carierismului, sau, dacă a cunoscut-o,
era un om instruit şi inteligent, nu a dorit s-o pună în
aplicare. A încercat să se abstragă sistemului
oficializat, gândind că actul medical este liber şi
independent. A luptat din răsputeri, zi şi noapte,
zâmbind pacienţilor şi adresându-le nostim formula”
numai eu te iubesc cu adevărat”. Oamenii aserviţi
sistemului autarhic provincial, ca o prelungire
satanică a directivelor venite de la centru,
consemnau şi susurau continuu, cât de lipsit de
conştiinciozitate era voiosul şi nonconformistul
doctor Ganea, cum şi cât chiulea de la serviciu.
Avem însă o mostră conservată ca prin minune,
rezultată în urma unui control implacabil, asupra
fişelor bolnavilor, o mostră în care constatăm o
contradicţie absolută cu trena calomnioasă ancorată
în cotidian. Se poate observa, după decenii bune de
la locul şi timpul acţiunii, un număr impresionant de
intervenţii chirurgicale, într-un interval de doar
câteva săptămâni. Pe bună dreptate un lector cinstit
îşi poate pune întrebarea dacă doctorul luat cu
străşnicie în vizor, mai avea timp liber la dispoziţia
sa. Avea, n-avea, îşi vedea meticulos de lucrul său,
şi îşi păzea cu străşnicie pacienţii şi după operaţie.
Aşa fusese sfătuit, impecabil şi aplicat. Un dosar e
un dosar, un amestec de adevăr şi elemente
ficţionale. Când un muncitor chemat de „organe” să
dea raportul juruit, acesta, cu o candoare disimulată,
declară cum şi de cine a fost îndemnat să pună la
dispoziţia chirurgului G., în sala de operaţii, o trusă
ruginită. Nu conta nici viaţa unui pacient, dacă
acesta putea servi la îngroparea definitivă a
doctorului!!! Criminalitate „colegială” versus un
muncitor cu frica lui Dumnezeu. Cine parcurge filă
după filă, sumbrul şi alambicatul dosar, să nu se
aştepte la nimic spectaculos, nu e un roman cu
suspense poliţist. E viaţa cotidiană, cu bune şi cu
rele, a unui doctor misionar şi lipsit de versatilitate
în cucerirea unei cariere. Ai aerul că priveşti pe
gaura cheii la viaţa unui om, priveşti obraznic şi cu
indiscreţie. Operatorii de interceptare telefonică, cei
care făceau transcriptul convorbirilor, adesea cu
plictis birocratic, lucrau firesc, fuseseră selectaţi şi
angajaţi după criterii bine stabilite, maşini ale răului
adesea, invizibil. Aceştia pot fi identificaţi în
statele de plate ale vremii. Acum îşi torc în linişte
pensiile, privesc poate prin parcul municipal,
obiectele muncii lor, cu suficienţă atotştiutoare. Mai
greu putem identifica broderia resurselor, să zicem,
umane, alt termen nu putem găsi, pe componenţii
GRUPEI S. Din actele securităţii, parafate cu
semnătura ofiţerilor operativi şi cu ştampila
monstruoasei instituţii, aflăm, între alte ordine de
serviciu şi recomandări, activarea ciclică a Grupei S.
Grupa S se ocupa, printre altele, de redactarea unor
sesizări anonime, zvonuri, cleveteli la colţul străzii,
bârfe ordinare, dar credibile într-un oraş prăfuit şi
meschin. Ajungeai din om neom. Oamenii se fereau
de tine brusc, intrai în caruselul unor acuzaţii penale
cumplite. Începând din anul 1964, strategia
Securităţii s-a „rafinat”. În unele cazuri, arestările şi
întemniţările unor potenţiali sau reali duşmani ai
regimului au fost înlocuite de alte forme de
coerciţie: înfierarea „delicventului” la locului de
muncă, la care erau „invitaţi” să participe colegii de
muncă sau de studii ai acestuia ori stabilirea unui loc
de muncă obligatoriu într-o altă localitate, ceea ce nu
înseamnă că reprimările clasice au dispărut. Atunci
când a fost cazul, regimul comunist nu a ezitat să
apeleze la ele.
 Nu e lipsit de interes să relatăm atmosfera în care
Dr Mihai Ganea, ca precum mulţi alţi „beneficiari”ai
dosarului găsit, după îndelungi căutări, prin arhivele
CNSAS, „s-a bucurat” de revelaţia misterului care i-
a întunecat viaţa, anume DOSAR DE URMĂRIRE
INFORMATIVĂ Nr. 4946.
Când a ieşit din sala de lectură a CNSAS, atât mi-
a spus, cu amară „voioşie”, cum că dosarul său de
securitate îl avusese în vedere pentru tentativa de
penetrare a structurilor de gardă şi de securitate-
DOSAR DE URMĂRIRE INFORMATIVĂ Nr.
4946.
Dânsul, cu umorul şi tonusul său stenic
caracteristic se gândea dacă „organele” l-or fi păzit
daca aducea femei in gardă, doamne şi domnişoare,
cu care să fi avut relaţii „neprincipiale”. (Aşa se
străduia să mă cruţe de emoţii negative
înspăimântătoare, cu premiul de consolare al
umorului inteligent). Aşa se spunea pe atunci
relaţiilor intime în afara binecuvântării Oficiului de
Stare Civilă, considerat un stâlp al respectabilităţii
contractuale între o femeie şi un bărbat. Cununia
religioasă nu intra în discuţie, cu al său corolar de
„misticism” nerecomandat cuplurilor serioase şi cu
conştiinţă partinică avansată. Mima sau nu
inocenţa? Nici până astăzi nu m-a, lămurit. Ori de
câte ori deschid subiectul, dr Mihai Ganea surâde şi
nu spune nimic. Urma să facem o lungă cale întoarsă
de la Bucureşti la Baia Mare. Nu am considerat de
cuviinţă să-i aduc la cunoştinţă că fusese obiectivul
Direcţiei a V-a, cumplitul departament al securităţii
care se ocupa de protecţia şi paza înalţilor demnitari,
inclusiv familia prezidenţială. De unde şi până unde
un doctor, luat în colimator de cea mai implacabilă
instituţie a poliţiei politice. Când, din aproape în
aproape, cu tact dar şi cu timorare, l-am anunţat pe
doctorul Mihai Ganea că a fost urmărit în calitatea
de potenţial terorist, terorist de stat, omul a amuţit.
Nu-i venea să creadă ce aude. Adăugăm şi contextul
în care un cetăţean are acces la dosarul său, în urma
unor diligenţe cu suspense la CNSAS. Am fost
martor apropiat, l-am însoţit pe dr Ganea până în
faţa sălii de lectură, iar altă dată am avut gloria şi
onoarea să păşesc eu însămi dincolo de pragul
fatidicei săli. Spun fatidic, adică aducătoare de alte
posibile nenorociri, pentru că ipostaza de „lector” se
potriveşte ca nuca în perete celui care este tema
filelor puse la dispoziţiei. În ceea ce mă priveşte, am
avut la dispoziţie nişte file zdrenţuite, nişte fiţuici
fără coadă şi fără cap, fără noimă, dar asta este altă
poveste. Revenind la doctor Ganea, i s-a pus la
dispoziţie un maldăr uriaş de file, puse teanc
anapoda, aproape fără nicio ordine cronologică, iar
aceea câtă era, fusese aşezată în ordine inversă.
Durează multe ore de „lectură” să te dumireşti. Dr
Ganea, prin firea sa, dar şi prin formarea
profesională de chirurg, este un om ordonat, chiar
meticulos. Ce să înţeleagă omul din „oferta de
lectură”, pusă la dispoziţie cu plictiseală de
doamnele preocupate să treacă mai repede orele de
serviciu. Doamne ale căror grijă este să-ţi exprimi
mai repede opţiunea, cum vrei „Marfa”, electronic,
sau printată şi trimisă prin curier poştal. Trebuie să
te orientezi repede de tot, într-un spaţiu de lectură şi
de orientare psihologică, minimal, o măsuţă pe care
dosarul nu are loc de pix şi de foile de notiţe, sticla
cu apă ai lăsat-o pe hol, la însoţitor. Care însoţitor,
adică eu, consideră că e mai bine să stea afară, pe
treptele instituţiei, departe de ochiul „vigilent”, ostil
al „domnilor” ocupaţi cu paza şi ordinea, mă rog,
acum o altfel de pază şi ordine, democratică, distantă
şi prudentă. Aşteptându-l pe doctorul Ganea, am
rezemat un perete la capătul scării de la intrare,
acolo i-am deranjat pe funcţionarii fumători puşi pe
bancuri matinale, am fost interpelată să stau
regulamentar pe o bancă în hol, alături de alţi
venerabili „ex-duşmani de clasă”. Pe hol un du-te
vino kafkian, nu ştiai dacă funcţionarii mai mici sau
mai mari în rang, intră sau ies „în şi din” meschinele
birouri. Domni şi doamne, spiritul ursuz şi acru
tovărăşesc a fost abrogat, se vede că a avut loc o
schimbare, am perceput o politeţe de catifea şi
aferată. Un domn de rang înalt, adus de o maşină
oficială fix la treapta scării de intrarea, şi-a făcut o
intrare furtunoasă, cu o suită fermă şi grăbită. Brusc
ţigările au scăpat din gură, oamenii în uniformă au
luat poziţie de lucru, spinările civililor s-au înclinat a
fericită obedienţă. Omul mega important a trecut
razant prin holul penitenţei răbdătoare a
solicitanţilor, un cuplu de vârsta a treia, cu ochii
obosiţi de searbăda aşteptare, şi-au plecat privirile în
pământ, cu amărăciune îndelung suportată. Nu am
deranjat pe nimeni, am aşteptat cu bunăcuviinţă
cetăţenească să iasă „obiectivul” Mihai Ganea cu
Dosarul pentru care am străbătut lungul drum de la
Baia Mare la Bucureşti. Privind peripluul de domni
şi doamne apropiaţi generaţiei mele, domni şi
doamne cu siguranţa de sine a persoanelor deprinse
ca uşile să le fie deschise de oamenii în uniformă, să
fie salutaţi cu un respect subaltern îndelung exersat,
gândeam şi eu cu cât zel contribuiseră şi ei la
construirea sistemului deformat şi deformant al
umanităţii româneşti. Erau tot ei, vechi tovarăşi,
deghizaţi în personaje de tip nou, cu faţă umană şi
protocolară. Nu aveau nicio legătură cu calitatea
solicitanţilor îngânduraţi şi împovăraţi de ani.
Supravieţuitori, desigur, dar cu vieţile frânte printr-
un declic al autorităţii . Să revenim la prezentul
perpetuu al conţinutului din dosarul 4946. Are
doctorul Ganea o vorbă, e vorba lui de om hârşit în
sistemul tocător de viaţă : „ Mie nu mi-au făcut
nimic activiştii şi securiştii, nu m-au bătut, nu m-
au torturat, nu mi-au strâns mâna cu menghina,
doar că nu m-au lăsat să trăiesc.”
De unde a pornit coşmarul nu numai al urmăririi
informative, ci şi al unor decizii ferme şi irevocabile
pentru cariera doctorului Ganea Mihai, cu ecouri
oribile şi până azi. Ciuntirile ritmice de salariu, cu
pretextul actelor de ireverenţă faţă de organele de
partid şi cele ale securităţii, au o viabilitate linear
neabătută, în cuantumul pensiei. Rămâne secret
privat, nu de lamentări se poate preocupa un
luptător, care şi-a asumat şi riscurile atitudinii sale
intransigente. Niciodată nu s-a supus deciziilor
arbitrare luate de casapii locali de la Tecuci, pe
aceştia îi cunoaştem, de alţii nu avem ştiinţă decât
lapidar şi indirect. De la ce a pornit toată tevatura la
Tecuci... Este inimaginabil spiritul de haită al
privilegiaţilor locali-doctori, miliţieni, securişti şi
binevoitorii voluntari-vecini, colegi de cenaclu,
personaje din rândul asistentelor, infirmierelor şi al
muncitorilor buni la toate intr-un spital. Deci de la
ce a început, aparent a început, să zicem că a început
dosarul de urmărire nr. 4946. De la nişte jalnice
fiţuici, agramate şi aproximative, concluzii feroce
bazate pe „intuiţia prudentă şi luminată” a cerberilor
din Maramureş. Câteva pagini sosite din Maramureş,
la cererea securităţii din Galaţi. Se vede treaba că
vigilenţii de Tecuci erau oarecum în ceaţă, nu ştiau
de unde să apuce şi să înhaţe prada pentru
prelucrare. Hiatus birocratic pentru incomodul
doctor Mihai Ganea. Acesta stătea ca un ghimpe în
şerpăraia de la Spitalul Municipal, la secţia de
chirurgie, unde şef matusalemic era ilustrul doctor
Gheorghiu Ioan. Chirug şi el, absolvent cu brio al
unei facultăţi tovărăşeşti de Igienă!!!, facultate cu
termen redus. Un chirug şef unic în lume, un
chirurg cu grave tulburări de vedere, aproape orb,
inapt de chirugie, apt însă din punct de vedere
tovărăşesc. Doctorul Gheorghiu, prin compensarea
handicapului ocular, avea, avea la schimb,
aptitudini de mare „vizionar” al politicii locale şi
regionale, conducea cu mână de fier afacerile
clandestine, respectiv, cele privind „Apendicita de
Tecuci”. În fapt o intervenţie chirurgicală
mutilantă, de sterilizare a femeilor ce nu mai
doreau sa aibă copii, din motive ştiute de ele. În fapt
femei victime ale consilierii şi acţiunii ştiinţifice
mutilante, criminale. Femeile, fie simple şi fără
instrucţie, fie cucoane din rândul lumii mondene,
nomenclaturiste şi securiste, în graba lor de a scăpa
de sub povara politicii ceauşiste a naşterilor la
normă impusă, minimum patru copii, se duceau ca
vitele la abator, bucuroase nevoie mare că au scăpat
de grija „fertilităţii”. Ignorante şi captive ale forţei
de sugestie a sugestiilor şi zvonurilor „binefăcătoare
şi salvatoare”, cum că doctorii te scapă de orice grijă
pentru totdeauna: Ele erau fericite fie că puteau face
faţă abuzurilor brutale conjugale, fie că scăpau de
grija unei guri în plus de hrănit. Între pacientele-
cliente, unele plăteau un preţ uriaş, în raport cu
starea lor materială şi financiară, ţărăncile mai ales,
rămâneau fără vaca din grajd. Cele din protipendadă
se puteau deda cu multă uşurinţă şi siguranţă
capriciilor adulterine. Funcţionarele avide de carieră
sau pur şi simplu timorate de hărţuielile şefilor, se
complăceau în promiscuitatea din birouri. Nu vom
epuiza niciodată motivele şi circumstanţele ascunse
ale unei femei care nu mai doreşte să nască. Dorinţa
lor expresă şi disperată era legată de o conjunctură.
Ele nu realizau la ce nenorocire consimţeau. Femei
tinere sterile pe viaţă, fără nicio şansă de a reveni la
normalitate vreodată. Şi apoi, nenorocitele de
ligaturi de trompe aveau şi alte urmări dezastruoase
pentru starea de sănătate a unei femei-doctorii de
vocaţie şi cinstiţi au a spune un punct de vedere
profesional avizat. Acţiunea avea „acoperire”, prea
cinstita şi adesea foarte necesara operaţie de
apendicită. Dimensiunea nelegiuirii era fantastică.
Practic secţia de chirurgie de la Tecuci, devenise
platforma unui experiment criminal, unui masacru
fără posibilitate probatorie în faţa legii. Să nu
ignorăm că atmosfera de clandestinitate a unui secret
colectiv anonimizat- toată lumea din comunitate ştia
sau bănuia, nimeni nu sufla o vorbă, nici pacientele
„beneficiare”, nici cele „ în prezumtivă aşteptare”.
Ce păzea miliţia, procuratura, securitatea? Păi
tocmai aceste instituţii erau implicate şi cointeresate.
Doamnele aveau şi ele micile lor secrete intime,
organele de ordine vegheau ca totul să se petrecă în
bună înţelegere şi în tăcere. Iar doctorul Gheorghiu
şi complicii săi încasau, în sistemul unui sistem de
stat, beneficii interesante, sume private
impresionate. Împărţeala se făcea „frăţeşte”, ca între
oameni buni care nu ascultă directivele de la
Bucureşti. Orice s-ar spune, secţia de chirurgie de la
Tecuci s-a bucurat de o stranie şi misteriosă
autonomie. În timp, zeci de chirurgi şi-au încercat
şansa profesionalismului la această secţie şi, după
scurtă vreme au făcut ce au făcut şi au plecat să
profeseze în alte spitale. A venit în tărâmul
complicităţii blestemate, un doctor maramureşean,
proaspăt descins de la Fundeni. Doctor Ganea a avut
nefericita experienţă de a fi văzut cu precizie
chirurgicală cum se petrece nelegiuirea actului străin
de etica şi de corectitudinea medicală. Putea să tacă
şi să se integreze în sistemul mafiot, impecabil
regizat şi organizat. Nu era doar cutuma şpăgii
voluntare sau impuse pentru actul medical real.
Dr.Ganea a nimerit tocmai într-un sistem ingenios şi
bine pus la punct al metamorfozării omului clinic
sănătos în pacient. A avut temeritatea să nu tacă, să
reacţioneze. S-a agăţat de orice portiţă din sistem.
Doctorul Ganea nu a avut ideea externalizării în
străinătate a mizeriei umane constatate. Reacţii
verbale disperate, dure, sesizări la instituţii,
spontane, empirice, sau pe cale ierarhică, sesizări şi
atenţionările unui doctor semnatar permanent al
intervenţiilor până la vârful conducerii de stat şi de
partid. În naivitatea sa civică nu a realizat că orice
act de sesizare sau de protest, se întoarce la
persoanele contestate. De unde un spirit de haită, de
solidaritate sălbatică naturală cumva, în autoapărare.
Doctor Ganea Mihai o pradă uşoară, prin
deschiderea şi francheţea sa protestatară, pentru
securitatea locală, care oricum se afla cumva în lipsă
de obiect al muncii. Maiorul Baciu Ion, ofiţer
operativ principal şi colonelul Huhulea, şeful
Securităţii Municipale au gândit ei ce-au gândit, şi
s-au pus cu sârg la treabă, doctorul Mihai Ganea
avea să devină un caz spectaculos, şansa promovării
lor în carieră. L-au mirosit pe doctor Ganea că poate
să le fie victimă sigură şi un unicat care să-i scoată
din amorţeală şi din plictiseală. Tot Tecuciul era
împestriţat cu membrii de partid mai mult sau mai
puţin găinari, ăştia erau protejaţi din oficiu, orice
abatere frauduloasă era, desigur inventariată şi
transmisă de miliţie, şi obiect de inventar şi de
arhivă rămânea. Un exemplu din chiar dosarul
doctorului Mihai Ganea, are legătură încinsă cu
combustibilul pentru autovehicule. Soţia Dr Ganea,
cu ajutorul lucrătorilor de la platfotma petrolieră,
unde lucra ca ingineră, furniza într-o veselie
combustibil(gazolină), la cerere, prietenilor casei
Ganea. Afacerea mergea fără nicio piedică, iar
doctorul cu dosarul de urmărire informativă se
bucura că ajută prietenii din lumea literară, mai ales
pe cei de la Bucureşti. Canistrele zăngăneau la ceas
de seară într-o veselie. În zadar vecinul informator,
fost miliţian, codoş prin natura lui, consemna şi
transmitea numerele de maşini ale beneficiarilor de
combustibil, (pentru uzul celor tineri şi neştiutori, să
ia aminte că la un moment dat lipsa de combustibil
în sistemul ceauşist atinsese cote inimaginabile, nu
aveai cu ce ajunge mai rapid nici măcar la o
înmormântare, oamenii se descurcau şi ei cum
puteau, într-o solidaritate de ilegalitate extrem de
periculoasă pentru libertate). În zadar nota şi
transmitea codoşul zelos culoarea, marca şi
semnalmentele conducătorilor auto. Nici miliţia şi
nici securitatea nu mişcau în front. Organele de
ordine publică şi politică parcă dormeau. Iar doamna
inginer făcea bani frumuşei din afacerea ilegală.
Cum era posibil aşa ceva? Răspunsul este de o
simplitate uluitoare. Doamna inginer trafica doritul
combustibil în stil mare, era liberă să facă orice vrea
cu patrimoniul statului. La dânsa însă se
aprovizionau şi miliţienii mai de soi, şi securiştii şi
nomenclaturiştii. Doctorul, cu viaţa sa întortocheată
şi cu provocările cotidiene de ostilitate şi de
ameninţare, nu băga de seamă regimul privilegiat al
doamnei sale de atunci. O doamnă cu viaţă paralelă,
supravegheată şi ea, chipurile în solidar cu soţul ei
suspect, o doamnă care vorbeşte la telefon cu mult
autocontrol, nimic spontan şi inoportun nu-i scapă. E
drept că i se înregistrează şi acţiuni cel puţin
ciudate, amintite în treacăt în consemnările
securităţii- minciunele domestice aparent fără rost şi
fără semnificaţie. Ea spune soţului lucruri în
contradicţie flagrantă în privinţa locului şi timpului
pe unde a umblat până să ajungă la serviciu.
Amestec în viaţa privată, s-ar zice la o primă citire
superficială a paginilor respective. Şi totuşi, de unde
şi până unde libertatea de acţiune şi de relaţionare în
cercurile protipendadei politice şi juridice, a
doamnei Livia, în contrast evident şi neinteligibil cu
hărţuirea cotidiană a soţului claustrat, cel mai
adesea, în blocul operator? Tot felul de intervenţii
„salvatoare” par a-l îngropa în tenebrele securităţii
pe soţul neacomodant .Pentru cine crede că vorbesc
din partis pris imaginar, nu are decât să-şi rupă ceva
momente din timpul destinat gândirii, asupra asupra
istoriei medicinii româneşti. Să privească un
documentar al televiziunii publice, postat pe youtube
Mihai Ganea, Chirurgul. https:// youtu.be /bDI 69
M5l v6k Acolo se află inserată o emisiune a
televiziunii publice, Reflector, în ediţie
postdecembristă. Mai sus pomenitul doctor
Gheorghiu, e prezent în carne şi oase, cu toată
autentificarea sa medicală de om aproape nevăzător.
Lăsăm la o parte veninul, răutatea şi ticăloşia
funciară din prestaţia sa mediatică la o televiziune
publică. Marele om mai marele peste toţi şi toate
într-o secţie municipală de chirurgie, avea dioptriile
următoare -16 la un ochi şi cecitate la celălalt ochi.
Era, în schimb, un vizionar, un vizionar al afacerilor
din care coechipierii să iasă în câştig. Marele
nevăzător, fost condamnat penal, se bucura de
încrederea absolută a comuniştilor din raza de
acţiune a judeţului Galaţi, cu precădere în feuda sa
de la Tecuci. Securitatea îi mânca din palmă, cu
mare curtoazie şi respect. Pe la secţia cu pricina se
perindaseră aproape 40 de chirurgi, nici nu veneau
bine şi plecau unde vedeau cu ochii. 40 de
profesionişti, într-un loc blestemat care era în
suferinţă cronică prin absenţa medicilor specialişti
chirurgi. Statutul de lider absolut a doctorului
Gheorghiu în secţia de chirugie, s-a prelungit şi în
epoca postdecembristă. Legea OMERTA funcţiona
în continuare.
Toată nenorocirea profesională şi socială a
doctorului Mihai Ganea, la Tecuci, nu era, în fapt
decât o prelungire a urmăririi şi persecuţiei politice,
aplicate familiei sale, şi prin efect de ecou
neîntrerupt, asupra persoanei sale. Doctorul Ganea a
avut un aparent intermezzo de libertate în formarea
sa profesională de excepţie, până când organele
maramureşene şi-au trimis „operele revizuite şi
adăugite” respectiv dosarele privindu-l pe numitul
Mihai Ganea, la centru, la Bucureşti. La Tecuci însă,
la cererea instanţelor securistice locale, au ajuns
doar nişte file jalnice. Câteva file în care este
încropită un fel de caracterizare, de la viaţa de şcolar
până la plecarea doctorului din mult prea pitorească
şi neprietenoasă zonă. Cititorul va afla jumătăţi de
adevăruri şi rococouri interpretative. Mihai Ganea,
un student la medicină nealiniat, exmatriculat,
reprimit la facultate din bunăvoinţa partidului, pe
motive „umanitare”, veşnic în contradicţie cu litera
şi spiritul societăţii în plin avânt al socialismului
tutelar. Un personaj antipatic pe care partidul şi
securitatea nu putea pune nicio bază. Nişte
generalităţi încărcate cu erori de referinţă biografică
elementară. Părinţii, copiii, studiile, comportamentul
personal al „obiectivului”, topite într-un borhot
ininteligibil. Orice i se poate pune în cârcă, numai
culpă politică subversivă, NU. Cu un singur
amendament, raportarea la un episod tragic din
zbuciumata viaţă a lui Mihai Ganea, cu o întoarcere
în timp cu aproape 20 de ani(documentul este datat
1985, episodul , 1966). E vorba de asasinarea
fratelui sau. Ne oprim pe moment aici. Apare
limpede fără niciun echivoc, termenul de „asasinat”.
Mihai Ganea a relatat moartea fratelui său, sunând
tranşant sau sugerând în opera sa literară- Loli,
Batalionul de pedeapsă, Tăcerea umbrelor, cu mult
înainte să aibă la cunoştinţă dosarul de securitate,
despre asasinarea lui Nicuşor, asasinare prin
decapitare. Nicuşor a fost arestat de la domiciliu şi a
fost adus acasă de oficialităţi, mort prin decapitare.
Doctorul Mihai Ganea era atunci student la
medicină, a ţinut în mână capul înfăşurat în ziar, al
fratelui său, desprinderea capului de trup era urmare
a unei execuţii profesioniste. Familiei i s-a livrat
legenda unui accident de muncă (insistăm, unde şi ce
muncă, băiatul a fost luat noaptea din casă, de lângă
mama şi fratele lui), autorităţile au oferit şi un
generos ajutor de înmormântare. Fratele a constatat,
în ciuda şocului, cu luciditate de profesionist,
delictul criminal, asasinare. Aşadar familia,
îngrozită şi izbită de nenorocire, a fost redusă la
tăcere. Numai studentul şi, ulterior, doctorul Mihai
Ganea, nu a tăcut niciodată a povestit fie oral, în
timpul dictaturii hoardelor comuniste, fie în scris, în
perioada postdecembristă a liberului cuvânt, despre
ASASINAREA fratelui său. Părea o ipoteză
exacerbată. Cine ştie cine l-o fi crezut pe omul
Mihai Ganea, cine l-o fi luat în serios, cine va fi
înţeles că epoca ceauşistă a instaurat un neostalinism
pervers camuflat sub veştmântul confortabil al
naţionalismului. Ştiinţa istoricilor oneşti a dat
verdictul corect asupra unei perioade despre care
trăitorii de atunci, ţin minte că aveau locuri de
muncă şi apartamente la bloc, dar că Ceauşescu a
greşit cu restricţiile alimentare şi cu furnizarea
elementară a energiei. „Numai Gheorghiu Dej băga
oamenii la închisoare politică, iar unii nu rezistau şi
mureau.” Cam la atâta se reduce memoria colectivă.
În rest, tăcere şi uitare. Revenind la documentul care
evocă într-un paragraf de mică dimensiune
„asasinarea” fratelui lui Mihai Ganea, acel
document închide rapid subiectul, punând crima pe
seama unui autor „necunoscut”. Caz clasat şi închis.
Apare în schimb, o referinţă stranie, redactată după
nişte afirmaţii iscate de zvonistica aiuritoare luată
drept adevăr. „a avut un frate care a fost ucis de
autori necunoscuţi”. „În urma acestui eveniment el
a avut o criză de nervi, dereglându-se psihic,
afirmând că el se va pregăti pentru a deveni
medic legist, deoarece în cazul fratelui său nu a
fost clarificată moartea acestuia.”
Cinismul inclus în paragraful cu pretenţii de
caracterizare obiectivă nu se mai pune la socoteală.
Este cinismul unui idiot, autorul caracterizării
infamante, care nu se osteneşte nici măcar cu
autenticitatea identităţii membrilor familiei, ordinea
cronologică etc. O fiţuică bună de izbit un om şi de
scoaterea lui din rândul lumii.
Adresa Inspectoratului Judetean Maramures Nr.
0086042 din 13.04. 1985, poartă două semnături
semnficative :
ŞEFUL SECURITĂŢII,
ȘEFUL SERVICIULUI
LT.COL. GORAN GHEORGHE s.indesc
COL. STECZKA MIHAI s.indesc
Goran Gheorghe a făcut o carieră impunătoare, ca
ofiţer de securitate a devenit unul din cei mai temuţi
şefi „un meseriaş profesionist”, după propriile lui
declaraţii.( În Maramureş s-a făcut remarcat pentru
„preocuparea susţinută pentru ridicarea eficienţei
muncii de securitate în raza de competenţă, militând
consecvent pentru aplicarea întocmai a hotărârilor
de partid şi a instrucţiunilor de muncă, executarea
corespunzătoare a misiunilor încredinţate, sporirea
spiritului de răspundere şi al exigenţei în activitatea
tuturor cadrelor”*.( www.hotnews.ro/stiri-opinii-
15433680-ultimul-sef-securitatii-bucuresti-
colonelul-ghe.) Goran s-a preocupat cu acelaşi zel cu
care-l anchetase pe Paul Goma. Celebrul oponent al
regimului comunist îl evocă pe Goran în volumul
„Culorile Curcubeului” pe versatul să anchetator. Cu
activităţile sale exemplare, ca expert al poliţiei
politice a fost promovat în activitatea sa de ofiţer
de securitate, a urcat în vârful carierei „a fost prim
locţiitor al şefului Securităţii Bucureşti ..., coordona
serviciile de informaţii interne cu problematica cea
mai complexă, compartimentul cercetări penale,
compartimentul pentru Sectorul Agricol Ilfov şi
unele compartimente speciale, având acces,
totodată, la coordonarea activităţii tuturor
compartimentelor pentru munca specială.”
Numai de compartimente speciale „pe alese” se
ocupa ofiţerul Gheorghe Goran. Locotenent
Colonelul Goran Gheorghe era un model pentru
tovarăşii săi din branşă, credibilitatea lui era de
netăgăduit, aşa că la conducerea Securităţii din
Galaţi, care ceruse referinţe despre suspectul doctor
Mihai Ganea, documentul sosit din Maramureş avea
valoare de literă de lege. De aceea, aceste file
incriminatoare apar în dosarul de urmărire
informativă îndosariat repetitiv în fiecare an, 1987,
1988, 1989, ca nu cumva personalul securităţii
Galaţi, în speţă cel din Tecuci, unde locuia
„obiectivul”, să uite cu cine avea de- a face.
A doua semnătură aparţine talentatului şi
perseverentului colonel Stetczka Mihai, care a servit
în egală măsură şi dejismul şi ceauşismul, din 1953
până la moartea sa, în 1985, cu doar câteva luni după
trimirea adresei din 13.04.1985. Măcar acesta din
urmă nu a mai apucat postdecembrismul, ca să-şi
susure, cu viclenie procedurală şi persuasiune,
corectitudinea civică şi politică, o corectitudine
imaculată.
Orice dosar de urmărire informativă, era structurat
metodic, ordonat, şi cuprindea elemente conform
unui tipic birocratic statornic, consecvent, pentru
accesibilitate rapidă şi facilă:
- Raport cu propunerea ofițerului de caz de
deschidere a DUI, aprobat de seful ierarhic;
- Materiale informative care au stat la baza inceperii
acţiunii (note informative);
- Biografia urmăritului, rude apropiate, persoane din
anturaj, caracterizări succinte, provenite din mai
multe surse, publice şi particulare;
- Plan de măsuri (stabilirea mijloacelor si metodelor
ce urmau a fi folosite
- Rapoarte de analiză periodică
- Note informative;
- Rapoarte de investigatie;
-Rapoarte de filaj;
- Rapoarte rezultate din cercetarea informativă
(persoane care erau cercetate cu sau fără angrenarea
organelor de justiţie);
- Rapoarte privind rezultatul percheziţiilor secrete
(ofţterul realiza un raport în care prezenta motivul
acestei acţiuni, modul în care se va desfasura, planul
locuinţeicelui urmărit, vecinii si programul acestora,
varianta de retragere în caz de eşec şi legenda pe
care o va folosi). Aprobările intrau în competenţa
ofiţerilor cu funcţii de comandă;
- Rapoarte rezultate din folosirea tehnicii operative;
- Procese verbale redactate la interogatoriu;
- Raport cu propunere de închidere a acţiunii de
urmărire informativă (documentul era aprobat de
şeful ierarhic superior celui ce aprobase
deschiderea). In cadrul acestui raport se rezumau
motivele care au stat la baza deschiderii dosarului,
măsurile aplicate şi rezultatele obtinute. In final, se
mentiona dacă persoana rămanea sau nu în
evidenţele de Securitate.
Şi în fapt care era capul de acuzare? ! O stare
emoţională trumatizantă, ca urmare a unei tragedii şi
un enunţ informativ care raportează că Mihai
Ganea se va face medic legist pentru a elucida
misterul asasinării fratelui său. În realitate, niciodată
Mihai Ganea nu a dorit şi nu a devenit medic legist,
ci medic primar chirurg, aşadar o specialitate care nu
are nimic în comun cu anchete de niciun fel.
Chirurgul are altă misiune, iar doctorul Ganea a
înţeles să profeseze, ca doctor misionar, în beneficiul
pacienţilor. La Spitalul din Tecuci, a dorit să i se
acorde un număr rezonabil de paturi pentru a-şi
exercita profesia. Apoi a refuzat să fie complice în
reţeaua specializată în „ apendicita de Tecuci”.
Dincolo de sterilizare chirugicală, ecoul patologic
al unor asemenea operaţii era înspăimântător.
Politica demografică ceauşistă le împingea pe
femeile de toate categoriile sociale şi materiale, la
solicitări disperate. Doctorul Mihai Ganea a făcut şi
el întreruperi clandestine de sarcini, salvând destine
de femei, fie victime domestice ale sărăciei şi
abuzurilor, fie tinere de vârstă crudă. nepregătite
pentru viaţă, ignorante în aplicarea unor măsuri
contraceptive, ignorante sau aflate în imposibilitate
de a preveni sarcini nedorite. Numai doctorul ştie
stratagemele cu care aranja locul şi momentul unei
întreruperi clasice de sarcină, măsurile de prevenţie
a unei erori sau accident, măsurile de asigurare
absolută a secretului. Cine citeşte cu bunăcredinţă
filele din dosar, va înţelege riscurile uriaşe pe care
doctorul şi le asuma, pentru a salva câte o copilă
sedusă de nu ştiu cine şi ameninţată de oprobiul
public şi de violenţa reacţiei familiei. Câte o
întrerupere de sarcină ilegală în vremea aceea, dar
strict necesară şi motivată de o stare de fapt
dramatică, doctorul Ganea o realiza. Aplicarea
intervenţiei mutilante practicate de o reţea
organizată, doctorul Mihai Ganea a refuzat să şi
gândească.
Începând din anul 1964, strategia Securităţii s-a
„rafinat”. În unele cazuri, arestările şi întemniţările
unor potenţiali sau reali duşmani ai regimului au fost
înlocuite de alte forme de coerciţie: înfierarea
„delicventului” la locului de muncă, la care erau
„invitaţi” să participe colegii de muncă sau de studii;
stabilirea unui loc de muncă obligatoriu într-o altă
localitate; convertirea represiunii politice în dosar
penal; crearea unei imagini defăimătoare pentru
individul intrat în colimator; izolarea lui
profesională şi în comunitate; stigmatizarea publică
cu orice pretext.
Remarcăm că şi în cazul închiderii dosarului de
urmărire, rămâneai, în memoria colectivă, nebunul
şi, mai ales suspectul de serviciu. Ostracizarea
continuă în perpetuitate, pe toata durata vieţii
protagonistului unui dosar de urmărire. Prezumţia de
vinovăţie te urmăreşte neîntrerupt. Viaţă furată,
pentru care nimeni nu plăteşte, nimeni nu are
responsabilitate, nimeni din comunitatea care te-a
hăituit, nu-ţi cere scuze. În perioada postecembristă,
după abrogarea oficială a sistemului comunist,
DOSARUL te urmăreşte în continuare. Ca scriitor,
Mihai Ganea este ostracizat şi marginalizat în
continuare, cu pornire de la autorităţi. Iar în mediile
culturale, artizanii excomunicării şi ai cenzurii
comuniste, au rămas în neclintire, stau încremeniţi în
funcţiile decizionale.
Eu am înţeles că vieţile persecutaţilor
politici, a deţinuţilor din puşcăriile comuniste, rămân
încorsetate în rigoarea birocratică a unui dosar.
Mărturisesc că atât eu cât şi doctorul Mihai Ganea,
pe măsură ce am citit cu stupoare file din dosarul
său, am încercat să le aducem la cunoştinţă,
colocvial , celor cu care avem şi noi relaţii, mai mult
sau mai puţin apropiate. Ne-am izbit adesea de zidul
indiferenţei, a plictisului din rutina cotidiană, a
lipsei de audienţă. Nu am fost niciodată patetici, nu
ne-am lamentat, cine îl cunoşte pe dr Mihai Ganea,
l-a perceput ca pe un om bun, cald şi incapabil să
urască. El vrea să înţeleagă ce şi cum a fost,
absurditatea idioată a multor aspecte. Niciodată nu a
pozat nici în martir. Ştie preţul vieţii şi al tăcerii din
mormânt a deţinuţilor politici condamnaţi la moarte.
Osândirea şi tortura din închisorile politice. De
aceea, în mărturiile sale, este echilibrat,
argumentează orice afirmaţie, prin extrapolare de la
experienţa biografică, personală. Când enunţurile
colocviale nu par convingătoare, pune, în slujba ideii
de sacrificiu tragic umanitar, condeiul de scriitor.
Personal am cunoscut în experiemţa uzuală,
cotidiană, reacţii de o insesibilitate cinică, vecină cu
cruzimea mentală;
-„Ei, lăsaţi că toată lumea a avut de suferit „- vin a
spune „experţii” în generalizare. Deci s-a gătat cu
suferinţa tuturor deopotrivă, în zilele noatre,
profesioniştii poliţiei politice sunt oameni de succes,
sunt liderii privatizării postdecembriste, ei şi
beizadelele lor, iar când sunt osteniţi, îşi rumegă în
tihnă carierele, averile şi pensiile nesimţite.
-„ Comuniştii măcar au asigurat locuri de muncă „-
altă filozofare contemporană, şi asta i-o trânteşti
doctorului căruia i s-a luat însuşi dreptul de a
munci, cartea de muncă, documentele , statele de
plată amputate de-a lungul unor decenii, şi, în cele
din urmă o pensie josnic amputată, stau mărturie
asupra falsului mit cu locul de muncă.
-„Şi acum sunt încă multe nedreptăţi.” Întreb şi eu
retoric, cine să fie capii nedreptăţilor şi ai abuzurilor
de azi? Prigoniţii de ieri, îngropaţi în pământ sau,
dacă au supravieţuit, obiecte ale boicotului de
sistem?! Ei să fie autorii nedreptăţilor?
-„Ei, lăsaţi, că o fi făcut el ceva”. Păi a făcut,
inclusiv salvarea unor tinere femei şi a adolescente
pradă ale politicii demografice ceauşiste. Să trecem
peste asta, biografia alternativă creată de securitate
oferă detalii relevante. Numai că un doctor inteligent
nu lăsa ca pacientele să cadă victime miliţiei şi
procuraturii. Un doctor cu imaginar de scriitor mai
pune la cale din când în când şi nişte scenarii
suculente. Şi a mai făcut ceva, fără voia lui. A fost
martor, martor deloc tăcut şi nici refugiat în laşitate.
A fost martorul unei afaceri oneroase: „Apendicita
de Tecuci”, formula prin care era cunoscută
operaţiunea de sterilizare a femeilor. În complicitate:
miliţia, securitatea şi, desigur capii medicinei de
Tecuci, îndeosebi celei chirurgicale, anume doctori
bine ancoraţi în afaceri tenebroase. Halatele albe
privilegiate de sistem, au transformat mica localitate
de provincie, unde doctorul Ganea a avut „de
ispăşit” locul său de muncă, de medic primar
chirurg, într-o platformă monstruoasă de multilare a
femeilor. Paciente, ignorante, disperate. Iar doctorul
Ganea a folosit toate mijloacele legale de sesizare şi
de atac, pe cale ierarhică, în interiorul sistemului
comunist. Efectul de bumerang a fost copleşitor.
Aşadar, Dr Ganea Mihai , a făcut ceva, a fost martor
şi nu a vrut să consimtă prin tăcere. Nu a pozat în
dizident, cu tot aparatul mediatic occidental în
sprijinul şi apărarea sa. Nu s-a instaurat pe piaţa
publică a personalităţilor cu ştaif, să răsune tot
occidentul de gloria sa ca luptător modern
antisistem. Cât despre sloganul „toţi am fost
persecutaţi”, cu trimitere exactă la promovarea
personalităţilor de scriitor, avem, în dosarul de
securitate al numitului GURĂU, probe directe, clare,
ale recomandărilor oficiale de cenzură, cu antetul
securităţii locale(Galaţi sau Tecuci), cu ştampilă, cu
semnături şi cu destinaţie către editurile de prestigiu
ale vremii -Junimea, Tribuna, către centrele culturale
profilate pe literatură şi ştiinţă. Documentele oficiale
solicită imperativ rapoarte ale şefilor instituţiilor, cu
privire la textele şi conţinutul acestora. Nu avem şi
răspunsurile la solicitările respective, avem însă un
scriitor, Mihai Ganea, cu debut editorial întârziat, în
perioada postdecembristă. Iar cariera şi prestigiul de
scriitor şi-o datorează sieşi, cu resurse şi eforturi
financiare şi manageriale, cel mai adesea, personale.
Mediile scriitoriceşti, mai ales ale unioniştilor (
Mihai Ganea denumeşte cu ironie Uniunea
Scriitorilor, USR, „Uniunea Sovietelor Restante”.).
Din fericire, deşi ediţiile print sunt limitate şi
boicotate în continuare de literaţii consacraţi din
vremuri imemoriale, cu susţinerea financiară şi
editorială oficială, comunistă, Mihai Ganea şi-a
întemeiat audienţă şi prestigiu, a fost recunoscut
pentru talentul, ingeniozitatea şi mesajul umanist
autentic, prin suplimentarea editorială în spaţiul
virtual. Dr Mihai Ganea are natură de luptător, îşi
refuză convertirea în melodramă a persecuţiilor şi a
hăhăielilor sardonice, ale trompetelor postcomuniste.
În ceea ce priveşte acest volum documentar
denumit cu fină autoironie Testamentul Filozofic
nu voi mai înşira toate banalităţile care trădează
spiritele mediocre şi amatoare de confort emoţional,
altele cinice şi ipocrite. Le doresc doar osteneala
de lectură pentru acest volum documentar. Nu de
alta, dar de data aceasta li se oferă şansa, în direct să
se uite şi ei prin gaura cheii la viaţa doctorului
Ganea, pe durata dosarului cu nr 4946 (1985, 1987,
1988, 1989), cu pornire de la o fiţuică zis
caracterizare alcătuită de specialiştii maramureşeni
în operaţiuni de întunecare şi îngropăciune ale unei
vieţi de om. Atât am putut primi de la CNAS. O
secvenţă din viaţa unui om. O secvenţă cu sincope,
cu fabulaţii, prin alternativa adevărului cu falsuri
informative ordinare.
Textele au fost aduse la lumină publicului spre
lectură şi reflecţie. Ele constituie o avertizare
pentru aceste vremuri şi cele ce se anunţă, confuze şi
fără previzibilitate. În fapt, Mihai Ganea
îndrăzneşte să-şi publice dosarul de securitate
întocmai cum l-a primit de la CNSAS. În anul de
graţie 2015. A durat mult să-l ”studiem„ amândoi şi
fiecare în parte, în fapt am primit un maldăr de foi
disparate, prin curier poştal, căruia nu reuşeam să-i
dăm de capăt. Numerotarea aparţinea CNSAS-ului,
o numerotare ce nu putea avea legătură cu dosarul
original. În arhivele originale ale securităţii era
ordine şi disciplină birocratică, tovarăşii care aveau
acces la dosarul „obiectivului” trebuiau serviţi
operativ. Aparatul funcţionăresc, foarte conştiincios,
conştiincios şi loial instituţiei care îi salariza şi le
purta de grijă să fie răsplătiţi pentru tăcerea lor.
Ordine de fier, în cazul nostru obiectivul GURĂU,
numele de cod pentru doctorul Mihai Ganea, este
observat cum iese din camera de gardă la ora 7.42.
Doctorul Mihai Ganea accidentat, şi-a rupt un
picior; nu mai merge la serviciu, stă în casă. Stă în
casă şi scrie, bate toată ziua şi noaptea la maşină.
Acuzaţii fără precedent: Scrie poezii !!!!!!!! Aşa sunt
consemnate rapoartele de urmărire, ora şi minutul cu
precizie matematică, timpul şi spaţiul, inclusiv cel
domestic... În acest context revin la teancul primit
de la CNSAS, luat filă cu filă, am avut impresia că
în graba mare, cineva a aruncat filele din cartotecă,
undeva unde acestea s-au împrăştiat şi că altcineva,
tot în graba mare, le-a adunat cum a putut, la
întâmplare pentru a le face dispărute, laolaltă cu alte
teancuri. Am primit şi eu, la cerere, dosarul lui
Florin Paraschiv, scriitorul şi filosoful căruia i-am
fost soţie până la moartea sa. Nişte pagini răzleţe se
vede că au fost smulse pagini întregi. Din materialul
consemnat, rămân frazele neterminate la sfârşitul
filei. Pentru un dosar care consemnează în detaliu
inclusiv conversaţii telefonice ale minorilor casei cu
rude sau vecini, fractura filelor cu turnătorii
„intelectuale” este şi ciudată şi revoltătoare. Dispar
numele, elementele de identificare ale raportorilor,
în schimb, rămân intacte notele telefonice care
consemnează. Rămâne la apel doctorul Mihai
Ganea. Un maramureşean irecuperabil în actul său
de voinţă de a răzbi boicotul bine pus la cale . Ca
scriitor, Mihai Ganea are şi acum un fel de botniţă
mediatică. Deranjează, este adevărat. Un doctor care
a cam tăcut şi a fost foarte paşnic înainte de 89. Era
doctor, datoria sa era să stea în cabinetul medical, în
spital, şi acolo unde l-a purtat furtunoasa şi ciudata
carieră medicală. A crezut cu multă sinceritate în
misiunea, în apostolatul său. Şi-a iubit mama, un
model absolut de demnitate şi rezistenţă. Viola,
mama care, în fiţuica transferată din Maramureş la
Tecuci, este asimilată modelului negativ de membru
al unei familii „destrămate”, în urma divorţului de
soţul ei. A crezut poate şi în meritocraţie, privind
cariera sa profesională, cu inevitabila doză de bună
credinţă, oarecum naivă, a unui om cinstit şi vrednic.
A muncit din greu şi a devenit medic primar chirurg.
O calificare strălucită pe scara profesiilor
intelectuale. Până la această performanţă s-a izbit de
piedici uriaşe în viaţa sa, de ostilitatea sistemului, de
abuzuri inimaginabile exercitate împotriva familiei
sale de provenienţă. Aducem în discuţie şi moartea
tragică a mamei sale, Viola Pap. Viola, mama care
nu a contenit, toată viaţa care i-a fost dată, să treacă
pe lângă gardul securităţii blestemându-i pe cei care
i-au luat din casă unul din cei doi fii. Nu pregetau
„organele” să te ia în vizor din faşă, de când te-ai
născut. Aşa se petrece şi cazul doctorului Ganea de
la origini, cu o zestre predestinată de dosar.
Revenind la mama sa, Pap Viola, cu numele ei de
după divorţ, constatăm, din biletele de internare şi de
externare din trei spitale succesive, următoarele
aspecte:
— Pap Viola, ajunge şi este internată, ca pacient în
urgenţă, de pe stradă, la secţia de cardiologie, la
Baia Mare, între 11 August 1986 şi 14 august 1986.
— Pacienta este transferată apoi la secţia de
neurologie, tot la Baia Mare, unde este consemnată
internarea între 14 august 1986 şi 18 august 1986.
La externare, starea pacientei apare „ameliorată”. În
rezumatul foii de observaţie, se face precizarea că
pacienta a fost adusă de urgenţă „de pe stradă”. Se
constată aşadar stare „ameliorată”, dar apare
recomandarea de internare la Sighet, la secţia de
psihiatrie.
— Între 18 august şi 22 august nu se mai ştie nimic
de pacientă, nu mai apare nicio precizare clinică
oficială.
— Pe data de 22 august 1986 , pacienta Pap Viola
apare înregistrată ca internată la secţia de psihiatrie
Sighet. Biletul de ieşire consemnează externarea, în
stare „staţionară”, la data de 14 octombrie 1986. În
rezultatul foii de observaţie, la final, se precizează că
„pacienta nu necesită internarea în secţia de
psihiatrie”.
Concluzionăm că Pap Viola îşi petrece viaţa ca
pacientă, din august până în octombrie, 1986,
transferată din spital în spital, cu punctul terminus la
Sighet, secţia de psihiatrie. În toate biletele de
externare apare cu precizie adresa pacientei, semn că
dânsa avea actul de identitate. Tot timpul pacienta a
putut fi identificată cu precizie, nume, prenume şi
adresă, adresa apartamentului de bloc de pe Strada
Coşbuc. Pap Viola nu putea să „ dispară” în neantul
anonimatului în niciunul din spitale. Vecinele cu
care socializa, familia care o frecventa, puteau fi
identificate şi anunţate cu uşurinţă.
Fiul dânsei, Ganea Mihai, de îndată ce a constatat
dispariţia mamei, a anunţat organele de miliţie. Pap
Viola a fost dată dispărută.
Luni de zile nu apare niciun semnal, nici de viaţă
nici de moarte. Şi apoi brusc, pacienta este adusă cu
salvarea, la una din adresele familiei, iar doctorul
Ganea este anunţat prin telefon de către şoferul de pe
salvare, de externarea mamei sale. După luni bune
de dispariţie, în sfârşit mama dispărută este
recuperată şi îngrijită de fiu, până la moarte, la
Tecuci.
Miliţia a păstrat tăcerea şi misterul. Spitalele, de
asemenea. Nu sugerăm nimic. Ne exprimăm
tranşant, cu privire la abuzul de internare psihiatrică,
a unei paciente slăbite şi hipertensive. Şi dacă se mai
îndoieşte cineva de malversaţiunile cu acoperire
medicală, e bine să atragem atenţia asupra unor
constante în seria de caracterizări aplicate doctorului
Mihai Ganea- apar termeni obsedanţi ce ţin de
insanietatea psihică, termeni aplicaţi cu sete
vindicativă feroce, cu obiective bine conturate-
decredibilizarea absolută, comunitară. Nervozitate,
instabilitate psihică, adăugate unor poveşti ieftine
de telenovelă, suficiente pentru surparea prestigiului
într-o comunitate amatoare de zvonuri şi de
cancanuri. Nu se poate însă să nu urmărim trendul
ascendent într-o zonă periculoasă chiar pentru viaţa
sa ca om. Aducem în atenţie cazul turnătorului cu
nume de cod cultural, EUGEN IONESCU. Cităm
din raportul informativ al turnătorului, din data de 8
noiembrie 1988, trimis din „Casa Dumbravă” şi
preluat pentru a fi dat în exploatare, pentru lucru, de
corifeii securităţii. De notat că acest informator bine
pregătit ideologic şi chiar cu pretenţii de pregătire
intelectuală, este posesor de maşină de scris şi dă
direcţii de procesare a notelor sale informative.
Selectăm din referatul informativ paragrafele de
„expertizare psihiatrică” a doctorului Mihai Ganea
coroborate cu cazul bătrânei şi plăpândei sale mame,
Viola Pap:
... Un lucru este clar, că în ultimii doi ani, în
domeniul sanitar din Tecuci s-au înmulţit lichelele,
că aceştia au lucrat în voie, că în parte au lovit în
dorinţa de a munci a altor medici, şi în mod
indirect au lovit în asistenţa medicală exact ceea ce
ar fi pe placul duşmanilor noştri, pe placul celor ce
doresc destabilizarea României, indiferent în care
sector, fie el şi sanitar.
Nu se ştie de ce acestui Ganea, un fruntaş în
lichelism, nu i s-a cerut o expertiză psihiatrică, cel
puţin să ştim dacă este responsabil sau nu de ceea
ce face...
... În cazul când Ganea ar avea diagnosticul de
paranoic el ar putea beneficia de pensie de boală şi
în plus societatea noastră ar şti ce are de făcut cu
el şi cine este în realitate, fără atâta agitaţie şi
deranj în sectorul sanitar.
În ultimă instanţă nebunul tot nebun rămâne,
indiferent de poziţia lui în societate.
Sursa mai precizează un fapt semnificativ.
Mama acestui Ganea Mihai pe nume Pop Viola, a
fost internată în compartimentul neurologie a
secţiei medicale din Tecuci, timp de 57 de zile în
anul 1987, unde a făcut dovada certă a unei
nebunii senile( martore asistentele medicale; Lupu
Rebeca, Burlacu Aurica, şi întregul personal
mediu de acolo. Şi vorba veche din bătrâni” dintr-o
mamă nebună, copilul este mai de vreme sau mai
târziu tot nebun”.
Ca simplu lector, ţi se taie respiraţia de groază.
Doctorul Mihai Ganea iniţiat, cu preţul propriilor
sale suferinţe, în sistemul torţionar al comunismului,
şi-a convertit cunoaşterea în artă, artă ca mesager al
memoriei necesare. Sighetul ajunge un sistem de
referinţă al vieţilor distruse, al vieţilor pierdute:
vântul nordului

vântul nordului statornic şuierând seară de seară

tremură oglinda Tisei nevăzută-n cer povară

şi se duce fără preget fără dor şi fără taină

până-n măgura cea aspră scuturând a nopţii haină

urcă aburii din unde pas cu pas în revenire

pentru ca să le prăvale într-o altă adormire

iar sub cetina ce-şi scurge picăturile pe carte

umbre trec din altă lume altă viaţă altă moarte

ziduri noi cu mii de nume şi nescrise epigrafe

stau la uşa închisorii mărturii fără parafe

cine astăzi le mai ţine socoteala împlinită

câţi au fost câţi au şters praful de pe cronica tocită

s-a uscat pe ochi noroiul cu sămânţa lui de vise

au plecat sub gloanţe trase din tranşee interzise

iar alături ca o smoală de-ntuneric şi mai greu

mărturie-i cimitirul de copii ce plâng mereu

au trăit aicea oameni şi neoameni laolaltă

din industria terorii într-o urbe blestemată

câţi au fost câţi o să fie şi mai sunt cei ce aşteaptă

milă îndurare Doamne milă-n altă judecată
vântul nordului statornic şuierând seară de seară
tremură oglinda Tisei nevăzută-n cer povară

MIHAI GANEA

Doctorul Mihai Ganea şi înainte şi după cunoaşterea

ororilor de sistem asupra sa, nu a victimizat, nu se
vede nici martir nici erou. Doctorul Mihai Ganea,
obiectul torturantei urmăriri informative, cu ecouri
ireparabile în biografia sa particulară şi profesională,
îşi prezintă biografia sa alternativă, compusă de
autori anonimi sau bine cunoscuţi, cu multă
stăpânire de sine şi luciditate exemplară...
Componenta umanistă din cariera sa de doctor s-a
extins şi în scrierile sale. Dragoste nemărginită de
oameni, în pofida loviturilor pe care le-a primit.
Lovituri care ar fi putut să-l facă sumbru, cinic şi
dezabuzat, sau pur şi simplu un om depresiv, un om
înfrânt. Am văzut şi văd în doctorul Ganea o
prezenţă de o bunătate şi o gingăşie infinită, care nu
trăieşte mulţumit decât atunci când este de folos,
când ajută un semen. Am văzut şi văd în Mihai
Ganea un model dispărut de doctor, prezent doar în
literatura romantică: doctorul misionar. Iar ca
scriitor, am văzut în persoana sa, zbuciumul de a
rosti un adevăr fundamental despre lupta individului
cu un sistem, cu oponenţi vizibili şi invizibili. Am
devenit soţi şi am încercat să trăim o a doua viaţă
împreună, o viaţă dedicată artei de a răzbi împreună
în spaţiul public, cu o notorietate decentă,
prestigioasă. A răzbi în doi, în ciuda tăvălugului care
era să ne fărâme şi pe unul şi pe celălalt. A răzbi
fără să facem poză jenantă şi melodramatică de
victime, sau de eroi, de luptători homerici, luptători
de speţă anticomunistă, zgomotoşi stridenţi şi
pătrunşi de mania persecuţiei universale. Ne-am
reunit în viaţă conjugală singurătăţile şi înfrângerile
repetate şi am luat-o de la capăt, eu cu scepticism,
Mihai Ganea cu prospeţime şi temeritate. „Noi doi o
să cucerim lumea” mă încuraja Mihai Ganea şi mă
îndemna să-mi înving tristeţea ajunsă până la
resemnare, o resemnare mută, ca toate resemnările.
Când însă întrevăd fie şi o rază de motivaţie, mă
mobilizez cu responsabilitate zi şi noapte. Şi
ajungem din nou la dosarul său de securitate,
obţinut după o călătorie ostenitoare Baia Mare
Bucureşti, dus întors. Osteneala la care mă refer nu
are în vedere confortul biologic al unei călătorii.
Este vorba de osteneala unei vieţi, de căutare a
identităţii, a adevărului despre noi înşine, de dincolo
de paravanul unor biografii alternative, adeverite sau
nu prin printr-un dosar extras din tenebroasele arhive
ale securităţii aflate acum în păstrare de o instituţie
democratică şi respectabilă. Cu un amendament:
Este evident că dosarele au fost filtrate, ultra
verificate. Unele ies la iveală, altele, cu secretele lor
întunecate, rămân în rafturi sau au fost făcute
dispărute. Poliţie politică au făcut doar morţii sau
securişti de rang inferior, de importanţă limitată. Mi-
am pus şi-mi pun o întrebare obsedantă. Punctul de
pornire: Doctorul Mihai Ganea nu a descins în
Tecuci din Maramureş. În Baia Mare avea doar
domiciliul de reşedinţă. Dar în cariera de chirurg, a
venit de la Fundeni, de la studiile de înaltă
specializare dintr-o generaţie de 11 doctori, cursanţi
pentru înaltă specializare, în urma unui dur concurs.
Acolo, la Bucureşti, s-a împlinit profesional, înainte
de ajungerea sa la Tecuci, într-un context de mare
deficit de doctori primari chirurgi, în marile oraşe şi
în marile spitale. Oare de ce nu apare în dosarul său
de securitate şi o solicitare de caracterizare de la
Bucureşti, anume de la Fundeni? În speţă, o
caracterizare de la Profesorii şi de la colegii săi?
Colegi care în integralitatea generaţiei de 11 cursanţi
la Cursurile de Chirurgie Generala în cadrul
Facultăţii de Perfecţionare a Personalului Sanitar
Superior, prin admitere, la un concurs naţional. Şi
apoi 11 absolvenţi. 11 minus 1, au urcat neîntrerupt,
încă de la absolvire, treptele unor cariere
strălucitoare, naţionale şi internaţionale. Sunt
personalităţi proeminente, strălucite, care se ocupă
de specilizări şi manageriat naţional, cu stagii
neîntrerupte şi în străinătate. Cariere indubitabile,
promovate mediatic intensiv. O singură excepţie de
marginalizare prin încremenirea într-un orăşel, într-
un spital cu jalnică dotare tehnică şi de resurse
umane. Doctor Mihai Ganea nu a crâcnit, se ştia îşi
va continua cariera urmărit de un dosar, dosarul din
Maramureş, dosar şi acesta dispărut, din el a rămas
doar jalnica fiţuică de care am făcut, în mod repetat,
pomenire. Şi tot prin repetiţie, întrebăm: Unde sunt
caracterizările de la Bucureşti, de la Fundeni? Dacă
tot era să fie continuitate la dosar, ei bine, sesizăm o
sincopă semnificativă a carierei sale medicale,
inclusiv relaţionarea doctorului Ganea cu mediul
elitist de la Fundeni.
Este evident că în prezentarea mea nu folosesc
limbajul de „analiză” Să spun drept, m-am cam
săturat, să tot citesc „istorie” consemnată cu răceală,
„studii de caz”, intepretări sofisticate, şi tot arsenalul
prin care viaţa fărâmată a oamenilor în comunism să
devină un simplu fapt consumat, sau o istorie
cenuşie şi plicticoasă. Efectul? ! Clişeele sufocante
atunci când vine vorba de persecuţie politică:
- Lăsaţi, şi acum ne ascultă telefoanele.
- Toţi suntem urmăriţi şi acum.
- În comunism toţi am suferit persecuţii.
- În comunism, însă toţi oamenii aveau serviciu.
-Toate erau ieftine
Truisme cu duiumul din care se vede că oamenii nu
au înţeles nimic din epoca dictaturii comuniste. S-au
realizat, cu profesionalism autentic, evocări
documentare despre crimele din timpul
stalinismului. Despre perioada ceauşistă însă toată
dezbaterea publică este simplificată sau cu aromă de
telenovelă. Ne-am trezit în amvoanele publice cu tot
felul de eroi „anticomunişti”, personaje de rang
important în sistemul care nu vrea să moară, sistem
care rămâne încă viu, foarte viu. Tot felul de
„persecutaţi” aşadar, purtători de funcţii şi de
uniforme, nomenclaturişti „blânzi”, securişti
„luminaţi”, rezervişti ai neamului „patrioţi”. doctori
complici la politica raţionalizării alimentare şi la
criminala politică demografică. Emanaţii „iubitori de
neam şi patrie”, ei, şi mai nou beizadelele, urmaşii
burgheziei roşii. Să nu ne închipuim că delaţiunea şi
aparatul de urmărire şi de consemnare cuprindea
însă doar puţinii indivizi militarizaţi în secretul lor
de serviciu.
Există şi massa de INFORMATORI, idioţi,
versaţi, laşi speriaţi sau perverşi, talentaţi născuţi să
fie informatori (chestia cu întarzierea la cenaclu,
argumentaţia pentru monstruozitatea obiectivului),
maniaci, obsedati acoperiţi, descoperiţi (a se vedea
documentele de cadre- adăugate la dosarul de
securitate), lichele oportuniste, carierişti turbaţi,
infractori privilegiaţi de sistem, profitori oneroşi,
nemernici cu vechi şi noi state de plată la securitate,
condeieri analfabeţi sau titraţi veninoşi. Numai în
raza de acţiune a unui mic orăşel există o corporaţie
de informatori. Tragi comic este faptul că se toarnă
cu savoare şi între ei. Iar opera lor de „ scriitori” cu
nume de cod are efecte devastatoare, indivizii îşi
pierd identitatea umană. Urmăriţii devin urmăritori,
într-o sarabandă tragicomică, grotescă şi absurdă.
Logoreea şi grafomania informativă, ca act de
afirmare a identităţii şi importanţei publice, sociale.
Mimetismul limbajului de lemn, întreţinător şi
întreţinut de cultul urii. Cultul urii ca semn al
datoriei patriotice.
Obiectivul GURĂU, nu e sfânt, e un om ca toţi
oamenii. Cine dintre noi rămâne imaculat dacă
suntem priviţi pe gaura cheii şi ne sunt înregistrate
şoaptele şi gândurile?!
Eroismul cotidian al doctorului Ganea-încearcă să se
faca auzit de instituţiile sistemului, unde totul se
petrece ca in filmele poliţiste, comunistul bun şi
comunistul rău, colegul comprehensiv care ascultă şi
colegul afurisit sau care te evită sau cu care te afli în
conflict. Recunoaştem în aceste dosare, în toată
natura, ei mizera umană. Mediocritatea securiştilor,
niste scribi care dau rapoarte mai sus şi se chinuie să
alcătuiască dosare beton pentru prime, creşteri
salariale şi aprecieri. Menţinerea în forţă a obiectului
muncii ajută la salariu, vechime în muncă şi
actualele pensii nesimtite. Turnătorii îşi aduc
circumstanţe atenuante. Legea Lustraţiei a pierdut
timpul istoric. De la Mihai Ganea rămâne
„TESTAMENTUL FILOZOFIC” ca mărturie a
unui timp istoric pierdut şi irosit în magma amneziei
dirijate.
Virginia Paraschiv, Baia Mare 14 iunie 2018
1985
NOTĂ,

GANEA MIHAI, este născut la 04.08.1940 în Baia

Mare, fiul lui MIHAI şi VIORICA, de naţionalitate
şi cetăţenie română, medic chirurg la spitalul
municipal Tecuci, domiciliat în Tecuci, Str. 23
August, nr.127, Bloc A4B, apt. 86.
Susnumitul a urmat cursurile şcolii generale şi
liceale în Baia Mare, iar după absolvire lucrează în
diferite unităţi din judeţul Maramureş.
În anul 1968 este admis la IMF Cluj Napoca-secţia
medicină generală. Facultatea o absolvă în anul 1974
şi este repartizat la Direcţia sanitară Iaşi. În anul
1975 se transferă la Spitalul din Negreşti Oaş, iar din
1979, funcţionează la Spitalul municipal Tecuci.
Este căsătorit cu GANEA NICULINA GN din
căsătorie rezultând 4 copii.
În anul 1984 în urma cursurilor şi examenelor
susţinute a obţinut calificarea de medic specialist
chirurgie.
La locul de muncă este cunoscut ca o persoană
mereu nemulţumită, deoarece nu este lăsat să
rezolve de unul singur anumite cazuri la secţia de
chirurgie, iar în anumite cazuri pe care le rezolvă
solicită de la diferiţi pacienţi diferite foloase
materiale.
De asemenea se cunoaşte că în zilele când era de
gardă în secţie, aducea diferite femei la camera de
gardă, iar în raporturile cu personalul adoptă o
atitudine necorespunzătoare.
Date despre părinţi şi rudele apropiate nu deţinem
până în prezent-deoarece sunt domiciliate în jud.
Maramureş.
MINISTERUL DE INTERNE
INSPECTORATUL JUDEŢEAN MARAMUREŞ
Nr. 0086042 din 13.04. 1985

INTRARE Nr. 001402

Ziua… 28…. luna 04…. indesc

La adresa Dvs. nr.1/ BI/ 00776 din data de 06.02.

1985 vă comunicăm.
De către noi se identifică numitul GANEA
MIHAI, fiul lui NICOLAE şi VIOLA, născut la data
de 4 august 1940 în oraşul Baia Mare, judeţul
Maramureş, de naţionalitate şi cetăţenie română, de
profesie medic specialist chirurg, încadrat cu
serviciul la Spitalul municipal Tecuci, căsătorit, are
4 copii, stare materială în Baia Mare nu posedă, a
domiciliat în Baia mare, str. 17 Octombrie, Nr. 30,
în prezent cu domiciliul în oraşul Tecuci, str. 23
August, nr.127 ap 86.
Susnumitul este cunoscut în localitate din
copilărie, provine dintr-o familie descompusă,
părinţii despărţiţi şi recăsătoriţi. În anul 1947 Si- a
început cursurile şcolii generale în oraşul natal, la
Şcoala Nr.1, iar după absolvire a urmat cursurile
liceului teoretic „ Gheorghe Şincai” tot din
localitate.
Ca elev a avut o comportare corespunzătoare,
era un elev foarte bun la învăţătură, obţinea
rezultate bune şi foarte bune, însă în timpul cât era în
liceu penultimul an, a avut un frate care a fost ucis
de autori necunoscuţi, în urma acestui eveniment el a
avut o criză de nervi, dereglându-se psihic, afirmând
că el se va pregăti pentru a deveni medic legist,
deoarece în cazul fratelui său nu a fost clarificată
moartea acestuia.
După absolvirea liceului a dat admitere la
facultatea de medicină legală din oraşul Cluj-
Napoca, unde a reuşit, însă în anul II a fost
exmatriculat din facultate, pentru comportare
nesănătoasă, în şcoală şi în facultate.
După exmatriculare s-a întors la Baia Mare,
încadrându-se în calitate de asistent sanitar, la staţia
de salvare a municipiului Baia Mare. S-a căsătorit,
în urma căsătoriei a rezultat o fiică şi trei băieţi. În
familie, la început se împăca cu soţia, însă după ce a
avut şi al patrulea copil, a început să aibă diferite
neînţelegeri cu soţia.
Fiind membru al unei formaţii de muzică,
participând la nunţi şi baluri, venind la domiciliu
făcea scandal, îşi alunga soţia şi copiii. Faţă de
vecini trăia rezervat, în oraş avea multe cunoştinţe şi
prieteni. Lipsea nemotivat de la serviciu, fiind totuşi
tolerat la locul de muncă numai pentru faptul că avea
mulţi copii şi soţia lui era bolnavă.
În urma intervenţiilor făcute atât de mama lui la
diferite cunoştinţe la Bucureşti, cât şi a lui a fost
sprijinit de către fostul chirurg TOADER, de la
clinica din Cluj Napoca să i se aprobe continuarea
studiilor, astfel că a reuşit să absolve facultatea de
medicină.
Din punct de vedere politic nu este cunoscut ca
activitate. A solicitat de mai multe ori aprobarea
pentru a pleca ca turist în străinătate, însă nu a primit
aprobare, datorită comportării sale imorale, a
anturajelor şi a fost semnalat cu intenţii de evaziune.
În evidenţele organelor nu este cunoscut. La
Evidenţa Operativă a organului de miliţie al
Judeţului Maramureş este cunoscut cu condamnare
la un an de închisoare cu suspendare în 1980 pentru
provocare ilegală de avort. Este în atenţie la miliţia
jud. Galaţi în M.O. 007232/84.
POP VIOLA,(mamă) fiica lui IOAN şi FLOAREA,
născută la 12.01.1911 în satul Tăuţi de Sus, oraş
Baia Sprie, jud. Maramureş, de naţionalitate şi
cetăţenie română, funcţionară, în prezent pensionară,
divorţată, neîncadrată politic, are domiciliul stabil în
Baia Mare, Str. G. Coşbuc, Nr1, ap 30.
Despre susnumita se cunoaşte că a fost căsătorită de
2 ori cu Ganea, cu care a avut 2 copii şi cu Maikar,
în prezent este divorţată.
Cu activitate politică nu este cunoscută. Nu a fost
semnalată cu manifestări ostile. În evidenţele
organelor noastre nu este cunoscută.
GANEA NICULINA, ( soţie) fiica lui ILIE ŞI
IUSTINA, născută TANCĂU, la data de 12.02.1945
în oraşul Moreni, jud. Dâmboviţa, de naţionalitate şi
cetăţenie română, studii liceul, de profesie
funcţionară, în prezent pensionară, neîncadrată
politic, domiciliată în Baia Mare, Str.
17 Octombrie, Nr. 30.
Ganea Niculina. Cu activitate politică nu este
cunoscută şi nu a fost semnalată cu manifestări
ostile. În evidenţele organelor nu este cunoscută.
GANEA MIHAELA,( fiică) născută la data de
09.04.1965 în Baia Mare, este studentă la facultatea
de Metalurgie din Galaţi şi are domiciliu stabil în
Baia Mare, str. 17 Octombrie, nr.30.
La domiciliu în Baia Mare a avut tot timpul o
comportare bună, era apreciată ca o elevă
sârguincioasă. Este membru al U.T.C. nu este
stăpânită de vicii. În evidenţele organelor noastre nu
este cunoscută.
GANEA CLAUDIU, (fiu) născut la data de
18.09.1968 în Baia Mare, este elev la liceu,
domiciliază împreună cu mama lui la adresa
susmenţionată. Are comportare bună, este membru
al U.T.C. Nu a fost semnalat cu manifestări
duşmănoase, este sportiv.
GANEA FELICIAN MARIUS,(fiu) născut la data
de 19.09.1967 în Baia Mare, elev de liceu, membru
al U.T.C. are comportare bună, atât în familie cât şi
în societate. Nu este semnalat cu activitate negativă.
În evidenţele organelor noastre nu este cunoscut.
Domiciliază împreună cu mama lui, la adresa de mai
sus.
GANEA ROBERT OVIDIU,(fiu) născut la
17.09.1969 în Baia Mare, este elev de liceu, are o
comportare bună, este membru al U.T.C.
domiciliază împreună cu mama lui . Nu este
cunoscut în evidenţele organelor noastre.
GANEA NICOLAE,(tată) fiul lui NICOLAE şi
LUCREŢIA, născut la 24.05.1911 în Olteniţa, de
naţionalitate şi cetăţenie română, studii 8 clase de
liceu, fost tehnician la uzina1 Mai Ferneziu, în
prezent pensionar, este recăsătorit cu Ganea Elena,
fiica lui PETRE şi MARGARETA, născută
DRĂGAN, la 22.06.1930 în Baia mare, 4 clase de
liceu, pensionară, ambii domiciliază în Baia Mare,
Aleea Jupiter Nr. 3/44.-
Este cunoscut ca om neserios, căruia îi plăcea, să
chefuiască, anturajele diferitelor femei. Cu activitate
politică nu este cunoscut. În evidenţele organelor
noastre nu sunt cunoscuţi.
ŞEFUL SECURITĂŢII,
ŞEFUL SERVICIULUI
LT.COL. GORAN GHEORGHE s.indesc
COL. STECZKA MIHAI s.indesc
.

În evidenţele organelor nu este cunoscut. La

Evidenţa Operativă a organului de miliţie al
Judeţului Maramureş este cunoscut cu condamnare
la un an de închisoare cu suspendare în 1980 pentru
provocare ilegală de avort. Este în atenţie la miliţia
jud. Galaţi în M.O. 007232/84.
DOSAR
„GURAU”
2014-02-01
2 plicuri
1030
 PROCES VERBAL
Încheiat azi 27.01.2014 între C…. .SANDA
angajat al C.N.SA.S. în cadrul Direcţiei Arhivă
Centrală şi GANEA MIHAI posesor al actului de
identitate seria MM numărul 418615 , eliberat la
data de 17.08.10 cu ocazia predării-primirii celor
1037 pagini executate în baza cererii nr. 2052/13 din
data de 05.11.2013 din dosarul(dosarele) întocmite
de organele de securitate, privind pe GANEA
MIHAI_____după cum urmează:
Dosar nr. 1043907 /Vol.1,2 Dosar __/Vol.____
File neanonimizate File anonimizate
COPERTA;f: 1-6, 7, 8, 10-13 f:
6v, 9, 9v, 14, 14v, 25v
15-25, 28-29, 31-34, 36-56, 30,
35, 56v, 58, 84, 86v, 87
57, 59-83, 85, 86, 88, 89-127
87v, 88v, 128, 133v
129-133, 134-140, FILA
DE CERTIFICARE+ VERSO DUPĂ
CAZ_________________________
V2 COPERTA; fI, 1, 2, 4-37, 40-49, F;
3, 38, 39, 50, 50v, 85v
51, 52, f85, 87-103, 104-105,______ 86,
103v, 106, 106v, 174, 192,
107-173, 175-191, 194-205,_______
193, 205v, 232v, 273v, 296, 313v,
206-232, 233-273, 274-295,_______
315v,365, 375, 381, 384v, 390,
297-313, 314, 315, 316-364,_______
391, 391v, 403, 408, 421, 424v,
367-374, 376-380, 382-384________
426, 426v, 427, 432v, 433, 434,
389-389, 392-402, 404-407,_______
435v, 445, 449, 449v
409-420, 422-424, 425, 428-432,___
435, 436-444, 446-449, 450-462____
+FILA DE CERTIFICARE+ VERSO DUPĂ CAZ
Prezentul process verbal a fost întocmit în două
exemplare
Am predat,
Am primit, EXP.PRIN FIRMĂ CURIERAT

V1
225 file
MINISTERUL DE INTERNE
Unitatea 0931
STRICT SECRET

( după completare)

C.N.S.A.S

22IAN.2014
Direcţia Arhivă Centrală
DOSAR DE URMĂRIRE INFORMATIVĂ Nr.
4946
Privind__________________Ganea
Mihai___________________________
Nume conspirativ
Dosarul a fost microfilmat
Azi: 08. 08.1992
De U.M. 05061-Galaţi
143907/1

Deschis la data de 24.12.1987

Închis la data de__________
1716584
Arhivă Nr. 57567_________
I 043907, Vol.1

STRICT SECRET
INSPECTORATUL JUDEŢEAN GALAŢI
Ex. nr. 2 .
SECURITATEA MUNICIPIULUI TECUCI

NR.1/BI/00776
CĂTRE
INSPECTORATUL JUDEŢEAN MARAMUREŞ
AL- M.I.- SECURITATE-

Rugăm a ne comunica date despre numitul

GANEA MIHAI
născut la 4.08.1940 în Baia Mare, fiul lui MIHAI
şi VIORICA, medic chirurg la spitalul municipal
Tecuci, domiciliat în Tecuci, str. 23 August nr 127
ap.86.
Interesează date despre părinţi şi rudele
apropiate, dacă sunt cunoscuţi în evidenţele de
securitate, dacă fac parte din sectele şi cultele
religioase interzise.
Comportarea investigatului pe perioada cât
a domiciliat pe raza dvs. de activitate.
Alte date de interes operativ.
Rugăm ca lucrarea să fie trimisă în timp
util.
ŞEFUL SECURITĂŢII JUDEŢENE
ŞEFUL SECURITĂŢII MUNICIPALE
COL. FLORESCU GHEORGHE s. indesc.
COL. HUHULEA MIHĂIŢĂ s. indesc.
Originalul la……????…CM PCR…
2014-02-01
2 plicuri

1030

PROCES VERBAL
Încheiat azi 27.01.2014 între C…. .SANDA
angajat al C.N.SA.S. în cadrul Direcţiei Arhivă
Centrală şi GANEA MIHAI posesor al actului de
identitate seria MM numărul 418615 , eliberat la
data de 17.08.10 cu ocazia predării-primirii celor
1037 pagini executate în baza cererii nr. 2052/13 din
data de 05.11.2013 din dosarul(dosarele) întocmite
de organele de securitate, privind pe GANEA
MIHAI__________________după cum urmează:
Dosar nr. 1043907 /Vol.1,2
Dosar nr._______________/Vol.________
File neanonimizate File
anonimizate
COPERTA;f: 1-6, 7, 8, 10-13 f:
6v, 9, 9v, 14, 14v, 25v
15-25, 28-29, 31-34, 36-56, 30,
35, 56v, 58, 84, 86v, 87
57, 59-83, 85, 86, 88, 89-127
87v, 88v, 128, 133v
129-133, 134-140, FILA
DE CERTIFICARE+ VERSO DUPĂ
CAZ_________________________
V2 COPERTA; fI, 1, 2, 4-37, 40-49, F;
3, 38, 39, 50, 50v, 85v, 86
51, 52, f85, 87-103, 104-105
103v, 106, 106v, 174, 192,
107-173, 175-191, 194-205,_______
193, 205v, 232v, 273v, 296, 313v,
206-232, 233-273, 274-295,_______
315v,365, 375, 381, 384v, 390,
297-313, 314, 315, 316-364,_______
391, 391v, 403, 408, 421, 424v,
367-374, 376-380, 382-384________
426, 426v, 427, 432v, 433, 434,
389-389, 392-402, 404-407,_______
435v, 445, 449, 449v
409-420, 422-424, 425, 428-432,___
435, 436-444, 446-449, 450-462____
+FILA DE CERTIFICARE+ VERSO DUPĂ CAZ
Prezentul process verbal a fost întocmit în două
exemplare Am predat,
Am primit, EXP.PRIN FIRMĂ CURIERAT
NOTĂ,
GANEA MIHAI, este născut la 04.08.1940 în Baia
Mare, fiul lui MIHAI şi VIORICA, de naţionalitate
şi cetăţenie română, medic chirurg la spitalul
municipal Tecuci, domiciliat în Tecuci, Str. 23
August, nr.127, Bloc A4B, apt. 86.
Susnumitul a urmat cursurile şcolii generale şi
liceale în Baia Mare, iar după absolvire lucrează în
diferite unităţi din judeţul Maramureş.
În anul 1968 este admis la IMF Cluj Napoca-secţia
medicină generală. Facultatea o absolvă în anul 1974
şi este repartizat la Direcţia sanitară Iaşi. În anul
1975 se transferă la Spitalul din Negreşti Oaş, iar din
1979, funcţionează la Spitalul municipal Tecuci.
Este căsătorit cu GANEA NICULINA din căsătorie
rezultând 4 copii.
În anul 1984 în urma cursurilor şi examenelor
susţinute a obţinut calificarea de medic specialist
chirurgie.La locul de muncă este cunoscut ca o
persoană mereu nemulţumită, deoarece nu este lăsat
să rezolve de unul singur anumite cazuri la secţia de
chirurgie, iar în anumite cazuri pe care le rezolvă
solicită de la diferiţi pacienţi diferite foloase
materiale. De asemenea se cunoaşte că în zilele când
era de gardă în secţie, aducea diferite femei la
camera de gardă, iar în raporturile cu personalul
adoptă o atitudine necorespunzătoare.
Date despre părinţi şi rudele apropiate nu deţinem
până în prezent-deoarece sunt domiciliate în jud.
Maramureş.
MINISTERUL DE INTERNE
INSPECTORATUL JUDEŢEAN MARAMUREŞ
Nr. 0086042 din 13.04. 1985

MINISTERUL DE INTERNE
INSPECTORATUL JUDEŢEAN MARAMUREŞ
Nr. 0086042 din 13.04. 1985

INTRARE Nr. 001402

Ziua… 28…. luna 04…. indesc

La adresa Dvs. nr.1/ BI/ 00776 din data de 06.02.

1985 vă comunicăm.
De către noi se identifică numitul GANEA
MIHAI, fiul lui NICOLAE şi VIOLA, născut la data
de 4 august 1940 în oraşul Baia Mare, judeţul
Maramureş, de naţionalitate şi cetăţenie română, de
profesie medic specialist chirurg, încadrat cu
serviciul la Spitalul municipal Tecuci, căsătorit, are
4 copii, stare materială în Baia Mare nu posedă, a
domiciliat în Baia mare, str. 17 Octombrie, Nr. 30,
în prezent cu domiciliul în oraşul Tecuci, str. 23
August, nr.127 ap 86.
Susnumitul este cunoscut în localitate din
copilărie, provine dintr-o familie descompusă,
părinţii despărţiţi şi recăsătoriţi. În anul 1947 S a
început cursurile şcolii generale în oraşul natal, la
Şcoala Nr.1, iar după absolvire a urmat cursurile
liceului teoretic „ Gheorghe Şincai” tot din
localitate.
 Ca elev a avut o comportare corespunzătoare,
era un elev foarte bun la învăţătură, obţinea
rezultate bune şi foarte bune, însă în timpul cât era în
liceu penultimul an, a avut un frate care a fost ucis
de autori necunoscuţi, în urma acestui eveniment el a
avut o criză de nervi, dereglându-se psihic, afirmând
că el se va pregăti pentru a deveni medic legist,
deoarece în cazul fratelui său nu a fost clarificată
moartea acestuia.
După absolvirea liceului a dat admitere la
facultatea de medicină legală din oraşul Cluj-
Napoca, unde a reuşit, însă în anul II a fost
exmatriculat din facultate, pentru comportare
nesănătoasă, în şcoală şi în facultate.
După exmatriculare s-a întors la Baia Mare,
încadrându-se în calitate de asistent sanitar, la staţia
de salvare a municipiului Baia Mare. S-a căsătorit,
în urma căsătoriei a rezultat o fiică şi trei băieţi. În
familie, la început se împăca cu soţia, însă după ce a
avut şi al patrulea copil, a început să aibă diferite
neînţelegeri cu soţia,
Fiind membru al unei formaţii de muzică,
participând la nunţi şi baluri, venind la domiciliu
făcea scandal, îşi alunga soţia şi copiii. Faţă de
vecini trăia rezervat, în oraş avea multe cunoştinţe şi
prieteni. Lipsea nemotivat de la serviciu, fiind totuşi
tolerat la locul de muncă numai pentru faptul că avea
mulţi copii şi soţia lui era bolnavă.
În urma intervenţiilor făcute atât de mama lui la
diferite cunoştinţe la Bucureşti, cât şi a lui a fost
sprijinit de către fostul chirurg TOADER, de la
clinica din Cluj Napoca să i se aprobe continuarea
studiilor, astfel că a reuşit să absolve facultatea de
medicină.
Din punct de vedere politic nu este cunoscut ca
activitate. A solicitat de mai multe ori aprobarea
pentru a pleca ca turist în străinătate, însă nu a primit
aprobare, datorită comportării sale imorale, a
anturajelor şi a fost semnalat cu intenţii de evaziune.
În evidenţele organelor nu este cunoscut. La
Evidenţa Operativă a organului de miliţie al
Judeţului Maramureş este cunoscut cu condamnare
la un an de închisoare cu suspendare în 1980 pentru
provocare ilegală de avort. Este în atenţie la miliţia
jud. Galaţi în M.O. 007232/84.
POP VIOLA,(mamă) fiica lui IOAN şi FLOAREA,
născută la 12.01.1911 în satul Tăuţi de Sus, oraş
Baia Sprie, jud. Maramureş, de naţionalitate şi
cetăţenie română, funcţionară, în prezent pensionară,
divorţată, neîncadrată politic, are domiciliul stabil în
Baia Mare, Str. G. Coşbuc, Nr1, ap 30.
Despre susnumita se cunoaşte că a fost căsătorită de
2 ori cu Ganea, cu care a avut 2 copii şi cu Maikar,
în prezent este divorţată.
Cu activitate politică nu este cunoscută. Nu a fost
semnalată cu manifestări ostile. În evidenţele
organelor noastre nu este cunoscută.
GANEA NICULINA, ( soţie) fiica lui ILIE ŞI
IUSTINA, născută TANCĂU, la data de 12.02.1945
în oraşul Moreni, jud. Dâmboviţa, de naţionalitate şi
cetăţenie română, studii liceul, de profesie
funcţionară, în prezent pensionară, neîncadrată
politic, domiciliată în Baia Mare, Str.
17 Octombrie, Nr. 30.
A muncit până la pensionare în calitate de facturistă
la I.C.R.T.I. Baia Mare. Este cunoscută ca o femeie
harnică, care s-a preocupat de cei patru copii, este
respectuoasă şi comunicativă.
Cu activitate politică nu este cunoscută şi nu a fost
semnalată cu manifestări ostile. În evidenţele
organelor nu este cunoscută.
GANEA MIHAELA,( fiică) născută la data de
09.04.1965 în Baia Mare, este studentă la facultatea
de Metalurgie din Galaţi şi are domiciliu stabil în
Baia Mare, str. 17 Octombrie, nr.30.
La domiciliu în Baia Mare a avut tot timpul o
comportare bună, era apreciată ca o elevă
sârguincioasă. Este membru al U.T.C. nu este
stăpânită de vicii. În evidenţele organelor noastre nu
este cunoscută.
GANEA CLAUDIU, (fiu) născut la data de
18.09.1968 în Baia Mare, este elev la liceu,
domiciliază împreună cu mama lui la adresa
susmenţionată. Are comportare bună, este membru
al U.T.C. Nu a fost semnalat cu manifestări
duşmănoase, este sportiv.
GANEA FELICIAN MARIUS,(fiu) născut la data
de 19.09.1967 în Baia Mare, elev de liceu, membru
al U.T.C. are comportare bună, atât în familie cât şi
în societate. Nu este semnalat cu activitate negativă.
În evidenţele organelor noastre nu este cunoscut.
Domiciliază împreună cu mama lui, la adresa de mai
sus.
GANEA ROBERT OVIDIU,(fiu) născut la
17.09.1969 în Baia Mare, este elev de liceu, are o
comportare bună, este membru al U.T.C.
domiciliază împreună cu mama lui . Nu este
cunoscut în evidenţele organelor noastre.
GANEA NICOLAE,(tată) fiul lui NICOLAE şi
LUCREŢIA, născut la 24.05.1911 în Olteniţa, de
naţionalitate şi cetăţenie română, studii 8 clase de
liceu, fost tehnician la uzina1 Mai ferneziu, în
prezent pensionar, este recăsătorit cu Ganea Elena,
fiica lui PETRE şi MARGARETA, născută
DRĂGAN, la 22.06.1930 în Baia mare, 4 clase de
liceu, pensionară, ambii domiciliază în Baia Mare,
Aleea Jupiter Nr. 3/44.-
Este cunoscut ca om neserios, căruia îi plăcea, să
chefuiască, anturajele diferitelor femei. Cu activitate
politică nu este cunoscut. În evidenţele organelor
noastre nu sunt cunoscuţi.
ŞEFUL SECURITĂŢII,
ŞEFUL SERVICIULUI
LT.COL. GORAN GHEORGHE s.indesc
COL. STECZKA MIHAI s.indesc
.INTRARE Nr.001402

Ziua… 28…. luna 04…. indesc

PM/570050/25.01. 1987
Nr ex. 2 ex. nr. 1 la 1 BI s. indesc

NOTĂ
Sursa vă informează că GANEA NICOLAE din
Baia Mare, Aleea Neptun, 3744, adresându-se fiului
său, dr. GANEA MIHAI din Tecuci, str. 7
Noiembrie, Bl.27, ap.9, i-a spus că a fost vizitat de
„Bebe” ocazie cu care a aflat multe lucruri pe care
nu le ştia. Pe Claudia şi pe Mihaela le iartă, pentru
că sunt nepoatele lui.
„Am făcut o şcoală burgheză şi sunt un om al
trecutului îmbătrânesc pe zi ce trece şi mă apropii de
sfârşit, dar poate e mai bine în condiţiile în care
trăim.”
s.indesc.
4 aprilie 1987

SE APROBĂ

….la tov. Secretară Tatomir Violeta

…………… a aproba să fie în atenţie

s.indesc.
NOTĂ

Din datele verificate ce le deţinem rezultă că

GANEA MIHAI, medic la secţia chirurgie din
cadrul Spitalului MUNICIPAL TECUCI, în zilele
când este planificat pentru a asigura asistenţa
medicală de urgenţă la secţie, se deplasează la locul
de muncă al soţiei, respectiv în satul Berheci, com
Gohor.
Astfel de situaţii s-au repetat, ultima fiind
noaptea de 25/ 26.03.1987 lăsând pentru a rezolva
problemele de serviciu pe asistenta ŢURLEA.
Menţionăm că în noaptea respectivă au fost
câteva cazuri la care era necesară prezenţa
medicului, acestea fiind rezolvate de asistenta
ŢURLEA.
Rugăm a se lua măsurile ce se impun.
PM/ S/ 00262/ 17.04.1987 .
Nr ex=2 Ex nr1 la 1/B1
În atenţie
NOTĂ
Sursa vă informează că Secretariatul general al
Uniunii Medicale Balcanice cu sediul la Bucureşti
str. Gabriel Peri nr 1, le-a comunicat înscrierea ca
participanţi auditori la cea de a X-a sesiune a zilelor
medicale balcanice, numiţilor:
1 Dr. VULPOI VASILE, str. 7 Noiembrie bl. 23
ap11 Tecuci
2 Dr GANEA
Spitalul Municipal Tecuci
Sesiunea va avea loc în perioada 25-28 iunie 1987 la
Cluj Napoca
s.ind
TV/S/00333din 12.05.1987
Nr ex.2 ex 1 la I BI s.indesc. ÎN ATENŢIE
s.indesc.
NOTĂ
Sursa vă informează că lui Dr. GANEA MIHAI
chirurg la Spitalul Municipal Tecuci, str. 7
Noiembrie, nr. 25 ap.9, i s-a comunicat de către
Uniunea Medicală Balcanică cu sediul în Bucureşti,
str. Gabriel Peri nr 1 că pe baza „ Buletinului de
adeziune” a fost avizat favorabil de Biroul Executiv
ca membru stagiar al Uniunii Medicale Balcanice
începând cu anul 1987.
Speră ca în viitor va desfăşura activitate susţinută
pentru a promova şi cu ceilalţi colegi scopurile
permanente ale organizaţiei –prietenie între
popoarele din această regiune - Sănătate popoarelor
din întreaga lume.
Preşedintele de Onoare, Secretar general al UMB
Popescu Buzeu
Semnat pentru documentare
s.indesc.
P/J/00473/08.07.1987
Nr.ex=2 ex.nr1 la1/BI
(Indesc)……………………………………………
………………………………………………
………………………………………………………
………avută la mine cu…………
Sursa vă informează că VOICU CONSTANTIN din
Tecuci, str. 7 Noiembrie bloc 58 Sc … Etaj 6 Ap.
157 spunea că este foarte necăjit deoarece
//////////////////////////////////////////////////////////////////////
În luna decembrie 1985 minora Voicu Zenovia a fost
operată de apendicită de către dr. chirurg
GANEA MIHAI . Profitând de naivitatea minorei ,
de lipsa ei de discernământ, a căutat să
permanentizeze legătura cu aceasta, invitând-o la
plimbare cu maşina. La 7 Martie 1986///////////
14v// /////////////////că are numai 40 de ani( în realitate
are 46), că este licenţiat şi că face parte din
intelectualitatea ţării//////////////////
Dintr-o discuţie purtată cu mama minorei, cu soacra
doctorului Ganea şi aceasta nemulţumită de
comportamentul ginerelui, s-a constatat
că/////////////////////////////////////////////////////////////////////////

NOTĂ: ACUZAȚIA DE PATERNITATE,

REGIZATĂ, DE CARE SE FACE ATÂTA CAZ, A
FOST DEMONTATĂ PRIN EXPERTIZA
MEDICO-LEGALĂ. ACEASTĂ EXPERTIZĂ
ANULEAZĂ FĂRĂ DREPT DE APEL,
PREZUMȚIA DE PATERNITATE A
OBIECTIVULUI ”GURĂU”. ÎN FAȚA
INSTANȚEI ACUZATUL MIHAI GANEA A
FOST EXONERAT DE ORICE VINĂ ȘI
ACHITAT. AU RĂMAS ÎNSĂ CA ECOU AL
ACESTUI CAZ CONFECȚIONAT DE GRUPA
”S”, CONSECINȚELE HĂRȚUIRII ȘI
ACUZAȚIIOR COTIDIENE. ÎN FAȚA
COMUNITĂȚII AM RĂMAS VINOVAT.
PM /S/00612/15/08/1987
Nr ex=2ex.nr.1 la 1/BI s.indesc
NOTĂ
Sursa vă informează că Dr. GANEA MIHAI din
Tecuci s-a adresat Direcţiei Sanitare CF Timişoara-
cu rugămintea de a fi admis în calitate de candidat la
Concursul în vederea ocupării postului de medic
primar gr/III, şef de secţie Spitalul CFR Simeria.
El arată că este medic chirurg din anul 1979,
secundar până în 1984, că colaborează la cele mai
bune reviste din ţară cu lucrări ştiinţifice, cu subiect
medical şi de interdisciplinaritate membru al Uniunii
Medicale Balcanice, este din Maramureş şi doreşte
să revină în Ardeal ca o veche dorinţă a sa.
TV/S/00613/ din 15.08.1987
Nr ex 2 ex nr 1 la I s indesc
NOTA
Sursa vă informează că Dr. GANEA MIHAI din
Tecuci str.7 Noi.58, ap 57, ///////////////////////
Nu era încă căsătorit cu actuala soţie; se pare că s-a
căsătorit mai mult pentru a scăpa de încurcături
deoarece în urma relaţiilor
continuate///////////////////////////////////////////////////////
A reclamat cazul la Comitetul Municipal de Partid

de unde a fost repartizat spre rezolvare organului

municipal de miliţie///////////////////////
nu este mulţumit de felul cum s-au făcut verificările
şi are de gând să apeleze la alte organe competente –
considerând că un om ca dr Ganea nu are ce căuta în
rândul medicilor.

s.idesc.
Din verificările efectuate a rezultat
că//////////////////organului de///////////////Provine dintr-o
familie de beţivi.
Nu sunt probe din care să rezulte că ar///////////cu dr.
Ganea Mihai.
I s-a răspuns de organul de miliţie cum
////////////////////////////////////////////////////////
TV/S/00613/ din 21.08.1987
Nr ex 2 ex nr 1 la 1/BI s.indesc.

NOTA
Sursa vă informează că Direcţia Sanitară Regională
CF Timişoara, i-a comunicat doctorului GANEA
MIHAI din Tecuci str 7 Noiembrie nr 27, ap 9 , că,
la cererea lui, nu poate fi înscris la concursul pentru
ocuparea postului de şef de secţie chirurgie la
spitalul CF Simeria, întrucât nu îndeplineşte
vechimea de minimum 5 ani în gradul de medic
principal.

s. indesc
1/BI/00/ 15336700116/30.08.1987 „Andrei Ion”

Notă informativă
26 august 1987
Sursa a stat de vorbă cu Dr. Ganea, azi, 26 VIII
1987, orele 8 şi aceasta a relatat următoarele: Acum
sunt chemat la Miliţie la Maiorul Vâlcu, ca să-i dau
anumite relaţii pentru că anterior mi-a cerut să
colocviez cu el. În privinţa bolnavului ce a decedat
la 2 zile după operaţie, a avut o cangrenă gazoasă şi
eu am intervenit de unul singur pentru că ceilalţi
chirurgi erau plecaţi în distracţie la Lepşuleţ, astfel
că eu la acest caz am făcut ce am putut şi cât m-am
priceput, şi ce tot posibil. Eu ştiu că ei mă muşcă
pândindu-mi greşelile, dar o să-i pândesc şi eu.
Andrei
Ion
N.L. Ganea Mihai nu este cunoscut în evidenţă. Nota
a fost solicitată ca urmare a materialului obţinut prin
sursa „TO”
Nota la mapa anexă, concomitent cu informarea
organelor municipale de partid.
s.indesc.
MINISTERUL DE INTERNE
STRICT SECRET
DEPARTAMENTULSECURITĂŢII STATULUI
Exemplar unic
UNITATEA MILITARĂ 0931/2 Tecuci

Nr. 001679/16. XI.1987

APROB:

RAPORT

Rog să aprobaţi folosirea mijloacelor T.C. tip

I.C.T. la GANEA MIHAI conspirativ GURĂU de
profesie şi specialitate medic chirurg la Spitalul
Municipal Tecuci din strada 7 Noiembrie nr.27 ap. 9
, telefon 16856.
Lucrarea T.C. va funcţiona în perioada de la
20.11.1987 pînă la 30.01.1988.
Raportăm că din datele obţinute rezultă că
împreună cu obiectivul mai locuiesc la adresa
menţionată şi:
GANEA LIVIA – soţie – ingineră Brigada de
triaj-extracţie Berheci.
GANEA ROBERT – FIU – ELEV.
(se vor menţiona, numele şi prenumele, profesia şi
locul de muncă ale persoanelor care locuiesc
împreună cu obiectivul).
Prin folosirea mijloacelor T.C. ne
interesează:
 Are preocupări literare şi întreţine legături cu
redactori de la diferite publicaţii judeţene. De
asemenea este cunoscut că intenţionează să se
adreseze la organele centrale de partid şi de stat.
Interesează aspecte de interes operativ privind
problemele mai sus raportate.
Datele şi informaţiile vor fi transmise la indicativ
1/B.I. tov. Baciu Ion telef. 11470 care va asigura o
permanentă legătură şi cooperare cu unitatea
(subunitatea )„T” în această problemă.
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POST: 29 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA:02.12.1987
NR. 001679
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Din exploatarea mijlocului T.O. şi din înregistrările

efectuate în această zi, au rezultat următoarele
aspect:
Soţia obiectivului a fost de serviciu la Berheci;
Obiectivul sau soţia au fost căutaţi pe acasă în jurul
orei 1500 de către preotul CUZA, dar acasă era
numai fiul obiectivului.
De la ora 1730, obiectivul discută cu … , elevă şi i s-
a identificat şi numărul ei de telefon: …Discuţiile
purtate cu aceasta sînt intime, obiectivul căutînd să o
atragă cît mai mult, să ajungă să aibă relaţii intime
cu ea. El îi cîntă la chitară, îi recită versuri, lucruri
de care… rămîne foarte încîntată.Aceasta are nişte
poezii şi o fotografie a obiectivului, în semn de
prietenie. Părinţii lui… s-au sesizt în ultimul timp de
relaţiile acesteia cu obiectivul şi tatăl ei mereu se
întreabă: „de ce vine aşa des dr. Ganea pe la noi?...
Cetna A: … Să ştii că m-am abonat la revista
„ATENEU” ca să-ţi citesc articolele tale publicate în
ea.
Ob: Foarte bine. O să mai apară cîteva articole pe
teme medicale. Dar o să merg prin şcoli ca să mă
popularizez cu aceste articole.
CetnaA: Foarte bine, nu ca DUMA, care de la un
timp a început să devină un caraghios popularizîndu-
se prin şcoli. Vezi că vineri cînd eşti de gardă, o să
vin pe la tine la spital după ora 1500, dar o să stau
puţin.
Ob: Vino, te aştept.

Ora 1755, obiectivul este sunat de la Casa de Cultură

de către Sevastre şi Necula; el este invitat mîine
seară la cenaclu. Obiectivul va citi din creaţiile sale.
La cenaclu va veni ca invitat şi Macovei.

Ca legătură a obiectivului mai apare SERGIU

ADAM de la Bacău, tel. 31265; acesta lucrează la
revista „ATENEU” şi îl favorizează pe obiectiv la
publicaţii. Obiectivul îl recompensează cu bidoane
de vin, mai ales că acum are ca pacient pe un şef
deposit de vinuri.
Tot în legătura obiectivului apare şi un cetăţean
SAVA – care se pare a fi din Galaţi. Soţia
obiectivului îl serveşte cu gazolină.

03.12.1987

Redat: T.G.
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POST: 29 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 09.12.1987
NR. 001679
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Din exploatarea mijlocului T.O. a rezultat că în

această zi obiectivul este de gardă. Rezultă că el a
stat mai puţin la spital. Ca dovadă, el a fost sunat la
orele 1430 şi 2230 acasă şi solicitat pentru urgenţe la
spital.
De fiecare dată, plictisit, a zis că va veni la spital.
Totodată, la 1830 s-a dus şi pe la Casa de Cultură,
precum şi faptul că s-a ocupat de mici reparaţii la
maşină.
A mai rezultat că obiectivul este în certuri cu soţia,
iar ca să se împace cu ea, a sunat-o şi i-a spus că va
aduce acasă un pachet şi ceva bani. Auzind acestea,
soţia s-a mai calmat…10.12.1987

Redat: T.G.
Redat din l. română
STRICT SECRET
Post: 29- ICT
EX. UNIC
Nr. file: 1
DATA:10.XII.1987
NR. 001679
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora …, ob. este chemat de către cet.

TISESCU AUREL - de la Brigada nr. 6 –
EXTRACŢIE BERHECI.
Cet: Am avut şi eu un băiat pe care l-am trimis la
dumneavoastră.
Ob: Da, l-am operat la un deget. Am zis ca să nu-l
interneze, i-am zis să se ducă în … Era şi nevastă-
mea cu mine şi-am vrut să-l lămurim să se ducă
dracului, dar el e cam şmecher. I-am zis. „- n-ai
nimica. Unghia ţi-am scurtat-o puţin”
Cet: Eu aş putea să-l mai ţin aici ca să nu facă
treabă.
Ob: Aşa i-a spus şi nevastă-mea. Vorbiţi cu ea.
………………………………………………………
………………………………………….
Cetna: Aşa cum gîndeşti, aşa i-am spus şi eu, şi de
aia l-am trimis la Berheci la matale.
Cet: Mă gîndeam să nu fie probleme.
Cetna: Nu sînt probleme. Numai unghia n-o mai are
de la degetul mic.
Cet: Eu am întrebat… pentru că pot să spun că s-a
lovit acasă şi …
Cetna: Da, aici la spital nici nu l-a trecut.
Cet: Dar şi el a fost „mămăligă”. Nu trebuia să spună
că s-a lovit la sondă. Trebuia să spună că a fost liber.
Cetna: Da. Nu-l pui la treabă. Să umble cu noroi ca să
se infecteze.
Cet: ......
 NOTA
15.XII 87
În urma verificărilor efectuate cu privire la
scrisoarea anonimă adresată Comitetului municipal
PCR Tecuci privind pe Dr. GANEA MIHAI, au
rezultat următoarele:
Susnumitul este născut la data de 4.08.1940 în
Baia Mare, jud. Maramureş, fiul lui Nicolae şi Viola,
de naţionalitate şi cetăţenie română, absolvent al
facultăţii de medicină din Cluj Napoca, medic
specialist chirurg în cadrul Spitalului municipal
Tecuci, cu domiciliu în str. 7 Noimebrie, nr.27, ap9,
neîncadrat politic.
În cadrul spitalului municipal Tecuci
funcţionează din anul 1979, iar din anul 1984, ca
urmare a examenelor susţinute a obţinut calificarea
de medic specialist chirurg.
De la venirea în secţia de chirurgie a fost
permanent nemulţumit, fiind mereu în certuri cu
şeful secţiei, că nu este lăsat să rezolve singur
anumite cazuri, iar de la anumiţi pacienţi primeşte
diferite foloase materiale.
Este recăsătorit cu GANEA LIVIA, inginer
petrolist la Brigada nr.6, cu sediul în Berheci.
Menţionăm că din prima căsătorie a avut 4 copii,
în prezent toţi majori, din care unul Robert este în
întreţinerea sa, iar cu actuala soţie nu are copii.
Prin natura profesiei pe care o are, poate să
procure diferite cantităţi de produse petroliere,
respectiv gazolină, pe care o foloseşte atât la maşina
personală cât şi pentru alte persoane din anturajul
acestora.
 La domiciliu nu s-a stabilit că ar organiza
diferite petreceri zgomotoase, însă e vizitat de
diferite persoane din Tecuci şi alte localităţi.
În luna august 1987 a fost reclamat la miliţia
municipiului Tecuci,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Organul de miliţie a întocmit dosar penal, însă
Procuratura Locală a dispus 9v neînceperea urmăririi
penale.,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
În afară de cele sesizate în scrisoarea anonimă cu
prilejul verificărilor efectuate a mai rezultat că este
în permanenţă discuţie contradictorie din punct de
vedere profesional cu cadrele medicale din secţie,
declarându-se nemulţumit de modul în care din
afirmaţiile sale-îşi exercită atribuţiile de serviciu.
Faţă de acest aspect a făcut afirmaţia că se va adresa
conducerii superioare de partid şi de stat.
Alte aspecte nu au mai rezultat.
TV/S/00912 din 16 XII 1987
Nr ex =2 Ex .nr 1 la I s.indesc.
NOTĂ
Sursa vă informează că Dr. ŞTEFAN
V.POPA……..nr 47 Bistriţa, medic la Spitalul
Bistriţa, membru al Centrului de Medicină chinez,
Los Angeles California SUA şi membru al
Asociaţiei de acupunctură Paris, i-a spus Dr.
GANEA MIHAI din Tecuci, str. 7 Nov. Nr 27 ap 9
că dacă poate trece pe la Bistriţa s-ar bucura să
telefoneze pt. cazare.
„ Nu ne-aţi scris data congresului din Grecia şi vă
rugăm să ne-o comunicaţi cât mai curând pentru a
decide programul la congrese, deplasări în concediu
pe anul 1988.
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POST: 29 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 20.12.1987
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”
Din exploatarea mijlocului T.O. a rezultat că
obiectivul şi soţia vor pleca mîine la Bucureşti
(21.12.1987).
Obiectivul intenţionează, cu ajutorul lui ULICI să
meargă la următoarele edituri: „Editura medicală”;
„Editura ştiinţifică şi enciclopedică” şi o editură de
beletristică. Totodată vrea să se întîlnească şi cu
Marin Sorescu.Cu ajutorul lui Petruş – redactor-şef
la revista „Sănătatea”, va căuta să intre şi la
„Unitatea Medicală Balcanică”.
Obiectivul intenţionează să meargă şi la minister.
Dacă îşi rezolvă problemele pînă marţi la prînz,
împreună cu soţia va pleca şi la Braşov pentru schi.
În această zi, soţia obiectivului a fost de serviciu la
Berheci. Obiectivul a fost sunat de Alisa (sora lui
Angelica) şi a „lămurit-o” să vină la el în vizită…
21.12.1987
Redat: T.G.
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 23.12.1987
NR. 0031479
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 2030, obiectivul formează 15868 (casa

HRUBARU FLORICA – Str. 7 Noiembrie bl. 33,
ap. 70) şi discută cu VETA:
Ob: … Eu sînt membru al Uniunii medicale
balcanice şi acum vreau să-i scriu preşedintelui
Uniunii balcanice medicale greceşti ca că-mi anunţ
participarea de anul viitor la ATENA.
Anul acesta s-a ţinut la Cluj. Între timp mi-am dat o
carte la editură; mai am o promisiune la emisiunea
de ştiinţă la TV. Apoi mi-a mai apărut nişte articole
la revista medical-chirurgicală, iar ăştia (colegii)
turbează de ciudă. Dar în curînd îi vor schimba pe
şefii de aici (spital).

24.12.1987
Redat: T.G.
23.12.1987

PLAN DE MĂSURI

ÎN D.U.I. CU PRIVIRE LA NUMITUL

GANEA MIHAI DIN TECUCI

Susnumitul este născut la data de 04.08.1940 în Baia

Mare, Judeţul Maramureş, fiul Lui Nicolae şi Viola,
de naţionalitate şi cetăţenie română, absolvent al
facultăţii de medicină, de profesie medic chirurg,
necunoscut cu antecedente politice sau penale, cu
domiciliul în Tecuci, str. 7 Noiembrie, nr.27, ap 9.
În cadrul supravegherii informative, acesta a fost
semnalat că intenţionează să pătrundă sistemul de
securitate şi de gardă,în scopul rezolvării unor
probleme personale. De asemenea a fost semnalat că
nu acordă în mod calificat asistenţă medicală la locul
de muncă.
Pentru a preveni comiterea unor infracţiuni date în
competenţa organelor de securitate ne propunem a
rezolva următoarele obiective:
Dacă în activitatea ce intenţionează să o desfăşoare
este influenţat de persoane cunoscute/2v/în
evidenţele de securitate
Întrucât este semnalat că are preocupări literare , se
va stabili conţinutul acestora.
Dacă în activitatea ce intenţionează să o desfăşoare
incită şi alte persoane din anturajul său.
Formele şi metodele ce preconizează a le întreprinde
pentru a-şi duce la îndeplinire activitatea propusă.
Pentru rezolvarea obiectivelor propuse se vor
întreprinde următoarele măsuri:
Prin informatorii „ANDREI ION” şi „IONESCU
EUGEN” se va stabili activitatea ce o desfăşoară la
locul de muncă şi ce comentarii face pe marginea
unor evenimente interne şi internaţionale.

Termen permanent

Execută MR. Baciu Ion

Prin sursa „S” se va stabili relaţiile pe care le are în
alte localităţi, comentariile pe care le face cu acestea

Termen permanent

Execută Mr. Baciu Ion şi Maior Tănase Victor

Se va dirija persoana de sprijin „Petrescu” pe lîngă

obiectiv în scopul stabilirii modului cum îşi exercită
atribuţiile de serviciu, şi în special cînd este
planificat pentru a acorda asistenţă de urgenţă.

Termen 10.01.1988

Execută Mr. Baciu Ion

În perioada cînd participă la şedinţele cenaclului
„Calistrat Hogaş” , vor fi dirijate sursele de legătură
pentru a semnala ce lucrări prezintă cu această
ocazie.

Termen permanent
Execută Mr Baciu Ion

Întrucât în prezent sunt instalate mijloace „TO” de

tip ICT , a se studia posibilitatea instalării de
mijloace de tip I.C.D.T .

Termen 20.01. 1988

Se vor studia persoanele din anturajul său în scopul
atragerii la colaborarea a acelora care dispun de
calităţi şi posibilităţi de informare

Termen 30.01. 1988

Execută Mr. Baciu ion

În funcţie de situaţia operativă din acţiune se vor
rezolva şi alte sarcini şi obiective.

ŞEFUL SECURITĂŢII MUNICIPALE

COL: HUHULEA MIHĂIŢĂ
s. indesc
OFIŢER OPERATIV PRINCIPAL
Mr BACIU ION
Ministerul de Interne
Strict Secret
Securitatea municipiului Tecuci
Ex. Unic
Nr.1/BI/00
din 19/12.1987
U.M…………0931
ÎNREGISTRAT ÎN EVIDENŢE
DOS:…..UI…..4946………..
DATA….24.12. 1987
Semnătura……s.ids SE APROBĂ,
s.indesc
HOTĂRÂRE
DE DESCHIDERE D.U.I. ASUPRA
NUMITULUI
GANEA MIHAI DIN TECUCI

GANEA MIHAI este născut la data de 04.08.1940

în Baia Mare Jud. Maramureş, fiul lui Nicolae şi
Viola, de naţionalitate şi cetăţenie română,
absolvent al facultăţii de medicină, de profesie
medic chirurg în Cadrul spitalului municipal
Tecuci, cu domiciliul în Tecuci, str. 7 Noiembrie,
nr 27, ap 9.
În cadrul supravegherii informative susnumitul a
fost semnalat cu intenţii de penetrare a sistemului
de securitate şi de gardă, ca urmare a unor
neînţelegeri ce le are cu ceilalţi medici din cadrul
secţiei.
De asemenea a fost semnalat că nu este
preocupat pentru a acorda în mod calificat
asistenţă medicală la persoanele care sunt
internate în secţia de chirurgie, iar în timpul când
este planificat pentru a efectua serviciul de gardă
se deplasează la domiciliu sau participă la alte
activităţi , neasigurând asistenţa medicală de
urgenţă.
Faţă de cele raportate, rugăm a se aproba
deschiderea D.U.I. în scopul stabilirii poziţiei şi
preocupărilor numitului Ganea Mihai din Tecuci.
ŞEFUL SECURITĂŢII MUNICIPALE,
COL. HUHULEA MIHĂIŢĂ s. indesc
OFIŢER OPERATIV PRINCIPAL, M. BACIU
ION , s.indesc
Redat din l. română
Strict secret

Post: 29- ICT

Ex. unic
Nr. file: 2
Data: 25.XII.1987
NR. 0031479
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 2006. Obiectivul e chemat de cet. SEVASTRE

VASILE GHICAN din str. 7 Noiembrie bl. C, ap.
32, tel. 12629.
Cet S: Am auzit că aţi cunoscut-o pe ANA
BLANDIANA.
Ob: Eu?
Cet: La BACĂU, cînd aţi fost cu domnul NECULA.
Ob: Nu, … n-a găsit-o. Trebuia să aranjeze ceva, dar
a fost şi el ocupat cu altele şi a rămas aşa. La cenaclu
ai mai fost?
Cet: Nu. Am luat vacanţă.
Ob: Madam COTAE, n-a mai citit?
Cet: Ba da. Şi-a citit poeziile, dar joia trecută.
Ob: Păi da, că şi-a trimis din poezii la editură. Dar n-
a făcut nimic.
Cet: Păi ce, eu nu am trimis la editura ALBATROS.
Şi ce dacă n-am reuşit mi-e ruşine să spun?
Ob: A, pentru debut colectiv?
Cet: Da, da.
Ob: Tu-le-n soarele lor, cu debutul ăsta colectiv!
Cet: Dumneavoastră cînd debutaţi?
Ob: Eu stau cuminte în banca mea. LAURENŢIU
URICI se chinuie de cinci ani şi abia acuma scoate o
carte iar BEJA DAN, după patrusprezece ani. Voi nu
vă daţi seama că e o chestie grea?
E greu! Nu-i hîrtie. SOLOMON MARCUS stă din
primavară cu cartea în tipografie din cauza lipsei de
hîrtie. Şi cum vrei să publice din ăstor de-al-de noi?
Noi ce mai picăm aşa prin ziare, pe ici, pe colo.
Aşteptăm şi noi vremuri mai bune.

Redat: M.S.
26.XII.1987
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 29.XII.1987
NR. 0031479
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 2120. Obiectivul cheamă BRAŞOV

telefon 60970 şi discută cu o cetăţeană.
Ob: Vreau să discut cu IOHANES.
Cetna: Vreţi să ştiţi cînd e gata schiul dat la
lipit? Cred că mîine e gata.
Ob: Aş vrea să discut cu el, să ştiu cît mă
costă.
*
Ob: Am să trag o fugă pînă la voi.
Cet: Numai pentru schiul ăla, nu ai de ce
veni. Doar să vii să schiezi.
Ob: Trebuie să trag o fugă, că dacă merg undeva, nu
pot să merg (în sensul că dacă va merge în altă parte
la schi va avea nevoie de el).
Cet: Unde să mergi?
Ob: Ştiu eu? La LACUL ROŞU.
Cet: Tu ziceai că pleci şi săptămîna asta.
Ob: Nu m-am mai dus pentru că nu mi-a mai dat
telefon şi nu mai ştiu ce-i cu el. Cînd mă duc încolo,
o să discutăm ce facem.
Cet: Bine.
Redat: M.S.

30.XII.1987
Securitatea municipiului Tecuci Ex.unic

REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA

MINISTERUL DE INTERNE
STRICT SECRET
INSPECTORATUL JUDEŢEAN GALAŢI
ex.nr…..1….
-SECURITATE – B.I.D.-
001904
Nr…0013050…. din …..29.12. 1987
Ziua 30……..12…….87
Dosar nr………………….
s.indesc
CĂTRE
SECURITATEA MUNICIPALĂ
____________TECUCI
____________
La adresa dvs. nr. 1/ BI/ 001840 din 21.12.
87, restituim alăturat materialele
care au stat la baza deschiderii D.U.I. privind pe
numitul GANEA MIHAI, înregistrat sub
nr. 4946.
ŞEFUL B.I.D. , maior,

Apostol Ştefan
MINISTERUL DE INTERNE
INSPECTORATUL JUDEŢEAN GALAŢI
STRICT SECRET
SECURITATEA MUNICIPALĂ TECUCI
Nr.1/BI/001850
din 30.12. 1987
Ex. nr.2
CĂTRE:
INSPECTORATUL JUDEŢEAN
BACĂU AL M.I.
SECURITATE
Rugăm a ne comunica cum este cunoscut
numitul ADAM SERGIU, redactor la revista
„ATENEU”.
Acesta a fost semnalat că întreţine relaţii cu
un obiectiv aflat în atenţia noastră, căruia îi
înlesneşte apariţia unor articole în revistă.
Rugăm a ne comunica rezultatul în timp util.
ŞEFUL SECURITĂŢII JUDEŢENE
ŞEFUL SECURITĂŢII MUNICIPALE
LT. COL.
COLONEL
DUMITRU VASILE s. indesc.
HUHULEA MIHĂIŢĂ s. indesc.

BI/GP
RD/00233/2397/2 ex.
30.12.1987
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 2
Data: 03.01.1988
NR. 0031479

Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora … . Obiectivul cheamă BACĂU 22316

şi discută cu cet. GENOIU.
Cet: V-am aşteptat aici.
Ob: Unu, doi şi trei am fost de serviciu. M-au
înnebunit golanii! Cînd plecaţi la Bucureşti?
Cet: Cred că joi.
Ob: Şi eu cred, că tot joi voi merge la Bucureşti. Să
ţinem legătura, poate mergem împreună. Eu tocmai
terminasem de bătut la maşină poeziile alea pentru
ROMÂNIA…
Cet: Mai ţinem legătura şi vă spun eu cum evoluează
treburile pe aici.
Ob: Vroiam să vă mai spun ceva. E aici la noi un
individ, care răspunde de noi, un căpitan. Eu l-am
pus la punct de cîteva ori. Acest căpitan de securitate
s-a interesat la NECULA, cine este abonat la revista
ATENEU. Şi uite că nu mi-a plăcut deloc treaba
asta. Ce-l interesează pe el, că doar sînt foruri mai
mari care se pot interesa? Cică îi trebuia şi lui un
număr!
Cet: Probabil că nu-l găsea şi vroia să citească
CIORAN.
Ob: Da? Aia vroia să citească?
Cet: Da. E cu exilaţii.
Ob: Ca să vezi, ce-i trebuie lui, golanul! Ei, asta era.

Redat: M.S.
05.01.1988
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 06.01.1987
NR. 0031479
Indicativ: 1/B.I.
„GURĂU”
Ora 2030, ob. cheamă prin prefix – BUCUREŞTI-
174474 – şi discută cu cetna CRISTINA.
Ob: Ţuţu (soţul cetnei) unde este?
Cetna: E pe la TELEVIZIUNE cu nişte prieteni de la
MIZIL.
Ob: Să mă sune cînd vine. Mîine vin la Bucureşti
împreună cu GENOIU, după ce mai întîi mă duc la
Bacău să-l iau pe fiu-său şi pe prietena lui – fiica
regizorului MIRCEA MUREŞAN. Vin cu ei la
TECUCI, o iau pe LIDIA şi schiurile şi mergem la
Bucureşti, unde vom fi cazaţi la hotelul „NEHOIU”,
care se află pe lîngă Comitetul Central. Aici ne-a
reţinut locuri GENOIU.
Aş vrea să discut cu Ţuţu să mai aranjăm nişte
probleme. În Bucureşti, voi ajunge mine după
amiază. Am să vin şi pe la voi. Poate poţi s-o
contactezi pe VALI, fără să ştie SORIN – ca să vină
la voi.
Cetna: Nu pot s-o contactez, pentru că ea cînd vine la
mine, cînd îi dă telefon COSTEL din AMERICA.
SORIN stă aici lîngă ea, şi ascultă tot ce vorbeşte ea
cu COSTEL.
Raportez că în legătura ob-lui apare şi cet.
FOCŞĂNEANU GH. – şeful Popasului COSMEŞTI
– care se află la intersecţia şoselei COSMEŞTI-
NICOREŞTI.

Ora 2130 ob. cheamă 13509 – Centrala FORAJ

MATCA şi discută cu cetna NIŢĂ. (telefonista).
Ob: Ce facem cu blugii?
Cetna: Mîine dimineaţă
Redat: P.A.
13.01.1988
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POST: 29 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 11.01.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”
Din exploatarea mijlocului T.O. a rezultat că
obiectivul a fost ieri la schi la Braşov şi şi-a rupt
piciorul drept. Acum stă în gips acasă.
Despre acest lucru îi anunţă şi pe scriitorii:
- Genoiu la Bacău – tel. 22316
- Sergiu la Bacău – tel. 31265
- Laurenţiu la Bucureşti – tel. 315741
Obiectivul continuă legăturile cu eleva Angelica de
la tel. 12051 (Casa Crăciun – Str. Al. Sahia 17).
Aceasta se va duce mîine la Galaţi să participle la un
cenaclu.
Pa ora 1728, soţia îl sună pe avocatul Căcescu Mihai:
Soţia: Am primit hîrtia aia de care ne temeam şi
vreau să te consult.
Cet C: Şi pentru cînd termenul?
Soţia: Pe 25.
Cet C: Da, avem timp pînă atunci şi să vedem ce se
poate face. 12.01.1988
Redat: T.G
.
27.01.1988
BI/GP
RD/00233/38/2 ex.
8.01.1988

Informator Andrei Ion

Luni 8 I 1988, a venit la mine Dr. Ganea de la

secţia Chirurgie Tecuci, şi s-a plâns sursei că nu
poate să lucreze în continuare cu Dr. Gheorghiu,
pentru motivul că este mereu tracasat, insultat, şi i se
face atmosferă la forurile medicale superioare că
este insubordonat, lipseşte de la serviciu, şi că este
incompetent profesional. Eu i-am cerut Dr
Gheorghiu să-mi dea bolnavii de la etaj şi el a
refuzat.
A venit Dr. MOCANU, medicul şef al Jud. Galaţi şi
a spus că Dr. Gheorghiu este bine pregătit
profesional şi să-l las în pace. –Am încercat să stau
de vorbă cu Dr. Trăistaru de la secţia chirurgie Spit.
Jud. Galaţi şi el este de aceeaşi părere.
-Am reclamat la tov. Simionică, responsabila cu
sectorul medical de la Judeţeana de partid şi ea a
spus că va cere o comisie medicală de la Bucureşti
special pentru mine.
- Mi-au înscenat, punând pe tatăl unei 23 v eleve de
la Liceul agricol Tecuci , şi care a venit în repetate
rânduri la noi în casă la soţie şi care a născut un
copil că eu aş fi tatăl copilului, lucru pe care îl
contest categoric şi am cerut expertiză medico-legală
în acest sens.
Am luat legătura la Bacău cu Dr. Leontescu şi acesta
a spus că o să-mi uşureze un transfer în judeţul
Bacău.
Întrebat dacă a făcut reclamaţii scrise împotriva
celor de la spital, el a negat categoric.
Am întrebat dacă are pamflete la reviste el a spus că
are la Luceafărul şi România Literară.
În plus eu am corespondenţă la Uniunea Balcanică a
medicilor şi am spre apariţie un articol la revista
Medico Chirurgicală Iaşi.
-Sursa i-a spus că în specialitatea …………nu se
poate lucra fără colaborarea celor din serviciu şi că
aceste frecuşuri sunt în defavoarea bolnavului.

Andrei Ioan
N…. Ganea M este lucrat…Dir. Informat. îl va avea
în obiectiv. S indesc.
MINISTERUL DE INTERNE
STRICT SECRET 20
INSPECTORATUL JUDEŢEAN GALAŢI
SECURITATEA MUNICIPALĂ TECUCI
Nr.1/BI/0033 /32
din 11.01.1988
CĂTRE
INSPECTORATUL JUDEŢEAN BACĂU AL MAI
SECURITATE
Rugăm a ne comunica date despre numitul
GENOIU GEORGE din Bacău, str. Războieni, nr. 7,
apt.7.
Susnumitul apare ca legătură a unui obiectiv
aflat în preocupările noastre.
Interesează cum este cunoscut în evidenţele de
securitate, dacă are rude sau relaţii în străinătate,
dacă este semnalat cu aspecte ce interesează
organele noastre. Alte date de interes operativ.
Rugăm ca datele să fie trimise în timp util.

ŞEFUL SECURITĂŢII JUDEŢENE

ŞEFUL SECURITĂŢII MUNICIPALE
LT: COL:
COLONEL
DUMITRU VASILE s.indesc.
HUHULEA MIHĂIŢĂ s.indesc
BI/GP RD/00233/39/ 2 ex.
MINISTERUL DE INTERNE
STRICT SECRET 21
INSPECTORATUL JUDEŢEAN GALAŢI
Ex.nr.2
Nr. 1/BI/033/33
din 11.01.1988
.
CĂTRE,
DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII
STATULUI
SECURITATEA MUNICIPIULUI
BUCUREŞTI
Rugăm a ne comunica date despre numita
IORDĂNESCU VIRGINIA,
din Bucureşti, Bulevardul Banu Manta, nr 18, bl.28,
sc. A, apt.19.
Sus-numita apare ca legătură a unui obiectiv
aflat în preocupările noastre.
Interesează locul de muncă, cum este cunoscută
în evidenţele de securitate ea şi membrii
familiei,dacă au rudesau relaţii în străinătate.
Rugăm ca datele să fie trimise în timp util.
ŞEFUL SECURITĂŢII JUDEŢENE
ŞEFUL SECURITĂŢII MUNICIPALE
LT. COL. COLONEL
DUMITRU VASILE s.indesc.
HUHULEA MIHĂIŢĂ s. indesc.
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POST: 29 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 11.01.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.
„GURĂU”

Din exploatarea mijlocului T.O. a rezultat că

obiectivul a fost ieri la schi la Braşov şi şi-a rupt
piciorul drept. Acum stă în gips acasă.
Despre acest lucru îi anunţă şi pe scriitorii:
- Genoiu la Bacău – tel. 22316
- Sergiu la Bacău – tel. 31265
- Laurenţiu la Bucureşti – tel. 315741
Obiectivul continuă legăturile cu eleva Angelica de
la tel. 12051 (Casa Crăciun – Str. Al. Sahia 17).
Aceasta se va duce mîine la Galaţi să participle la un
cenaclu.
Pa ora 1728, soţia îl sună pe avocatul Căcescu Mihai:
Soţia: Am primit hîrtia aia de care ne temeam şi
vreau să te consult.
Cet C: Şi pentru cînd termenul?
Soţia: Pe 25.
Cet C: Da, avem timp pînă atunci şi să vedem ce se
poate face.
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POST: 29 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 11.01.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1130, obiectivul o sună la Bucureşti – tel.

174474 şi discută cu cetăţeana CRISTINA şi soţul
ei, anunţîndu-i că e cu piciorul în gips. Aceştia îl
compătimesc şi promit că luni sau marţi vor veni cu
maşina să-l vadă; îi vor adduce ziare, reviste, cărţi.
Obiectivul le spune să aducă şi cîteva canistre ca să
le dea „benzină

A rezultat că obiectivul este cu piciorul în gips de pe

urma accidentului de schi şi în lipsă de altă ocupaţie,
acasă îşi bate la maşină articole pentru
„Contemporanul”, „Ateneu” şi la Iaşi.

Ora 1145, obiectivul sună la Spital şi discută cu

doctorul Mănăilă de la „maternitate
După felul cum discută, rezultă că ar fi prieteni:
Ob: Salut bătrîne!... Sînt cu piciorul în gips în urma
unui accident la schi…
Vroiam să te rog ceva care este foarte important
pentru noi. Mai ţii minte la un raport de gardă, ai
raportat o naştere cu dificultăţi…
Cet M: Aşa, da…
Ob: Deci… ştiu precis data naşterii.
Cet M: Să mă uit în registru. În ce lună a fost?
Ob: În noiembrie. Practic a fost după garda mea. A
născut pe la şase şi ceva dimineaţa.
Cet M: O să mă uit şi vă sun.
Ob: Iar cînd ai timp, poţi să treci pe la mine.
Cet M: Mîine, că azi sînt de gardă.

Ora 1705, obiectivul este sunat de doctorul Mănăilă:

Cet M: Este înregistrat în condică la 2091 în data de
18.11.1988 cu 3,600 kg.
Ob: Mulţumesc. Ce se mai aude pe acolo?
Cet M: Deocamdată e linişte…

*
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POST: 29 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 13.01.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 2200, obiectivul este sunat din Galaţi de către

cetăţeana… (elevă la Liceul pedagogic)- … (elevă
din Tecuci).
Printre alte discuţii diverse şi intime, obiectivul îi
relatează şi cum s-a căsătorit cu actuala soţie – Lidia
Chirilă. Obiectivul spune că Lidia, după ce a
terminat liceul, nu a reuşit la facultate şi s-a dus la o
soră a ei de la Braşov. Acolo a cunoscut un tip care
era fiul gazdei şi din prietenia lor s-a născut un copil.
Tipul, pentru a nu avea probleme, şi ca să-şi
îndeplinească visul, i-a cerut lui Lidia în scris că nu
are pretenţii în schimbul a treizeci şi ceva de mii ca
pensie alimentară pe toată viaţa copilului, după care,
el s-a căsătorit cu o olandeză, îndeplinindu-şi visul.
Apoi el a plecat în Olanda.
Ob: … La început nu am ştiut acest lucru, am trăit
cu ea un an de zile, iar ăştia de la partid mă tot
şicanau că sînt imoral şi am fost nevoit să mă
căsătoresc legal cu ea.
Dar viaţa cu ea este într-o continuă ceartă; e şi
diferenţa de vîrstă, ea are 33 de ani, între noi nu sînt
sentimente…
În facultate, ea a „trăit” cu un străin, un grec, care a
vrut să o ia, dar nu ştiu de ce nu s-au luat. Aş lăsa-o
oricînd, dar mai trăiesc aşa cu ea pînă termină Robi
(fiul) şcoala aici şi pînă m-aş muta cu serviciul de
aici.

Urmează discuţii intime; obiectivul îi face declaraţii

de dragoste, îi promite că o va face fericită, numai să
se culce împreună...
Ea, se pare că nu va ceda uşor la propunerile
obiectivului. El promite că se va duce sîmbătă
dimineaţă la Galaţi ca să se întîlnească cu ea.
Redat din l. română
Strict secret
POST: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 4
Data: 13.01.1988
NR. 0031479
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1110. obiectivul cheamă GALAŢI telfon 368881

şi discută cu cetăţeana DORICA (elevă) . La
începutul discuţiei DORICA îi relatează ultimele
evenimente din viaţa ei de elevă la liceu, discuţie
banală care-l cam plictiseşte pe obiectiv.
Cetna: Şi tu, ce mai spui?
Ob: În sfîrşit, mă întrebi şi pe mine! Aşteptam să mă
întrebi.
Cetna: Da, zi-mi!
Ob: Am fost la Bucureşti ca să rezolv nişte
probleme. În perspectivă, plecarea mea din
TECUCI. Am stat de vorbă cu nişte personalităţi şi
mi-au spus că „mizeria e atît de mare în TECUCIUL
ăsta, încît nu merită să le accord o atenţie… adică,
vreau să mă răzbun , vreau să-i bag în puşcărie…”
Mi-am spus că lucrul psta e sigur, conjuncture e
favorabilă şi o anchetă care să facă un dezastru aici,
este oricînd gata să pornească. Dar pentru un om ca
mine, cel mai bine e să-I las dracului, şi să plec.
Astăzi, va avea loc la nivel de minister, sus de tot, o
discuţie între un tip din CONSILIUL SANITAR
SUPERIOR şi Directorul General de resort, care va
pune pe tapet aprobarea de plecare a lui GANEA la
BACĂU. „Dacă nu aprobaţi, aici sînt hîrtiile pentru
anchetă şi săriţi cu toţii în aer pentru ăia de la
TECUCI”. După care am plecat la BRAŞOV.
Am trecut pe la TITU, că l-am dus pe redactorul şef
al revistei ATENEU. Apoi am plecat la
TÎRGOVIŞTE şi pe urmă la BRAŞOV. Acolo am
trecut pe la cineva, la ei ţin eu chiurile, şi am urcat
pe POSTĂVARUL.(N.L. – Şi cu lux de amănunte,
neuitînd să plaseze şi aste de bărbăţie şi eroism îi
povesteşte cum şi-a rupt piciorul, dispreţul cum a
fost tratat de doctorii care i-au pus gipsul şi cum a
ajuns acasă). Acum lucrez. Îmi scriu articolul, car o
să apară în revista CONTEMPORANUL, am
început să lucrez pe ROMAN...
Cetna: Care roman?
Ob: Am eu un roman… „ÎMPOTRIVA
DESTINULUI”... Am început să lucrez la el, şi în
capitolul II te-am băgat şi pe tine.
Cetna: Şi încap într-un roman?
Ob: Ei, era vorba de un tip care se sinucide…uite, îţi
citesc: „mi s-a spus că trăiesc datorită ei. Dar eu nu
înţelegeam nimic. Cum putea o făptură atît de
plăpîndă, să smulgă în ultimul moment de pe
terasament, un trup omenesc, aproape de două ori
mai mare decît al său? Ciudat! Uneori mă trzeam
aşteptînd-o. Vine zilnic. Chiar de mai multe ori.
Lucru care mă stînjeneşte teribil. Pare atît de
serioasă! Doctorul, nu prea vorbeşte cu mine. Azi
mi-a zis, că peste cîteva zile pot părăsi spitalul.
Apoi, s-a aplecat într-o parte gemînd uşor. Are
LOMBAGO. Îi este frică să se opereze. Cineva
spunea o dată, că doctorilor le este frică să se
opereze, sau să-şi facă un tratament oarecare. Avea
dreptate. A plecat şi eu m-am dat jos din pat
încercînd să mă apropii de uşă. Dar uşa, s-a deschis
înainte ca să ajung acolo. Şi fata cea mică cu
ochelari a început să strige la mine. Zicea, că sînt
slăbit, am suferit un şoc, şi altele de acest fel. M-a
băgat în pat şi s-a aşezat în faţa mea pe un scaun cu
mîinile atîrnate pe grnunchi.
Am privit-o pentru prima oară atent. Era normal, îi
datorm recunoştinţă, ceva asemănător în orice caz.
Dar continuam să nu simt nimic. Mi-a atras atenţia,
că de fapt de data asta este în uniformă. Dar eu tot n-
am înţeles, pentru că, nu mi-o aminteam altfel. Avea
o uniformă de liceană, într-adevăr cu număr pe mînă
şi basc pe cap. Cum am mai spus, era foarte serioasă.
Am obosit apoi repede. Ca să scap, am întrebat-o ce
notă are la matematică. Asta, pentru că întotdeauna
am crezut că nota de la matematică exprimă valoarea
elevului. A zimbit. Avea zece. Zece, avea la toate
obiectele. Profesorii o considerau un fenomen. De
mult, nu am mai avut asemenea elevă, în preţiosul
lor LICEU PEDAGOGIC. În cîteva minute, termina
tezele pe rîndul său.Apoi făcea şi celelalte subiecte
pentru colegi. Le transmitea radiere, stilouri, fiţuici,
nu era egoistă. Participa la multe olimpiade pe ţară.
Era şefa şi animatoarea tuturor manifestărilor
culturale ale liceului. A încheiat anunţîndu-mă că
săptămîna viitoare organizează o excursie, un sejur
de cîteva zile în munţi. Eu, ce fac?!...” Şi cam aşa...
îţi dai seama, cum sînt schiţele mele de roman...
Cetna: Să ştii că şi la SOVATA am ţinut cont de
sfaturile tale. Adică, n-am fost la nici o discotecă şi
nicăieri. Nici la seara festivă de la restaurant nu m-
am dus şi s-a cam stîrnit vîlvă. Toţi profesorii s-au
simţit rău, că tocmai eu care sînt cea mai bună, să nu
fiu alături de ri!
Ob: Bine, ai făcut! Vreau să te văd, să te simt aici
lîngă mine! Cum să facem să ne întîlnim?
Cetna: Ei, nu se poate. Am, atîta de învăţat! Dacă
vrei, sună-mă şi diseară după ora 1700.
Ob: Mi-e dor de „picioarele” tale!...
Cetna: Sînt aici. Le am cu mine.

Ora 1620. obiectivul cheamă 16397 şi discută cu

cetăţeana RUGINĂ MARIANA (om al muncii la
I.M.A. TECUCI, o „prietenă” mai veche).
Ob: MARIANA ştii ce e rog? Dictează-mi şi mie
inscripţia aia a ta de pe un perete.
Cetna: Da. Aveţi un creion la dumneavoastră?
Ob: Am şi te ascult.
Cetna: „Există pe lume o pasăre, care nu are picioare
şi de aceia nu se poate aşeza nicăieri şi trebuie să dea
din aripi mereu, toată viaţa acolo sus în aer. Trăieşti
viaţa întreagă, cu aripile întinse în bătaia văntului;
aşa doarme şi noaptea, adoarme în braţele vîntului,
cu aripile întinse”.
Ob: Nu ştii, cui aparţine cugetarea asta?
Cetna: Pot s-o aflu. În două zile maxim vă spun.
Ob: Tu ce mai faci?
Cetna: Sînt în concediu.
Ob: Nu te-ai măritat?
Cetna: Nu. Legal, nu!
Ob: Foarte bine! Eşti un om înţelept.

Din înregistrările effectuate au mai rezultat

următoarele aspecte:
Obiectivul continuă să-şi bată joc de sentimentele…
elevă la LICEUL AGRICOL în clasa a X-a, fire
naivă crede în minciunile debitate de obiectiv. … e o
fetiţă isteaţă, cu un vocabular ales, cultă, citită şi de
un rafinament deosebit. Ea este elevă în ultimul an la
LICEUL PEDAGOGIC din GALAŢI şi se
pregăteşte pentru facultatea de drept.
Obiectivul îi povesteşte de conflictele lui cu soţia
actuală, care are un copil rezultat dintr-o altă
căsătorie şi pe care ob. Nu-l poate suferi. Obiectivul
îi face declaraţii de dragoste, şi îi promite lui … că o
va lua cu el la BACĂU. Acolo şi cu prima ocazie, o
va introduce în lumea de oameni mari, cu care are
legătură.
Obiectivul primeşte scrisori la post restant de la cele
două surori.
… îi citeşte una dintre poeziile sale:
„Totul ne desparte, pe mine şi pe tine,
Distanţa, oamenii, viaţa şi poate şi destinul
Ţi-aduci aminte?
Ca să-l cunoască pe CAESAR
Mi-au dat-o însoţită de un singur credincios
A trecut marea cu barca
S-a lăsat înfăşată într-un sac ordinar
Şi dusă pe umeri în palatul lui CAESAR
Fără ca nimeni să-şi închipuie,
Că într-un fel putat pe umeri
Regina EGIPTULUI vine să-l vadă pe CAESAR
Ea îi mai citeşte cîteva poezii şi ob. cere să-i dea
poeziile ei ca să i le publice.
Ob: În SUA oamenii ca tine sînt recrutaţi. Există un
fel de ŞCOALĂ a PREMIULUI NOBEL. Toţi copiii
capabili sînt recrutaţi şi băgaţi în colegii speciale.
Apoi şi de acolo sînt selecţionaţi şi tot aşa... Aşa se
fabrică laureaţii premiului NOBEL. Adică nu sînt
lăsaţi să se piardă.
Cetna: Şi eu m-aş „fabrica”, să ştii.

Redat: M.S.

14.01.1988
BI/GP
RD/00233/38/2 ex.
18.01.1988

Informator Andrei Ion

Luni 18 I 1988, a venit la mine Dr. Ganea de la

secţia Chirurgie Tecuci, şi s-a plâns sursei că nu
poate să lucreze în continuare cu Dr. Gheorghiu,
pentru motivul că este mereu tracasat, insultat, şi i se
face atmosferă la forurile medicale superioare că
este insubordonat, lipseşte de la serviciu, şi că este
incompetent profesional. Eu i-am cerut Dr
Gheorghiu să-mi dea bolnavii de la etaj şi el a
refuzat.
A venit Dr. MOCANU, medicul şef al Jud. Galaţi şi
a spus că Dr. Gheorghiu este bine pregătit
profesional şi să-l las în pace. –Am încercat să stau
de vorbă cu Dr. Trăistaru de la secţia chirurgie Spit.
Jud. Galaţi şi el este de aceeaşi părere.
-Am reclamat la tov. Simionică, responsabila cu
sectorul medical de la Judeţeana de partid şi ea a
spus că va cere o comisie medicală de la Bucureşti
special pentru mine.
- Mi-au înscenat, punând pe tatăl unei 23 v eleve de
la Liceul agricol Tecuci, şi care a venit în repetate
rânduri la noi în casă la soţie şi care a născut un
copil că eu aş fi tatăl copilului, lucru pe care îl
contest categoric şi am cerut expertiză medico-legală
în acest sens.
Am luat legătura la Bacău cu Dr. Leontescu şi acesta
a spus că o să-mi uşureze un transfer în judeţul
Bacău.
Întrebat dacă a făcut reclamaţii scrise împotriva
celor de la spital, el a negat categoric.
Am întrebat dacă are pamflete la reviste el a spus că
are la Luceafărul şi România Literară.
În plus eu am corespondenţă la Uniunea Balcanică a
medicilor şi am spre apariţie un articol la revista
Medico Chirurgicală Iaşi.
-Sursa i-a spus că în specialitatea …………nu se
poate lucra fără colaborarea celor din serviciu şi că
aceste frecuşuri sunt în defavoarea bolnavului.

Andrei Ioan
N…. Ganea M este lucrat…Dir. Informat. îl va avea
în obiectiv. S indesc.
Redat din l. română
STRICT SECRET
POST: 29- ICT
EX. UNIC
Nr. file: 3
DATA: 20.01.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1635, ob. este chemat de către cet. DUMA.

(profesor)
Ei se întreabă reciproc dacă au mai dat materiale
pentru publicare, la ce edituri.
Cet: Acum se caută mai mult proză.
Ob: Am auzit. Văd că pe madam COTAE şi pe
PURDELEA, mai toţi îi iau în seamă.
Cet: Lui PURDELEA, în curînd i se va publica o
carte.
Ob: Şi eu vreau să dau să-mi publice ceva, dar pe
unde mă duc îmi spun că n-au hîrtie.
Cet: Da, dar trebuie să aştepţi vreo cîteva luni pînă
ţi-o publică. Sînt nişte formalităţi pe care le
îndeplinesc cei de la edituri. Trebuie să obţină o
aprobare ca să ţi-o publice.
Ob: Aşa este românul, umblă cu prejudecăţi
Cet: Nu ştiu de asta, dar m-aş bucura să se facă ceva
ca legarea cărţilor să se facă ca lumea.
Ob: La noi mai puţin se face în acest sens, dar
UNGURII le scot ca lumea.

Redat: P.A.
Nr. file: 3
DATA: 21.01.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 900, ob. cheamă Galaţi - 36881 - şi discută cu

cetna… - elevă în ultimul an la Liceul Pedagogic
Galaţi, care este de loc din TECUC. Cetna afirmă că
poimîine doreşte să vină la TECUCI, la părinţi.
Ob. o lămureşte să vină astăzi la TECUCI, pentru că
soţia sa este de serviciu, a schimbat tura, făcînd în
locul unui coleg.
În urmă cu doi ani cetna a lichidat un C.E.C. în
valoare de 10.000 lei, bani pe care i-a dat unei surori
de-a ei. Nici pînă în present nu i-a mai înapoiat
banii.
Cetnamai posedă un C.E.C. în valoare de 30.000 lei,
moştenire de la bunica ei, sumă de bani pe care vrea
să-i cheltuiască cu ob. Ea mai are şi bijuterii pe care
le ţine la ea, fiindu-i teamă ca acasă să nu i le ia
cineva,
De ambele părţi se fac declaraţii de dragoste. Ob. o
asigură că se vor căsători. Cetna fiind de accord.
Ob: ? Vezi dacă ajungi acasă să nu te „jefuiască” de
bani, c-o să avem nevoie de ei.
Cetna: A, înţeles, dare eu mai am surse de făcut bani.
O să vorbim noi. Mai am multe bijuterii lăsate de
bunică mea. Tot ce-a avut ea, numai mie mi-a lăsat
moştenire.

Ora 959, ob. este chemat din TECUCI de către cetna

MONICA - elevă la un liceu.
Cetna: Eu sînt la spital, te-am căutat aici.
Ob: Nu poţi veni la Mine?
Cetna: Da, am să vin între 1130-1200, pentru că acum
trebuie să merg la Atelier, la liceu.
Ob: Te aştept

Ora 1020, ob. este chemat de către cetna - elevă la un

liceu din TECUCI.
Cetna: Eu sînt de serviciu pe liceu. Vreau să-ţi spun
că sînt foarte supărată. Cînd am fost atunci,
împreună cu maşina spre VULCANIZARE, ne-a
văzut tanti DORINA care lucrează la spital.Ea
împleteşte MILEURI şi la valorifică prin femeia aia
de la CONSIGNAŢIE. Amîndouă au discutat că eu
sînt însărcinată cu tine în luna a IV-a. Au auzit
părinţii mei şi m-au bătut. M-au dus la doctor şi m-
au consultat.
Ob: Dar între noi n-a avut relaţii intime. Mă mai
iubeşti?
Cetna: Să vă iubească soţia dumneavoastră.
Ob: Vii pe la mine?
Cetna: Nu, pentru că îmi este teamă. Ai găsit biletul
meu în maşină?
Ob: Da.
Cetna: Acum nu mai pot vorbi, pentru că vine o
profesoară.

Ora 1110, ob. este chemat din Galaţi de către cetna…

(aceeaşi cetnă menţionată la începutul notei).
Ob: GHEORGHIU (doctor) are milioane de lei. Am
auzit că HÎNCU (doctor) pune banii în damigeană, îi
impinge cu degetul pînă nu mai intră.
Eu dacă aş avea bani, aş construe o casă la munte.
Cetna: Nu vreau aşa ceva. Cu banii îmi place să mă
distrez, să mănînc bine şi să…
Ob: O să mergem amîndoi la munte şi-o să trăim ca
doi bătrînei.
Cetna: Eu o să mor mai repede, înaintea ta.
Ob: Nu vreau să mai aud asemenea chestii.
Cetna: Ai să vezi.
Ob: Nu vreau să fiu aşa de blestemat. În viaţă n-am
avut parte de cei dragi: - bunic, frate, mama.
Cetna. Dar tu trebuie să şti ce fac eu,… De ce
Gheorghiu are bani şi tu nu ai?
Ob: El aranjează ca toţi bolnavii care intră în spital,
numai el să-i consulte şi să-i opereze.
Cetna: Bine, dar tu la ce ai dreptul?
Ob: El îi consultă, îi internează şi care-i „DAU”, îi
operează el, iar cei care nu-i dă ciubuc, mi-i lasă
mie.
El îi ţine să se frăgezească, să li se ridice „FISA” –
se fac asupra lor presiuni, propagandă din partea
asistentelor, din partea asistentului şef, … „vai, dar,
nu-i dai doctorului Gheorghiu 2000 lei, şti…
operează aşa de bine!, este un geniu al chirurgiei şi
feciorul lui este un as”. Dacă omul este amărît şi nu
are şi nu-i „pica FISA”, atunci peste 2-3 zile, cînd e
plin de PUROI şi cînd e aproape sfîrşitul, mi-i
repartizează mie, şi-mi spune: „- mă!, du-te şi
operează-i pe ăştia!”. Şi-mi dă o listă cu vreo 5-6
elevi, ţigani, soldaţi şi eu mă duc şi-i operez.
Eu sînt mulţumit că-mi
Fac meseria. Pe lîngă că face treaba asta, care este
dezonorantă pentru un medic, … el nici nu este
medic, nici n-a făcut facultatea de medicină.
Cetna: dar ce-a făcut?
Ob: Era un fel de facultate de higienă, asta a făcut-o
el.
Cetna: Important este că acuma este medic.
Ob: Da, este medic primar.
Cetna: Cînd o să fiu judecător, eu o să te apăr.
Ob: Cît o să ţină iubirea ta pentru mine?
Cetna: Toată viaţa. Cu mine o să ai noroc.
Ob: Abia aştept să ies din încurcătura asta, cu
procesul. (paternitate)
Cetna: De ce nu iei copilul?
Ob: Dacă nu-i al meu, cum să-l iau!? Ea s-a … cu
toţi.
Aseară am adus acasă o japiţă (cetnă) de vreo 17 ani
şi mi-a vorbit despre aia. Eu am înregistrat-o tot ce-a
vorbit şi ea n-a ştiut că-i înregistrată. A povestit
foarte multe.
Cetna: Atunci, cum ţi-a făcut figura cu Spitalul?
Ob: Ea se lăuda că-i prietenă cu mine, mă căuta şi
tot felul de … Eu m-am ferit de ea, pentru că ştiam
că-i gravidă şi c-o să nască aici. Duşmanii mei au
sfătuit-o ca să mă facă de rîs.
Directorul de la Galaţi îmi este duşmanul Nr. 1, este
prieten cu Gheorghiu. Împarte ciubucul amîndoi.
Gheorghiu face nişte operaţii prin care sterilizează
femeile.
Cetna: Vreau şi eu asemenea operaţie.
Ob: Lasă că discutăm noi subiectul ăsta.
În continuare cetna afirmă că va pleca la gară.
Se înţeleg ca obiectivul s-o aştepte în gara
DRĂGĂNEŞTI. El va fi în gară la ora 1520.
Procedează astfel „ca să nu dăm naştere la discuţii.
Să nu ne vadă careva în gara TECUCI”.

Raportez că între orele 1500-1830, obiectivul a lipsit

de la domiciliu. El a plecat de la domiciliu cu
maşina.

Ora…, ob. cheamă 12051 (CRĂCIUN MIRCEA str.

Alexandru Sahia nr. 17) şi discută cu cet. CRĂCIUN
- posesorul postului telefonic apelat.
Ob: M-aţi căutat? (aşa este)
Cet: Da. V-a rugat DORICA (fiica cetlui, persoana cu
care ob. s-a întîlnit în gara Drăgăneşti)
Ceva.
Ob: Am să vin pînă la dumneavoastră.

*
Redat: P.A. 22.01.1988
Redat din l. română
STRICT SECRET
POST: 29- ICT
EX. UNIC
Nr. file: 1
DATA: 24.01.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Din înregistrările efectuate în această zi, a rezultat că

mîine – 25.01.1988, ob. este citat într-un proces la
Judecătoria TECUCI. Are ca avocat pe cet.
CĂCESCU MIHAI. (Este vorba de procesul civil de
paternitate în care este implicat obiectivul).
Ora 2334, soţia este chemată de către avocat
CĂCESCU MIHAI.
Soţia: Una dintre fetele alea, care a acceptat să fie
martor, acum nu mai vrea. Este nepoata lui
ŞTEFĂNESCU, care este rudă cu tine. El a lămurit-
o să nu mai vină.
Ob: Nu-i nimic. Noi o propunem şi între timp o
lămurim.
Soţia: Ea la început mi-a spus: „- da, sînt de acord,
dar îmi trebuie o sumă de bani”. Şi cînd să-mi spună
tipa, cît şi nu ştiu ce, hop! S-au „băgat” ăştia.
Cet: Măi, ce panorama! Discutăm mine, cînd ne
întîlnim.

Redat: P.A. 25.01.1988

Redat din l. română
Strict secret
POST: 29- ICT
Ex.unic
Nr. file: 4
Data: 25.01.1988
NR. 0031479

Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora ... . Obiectivul cheamă GALAŢI 36881

şi discută cu …
Cetna D: MIHAI, nu juca pe două fronturi, că nu joci
bine.
Ob: Tu nu poţi să mă înţelegi…
Cetna D: Toate fetele cu care ai vorbit, au fost
nevoiaşe, da? Nici n-au luat premii, nici nimic… Eu
am şi învăţat, am şi făcut de toate, curvă nu sînt,
animală, nu sînt, nesimţită nu sînt. Ţi-am făcut tot,
pe plac şi tu?
Ob: Îmi pare rău că-mi vorbeşti aşa, dar… te
rog să-mi spui şi mie cine-mi poartă de grijă.
Cetna D: Am să-ţi spun. Este cineva care,
dacă ţi aminteşti, mi-ai mai povestit de el. Este vorba
de comandantul SECURITĂŢII. Esti mulţumit?
Ob: Dar, ce? El a venit la tine?
Cetna D: Da.
Ob: Dar el vine des la voi?
Cetna D: Acuma nu ştii, că sînt plecată la GALAŢI,
dar înainte venea. (N.L. – Şi îi povesteşte cu lux de
amănunte toată discuţia)
Ob: Şi fata cine este?
Cetna D: Pe fată ai nenorocit-o toată viaţa…
Ob: Cum am nenorocit-o? (se face că nu ştie).
Cetna D: O cheamă DANA.
Ob: Acuma îmi dau seama, cu cine ai vorbit. (Şi o
face de tot rîsul).
Cetna D: Ăsta este nenorocul meu, neşansa mea. Are
să fie o căsătorie de convenţie, o să mă căsătoresc cu
un om bătrîn, o presimt eu de pe acum. Nu am să am
în viaţă niciodată nimic. Am să mă realizez pe plan
profesional şi sînt sigură de asta…
Ob: Şi nu văd de ce te-ai hotărît să renunţi la mine şi
să te debarasezi de mine. Trebuia să asculţi, că un
om intelligent ascultă mult şi vorbeşte puţin. Îmi
comunicai imediat, că uite iubim şi nu ne pasă. Tu i-
ai crezut pe toţi. Pe mine nu mă crezi!
Cetna D: Oricine ar fi fost în locul meu, ar fi crezut.
Ob: Ăsta care a fost la voi, zici că e prieten cu taică-
tău? Eu cred că ştia de noi, din convorbirile
telefonice care sînt înregistrate.
Mă mir! Că doar ar putea, să se ocupe de alte
probleme mai importante care se întîmplă în tîrgul
ăsta. Eu cu tine am să mă căsătoresc şi n-o să fie
nimic rău. Uite de exemplu, fetiţa doamnei rector al
I.A.T.C.-ului din Bucureşti, (soamna BERLOGEA)
i-a făcut figura lui „mămica” şi s-a măritat cu un
bătrîn de 56 de ani, căsătorit de şase ori, ea fiind a
şaptea soţie.El este un compozitor necunoscut, de
două parale.

Ora 1535. Cetăţeanul CĂCESCU MIHAI

discută cu soţia.
Cet: Măi, vreau să combin şi eu oleacă din aia, cu
aia. Dacă ai posibilitatea dă-I lui MIHAI (ob). Dar,
ce ştii tu că e mai fain. Dacă nu e azi, e bine şi
mîine. Ca să n-o las pe aia „curată”, că e păcat.
Soţia: Stai aşa, că nu mi-a picat fisa…
Cet: 98 cu …
Soţia: Da dragă, nu se pune problema. Poţi să treci
chiar acum pe aici.
(N.L. – Probabil să combine benzina de 98 cu
gazolină)

Ora 1940. Obiectivul cheamă 16397 şi discută cu

cetăţeana RUGINĂ MARIANA.
Ob: Cum merge cu serviciul?
Cetna: Foarte bine!
Ob: Deci, nu ca pe vremuri? SANDU e mai altfel.
(Cetăţeana lucrează la I.M.A.)
Cetna: Categoric!
Ob: Păi, nu, că ăla era un incompetent, un bou.
Datorită lui, m-am însurat eu cu ELENA. M-a dus
cu zăhărelul şi îmi spunea ARDELEANU…
Cetna: … Un alt porc…
Ob: Da, că şi nevastă-sa a avut nişte necazuri pe la
noi. (Spital).
Cetna: Dar ce s-a întîmplat?
Ob: Cineva i-a făcut o hîrtie pe la Bucureşti, precum
că tatăl ei ar fi fost legionar. Iar ea, nu putea să mai
rămînă şefă de cadre în această situaţie. Iar tipa i-a
zis lui SECARĂ: „dragă, plec eu, dar pleci şi tu”.
Ştii că şi ăsta are nişte antecedente frumoase. Şi ăsta
e un golan.
Cetna: Hai, lasă-mă!
Ob: Ştia multe despre el. Inclusiv că-şi face
concediul cu TODIŢĂ. Ei se duc în fiecare an, în
luna ianuarie, februarie, la FELIX. Acuma nu ştiu,
ori SECARĂ e gagica lui TODIŢĂ, ori invers.
Cetna: Hai, că asta-i bună!
(N.L. - Printre altele cetăţeana afirmă că
frecventează cursurile sanitare).
Ob: Tu te-ai băgat la cursul ăsta, ca cultură
generală? Că altfel nu-ţi foloseşte la nimic.
Cetna: Nu am nevoie de avantaje. Eram să iau
amendă, că am făcut tratamente pe aici şi vreau să
am hîrtia la mînă.
Ob: Dă-i în p… mamii lor de golani! Le faci bine şi
ei…
Cetna: Păi, am făcut la cineva,… la o ţigancă noaptea
din şase în şase ore, şi m-a turnat.
Ob: Uite, domle, ca să vezi. Lasă că mai vorbim noi
… că discuţiile astea sînt înregistrate. (Se aude un
păcănit). Uite acuma, au schimbat caseta.
Cetna: Chiar? Bănuiesc eu, cam despre ce este vorba.
(N.L. – Cetăţeana aşteaptă ca de la data de 01
februarie să ocupe locul de telefonistă la I.M.A.
Tecuci).
A mai rezultat că cei doi s-au împăcat pînă la urmă.
… e obsedată de ideea morţii. Ea urmează un
tratament sever, astfel că la două săptămîni i se face
perfuzie şi i se introduce totodată scoate singe din
venă.
A fost internată la Spitalul FUNDENI din Bucureşti
şi i s-a dat diagnosticul LEUCEMIE:
Obiectivul va pleca două zile , (nu specifică unde)
pentru a-şi fabrica un alibi. El vrea să găsească doi
avocaţi în două localităţi diferite, care să afirme, că
ob. se afla acolo în perioada, cînd e acuzat că ar…

Redat: M.S.

26.01.1988
Redat din l. română
Strict secret
POST: 29- ICT
Ex.unic
Nr. file: 2
Data: 28.01.1988
NR. 0031479
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”
Ora 1820. Obiectivul este chemat de un
cetăţean. (MACOVEI)
Cet: Cum o mai duci?
Ob: Ei, … am avut prima dezbatere la proces.
Cet: Şi?
Ob: Şi… merge bine. Dar am fost puţin necăjit.
Cet: De ce?
Ob: A fost chemat avocatul la partid. Adică, îşi bagă
nasul pe unde nu le fierbe oala. Ce vină are omul,
dacă aşa sînt probele?
Cet: Nu-i nimic. Dacă toate au să meargă bine pînă
la urmă.
Ob: Tu ce faci? Nu vii încoace?
Cet: Ziceam să vin mine, cu MARIANA ILIESCU,
că are de făcut şi ea un „raid”. Ce zici, LIVIA ne
poate da ceva? (gazolină)
Ob: Da. Sigur că da. Numai, să vii mîine pe la ora
900 la ea la BERHECI, că după aceia noi plecăm din
localitate
Din înregistrările următoare a mai rezultat că,
DORICA s-a trezit la realitate şi e mai prudentă în
relţiile cu obiectivul.
Din acest punct de vedere, ob. o ponegreşte faţă de
sora ei, ANGELICA care, crede tot ce-i debitează
ob.
Ea se alătură părerilor lui şi crede în sentimentele
„curate” e care i le oferă ob. Ea s-a întîlnit cu ob. în
cursul zilei de azi şi i-a povestit (şi confirmat că
DORICA m-a minţit) amănunţit despre „vizita”
acelei personae.
Obiectivul afirmă că a fost şocat de cele auzite şi
este convins că toate convorbirile telefonice îi sînt
înregistrate.
El va pleca mine în jurul orei 11 la BRAŞOV,
împreună cu soţia. Evită să spună, scopul deplasării.
Redat: M.S.
28.01.1988
Notă informativă 30 ianuarie 1988

În legătură cu Dr. Ganea Mihai, medic primar

chirurg, spital Tecuci, jud. Galaţi, şi procuror şef
jud. Galaţi, Călin Ana, sursa vă informează:
Dr Ganea Mihai, comportament tipic de psihopat,
prezintă un pericol pentru societate, nu îndrăzneşte
nimeni să-l expertizeze medical
A făcut facultatea în 15 ani, fiind de 3 ori
exmatriculat şi o dată repetent, toate acestea pentru
acte de indisciplină, instigaţii la revoltă, lipsă de
pregătire. Întrebarea care se pune este: cum a fost
reînscris anii următori după atâtea exmatriculări (
posibil să aibă o diplomă falsă).
A fost acceptat să se înscrie ilegal la secundariat (
pentru specializare) la vârsta de 39 de ani,
cunoscând faptul că înscrierile se fac conform legii
până la 35 de ani.
Specialitatea a făcut-o în 6 ani, nu cum este normal 3
ani, datorită faptului că este slab pregătit şi nu i s-a
dat examenul de medic specialist( caz unic în ţară)
Mama acestuia a afirmat că a fost implicat în
afaceri murdare şi a fost urmărit multă vreme de
o gaşcă de derbedei,care l-au ucis pe fratele său
datorită asemănării mari cu dr. Ganea Mihai.
În perioada când a efectuat specializarea, Judecătoria
Baia Mare l-a condamnat cu suspendare a pedepsei
pentru întrerupere de sarcină.
La scurtă vreme după venirea în Tecuci a sărit cu
cuţitul la un lucrător de miliţie care a dorit să-l
legitimeze.
86v În familie a avut un comportament execrabil, de
altfel şi-a abandonat familia cu patru copii. În
prezent este căsătorit cu o femeie care a stat şi stă
foarte prost cu morala, este tehniciană chimistă la
foraj extracţie şi face trafic foarte mare cu gazolină
şi de gaz metan.
//////////////////////////////////////////////////////////////////
Părinţii acesteia fiind de condiţie materială mediocră
nu au deschis un proces în sensul acesta
Face fotografii la diferite domicilii chipurile cu
ocazia unor aniversări după care îi şantajează că dă
fotografiile la procuratură pentru legea 18 dacă
aceştia nu vor face ce spune el. ( Ex. cazul Stela
Păunescu din Tecuci care a fost şantajată pentru a
declara că a fost învăţată de dr. Gheorghiu Ioan,
medic şef de secţie la chirurgie//////////////////////
-Se îmbracă în haine ponosite şi poartă în geantă
magnetofonul pentru a înregistra persoanele cu care
intră în discuţie şi pe care le incită să facă tot felul
de afirmaţii, tot în scop de şantaj. Nu a pregetat să
înregistreze chiar şi organe de justiţie( procuror
Moroşan de la Judecătoria Tecuci în urma cărui fapt
l-a reclamat la procuratura generală).
Incită diferite persoane să mituiască pe colegii lui
sau directorul spitalului, dr. Secară, sau chiar tov
prim secretară a municipiului Tecuci, tot în scop de
şantaj, pentru a-şi realiza scopurile de parvenire.
Blamează şi denigrează cu glas tare în locurile
publice cadrele medicale, medicii din Tecuci,
urmărind scăderea prestigiului şi compromiterea.
Face aproape zilnic sesizări şi reclamaţii inducând în
eroare chiar organele de partid superioare.
A fost în audienţă la Sibiu, la cab. prim secretar,
încercând să-l inducă în eroare ( mafia tecuceană nu-
l lasă să muncească şi, dacă se poate să-l dea pe Dr.
Gheorghiu pe mâna securităţii-afirmaţia făcută de
însuşi dr. Ganea Mihai.
Are o casă în Tecuci
A fost surprins de mai multe ori de organele de
miliţie şi procuratură////////////////////////////
Vecinii de apartament ai Dr. Ganea au afirmat că la
diferite ore ale serii au surprins pe cei doi soţi care
aveau simptomatologie de drogaţi
A simulat de două ori accidente în urma cărora s-ar
fi ales cu invalidităţi. Dimineaţa venea la spital în
aparat ghipsat şi cârje, iar după amiaza se plimba cu
bicicleta prin oraş. În baza acestor certificate false a
înşelat ADAS cu suma de 2700 de lei şi în prezent
încearcă să obţină autorizaţie de livrare a unui
autoturism Trabant pentru invalizi( a mai avut un
autoturism Dacia 1300 pe care l-a dobândit la scurtă
vreme după ce a primit repartiţia la Tecuci.
Are un număr impresionant de lipsuri de la serviciu
Lipseşte sistematic din gardă lăsând spitalul fără
serviciu de urgenţă.
A fost de nenumărate ori sancţionat şi chiar
retrogradat de conducerea spitalului Tecuci şi
Direcţia Sanitară pentru abateri şi indisciplină
A reclamat pe Dr. Gheorghiu că a efectuat ligaturi
de trompe tuturor cadrelor judecătoriei Tecuci şi
multor femei din Tecuci cerând să se facă dosar
penal. Cercetările nu au confirmat cele reclamate.
A afirmat că a minţit pe tatăl tov Maior Apostol
pentru a avea cu acesta o relaţie, o pilă la nevoie.
87v Pentru numeroasele abateri şi pentru faptul că a
lipsit nemotivat de la serviciu o lună şi jumătate,
biroul COM şi secretariatul comitetului municipal de
partid Tecuci a propus desfacerea contractului de
muncă a dr. Ganea .
În urma cestui fapt a mituit pe şoferul tov. Procuror
şef al jud. Galaţi, Călin Ana,cu suma de 1500 de lei (
afirmaţie făcută de el) pentru a-l introduce la tov
procuror şef Ana Călin,
Şi pentru a-şi pune în aplicare planurile sale.
Este ştiut faptul că tov procuror Călin Ana
/////////////////////////////////////////////////////
Procuror şef Călin a început o adevărată campanie
împotriva Dr. Gheorghiu Ioan, şi împotriva
directorului de spital, Dr. Secară, prin diferite
abuzuri şi presiuni la diferite nivele:
- Presiuni asupra procurorului Moroşanu de
la judecătoria Tecuci pentru a face percheziţie la
domiciliul dr. Gheorghiu şi pentru legea 18.
- A informat şi dezinformat pe tov. Prim
secretar al jud. Galaţi Carol Dina că cele declarate
de dr. Ganea sunt adevărate.
- A introdus dosarul de legea 18 al dr.
Gheorghiu Ioan, fotografii false reprezentând un bar
plin cu cartoane de Kent.
-Abuz prin informarea depusă la cauza civilă
privind litigiul de muncă între Dr.
Ganea şi spitalul Tecuci.
-Abuz prin presiuni asupra Direcţiei Sanitare
jud. Galaţi cu privire la retragere avizului de
desfacere a contractului de muncă a dr. Ganea şi a
emis o decizie pe care a semnat-o şi care se află la
dosar şi care nu are acoperire legală, decizia
referindu- se la reîncadrarea dr. Ganea.
- A făcu presiuni asupra Consiliului Popular
municipal Galaţi şi asupra prim vicepreşedintelui
Bejan influenţându-l să-l schimbe din funcţie pe
directorul spitalului din Tecuci, dr. Secară şi să-l
schimbe din funcţia de şef de secţie chirurgie pe Dr.
Gheorghiu Ioan, toate acestea în contextul în care nu
s-a luat câtuşi de puţin consideraţie dosarul atât de
încărcat al dr. Ganea, şi fără să fie consultat
secretariatul municipal de partid Tecuci. Presiuni în
sens acesta s-au făcut şi presiuni asupra procurorului
Moroşanu de la judecătoria Tecuci.
Procuror şef Ana Călin l-a ameninţat direct pe fiul
dr. Gheorghiu Ioan, să părăsească Tecuciul şi să se
reîntoarcă după pensionare.
A intentat dosar penal dr. Gheorghiu pentru
luare de mită şi foloase necuvenite care în final nu
au fost dovedite (decât că i-a adus cineva 2 kg de
brânză şi un pui de curcă).
Au fost interogaţi zeci şi zeci de bolnavi şi
chiar făcându-se presiuni asupra lor în scopul de a-i
determina să spună că au dat bani doctorului
Gheorghiu, soldate însă cu eşec.
S-au făcut presiuni asupra organelor ITFS
Galaţi, pentru a considera cartea de muncă a dr.
Gheorghiu nelegal întocmită şi sugerând acţiunea de
infracţiune.
A furnizat doctorului Ganea toate sesizările şi
reclamaţiile care au fost făcute împotriva lui şi
care în prezent sunt folosite pentru şantaj şi timorare.
 Procuror şef Călin a fost văzută de multe
ori plimbându-se de braţ cu Dr. Ganea aceasta în
scopul probabil al timorării celor care vor să ia
atitudine.
Este cunoscut faptul că sub conducerea procurorului
şef Ana Călin s-au produs şi alte infracţiuni de
serviciu şi în legătură cu serviciul , prin distrugerea
sau extragerea a 20 de dosare penale, datorită
faptului că cei care răspundeau direct de aceste
cauze (procurorii Iliescu şi Stanciu) ////////////////////////
(procuror şef Ana Călin) . Ca urmare a referatului
făcut de fostul procuror şef al procuraturii Galaţi(
Crăciun), care a adus la cunoştinţă aceste infracţiuni,
procurorul Crăciun a fost destituit din funcţie.
Procurorul şef Ana Călin se laudă că este în strânse
relaţii de prietenie cu procurorul general al RSR,
Popovici şi cu ministra justiţiei, pe care îi
dezinformează în permanenţă şi potrivit acestor
relaţii îşi permite să instaureze un regim de timorare
şi presiuni asupra organelor judiciare din procuratura
şi judecătoria judeţului Galaţi.
Relaţii în privinţa celor informate pot fi luate de la
prim secretara municipiului Tecuci, secretariatul
municipal de partid, membrii şi biroul COM, spital
Tecuci, opinia publică a municipiului Tecuci,
organele judiciare din Tecuci, comandantul miliţiei
Tecuci.
Doctorul Gheorghiu Ioan este tracasat aproape zilnic
de miliţie şi de procuratură, şantajat şi reclamat în
permanenţă, a înaintat în acest sens memorii
tovarăşului prim secretar al judeţului Galaţi,
tovarăşului procuror general al RSR, şi tovarăşului
Ioan Coman din CC al RSR.
30.01.1988 Valeriu
3/ MV/ „ DANIEL”
STRICT SECRET
24716/ 007/ 2.02.1988

NOTA,
Doctorul Ganea Mihai este o persoană complet
dezechilibrată, atunci când este vorba de planul său
de viitor în ce priveşte meseria sa de medic şi de
presupusul talent(tăiat!) artistic. Se laudă că posedă
informaţii compromiţătoare despre toţi medicii din
spital, inclusiv directorul, informaţii care pot
produce destituirea lor oricând. De asemenea suferă
că nu este apreciat la justa valoare profesională
pretinzând că este…….profesional de către colegi.
Se laudă cu calităţile sale masculine de care face
mult caz „imoralitatea” în concepţia sa fiind o
calitate bărbătească.Pretinde că are cunoştinţe şi
prieteni în rândul redacţiilor de la diferite reviste
literare care îi publică şi îi apreciază „ operele” sale
literare.

„DANIEL”
VĂZUT,
Col. Huhulea M.
2.02.1988
N.O. Numitul Ganea Mihai este lucrat în D.U.I pe
linia Serv.I tov. Mr. Baciu Ion care va primi copia
notei pentru exploatare.
Lt. Maj. Mihalcea V.
MV/ GP RD/oo233/263/1 ex.

Redat din l. română

Strict secret

POST: 29- ICT

Ex.unic
Nr. file: 1
Data: 05.02.1988
NR. 0031479
Indicativ: 1/B.I.
„GURĂU”
Ora 840, este chemat de către mama soacră.
Cet : LIVIA (soţia) unde este?
na

Ob: A plecat la Braşov cu o problemă. Mi-a făcut

RADU MACOVEI un memoriu pe două foi
ministeriale şi LIVIA s-a dus să se întîlnească cu
IORDĂNESCU CRISTINA din Bucureşti, la
Braşov.
O cunoaşteţi pe CRISTEA EMILIA din TECUCI?
Cetna: Da, este vecina lui VOICU şi lucrează la
J.P.I.L.F
Ob: Ea este martora lui VOICU împotriva mea. Dar
ce vrea ea să spună?
Cetna: Am de unde să aflu. Ea este prietenă cu o
femeie de lîngă mine şi cu care eu „stau” bine cu ea.
Ob: Păi s-o lămurim. Îi dăm ceva bani numai să zică
invers. Să nu mai … Ce are ea cu noi?, că doar noi
nu i-am făcut nimic.
Cetna: Femeia asta e de casa lor. (familiei VOICU).
Ob: Dar ce ştie ea…
Cetna: Am să vă spun după amiază, pentru că mă duc
eu pe la MARIA. Soţul ei este un beţiv.
Ob: O să-i dăm băutură.
Cetna: Vedem noi.

În după amiaza acestei zile ob. ia legătura telefonic

cu cetna CRĂCIUN DORICA. Din discuţiile lor a
rezultat că relaţiile dintre ei s-au deteriorat, după
afimaţiile cetnei, de vină ar fi obiectivul, sens în care
ea îi spune să mîine 06.02.1988 între orele 1500-1600,
împreună cu tatăl ei va veni la ob. pentru a lămuri o
discuţie.
Redat din l. română
Strict secret

POST: 29- ICT

Ex.unic
Nr. file: 1
Data: 06.02.1988
NR. 0031479
Indicativ: 1/B.I.
„GURĂU”
Ora … . Obiectivul cheamă 12113 şi
discută cu soţia sa.
Ob: LIVIA, hai să-ţi citesc cel mai frumos poem:

„INTEROGATORIU”

„Domnilor, aţi înebunit? Denunţul este insinuant.

Sînt doar nişte poeyii. Nişte mîzgîleli. De primăvară.
Cum?! Ziceţi că e iarnă.? Ei, şi? Puţină anticipaţie.
Nu strică. Hei, îmi rupi mîna! Cine plînge la uşă?
Lăsaţi fata în pace! Este nevastă-mea. De ce dai
brută? Abia-mi pusesem dintele. Nu mai zic nimic.
Tac, dacă „dispuneţi”! Sigur, sînt ale mele. Le-am
scris cînd eram copli. Sînt despre tata. Era un tiran.
Mă obliga să învăţ de 10. Nu-mi dădea de
bomboane. Iarna, mă ţinea în frig. Îmi stingea lampa
mereu. Zicea, că face economie. Bineînţeles că ţinea
cu el, îi era doar nevastă. Mîncare, doar resturi. De
la ospăţul lor. Da! Am uitat să spun. Eram adoptiv,
vitreg, cum s-ar spune. Se poate? Doamne fereşte!
Mulţumesc, sînteţi amabil. Pot să-mi iau dintele?
Poeziile, nu? Bine, cum doriţi. Nevastă, termină cu
smiorcăitul! Ne dă drumul. Ce chestie!?”
Soţia: (rîde) Cred că i-ar place lui ULICI.
07.02.1988

Redat: M.S.
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET

POST: 29 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 06.02.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.
„GURĂU”
Ora 16 , obiectivul o sună pe soţia la
15

serviciu (12113):
Ob: Hai să-ţi citesc ceva:
M-am săturat de covrigi! Vreau limuzină cu telefon
şi aer condiţionat. Vreau balerină de la circ au
estradă. Vreau şampanie franţuzească dacă se poate.
M-am săturat de covrigi, de aerul din coada lor! M-
am săturat de nevasta cu părul pe bigudiuri şi berea
cu aspect de urină! Dar mai ales de tramvaiul din
poarta uzinei unde sînt şi eu proprietar! Vă rugăm să
păstraţi paltonul, domnule, la noi în spital iarna e
frig al dracului!
(rîd amîndoi).
Ăstea două: „Interogatoriu” şi „M-am săturat de
covrigi” cred că merg pentru ULICI.
Soţia: Seamănă foarte bine cu „Dumneata vei purta
şapcă”.
Ob: Nu, e mult mai faină!
Soţia: Nu, dar ideea… Şi ce mai faci?
Ob: Mă uit la versurile ăstea şi îmi dau seama că nu
merg. (are reţineri a le da spre publicare?).
Soţia: Cum să nu?... Ce mai mănînci?
Ob: Nu am ce! Mai înainte era salam, caşcaval, iar
acum…
Soţia: Acum mănîncă covrigi! (rîd amîndoi).
Ora 1930, obiectivul este sunat de soţie:
Soţia: Unde ai fost pînă acum, că te-am mai sunat şi
n-ai răspuns?
Ob: Am vrut să mă duc la Mihai (Căcescu) şi pe
drum m-am întîlnit cu CRĂCIUN şi fiica lui.
Soţia: Care Crăciun?
Ob: Ăla infirm şi care îmi dă spirt. Ei veneau la
mine să-i dau un bilet să se ducă la Iaşi. Apoi m-au
invitat la „Cina” la o friptură.
Soţia: Şi ăla cu care fiică a venit? Ob: Cu aia de la
Galaţi, nu cu Angelica.
07.02.1988
Redat: T.G.
UM 0800…Buc. Ex. nr 1
Nr.7/CI/TG/DI 00/ 8 FEB 1988
Ziua 08 Luna 02….1988
………………………………………..s.indesc.
CĂTRE INSP:GALAŢI

SEC. MUNICIP. TECUCI

La adresa dvs. nr.1 /BI/ 0033/33 din 11 I 1988
vă comunicăm următoarele.
IORDĂNESCU VIRGINIA CRISTINA este
fiica lui CRISTU şi ANICA născută la
1 II 1938 în FETEŞTI IALOMIŢA , este inginer,
pensionată medical, căsătorită şi domiciliază
în B-dul BANU MANTA nr 18 bl.28 Sc A Et. V
apt. 19, Sectorul I Telefon nr. 17.44.74.
Susnumita locuieşte la adresa indicată mai sus
din anul 1981 şi ocupă un
apartament proprietate personală modern mobilat. A
lucrat ca inginer la M.A.G.F.
(Ministerul Aprovizionării şi Gospodăririi
Fondurilor Fixe) de unde a fost pensionată pe
caz de boală , întrucât suferă cu sistemul nervos.
Este o persoană serioasă, tăcută şi
rezervată, cu o conduită civilizată în societate.
A efectuat mai multe călătorii în străinătate
ultima în anul 1986 în URSS.
Posedă un autoturism SKODA.
//T.G .Nr Ex 2

22v
Este căsătorită cu IORDĂNESCU PETRE fiul lui
PETRE şi SEVASTA născut la 19 I 1931
în PLOIEŞTI- PRAHOVA operator imagine R.T.V.,
membru PCR, cunoscut că face deplasări frecvente
în provincie, în interes de serviciu, pentru diverse
emisiuni TV. şi reportaje politico-economice.
Despre el a solicitat investigaţii DIR. I cu NR.
152/F.A.G. la 15.VII.1986 în acţiunea „Călătorul”.
LT.COL………indesc
.
Redat din l. română
STRICT SECRET

POST: 29- ICT

EX. UNIC
Nr. file: 1
DATA: 10.02.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”
Ora 2030, soţia este chemată de către avocat
CĂCESCU.
Soţia îi spune că a auzit pe un avocat discutînd că
ob. „n-ar avea sorţ de izbîndă pentru a cîştiga
procesul”.
Cet: Vedeţi-vă de treabă! Eu ştiu că „partidul” şi
„spitalul” vor să-l scoată pe doctorul GANEA
vinovat. Or, eu am armele mele şi n-o să accept aşa
ceva.
Mai discutăm, dar nu prin telefon. La serviciu, eu
am numai duşmani.
A mai rezultat faptul că şi un cet. BOSTAN din
TECUCI – a fost pacient al ob-lui -, i-a spus ob-lui
că-l va ajta la process, în sensul că va încerca să
convingă pe un martor citat în process pentru
depunerea mărturiei împotriva ob-lui, să „spună că
nu este adevărat, că este o înscenare”.
Redat: P.A.

30.02.1988
Redat din l. română
STRICT SECRET

POST: 29- ICT

EX. UNIC
Nr. file: 1
DATA: 16.02.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.
„GURĂU”
În perioada 10-16.02.1988, la acest obiectiv s-au
înregistrat următoarele aspecte.
Ob. a fost apelat de către cet. CĂCESCU de profesie
avocat, care-i transmite să meargă la Arhiva
Judecătoriei TECUCI şi să ia legătura cu cet.
GURIŢOIU pentru că are să-l anunţe ceva
important;
Ob. continuă să întreţină legătura cu surorile
CRĂCIUN (DORICA şi ANGELICA) din TECUCI;
El doreşte să se adreseze cu un memoriu unor organe
superioare din Bucureşti, pentru unele nemulţumiri
de la locul de muncă..
El se găseşte în relaţii foarte bune cu doctorul
GAVRILESCU de la Policlinica TECUCI.
Redat: P.A.
27.02.1988
TV/ S/ 00138 din 28 II din 1988
Nr. ex. 2 Ex nr 1 la I-BI s indesc
NOTĂ
Sursa vă informează că Dr. ŞTEFAN V POPA
C. P 47 Bistriţa cod 4400 i-a spus lui Dr. GANEA
MIHAI –str. 7 Nov. 27, ap.9 că veştile ce le aşteaptă
de mult l-au bucurat.
„ Aşteptăm, spunea el, detaliile pentru Conferinţa
din Grecia, deşi este timp, este prea târziu pt. acest
an, în privinţa valutei mă tem că situaţia reală este
cea pe care ne-aţi comunicat-o…
Dacă vom afla de vreo sesiune ştiinţifică gen „
Bălţăteşti” vă vom anunţa la timp. Atât eu, cât şi
soţia, vă mulţumim pt. fotografii.
N.O. Într-o relatare anterioară Dr. Ganea Mihai îşi
exprima intenţia de a pleca din Tecuci-vrând să se
stabilească la Braşov.
s.indesc.
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET

POST: 19 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 04.03.1988
NR. 0023305
INDICATIV: 1/M.I.

„IANCU”
Ora 1900, de la acest obiectiv, doctorul Ganea
Mihai sună la Piatra Neamţ - tel 25623 şi discută cu
cetăţeana Maricica:
Cet G: Dan (soţul cetăţenei) este acasă?
Cetna: Voiam să-l întreb dacă a vorbit cu cineva de
acolo de la partid, c asp le frece puţin ridichea la cei
de la spital că dacă nu pot să facă un bine, măcar să
nu facă nici rău. Pentru că eu nu i-am greşit cu nimic
doctorului de la Roman (spital). Ăla le-a scris la
ăştia de la spital ca apoi să mă ia ăştia de aici la
întrebări, să-mi arate că tot ei sînt mai tari. Ăştia de
aici (spital) mi-au dat cu tifla în nas, că de ce vreau
să mă duc la Roman.
Cetna: Nu te teme, că o să vorbească Dan cu cine
trebuie.

În final doctorul Ganea discută cu Dan, căruia îi

relatează ceea ce i-a zis şi lui Maricica.
Cet G: Ce rost avea ca ăla de la Roman să le scrie
ăstora de aici?
Cet D: Probabil că să ia relaţii despre tine. Am
înţeles că mîine vii aici şi o să mergem la şeful
direcţiei sanitare de aici şi la şeful serviciului
„personal” pe care îl cunosc bine. Mîine o să vedem
care e situaţia ş ice se poate face. (transfer la
Roman?). 04.03.1988
Redat: T.G.
Redat din l. română
STRICT SECRET

POST: 29- ICT

EX. UNIC
Nr. file: 1
DATA: 11.03.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”
Din înregistrările efectuate au rezultat
următoarele aspecte:
Pe data de 10.03.1988 ob. a mers la Galaţi, unde s-a
întîlnit cu cetna CRĂCIUN DORICA - elevă la liceul
pedagogic. De menţionat faptul că cetna i-a dat ob.-
lui un INEL din aur.
Ob. afirmă că nu ştie ce-a făcut cu el pentru că nu-l
mai găseşte.
Între ob. şi cetna n-a avut loc relaţii intime. Ea, cu
privire la aceasta, a afirmat: „- voi face pasul ăsta
cînd ne vom căsători legitim. După felul cum te
comporţi cu mine, în situaţia cînd doreşti aşa ceva,
apari ca un psihopat sexual”.
Într-o convorbire cu soţia sa, ob. a relatat că el crede
că avocatul CĂCESCU nu-i în stare să-l ajute în
procesul pe care-l are.
Despre problema auto, ob. a discutat cu cet.
NECULA, om al muncii al Casa de Cultură
TECUCI, cu care este prieten.
 Pe data de 12.03.1988 ora 2010 soţia este
chemată din Galaţi de către cet. MACOVEI RADU -
redactor la ziarul „VIAŢA NOUĂ”.
El o anunţă că i-a făcut rost de 1 litru de
TETRAETIL de plumb. Să vină la Galaţi ca să-l ia,
pentru că el nu vine în curînd la TECUCI
RED 24.03.1988
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET

POST: 29 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 17.03.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Din exploatarea mijlocului T.O. şi din înregistrările

efectuate în perioada 13-17 martie au rezultat
următoarele aspect:
În ziua de 14.03.1988, obiectivul s-a dus la Iaşi
pentru analize împreună cu partea reclamantă şi
copilul în vederea stabilirii patenităţii la proces;
rezultatul analizelor vor fi gata peste o lună de zile.
Obiectivul continuă şi insistă la discuţii intime cu
cele două surori: Angelica de la Tecuci şi Dorica de
la Galaţi - telefon 36881. Cu aceasta din urmă
corespondează pe adresa: Mîndru Bertha (gazda) Str.
Saturn – Ţiglina 1; bl. C2; ap. 2; sc. 1: - Galaţi.
Obiectivul nu a putut participa la cenaclul de la Casa
de Cultură Tecuci pe 16-17 martie, dar află de la
Necula (Casa de Cultură) că acolo s-au citit poezii
de Cetăţeana NEGRI – stomatolog, poezii apreciate
ca slăbuţe.
Obiectivul îl serveşte pe Necula cu gazolină, iar în
lipsa lui apelează la ROBI (fiu) care îi dă gazolină
de la bază.
Şi soţia obiectivului serveşte cu gazolină pe Bostan,
dar îi pretinde vin. Bostan îi dă vin de la Radu Jorj.
Despre relaţiile de prietenie ale obiectivului cu
Dorica şi altele pe care le-a mai avut, cunoaşte pe
fiul lui, care la rîndul lui stă la discuţii intime cu
Dorica şi alte colege.
Obievtivul şi Necula s-au dus undeva la 7 km de
Tecuci pentru a face rost de vin de la cineva
cunoscut a lui Necula. Vinul este pentru „băieţii” de
la Bacău şi va fi dus de obiectiv cu maşina.
Totodată el va participa la o lansare de carte. (nu se
precizează dacă a lui sau al altui autor).
Soţia obiectivului apelează la un profesor la Iaşi -
tel. 32170 să se intereseze de rezultatul analizelor
pentru proces. Acesta spune că a vorbit cu cine
trebuie şi cînd vor fi gata, îi anunţă.

02.04.1988
Redat: T.G.
Redat din l. română
STRICT SECRET

POST: 29- ICT

EX. UNIC
Nr. file: 2
DATA: 20.03.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”
Ora 1900, ob. Cheamă 12113 şi discută cu
soţia.
Ob: Am fost cu omul la Galaţi şi l-am internat la
Spitalul Judeţean. De gardă era doctorul ŞERBAN,
cel bătrîn. La ochi omul avea fractură
COMINUTIVĂ.
Soţia: Şi cum a stat el aşa?
Ob: Păi, dacă NAGHI i-a spus că n-are nimic acum
25 de zile.
Soţia: I-a spus NAGHI?
Ob: Sigur că da. Acesta e caz medico-legal. Fiind şi
accident de muncă, nu l-a raportat, împreună cu
inginerul l-a cocoloşit, e caz de procuratură. Noi
trebuie să profităm. Prima dată m-am dus cu omul la
MACOVEI (RADU- redactor la Ziarul VIAŢA
NOUĂ). Macovei mi-a spus să merg la primul
secretar, că... Noi, mîine o să scriem, ei o să
semneze şi-o să-i dăm drumul. De data asta a picat
în plasă.
Soţia: Dar nevastă-sa o să semneze?
Ob: Da. NAGHI i-a spus lui maica-ta nişte cuvinte
jignitoare. Omul se ştie puternic, apărat de GHIGHI
(doctor GHEORGHIU ION).
Cînd băiatul ăsta s-a dus la Spital (la TECUCI) o
doctoriţă stagiară şi incompetentă i-a spus că nu are
nimic. Acum mă suc la spital să caut în registru să
văd dacă apare la NAGHI, că băiatul n-are nimic.
Soţia: Dar ştii cînd?
Ob: Da. Îţi dau telefon.
Soţia: Să nu dai telefon de acolo (spital TECUCI),
pentru că el te aude şi pe urmă ştie cum să se apere.
Ob: Nu se mai poate apăra, pentru că faptul ăsta
grosolan este consumat.
Soţia: Aştept telefon de la tine, dar nu mai discuta cu
altcineva.
Ora 2015, ob. o cheamă pe soţie la 12113.
Ob: Am fost la spital. Pe data de 24 februarie ora
2200 omul s-a accidentat la seviciu, cu o rană
deschisă la picior, lovindu-se cu toporul. Inginerul l-
a dus la spital. BULIGA îi dă o reţetă cu unguent şi-i
spune cetăţeanului să meargă acasă şi să se ungă. A
doua zi omul vine din nou la Spital, pentru că-l
durea piciorul. NAGHI îi spune că n-are nimic, dar
că să revină a doua zi ca să-l consulte doctorul
GHEORGHIU. Inginerul îi spune din nou că n-are
nimic, pentru a nu se înregistra cu accident de
muncă. Stă omul acasă aproape o lună dezile în
liberele pe care le avea de luat, fără a lua concediu
medical. Văzînd că se umflă piciorul, avînd de acum
TROMBOFLEBITĂ se adresează din nou medicilor
din TECUCI, pentru că intrase într-o stare de
EMBOLIE.
 Acum va da în judecată spitalul.
Soţia: Dar, pentru ce?
Ob: Păi omul va mai sta în spital încă două luni de
zile, cu piciorul în ghips, după care din nou două
luni în recuperare.
Spitalul trebuie să-l despăgubească, fiindcă omul nu
avea nevoie de concediu medical, ci vroia să
muncească, să fie sănătos într-un timp mai scurt.
Soţia: „Hîrtia” asta trebuie făcută tot la fel în 4-5
exemplare şi trimisă peste tot.
Ob: Da, da. La „FLACĂRA” la primul secretar,…
Să vedem cum e cu BULIGA NAGHI. …

Redat: P.A.
03.04.1988
Ministerul de Interne
STRICT SECRET
Inspectoratul Judeţean Galaţi
Ex. unic
Securitatea municipiului Tecuci
Nr
1/ BI/ 004946

Din 25.03. 1988

SE APROBĂ
ŞEFUL SECURITĂŢII JUDEŢENE
LT. COL.
DUMITRU VASILE s. indesc.

31.B.1568
NOTĂ ANALIZĂ
A D. U. I. „ GURĂU” DIN TECUCI
La data de 24.12. 1987 s-a aprobat luarea în lucru
prin D.U.I. a numitului GANEA MIHAI, semnalat
cu intenţii de penetrare a sistemului de securitate şi
gardă în scopul rezolvării unor probleme personale,
cât şi pentru faptul că nu se preocupă pentru a
asigura asistenţă medicală, în mod calificat, la locul
de muncă.
În perioada analizată s-au obţinut materiale
informative din care rezultă că este nemulţumit de
modul cum este apreciat de colectivul din care face
parte, precum şi de modul cum i s-au soluţionat
memoriile sale adresate Direcţiei Sanitare Judeţene.
Ca urmare a acestui fapt a luat legătura cu
diferite cunoştinţe din judeţul Bacău şi Neamţ pentru
a fi sprijinit în a obţine transferul în aceste judeţe.
 De menţionat că în această perioadă, ca urmare a
faptului că a avut fracturat un picior nu a putut fi
contactat de sursele noastre, fiind mai mult la
domiciliu.
Din sursa „S” s-au stabilit o serie de legături din
diferite oraşe din ţară, cărora le solicită sprijin pentru
a obţine transferul din Tecuci sau cu unele dintre
acestea se consultă privitor la participarea la
consfătuiri medicale din străinătate.
Prin exploatarea mijloacelor speciale „TO” s-au
obţinut informaţii din care rezultă că întreţine
legături cu persoane din Galaţi, Bacău, Piatra
Neamţ, Braşov şi Bucureşti cărora se confiază că
intenţionează să se transfere din Tecuci şi de la care
cere sprijin în acest sens.
De asemenea este preocupat de soluţionarea cât
mai urgentă ////////////////////////////////////////
În perioada următoare ne propunem a rezolva
următoarele sarcini:
-Stabilirea persoanelor care cunosc despre
activitatea sa, în vederea audierii, pentru a propune
măsuri de prevenire conform articolului nr.
190/1987.

Termen 25.05.1988

Execută Mr. Baciu Ion

Răspunde col. Huhulea M.
-Documentarea activităţii ce o desfăşoară prin
audierea celor care cunosc despre activitatea sa, cât
şi audierea obiectivului.
Termen 30.05. 1988

Execută Mr. Baciu Ion

Răspunde Col. Huhulea M

Urmărirea reacţiei după întreprinderea măsurii de
prevenire, concomitent cu acţiunea de închidere a
acţiunii.
Termen 15.07. 1988
Execută Mr. Baciu I

Răspunde Col. Huhulea M

Ofiţer operativ, Mr. Baciu I s indesc.

Redat din l. română
Strict secret

POST: 29- ICT

Ex.unic
Nr. file: 1
Data:
25.03.1988
NR. 0031479

Indicativ: 1/B.I.
„GURĂU”

Ora 2147, ob. este chemat de către soţie, care se afla

la locul de muncă.
Soţia: Ai ajuns bine? (el fusese la soţie pentru a lua
gazolină).
Ob: Da, fără necazuri. M-a sunat LUCIAN de la
SIBIU. A sosit în TECUCI şi vreau să-i dau o
„scrisoare” s-o ducă undeva.
Am să-ţi citrsc memoriul, chiar dacă mă aude şi
altcineva...
„Subsemnatul GANEA MIHAI, medic chirurg,
publicist, colaborator al revistei medico-
chirurgicale a Societăţii de medici şi naturalişt,
IAŞI, la revista Contemporanul, Ateneu, etc,
membru al Uniunii medicale Balcanice şi al
Unităţii Medicale Mediteraniene, om al muncii la
Spitalul Municipal Tecuci, jud. Galaţi, domiciliat
în TECUCI str. 7 Noiembrie nr...., vă rog foarte
respectuos să-mi acordaţi audienţă, la o dată pe
care să mi-o comunicaţi, strict personal, ca să pot
veni de urgenţă pentru aceasta.
Menţionez că-mi asum toată răspunderea pentru
oportunitatea şi necesitatea acestei audinţe,
anumite chestiuni neputînd fi discutate decît cu
dumneavoastră, iar importanţa acestora fiind de
domeniul problemelor de stat, motiv pentru care
îmi permit să mă adresez dumneavoastră cu toată
încrederea, atît ca medic, cît şi cetăţean,
cunoscută fiind înalta dumneavoastră înţelegere
şi preocupare pentru problemele majore ale
poporului nostru.
Vă mulţumesc anticipat pentru înţelegere!”
Soţia: Da, e bine.
Ob: Poate mă cheamă.
Soţia: Da.
Redat:P.A.

03.04.1988
Redat din l. română
STRICT SECRET

POST: 29- ICT

EX. UNIC
Nr. file: 1
DATA: 26.03.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”
În această zi ob. a avut procesul civil...privind
paternitatea copilului.
Ora 1620, soţia cheamă 13735 şi discută cu cet.
CĂCESCU MIHAI (avocat).
Soţia: Mai bine renunţăm la ANGELICA ca
martoră, pentru că e cam ... Acum dacă a auzit că va
fi amendată, s-ar putea să ne facă necazuri. Se poate
duce la unchiul său şi ne reclamă.
Cet: Lasă că-i spun eu că o scutesc de amendă,
numai să meargă treburile bine. Vin-o mîine pe la
mine., pentru că aşa ceva nu se discută prin telefir.
.....................................................................................
.....................................................................................
Redat: P.A.

03.04.1988
Redat din l. română
Strict secret
POST: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 1 Data: 26.03.1988

NR. 0031479
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”
Ora 2000, soţia cheamă Bacău 22316 – şi
discută cu cet. GENOIU.
Soţia: V-am cumpărat baterie gata formată pentru
maşină. Poimîine vrem să plecăm la Bucureşti,
pentru că ne-am lămurit ce e şi cu ROMANUL ăsta,
şi de unde ni se trage tot necazul. Chiar de la şeful
secţiei care e un tip cam ca ăsta de aici. Poate că nu
e aşa de ticălos, dar „săpătura” el o făcuse.
POPOVICI se dă şi el în lături. Ei sînt acum într-o
situaţie că n-au nevoie de oameni competitivi, care
să le facă lor concurenţă. Popovici are şi Parkinson,
tremură.
Cet: Dar ştiu că aţi vorbit şi cu cineva de la
Ministerul Sănătăţii.
Soţia: Da, dar pe linie de sănătate nu fac nimic,
numai prin partid se poate rezolva problema.
În legătura ob.-lui mai apare şi cet. ŢUCAŞ
CORNEL.
Redat: P.A.
Redat din l. română
Strict secret

POST: 29- ICT

Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 27.03.1988
NR. 0031479
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1125, ob. este chemat de către cet.

MUNTEANU IACOB – subofiţer la Miliţia
Municipală TECUCI.
Ob: Vrei să treci pe la mine?
Cet: Da, dar n-am cu ce veni.
Ob: Eu aş veni să te iau (de la Miliţie), dar cu circul
de astăzi...
Cet: Ştiu. Aveam nevoie pentru hîrtia aia, pentru că
luni plec încolo.
Ob: O să mă găseşti acasă. Vino acuma sau mai spre
după-amiază.
Cet: După amiază sînt cu „gărzile patriotice” după
mine şi nu pot să vin.
Ob: N-ai cu ce să vii acuma pînă aici?
Cet: O să vin pe jos.
Ob: Ia o bicicletă.
Cet: N-am nici una şi nu pot să mă urc pe ea.
Ob: Dar, de ce ?
Cet: Lasă că discutăm acolo.
Ob: Dacă vrei, vin eu cu maşina (cu toate că n-are
voie să circule) la TURIST (hotel), în faţa
Alimentarei. Vin, dar să nu mă amendezi că circul
fără...
Cet: Bineînţeles.
Ob: În 10 minut sînt acolo.

Ora 1230, ob. cheamă 12933 (MUNTEANU IACOB,

str. Vasile Lupu nr. 33) şi discută cu posesorul
postului telefonic apelat.
Ob: Mergem încolo? (La Berheci – Brigada nr. 6 de
foraj - extracţie - unde este om al muncii soţia -,
fiind de serviciu).
Cet: Eu la ora 1600 intru de serviciu. O rezolvăm, dar
să-mi daţi un telefon la of. De serviciu să mă caute.
Eu o să fiu în oraş cu doi membrii din Gărzile
Patriotice. Cum ai ajuns? (acasă cu maşina).
Ob: Bine, dar au cam fost ochi mulţi care se uitau
după maşină. (ob. nu avea dreptul să circule în
duminica aceasta).
Cet: Văd eu mîine dacă au fost ochi mulţi pe reţea.
Ob: Dacă vezi c-au fost ochi mulţi, spune-le
adevărul.
Cet: Da. Îi spun lui ENACHE (şeful formaţiunii
„CIRCULAŢIE”) pentru că toate ajung la el.

Ora 2446, ob. este chemat de către cet. MUNTEANU

IACOB. Cet. îi spune să vină cu maşina la Hotel
TURIST pentru a merge împreună la BERHECI.
(locul de muncă al soţiei).
Ob: Vin. Să şti că ulei nu găsim, pentru că nu-i
inginerul HODOROGEA acolo. Luăm numai „gaz”
(gazolină). La ora 2200 vin să te iau de la hotel.
Cet: Da. Mai sînt cu un băiat. (din gărzi patriotice).
Rezolvăm treaba repede şi ne întoarcem.

Redat: P.A.
Redat din l. română
Strict secret

POST: 29- ICT

Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 08.04.1988
NR. 0031479
Indicativ: 1/B.I.
„GURĂU”

Ora 1320 ob. este chemat de soacra sa...

Ob: Azi am avut 6 operaţii.
Cetna: Şi v-a „ieşit” ceva?
Ob: Pînă acuma mi-au dat 60 de ouă.
Aştept să primesc pe urmă ceea ce trebuie.

Ora 1410 ob. este chemat de cet. MIRCEA:

Cet: Eu sînt la hotel. Cum facem?
Ob: Vină la mine că te aştept acasă.

Ora 2155, ob. cheamă PIATRA NEAMŢ –

25623 – şi discută cu cet. DAN.
Cet: Mîine seară, veniţi încoace de înviere?
Ob: Nu putem.
Cet: ... Vă aşteaptă protopopul.
Ob: Nu poate să se învoiască LIVIA.. (soţia).
... Cu postul la ROMAN m-am lămurit. Acolo e un
doctor bătrîn care nu ar nevoie de doctori tineri
competitivi. Astăzi toţi doctorii bătrîni aranjează cu
cei de la partid să nu fie înlocuiţi cu cei tineri. Fac
tot ce le stă în putinţă ca să le arate celor de la partid
că ei sînt mai buni.
Miercuri o să venim la Piatra Neamţ.
Cet: Dacă veniţi, spune-i lui LIVIA să-mi aducă
nişte ulei de acolo, de la ea, de la serviciu.
Ob: Da, da. (Parcă a înţeles aluzia)...

*
Redat: P.A.

09.04.1988
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET

POSTUL: 29 - I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 09.04.1988
NR: 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

GURĂU

Ora 1750, obiectivul formează... şi discută cu o

cetăţeană pe care o invită pentru relaţii intime.
Ob: ... Cu cine eşti acasă?
Cetna: Sînt numai cu fata. Tata este la serviciu, mama
e la Suraia, iar VICU e la meci la Medgidia.
Marţi vine unchiul meu din AMERICA.

10.04.1988

Redat. T.G.
Redat din l. română
Strict secret

POST: 29- ICT

Ex. unic

Nr. file: 1
Data:

12.04.1988 NR. 0031479

Indicativ:

1/B.I.
„GURĂU”

Ora 2019. Ob. cheamă 12113 şi

discută cu soţia.
.....................................................................................
Adventiştii din MATCA au fost revoltaţi că
femeia care a fost operată de apendicită era gravidă
şi i s-a provocat avortul cu această ocazie.
Soţia: El, blegul, nici nu ştia că e gravidă.
Ob: Ce mă interesează pe mine? E un criminal şi
asta trebuie scos în evidenţă. Şi în plus, mai sînt şi
alea trei redeschideri. Începînd de azi, trăiesc numai
pentru ofensivă.
Redat: M.S.
12.04.1988
Redat din l. română
Strict secret

POST: 29- ICT

Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 14.04.1988

NR. 0031479
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1621. Obiectivul cheamă SIBIU telefon 31952 şi

discută cu o cetăţeană.
Ob: ştiţi cumva ce a făcut LUCIAN cu plicul pe care
i l-am dat?
Cetna. Am discutat ceva cu el, şi parcă mi-a zis că l-a
trimis. Nu aţi primit nimic?
Ob: Nu. Şi nu ştiu ce să fac.
Cetna: LUCIAN e plecat la NĂMOLOASA şi cred
că azi, sau mîine trece şi prin TECUCI.

Redat: M.S.
16.04.1988
Redat din l. română
Strict secret

POST: 29- ICT

Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 15.04.1988
NR. 0031479
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU

Ora 720. Soţia e chemată de cetăţeanul

CĂCESCU MIHAI:
Cet. Hai să vă dau o veste. L-a exclus pe
MIHAI (ob) de la paternitate.
Soţia: Serios, extraordinar!
Cet: Vă aştept la o cafea.
Soţia: Şi dau tipii şi explicaţii, cum de l-au
exclus?
Cet: Da.
Soţia: E singura bucurie în anul ăsta.

Redat: M.S.
16.04.1988
Redat din l. română
Strict secret

POST: 29- IC
Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 17.04.1988
NR. 0031479
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

În legătură cu ob. apare cetăţeana COROI din STR:

30 DECEMBRIE BL. A3, AP. 24, Tel. 12105.
Obiectivul cheamă BRAŞOV telefon 60970 familia
NEGREA şi discută cu soţii ANCA şi IOHANES.
Nu se discută probleme de interes operativ.
De asemenea ob. mai cheamă BACĂU 31265 şi
NEAMŢ 25623, dar nu i se răspunde. El mai discută
şi cu cet. COSAŞ din jud. SIBIU telefon 74227
prefix 927.

Redat: M.S.

19.04.1988
REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA
STRICT SECRET
MINISTERUL DE INTERNE Ex. nr 2
INSPECTORATUL JUDEŢEAN GALAŢI
SECURITATEA MUNICIPIULUI TECUCI
Nr.1/ BI/008911/ 20.04. 1988
Dosar nr….
CĂTRE
INSPECTORATUL JUDEŢEAN CLUJ AL
M.I.
SECURITATE-
Rugăm a identifica şi verifica pe numitul
BUZURA AUGUSTIN din Cluj-Napoca , str.
Poporului, nr.8.
Sus-numitul apare ca legătură a medicului
GANEA MIHAI, aflat în preocupările noastre.
Din datele pe care le deţinem rezultă că
BUZURA AUGUSTIN a primit de la obiectivul
nostru unele poezii în scopul publicării.
Rugăm ca prin posibilităţile de care dispuneţi să
stabiliţi conţinutul acestor poezii.
Întrucât asupra numitului GANEA MIHAI
urmează să se întreprindă măsuri operative, rugăm
ca rezultatul verificărilor să fie trimis în timp util.
ŞEFUL SECURITĂŢII JUDEŢENE
ŞEFUL SECURITĂŢII MUNICIPALE
LT.COL.
COLONEL
DUMITRU VASILE
HUHULEA MIHĂIŢĂ
s.indesc
s. indesc.
Sursa Petrescu”
Primeşte Mr Baciu
Loc.=Gina
Data= 21.04.1988
Nr. 0021877/0013
Raport informativ
La întâlnirea avută cu persoana de sprijin „Petrescu”
din data de 21.04.1988 acesta ne-a informat că în
ziua de 20.04.1988, ora 17 la centrala telefonică din
cadrul Spitalului Tecuci erau dr. Ganea Mihai,
Neagu Ghiţă, Bogatu E, Tudorache Ileana. Dr.
Ganea a spus la cei menţionaţi mai sus că a făcut un
memoriu la Ministerul Sănătăţii în care a arătat toate
neajunsurile pe carele creează Dr. Gheorghiu în
cadrul secţiei de chirurgie şi din această cauză a
venit o comisie de control din partea ministerului.
Numita Tudorache Ileana i-a spus că datorită
neînţelegerilor ce există în cadrul secţiei au de
suferit numai bolnavii şi că trebuie să fie o înţelegere
între medici. Sursa a mai menţionat că 31v Dr Ganea
Mihai pleacă zilnic de la program câte 3-4 ore pentru
rezolvarea unor probleme personale fără aprobarea
conducerii secţiei.
N.L. Ganea Mihai este lucrat prin D.U.I.
Persoana de spijin a fost instruită să abordeze în
discuţii şi probleme pe teme literare pentru a spabili
dacă i se confiază cu privire la creaţiile sale literare.
Cu aspectele privind lipsa de la program şi
neînţelegerile dintre medici din secţia de chirurgie
ne va informa Comitetul municipal PCR Tecuci.
POST: 19- ICT
Ex. unic
Nr. file: 4
Data: 23.04.1988
NR. 0023508
Indicativ: 1/M.I.

„IANCU”

Ora 1352. Cetăţeanul GANEA MIHAI aflat la

obiectiv cheamă IAŞI telefon 32170 şi discută cu o
cetăţeană.
Cet G: Locuinţa domnului doctor TEODOROVICI?
Cetna: DA, dar nu este acasă.
Cet G: Bine. Voi reveni mai tîrziu cu un telefon.

Ora 1505. Cetăţeanul GANEA cheamă BUCUREŞTI

telefon 315741 şi discută cu soţia cetăţeanului
ULICI.
.....................................................................................
.................................................................
Cet G: Noi săptămîna viitoare trebuie să facem două
drumuri la Bucureşti. O dată, sînt chemat la
tovarăşul ministru, îţi dai seama, e o chestie foarte
mare. Şi vroiam să-l rog pe LAURENŢIU (soţul) să
mă înveţe cum să se prezinte un doctor la un
ministru, la ministrul său. Adică chestii de protocol.
Să-i zic; excelenţă, domnule ministru, sau...
Cetna: Nu, tu îi zici „domnule doctor” pentru că asta
e formula cea mai echilibrată.
Cet G: A doua oară,... am avut o experienţă ls IAŞI,
unde am ieşit exclus cu desăvîrşire de la paternitate.
Şi duşmanii au cerut o „contra”. Dar fii sigură,
proful de la Bucureşti nu-l va contrazice pe cel de la
IAŞI.
Cetna: LAURENŢIU vine mîine seară. Tu cînd vrei
să vii în Bucureşti?
Cet G: Joi, trebuie să fiu acolo.

Ora 1512. Cet. GANEA cheamă IAŞI telefon 32170

şi discută cu profesorul TEODOROVICI.
Cet G: Mi-am luat inima în dinţi şi am îndrăznit să
vă deranjez. Am să trag o fugă pînă la
dumneavoastră.
Cet T: Da, bine domnule doctor. Să mă duc pe
acolo?
Cet G: Nu. S-a terminat.
Cet T: Ştiu, ştiu, dar poate mai vrei ceva.
Cet G: Aş fi vrut să vorbesc cu dumneavoastră,
pentru ă au cerut o „contra” (expertiză).
Cet T: Ei!?
Cet G: Dar, aia eu cred că este egală cu zero.
Cet T: Da sigur.
Cet G: Poate am să vin luni pînă la IAŞI. Sînt
chemat la domnul ministru şi am nevoie de nişte
sfaturi de la dumneavoastră.
Cet T: Vă aştept.
Ora 1525. Cet. GANEA cheamă BUCUREŞTI
telefon 174474 şi discută cu cet ŢUŢU.
.........................................................................
.....................................................................................
..... Cet G: Mă pregătesc să merg la Bucureşti,
să-mi plătesc „datoria”.
Cet Ţ: Cînd vii?
Cet G: Joi voi veni în Bucureşti pentru că vineri sînt
aşteptat la tovarăşul ministru. Şi se pare că are să mă
repartizeze cu audienţa la tov. ministru secretar de
stat DAN GEORGESCU.
Cet Ţ: Atunci, eu pînă joi, ar trebui să fac cel puţin o
ciornă a unui memoriu, pe care să-l ai în buzunar.
Cet G: Păi nu, că eu am să-l fac de acasă şi
axat numai pe chirurgie.
Cet Ţ: Tu să fii un domn, nu te băga în c... Nu
trebuie să apari ca un găinar. Tu trebuie să fii pus în
drepturi. Asta ne interesează.
Cet G: Dar tu poţi, să te orientezi după memoriul
vechi?
Cet Ţ: Da, asta e ideea noastră.
Cet G: Eu luni mă voi duce la IAŞI la domnul
profesor. Procurorul, care-mi era prieten, măgar şi
porc, a cerut contra expertiză la Bucureşti.
Cet Ţ: Nu-i nimic. Tu îţi dai seama că contra
expertiza deranjează foarte mult pe cei care au făcut
expertiza.
Cet G: Da bineînţeles. Că e semnată de profesorul
SCRIPCARU de la IAŞI. Şi vreau să ştiu, cine se
ocupă la Bucureşti cu treburile astea.
Cet Ţ: La INSTITUTUL MEDICO LEGAL...
Cet G: Da. Nu cunoşti pe cineva?
Cet Ţ: Nu, dar dacă mă suni pe marţi, îţi spun.
Cet G: M-am hotărît să vînd maşina.
Cet Ţ: Cînd vii în Bucureşti, mergem cu ea la talcioc
şi vedem ce ni se oferă.
Cet G: În tot cazul, specialiştii spun 95-100.
Cet Ţ: De 85.000 esti sigur.
Cet G: Dar se zice, că se găseşte greu TRABANT-
ul. Cică pe aici ar avea unul trabant şi l-ar da foarte
ieftin: 70.000. Auzi, dar ce aţi făcut voi astăzi la
emisiunea TV?
Cet Ţ: Ce mă interesează pe mine chestia asta?
Cet G: L-am văzut pe TUDOR GHEORGHE cîntînd
la televizot. Cînta în prim plan de-i sfîrîiau
mustăţile.
Cet Ţ: Pentru că e plecat „unchiu-” tău.
Cet G: Şi de aia? ... Aha...
Cet Ţ: Păi da... Hai să mergem într-o zi, pînă la
TUDOR la CRAIOVA. Vrei?
Cet G: Vreau.
Cet Ţ: Are să ne primească, extraordinar.
Cet G: Eu şi aşa vroiam să merg la CRAIOVA, ca
să-i dau nişte poezii lui SORESCU. Am scris un
poem intitulat „ORA CRUSTACEULUI”. Mi se
pare teribil de reuşit. Nu ştiu de cine să-l „lipesc” ca
să-l public.
Cet Ţ: Adă-l încoace.
Cet G: Trebuie să-l citeşti şi tu, pentru că am nişte
dubii. Pentru că oamenii se găndesc la alt
CRUSTACEU, dar RACUL e crustaceu şi i se mai
zice şi CANCER.
Cet Ţ: Da, dar să nu fie aşa de transparent. Ştii ce se
întîmplă? Există această şansă a unui scriitor, de a-l
lăsa pe cititor să se descopere deştept.
Cet G: Da. Cam aşa fac eu. Îi las omului libertatea
de a crede, ce vrea el.
Cet Ţ: Eu nu sînt de acord, trebuie să te duci înainte,
mult în faţă. Adică, asta e o uşoară speculaţie.
Adică: „hai că te şmecheresc eu acuma, să vezi ce
deştept te descoperi!”. Cine nu înţelege, să fie
sănătos, SORESCU, face parte din această categorie.
Cet G: Eu altfel mă gîndesc. Adică omul poate da
mai multe interpretări. Îi dau această posibilitate.
Cînd compun textul, mă gîndesc şi rumeg această
idee. De exemplu, m-am gîndit la acest CANCER
care este...ameninţă să distrugă specia umană. S-o
stingă.Înţelegi?...
Cet Ţ: Da. Care, poate să fie oricum şi altceva.
Cet G: Da. Păcat că nu am textul în faţă, dar ultimele
versuri cam aşa sînt: ...„ameninţă să stingă o lume de
mamuţi”, mamuţii fiind noi, titanii ăştia. Şi „eră
glaciară la poarta vremii bate, frenetic să-i deschidă,
căci ora a început/ Eterna cheamă joacă în noi în
fiecare, un act final de piesă, în care crustaceul e
rege absolut/ În timp ce noi eroii ne amăgim cu
leacuri băbeşti şi cu istorii”.
Cet Ţ: Adică,... trece în alt statut. CANCERUL nu
mai este ...
Cet G: Păi nu, c ă la început, e vorba de cancer.
Cet Ţ: Vreau să zic, cancerul nu este numai o boală.
Cet G: (Se abţine să nu rîdă) Da, bine, e ora lui, măi!
A crustaceului, ... cancerul! ... „cu sînge aberant, cu
tot ce se combină, celula, nucleoli, membrane
explodate, structuri, expansiune...”.
Cet Ţ: Cînd vrei, o aduci?
Cet G: Bineînţeles,... e tare de tot. Şi mai am şi nişte
texte pentru CONTEMPORANUL, dar le dau lui
ULICI. Te-aş ruga să iei legătura cu prietenul ăla al
tău de la „SĂNĂTATEA” şi să vedem noi despre
acest tovarăş DAN GEORGESCU, ce hram are, ce
specialităţi, ce fel de om e.
Cet Ţ: Dacă mă suni marţi, îţi spun tot.

Ora
16 . Cetăţeanul GANEA cheamă BAIA MARE
05

telefon 73779 şi discută cu cet. CRAINIC ginerele

său. (din Str. G. COŞBUC nr. 1, ap. 29). Nu s-au
discutat probleme de interes operativ.

Redat: M.S.
23.04.1988
Redat din l. română
STRICT SECRET

POST: 19- ICT

EX. UNIC
Nr. file: 1
DATA: 23.04.1988
NR. 0023508
INDICATIV: 1/B.I.

„IANCU”

Ora 1055, de la ob., cetna GANEA LIVIA este

chemată de către soţul ei – doctorul GANEA
MIHAI.
Cet: Astăzi au venit aici, la spital VOICU şi cu
cumnatu-său din străinătate. I-am spus lui VIOREL
să se ducă la ei să-i întrebe pe cine caută şi săţi dea
afară. I-a răspuns că-l caută pe medicul şef. I-am dat
telefon lui GHIGHI (doctor Gheorghiu Ion) şi i-am
spus să nu se implice. Eu am plecat cu maşina pînă
acasă şi după ce m-am întors înapoi la spital, îl
întreb pe GHIGHI ce-au dorit. Mi-a răspuns că a
venit ca să-i interpreteze el analiza (paternitate), dar
le-a zis că el nu se pricepe. Ghighi, totuşi le-a lăsat
suspansul. Putea să le spună că tot ce scrie este
adevărat.
Cetna: Dar ei de unde au avut analiza? Au copiat-o?
Cet: Probabil.
Cetna: Adică n-au încredere în ăia de la Iaşi şi să le
interpreteze el. De ce nu se duce la Medicina legală
la Galaţi?
Cet: te rog să dai un telefon lui MOROŞAN şi
spune-i: - domnule, dar nici la srviciu nu putem să
facem servici? Este atacat şi denigrat la locul de
muncă. () ob
Cetna: Da.
Cet: Şi-i spui că noi ne vom adresa Procurorului
Statului.
Cetna: Mă duc luni la el, pentru că şi aşa trebuie să
mă duc să iau copia legalizată.
Cet: Dacă nu intervine şi nu ia măsuri,... Şi
ameninţîndu-l cu chestia ... că nu ştiu de ce este atît
de mult apărat un om, un marinar care a părăsit
VASUL şi înjurîndu-l pe TOV. (TOV. Preşedinte al
ţării) ş.a.m.d., şi s-a dus în SUA. Vine cu tot felul de
cadouri să susţină o cauză. În urmă cu nu ştiu cîţi ani
fratele lui madam VOICU, părăseşte VASUL şi
pleacă în America. Acum a dat nişte dolari ca să se
războiască.
Să-i spui: - uite cine sînt oamenii! Dacă
dumneavoastră îi apăraţi noi tregem concluzia că a
apărut dolarii, valuta şi spionajul şi alte chestii.
Să te duci şi la MARCU (procuror şef).
Cetna: Luni o să merg.
Cet: Pînă la urmă o să iau concediu fără salar ca să
merg la Ministru, pentru că după calculul lui madam
Gheorghiu, nu mai am dreptul la concediu.

*
Redat: P.A. 23.04.1988
TV / S/ 00348 din 27.04.1988
Nr. ex 2 ex nr 1 la I.BI s indesc

NOTĂ.
Sursa vă informează că VOICU ZENOVIA
LĂCRĂMIOARA din Tecuci str. 7 Noiembrie Bl.
58 sc % ap 57 , s-a adresat Radioteleviziunii
Române şi revistei Femeia cu rugămintea de a
interveni pentru a-l determina pe Dr. GANEA
MIHAI de la Spitalul Municipal Tecuci/ ////////////
////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
//////////////////////////////////////////////////////////////// Cu
toate demersurile făcute la organele în drept nu s-a
putu rezolva nimic din cauza intervenţiilor Dr Ganea
care are foarte multe relaţii.
Redat din l. română
STRICT SECRET

POST: 29- ICT

EX. UNIC
Nr. file: 1
DATA: 26.04.1988
NR. 0031497
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

În perioada 24 – 26.04.1988, din înregistrările

efectuate a rezultat că ob. Pleacă joi 28.04.1988 la
Bucureşti în audienţă la TOV. Ministru al Sănătăţii.
Pe data de 03.05.1988 va merge din nou la Bucureşti
pentru o altă audienţă, dar precizează la ce organ.

Redat: P.A.

27.04.1988
Conceptat BI/GP
Dactilo: RD/ 00233/883/2 ex.
Nr exemplare…………
TV/ S / 00355 din 28.04.1988
s indesc 29
Nr. ex. 2 ex. 1 la I. BI.
NOTĂ
Sursa vă informează că Dr. GANEA
MIHAI din Tecuci, str. 7 Nov. Nr 27, ap 9 a fost
anunţat de Direcţia Sanitară a Jud. Bacău că la
cererea lui de transfer în jud. Bacău este invitat la
Direcţia Sanitară a jud. Bacău într-una din zilele de
vineri când directorul se află la Direcţie pentru a
discuta problema.
s.indesc.
Redat din l. română
STRICT SECRET

POST: 29- ICT

EX. UNIC
Nr. file: 1
DATA: 28.04.1988
NR. 0031497
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 0920, soţia obiectivului este sunată interurban de

către cetăţeanul GENOIU:
Cet G: Ce mai faceţi?
Soţia: Ne pregătim să plecăm la Bucureşti Mihai
(ob.) a cerut audienţă la ministru, iar pentru mîine l-a
chemat în audienţă.
Cet G: Să-i spuneţi că prin felul lui cum este, să nu
exagereze. Aici la MOINEŞTI i s-a aprobat cererea.
Soţia: Am aflat de lucrul ăsta, pentru că de acolo s-
au cerut relaţii despre el la serviciul „personal” de
aici.
Cet G: Cu toate că i s-a aprobat cererea aici, pentru
moment nu poate ocupa postul pentru că sînt blocate
posturile. Aşa că să mai aibă răbdare. Iar dacă merge
la Bucureşti, să nu exegreze. De fapt l-am sunta pe
Mihai (ob) la spital, dar nu am putut să-i spun prea
multe lucruri pentru că s-ar putea să asculte
centralista de la spital
Soţia: Da, o să-i transmit.

Ora 1150, obiectivul sună la Bucureşti 13941 şi

discută cu o cetăţeană:
Ob: Am fost anunţat de un tovarăş Manta că mîine
să mă prezint la tovarăşul ministru secretar de stat
Dan Georgescu.
Cetnă: Da. Dumneavoastră aţi cerut audienţă la
tovarăşul ministru Ciobanu şi tovarăşul ministru a
dat indicaţia să vă primească tovarăşul Dan
Georgescu a fost în jud. Galaţi şi spitalul Tecuci; de
ce nu l-aţi abordat?
Ob: A fost, dar nu am putut să vorbesc cu dînsul.
Mîine la ce oră să mfiu la minister? (al Sănătăţii).
Cetnă: Veniţi mîine la ora 0930 şi de la biroul de
informaţii daţi un telefon la interior 203 şi o să vă
spun cum se procedează mai departe.
Ob: Mulţumesc, sărut mîna!
De menţionat că obiectivul a plecat în această după
amiază împreună cu soţia la Bucureşti.
27.04.1988

Redat: T.G.
Redat din l. română
Strict secret

POST: 22- ICT

Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 29.04.1988
NR. 0023553
Indicativ: 1/B.I.

„VIRGIL”
Din exploatarea mijlocului T.O. a rezultat că părinţii
lui… luptă pe toate căile să demonstreze că copilul a
rezultat din relaţiile cu doctorul GANEA.
Pentru aceasta mama fetei s-a deplasat la
BUCUREŞTI şi a depus la secretara CONSILIULUI
DE MINIŞTRI o plîngere şi o nouă probă a
expertizei. Ea a reuşit să o impresioneze pe secretară
avînd promisiunea acesteia, că dacă nici cu această
acţiune nu va rezolva nimic, o va învăţa ea ce are de
făcut.
Dar relaţiile dintre ... şi Dr. GANEA continuă să fie
destul de bune. Ea îi dă telefon, îl întreabă dacă e
singur şi poate să-i vorbească şi îşi dau întîlniri jos
în scara blocului. (Nu rezultă conţinutul discuţiilro
dintre ei
Redat: M.S.
01.05.1988
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POST: 29 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 30.04.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 2000, obiectivul o sună pe soţie la serviciu:

Ob: … O să duc pînă la spital să văd la un pacient
dacă dă pe tuburile de dren. Atunci cînd mă uitasem
la el, nu dădea pe tuburile de dren. Mă duc pentru că
ştiu ce i-am lăsat în burtă, iar mine l-aş mai
deschide. Ştiu dacă îl las aşa face ocluzie, aglutinare.
Soţia: Şi de ce nu l-ai făcut ca lumea azi?
Ob: Cum să-l fac fără anestezir? Că mie îmi trebuie
anestezie cu relaxare musculară. Eu i-am făcut o
anestezie de o rahie şi jumătate şi trebuia să-i mai
fac încă două fiole.
Soţia: Bine, mă suni cînd vii.
Din exploatarea mijlocului T.O. a rezultat că
obiectivul nu a mai fost în această seară la spital. El
a stat acasă cu musafiri, iar la ora 2315 a chemat pe
cetăţeana… care a stat la obiectiv pînă la ora 0110.
02.05.1988
Redat: T.G.
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POST: 29 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 30.04.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.
„GURĂU”

Ora 0825, soţia obiectivului este sunată de un

cetăţean NELU:
Cet N: Unde ai fost că te-am căutat zilel acestea
pentru că am rămas fără... (carburant).
Soţia: Am fost plecaţi pe la Iaşi...
Cet N: Tot pentru chestia aia? (paternitate la ob.)
Soţia: Da. La Iași a ieşit „bine”, numai ele nu s-au
mulţumit cu răspunsul de la Iaşi. Aşa că ele au
deschis acţiune de contraexpertiză la Bucureşti. Deci
marţi plecăm la Bucureşti pentru treaba aceasta.
Cet N: Şi cum procedăm?... (pentru carburant).
Soţia: Eu intru după amiază de serviciu. Să ştii că e
o problemă cu aceasta. Ar fi bine să vii pînă mîine
dimineaţă la ora 700. (după carburant). Deci pînă în
ora 700.
Cet N: Da, că nu mai am nimic.
Ora 0845, obiectivul îl sună pe avocatul Căcescu
acasă, tel. 13735:
Ob: Dacă curvele ăstea (din procesul lui de
paternitate) nu au depus banii la grefier, pot să nu
mă prezint la Bucureşti?
Cet C: Bineînţeles.
Ob: Dar cum aflu dacă au depus sau nu?
Cet C: Te adresezi grefierului şef.
Ob: Dar pot să fac o copie după expertiză? (aceea de
la Iaşi şi care îi convine).
Cet C: Da. Ţi-o poate face grefierul sau Guriţoiu.
(N.L. – Deci obiectivul evită contraexpertiză la
Bucureşti).
30.04.1988
Redat: T.G.
Redat din l. română
Strict secret
POST: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 03.05.1988
NR. 0031479
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 2115. Obiectivul cheamă 16320 (STAN VASILE

Str. Aleea ARINULUI bl. E, ap. 9) şi discută cu cet.
STAN
Cet S: Aţi rezolvat ceva la Bucureşti?
Ob: E pe cale de a se rezolva. Dar să ştii că tare aş
mai avea nevoie ca şi BOCANCIA să-i fi fript o
hîrtie!
Cet S: Vorbeşte şi tu cu el, că eu am vorbit şi a zis că
e dispus să-i frigă
Ob: Da, dar eu ar fi trebuit s-o am. Că „tipul” e
foarte ... nu prea lasă. Îi trage tare şi el. Adică el
trage cu gaşca, iar eu, de unul singur.
Cet S: Da, da...
Ob: Da, dar dacă mă ajută BOCANCIA, mă mai
ajută şi STEFANACHE care a şi fript-o de două
săptămîni, dăm cu el de pămînt!
Redat: M.S.

04.05.1988
Redat din l. română
Strict secret
POST: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 2
Data: 04.05.1988
NR. 0031479
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1644. Obiectivul e chemat de doctorul

FRUMUŞANU.
Cet: Cum aş putea să te văd astăzi?
Ob: Vino spre mine.
Cet: Ştii că nu e bine să vin acolo şi nici nu pot veni
.
Ob: Bine, atunci unde vrei?
Cet: Pînă la CINA pot veni. Ne întîlnim „din
întîmplare”. Vii pe jos, fără maşină.
Ob: S-a făcut. Dar, despre ce e vorba?
Cet: Îţi spun atunci! (evită telefonul)
Ob: Bine, bine.

*
Ora 2040. Obiectivul cheamă 14164 şi discută cu cet.
NECULA IONEL. (Adjunctul Casei de Cultură
Tecuci).
Cet N: Ce faceţi, pe unde mai umblaţi?
Ob: Auzi, ai dat vreo declaraţie?
Cet N: Nu, dar dacă trebuie, dau.
Ob: Cum să-ţi spun, am fost plecat puţin la
Bucureşti zilele trecute, şi am uitat o hîrtie la tov.
ministru. Şi erai şi tu pe hîrtia aia. Adică adevărul.
Dacă mă cunoşti, cum… şi unii de pe listă au fost
întrebaţi. A venit anchetă.
Cet N: Nu m-a întrebat nimeni nimic.
Ob: Probabil s-au mulţumit numai cu cei de la spital.
Cet N: Era bine, dacă ajungeau şi la mine.
Ob: Buba asta cu GHEORGHIU, trebuie să se
spargă odată.
Cet N: Foarte bine. Mîine sînteţi?
Ob: Sînt la POLICLINICĂ. Pentru că domnul doctor
GHEORGHIU a găsit de cuviinţă că-l deranjez pe
doctorul professor de la BUDAPESTA, NAGHI.
Încă văd că mai persistă acest stagier pe post de
specialist în spital la chirurgie. Şi uite asta m-a
indignat şi de aia m-am dus la ministru. Ce-i cu
oroarea asta, domnule? Tot oraşul ştie că este la
spital un mare specialist cu barbă, venit de la
BUDAPESTA. Şi el, e un pîrlit de stagier, un
individ pus în slujba spionajului MAGHIAR, care
face politică PROMAGHIARĂ şi
REVENDICATIVĂ asupra ARDEALULUI şi
teritoriului. Am plecat în policlinică, să mă supun
conducerii dorinţei şefului. E de rău, pentru mafia.
Cet N: Foarte bine. Cutremurul ăsta trebuia să se
întîmple mai demult.
Ob: Mîine se ţine cenaclul?
Cet N: Da
Ob: Ne întîlnim acolo. Demult n-am mai fost!
Cet N: Chiar trebuie să veniţi.
Ob: Ai vreun poet invitat?
Cet N: MÎRZA şi cred că vom avea şi nişte invitaţi.
Ob: Am să vin şi am să citesc şi eu nişte poezii de
ale mele, de ultimă oră. Îl cunoşti pe DAN
FILIMON de la FLACĂRA?
Cet N: Nu.
Ob: Bine. Ne vedem mine.

Redat: M.S.

05.05.1988
Nota la DUI Gurău s. indesc
Sursa: Andrei Ion
Primit: Mr Baciu
Loc: Gina
Data 6.05.1988
Nr. 153367126 Notă informativă
6.V.1988
În ziua de 4 mai 1988 sursa a stat de vorbă la
Spitalul Tecuci cu Dr. Ganea şi cu soţia sa . El a
declarat că a fost în audienţă la Ministerul Sănătăţii
–Dr. CIOBANU, şi acolo a lăsat un memoriu
detailat despre situaţia de la Spitalul Tecuci şi în
special a secţiei de chirurgie. În esenţă el a spus:
Nu mai pot suporta să fiu minimalizat şi tratat cu
duşmănie.
Dr. Gheorghiu preferă în serviciile mele de gardă
să opereze cu dr. Nagy care este pediatru ,
decât să colaboreze cu mine.
Mi se aruncă în faţă că sunt slab pregătit
…………lucruri publicate în revista Medico
Chirurgicală Iaşi, un articol la Contemporanul
despre activitatea…… interdisciplinară şi apoi că ar
avea nişte recenzii publicate în România Literară.
În ziua de 3 V 1988 am fost în audienţă la
Comitetul Secretarului Judeţean de Partid Sibiu
pentru a aranja un transfer.
Soţia a spus că ea a formulat memoriul la
Ministerul Sănătăţii, şi, că deşi transferul este ca şi
aranjat, el nu vrea să plece 41v până nu-i bagă în
puşcărie pe cei de la chirurgie.
 Dr. Ganea a mai spus. Schimbăm miniştri şi
secretari de partid, şi cei de la spitalul Tecuci sunt de
neînlocuit.
Am să-i fac să zboare toţi din posturi de la
Tecuci, pentru că au avut şedinţă COM şi mi-au
interzis să trimit spre publicare în URSS un
articol de specialitate.
ATENŢIE
A mai arătat sursei o adresă de răspuns a Uniunii
Interbalcanice( Medicale) în care i se spune că este
cooptat ca membru stagiar .
Apoi el a spus că va da în vileag că la chirurgie şi
maternitatea Tecuci s-au făcut legări de trompe pe la
diferite persoane gestionare de
magazine……………pentru a nu mai face copii.
Sursa i-a spus că indiferent că are dreptate, situaţia
de fapt creată la secţia de chirurgie a spitalului
Tecuci, este rea şi că trebuie să se despartă unii de
alţii pentru a nu avea de suferit bolnavii cel mai
mult.
Andrei Ion
Dacă se confirmă şi prin alte surse s indesc.
N.L. nota a fost furnizată conform instructajului
făcut
Ganea Mihai este lucrat prin D.U.I.
Cu aspecte din notă se va raporta la I.J.Galaţi
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET

POST: 29 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 07.05.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”
Ora 13 , obiectivul sună la Sibiu 17333 şi caută să
30

vorbească cu tovarăşul TOMA de la interior 108, dar

nu îl găseşte.
La ora 1530, soţia obiectivului este suată interurban
de un cetăţean RADU:
Cet R: … Ce mai este la voi? Eşti necăjită?
Soţia: Da. A venit comisie în urma… (audienţei la
Bucureşti) şi ca drept urmare, am hotărît ca el (ob)
să nu mai opereze în spital, ci să facă numai la
policlinică. Totul s-a muşamalizat aici, pentru că din
comisie a făcut parte şi Mocanu (de la Galaţi). Apoi
au făcut un C.O.M. extraordinar şi nu ştiu ce s-a
stability acolo.
Ora 1825, obiectivul este sunat de către o cetăţeană.
Cetna: … Pe Lăcrămioara (fiică) am ţinut-o numai cu
cuburi de gheaţă, pentru că făcea temperatură. Luni
mă duc în audienţă la dna Tatomir, apoi să vorbesc
cu doctor Secară. Cred că din ei, unul îmi va rezolva
problema. Plus de aceasta, soţul meu este plecat să
depună plicul, pentru că altfel nu se mai poate. Aş
vrea să vorbesc şi cu doctorul Gheorghiu, să-I spun
cîteva vorbe ca să mă ţină minte toată viaţa lui! O să
vedeţi cum iese pînă la sfîrşit.
Ob: Dacă îi este rău la fată, o iau în maşină şi o duc
la Focşani.
Cetna: Da, îi este rău, dar în caz de ceva, vă sun. Luni
dimineaţă mă duc cu fata la dna Tatomir să o vadă în
ce hal este; la fel şi la dr. Secară.. O învăţ pe fată să
spună că a fost sub observarea dumneavoastră două
luni şi după teminarea şcolii să o operaţi
dumneavoastră, iar că de o săptămînă mă lupt ca să o
operaţi dumneavoastră în spital. Nu e bine aşa? Ca
să ştiţi şi dumneavoastră ce să spuneţi!
Ob: E bine. Şi soţul s-a dus să depună plicul?
Cetna: Da.
Ob: Aş fi vrut să văd şi eu un exemplar.
Cetna: Am o ciornă.
Ob: Să o aduci ca să citesc şi eu, pentru că acum am
venit de la Focşani şi de la Poştă de la Focşani am
pus „ceva” (scrisoare).
Cetna: Dar noi dacă o depunem de aici, nu ne-o
opreşte „ăştia”.
Ob: Nu. Depinde unde aţi pus-o.
Cetna: Am pus-o de la poşta mare către Comitetul
Central. Păi nu mi-aţi spus aşa dumneavoastră?
Ob: Da, foarte bine. Veniţi aici să văd ciorna şi apoi
vă spun ce am scris şi eu.
Cet na: Bun, vin la dumneavoastră
09.05.1988
RedatT.G.
Redat din l. română
STRICT SECRET
POST: 29- ICT
EX. UNIC
Nr. file: 1
DATA: 09.05.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1005. Obiectivul cheamă la telefon 16578 U.M.

01879 – AVIAŢIA şi discută cu tov. MR. LUCA
MIHAI.
Cet L: Cu respect domnule doctor! Ce plăcere
deosebită să vă aud. Ce mai faceţi?
Ob: Eu sînt singur acasă. Văzînd că nu m-aţi căutat,
am realizat, că nu sînt cauciucuri în CONSTANŢA.
(Obiectivul ar vinde maşina dar nu are cauciucuri la
ea).
Cet L: A fost convenţia, să trec pe la dumneavoastră
după masă. În jur de ora 1700 voi veni la
dumneavoastră şi am să vă explic şi despre una şi
despre cealaltă.

Ora 1035. Obiectivul cheamă BACĂU 22316 şi

discută cu cet. GENOIU.
Ob: Cu problema aceea a mea, a venit o cetăţeană,
am mirosit imediat că e şefa cadrelor şi a început să-
mi pună tot felul de întrebări. Atunci am tars
concluzia că tipii m-au denigrat total, inclusive că
sînt un beţiv. Dacă ştiam că vrea să ia referinţe îi
dădeam eu o listă de oameni mai serioşi. În fine, a
zis să las o cerere. Aşa, că rămîne să se mai stea de
vorbă cu ea.
Cet G: Da, da, da.
Ob: Bine. Eu sînt dispus oricînd să …
Au mai rezultat următoarele aspecte:
Obiectivul a fost vizitat de cetăţeanul LUCA MIHAI
şi de cetăţeana DORICA.
El se consideră nedreptăţit în urma controlului venit
de la minister şi s-a hotărît să-i
scrie o scrisoare ministrului.

Redat: M.S
12.05.1988
Redat din l. română
STRICT SECRET
POST: 29- ICT EX. UNIC Nr. file: 2
DATA: 10.05.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 2130. Obiectivul e chemat de doctorul

CARP.
Cet C: Salut MIHAI, dar ce-ai păţit?
Ob: De ce?
Cet C: Am auzit că au fost nişte frecuşuri,
anchetă.
Ob: Cînd au fost?
Cet C: Acuma, după masă.
Ob: Eu am fost la tov. ministru şi am cerut
nişte chestii.
Cet C: Am auzit că te-au mazilit ăştia. Te-au
băgat la CIMITIRUL ELEFANŢILOR ÎN
POLICLINICĂ.
Ob: Da, pentru că-l deranjam pe colegul
stagiar PEDIATRU, NAGHI. Şi continui cu
vehemenţă şi cu mînie proletară să înfierez politica
de moşie personală a doctorului GHEORGHIU şi a
directorului d-lui SECARĂ. Că în timp ce populaţia
TECUCIULUI stă şi suferă, din cauză că e lipsită de
asistenţă medicală de competenţă, eu chirurg
specialist stau în policlinică şi doctorul NAGHI,
după ce în stagiul de chirurgie, nici măcar examenul
n-a fost capabil să-l dea, el operează, iar eu
prelungesc concedii medicale la bolnavii operaţi de
el. Ai mi văzut asemenea anomalie? Iar directorul
îmi cere în baza referatului lui GHEORGHIU, să-i
spun de ce am lipsit în ziua de 24 mai anul acesta.
Azi fiind în 10 mai. De unde ştie GHEORGHIU, că
eu voi lipsi în 24 mai? Am hîrtia la mine. E o şicană
pe care i-aş arăta-o ministrului.
Cet C: Dar nu te mai duce din nou, că se
plictisesc ăia de tine. Te dau afară pe urmă.
Ob: Ţi-am spus că nu e vorba de mine. Este
vorba de oameni.
Cet: Poate te trezeşti în DELTĂ. Te trimit
ăştia să prinzi peşte.
Ob: Eu stau în policlinică să-l înlocuiesc pe
HÎNCU. Dar eu cred că în policlinică ar fi bine să
stea un nevăzător, eu fiind un chirurg eficient.
Cet: (ironic) Nu, în policlinică trebuie un om
competent, nu aşa.
Ob: Competent trebuie. Nu ca doctoriţa
IDOR (?) care face INTERNELE în policlicnică. Ori
ea este medic de medicină generală.
Cet C: „Tataia” e pe patul de moarte.
Moşteneşti acolo, nu ai treabă.
Ob: HÎNCU? L-am trimis cu forţa în
concediu, ca să aibe unde să mă mazilească pe mine.
Cet C: Auzisem că era unul pe aici într-o
stare gravă. Era operat de tine şi supura peste tot.
Ob: Păi dacă, dacă eu nu pot să mă ocup de
bolnavi! L-au infectat ei probabil. Să nu mai vorbim
de miile de femei cărora li s-au legat trompele. Dar
ce facem măi, că ne-am cam bătut joc de oamenii
ăştia. Moldoveanul a răbdat o viaţă întreagă de la
toţi golanii şi bandiţii. Ştii cînd era să crape unul din
UNGURENI, de EMBOLIE CERBRALĂ şi
PULMONARĂ. Fiindcă NAGHI a spus că nu are
nimic şi el avea fractură deschisă de gambă. Şi el şi
BULIGA. Şi omul a stat acasă o lună de zile pînă i-a
pornit MĂDUVA din OASE spre CREIER şi spre
PLĂMÎNI. Ţi l-am salvat.
Cet C: Dar tu nu ţi-ai dat seama că ăla are
embolie?
Ob: Abia după o lună de zile a ajuns şi ăla la
mine. Au venit aparţinătorii şi m-au rugat să-l văd,
că moare.
Cet: Dar de scris, mai scrii?
Ob: Da. (Nu sesizează ironia).
Cet: Eu ştiu… dacă-ţi mai fac ăştia şicane, dacă te
deranjezi şi îţi faci un nume ilustru, renunţi la
medicină. Eu să am talentul tău la scris, n-aş mai
face nimic.

Ora 2336. Soţia e chemată de cetăţeanul MIHAI

CĂCESCU.
Cet C: Sîmbătă plec spre DOROHOI. Ce-am vorbit
se mai poate rezolva? (GAZOLINĂ)
Soţia: Da.
Cet C: Mi-ar trebui, doi ori doi, adică cu patru
zerouri.
Soţia: Am înţeles.
Cet C: Mă, dar mai bunicică.
Soţia: Calitatea a I-a.
Cet C: Vă tog, pînă vineri seara, că sîmbătă eu plec.
Soţia: Da.

Redat: M.S. 12.05.1988

TV/S/00391 din 11.05.1988
Nr ex. 2 ex. 1 la I.BI s indesc
NOTĂ
Sursa vă informează că Dr. GANEA MIHAI din
Tecuci, str. 7 Nov., nr 27 ap. 9 i-a spus Directorului
spitalului municipal Tecuci că în referire la adresele
nr 8394/9.05.1988 şi 2400/9.05.1988 îl roagă să
analizeze situaţia creată în urma înlăturării lui din
echipa de gărzi chirurgie.
Spune că serviciul continuă să fie asigurat cu stagiari
care deşi-s la al 5-lea an de stagiu de chirurgie, nu
şi-au susţinut examenul de stagiu sau de alte
persoane neatestate chirurgi –ceea ce duce, după
părerea lui la erori grave de diagnostic şi tratament
în dauna sănătăţii oamenilor.
Referitor la absenţă consideră că-i o glumă a Dr.
Gheorghiu, n-a absentat decât când a fost în audienţă
la M. sănătăţii şi era considerat motivat.
Dr. Nagy şi Dr. Gheorghiu discută la adresa
competenţei sale profesionale şi-l denigrează.
Nu i s-au dat registrele de evidenţă 40v a bolnavilor-
nici un bolnav de supravegheat afirmând că de fapt
acest registru nici nu mai există.
Apreciază că serviciul de chirurgie e plin de
persoane care nu au competenţă în timp ce el e
marginalizat cu bună ştiinţă.
În cadrul unei audienţe pe care o solicită, va discuta
pe larg aceste probleme.
s.indesc.
Redat din l. română
STRICT SECRET
POST: 29- ICT
EX. UNIC
Nr. file: 1
DATA: 12.05.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.

„GURĂU”
Ora 1612 obiectivul ...discută cu cetăţeana...
Cetna: Vorbeşte?
Ob: Eşti singură?
na
Cet : Nu.
Ob: Poţi să cobori?
Cet : Peste un sfert de oră. Unde?
na

Ob: În BARIERĂ, acolo...

na
Cet : Bine.
Ora 2140. Obiectivul cheamă ... şi discută
cu aceeaşi persoană.
Ob: Hai, nu vii?
Cetna: Dar, nu pot MIHAI!
Ob: Cine e acasă?
Cetna: Fata. Atît. Mama şi tata sînt la ţară.
Ob: Eu sînt singur în noaptea asta. Cînd poţi
veni?
Cetna: Nu ştiu. Pînă culc fata ... Văd că are chef de
joacă.
Ob: Bine. Aştept telefon.
Redat din l. română
STRICT SECRET
POST: 29- ICT
EX. UNIC
Nr. file: 1
DATA: 13.05.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1347. Obiectivul cheamă 11223 (Casa

GAVRILĂ ION din Str. M. KOGĂLNICEANU 9)
şi discută cu cetăţeana ADELA.
Ob: Ce faci ADELA?
Cetna: Nu mai pot de bine!
Ob: Cum aşa?
Cetna: Dumneavoastră aţi vrut să bateţi în
„EI” şi aţi bătut în mine, pînă la urmă.
Ob: În tine?...
Cetna: Bineînţeles, Mi-au luat două gradaţii şi
m-au mutat de la servici la I.C.M.
Ob. Pentru ce ?
Cetna: că am cusut bolnavul.
Ob: Păi, tu n-ai cusut nici un bolnav.
Cetna: Bineînţeles că nu l-am cusut.
Ob: Şi atunci, de ce nu te plîngi?
Cetna: Cui să mă plîng? Nu mă mai plîng la
nimeni. Ieri au fost la om acasă şi toate declaraţiile
care s-au dat au fost, că s-a sunat la telefon şi a venit
doctoriţa...
Ob: Cine a stabilit?
Cetna:Directorul.
Ob: Ei, a stabilit! Stii ce e? Pentru că el a
mers la „ghici”. A zis aşa: dacă ADELA muşcă
momeala am scăpat. Dacă frige reclamaţie la
COMITETUL CENTRAL, ne-a terminat ADELA
pe toţi.
Cetna: Bineînţeles că am să scriu, dar
deocamdată nu am ce face. Trebuie să mă prezint la
post.
Ob: Bine, dar tu ai dreptul la contestaţie.
Cetna: contestaţia o verifică tot ei.
Ob: Lasă că vin la tine şi discutăm.

Redat: M.S.

16.05.1988
UNITATEA MILITARĂ Nr.02150/J CONSTANŢA
SECRET Serviciul de contrainformaţii
ex. nr 1
Nr. 01279189 17.05.1988
INTRARE nr. 009830

Ziua 19 … 05… 1988

,,,,,,,,,,,,,, de ce nu………se punea problema s.

indesc.
…………………………….s. indesc.
NOTĂ
Pentru SECURITATEA JUDEŢEANĂ
GALAŢI
Despre , dr. Gheorghiu Ioan, şef secţie chirurgie la
Spitalul municipal Tecuci, recent o sursă a unităţii
noastre, a semnalat următoarele:
În urmă cu 10 ani a fost exclus din PCR şi
condamnat pentru provocare ilegală de avort;
În prezent, cu ocazia operaţiilor de apendicită sau
alte intervenţii chirurgicale, contra sumei de 2000 de
lei, ar practica mutilarea tinerelor femei, legându-le
trompele şi făcându-le inapte pentru a naşte copii
toată viaţa; de asemenea, s-ar ocupa cu procurarea
de medicamente avortive şi anticoncepţionale pe
care le comercializează la preţ de speculă.
În anturajul dr. Gheorghiu Ioan , se află medicul
stagiar pediatru NAGY ISTVAN, despre care sursa
noastră a semnalat următoarele:
are manifestări naţionalist şovine
colportează bancuri cu caracter politic tendenţios la
adresa unor persoane din conducerea de partid şi de
stat.
comercializează obiecte de provenienţă străină
în toamna anului 1987 în timp
ce…….BOTNARIUC, secretar al Comitetului
Judeţean Galaţi al PCR, prezenta în faţa colectivului
de medici din Spitalul municipal Tecuci, un material
privind condamnarea tendinţelor revendicative a
unor elemente naţionaliste din Ungaria, asupra
Transilvaniei, dr. NAGY ISTVAN, în mod
ostentativ, a părăsit sala.
în repetate rânduri prin afirmaţii a denigrat
contribuţia armatei române la eliberarea teritoriului
37v României în timpul celui de al doilea război
mondial
elogii la adresa naţiunii maghiare şi denigrarea
naţiunii române
s-ar ocupa cu întreruperi ilegale de sarcină
Materialul nu este verificat, iar sursa noastră are
posibilităţi în acest sens.
Pt. ŞEFUL SERVICIULUI HORNEA STAN
s indesc
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POST: 29- ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 18.05.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”
Din exploatarea mijlocului T.O. şi din
înregistrările efectuate în perioada 15-18 mai au
rezultat următoarele aspecte:
- Obiectivul trebuia să se prezinte pe data de
16.05.1988 la proces, dar sfătuindu-se cu avocatul
său (Căcescu Mihai) acesta i-a spus să nu se
prezinte, urmînd să se reprogrameze procesul.
- Obiectivul caută să cumpere un Trabant
(avantajos şi fără pretenţii la carburant).
- Obiectivul a fost căutat de cetăţeanul ŢUPU
care a apelat şi solicitat pentru o problemă şi pentru
rezolvarea căreia se vor întîlni la policlinică.
(probabil pentru concediu medical).
La soţia obiectivului au apelat pentru ca să-i
servească cu gazolină următoarele persoane:
Flueraru Petru şi cetăţeanul ISAC (de la Cismăria de
pe str. Ştefan cel Mare); Isac ce are soţie pe Carmen.
Aceste probleme nu le tratează prin telefon,
urmînd a se discuta personal cînd să-i servească.
18.05.1988
A mai rezultat că obiectivul are maşină de scris
„ERIKA”.
Redat din l. română
STRICT SECRET
POST: 29- ICT
EX. UNIC
Nr. file: 1
DATA: 22.05.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Din înregistrările efectuate a rezultat că ob.

Împreună cu soţia au plecat pe data de 23.05.1988
ora 200, la Bucureşti în audienţă la ministrul
sănătăţii.
A mai afirmat că va merge la Bucureşti şi
pentru a rezolva problema „cu paternitatea”din
procesul civil ce este pe rol.

Redat: P.A.

23.05.1988
UNITATEA MILITARĂ Nr.02150/J CONSTANŢA
SECRET
Sursa Andrei Ion
Primită Mr. Baciu
Loc Gina
Data 23.05.1988
Nr.15336/127
Notă informativă
20 V 1988
Sursa vă informează următoarele:
Sursa a stat de vorbă de vreo două ori cu Dr. Ganea
de la secţia de chirurgie şi acesta a spus că are
impresia că comisia de anchetă de la minister va
cocoloşi lucrurile.
Eu aştept ce se alege şi atunci o să apelez la Direcţia
de …….. a Comitetului central al PCR, unde am
relaţii şi o să vedeţi ce o să iasă atunci, pentru că
grupul lui Gheorghiu nu mai are putere.
Am aşteptat o comisie de anchetă de la CC şi am
ceva informaţii că ar fi sta de vorbă cu Vieru de la
Partid şi cu prima secretară chiar- a spus Ganea.
În orice caz a spus Ganea , n-o să-i las în pace până
nu mi se face dreptate, pentru că prea mulţi au plecat
de la secţia de chirurgie din cauza lor.
Andrei Ion s indesc
NL Ganea Mihai este lucrat prin D.U.I.
Nota se exploatează la materialul susnumitului.
MINISTERUL DE INTERNE
STRICT SECRET
SECURITATEA MUNICIPALĂ TECUCI EX.
nr. 1
Nr. 1/BI/ 009830
din 25.05. 1988
CĂTRE
INSPECTORATUL JUDEŢEAN GALAŢI AL M..I
SECURITATE
TOV: LT.COL: DUMITRU VASILE
În atenţie s indesc
La ordinul dvs. rezolutiv de pe nota primită de la
U.M. 02150/J Constanţa Contrainformaţii raportăm
următoarele:
Numitul Gheorghiu Ioan este şeful secţiei de
chirurgie la Spitalul Municipal Tecuci din anul
1985.
A fost condamnat în anul 1977 la 2, 4 ani pentru
infracţiuni de drept comun, respectiv provocare
ilegală de avort, cu suspendarea pedepsei, fiind
exclus şi din rândul membrilor de partid. Despre cel
în cauză s-au obţinut informaţii din care rezultă că
execută operaţii chirurgicale la femei, legându-le
trompele pentru a nu da naştere la copii. În baza
acestor informaţii a fost semnalat la organele de
miliţie a municipiului Tecuci, însă din verificările
efectuate nu s-a stabilit că se ocupă de astfel de
operaţii.
Nu se confirmă faptul că se preocupă de
procurarea de medicamente avortive şi
anticoncepţionale, întrucât este o fire fricoasă ca
urmare a antecedentelor pe care le are, cât şi a
faptului că în 1980 a fost avertizat şi de organele
noastre,
Raportăm că deţinem date şi informaţii din care
rezultă că între Dr. Gheorghiu Ioan şi Dr. Mihai
Ganea există divergenţe din punct de vedere
profesional, acesta din urmă pentru a se răzbuna a
adresat în mai multe rânduri reclamaţii la diferite
organisme locale şi centrale, însă ca urmare a
cercetărilor efectuate nu s-au confirmat.
Despre medicul GANEA MIHAI s-au obţinut
informaţii din care rezultă intenţia de a penetra
sistemul de securitate şi gardă în scopul rezolvării pe
căi neoficiale a divergenţelor dintre el şi Dr.
Gheorghiu Ion. La data de 24.12.1987 a fost luat în
lucru prin D.U.I.
36v Referitor la medicul NAGY ISTVAN deţinem
următoarele date:
Este născut la data de 17.06. 1952 la Tg. Mureş, fiul
lui Ştefan şi Iolanda, cu domiciliul în Tg. Mureş, şi
flotant în Tecuci, neîncadrat politic, căsătorit, în
prezent despărţit în fapt.
În prezent este medic stagiar, respectiv în
ultimul an, şi lucrează şa secţia chirurgie a spitalului
Municipal Tecuci. Până în prezent din
supravegherea informativă nu a rezultat că are unele
manifestări naţionalist –iredentiste, fiind cunoscut
din punct de vedere profesional că se preocupă a-şi
perfecţiona cunoştinţele în domeniul chirurgiei, nu
este în relaţii ce se află în atenţia organului nostru,
este o fire retrasă , manifestându-şi dorinţa ca după
terminarea stagiaturii să se retragă în zona oraşului
Tg Mureş unde îşi au domiciliul părinţii.
 Rezultă că nu face parte din anturajul intim al Dr.
Gheorghiu, motivat de faptul că vârsta dintre aceştia
este de 30 de ani.
Pentru clarificarea suspiciunilor ce planează
asupra acestuia va fi luat în lucru prin mapă de
verificare.
Alăturat anexăm şi nota informativă primită de
la U.M. 02150 Constanţa
ŞEFUL SECURITĂŢII MUNICIPALE
OFIŢER OPERATIV PRINCIPAL
COLONEL
MR
HUHULEA M
BACIU ION
s. indesc
s. Indesc
MINISTERUL DE INTERNE
STRICT SECRET
SECURITATEA MUNICIPALĂ TECUCI
EX. nr. 1
Nr. 1/BI/ 009830
din 25.05. 1988
Securitatea municipiului Tecuci
ex unic
Nr.1/ BI/ 004946
din 27.05. 1988
SE APROBĂ
ŞEFUL SECURITĂŢII JUDEŢENE
Lt. Col. DUMITRU VASILE

s.indesc
NOTĂ RAPORT
PRIVIND ANALIZA D.U.I. „ GURĂU” DESCHIS
ASUPRA NUMITULUI „ GANEA MIHAI”
În perioada analizată s-au obţinut materiale
informative din care rezultă că obiectivul s-a adresat
cu mai multe memorii atât la Ministerul Sănătăţii cât
şi la alte organe unde reclamă divergenţele existente
între el şi Dr. Gheorghiu Ion, şeful secţiei de
chirurgie.
Ca urmare a acestor memorii s-au deplasat la
spitalul municipal Tecuci o comisie de la Ministerul
Sănătăţii constatând că cele semnalate de obiectivul
nostru nu s-au confirmat.
Pentru rezolvarea doleanţelor sale a fost sprijinit
de unele persoane influente din Bucureşti, Bacău ,
cu care s-a consultat şi a refăcut unele memorii.
 În permanenţă este preocupat de a lua legătura
cu aceste persoane în scopul redactărilor de memorii
33v pentru a solicita noi comisii în verificarea celor
semnalate de acesta, în felul acesta să şicaneze
conducerea unităţii şi să perturbe buna desfăşurare a
programului.
Cu cei care vine în contact le povesteşte
greutăţile pe care le întâmpină din partea conducerii
unităţii, considerându-se că este nedreptăţit faţă de
capacitatea profesională şi cultura pe care o are.
Este preocupat de a se transfera în altă unitate
sanitară din judeţul Bacău sau Neamţ , lucru ce s-a
aprobat, însă posturile sunt blocate.
În prezent şi conducerea unităţii este preocupată
în a lua măsuri disciplinare împotriva acestuia .
Pentru prevenirea penetrării sistemului de securitate
şi gardă ne propunem a rezolva următoarele sarcini:
1 Prin informatorul „ ANDREI ION” se va stabili
intenţiile obiectivului, cât şi comentariile ce le face
cu privire la măsurile ce se vor lua de conducerea
unităţii.

Termen 30.07.1988

Execută Mr. Baciu Ion

Răspunde col. Huhulea M

2 Informatorul „IONESCU EUGEN” din legătura
tov. Lt. Maj. Mihalcea Vasile va fi instruit să ne
comunice ce preocupări are la locul de muncă, dacă
face unele comentarii cu privire la penetrarea
sistemului de securitate şi gardă. Alte preocupări ce
le are, legăturile ce le are în cadrul unităţii.
Termen 30. 07.1988
Execută Lt maj. Mihalcea V

Răspunde col. Huhulea M

3 34 Prin mijloacele TO se vor stabili legăturile ce le
are şi pregătirile ce le face cu ocazia deplasării la
Bucureşti.
Termen permanent
Execută Mr Baciu Ion

Răspunde col. Huhulea M

4 Va fi semnalat organului de miliţie pentru a i se
efectua o percheziţie secretă în momentul când se va
stabili că deţine cantităţi de gazolină la domiciliu.

Termen permanent operativ

Execută Mr Baciu Ion

Răspunde col. Huhulea M

În funcţie de situaţia operativă se vor întreprinde şi
alte măsuri.
Ofiţer operativ Mr. Baciu Ion s indesc
Redat: P.A 02.06.1988
Redat din l. română
STRICT SECRET
POST: 29- ICT
EX. UNIC
Nr. file: 1
DATA: 26.05.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 2245. Obiectivul cheamă GALAŢI

telefon 13794 şi discută cu cet. IONIŢĂ.
Ob: RADU MACOVEI nu e la tine?
Cet: Nu. El e de serviciu la tipografie.
Ob: El nu poate fi găsit la un telefon?
Cet: Ba da. Are 23138.
Ob: Uite despre ce e vorba. Nu i-aş da acolo
telefon, pentru că telefonul ăla poate fi ...
(interceptat). Am vrut să-i comunic ceva, în legătură
cu ... şeful lui.
Cet: Nu cred să fie sub!... (urmărire).
Ob: E mai bine să-ţi spun ţie şi să-l anunţ ca
dimineaţă să mai asculte emisiunea de la postul de
radio „X”, (EUROPA LIBERĂ) unde a vorbit acum
cîteva minute de ŞEFUL lui.
Cet: Da?
Ob: Sigur că da. Mîine se va da emisiunea
reluare.
Cet: Bine domnule.
 Ob: Poţi să-i spui şi despre ce s-a vorbit. Era
vorba că, noi sîntem puşi în situaţia...noi ziariştii, să
camuflăm situaţia. Că atunci cînd vrem să facem o
anchetă, nu putem, să primim telefoane şi sîntem
înpiedicaţi. L-au citat băieţii...
Cet: Deci, îl ridică în slăvi.
Ob: Da, da. (Rîd amîndoi).
Redat: M.S.

27.05.1988
TV/ S/ 00467 din 27.05.1988
Nr. ex. 2 ex. nr 1 la I BI

Analiză şi lămuriri
NOTĂ
Sursa vă informează că VOICU CTIN din
Tecuci str. 6 Nov. Bl. 58 sc 5, ap 157, i-a spus lui
Popescu Gheorghe din Galaţi că în urma scrisorilor
trimise la Bucureşti privind cazul fiicei sale sedusă
de dr. Ganea M a fost chemat la procuratura locală
Tecuci unde a fost interogat de tov. procuroră şefă
de la Galaţi.
Din felul cum a procedat cu soţia şi fiica sa la
interogator s-a constatat că din reclamanţi au devenit
pârâţi. În loc să acţioneze
////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
////Toate
Acestea îl fac să se întrebe dacă legile sunt egale
pentru toţi sau pentru oameni de rând sunt unele iar
pentru cei care dispun de bani şi relaţii sunt altele.
Spunea că i-a scris şi tov procuror şef la Galaţi
pentru a-şi exprima dezamăgirea asupra modului
cum a înţeles să rezolve problema, lăsându-se
influenţată de procuratura locală Tecuci.
Redat din l. română
STRICT SECRET
POST: 29- ICT
EX. UNIC
Nr. file: 1
DATA: 31.05.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1110, soţia este chemată de către ob. care

se afla la spital.
Ob: Trebuie să-mi aduci, aici, 30 de lei ca să
plătesc sindicatul, că altfel devin vulnerabil şi sunt
acuzat că refuz politica partidului şi …
Soţia: Ei,… refuzi,…
Ob: Pe cuvîntul meu!, mi s-au făcut aluzii.
Soţia: De ce nu ţi-i ia din salariu?
Ob: Nu se poate. Trebuie să plătesc pe luna
trecută. Comentariile sunt de prisos.
Soţia: Lasă că sindicatul nu ţi-a făcut mari servicii.
Nici măcar concediu medical nu ţi l-a plătit.
Ob: Of!, LIDIA cum vorbiţi. De fapt nu mi-a plătit
concediu medical.
Soţia: Nici mie. Atunci la ce să mai plătesc
sindicatul?
Ob: Sigur că da. Acum mă fac vulnerabil şi-o să
audă securitatea ce discutăm noi prin telefonul
acesta,…
Soţia: Dar mai dă-o încolo de securitate! Ce, nu este
aşa?
Sindicatul are şi el rolul lui. De aia îl plăteşti, nu că
trebuie să-l plăteşti.
Ob: Da.
Soţia: Am să vin să-ţi aduc banii.

Ora 2140, de la ob., cet. LUCA – cadru activ

la Unitatea de elicoptere TECUCI, cheamă
TULCEA 61640 şi discută cu un cet.- prieten, ce are
funcţia de procuror.
Cet. LUCA îi spune că are pe un prieten (ob.)
de la TECUCI, care vrea să ajungă în audienţă la
Procuratura Generală.
Cet (pocuror): Dar în ce problemă?
Cet L: Ţi-l dau pe el să vorbeşti.
N.L. – Urmează discuţia dintre ob. şi cet.
Ob: Vreau să merg să aduc la cunoştinţă ceea
ce fac doi doctori din TECUCI. Leagă trompele la
femei. Am date certe.
Cet: Asta e o problemă gravă şi vă dă
ascultare. Daţi-mi-l pe LUCA.
Cet L: Da.
Cet: Spune-i să meargă la Direcţia a I-a, care
se ocupă cu aşa ceva – şi să vobească cu TOV.
director ROMA ŞTEFAN sau adjunctul său. Să nu
vorbească cu altcineva, decît cu ei, dar să nu spună
că vine din partea mea.
Cet L: Da. Să ştii că vă dă o treabă bună, cu
date certe.
Redat din l. română
STRICT SECRET
POST: 29- ICT
EX. UNIC
Nr. file: 1
DATA: 01.06.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1640, ob. este chemat de cet. COSTEL.

Cet: Eu sunt cu… aici la gara de nord. Puteţi
veni încoace, pînă la mine?
Ob: Vino tu întîi la mine, pentru că soţia vrea
să discute cu tine.
Cet: Bine, vin.
Ora 2123, ob. este chemat din BAIA MARE de către
un cet. (rudă).
Cet: Luni vin la TECUCI. Pînă acolo ajung
cu un rezervor plin la maşină. Pentru înapoiere ce
fac? Mă ajuţi?
Ob: Da. Îţi dau un rezervor plin şi 2-3
canistre.
Cet: Bine. Înseamnă că de la TECUCI pot să
merg şi pînă la Brăila.
Ob: Da.
Ora 21 , ob. este chemat de către cetna LUCICA,
33

care mai afirmă că este femeia de serviciu la

Policlinica cu plată TECUCI.
Cetna: Îmi daţi un rezultat?
 Ob: Nu pot, pentru că n-am făcut graficul cu
gărzile. Caută-mă mîine.
Cetna: Dar acasă nu puteţi să faceţi nimic?
Ob: M-am gîndit eu, dar o să curgă sînge pe aici, se
pătează şi mă mai ia nevastă-mea la …Ştii cum e.
Rămîne cînd sînt de gardă, ca să vii.
Redat: P.A.

02.06.1988
Redat din l. română
STRICT SECRET
Post: 29- ICT
EX. UNIC
Nr. file: 1
DATA: 06.06.1988
Nr. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”
Ora 1735, obiectivul este chemat de cet.
ANDRONACHE ŞTEFAN – directorul Bibliotecii
Municipale TECUCI.
Cet: N-aţi mai dat nici un semn de viaţă.
Ob: Nu, pentru că eu sînt cu „războiul ” meu,
...şi din ce în ce mai prost merge.
Cet: Aţi ajuns la un stadiu „idiot”?
Ob: Da, am ajuns la stadiul, aproape să ne
batem. Am cerut anchetă din minister a venit
ancheta şi le-a dat dreptate. La urmă am stabilit că
inspectorul care răspunde de teritoriul Galaţi este
prietenul lui Gheorghiu (doctor).
Cet: Da, ca în fabulele lui Grigore
Alexandrescu.
Ob: Da. După aceea, ăsta de la minister a
început cu tot felul de „hîrtii” după mine. Azi a fost
ancheta şi nimic, de fapt eu nici n-am sperat în
dreptatea lor. Eu am acţionat numai ca să nu fiu
acuzat că am trecut peste ei. Aşa îi deconspir şi pe
ei, pentru că sînt prea mari mîrşăviile lor.
Cet: Dar ce gaşcă au! Sînt o mafie.
Ob: Da. Mafioţi. Acum mi-a sosit si-o am pe birou o
adresă de la Com. Jud. P.C.R. SIBIU.
Cet: Aha! Cu chestia aia.
Ob: Nu, sînt înştiinţat acolo.
Cet: ştie, pentru că mi-aţi spus că sînteţi pe
fir bun.
Ob: Da.
Cet: Am o colegă la SIBIU, care mi-a vorbit
foarte frumos despre EL.
Noi vrem să plecăm la BOTOŞANI, la o
activitate culturală în legătură cu EMINESCU. Am
vrea să folosim ca model pe soţia dumneavoastră în
rolul lui VERONICA MICLE.
Ob: Sînt de acord, dar veniţi pe aici să
discutăm.
Cet: Da.
Din alte convorbiri a rezultat că ob. şi-a vîndut
maşina la preţul de 70.000.lei, unui cet. Din Brăila.
În scurt timp îşi va cumpăra alta la un preţ
convenabil.

Redat: 08.06.1988
 MINISTERUL DE INTERNE
STRICT SECRET
DEPARTAMENTUL SECURITĂŢII
STATULUI
Exemplar unic

UNITATEA MILITARĂ.......................................

Nr. 0033929/10.06.1988

APROB:

RAPORT
Rog să aprobaţi folosirea mijloacelor T.C.
tip I.C.T. la GANEA MIHAI conspirativ GURĂU
de profesie şi specialitate medic la Spitalul
Municipal Tecuci din strada 7 Noiembrie blc.27
ap. 9 , telefon 16856.
Lucrarea T.C. va funcţiona în perioada de
la 13.06.1988 pînă la 30.09.1988.
Raportăm că din datele obţinute rezultă că
împreună cu obiectivul mai locuiesc la adresa
menţionată şi:
GANEA LIVIA – soţie – ingineră Brigada
triaj-extracţii
GANEA ROBERT – FIU – ELEV.
(se vor menţiona, numele şi prenumele, profesia
şi locul de muncă ale persoanelor care locuiesc
împreună cu obiectivul).
Prin folosirea mijloacelor T.C. ne
interesează:
 Are preocupări literare şi întreţine
legături cu redactori de la diferite publicaţii. Este
cunoscut că intenţionează să se adreseze la
organele centrale de partid şi de stat.
Interesează aspecte de interes operativ privind
problemele mai sus raportate.
Datele şi informaţiile vor fi transmise la indicativ
1/B.I. tov. Baciu Ion telef. 11470 care va asigura o
permanentă legătură şi cooperare cu unitatea
(subunitatea „T”) în această problemă.
ŞEFUL SECURITĂŢII MUNICIPALE
COLONEL HUHULEA MIHĂIŢĂ
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POST: 29- ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 11.06.1988
NR. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 0820, obiectivul o sună pe fiica sa –

Claudia la Baia Mare- tel 73779 şi îşi cere scuze că
nu poate participa la cumetria fiicei acesteia pe
motiv că luni va trebui să fie prezent la SIBIU.
Ora 1209, obiectivul sună la redacţie la Galaţi – tel
11772 şi îl caută pe radu Macovei, dar nu îl găseşte.
A mai sunat şi la Bucureşti – 509563, dar nu
i s-a răspuns.

12.06.1988

Redat: T.G.
Redat din l. română
STRICT SECRET
Post: 29- ICT
EX. UNIC
Nr. file: 1
DATA: 16.06.1988
Nr. 0031479
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1325. Obiectivul e chemat interurban din

SIBIU de cetăţeanul PREDA de la CABINETUL
tovarăşului prim secretar.
Cet P: Noi v-am făcut o invitaţie...
Ob: Da, tov. PREDA, mă scuzaţi că vă
întrerup, dar eu am primit invitaţia de două ori şi de
fiecare dată, a doua zi după ce s-a ţinut audienţa.
Cet P: Eu îmi dau seama într-adevăr şi din
cauza aceia vreau să vă răspund mai repede.
Audienţa se va ţine marţea viitoare pe data de 21 la
ora 1600.
Ob: Am reţinut.
A mai rezultat că obiectivul continuă să-i
aprovizioneze cu gazolină pe cetăţenii NECULA şi
CĂCESCU. Deasemenea în urma unui control
efectuat la Spitalul unificat Tecuci s-a constatat că
obiectivul nu justifică prezenţa pe timp de o lună.
Urmează să se ia măsuri.

Redat: M.S. 17.06.1988

Redat din l. română
STRICT SECRET
Post: 29- ICT
EX. UNIC
Nr. file: 1
DATA: 18.06.1988
Nr. 0023691
INDICATIV: 1/B.I.
„GURĂU”
Ora 1105, soţia este chemată interurban de
către cetnaGENOIU din BACĂU.
Soţia: Noi sîntem foarte necăjiţi. Situaţia la
Spital este disperată. Nu-l mai lasă să opereze nimic,
cred că intenţionează să-l dea afară. La întrebat de ce
a lipsit luna trecută. În realitate el (ob) n-a lipsit, a
făcut serviciu la Policlinică, dar, mă rog, ei fac ce
vor. De asta nu l-am mai deranjat pe
domnulGENOIU.
Cetna: Noi am fost plecaţi.
Soţia: Am trimis o altă cerere la Direcţia
Sanitară, aşa cum ni s-a indicat, dar nu ne-a ajuns
nici un răspuns. Nici salariu nu il dă.
Cetna: De ce?
Soţia: I-au făcut program de 5 ore în
Policlinică, l-au scos de la gărzi, de la dublaje, nu
mai are voie să opereze,... dumneavoastră ce-aţi
rezolvat la Bucureşti?
Cetna: Mai multe, dar trebuie să stăm de
vorbă.
Soţia: Îmi trebuie să mergem la Bucureşti să
rezolvăm problema cu procesul, pentru că nu le-a
convenit expertiza de la Iaşi, cu excluderea. Marţi
trebuie să fim la o audienţă. (la Com.Jud. P.C.R. -
SIBIU).
Cetna: Vă aşteptăm şi pe la noi.
Soţia: O să venim.
Ora 1548, ob. este chemat de cet. NEDELCU – om al
muncii, în calitate de LINIOR şa Of. P.T.T.
(deranjamente telefoane) TECUCI.
Cet: A venit TOV. director astăzi la mine. În
legătură cu problema aia, pentru că a venit
confirmarea de acolo. A venit cu domnul LUCIAN
la mine acasă. Trebuie să stăm de vorbă. Eu sînt la
Restaurantul din Parcul 1MAI (Geobana).
Ob: L-ai pus la punct?
Cet: Dacă veniţi încoace, vă spun ce i-am zis.
Ob: Vin imediat.
Ora 1905, soţia este chemată de către cetna
PATRICHI LICA – om al muncii – la
PLĂCINTĂRIA din TECUCI.
Cetna: Veniţi pînă la mine?
Soţia: Da. Ştie soţul (ob) unde locuiţi. Staţi lîngă
NEDELCU de la „TELEFOANE”.
Cetna: Da, nu pe scară cu el, ci alături la et.
IV. Vă aştept să discutăm o problemă.

Redat: P.A
20.06.1988
Redat din l. română
STRICT SECRET
Post: 29- ICT
EX. UNIC
Nr. file:
DATA: 19.06.1988
Nr. 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”
20
Ora16 , ob. este chemat interurban de cet.
RADU:
Cet: Eu plec la IAŞI, la RĂDUCU, şi-aş vrea
ca în drum spre IAŞI să trec pe la voi ca LIVIA
(soţia ob-lui) să-mi facă plinul. (să-i umple
rezervorul cu gazolină).
Aş vrea să trec mîine pe la voi.
Ob: Să nu vii mîine, pentru că noi sîntem
plecaţi la Bucureşti şi SIBIU.
Cet: Am să vin spre sfîrşitul săptămînii, cînd
mă întorc de la Iaşi.
Ob: Ne găseşti acasă şi te servim.
Cet: Eu o să consum tot ce am şi la întoarcere o să
iau de la voi. O să vă sun de la Iaşi.
Ob. Eu mi-am vîndut maşina cu 70.000 lei şi vreau
să cumpăr un TRABANT. Interesează-te, vezi poate
găseşti. Sînt dispus să dau 60.000 lei.
Redat: P.A.
20.06.1988
Redat din l. română
STRICT SECRET
Post: 29- ICT
EX. UNIC
Nr. file: 2
DATA: 23.06.1988
Nr. 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 748, ob. cheamă 11135 – Dispensarul

uman MUNTENI şi discută cu asistenta
POSTOLACHE.
Ob: Cînd vine doctorul OANCĂ să-i spuneţi
să ţină o rubrică în registrul de consultaţii cu data de
ieri, pentru soţia mea, care o să vină pînă la el.
Cetna: Am înţeles. Cînd vine la ora 830, am
să-i spun.

Ora 924,
soţia este chemată de ob. care se afla la spital.
Ob: Mi-a dat telefon şeful de cabinet de
acolo şi mi-a spus să facem un alt memoriu în care
să scriem cîte ceva, amintind şi de celelalte memorii.
Luni memoriul trebuie să fie acolo. Te rog vino pe la
mine, la spital, să mai discutăm. De aici pleci la
MUNTENI, pentru că eşti aşteptată.

*
Ora 930, soţia este chemată de cet. LUCA
(maior la Unitatea militară de elicoptere din
TECUCI).
Cet: Am trecut aseară pe la dumneavoastră,
dar nu v-am găsit.
Soţia: Am fost plecaţi la Bucureşti şi SIBIU.
Acasă am venit dimineaţă.
Cet: S-au rezolvat nişte probleme?
Soţia: S-ar părea că da.
Cet: Dumneavoastră ce faceţi?
Soţia: Sînt într-un mic concediu medical. (s-
ar putea crede că îl dă doctorul OANCĂ).
Cet: Am să trec după amiază pe la
dumneavoastră.

Ora 1240, ob. cheamă 12113 – Brigada VI –

Foraj – Extracţie BERHECI – şi discută cu cet.
NIŢU.
Ob: Am fost plecat cu soţia la Bucureşti şi nu
ştiu ce s-a întîmplat că a rămas cu gîtul într-o parte şi
vreau să vă anunţ că de luni pînă duminică are
concediu medical. Să-l anunţaţi pe şef.
Cet: Da, am să-i spun.
 *

Ora 1250, ob. cheamă 11695 – Liceul Nr. 15

şi dicută cu cet. MOCANU – profesor.
Ob. afirmă că băiatul – ROBI,. absolvent al
liceului în prezent este bolnav, l-a ţinut cîteva zile în
spital la FOCŞANI, pentru ulcer perforat. N-a vrut
să-l opereze, pentru că nu mai putea să susţină
examenul de bacalaureat. Acum este într-o stare
depresivă accentuată.
Cet: Da, dar ieri nu trebuia să se certe cu
preşedintele comisiei. I-a spus că el nu mai scrie şi-a
plecat.
Pînă la urmă l-am domolit pe preşedintele comisiei,
dar să ştiţi că băiatul n-a scris mai nimic.
Ob: Vă rog să mai vorbiţi cu preşedintele comisiei.
Cet: Da, am şi discutat şi-o să fie treburile bune.

Redat: P.A.

01.07.1988
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 23.06.1988
Nr. 0023691
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1240, ob. cheamă SIBIU – 30008 şi

discută cu o cetnă.
Ob: Îl caut pe LUCIAN şi nu dau de el. (Într-
adevăr ob. a chemat SIBIU – 14101 şi 31952, dar nu
i s-a răspuns).
Cetnă: Vă dau numărul de la mam lui. El stă
pe aceiaşi stradă cu mama lui.
Ob: Dar el pe ce stradă stă?
Cetnă: Pe str. Pielarilor nr. 2.
Ob: Eu am încercat, şi-am sunat acolo, dar nu
răspunde nimeni. Aş vrea să-l anunţaţi că i-am trimis
o scrisoare şi să-mi dea telefon, imediat ce-o
primeşti.
Cetnă: Da, îl anunţ.
Ora 1305, soţia cheamă 12331- Centrala telefonică
(oficiu) BERHECI, cere telefonistei de serviciu (cu
care se cunoaşte) şi discută cu parcagiul TOADER:
Soţia: Mai sînt aia pe acolo? (În control de la
Protecţia Muncii).
Cet: Nu am plecat.
 Soţia: Vezi că vine bărbatu-meu pînă la tine.
Cet: Dar dumneavoastră sînteţi în Concediu
medical.
Soţia: Da. De asta nu pot să vin şi eu, că
altfel veneam.
Cet: Ne-a prins că vopseam cu gaze şi-a pus
să se scrie în raport la Berheci.
Soţia: Eu nu ştiu nimic, pentru că de acasă vă
dau telefon.
Soţul meu o să vină cu un TRABANT.
Cet: Bine, ştiu ce-am de făcut.
N.L. – cred că soţia ob-lui de la acest PARC face
rost de gazolină.

Ora 1349, de la ob. cet. MACOVEI RADU –

redactor al ziarului „VIAŢA NOUĂ” – venit la ob.
sî-şi facă plinul la maşină cu gazolină, - cheamă
12629 – (SEVASTRE VASILE GHICAN - poet, str
7 Noiembrie bl. C1, ap. 32) şi-i spune cetlui
SEVASTRE că va trece pe la el pentru a discuta 3
minute împreună.
Cet SEVASTRE acceptă invitaţia.

Redat: P.A.

30.06.1988
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic

Nr. file: 2
Data: 24.06.1988
Nr. 0023691
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

În cursul acestei dimineţi – ora 800 şi 840,

soţia este chemată de cet. LUCA (Mr la Unitatea de
elicoptere) şi ŞTEFAN (FOCŞĂNEANU) GH. –
şeful bufetului de la Hanu Cucului ce aparţine
Cooperaţiei Corneşti.
Cetăţenii doreau să ia gazolină de la soţie. Ea
le spune că este în concediu medical şi că îi poate
servi pe data de 28.06.1988, cînd va merge la
serviciu.

Ora 1041, soţia cheamă SIBIU – 14101 – şi

discută cu cet. PREDA.
Soţia: V-am sunat ca să vă spunem ce-am
mai făcut: Ne-a sunat TOV. GICĂ ANDREI, şeful
de cabinet de la noi, de aici. Ieri am mers acolo, (la
Galaţi) dar n-am putut vorbi cu TOV. Prim secretar.
Ni s-a spus că este foarte greu să luăm legătura cu el,
nici peste două săptămîni. Probabil este foarte
ocupat. Ne-a spus să lăsăm un memoriu.
Cet: La cabinetul lui?
Soţia: Da. Acuma, nu ştiu ce-o să se rezolve
cu acest memoriu, pentru că noi am mai lăsat
memorii din astea şi nu prea s-a rezolvat nimic.
Aşteptăm rezultatul.
Cet: Memoriu l-aţi făcut pentru a vă muta la
SIBIU, sau aveţi o problemă acolo?
Soţia: Avem o problemă aici.
Cet: Şi n-o poate rezolva nimeni?
Soţia: Da, fiindcă e foarte complicată. TOV:
prim secretar de la dumneavoastră ne-a propus c-o
să vorbească cu cineva şi să ne mutăm de aici.
Noi am cam ocolit calea asta, pentru că am
crezut că a vorbit cu ministru adjunct al Ministerului
Sănătăţii, dar pe urmă am înţeles că a discutat cu alta
– cineva.
Noi o să vă mai sunăm şi vă anunţăm ce-am
mai rezolvat.
Cet: Eu vă spun să daţi memoriu, vedeţi care
e situaţia, ţineţi legătura cu persoana care v-a sunat –
şeful de cabinet, - ( al Com. Jud. P.C.R. Galaţi?) şi
eventual o să-i dau un telefon şi-l întreb ce s-a făcut,
ce preconizează să facă, sau să-mi indice drumul cel
bun.
Soţia: Da. Noi ieri am lăsat memoriul, cu
menţiunea – personal TOV.-lui prin secretar.
Probabil c-o să se urgenteze treaba.
Cet: Da, da.
Soţia: O să vă mai sun pe dumneavoastră.
Ora 1147, soţia este chemată de ob.
Soţia: Am vorbit cu ăla la SIBIU şi tipul nu ştie
despre ce este vorba. A zis c-o să mai ţină legătura
cu ăsta de aici (şeful de cabinet).
Ob: Dar nu i-ai spus că vreau să-i trimit un
„coşuleţ”?
Soţia: Nu. Mi-a spus că dacă aici, vedem că nu se
urgentează treaba. Să mergem din nou acolo
(SIBIU). Eventual să-i spunem să ne mutăm acolo
sau în altă parte.
Ob: Eu zic să-i mai trimit ceva. (memoriu), pentru că
aici se simte atmosfera pe care o creez. Se anunţă o
nouă vizită, va veni un nou chirurg, cred că o să
scăpăm de unul din ei. (Gheorghiu sau Hîncu -
doctori).

Ora 1500, ROBI – fiul ob-lui – cheamă 13680 –

DAVID ANDREI str. 7 Noiembrie bl. 46, ap.11 – şi
discută cu cet. JULIAN – coleg de liceu.
Fiul: Ne întîlnim la liceu cu toţii, acum după
amiază?
Cet: Da.
Fiul: Şi cum procedăm? Strîngem bani cu toţii să-i
facem un cadou sau îi dăm banii?
Cet: Mai discutăm.
Fiul: Am auzit că la tine, VALACHE (coleg de-al
lor) i-a dat lui MORARU 200 lei.
Cet: Aşa este.
Fiul: Păi e foarte puţin. Unui şef de comisie poţi să-i
dai doar atîţia bani?
Cet: da e puţin. Ne întîlnim la şcoală şi mai
discutăm.
Fiul: Pe MORARU (profesor) îl găsim acolo?
Cet: Da.

Redat: P.A.

01.07.1988
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 27.06.1988
Nr. 0023691
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”
Ora 15 , soţia ob. este chemată de cet.
45

STAN din TECUCI. (Se pare că este om al muncii la

AUTOSERVICE TECUCI)
Cet: Putem să mergem pe la ora 1630-1700
încolo, pentru gaz? (gazolină).
Soţia: Da, treceţi pe la mine la ora1700.

S-a anunţat operativ Mr. Baciu Ion.

Ora 1910, Robi – fiu – este chemat de ob. –

care se afla la spital.
Ob: Pe birou la mine, sînt 13 plicuri. Vino cu
ele la spital să scriu din ele, cît sînt de gardă.
LIVIA o să stea cu mine aici, ca să scriem
plicurile.
Fiu: Vin să-ţi aduc, dar ceea ce faceţi voi, nu-
i un lucru serios.
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 29.06.1988
Nr. 0023691
Indicativ: 1/B.I.
„GURĂU”
Ora 1225, ob. cheamă 12113 - Brigada Foraj-
Extracţie BERHECI – şi discută cu soţia.
Ob: Vezi c-o să te caute cineva din partea
preotului din TALPIGI. I-am spus că găseşte la tine
două... care le-a uitat. (două canistre cu gazolină).
Soţia: Da, am înţeles. Ăla care a picat din
cireş?
Ob: Da. A fost pe aici, pe la noi ţi-a adus de
toate.
Soţia: Vino la ora 1600 pe la mine cu STAN,
pentru că aşa m-am înţeles cu el.
Ob: Da.

Ora 1255, ob. este chemat de M. LUCA.

Cet: Îi spune că va trece după amiază pe la
obiectiv, întrucît are noutăţi să-i spună.
Ob: Treci, pentru că şi eu am.

Redat: P.A. 03.07.1988

Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 2
Data: 30.06.1988
Nr. 0023691
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1705, ob. este chemat din Galaţi de cet.

MACOVEI RADU.
Cet: Ce-ai făcut la primul secretar la Galaţi?
Ob: M-a chemat GHIŢĂ ANDREI şi mi-a zis
că a spus primul să las un memoriu. Eu m-am
supărat, la început n-am vrut să las nimic. A mai
lăsat un memoriu lui Ghiţă Andrei pentru MARIN
ENACHE şi ... degeaba.
Totuşi, ca să nu-l supăr, m-am dus la (în )
maşină şi-am scris cîteva rînduri, care începeau aşa:
„cu respect vă informez că în municipiul TECUCI,
în Spitalul Municipal, funcţionează medicul criminal
GHEORGHIU ION, care ...” Am început pe tonul
ăsta dur. Am zis: - Rog să delegaţi procuror, medic
legist şi criminalist şi în prezenţa lor sînt femei care
doresc să devină fertile pentru a deveni mame. Eu vă
indic, ce face operaţia ş.a.m.d. Eu nu mai am altă
soluţie, decît să fiu dur.
Cet: Ai mai scris şi despre problemele tale?
 Ob: Am scris că acesta este motivul pentru
care mi se face tot felul de şicane şi ... Am zis că
aştept o săptămână. Între timp am primit telefon de
dincolo, şi le-am zis că pe femeile respective, în
prezenţa celor indicaţi, pot să le apreciez şi în alt
spital. Totul este numai să aprobe cineva să le
operez.
Cet: Era bine să aranjezi cu Ghiţă Andrei să
fii primit în audienţă.
Ob: Nu-i nimic, audienţa pot s-o fac prin
ăstalalt, printr-un simplu telefon. (la Sibiu). Tu crezi
că ghiţă Andrei ar putea să mă deconspire? Să nu-i
dea hîrtia?
Cet: Nu ştiu. Ar trebui să-i dai un telefon lui
Ghiţă Andrei şi să-l întrebi dacă i-a dat „hîrtia”.
Ob: Mai aştept o săptămînă. Acum trebuie să
plec la Bucureşti pentru că sînt supărat pentru că s-a
încălcat procedura în procesul meu. Acuma spun că
se admit cinci martori, pentru că m-au reclamat la
Consiliul de Stat şi procurorul şef de la Galaţi s-a
speriat şi-a dispus să se admită audierea a mai mulţi
martori şi încă alte probe. Eu cred că Consiliul de
Stat nu se implică într-un proces de paternitate.
Cet: Bineînţeles.
Ob: Am făcut o cerere de strămutare a
procesului cu această motivaţie. Trebuie să mă duc
la Bucureşti, la Tribunalul Suprem să susţin şi
cererea de strămutare.
Cet: Dacă n-au dat nici o sentinţă, nu te
strămută în altă parte.
Ob: Da se dă pentru rejudecare în altă parte.
În faţa unei expertize cu excluderea totalăde
paternitate, nu ştiu de ce se mai judecă procesul. Ei
sînt implicaţi numai pentru a-l servi pe Gheorghiu.
Ghinionul meu este că mă lovesc numai de
procuroare, de primăriţe, de ... mama dracului. Este
adevărat că d-na ANDRONACHE este la Zalău!
Cet: Deocamdată, este aici. Este vorba să
plece acolo.
Ob: Dacă pleacă ea, cer şi eu audienţă acolo.
Cum pot să aflu cînd pleacă?
Cet: Îţi spun eu.

Redat: P.A.

03.07.1988
P.M/ S/005517 30.06.1988
Nr ex.2 ex.nr.1 la I/BI
NOTĂ
Sursa vă informează că dr. Ganea Mihai din Tecuci
str. 7 Noiembrie nr 27, nr 9, spune că în 21 iunie
1988 a fost primit în audienţă împreună cu soţia sa,
de către tov. prim secretar al comitetului Judeţean de
Partid Sibiu.Cu ocazia audierii, a făcut cunoscut o
serie de ilegalităţi ce se comit în municipiul Tecuci
obţinând promisiunea de a se interveni pe lângă tov.
……………..pentru a fi sprijinit în vederea
transferului său şi al soţiei în judeţul Bacău unde
deja au cerere depusă.
A mai sesizat faptul că dr. Gheorghiu Ion în anii din
trecut şi chiar în prezent propunea unor femei între
20-40 de ani, contra unor sume mari, să le opereze
de apendicită producându-le interoperator legarea
trompelor pentru a nu da naştere la copii. În prezent
unele victime ale dr. Gheorghiu s-au prezentat la dr.
Ganea acuzând unele dureri, altele, dorind să dea
naştere la copii, rugându-l să le opereze pentru a
naşte. Se pare că în acest sens întâmpină greutăţi din
partea Dr. Gheorghiu, şi a acoliţilor săi care încearcă
să-l determine să-şi dea demisia şi să părăsească în
mod ruşinos oraşul.
A fost contactat pentru a fi operate:
1 MĂRGEAN GETA, 28 de ani, din satul
Tălpi……..
2 TĂTARU IOANA din Tecuci, Aleea Ştrandului,
bl. I5 ap…. s .indesc,
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 04.07.1988
Nr. 0023691
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1652. Obiectivul cheamă 12113 şi discută

cu soţia.
Ob: M-am gîndit să merg pe cont propriu şi
să nu mai vorbesc cu nimeni. Am adresele tuturor
editurilor şi trimit cartea aia la Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică...
Soţia: E clar. Numai bîzoi ai în cap, măi
MIHAI. De căldură cred. Fii atent că trebuie să
discutăm acasă şi să ne mişcăm ceva mai repede
pentru că, s-ar părea că zama asta are să o ia
BRĂILA. Pe noi şi pe cei de la MATCA. Şi pe
urmă, îţi dai seama. Iar probleme cu transferuri, cu
ministere,... încep alte distracţii. Şi asta de la întîi
august. Eu dacă aş şti sigur, să mă duc la ăştia şi să-
mi facă de pe acum transferul.
Ob: Da la MOINEŞTI, unde eşti cunoscută.
Redat: M.S.
09.07.19
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 05.07.1988
Nr. 0023691
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1129. Obiectivul e chemat din IAŞI de

cet. TEODOROVICI.
Cet: M-a sunat profesorul şi mi-a spus că te
aşteaptă să vii cu „documentul”, ca să te ajute. Am
aranjat cu doctorul IVAN şi cu d-na GROZA să te
ajute. Cînd vii la IAŞI?
Ob: Zilel astea. E bine să vin zilele astea?
Cet: Da sigur că da.
Ob: Vă dau un telefon mîine.
Cet: Păi ce, nu te mai precipita. Dacă am
vorbit acolo, te cheamă sigur.
Ob: Am înţeles. Îl caut acolo şi zic că am
venit din partea dumneavoastră. Şi dacă o să fie
nevoie: vă găsesc la PIATRA NEAMŢ.
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 3
Data:

6.07. 1988
Nr. 0023691
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1054. Obiectivul cheamă 12113 şi discută

cu soţia.
Soţia: Ce esti aşa de „bucuros”?
Ob. Am avut o discuţie cu SECARĂ, m-a
jignit, mi-a zis că se îndoieşte de diplomă.
Soţia: Şi?...
Ob. Şi ca să nu fie probleme i-am înregistrat
convorbirea de ieri. Şi am s-o arăt şi procurorului
şef. M-a trimis în secţie. „Domnule, n-am ce căuta
acolo! M-au dat afară. Mi-au luat dulapul, mi-au
închis uşa, nu-mi dau nimic, de două luni stau aşa,
ce vrei să înebunesc acolo? Stau prin curte”. „Nu,
nu, dacă stai în curte, nu te plătesc”. „Dar ce să fac
domnule?” Şi nicicum „nu mai stau de vorbă”... şi
m-a concediat. Era de faţă DIACIUC şi IVANOV. I-
am spus că mă duc la procurorul şef.
Soţia: DIACIUC ce zicea?
Ob. Ce să zică, că daţi-le pace, că doar ştiţi
că nu se poate. E pornit, că am instigat oamenii şi
portarul... Am făcut hîrtia, dar am impresia că e
nevoie şi de sentinţa lor. Madam ALEXA nu poate
să-mi dea sentinţa pînă nu vorbeşte cu jurişti.
Soţia: Da...
Ob. Văd că eşti dezarmată şi tu.
Soţia: Păi, ce poţi să mai zici în faza asta?
Ob. Da măi, dar ce era să fac, dacă o... mi-a
zis că am diplomă falsă, nu am făcut către
procurorul şef „Vă rog să mă spijiniţi şi să alegeţi să
plec din secţia de chirurgie”. I-am spus lui
SECARĂ, că mă duc în locul lui GHEORGHIU
LIVIU. În fond ce? Să se termine odată! „Că toată
lumea e cu ochii pe mine, Direcţia Sanitară şi
autorităţile de partid şi de stat locale... sînt supărate”.
Soţia: Dar de ce sînt supărate?
Ob. Tocmai asta vreau să văd şi eu. Îmi dau
demisia, i-am spus. Nu, nici demisia nu se poate.
„Lasă-mă domnule să mă duc să-mi înscriu băiatul”.
„Nu se poate”.
Soţia: Nici demisia nu ţi-o primeşti?
Ob. Nu.
Soţia: E bine aşa.
Ob. Mă duc la MARCU.
Soţia: Auzi, dar sper că nu le-ai spus că se
scapă pe partea aialaltă?
Ob. De PACIFIC?
Soţia: Da.
Ob. Nu. Totul este concentrat... EUROPA...
tot, tot, tot... nimic în PACIFIC.
Soţia: Bine. Nici să nu spui.
Ob. Nici vorbă! PACIFICUL e liber total.
Nici aici la procurorul şef nu spun pentru ce plec.
Le-am zis că plec din patru motive: şeful secţiei mă
şicanează şi duşmăneşte, ştie toată lumea şi
autorităţile că mă denigrează, afirmă că sînt un om
de nimic şi falsificator de diplome, şi că atmosfera
aceasta, este periculoasă pentru viaţa bolnavului şi
vă dă dreptul să interveniţi. Şi în final, cu începere
de azi, „refuz să lucrez cu doctorul GHEORGHIU.
Am să-i spunşi verbal mai multe, dacă e curios...”.

Ora 2018. Obiectivul e chemat de cet.

NECULA.
.....................................................................................
Ob. Am să merg marţi în audienţă la tov-şa
prim să văd de ce e supărată pe mine şi ca să-i cer
un loc de muncă.
Cet: Asta trebuai s-o faci mai demult.
Ob. Cum să mă duc, dacă ei m-au denigrat cu
TATOMIR, minuni... Acum îmi va confirma şi
procurorul municipiului că a intervenit DIRECŢIA
SANITARĂ. D-le, DIR. SANITARĂ e una iar
MONU e alta. Zice, că pînă la ei a ajuns întrebarea
dacă diploma mea nu e falsă. Ceia ce l-a făcut sî rîdă
pe birtul procuror şef. El mi-a confirmat, că în
spatele tuturor stă acest milionar (GHEORGHIU)
care finanţeazăbtoate acţiuniloe de denigrare a lui
GANEA. Ca să rămînă el cu feciorul său. Loc pentru
al treilea n-a fost. Rămînă ei. Nu mai pun piciorul
acolo. Nu sînt satisfăcuţi. „Ce vreţi domnilor?” Ce-
am spus-o între patru ochi. „Să te sinucizi că ai
îndrăznit să te ridici împotriva noastră. Noi sîntem
invincibili”.Nu e exclus cînd ies în stradă să se
descarce în mine o armă de vînătoare cu două ţevi,
în manieră... PALERMO.
Cet: N-o luaţi chiar aşa. Staţi acolo.
Ob. Eu nu mă mai duc acolo.
Cet: Şi atunci ce faceţi? Vă desfac contractul
de muncă?
Ob. Foarte bine. O să-l rog pe primul
secretar, o să rog conducerea superioasră de partid şi
de stat. Ce săfac? Nu trebuie să trăiesc şi eu? Ce să
fac? Să aştept să-mi omoare un bolnav şi să zică că
l-am omorît eu? Şi cu asta m-au ameninţat. Ce rău
mi-a părut că nu aveam casetofonul la mine.
Cet: Fantastic!
Ob. L-am rugat pe procurorul şef să
intervină. Adică, în condiţiile acestea, este periculos
pentru asistenţa medico-chirurgicală a bolnavilor
acest climat şi deci îi dă dreptul procurorului şef să
sesizeze autorităţile.
Cet: Şi eu cred că e aşa.
Ob: Şi le-am spus „mă duc eu în locul lui
GHEORGHIU LIVIU, că şi aşa nu-l ocupă”. Şi-am
să mă duc eu medic specialist la circă. Lasă-mă să
mă duc să-mi înscriu băiatul la facultate că e bolnav
de ulcer perforat (aşa este) şi nu poate merge
neînsoţit. „Nu mă interesează!”. Păi da aşa se
vorbeşte cu mine? Da ce sînt eu, iobăgit, sclavit, pe
domeniul familiei GHEORGHIU? Nu se mai poate.
Şi de nicăieri nici o reacţie.
Cet: E foarte trist...
Redat: M.S.
09.07.1988
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 09.07.1988
Nr. 0023691
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”
Ora 9 , ob. este chemat de soţie. Ob. îi
58

spune că a făcut o scrisoare, adresată directorului

Spitalului Municipal TECUCI în care menţionează
că din cauza gravelor acuzaţii ce i se aduc şi care au
ajuns la urechile oamenilor din oraş, v-a îmbolnăvit
de nevroză şi nu mai poate face gărzi şi serviciu în
spital împreună cu doctorul Gheorghiu şi fiul
acestuia – LIVIU.
Scrisoarea este redactatp în trei exemplare. A
mai întocmit un opis cu toate lucrările ştiinţifice,
literare şi alte „publicaţii”, pe care-l va înainta
Conducerii superioare de partid, însoţit de un mic
memoriu, pentru a face dovada că are diploma de
doctor legală, nu aşa cum susţine doctorul
Gheorghiu Ion că n-ar avea nici diplomă de medic.
Soţia: Fă şi treaba cealaltă, ca să le trimiţi pe
toate odată.
Ob: Da. Dacă nu mă înţelege nimeni aici am
să mă adresez şi unor foruri internaţionale.
Soţia: Vezi cum le compui.
 Ora 1242, ob. cheamă Bacău 12497 – (revista
ATENEU) şi discută cu cet. GENOIU:
Ob: Îi spune că după amiază va veni cu soţia
la BACĂU, după care vor pleca în altă parte.
Cet: De la mine o să pleci mîine. În seara asta
sunt ocupat cu o activitate culturală la MĂGURA –
o localitate lîngă BACĂU.
Ob: Dacă ajung devreme, noi merge şi eu.

Redat: P.A.

14.07.1988
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic

Nr. file: 1
Data: 12.07.1988
Nr. 0023691
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”
Ora 820, ob. cheamă IAŞI 78393 şi discută cu
cet. TITUS CEIA.
Ob: Pot să vin la IAŞI, la EDITURĂ?
Cet: Da, sînteţi aşteptat.
Ob: Cred c-o să plec după amiază spre IAŞI,
pentru că trebuie să merg în audienţă la Tov-şa prim
secretar. Am ajuns rău de tot. Am să-ţi explic cînd
ne întîlnim.
Ora 1020, ob. este chemat de cetna PATRICHI
MILICA (legătura mai veche – am al muncii la
PLĂCINTĂRIA din TECUCI).
Cetna: Am un necaz cu sora mea. Se ţine de
capul ei un procuror, care nu are copii şi nu-i lasă pe
alţii să trăiască. Veniţi pe la mine să vă explic despre
ce este vorba.
Redat: P.A.
14.07.1988
POSTUL: 29 - I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 18.07.1988
NR: 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

GURĂU
Din exploatarea mijlocului T.O. şi din
înregistrărileefectuate în perioada 13-18 iulie 1988 a
rezultat că obiectivul a fost mai mult preocupat de
fiul său – ROBERT – care a dat examen la
Facultatea de Medicină Iaşi, dar după cît se pare, nu
va reuşi.
Obiectivul a luat legătura cu Sergiu Adam de la
revista „Ateneu” Bacău – telefon 22676 şi cu Radu
Macovei de la ziarul „Viaţa Nouă” – Galaţi – tel.
11772, spunîndu-le că îi vor vizita la redacţie. Nu
spune şi scopul vizitei.
Prin intermediul lui Rodica (sora soţiei ob.),
obiectivul i-a cumpărat soţiei 9 grame aur de 14
karate la 1000 lei gramul.

19.07.1988

Redat: T.G.
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POSTUL: 29 - I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 20
NR: 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

GURĂU

Ora 1930, obiectivul este sunat de către o

domnişoară EMILIA:
Cetna: Am fost astăzi şi este foarte
gravă problema!...
Ob: (o întrerupe): Dar nu discuta
chestiile ăstea prin telefon! Spune-i lui Dan să vină
pe aici.
Cetna: Nu poate veni în seara aceasta,
pentru că nu mai trece pe aici şi nu am cum să-i spun
să vină la dumneavoastră.
Ob: În orice caz, fă cumva ca să ...,
ştii?...
Cetna:Da.
Ob: În orice caz să vină el la mine.
Cetna: Da.

Ora 2100, Obiectivul sună la Piatra Neamţ 24855

(Casa Ciucă) şi discută cu o cetăţeană:
 Ob: Soţul dumneavoastră este acasă?
Cetna: Nu. E plecat cu cineva de la
Comitetul de Cultură.
Ob: Înseamnă că îl sun mîine la
muzeu (la serviciu). Dumneavoastră ce mai faceţi?
Cetna: Zilele acestea plec la Mare.
Ob: nu v-aş recomanda, pentru că toţi
care au venit, în afară de arsurile normale de la
soare, mai au nişte pete–arsuri suspecte. Bulgarii,
deja au închis litoralul lor...

22.07.1988

Redat: T.G.
Post: 19 - ICT
Ex. unic
Nr. file: 2
Data: 22.07.1988
Nr. 0023747
Indicativ: 1/B.I.

„RĂDULESCU”

Ora 1200, de la ob., cetna GANEA LIVIA

(soţia doctorului GANEA MIHAI) cheamă BACĂU
– 22316 (locuinţa GENOIU) şi discută cu cetna
Genoiu.
Cetna Ganea: Doream cu domnul GENOIU.
Cetna G: Este plecat într-o acţiune.
Cetna Ganea: Noi reuşisem să antrenăm pe
cineva în problma noastră (loc de muncă pentru soţ)
şi nu ştiu dacă s-a mai făcut ceva sau nu.
Cetna G: Ştiu că pe linia cărţii s-a făcut ceva.
(carte pentru publicare a ob.-lui) .
Cetna Ganea: Pe mine mă interesează
problema cealaltă (serviciu pentru şoţ).
Cetna G: Nu ştiu nimic.
Cetna Ganea: ştiţi de ce? Totuşi trebuie să
facă ceva, pentru că nu poate sta la infinit aşa ... într-
o stare de asta, de grevă. (soţul nu mai lucrează la
spital).
Cetna G: în grevă?
 Cetna Ganea: Da, tot în grevă este. Între timp
n-am lămurit că şi Galaţiul are aceeaşi părere
execreabilă despre conducerea de aici, de la
TECUCI, nu numai de conducerea Spitalului.
Cetna G: Dar ce se întîmplă? Dacă părerea
este aşa, nu se face numire?
Cetna Ganea: Da, dar se întîrzie, pentru că
orice anchetă trebuie să-şi urmeze drumul ei şi
filiera ei, pentru că nu te crede nimeni pe cuvînt.
Dacă noi, am fi avut o confirmare de acolo, îţi dădea
demisia de aici. Aici nu se poate lua transferul.
Cetna G: Dar nu se poate aşa ceva. Trebuie
să-şi ia un tranfer.
Cetna Ganea: Da, dar dacă el (doctor Ganea)
este de atîta timp în grevă, vă daţi seama că este... ce
să-i spună?, doar concediul fără plată. Doar aşa.
Aşteptăm o veste de la domnul GENOIU.
Cetna G: Reveniţi pe marţi cu un telefon.

Redat: plt. adj. P.A.

22.07.1988
Redat din l. română
Strict secret
Post: 19 - ICT
Ex. unic
Nr. file: 2
Data: 25.07.1988
Nr. 0023747
Indicativ: 1/B.I.

„RĂDULESCU”

Ora 1215. Cetăţeanul GANEA aflat la

obiectiv cheamă (prin comandă) MINISTERULO
MUNCII la REGISTRATURĂ.
Cet G: Am făcut un memoriu către tovarăşul
ministru pentru o maşină. Aş vrea să ştiu cum pot să
dau de urma memoriului?
Cetna: De mult a sosit?
Cet G: cam de o lună.
Cetna: Chemaţi la numărul 334060, interior 228.

Ora 1316. Cetăţeanul GANEA cheamă BUCUREŞTI

334060, interior 228 şi discută cu un cetăţean.
Cet G: Aş dori o realţie. Am făcut un memoriu la
tov. ministru acum o lună şi aş vrea să ştiu unde este
numărul meu?
Cet: Cum vă numiţi?
Cet G: Doctor GANEA de la TECUCI, jud.
GALAŢI.
Cet: Cînd aţi depus actele pentru maşină?
Cet G: Nu am depus actele, am făcut doar un
memoriu. Şi am solicitat să mi se indice ce acte să
depun în funcţie de conţinutul memoriului.
Cet: Să vă notez numele. Eu nu am văzut o astfel de
lucrare. În mod normal ar fi trebuit s-o văd. Poşta
este bine asigurată?
Cet G: Da. Am primit confirmarea că s-a primit.
Cet: Dacă aţi primit confirmarea, trebuia automat să
primiţi un inventar cu actele care se depun în astfel
de situaţii. Nu vreţi să vă spun ce acte trebuie să
trimiteţi?
Cet G: Ba da.
Cet: Vă trebuie o recomandare medicală eliberată de
un expert medical, adeverinţă că sînteţi încadrat în
muncă, invaliditatea se datorează unui accident de
muncă?
Cet G: Nu.
Cet: Atunci, astea două dovezi însoţite de o cerere
din care să rezulte necesitatea şi o declaraţie că nu
aţi dobîndit maţină în ultimii cinci ani.
(N.L. – Cetăţeanul se numeşte CIACALOPOL iar
cet. GANEA se va deplasa personal la Bucureşti să
depună actele. Din alte înregistrări a rezultat
aspectul că cet. GANEA şi-a vîndut maşina DACIA
1300 din motiv că nu se găsesc piese şi că piesele
româneşti sînt de proastă calitate el avînd o
admiraţie totală pentru nemţi, lăudînd marca
TRABANT, mai ales că s poate circula cu gazolină,
cu gaz lampant sau cu motorină în amestec cu gaz)
Ora 1518. Cetăţeanul GANEA cheamă
CODLEA telefon 50575 şi discută cu cet.
GRIGORE FLORIAN.
Cet G: Vă vorbesc din partea unui vecin care e
prieten cu dumneavoastră.
Cet: Da, VIOREL.
Cet G: Şi mi-a povestit despre maşina aia a
dumneavoastră. Mîine am nişte probleme pe la
BRAŞOV şi aş fi trecut şi pe la dumneavoastră.
Cet: Puteţi să treceţi că eu sînt toată ziua acasă.

Redat: M.S.

25.07.1988 *
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POSTUL: 29 - I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 26.07.1988
NR: 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

GURĂU

Ora 0825, soţia obiectivului este

sunată interurban (Galaţi) de către cetăţeanul RADU
(Macovei):
Cet: Acum mă aşteaptă MOCANU
(Directorul Direcţiei Sanitare jud. Galaţi).Mai ai
ceva noutăţi în legătură cu Mihai (ob)? Ca să i le
spun.
Soţia: Nu mai am: Am auzit că ieri ar di venit
şefa de cadre cu gorila directorului, dar nu ne- au
găsit acasă. Dar el nu ştie dacă s-a luat vreo măsură?
Cet: Eu acum mă duc la el şi mai discut în principiu
problema lui Mihai (ob).
Soţia: Dar cu madam... ai vorbit?
Cet: Am vorbit mai demult, dar nu puteam să
discut amănunte pentru că erau mai mulţi. I-am spus
doar că „am auzit că a fost Ganea (ob) la primul
secretar” , la care mi-a spus: „acolo (Tecuci) o să
punem ordine”. După ton, am înţeles că ar pune
ordine nu numai în cazul lui Ganea, ci şi în alte
probleme de acolo. Dacă aflu ceva, vă mai sun.
Ora 1340, obiectivul este sunat din nou de RADU:
Cet R: am fost acolo (la Mocanu) şi se grăbea
să plece la iveşti. I-am zis că vreau să dicut în
problema ta, la care mi-a zis: „bine că aţi venit că şi
aşa avem de discutat multe”. O să discut din nou cu
el poimîine.
Ob: Bun, La ăştia de aici nu ştiu ce le coace
mintea; că azi am primit o vizită; a venit o echipă
formată din gorila directorului – TODIŢĂ – arbitru,
cu şefa serviciului plan şi asistentul şef de la
„chirurgie”. M-am simţit jugnit de aşa o formaţie, de
parcă s-ar fi dus la un postar, nu la un medic! Putea
să vină directorul, secretarul de partid, că doar sînt
medic. Dar i-am primit frumos; le-am pus o casetă
cu vocea lui Gheorghiu (dr) care spunea: „ţi-ai
falsificat diploma, ai carte de muncă falsă...”, la care
ei au vrut să plece. Le-am spus că de două luni nu
mi-au dat de lucru şi m-au dat afară ca de pe moşie.
Gorila (Todiţă) mi-a promis să mă duc în policlinică
şi am zis că accept. Dar eu am interpretat altfel
prezenţa lor azi la mine, că azi au C.O.M. şi cred că
aveau nevoie de proces-verbal... pentru desfacerea
contractului. Dacă ei fac acest lucru, îmi dă
posibilitatea să-i dau în judecată şi să fac public
motivele că nu pot lucra într-o secţie unde se leagă
trompele. Dar pe de altă parte îmi face şi bine, să
scap de ei, chiar de m-aş duce la o circă în vîrf de
munte, că mai ticăloşi ca ăştia nu există. Practic nu
mă aşteptam la vizita de azi, ci doar să intervină
primul secretar.
Cet R: Nu ştiu ce să mai spun. Dar azi o să te
discute în şedinţă?
 Ob: Nu ştiu decît că vor să-l promoveze pe
ăsta mie (dr. Gheorghiu Liviu) că tatăl lui (dr.
Gheorghiu Ion) nu mai are specialist cu care să lege
trompele!

La ora 1535, obiectivul îl cheamă la el acasă

pe Necula Ionel de la casa de Cultură.

27.07.1988

Redat: T.G.
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POSTUL: 29 - I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 27.07.1988
NR: 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

GURĂU

Ora 2130, obiectivul îl sună acasă pe

avocatul SUSANU (tel. 14152):
Ob: ... Acum am venit de la Codlea ca să
cumpăr un „TRABANT” de ocazie, dar nu mi-a
convenit. Eu vreau un „Trabant” nou şi am luat
legătura cu Ministerul Muncii. Deja mi-am adus de
la Braşov un certificat eliberat de Spitalul Judeţean
cu un diagnostic de infirmitate! Acum depinde ce
rezolv cu Galaţiul. Îmi trebuiesc două hîrtii: una de
la Notariat că în ultimii cinci ani nu am avut maşină,
probabil că nu am avut maşină de la I.D.M.S.
Cet S: Da. Aceasta o faci printr-o declaraţie
verbală la Notariat ane xă în ultimii ani nu aţi avut
maşină de la I.D.M.S. Apoi îmi trebuie o
recomandare în urma diagnosticului de expertiză pe
baza certificatului pe care l-am adus.
Ob: ... Şi te mai rog să mă ajuţi cu chestia
aia... (referitor la servici?)
Cet S: Dar l-aţi mai contactat pe tipul
ăla?(Radu Macovei de la Galaţi?)
 Ob: Da şi va avea mîine o discuţie cu şeful
mare. (directorul Mocanu). Mîine o să fiu şi eu la
Galaţi. Dar se iveşte o posibilitate la care nu s-a
gîndit nimeni. Dar nu ştiu în ce măsură îi dă curs...
(hîrtiei făcute de ob.).
Cet S: trebuie să-i dea curs. Faptele vor fi
amnistiate, dar trebuie localizate în timp (legarea de
trompe?). Noi nu arătăm decît datele, persoanele şi
perioada aproximativă. Aşa fiind situaţia, o să le
interzică profesarea profesiei (la medici).
Ob: Chiar dacă faptele au fost amnistiate, au rămas
sechele.
Cet S: Asta e altă problemă. Pe noi ne interesează să
li se stabilească vina... Dar nu discutăm acstea la
telefon!
Ob: Să ne întîlnim mîine după-masă. Mîine
dimineaţă mă duc la Comisia de expertiză să-mi dea
un certificat să-mi iau maşină (Trabant) şi acest
cetificat să-l folosesc şi la justificarea incapacităţii
temporare de muncă. Adică nu pot lucra cu un
singur picior! (rîde).
Cet S: Bun, ne găsim mîine seară.
Din exploatarea mijlocului T.O. a rezultat că
obiectivul merge frecvent cu bicicleta sport pînă la
soţie la serviciu (Berheci) – fără să se plîngă că îl
supără piciorul. Probabil că acum se prevalează de
piciorul fracturat acum un an la schi.
Redat din l. română
Strict secret
Post: 19 - ICT
Ex. unic
Nr. file: 2
Data: 28.07.1988
Nr. 0023747
Indicativ: 1/B.I.

„RĂDULESCU”

Cetăţeanul GANEA aflat la obiectiv cheamă

CODLEA telefon 50575 la familia TUIA. Îi
răspunde o cetăţeană. Întrebată dacă cetăţeanul
(GRIGORE FLORIN), vecin cu ea, ste pe acasă, ea
răspunde că nu. I se face propunerea să revină mai
tîrziu cu un telefon.

Cetăţeanul GANEA cheamă CONSTANŢA telefon

23358 şi discută cu cet. MIVHI. Îl întreabă ce-i mai
face motoreta şi îi promite să-l ajute cu ceva
gazolină cu prima ocazie ce va ajunge pe la el. În
rest, nu se discută probleme de interes operativ.
Cetăţeanul GANEA cheamă SIBIU telefon 31952 şi
discută cu posesorul numărului apelat. Nu se discută
probleme de interes operativ.
Redat: M.S.

28.07.1988
Redat din l. română
Strict secret
Post: 19 - ICT
Ex. unic
Nr. file: 2
Data: 29.07.1988
Nr. 0023747
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1930. Cetăţeanul GANEA aflat la obiectiv

cheamă 13152 locuinţa avocatului SUSANU şi
discută cu acesta.
Cet G: V-am căuta ieri.
CetS: Mi-a spus soţia.
Cet G: Noi am fost azi la GALAŢI:
Cet S: Şi, aţi călcat cu „dreptul”?
Cet G: Da. Deşi am făcut puţin scandal. Îmi
procurasem toate actele, dar îmi lipsea cel medical.
M-am dus la ORTOPED, ori ăsta ştia deja pentru că
a fost pus în gardă de către directorul direcţiei.
Cet S: Şi l-a dat pînă la urmă?
Cet G:Bineînţeles. Dar l-am luat cu foarte mare
diplomaţie şi l-am determinat, neavînd altă ieşire,să-
mi dea certificatul. Aşa că, din punctul acesta de
vedere mă consider satisfăcut, că am rezolvat
problema maşinii.
Cet S: Asta e o treabă extraordinară acum, în zilele
noastre.
 Cet G: (ironic) Mai îmi lipseşte o piesă,
adeverinţa de salariat.
Cet S: Da, da... dar nu-i nimic.
Cet G: Vroiam totuşi să ne întîlnim mîine să stăm de
vorbă.
Cet S: E posibil să plec. Am o problemă familiară.

(N.L. Cetăţeanul GANEA e foarte suspicios de

faprul că doctorul ortoped deja ştia că el îi va cere
acest certificat).
CetS: Mă bucur că aţi rezolvat totuşi.
Cet G: Am trecut şi pe la MIHAI, că avea un lot
experimental de pepeni. L-am întrebat despre
pepeni, despre udatul lor, despre minim... Mi-a zis
că astea nu sînt treburi de ... (doctor) şi am plecat de
la el puţin amărît. N-am discutat nici măcar despre
procesul ăla de la Bucureşti. Că vroiam totuşi să-mi
dea nişte indicaţii ce să vorbesc acolo. Că doar
trebuie să vorbesc şi acolo ceva. Nici nu am
îndrăznit să-i zic să vină cu mine., dar cred că nu e
nevoie, nu? La strămutare.
Cet S: Nu e nevoie, dar măcar cîteva cuvinte. Aţi
făcut bine cererea, dar mai trebuiesc nişte concluzii.
CetS: Cînd e procesul?
Cet G: Pe zece.Iar pe 15 am procesul cu SPITALUL
pntru programul ăla.

Ora 2311. Cetăţeanul GANEA aflat la obiectiv e

chemat de avocatul SUSANU:
Cet S: Domnule doctor, mîine nu mai plec.
Cet G: Foarte bine. Mîine pe la ora 9 nu sînt acasă.
 Cet S: Mîine am puţină treabă la
JUDECĂTORIE după care mă găsiţi acasă. Scuze
pentru deranj, dacă cumva v-aţi culcat.
Cet G: Nu dormeam. Am o altă ocupaţie. Scriu uh
POEM şi mă inspir din BIBLIE.

Ora 2300. Cetăţeana GANEA e chemată de

avocatul MIHAI CĂCESCU.
Cet: Eşti de serviciu?
Cetna: da.
Cet: Şi cînd scapi?
Cetna: Mîine dimineaţă pe la 730-800.
Cet: Ai putea sta pînă la opt, să trecem şi noi pe la
tine, că plecăm la CONSTANŢA.
Cetna: Dar pînă în ora opt să fie.
Cet: La ora opt jumate sînt la tine.

Redat: M.S.

30.07.1988
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POSTUL: 29 - I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 30.07.1988
NR: 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

GURĂU

Din exploatarea mijlocului T.O. şi din înregistrările

din 28-30 iulie a rezultat că obiectivul este preocupat
de întocmirea dosarului de a-şi cumpăra un
„Trabant”. Prin Ministerul Muncii. Una din hîrtiile
necesare la dosar, este şi o declaraţie că în ultimii
cinci nu a avut maşină de la vreo persoană fizică sau
de la stat.
În discuţiile ce le poartă cu soţia şi verificînd cînd a
fost înmatriculată ultima maşină, obiectivul constată
că a fost la 15.08.1988; deci declaraţia este cu 17
zile mai puţin decît cinci ani. El este de părere să
anexeze o completare că lipsesc 17 zile, dar soţia îl
îndeamnă să lase aşa prima declaraţie, fără
completare, că poate nu se sesizează nimeni.

31.07.1988

Redat: T.G.
Sursa Andrei Ion .
1 august 1988
Loc …
Data 1.08.1988
Nr. 15330/133 1 AUGUST 1988
Notă informativă
1 VIII 1988
În ziua de 31 iulie 1988 la ora 9.30, sursa s-a
întâlnit în holul casei de cultură cu dr. Ganea de la
secţia de chirurgie Tecuci.
El a spus următoarele: Am primit o notă de
constatare şi un calificativ de la COM de la Tecuci
cei de la birou au spus că le este ruşine să îl treacă
în procesul verbal al COM de la spitalul Bacău
Am cerut să fiu dat în policlinică şi ei au refuzat
şi atunci eu m-am pus în grevă şi nu mă prezint la
post, condiţionând prezentarea la serviciu, de
îndepărtarea dr. Gheorghiu de la secţia chirurgie
Tecuci.
Am fost în audienţă la prim secretara PCR de la
Tecuci şi ea a spus că m-a studiat
organoleptic………
Şi eu am ieşit afară de la ea. Am făcut sesizări şi
la Nicu Ceauşescu şi la Sibiu şi sper ca să se
dea la ………şi după sesizarea pentru rezolvare.
Ei nici nu vor să-mi dea drumul să plec şi nici
nu-mi dau satisfacţie, astfel că voi sta în grevă până
la noi evenimente.
Andrei Ion
N. L. Ganea Mihai este lucrat prin D.U.I
Nota a fost trimisă conform instructajului făcut.
Informatorul îl va contacta pentru a stabili ce alte
activităţi va desfăşura pentru rezolvarea problemelor
personale.
Dată La D.U.I..
s.indesc.
_
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POSTUL: 29 - I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 01.08.1988
NR: 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

GURĂU

Din exploatarea mijlocului T.O., nu am rezolvat

aspecte de interes operativ la obiectiv în zilele de
31.07.- 01.08.1988.
Pe data de 31.07.1988, obiectivul a invitat pe Necula
Ionel (de la Casa de Cultură) şi avocatul Susanu la
el, care au venit şi au stat pînă la ora 2200. Fiul
obiectivului – Robert – nu a reuşit la facultate şi va
pleca în zilele următoare la mama lui la Baia Mare.

02.08.1988
Redat: T.G.
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POSTUL: 29 - I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 05.08.1988
NR: 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

GURĂU

Ora 1810, obiectivul îl sună acasă pe NECULA

IONEL (de la Casa de Cultură) ce este ofiţer de
serviciu la Comitetul Mun. P.C.R. – TECUCI:
Ob: Mîine să treci pe la mine să-ţi dau să citeşti ceva
interesant; şase pagini de o sentinţă penală.
Cet N: Aha!n (bănuieşte că e vorba de sentinţa în
urma unui dosar al obiectivului).
Ob: Dar unde este? ... (avocatul Susanu).
Cet: N: O fi pe la mama lui sau pe la Galaţi.
Ob: Pentru că de acum va trebui să ţin piept de unul
singur. Mai am nevoie de el (avocat) să mă iniţieze
şi să-mi dea nişte sfaturi. Un amănunt dacă îl rezolv,
îmi rezolv toată problema. Adică sînt în posesia unei
probleme şi ... Treci pe la mine?
Cet: Da.
Ob: În rest ce mai este nou pe acolo? (cenaclu?)
Cet: Mai nimic.
06.08.1988
TV/S 00639 din 6.08.1988 6 AUGUST 1988
Nr ex. 2 ex. 1 la I.BI
În atenţie s. indesc.
NOTĂ
Sursa vă informează că Dr. GANEA MIHAI din
Tecuci, str. 7 Nov. Nr. 27 ap 9, spunea lui Ionescu
Gheorghe din Braşov că a depus un memoriu la şeful
de cabinet al Comitetului Judeţean Galaţi al PCR şi
pentru că nu i s-a răspuns încă, a făcut revenire
spunând că revenirea sa constituie un adevărat
strigăt, strigăt de dreptate, deoarece asociază
maniera practicată împotriva lui unui act criminal(
din punct de vedere moral).
Datorită intransigenţei sale pentru atitudinea luată
împotriva corupţiei, a devenit indezirabil pentru
factorii de răspundere de la locul său de muncă.
Corupţia în oraşul Tecuci tinde să ia amploarea unui
ocean- deoarece ori de câte ori s-a adresat în situaţii
limită,organului local de partid, ori nu i s-a răspuns
ori s-au folosit expresii colaterale” Orice uşă, oricât
de sus veţi deschide, vom avea grijă ca prin notele
de relaţie pe care le dăm , să nu aveţi câştig de
cauză”, sau 50v „Am luat cunoştinţă organoleptic
de comportarea dumitale, aşa că să nu crezi că-ţi
merge”.Apreciază că i s-a luat în mod abuziv,
anticonstituţional, dreptul la muncă, nu i se permite
accesul în sala de operaţii şi nici în incinta secţiei de
chirurgie., tocmai lui care se consideră dedicat
profesiei. Speră să i se rezolve favorabil memoriile.
s.indesc.
PM/ 00714/ 06. 08. 1988
Nr. ex. 2 Ex. nr 1 1/BI În atenţie

NOTĂ

Sursa vă informează că numitul GANEA MIHAI

din Tecuci, str. 7 Noiembrie,Bl 27, ap 9, s-a adresat
directorului SECARĂ , director al spitalului
municipal Tecuci, comunicându-i că a contestat la
Judecătoria Tecuci, decizia de desfacere a
contractului său de muncă.
Până la pronunţarea hotărârii judecătoreşti,
roagă, să fie reîncadrat în muncă.
s.indesc.
Redat din l. română
Strict secret
Post: 19 - ICT
Ex. unic
Nr. file: 2
Data: 07.08.1988
Nr. 0023747
Indicativ: 1/B.I.

„RĂDULESCU”
Ora 1029. Cetăţeana GANEA e chemată de soţul ei:
Cet G: LIVIA, eu vorbesc de la maică ta. Am
bătut la maşină o cerere către SECARĂ pe care
mîine dimineaţă, are s-o ducă maică-ta de la poşta
mare pentru ca să fie sigur că ajunge la el.
Cetna: Dar de ce să o pună ea?
Cet G: Pentru că, eu am să fiu la tine. Şi am
scris aşa: „Întrucît ce împlinesc treizeci de zile de
cînd... şi în repetate rînduri, periodic v-am rugat să
interveniţi şi n-aţi intervenit, şi aşa mai departe. Rog
să-mi comunicaţi de urgenţă hotărîrea
dumneavoastră”. La care am anexat un alt bileţel pe
care l-am bătut cu majusculoe. „Din acest interval,
reţineţi: 21 zile concediu legal de odihnă, 14 zile în
care am fost chemat la instanţe judecătoreşti şi
cercetări, 3 zile audienţe.”. Că în fond aşa a fost.
Deja, aseară nu mi-a plăcut că ăsta era deprimat.
Cetna: Nu era, nu...
Cet G: Adică nu era optimist cu chestia la instanţă.
Dar instanţa nu ţine cont că eu am dreptul la 21 de
zile? Chiar dacă o să zică el hîc în sus şi hîc în jos.
Apoi, eu am fost tot timpul prezent la alea. Alea nu
se scad şi ele? Plus audienţe, plus cercetări la
Bucureşti ş.a.m.d. Adică eu mă văd acoperit. Mai fac
ceva treabă prin casă după care vreau să trag un
memoriu către... aşa...
Cetna: Către cine?
Cet G: Către şeful cel mare.
Cetna: Da, dar nu le da drumul aşa...
Cet G: Da, nu le dau drumul, dar trebuie
acţionat.

Ora 1246. Cetăţeana GANEA e chemată de soţul ei.

.....................................................................................
Cet G: Cred că am să vin la tine şi am să fac o ciornă
către prim... către ăla mare. Am intrat aşa într-o
panică.
Cetna G: De ce?
Cet G: Păi, na, mă gîndesc şi eu. Am un
sentiment de panică.
Cetna G: (cu tandreţe) Fii serios dragă!
Cet G: A trecut o lună. Mîine se împlineşte o
lună.
Cetna G: Stai liniştit dragă! Ce poate să-ţi
facă?
Cet G: Păi na! Ştii cum e?! La vîrsta mea, după
douăzeci de ani de serviciu,... carte de vizită „dat
afară”.
Cetna: Lasă... nu ştiu de ce îţi faci atîtea
probleme?
Cet G: Bine. Mîine vreau să plec la
Bucureşti.
 Cetna G: Ce să cauţi mîine. Cînd trebuie să fii
acolo miercuri?
Cet G: Aşa e. Uitasem.

Ora 1315. Cetăţeana GANEA e chemată de soţul ei.

Cet G: LIVIA, uite ce e. La prima vedere lucrurile
par simple, dar dacă întîi în ele, se compune greu. Şi
în multe, ştii ... către ăla mare... Eu am compus
acuma o pagină şi aş vrea să ţi-o citesc.
Cetna G: Dar de ce, vrei s-o faci publică?
Cet G: Da... păi asta e mai bine. Eu aş vrea
să-mi spui părerea ta.
Cetna G: Nu ştiu de ce n-o laşi s-o facă...
Cet G: LIVIA, el oricînd o face. Eu pierd zi
după zi, minuni... nu ştiu cum să-ţi spun. Îţi dai
seama, am pierdut 30 de zile. Trebuie să acţionez, să
fac ceva. Deja am intrat în panică. E o panică care
mă termină. Îmi menţine anxietatea şi mă termină.
Cetna G: Lasă să-mi citeşti cînd vii aici, sau
mîine dimineaţă.
Cet G: Da dar trebuie să cîştig timp.Eu sînt în criză
de timp acum. Că ăsta mi-a zis clar aseară, că aştia
pot să acţioneze oricînd.

Ora... Cetăţeana
GANEA cheamă 16856 şi discută cu soţul ei.
Cet G: Am terminat aia (memoriul) dar nu
sînt prea mulţumit de ea.
Cetna G: Bine. Te aştept la mine.

Redat: M.S. 08.08.1988

REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POSTUL: 29 - I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 08.08.1988
NR: 0023691
INDICATIV: 1/B.I.
GURĂU
Ora 1950, obiectivul îl sună acasă pe avocatul
SUSANU (tel. 14152):
Ob: Vai, cît te-am mai căutat azi să-mi dai un sprijin
moral competent. Azi a venit şefa „planului” şi
asistenta şefă de la „Chirurgie” ca să mă invite la ora
1530 la Tovarăşa Tatomir la Consiliul Popular. Am
fost acolo şi era o comisie formată din: directorul
adjunct al Direcţiei Sanitare, un medic chirurg –
doctor în ştiinţe şi care îmi este prieten, tovarăşa
procuror şef al judeţului, tov. procuror Moroşan,
tovarăşa secretar Simionică, tovarăşul director
Secară şi tovarăşa Rusu- secretar de partid. S-a
început prin a-mi cere certificatele medicale.
Cet S: Acum mă grăbesc; te rog să mă scuzi că nu
pot sta la telefon. Poţi să vii în momentul ăsta la
mine?
Ob: Da, acum vin.
08.08.1988

Redat: T.G.
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POSTUL: 29 - I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 2
DATA: 09.08.1988
NR: 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

GURĂU

Ora 1020, obiectivul este sunat de către procurorul

SCUTARU şi invitat la Procuratura Tecuci
Ora 1420, obiectivul o sună pe soţie la serviciu (la
Berheci):
Ob: Acum am venit de la Procuratură pentru că a
început dosarul penal al lui Gheorghiu Ion şi
Gheorghiu Liviu, iar eu am dat prima declaraţie.
Să ştii că STRAT e un porc . A intrat şi a spus că e
pensionar de 10 ani şi că nu ştie nimic, după care a
plecat. Nu a dat nici scris, nici nimic. Discutăm mai
multe cînd ajung la tine. O vin cu bicicleta.
(N.L. – Din alte înregistrări, a rezultat că soţia
obiectivului s-a dus într-o seară la acest STRAT,
care locuieşte pe strada 7 Noiembrie – vizavi de
Complexul 4 alimentar).

Ora 2100, obiectivul îl sună pe avocatul Susanu (tel.

14152):
 Ob: La noapte plec la Bucureşti, pentru că
mîine am la ... „SUPREM” şi am socotit să fiu mai
blînd, să o las mai blîndă...
Cet S: Aşa zic şi eu, pentru că eşti în avantaj.
Ob: Să ştii că azi am fost la „băieţi” (la
Procuratură). Strat mi-a tras clapa, mie mi-a zis într-
un fel iar dincolo nu a făcut nimic. S-a eschivat
spunînd că a ieşit la pensie de 10 ani şi că nu ştie
nimic. Aşa mi-a zis Moroşan.
Cet S: La SUPREM la Bucureşti ai putea să
nu te prezinţi.
Ob: Dar se prezintă partea adversă.
Cet S: Nu contează.
Ob: La Suprem spun numai atît: „că am toată
consideraţia pentru instanţa din Tecuci, dar am făcut
cererea întrucît vîzînd că se implică factori locali...”
şi să le uşurez oamenilor situaţia pentru că se fac
presiuni asupra lor. Cam aşa vreau să vorbesc.
Cet S: E bine aşa.
Ob: Iar tipii dacă o iau de bună, să dea
strămutarea.
Cet S: In fond nu pierzi nimic.
Ob: Iar azi la Moroşan am dat declaraţie
pentru că s-a deschis dosar asupra doctorilor
Gheorghiu – tată şi fiu. Am spus despre gagicile ălea
(legare de trompe?) şi de ălea de la voi. Mi-a zis că
pe ălea de la voi să le uităm, pentru că nu au nevoie
decît de 1-2 exemple. Ziceau că o să facă cercetări şi
mi-au cerut sprijinul în calitate de consilier. Aşa că
acum meg pe 3 direcţii: una este aceasta, a doua că
Liviu Gheorghiu nu a făcut stagiul şi că abuziv a fost
ţinut 6 ani cu statut de chirurg. Nu am mai menţionat
că tatăl lui a fost exclus şi apoi promovat.
Apoi se merge pe incompetenţa lui că este
nevăzător.
Cet S: Înseamnă că se merge înainte,
probabil la îndemnul lui ăla.
Ob: Da. Ei deja chemase pe soţul lui una...
Cet S: Înseamnă că de acum se face
„lumină”.
Ob: Da, pentru că în cîteva zile trebuie să dea
un raport sumar dacă se confirmă sau nu. Dacă se
confirmă, altfel „merg apele”.
Cet S: Măcar două din ele să se confirme.
Ob: Da, că doar le-am dat suficiente. Joi mă
duc din nou la ei (Procuratură) să vedem ce se
confirmă sau nu.
Cet S: Ceva va ieşi din treaba asta şi mă
bucur.
Ob: Moroşanu mi-a spus că Direcţia Sanitară
a hotărît desfacerea Contractului, şi urmează să-i
acţionez în judecată şi că Procuroarea şefă e pornită
împotriva lor.
Cet S: E bine aşa.
Ob: La Bucureşti încerc să bag şi dosarul
pentru maşină (Trabant).

31.08.1988

Redat:
Sursa” Petrescu”
Primeşte Mr Baciu Ion
Loc Gabi În atenţie sindesc.
Data 10.08. 1988
Nr. 21877/14
Raport informativ
La întâlnirea cu persoana de sprijin „ Petrescu”
aceasta mi-a relatat faptul că în spitalul municipal
Tecuci se discută că Direcţia Sanitară Judeţeană
Galaţi a aprobat desfacerea contractului de muncă a
dr. Ganea Mihai ca urmare a absenţelor săvârşite, în
sensul că în perioada 7.07.1988-7.08.1988 nu s-a
prezentat la serviciu.
De asemenea acesta a fost chemat la tov
secretar Tatomir în ziua de 7.08.1988 unde au fost
de faţă mai multe persoane de la judeţ, fiind întrebat
de memoriile pe care le-a adresat la diferite organe
centrale.
Nu se cunoaşte ce măsuri se vor lua în
continuare.
s.indesc.

N.L.Ganea Mihai este lucrat prin D.U.I.

Nota a fost redactată pentru a stabili ce acţiuni
intenţionează să întreprindă pe viitor acesta.
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POSTUL: 29 - I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 10.08.1988
NR: 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

GURĂU

Ora 2115, soţia obiectivului o sună pe mama ei:

Soţia. Acum am venit de la Bucureşti şi Tribunalul
Suprem ne-a mutat procesul de aici, la Iaşi.
Mama: De ce la Iaşi?
Soţia: Pentru că aşa am vrut noi.
De acum procesul se va judeca la Iaşi.
Mama: Şi ele (cu care sînt în proces) nu se dădeau
cu fundul de pămînt? Că acum am văzut-o prin faţa
blocului cu copilul în braţe.
Soţia: Puţin îmi pasă.
Ora 2215, obiectivul îl sună pe avocatul Susanu:
Ob: Am reuşit de s-a strămutat procesul la
Iaşi.
Cet S: Foarte bine. Vino pînă aici să mai
discutăm, că am şi eu noutăţi de pe aici. Să aduci şi
un pachet de ţigări KENT.
Ob: Da.
13.08.1988

Redat:
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POSTUL: 29 - I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 14.08.1988
NR: 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

GURĂU

Ora 1030, obiectivul îl sună pe cetăţenul CRĂCIUN

– tel. 12051 şi îl roagă să-l servească cu 2 litri de
alcool, pentru că are nişte musafiri de la „ATENEU
- BACĂU. Cetăţeanul Crăciun îl va servi.

La ora 1630, obiectivul îl sună pe avocatul

Sutanu (tel. 14152) şi îl invită pentru a mai pune la
punct nişte probleme pentru mîine, cînd are proces
privind pensia alimentară pe luna mai.

15.08.1988

Redat: T.G.
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. Unic Nr. file: 1
Data: 15.08.1988
Nr. 0023691 Indicativ: 1/B.I.
„GURĂU”
Ora 1620, obiectivul cheamă Bucureşti –
503777 şi discută cu profesorul SOLOMON
MARCUS:
Cet: Vă mulţumesc pentru recenzia făcută. A
fost foarte bună pentru o revistă medicală.
Ob: Încă nu apăruse ultima dumneavoastră
carte care are un capitol referitor la medicină.
Cet: Sper că nu v-a nemulţumit.
Ob: Nu. Sînt lucruri foarte interesante şi eu
chiar mi-am permis să dezvolt subiectul, aşa pentru
mine.
Eu v-am căutat de foarte multe ori.
Cet: problema cu trensferul aţi rezolvat-o?
Ob: N-am rezolvat-o. La mine, aici, lucrurile au luat
o întorsătură dramatică, pentru că între timp s-au
întîmplat nişte probleme cu şeful ăla al meu, despre
care v-am spus, (doctor Gheorghiu N.), nevăzător.
S-a descoperit că el avea un certificat chiar de
nevăzător cu care a beneficiat de o scutire de
detenţie, pentru nişte infracţiuni grave.
Cet: Formidabil domnule!?
Ob: S-au descoperit multe lucuri şi acum se
fac tot felul de cercetări. Eu sînt în afară de ele.
Încerc să plec de aici dar n-am pile. Dar nu de asta
v-am dat telefon, ci vroiam să mai discut cu
dumneavoastră.
Cet: Vă mulţumesc pentru telefon, dar eu
poimîine plec pentru o lună în SUA să vizitez nişte
universităţi. Pe v13 septembire mă întorc.
Ob: O să fie pentru mine o mare plăcere, dacă
aranjăm o întîlnire după aceea.
Cet: Cu multă plăcere.
Ob: Vă sun imediat după ce veniţi.
Cet: Sper să ne întîlnim la toamnă. Vă
urmăresc rubrica dumneavoastră dinj ATENEU.
(publicaţie).

Ora 1910, obiectivul este chemat de cet. STAN din

TECUCI:
Cet: Soţia cînd vă este de serviciu?
Ob: Mîine toată ziua.
Cet: Şi cum putem face?
Ob: Mergeţi cu mine, măine seară şi facem
treaba.
N.L. – Pe cet STAN, soţia ob-lui l-a servit de multe
ori cu gazolină.

După ora 1930 la obiectiv a fost în vizită

avocatul SUSANU ENE. Înainte de a sosi,
obiectivul este sunat de cet. NECULA.
Ob: Vezi că vine la mine şi SUSANU. Dacă
vii şi tu, să ştii ce vorbeşti, pentru toată discuţia, o
înregistrez.
Cet: Am înţeles.
Redat: P.A.
16.08.1988
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 16.08.1988
Nr. 0023691
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1224, obiectivul este chemat de către

soţia sa.
Ob: afirmă că a cumpărat o bandă magnetică nouă
de la un cetăţean – VIOREL, pentru care a dat 150
lei. Pe ea va înregistra discuţiile mai importante pe
care le are deja înregistrate pe casete la
radiocasetofon cu anumite persoane despre unele
abateri săvîrşite de doctorul Gheorghiu Ion, cît şi
ameninţările acestuia la adresa obiectivului.
Înregistrările s-au efectuat fără ca persoanele care au
depus mărturie sî ştie că relatările lor sînt
înregistrate. La această activitate l-a ajutat şi soţia,
mergînd fără obiectiv şi discutînd cu diverse femei.
Aceste înregistrări obiectivul le-a efectuat pe
a se constitui mijloc de probă în proces penal.
Ora 1510, obiectivul este chemat de
procuror SCUTARU de la Procuratura TECUCI:
Cet: ... Mi-aţi indicat un nume de femeie –
CHŢIGA DOINA.- Unde locuieşte ea?
Ob: În Cernicari.
 Cet: Mă duc la ea să-mi dea declaraţie.
Pentru mîine dimineaţă îmi trebuie şi banda
cu înregistrările.
Ob: Da. Vă mai aduc şi 6 nume de femei din
MUNTENI care... (la care doctor Gheorghiu le-a
legat trompele).
Cet: Da, tot mîine mi le aduceţi.
Ob: Pe aia de la F.A.M. aţi chemat-o?
Cet: Da, pe DAVID.
Ob: Mîine dimineaţă vin încolo şi vă mai
spun mai multe.
Ora 1540, obiectivul este chemat de cet.
NECULA ION de la casa de Cultură TECUCI:
Ob: Îl roagă să-i dea un magnetofon pentru a
face înregistrări magnetice (reînregistrări).
Cet: ... Te servesc. Poţi să vii la mine, la Casa
de Cultură şi să faci înregistrări în camera studio.
Ob: Nu, pentru că bate la ochi. Le fac la mine
acasă. Şi apoi, trebuie să lucrez cît mai discret.
Redat: P.A. 18.08.1988
TV/S/ 00659 din 16.08. 1988
Nr ex.2 ex. nr 1 la I.BI
NOTĂ
Sursa vă informează că Dr. GANEA MIHAI
din Tecuci, str. 7 Nov. Nr. 27 ap 9 i-a spus lui
Ionescu Gh. din Braşov, str. Zimbrului nr. 15 că a
trimis un memoriu la Com. Jud. Galaţi al PCR –
pentru că în prezent nu mai este OM AL MUNCII,
pt. că cu adresa nr 4601/ 10. 08. 1988 i s-a transmis
decizia nr. 56 din 9 august 1988 prin care i se
desface contractul de muncă.
A cerut să fie ajutat să reintre în drepturi
deoarece este chirurg şi neprofesând îşi pierde
siguranţa şi curajul profesional.
Pe lângă apărătorul ce-l va angaja în instanţă a
cerut să fie apărat de un delegat al Consiliului Jud. al
Sindicatelor şi de un reprezentant al procuraturii.
Autorul referatului care a dus la desfacerea
contractului de muncă este dr. milionar Gheorghiu
Ion care are o mare influenţă asupra factorilor de
conducere locali şi judeţeni, organelor sanitare etc.
47v
Şi pentru a dovedi cine este acest Gheorghiu
Ion trimite o copie după sentinţa penală nr 648 din
dosar nr. 2716/ 1976 dată în şedinţă publică din 11
XI 1976 prin care susnumitul a fost condamnat
pentru provocare ilegală de avort, deţinere de
ustensile etc.
De asemenea a expus şi motivele pentru care
consideră că Gheorghiu Liviu, fiul lui Gheorghiu Ion
a ocupat ilegal postul de chirurg la spitalul
Municipal acordându-i-se facilităţi faţă de ceilalţi
concurenţi
Pentru a prezenta meritele sale, trimite şi o listă
cu titlurile lucrărilor medicale şi literare publicate în
diverse publicaţii.
A trimis şi o cerere de angajare într-un post
corespunzător pre gătirii sale.
Se întreabă de ani de zile, dr. Matran Liviu-fost
moşier expropriat, fiu al unei familii cu activitate
marcantă în partidul liberal-a putut să fie secretarul
organizaţiei de bază PCR pe sănătate Tecuci. La fel
şi soţia şi familia celuilalt dr. girant Hîncu Mihai.
El a aflat multe amănunte despre aceştia de la
numitul STRAT – fost secretar comitet raional de
partid –în urmă cu 4 ani. S.indesc.
TV7 S7 00665 din 17.08.1988
Nr. ex. 2 ex. nr. 1 la I.BI
În atenţie s.indesc
NOTĂ
Sursa vă informează că Dr. GANEA MIHAI i-a
spus Dr. FRĂŢILĂ medic primar chirurg la Spitalul
3 Brăila că i se adresează D-lui în virtutea unei
impresii deosebite cu care el şi soţia sa au rămas
după scurta vizită la spitalul din Brăila.
Apoi, cine mai bine decât dumneavoastră îi
cunoaşte mai bine pe cei de la Tecuci? Când vă scriu
sunt în litigiu cu ei la tribunal pt. desfacerea
contractului de muncă. Au făcut-o şi pe asta. Primul
secretar a dispus cercetări. Se pare că a intrat şi
procuratura pe fir. Sunt murdari, iar eu am refuzat să
mai lucrez cu Gheorghiu chiar sub ameninţarea
desfacerii contractului de muncă.
Intuiesc un sfârşit prost pentru ei însă eu trebuie
să şi lucrez. Iată de ce vă deranjez. Aş dori să mă
înţeleagă cinevaşi să lucrez, eventual provizoriu, o
perioadă sau orice întrucât sunt medic şi chirurg iar
profesia este totul pentru mine.”
Îl roagă să-l sprijine şi să-i comunice în ce măsură
poate să-l ajute, apelând la acel „spirit de solidaritate
pe care adevăraţii medici şi intelectuali îl
promovează în situaţii de acest fel.”
Îi trimite o cerere pt. Direcţia Sanitară –pentru
angajare.
s.indesc.
Nr. file: 1
Data: 18.08.1988
Nr. 0023691
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1400, obiectivul este chemat de soţie.

Ob: Am fost din nou la Procuratură şi toate treburile
sânt bune. Culegătorul de folclor (procurorul) a şi
chemat femeile. La început unele dintre ele n-au vrut
să recunoască, dar cînd li s-a pus banda, au
recunoscut.
Soţia. Cred că acuma, ele n-o să mai discute cu noi.
Nu şi-au dat seama că le-am putut face aşa ceva.
Ob: Acum fac recurs la Tribunalul Suprem pentru
decizia de desfacere a contractului de muncă. Am să
aduc probe pentru asta.
Soţia: Nu trimite nici un fel de probe, lasă-i pe ei să
ceară şi să cerceteze.
Ob: Trebuie să mergem la BUGEAC ca să-mi dea
un certificat medical. El m-a văzut, m-a insultat şi
cred că mă serveşte.
Soţia: Sigur că da.
Ora 1623, obiectivul este chemat de avocatul
SUSANU ENE.
Cet. dorea să plece undeva cu o maşină dar nu avea
benzină.
Ob: Vin la tine şi te servesc cu ... (gazolină).
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 20.08.1988
Nr. 0023691
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”
Ora2040, obiectivul este chemat de către cet.
DRAGNEV din TECUCI:
Cet: Merge bine treba cu procesul?
Ob: Da. Lui Gheorghiu i s-a întocmit dosar penal. A
auzit şi TOV. prim secretar, şi-a fost de acord. O să
mai iasă multe minuni.
Cet: Cred că da. Soţiei i-a spus că ar fi mulţumit să
te împaci cu el, să-ţi facă orice, numai să-l laşi în
pace. Îi este ruşine pentru că a început să audă oraşul
Ob: Lasă, că şi el şi-a bătut joc de mine. El credea că
mituieşte pe toată lumea, că e cel mai mare boss al
oraşului!?
Să vedem cum o să-i stea la închisoare. Toate
treburile merg în defavoarea lui.
Cet: E foarte necăjit.
Redat: P.A.
21.08.19
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 22.08.1988
Nr. 0023691
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 835, obiectivul este chemat din Galaţi de

către cet. MACOVEI RADU.
Ob: Cînd am nevoie de tine eşti în concediu de
odihnă. Nu poţi să tragi o fugă pînă la procuroarea
şefă.
Cet: Da.
Ob: Du-te, pentru că treaba e pe bune. Du-te şi
„fandeaz-o” să vezi ce spune.
Cet: Am să mă duc şi te sun să-ţi spun ce-am
discutat.
Ob: Ea este de partea mea şi a început o acţiune
foarte mare.
Cet: Chiar acuma mă duc la madam CĂLIN.
Ob: ea este foarte „pornită” împotriva tipilor. Ea a
luat un material de aici, la care procurorii au lucrat o
săptămînă pentru el. Materialul este dezastru pentru
mafioţi. I-am găsit nişte chestii, că ţi se face părul
măciucă.
Cet: Asta n-o discutăm la telefon.
Ob: Eu i-am mai scris primului secretar ca să mă
ajute, ca să se termine mai repede „panarama”, ca
să-mi încep munca ş.a.m.d. Ea a prezentat materialul
primului secretar. Vezi, mai pune şi tu nişte gaz pe
foc. Eu i-am prezentat-o pe LIDIA. I-am prezentat
nişte benzi înregistrate. Ea a vrut să le asculte. Le-a
ascultat şi mi-a spus să le transcriu. I le-am transcris.
Te rog s-o întrebi ce să fac cu femeia care vrea să fie
operată. Am o femeie care vrea să fie redeschisă.
Asta este şi o dovadă. Ea doreşte posterapeutic. Nu
ştiu ce să fac, pentru că femeia se simte prost şi
trebuie căt mai repede operată.
Cet: Mă duc cît mai repede să n-o scap.

Ora 1210, soţia este chemată din Galaţi de către

MACOVEI RADU:
Cet: Am fost pe la Tovsa procuror şef, unde am stat 2
ore de vorbă cu ea şi am să vă aduc numai veşti
bune. Şi-a mai notat nişte chestii pe care i le-am
spus. A chemat pe unul şi i le-a dat spre verificare. O
să vin pe la tine la TECUCI şi discutăm. Eu plec
spre IAŞI şi aş avea devoie de... (gazolină).
Soţia: Te aştept, se rezolvă.

Redat: P.A
23.08.1988
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POSTUL: 29 - I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 27.08.1988
NR: 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

GURĂU

Ora 1310, obiectivul este sunat de către procurorul

SCUTARU:
Cet S: Cum îl mai cheamă pe STRAT? (persoană din
dosarul deschis de obiectiv)
Ob: Parcă Start Ion şi locuieşte pe 7 Noiembrie nr. 4
sau 6.
Cet S: Tovarăşa procuror şef a zis să vă
pregătiţi memoriul cu activitatea dumneavoastră
profesională, cu complicaţiile dumneavoastră, ca o
autobiografie, de trecerea dumneavoastră ca medic,
eventual şi chestia aia cu cazierul, să apară tot.
Ob: Da, şi cînd să-l prezint?
Cet S: Deocamdată mi-a zis să-l pregătiţi, şi cînd îl
cere , vă spun.
Ob: Da, le pregătesc.
30.08.1988

Redat: T.G.
TV/ S/ 00688 din 27.08.1988
Nr ex. 2 ex. nr. 1la I:BI În atenţie

NOTĂ
Sursa vă informează că Dr. GANEA MIHAI din
Tecuci str. 7 Nov. Nr.27 ap 9 i-a spus lui IONESCU
GH. din Braşov, str. Zizin nr.2, că a făcut un
memoriu la Ministerul sănătăţii cerând sprijin în
rezolvarea situaţiei sale, fie prin reîncadrarea sa la
spitalul Tecuci, fie în altă localitate.
În primăvară, când a solicitat audienţa la M.
Sănătăţii pentru a relata abuzurile şi gravele abateri
de la etică a unor factori de răspundere locali şi
judeţeni, şi a fi ajutat să părăsească acest loc unde
tronează corupţia şi incompetenţa deoarece sănătatea
şi cariera îi erau în pericol.
A fost audiat de Georgescu Dan, secretar de stat
care a dispus deplasarea inspectorului Ionescu la
Tecuci.
Tov Ionescu – care a fost aşteptat la Mărăşeşti şi
dus la Ocaua lui Cuza şi-a 46 însuşit
punctele de vedere ale conducerii locale şi a răspuns
că cele sesizate de el nu corespund realităţii, nu se
confirmă.
Urmarea a fost desfacerea contractului de muncă.
A cerut Ministerului Sănătăţii să ia legătura cu
Procuratura Galaţi şi Tecuci –pentru informare şi să-
l ajute să iasă din situaţia în care l-au adus cei trei
tovarăşi amici şi prieteni din copilărie.
S. indesc.
POSTUL: 29 - I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 28.08.1988
NR: 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

GURĂU
Ora 2010, obiectivul este sunat interurban prin prefix
de cetăţeanul GENOIU GEORGE:
Ob: După vizita pe care am făcut-o noi prin alte
judeţe, aici s-a declanşat ca un adevărat război
nuclear! Am rămas trăznit de ce chestii s-au
descoperit: - ăsta avea interdicţie de 11 ani de a
profesa chirurgia. (se referă la dr. Gheorghiu Ion), ca
fiind nevăzător. A intart procuratura pe fir; s-a intart
şi pe cealaltă linie...
Acum ar fi momentul să vorbim şi cu băiatul de la
Bucureşti. În sfîrşit, a început să „răsară” şi soarele
la mine.! Noi ne vom muta într-o „căsuţă” de vreo 5-
6 camere.
Cet G: Bun. Să ştiţi că v-am depus volumul la
„Editura Militară”. Cînd ne întîlnim, vă dau
documentul ca să o puteţi urmări. Pentru aceasta să
mergeţi la director... (cu o „atenţie”).
Ob: Da, „am înţeles”.
Ob: ... Cînd mai sînteţi în Bacău, că aş veni să mai
stăm de vorbă. Că acum sînt în concediu medical şi
în urma formelor făcute, aştept să-mi vină şi maşina.
Cet G: Ar fi bine să veniţi miercuri la Bacău.
Ob: Şi aş vrea să-i pregătesc doamnei directoare un
plic prin care să-şi schimbe părerea despre mine.
Cet G: Da. Dar s-au luat măsuri în urma acestei
acţiuni?
Ob: Încă nu, pentru că PRIMUL e în concediu. Dar
mi s-a dat discret să trag cu ochiul pe rezultatul
anchetei de cercetare penală. Că sînt trei direcţii:
penală, administrativă şi încă una, cred că politică.
Cet G: Dar el (dr. Gheorghiu Ion?) e în exerciţiu?
Ob: Da, pentru că au intervenit şi factorii locali.
Însă chestia este gravă. Acum deabia s-au tras
primele concluzii şi urmează să se continue acţiunea.
Cet G: Bun, mai discutăm cînd ne întâlnim.
30.08.1988
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POSTUL: 29 - I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 30.08.1988
NR: 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

GURĂU

Ora 1303, obiectivul sună la Bîrlad – tel. 11847 (casa

avocat BREBU) şi discută cu soţia avocatului:
Ob: Eu plec acum spre Bîrlad şi unde aş putea să-l
găsesc pe domnul avocat?
Cetna: Pînă la 1430 este la barou, apoi îl găsiţi acasă.
Ob: La telefon nu pot vorbi prea mult, pentru că mi-
a fost recomandat de o cunoştiinţă de-a dumnealui şi
care acum este la Galaţi o doamnă distinsă. În drum
spre Vaslui, m-aş opri în Bîrlad să discut cu domnul
avocat.
Cetna: Poftiţi. Cînd ajungeţi în Bîrlad, ne mai daţi un
telefon.
La ora 1305, obiectivul îl sună pe avocatul Susanu
Ene (tel. 14152) şi se stabileşte ca la ora 1400 să
plece amîndoi la avocatul BREBU din Bîrlad.
Din înregistrările zilelor 29-30 august a mai rezultat
că obiectivul şi soţia se vor muta într-o casă de pe
strada V.I.LENIN. În apartamentul lor se va muta
cetăţeanul TISESCU – de la Foraj – extracţie –
Berheci.
După cum afirmă obiectivul, la noua locuinţă este
„un adevărat şantier”, la lucrări participînd oameni
ai muncii din subordinea lui Tisescu, care este
interesat a finaliza mai reprede lucrările de reparaţii
şi a se muta obiectivul, pentru ca apoi să se mute
mai repede în apartament Tisescu. El a participat în
aceste zile cu oameni, materiale de zidărie,
zugrăveli. Reparaţia gardului o va face oameni din
subordinea soţiei obiectivului.
Obiectivul şi soţia vor merge miercuri la Bacău, la
George Genoiu şi vor participa la aniversarea
acestuia .
O b. Îi vor face un cadou de 1.000 lei.
30.08.1988
Redat: T.G.
Ministerul de Interne
Strict secret
Securitatea municipiului Tecuci

SE APROBĂ
ȘEFUL SECURITĂŢII JUDEŢENE
LT.Col, DUMITRU VASILE
30.08.1988

NOTĂ RAPORT
PRIVIND ANALIZA D.U.I. GURĂU
DESCHIS ASUPRA NUMITULUI GANEA
MIHAI DIN TECUCI
De la ultima analiză şi până în prezent s-au
obţinut materiale informative din care rezultă că
obiectivul este preocupat în a-şi rezolva situaţia
referitor la divergenţele existente între el şi şeful
secţiei de chirurgie Gheorghiu Ioan.
Pentru a îşi rezolva problemele sale a apelat la
toate cunoştinţele sale din ţară,ajungând să solicite
audienţă şi la Comitetul Judeţean PCR Sibiu. În
această perioadă a adresat memorii la toate organele
centrale în scopul de a se anula desfacerea
contractului său de muncă, hotărâre luată de
Consiliul Oamenilor Muncii din unitate.
În urma demersurilor făcute, Procuratura locală
Tecuci a hotărât să verifice cele sesizate de Ganea
Mihai.
În această perioadă este preocupat de obţinerea
aprobării achiziţionării unui autoturism „
TRABANT”. În acest sens a procurat unele
documente care nu sunt legale, documente care au
fost înaintate ministrului muncii.
Pentru a câştiga încrederea persoanelor cu care
vine în contact, şi la care solicită sprijin, le dă
cantităţi mari de gazolină de la locul de muncă al
soţiei.
Pentru clarificarea operativă a cazului, în perioada
următoare vom rezolva următoarele sarcini:
1 Continuarea instruirii informatorului „ANDREI
ION” pentru a ne semnala ce intenţii de viitor are
obiectivul, în sensul de a cunoaşte dacă
intenţionează să penetreze sistemul de securitate şi
gardă, pentru rezolvarea problemelor personale.
Termen 10.09. 1988
Execută Mr. Baciu Ion
Răspunde Col. Huhulea M
2 În cazul în care i se va face reintegrarea la vechiul
loc de muncă, persoana de sprijin „ PETRESCU” va
fi instruită pentru a semnala comentariile şi
comportamentul obiectivului la locul de muncă.
Termen în funcţie de hotărârea ce se ia
Execută Mr Baciu Ion
Răspunde col. Huhulea M
3 Se va cerceta informaţia numiţii SUSANU ENE şi
NECULA IONEL, legături apropiate ale biectivului,
care-l sprijină pentru 45 procurarea şi redactarea
memoriilor pe care le adresează la diferite organe.
Termen 30.09.1988
Execută Mr. Baciu Ion
Răspunde Col. Huhulea M
4 Verificarea tuturor legăturilor din alte localităţi
pentru a stabili persoanele care pot să-l influenţeze
pentru a nu penetra sistemul de securitate şi gardă
Termen 20.10.1988
Execută Mr. Baciu Ion
Răspunde Col. Huhulea M
5 Efectuarea unei percheziţii la domiciliu pentru a
ridica cantităţile de gazolină pe care le dă la
cunoştinţe
Termen pe momente operative
Execută Mr. Baciu Ion
Răspunde col Huhulea M
6 Studierea dosarelor aflate pe rol la judecătoria
Tecuci pentru a stabili dacă documentele anexate
sunt reale, iar în cazul că nu sunt, se va efectua o
combinaţie pentru a fi discreditat.
Termen 30.10. 1988
Execută Mr. Baciu Ion
Răspunde col. Huhulea M
În funcţie de situaţia informatică operativă se vor
rezolva şi alte sarcini.
Ofiţer operativ, s indesc
DE ACORD;
ŞEFUL SECURITĂŢII MUNICIPALE Col, Huhulea M
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 01.09.1988
Nr. 0023691
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”
Ora 22 , obiectivul este chemat din Galaţi de către
25

cet. MACOVEI RADU.

Ob: Procurorul SCUTARU m-a chemat
astăzi şi m-a rugat să-i mai dau un „material”,
spunîndu-mi că-i este necesar TOV-şei procuror şef
la Galaţi.
Te rog să mai treci tu pe la ea să vezi care e
situaţia.
Cet: Da. De fapt ea mi-a spus să mai trec pe la ea ca
să-mi zică ce a mai făcut. Dar doctorul Gheorghiu
cum se simte?
Ob: A trecut pe un alt post. Dar de 11 ani şi
pînă acuma, timp în care a stat nelegal pe funcţie, nu
l-a întrebat nimeni.
Cet: Mă interesez la ea care e situaţia şi te anunţ. Să
sti că ţi-am aranjat treaba cu PITEŞTIUL. Trebuie să
mergem pînă acolo.
Redat: P.A.
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
Ministerul de Interne
U.M. 0931/2 TECUCI
Ex. nr. Nr. 0034361
Din 02.09.1988

CĂTRE

MILIŢIA MUNICIPIULUI TECUCI

Din datele pe care le deţinem rezultă că

numitul GANEA MIHAI medic în cadrul Spitalului
municipal Tecuci renovează o locuinţă pe str. V.I.
Lenin. La lucrările de renovare sînt folosite
materiale şi oameni ai muncii de la Brigada de foraj
Berheci din suboedinea soţiei şi a maistrului
Tişescu.
Rugăm a efectua verificări şi să ne
comunicaţi rezultatul.

ŞEFUL UNITĂŢII

BI/GP
RD/00233/1733/2 ex.
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 1
Data:2.09.1988
Nr. 0023691
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 2000, obiectivul este sunat de cetăţeanul

DAVID:
Cet D: Fiul tău (Robert) este repartizat cu
serviciul la mine. Mai vine să se încadreze sau nu?
(este absolvent al liceului).
Ob:Nu ştiu ce să spun.
Cet D: Eu spun că mai bine s-ar încadra, că i-
ar folosi pentru anul viitor la înscrierea la examen la
facultate. Dar dacă îl ia în armată şi nu e angajat în
vreun serviciu, ar pierde acest lucru.
Ob: Da. Mîine îl trimit la tine. Dar armată nu
o să facă, pentru că are certificat medical!

Ora 2115, obiectivul este sunat de către o cetăţeană

PATRICHI:
Cetna: Eu şi George (soţ?) am auzit nişte chestii şi
eram tare bucuroasă de parcă făcuse Dumnezeu pe
placul meu.
Ob: Te caut mîine la plăcintărie şi mai
discutăm.
 Cetna: Trebuie să ne vedem. Pe feciorul lui
(doctorul Gheorghiu) l-a luat de acolo şi l-a dus la
circa sanitară nr. 3.
Ob: Degeaba l-au dus acum. Dar pînă acum
de ce nu l-au dus şi unde a stat?
Cetna: El (dr. Gheorghiu Liviu) era
„generalist” şi lucra ca chirurg.
Ob: Da. Dar sînr alteleşi mai şi! El (dr.
Gheorghiu Ion) nici nu avea voie să lucreze ca
chirurg.
Cetna: Da, ştiu, de atunci... (de cînd a fost
eliberat condiţionat din penitenciar) ... De s-ar face
lumină!... Aşa şi cu mine, m-au mutat de la
laboratorul (cofetărie?) mare la laboratorul ăsta mic
de nu pot servi pe nimeni cu cîte ceva... Apoi Mihai
(avocat Căcescu) nu m-a putut ajuta...
Ob: Mihai e pamblicar!... Mai discutăm
mîine, nu la telefon!...
Ora 2130, obiectivul este sunat de soţie (de la
Berheci) şi printre altele se discută despre stadiul
lucrărilor de reparaţii în vederea mutării la noua
locuinţă.
Rezultă că pînă acum au lucrat muncitori din
subordinea soţiei şi care acum sînt în liber pînă
marţi. Acum lucrează alţi muncitori, aduşi de ea şi
care au lucrat la betonat, vopsitorie plafoane...
Vopsea a adus soţia obiectivului de la serviciu.
03.09.1988 Redat: T.G
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 03.09.1988
Nr. 0023691
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 0740, obiectivul este sunat de soţie (de la

Berheci), care spune că la ieşirea din tură, acum, va
veni acasă cu aceeaşi oameni care au lucrat şi ieri la
noua locuinţă şi cărora le va da de lucru continuînd
treaba de ieri.

Ora 1230, obiectivul este sunat de avocatul

SUSANU ENE:
Cet: Ai dat drumul la recursul ăla?
Ob: Nu, pentru că nu mi l-a primit
GURIŢOIU.
Cet: Cum să nu ţi-l primească?
Ob: Nu, că am vorbit şi cu judecătorii. Au zis
că e sentinţă definitivă, şi de aia ... Aşa mi-a spus
BORZA şi procurorul Scutaru.
Cet: De cînd e definitivă? Nu a fost dată
luni?
Ob: Da. Eu m-am dus la Gheorghiu (grefier)
să duc hîrtia aia şi nu l-am găsit. M-am dus să-l caut
şi la arhivă şi nu era nici acolo. Apoi ăla (Guriţoiu)
s-a luat de mine că de ce am făcut ... (hîrtie pentru
dr. Gheorghiu) şi eu i-am spus că am făcut acest
lucru pentru că el (dr. Gheorghiu)... după aceasta
(Guriţoiu) nu mi-a mai spus nimic.
Cet: Vezi că hotărîrea nu e definitivă şi azi
pui la poştă... (recursul). Indiferent cum ar fi, el e
obligat să-ţi ia recursul şi n-are decît să-ţi dea într-un
fel sau altul un răspuns în scris.
Ob: Mai bine vino aici şi discutăm, că prin
telefon...
Cet: Da, o sa vin.

Ora 1525, obiectivul sună la Bacău – 13039 şi discută

cu doctorul LEONTESCU:
Ob: Zilele trecute am fost la onomastica
domnului GENOIU la Bacău şi nu am avut cînd să
mai trec şi pe la dumneavoastră să discutăm. Golanii
ăştia de aici au repetat figura care au făcut-o şi cu
dumneavoastră, dar eu ştiind care e traba, timp de
trei ani m-am blindat cu tot ceea ce a trebuit. Acum
s-a lăsat cu nişte dosare penale pentru ei. Doamna
procuror şef al judeţului a zis că vrea să stea
neapărat de vorbă cu cîţiva medici care au plecat din
TECUCI.
La Frăţilă a zis că se duce la ea. Am auzit că
o să trimită un procuror să discute şi cu
dumneavoastră. De aia am zis să vă pun ăn temă, că
e timpul să vă plătiţi poliţele.
Cet: Dacă vine cineva să mă întrebe, eu o să
le spun care sînt oamenii şi ceea ce fac ei.
 Ob: Chiar vă rog, că mi-aţi face un mare
serviciu.
Cet: Şi s-a lăsat cu anchetă?
Ob: Da.
Cet: Dar ei ce voiau? Te acuzau cu ceva?
Ob: Nu. Voiau să-l promoveze pe îla mic.
(dr. Gheorghiu Liviu) şi voiau să mă determine să
plec. Pînă la urmă s-a lăsat cu anchetă şi s-a
desoperit că golanul (dr. Gheorghiu Ion) n-avea voie
să practice chirurgia. El a fost eliberat condiţionat şi
să-şi vadă de o pensie de gradul III şi patru ore la un
dispensar, nicidecum să ajungă şef de secţie.
Cet: Dar putea să-l bage pe ăla mic în locul
lui ăla (dr. Hîncu) pentru că se apropia de pensie.
Ob: Încă nu a ieşit. Adică l-au ţinut aşa ..., l-
au băgat la policlinică ca să nu-mi dea mie postul
lui.
Cet: Şi nu te-au lăsat în secţie?
Ob: Nu. Mi-au făcut şicanie, m-au dat afară,
că am diplomă falsă. L-am trimis pe Todiţă
Cruceanu la Cluj să vadă dacă diploma mea e bună.
Mi-au făcut şi un proces de paternitate. Noroc că mi-
a venit expertiza şi sînt exclus.
Cet: Cred că toate acestea le-au făcut
împreună cu Secară.
Ob: Da. Dar acum situaţia e cam „albastră”
pentru ei. Am ajuns în audienţă la minister şi care au
trimis pe unul Ionescu să vadă care e situaţia. Dar
Ionescu era prieten cu ăştia de aici; l-au bolmojit şi
pînă la urmă ministerul mi-a răspuns că nu se
confirmă cele relatate de mine. Apoi m-au inervat de
am ajuns la anchete care confirmă pînă şi unele
lucruri pe care eu nu le ştiam.
Cet: Şi în ce postură este dr. Secară?
Ob: Foarte proastă.
Cet: Şi cum rezistă de aproape 20 de ani pe
acest post?
Ob: Dracul ştie, că au făcut un clan şi se ţin
numai de prostii.
Cet: Dar care e poziţia lui dr. Victor Diaciuc?
Ob: Pe soţia lui a făcut-o directoare de
policlinică şi a început şi ea să lovească în mine
pentru că e în C.O.M. I-am şi zis: „matale cu soră în
Israel n-ai ce căuta în funcţia asta”.
Victor Diaciuc s-a prostit şi el. În anul cît a
fost în puşcărie (dr. Gheorghiu), golanul a primit
calificativul: „foarte bun, respectă legile statului şi o
mărire de salar”.
Cet: Atunci după ce am plecat eu?
Ob: Da.
Cet: Acolo a fost la mijloc treaba lui
MATRAN.
Ob: Sigur că da, Matran, Diaconescu (+),
Hîncu, ei l-au scos, dar totodată l-au şi infundat,
pentru că l-au socotit nevăzător ca să-l scoată din
puşcărie. Iar acum fiind nevăzător, o să-l pensioneze
felcer! Eu nu ştiu cum vor scoate la capăt chestia că
el n-avea voie să profeseze ca chirurg. Ar trebui să-l
pună să plătească salariul pe zeci de ani în urmă.
Multe femei au recunoscut că le-a legat
trompele.
Cet: Asta e grav.
 Ob: Sigur că da. Dar procesul meu de
paternitate nu a fost grav? Plus denigrarea şi
desfacerea contractului de muncă nu au fost grele
pentru mine?
Cet: Şi ai contractul de muncă desfăcut?
Ob: Da, şi mă judec la tribunal pentru
aceasta. Mi-au desfăcut contractul de muncă pentru
că aş fi creat animozitate anuntînd Comitetul Central
şi ministerul.
Cet: Cine ţi-a desfăcut contractul de muncă?
Secară?
Ob: Da.
Cet: Pe ce motiv?
Ob: Că nu aş fi completat nişte foi de
observaţii, vreo trei bucăţi.
Cet: Acest lucru putea găsi la oricine. Deci
nu e un motiv.
Ob: Un alt motiv: că aş fi creat animozitate în
secţie.
Cet: Şi acum nu lucrezi?
Ob: Nu. Stau şi aştept termenul de judecată la
9 august.
Cet: Şi cu aprobarea cu ţi-a desfăcut
contractul de muncă?
Ob: Cu aprobare lui Mocanu (de la Galaţi).
Cet: Dar îl ştiam om cu cap pe Mocanu.
Ob: O fi fost, dar legănîndu-se trompele la un
sfert de tîrg, a avut de unde să scoată!...
Cet: E foarte grav.
Ob: Apoi Mocanu a făcut tot felul de tertipuri
cu posturile.
Cet: Şi acum este anchetă?
 Ob: Anchetă a fost în prima fază. Acum se
merge pe „penal” şi „administrativ”.
Cet: Şi cînd a început Ancheta?
Ob: După desfacerea contractului de muncă,
ca o ripostă a mea.
Cet: Şi te judeci cu ei?
Ob: Da, la tribunal la Tecuci am primul
termen pe 12.
Cet: Şi .cum o să plătească. Pentru că nu o să
rămână contractul de muncă desfăcut.
Ob: O să plătească Secară, pentru că a
preferat să moară cu Ghighi (dr. Gherghiu Gh.) de
gît. Acum i-am înverşunat pe toţi împotriva lor şi
cred că primul secretar a ordonat treaba aceasta cu
ancheta.
Cet: Care prim secretar, de la judeţ?
Ob: Nu ăsta de aici. Au am fost la SIBIU...
Cet: Aha!... dar şi primul secretar de la Galaţi
este om de treabă.
Ob: Da, şi a ordonat anchetă de s-au
descoperit nişte chestii!... Apoi le-am prezentat o
listă cu femei cu trompele legate.
Ob: ... Dacă e aşa situaţia, în condiţiile ăstea
nu mă poate condamna nimeni. M-am consultat cu
profesori la Iaşi şi B ucureşti şi i-am întrebat: „oare
sînt condamnat dacă deconspir această practică al
acestui criminal de nevăzător?”
La care mi-a răspuns: „Nu. Ucide-l!”. Aşa
mi-a spus şi profesorul de la Iaşi şi conferenţiarul
STĂNCESCU.
Ştii ce mi-a zis Secară? „Încă nu te-ai
sinucis? Aici vrem să te aducem!”
 Cet: Trebuia să-l baţi. Atunci, eu i-am tras
una de nu s-a văzut.
Ob: Am auzit cînd lumea spune: „Lentescu i-
a bătut...” Văd că ceva măsuri s-au luat pentru că pe
ăla mic (dr. Gheorghiu Liviu) din spital că a
prezentat acet false la dosarul de secundariat. Ziceau
că e la Circa nr. 3, dar de şase ani nici nu a văzut
cum arată circa aia şi făcea pe chirurgul, opera în
spital...
Cet: Şi nu a dat pentru secundariat?
Ob: Nu. Acum aştept, pentru că deabia a
început „hora” şi o să fie vai de fundul lor!
Cet: Şi cu mine au încercat nişte chestii să-mi
impute 1.500 lei pentru nişte concedii ale unui
bolnav, dar nu le-a mers. De fapt şi procurorul s-a
convins.
Ob: Procuroarea şefă de la Galaţi este o
femeie distinsă şi am auzit-o că vrea să discute şi cu
dumneavoastră şi cu doctorul Frăţilă.
Cet: Eu o să le spun ceea ce este acolo şi ceea
ce pot, că ei sînt în stare de orice şi ceea ce făceau pe
vremea aia. Îmi pare rău de Secară, că în funcţia pe
care o are, n-ar trebui să se complacă cu ei.
Ob: Da, el dădea culoare legală
matrapazlîcurilor lui Ghighi.
Cet: Dar Matran a apărut în „rîndul întîi”?
Ob: Nu. El a fost mai şmecher şi s-a dat la
fund din timp. Nu mai este secretar de partid, nu mai
...
Cet: Şi nu a luat parte la „manevre”?
Ob: Nu. Totuşi a luat parte din umbră. E şmecher.
Cet: Şi mai aveţi ceva doctori noi?
 Ob: Nu. Dar mai poate încăpea cineva de
golani?
Cet: Dar Teodoru e aparte.
Ob: Da, dar el face parte din C.O.M. şi
„ridică” şi el mîna!
Cet: Ştiam că el nu-i înghite.
Ob: Nu-i înghite, dar le face jocul.
Cet: Aşa este, că el (Teodoru) e singur şi
izolat, iar dacă n-ar zice ca ei, ăştia „încep tarantele
cu el”.
Ob: Da.
Cet: Dar ai avut lipsuri la spital?
Ob: Am avut, pentru că atunci mi-a zis că am
diplomă falsă, i-am zis lui Secară: „mie să-mi dai alt
loc de muncă, pentru că nu pot lucra împreună cu
Ghighi, altfel ne omorîm unul pe altul”. Mi-au zis să
mă duc în secţie şi nu m-am dus. Apoi am anunţat
autorităţile, procuratura, spunîndu-le că nu mai merg
la spital în condiţiile acestea, decît dacă mi se dă alt
loc de muncă. Am cerut concedii şi nu au vrut. Apoi
au zis că îmi desface contractul de muncă. Le-am
spus: „o să fiu primul medic specialist din ţara asta
cu contractul de muncă desfăcut pe de-a moaca”.
Aşa că mi-au desfăcut contractul de muncă şi
acum ne războim.
Cet: Şi a fost ministru după desfacerea
contractului de muncă?
Ob: Nu, dar i-am scris o scrisoare şi l-am
invitat să ia legătura cu organele de procuratură, ca
să afle ceea ce se confirmă şi ce nu se confirmă.
Pentru că atunci îmi comunicase ministrul că
nu se confirmă ceea ce le-am spus. La ei (minister)
nu se confirma nici faptul că Ghighi făcuse puşcărie.
Acum confirmîndu-se nişte chestii, toţi „tipii” sînt
călare pe mine.
Cet: Dar esti membru de partid?
Ob: Nu, pentru că...
Cet: Dar Hîncu?
Ob: Da.
Cet: Dar el ce spune?
Ob: El e pensionabil şi stă în policlinică. Le-a
făcut şi el jocul. Pe cînd era şef de secţie, „făcea
referate”.
Au fost femei care au recunoscut că
împreună le-au legat trompele! Hai că legi la una-
două, dar nu să faci „industrie” legînd cîte trei pe zi!
În ritmul ăsta au „lucrat” băieţii!
Cet: Vai de mine! E neplăcut!
Ob: Sigur că da, iar mie nu mi-au dat din
luna mai să operez ceva pînă în 9 august.
Cet: Dar pînă atunci ţi-au dat sancţiuni?
Ob: Da, mi-au făcur un dosar gros de
sancţiuni.
Cet: Că s-ar putea ca acestea să-l ajute să fie
legală desfacerea contractului de muncă. Şi la
tribunal cînd ai prima chemare?
Ob: Pe 12.
Cet: Foarte interesant! Şi cine îi apără,
juristul lor de la Galaţi?
Ob: Nu ştiu. Deocamdată au un jurist de la
E.G.C., iar eu am un avocat de aici şi unul de aici.
Cet: Eu îţi doresc succes.
 Ob: Eu aş putea să-i las dracului şi să plec
unde văd cu ochii, dar m-au sfătuit şi pe mine că e
singura ocazie de a-i aduce pe „băieţi” în instanţă.
Cet: Foarte bine dacă nu-şi văd de treabă.
Dar hîrtia (desfacerea contractului de muncă) cine a
semnat-o?
Ob: Secară.
Cet: Dar nu ştiu dacă el era competent.
Ob: Au mai zis şi alţii treaba aceasta.
Cet: Dar te-am chemat în faţa C.O.M.ului să-ţi
spună că îţi desface Contractul de muncă?
Ob: Nu.
Cet: Şi nu au nici proces-verbal?
Ob: Nu.
Cet: Înseamnă că ei sînt pierduţi.
Ob: Ei au făcut ceva în C.O.M., dar pe mine
nu m-au chemat.
Cet: Ei au crezut că probabil nu ai să
reacţionezi.
Ob: Şi am reacţionat violent.
Cet: Dar i-ai spus procurorului că au vrut să
te aducă să te sinucizi?
Ob: Da. Eu i-am înregistrat pe bandă de
magnetofon cînd Ghighi spunea „ai falsificat
diploma şi cartea de muncă”. Aveam casetofonul în
geantă.
Le-am prezentat banda magnetică. Am
înregistrat femei care spuneau: „mi-au legat
trompele pentru o mie de lei...”. O lună de zile am
muncit la înregistrări.
Cet: Şi nu ţi-a zis procurorul că nu aveai voie
să faci lucrul acesta?
 Ob: Nu, dimpotrivă, că se i le duc să le audă
şi ea. A ascultat banda şi apoi au chemat femeile.
Cînd acestea nu recunoşteau, le puneau banda după
care dădeau declaraţie.
Cet: Bun. Trebuia să se întîmple şi aşa,
pentru că sînt oameni fără suflet. În opt ani cît am
stat acolo, au băgat vreo cinci colegi în puşcărie. Ar
fi vrut să mă bage şi pe mine, dar nu ...
Ob: Toate acestea să i le spui şi doamnei
(procuror).
Cet: Da. Mie îmi pare rău că s-au dedat la
asemenea prostii. Îţi doresc succes.
Ob: Mulţumesc, iar cînd vin pe la Bacău, vă
caut şi vă spun care e evoluţia lucrurilor.

04.09.1988

Redat: T.G.
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 2
Data: 05.09.1988
Nr. 0023691
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 749. Obiectivul e chemat interurban din

GALAŢI de cetăţeanul RADU MACOVEI.
Cet M: Notează-ţi un număr de telefon:
46452 familia PAPUZU, CARTIERUL CRAIOVEI.
Acolo stă sora VIORICĂI. O cheamă COCA
sau COSTEL cumnatul meu. Eu acum mă duc la
PROCURATURĂ şi la SINDICAT. Că nu i-am
găsit sîmbătă şi vreau să le dau la ăştia mari.
Ob: Da. Te rog frumos RADULE...
Cet M: Deci le transmit că voi vă duceţi miercuri.
Ob: Şi localitatea, este cea pe care ai spus-o?
Cet M: Da dragă.

Ora 2131. Obiectivul cheamă Bucureşti81.23.11 şi

discută cu o cetăţeană.
Ob: Doresc să vorbesc cu domnul avocea NESTOR
IOAN.
Cetna: Îmi pare rău, dar nu-l găsiţi acuma acasă. Vă
dau un număr de telefon de la soacra mea, unde ţine
consultaţiile.
Ob: Acolo îl găsesc?
Cetna: În mod sigur.

Ora 2135. Obiectivul cheamă Bucureşti

50.57.11 şi discută cu cetăţeanul NESTOR IOAN.
Ob: Eu acum vin de la BÎRLAD şi am obţinut adresa
dumneavoastră de la domnul avocat BREBU.
Cet: Da.
Ob: La domnul avocat BREBU, am ajuns prin
doamna Dr. CĂLIN ANA PROCUROR ŞEF al Jud.
GALAŢI.
Cet: O cunosc şi pe dînsa.
Ob: Domnule avocat, eu sînt din MARAMUREŞ,
venit de vreo cîţiva ani aici la TECUCI. Aici am dat
peste o gaşcă de morfiaţi care se ocupau cu legături
de trompe. Încercările lor de a mă asimila au dat
greş, pentru că noi cei din nord sîntem de altă
structură... Şi atunci mi-au făcut tot felul de şicane.
Obligîndu-mă în ultimă instanţă să-i deconspir cu
aprobarea profesorilor şi a altor persoane
competente. S-a lăsat cu nişte cercetări penale, cu un
bairam mare, aici la Spital, iar ei în ultima lor
zvîcnire de fiară rănită, mi-au desfăcut contractul de
muncă.
Cet: Aoleu !
Ob: Domnul BREBU mi-a vorbit foarte frumos
despre dumneavoastră şi despre înalta
dumneavoastră competenţă şi mi-a sugerat să iau
legătura cu dumneavoastră.
Cet: Înţeleg că e un proces care se desfăşoară în
provincie. Cu toată părerea de rău dar îmi este
imposibil. În perioada asta sînt foarte ocupat şi în
plus, săptămîna viitoare trebuie să plec şi în
străinătate şi o să lipsesc o perioadă ceva mai
îndelungată.

Ora 2150. Obiectivul cheamă BÎRLAD 11847 şi

discută cu avocatul BREBU. Şi îi relatează acestuia
discuţia de mai sus.
Cet B: În situaţia asta, amîni procesul. Între timp
vorbesc eu cu un coleg de-al meu de aici şi să mă
cauţi după data de 12.

Redat: M.S.

06.09.1988
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 06.09.1988
Nr. 0023691
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1202. Obiectivul e chemat de cetăţeana

MONICA.
Cetna: Ţi-am bătut cererea aici la maşină şi
nu ştiu cum să fac să ţi-o dau. S-o semnez eu şi s-o
depunem ca să nu te mai deranjez?
Ob: Da. Semneaz-o şi depune-o. Dar ce-o să zică
ENE? El zicea că s-o depun în ziua respectivă.
Cetna: Cam aşa ar trebui.
Ob: Eu nici nu mai ştiu pe cine să cred. Ăla zice să
nu mă prezint să nu mă înhaţe la interogatoriu iar
ENE, să mă duc cu cererea.
Cetna: Păi aşa se obişnuieşte aici. La GALAŢI aşa se
face. Se duce omul cu hîrtia în ziua respectivă cînd
are termen şi depune cererea pentru amînare. Se dă
un alt termen fără să se mai judece. Şi tu ai şi o
justificare. Fiind cu contractul desfăcut nu ai avut
nici bani pentru taxa onorariului şi aşa mai departe.
Eu nu am menţionat asta în cerere. Trec diseară pe la
tine sp şi-o aduc.
Ob: Da. Te aştept.
Ora 1340. Obiectivul cheamă 12113 – BERHECI şi
discută cu soţia sa.
Ob: Vino mai repede acasă!
Soţia: Scriu „aia” şi după aceia vin.
Ob: Dar cine o scrie?
Soţia: Doamna TISESCU.
Ob: Da? Dar trebuie să fie scris frumos ... de medici.
Soţia: Eh! ... De unde?

Redat: M.S.

08.09.1988
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 07.09.1988
Nr. 0023691
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 758. Soţia cheamă 12113 – BERHECI şi discută

cu cet. TISESCU.
Cet T: Ce-aţi mai făcut acolo? (la casă)
Soţia: Au venit oamenii ieri pe la ora patru jumate,
bineînţeles fără chef de treabă. Aseară n-au făcut
nimica. Acum dimineaţă să se apuce. Mata dacă vii
încoace nu mai aduce alţii, lasă-i pe ăştia să termine
cu văruitul şi să le dea d-na TISESCU fasole sau ce-
o avea ea de mîncare acolo. Şi să vorbeşti cu ei, să-i
mai „împungi” oleacă că nu prea au chef de treabă.
Cet T: Lasă că trec eu pe acolo. Şi cînd trec le duc şi
de mîncare. Dar le-aţi arătat ce au de făcut.
Soţia: Le-am arătat dar se duce şi maică-mea la ei să
le arate.

(N.L. – Am raportat la tov. Lt. Col. MITRUŢ

ION)
Ora 831. obiectivul e chemat de cetăţeanul RADU
MACOVEI.
Cet: MIHAI , sună-ne pînă deseară să ştim precis
cînd te duci acolo.
Ob: Ai fost acolo?
Cet: Da. Am vorbit cu CĂLIN, (o cetăţeană) aia
pentru asistenţă am oprit-o azi, trebuie să mai
vorbesc cu jurista.
Ob: Măi, intervine o chestie. O persoană pe care am
dat-o pe listă acolo, trebuia înlocuită cu alta.
Cet: Nu se mai poate. Am dat-o.
Ob: Ei, nu-i nimica. (N.L. – Dintr-o înregistrare
anterioară a rezultat că un cetăţean pe nume MÎRZA
face investigaţii printre cetăţenele pe care le
presupune că ar fi fost operate şi le-au fost legate
trompele. Aşa se face că el îi spune obiectivului că
nu are trompele legate aşa cum credea şi că trebuie
s-o taie de pe listă. Îi dă de astă dată un alt nume).
Dar nu ţi-a spus nimica?
Cet: Nu pot să-ţi zic la telefon.
Ob: Dar cum e pe bune?
Cet: E bine pentru tine. E totul normal.
Ob: Dar la PRIMUL... nu ştii nimica?
Cet: La PRIMUL, nu. Nu i-a dus încă raportul.
Ob: Bine. Te sun deseară.
Redat: M.S.

08.09.1988
MINISTERUL DE INTERNE
STRICT SECRET
INSPECTORATUL JUDEŢEAN GALAŢI
Ex nr 2
SECURITATEA MUNICIPALĂ TECUCI
Nr. 1/ BI/ 0034388
Din 7 sept. 1988
CĂTRE,
INSPECTORATUL JUDEŢEAN GALAŢI
AL M:I:
SECURITATE
TOV.LT.COL: DUMITRU VASILE
Raportăm unele aspecte din cadrul Spitalului
municipal Tecuci, după cum urmează:
Din totalul medicilor repartizaţi în anii 1986-1987
la un număr de 9 medici specialişti li s-a aprobat
detaşarea la alte unităţi sanitare din ţară, în special la
Spitalul Judeţean Galaţi, aşa cum sunt cazurile
medicilor:
Cristea Tincuţa-Vivia, Bucatarschi Mihai,
Vinahradyk Taras, Ciobotaru Anca, Codreanu
Camelia, Dobre Xenia-Marlena, Şerban Costin şi
alţii.
Prin acestea nu sunt asigurate unele sectoare din
spitale cum ar fi secţia: chirurgie, oftalmologie,
O.R.L. şi radiologie.
De asemenea sunt cazuri când unii medici
eliberează certificate medicale în schimbul unor
avantaje materiale.
Exemplificăm în acest sens pe medicii: Cristea
Petre, Manea Ancuţa, Vîlcu Valeriu, Bocăneală
Ioana, Vulpoi Adalgiza, Blănaru Paul şi alţii.
 Începând cu luna martie 1988 în funcţia de
medic şef de Policlinică a fost numită dr. Diaciuc
Ana, care cu toate că este membră PCR, are o soră
căsătorită şi plecată legal în Israel.
Soţul acesteia, Dr. Diaciuc Victor este cunoscut
în evidenţele de securitate că a fost condamnat
pentru infracţiuni contra securităţii statului.
De asemenea tatăl acestuia a fost lucrat prin
D.U.I. şi avertizat în acest an pentru manifestări
necorespunzătoare.
În cadrul spitalului municipal sunt cuprinse în
evidenţe unele aparate cu mare valoare de inventar şi
sunt depozitate în mod necorespunzător.
Dintre acestea se detaşează un aparat Roentgen,
care cu toate că este depşit din punct de vedere
moral, are valoare de inventar de 200.000 lei.
Din datele pe care le deţinem rezultă că sunt
comentarii din partea unor bolnavi internaţi în spital
privind modul de aprovizionare cu medicamente şi
în special al celor de strictă necesitate, cum ar fi
antibioticele, cele necesare bolnavilor de diabet.
Raportăm că aceste medicamente lipsesc şi din
farmaciile din oraş.
Un caz mai deosebit este cel al dr. GANEA
MIHAI, care în urma nenumăratelor acte de
indisciplină, în luna august 1988 i s-a desfăcut
contractul de muncă. Ca urmare a acestui fapt prin
intermediul numiţilor RADU MACOVEI, redactor
la ziarul VIAŢA NOUĂ, GALAŢI, GEORGE
GENOIU redactor la revista ATENEU Bacău,
ULICI ALEXANDRU, redactor la revista
CONTEMPORANUL, a intervenit la diferite foruri
pentru a ise rezolva problemele personale.
În acest scop a apelat la Comitetul Judeţean
Sibiu Şi Galaţi al PCR, unde a depus memorii,
afirmând că în situaţia că nu i se va rezolva favorabil
cele solicitate se va adresa conducerii de stat şi de
partid, sau unor foruri internaţionale.
Raportăm că susnumitul este lucrat prin D.U.I.
pentru a stabili intenţiile ce le are privind penetrarea
sistemului de securitate şi gardă, în vederea
prevenirii unor infracţiuni contra securităţii statului.
Faţă de cele raportate rugăm dispuneţi.
ŞEFUL SECURITĂŢII MUNICIPALE OFIŢER
OPERATIV PRINCIPAL
COLONEL
MR HUHULEA MIHĂIŢĂ
BACIU ION
s.indesc.
s.indesc.
PM/S/00721/ 9.09. 1988
Nr. ex. 2 ex. nr 1 la I.BI
M. Baciu s indesc.
LA Bulet????………… cu nr. curent la Baia
Mare dacă este vorba de intenţie de a fugi din
ţară
NOTĂ
Sursa vă informează că GANEA NECULAI din
Baia Mare, str. Neptun, Bl. 3 ap 44, adresându-se
fiului său GANEA MIHAI, din Tecuci, str. 7
Noiembrie, nr.27, Bl.27, ap. 9, i-a spus că a primit
scrisoarea de la el şi s-a bucurat mult.
Referindu-se la greutăţile zilnici, Ganea Neculai,
spunea: „Noi o ducem aşa şi aşa, neaşteptând nimic
bun de la viaţă. Lenuţa cu munca ei, iar fetele cu ale
lor. Îmi amintesc de mama care îmi zicea-lasă Culiţă
că vei dori să fugi din Baia Mare, dar va fi prea
târziu. Avea dreptate când spunea asta că de acum
tare aş vrea să fiu aici cu evenimentele astea, care
sunt de aşa natură că ne e frică de ziua de mâine.
Tecucenii care sunt în Baia Mare o duc foarte greu
din cauza timpului care e acum. Ar fi mai multe de
spus despre ei, dar cu altă ocazie. Mă gândesc la
ziua de mâine şi ce va fi cu noi. Banii sunt puţini şi
pentru trei lei ce-i am peste 2000 de lei, pierd acum
şi ceva. Aş fugi dar n-am unde şi nu pot lăsa pe
Lenuţa singură. Ar mai fi ceva de spus, dar nu-ţi mai
zic nimic acum pentru că adevărul supără pe om….
s.indesc. Redat din l. română
Strict secret
Post: 3- ICT
Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 10.09.1988
Nr. 0023746
Indicativ: 1/B.I.

„CORINA”

Ora 1029. Avocatul BREAHNĂ cheamă 061 şi

discută cu cetăţeanul SECARĂ.
Cet B: Domnule doctor, am vorbit cu tov. IFTODE
şi urma să vină cineva de la spital aici, să facem o
formă pentru domnul NICOLAU ca să vă asiste luni
la proces.
Cet S: Problema este în felul următor: noi am făcut o
hîrtie şi am dus-o de ieri, pentru că eram în
imposibilitatea ca să ne reprezinte cineva acolo şi
am cerut pentru luni amînarea termenului.
Chemîndu-l acuma dimineaţă pe tov. avocat
NICOLAU, d-lui ne-a spus că e bine să cerem să
amînăm deoarece dosarul e voluminos şi trebuie şi
d-lui să se pregătească.

Redat M.S.
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 19.09.1988
Nr. 0023691
Indicativ: 1/B.I.
„GURĂU”
Ora 1349. Obiectivul e chemat de soţia sa.
Soţia: Cînd am fost noi la SIBIU? Că poate mă
întreabă tipul, cînd am fost.
Ob: (Se uită în agendă şi spune) Am fost pe data de
21 iunie.
Soţia: I-ai dat lui ROBI să pună ceva din HÎRTIILE
alea?
Ob: Nu, nu. Nimic.
Soţia: De ce?
Ob: Am zis, să mai stau azi şi mîine. Apoi le dau
drumul la toate şi ... mai multe.
Soţia: Eu m-am dîndit, mîine să mergem la
GALAŢI.
Ob: Da. Să începem să ne mişcăm.
Ora 1730. Obiectivul e chemat de cet. TRIFAN –
primar la VALEA MĂRULUI.
Cet T: D-na GANEA m-a rugat s-o servesc cu ceva.
Sînteţi acasă?
Ob: Da. Dar acum locuim pe Str.. V.I.LENIN Nr. 59
Cet T: Bine. Vin imediat.
Redat: M.S. 20.09.1988
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 21.09.1988
Nr. 0023691
Indicativ: 1/B.I.
„GURĂU”
Ora 1225. Obiectivul e chemat de soţia sa.
Cetna: Ai fost la TRIBUNAL?
Ob: Am fost, dar nu era SCUTARU acolo.
Cetna: La SIBIU să ştii că trebuie să facem scris şi de
aşa manieră încît să-i stîrniţi tipului interesul. Am
vorbit cu PREDA şi mi-a zis căm telefonică nici
într-un caz pentru că el trebuie să primească
aprobarea primului.
Ob: Păi, compune tu ceva.
Cetna: Ştii că nu mă pricep la chestii din ăstea! Şi
trebuie făcută ceva şi pentru ăsta la GALAŢI şi
mîine cînd ne ducem să i-o dăm. Du-te şi caută-l pe
SCUTARU.
Ob: Da. Dar ştiu dinainte ce-o să-mi spună: „nimic
nou, nu recunoaşte nimeni,...” îi cunosc deja placa.
Cetna: Bine. I-a mai auzi o dată. În legătura
obiectivului au apărut cetăţenii IONESCU din
FOCŞANI telefon 16670 şi FILOMON DAN dintr-o
localitate din jud. NEAMŢ telefon 25623.
Redat: M.S.
22.09.1988
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 4
Data: 22.09.1988
Nr. 0023691
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1459. Soţia e chemată de mama ei.

Mama: Ce-aţi făcut cu ELVIRA? Ce i-a făcut
MIHAI? (ob). Aţi băgat-o într-o treabă, că a chemat-
o pe la SECURITATE, criticată în şedinţa de partid.
Ce dracu a făcut MIHAI cu golanul cela cu SIBIUL?
Soţia: Nimica, dragă!
Mama: Ei cum, că ăla e chemat pe la
SECURITATE. Pentru ce, şi cum?
Soţia: Cine e chemat?
Mama: Acela din SATUL NOU. Acum e mare
balamuc la ELVIRA. E moartă.
Soţia: Dar nu i-a făcut nimica. Ştii ce s-a întîmplat,
ăla care lucrează la ea,... prietenul ăla al nostru din
SIBIU, a trimis valiza pe care o lăsasem noi la el, că
n-au mai putut-o lua, (cu haine) a trimis-o prin el, că
sînt prieteni. Şi noi ne-am dus şi ne-am luat valiza de
la el. Asta-i tot. Dar ce treabă are SECURITATEA?
E coada lui „ăştia” băgată. Noi n-am făcut nimic şi
n-am reclamat nimic. (Soţia îi relatează şi
obiectivului cele auzite de la mama ei).
Mama: Dar cică omul a făcut panaramă.
Soţia: De ce să facă panaramă?
Mama: Cică doctorul GANEA l-a reclamat la
SECURITATE.
Soţia: Dar ce interes aveam noi să-l reclamăm, cînd
omul ne-a adus valiza cu haine? Cred că este vreun
aranjament de-al „lor”, şi aşa mai departe. Spune-i
lui ELVIRA că nu este nimic. Şi noi ne ducem la om
dupăamiază ţi MIHAI îl scuipă în ochi, dacă a spus
că l-a reclamat el.
Mama: Să-l întrebe despre ce este vorba, pentru că
ELVIRA zice că el s-a ridicat în şedinţă de partid şi
a criticat-o.
Soţia: Da-i tîmpit, că doar ăla ştia că în valiză aveam
haine!
Ora 1903. Obiectivul e chemat interurban din
GALAŢI de RADU MACOVEI.
Cet: Măi MIHAI, aţi mai fost?
Ob: Te-am căutat azi pe la 12-13.
Cet: Am fost plecat la IAS GALAŢI să fac
nişte fotografii.
Ob: Nu-i nimic, că am fost şi pe la doamna,
că m-a căutat şi ea.
Cet: Şi aţi rezolvat ceva?
Ob: Da. Mîine prezintă materialul care este
îngrozitor pentru mafioţi. Nu ştiu care va fi reacţia
primului. I-a făcut percheziţie acasă şi i-a fotografiat
cartuşe de KENT, MARLLBORO, damigene de vin,
mobilă, lux, cristale, desfrîu, mi-au arătat pozele şi
am citit raportul. E dezastru! Şi propune să-l
schimbe pe SECARĂ iar eu să-mi reiau activitatea.
Dar nu ştiu dacă primul secretar ia de bun ce zice ea.
Cet: Ia sigur, n-avea grijă!
Ob: RADULE, ţi-o dau pe LIVIA, că eu fug acuma
în oraş că mi-au cerut nişte poze şi mîine trebuie să
le dau.

Cet: Tu LIVIA cu restul problemei ce ai rezolvat?

Cetna: N-am rezolvat nimic şi aş vrea să stabilim
pentru săptămîna viitoare, începînd de marţi.
Cet: Uite care e treaba. VIORICA (soţia lui) e
plecată pînă duminică seara. Că chestia e la sora ei,
că tu trebuie să ai şi unde să faci treaba, la PITEŞTI.
Eu mîine trebuie să ajung în TECUCI, de tine cum
dau?
Cetna: Mîine sînt la BERHECI şi discutăm
amănuntele acolo.
Cet: Bun. Te-am pupat.
Cetna: Te aştept.Pa!
Ora 1910. Obiectivul e chemat interurban din
GALAŢI de cetăţeana TELEMAN, care-i spune că
sîmbătă vrea să-i facă o vizită, după care va merge la
NICOREŞTI la mama ei. Obiectivului îi face plăcere
această vizită şi îi dă noua lui adresă.

Ora 2030. Obiectivul e chemat de cetăţeanul

NECULA:
Cet N: Aţi vorbit la IAŞI?
Ob: Nu, pentru că mă duc personal acolo.Am primit
citaţie şi pe 29 am proces, iar pe 26 am aici.
Cet N: Dar n-am vorbit că pe 29 îl deschidem
(cenaclul)?
Ob: La ce oră?
Cet N: La ora 1800.
Ob: Pînă atunci mă întorc, că procesul e dimineaţa.
Uite ce e, eu îi dau telefon acuma.
Cet N: Dacă aş şti că nu se poate, mai amînăm cu o
joie.
Ob: Păi vezi? Nu e mai bine să faci aşa şi să vorbesc
eu cu el şi vorbesc atunc şi cu ŢĂRAN şi poate cu
mai mulţi.
Cet N: Dar nu, să vorbiţi în principiu, iar amănuntele
să le stabiliţi pe 29 cînd că veţi duce...
Ob: Pot să-ţi spun că am fost la GALAŢI şi am citit
raportul (N.L. – Şi îi relatează despre percheziţia
care s-a făcut la doctorul GHEORGHIU şi la fiul
acestuia) . Am reţinut propunerile. Că OREZEANU
e cazul să ... (evită să spună) el a dat culoare legală
... tot. Am văzut şi hîrtia DIRECŢIEI SANITARE.
Ştii ce scrie? E într-o manieră, ... o exprimare
bădărănească, nu de intelectuali. Unica frază mai
elegantă era următoarea: „a menţine pe Dr. GANEA
în GALAŢI ar constitui un lux”. Îţi trezea indignare,
aceste meduze gorgane care sînt MOCANU,
SECARĂ şi GHEORGHIU. Adică cum, a-l menţine
pe GHEORGHIU care nu avea voie să practice
meseria. Omul numai pînă a scăpa din detenţie s-a
folosit de pretextul că e orb. După aceia a început să
umble cu tot felul de hîrtii că nu e. Nu s-a mai
operat. La ora actuală există ultimul certificat care
atestă că are zece dioptrii. Şi de la şase dioptrii nu ai
voie să conduci (maşina) că am sesizat şi asta. Şi am
sesizat şi MINISTERUL DE INTERNE ,
DIRECŢIA GENERALĂ A CIRCULAŢIEI. Astăzi
am fost şi pe la ADAS şi i-am pus în gardă, că
urmează să-şi ia şi ei o plăcintă, pentru că medic
ADAS trebuia să fie doctor GANEA şi nu
GHEORGHIU care este un impostor.

Ora 2100. Obiectivul cheamă IAŞI telefon 15097 şi

discută cu cetăţeanul PRICOP COSTACHE.
Obiectivul îl invită să ia parte la deschiderea
CENACLULUI pe anul 1988. A rezultat faptul că pe
29 obiectivul va avea proces în legătură cu stabilirea
paternităţii. El a obţinut aprobarea ca procesul să fie
mutat de la TECUCI acolo.Cetăţeanul a stabilit ca să
vină la TECUCI în prima joie din luna octombrie,
fiind posibil să vină însoţit de cetăţenii ELISEI şi
STURZU.
Ora 2131. Obiectivul cheamă 14152 şi discută cu
cetăţeana LEU MONICA din STR: EC:
TEODOROIU bl. M1, ap. 25. (Îi relatează şi ei
despre cele întâmplate la cetăţenii GHEORGHIU).
Cetna: Dar tu cînd ai obţinut termen mare pentru
contract?
Ob. Pe luni. Şi al tău (soţ) trebuie să se hotărască.
Pentru că azi am avut o discuţie cu şefa de la
GALAŢI.
Cetna: ENE e plecat la GALAŢI şi nu s-a întors încă.
Iar mîine dimineaţă trebuie să fie la BUCUREŞTI.
Ob. Da. Că mîine se duce cu „mînă lungă”.
Cetna: Eu trebuie să vorbesc cu ENE serios pentru că
trebuia să ne apucăm serios de treabă pentru că
material avem, ajutor vom primi. Pentru că organele
de cercetare au constatat numai adevărul, am
întocmit hîrtia şi va fi prezentată tovarăşului prim.
Domnul doctor MUNTEANU de la PARIS a spus
că...
Cetna: (îl întrerupe) Ştiu, ştiu. Taci!
Ob. Da. Şi chiar am zis astăzi cuiva, că eu nu
recunosc acel C.O.M. care aprobă paşapoarte şi
plecări definitive în străinătate. Numai C.O.M.-ul de
la TECUCI este birou de paşapoarte şi punct vamal
pentru accident şi pentru lichelel României. Cred că
şi asta e o probă în proces. Aş vrea să se ocupe el
(soţul) de procesul ăsta pentru că e un proces de
glorie pentru un avocat de carieră.
Cetna: Lasă MIHAI că mîine am să-ţi spun ce glorie
a avut pe anul ăsta. Premieră pe ţară şi premieră
absolută pe judeţ.
Ob: Bine. Vă aşteptăm mîine seară.

Redat: M.S.
22.09.1988
P.M7S700756/ 22IX 1988
Nr. ex. 2 ex. nr. 1 la 17BI
51
EXPLOATARE s. indesc.
NOTĂ
Sursa vă informează că numitul GANEA
MIHAI din Tecuci Str. V. I. Lenin nr.59, H…..,
16856 i-a spus tatălui său GANEA NECULAI din
Baia Mare, str. Neptun, Bl.3, ap 44, că în problema
aceea deocamdată este bine. Am trimis o scrisoare
confidenţială Direcţiei Circulaţiei Bucureşti prin
care am arătat că în 1976 dr. Gheorghiu a fost
condamnat pentru infracţiuni grave pe care le-a
comis utilizând în acest scop autoturismul particular.
După o perioadă a fost eliberat pentru dublă
afecţiune oculară. În prezent el conduce încă maşina
deşi prezintă grave afecţiuni de vedere care pun în
pericol circulaţia rutieră, şi pentru asta consideră că
trebuie să i se ia permisul.
s. indesc.
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29- ICT
Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 23.09.1988
Nr. 0023691

Indicativ: 1/B.I.
„GURĂU”
Ora16 . Obiectivul e chemat de o cetăţeană de la
30

POŞTĂ.
Cetna: Ieri aţi trimis un pachet cu revista
ATENEU în străinătate?
Ob: Nu în străinătate ci la Bucureşti
Cetna: Înseamnă ... că nu era nici o problemă.
Ob: Este UNIUNEA MEDICALĂ BALCANICĂ.
Este fondată în ROMÂNIA de către un profesor
român, acum 50 de ani, dr. PETRE BRÎNZEU, este
uniune neguvernamentală, care ţine toate ţările din
BALCANI, are sediul lîngă PALATUL
REPUBLICII, este o organizaţie foarte serioasă, a
cărui membru am şi eu onoarea de a fi. Eu public în
revista Ateneu şi de fiecare dată cînd apar publicaţii
de-ale mele le trimit o revistă.
Cetna: Eu, nu m-am uitat pe adresă, fata este nou
angajată şi a crezut că pachetul pleacă în străinătate.
Abia acuma îmi dau seama, pentru că
dumneavoastră aţi scris adresa în limba franceză.
Redat: M.S. 25.09.1988
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POSTUL: 29 - I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 2
DATA: 01.10.1988
NR: 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

GURĂU

Ora 1000, obiectivul este sunat de către

cetăţeanul NECULA de la Casa de Cultură:
Cet N: Pe unde umbli de nu te găsesc?
Ob: M-am ţinut săptămîna aceasta numai de procese.
Am trei procese: unul, prin care mi se cere pensia de
întreţinere pe luna mai; al doilea proces la Iaşi
privind stabilirea paternităţii. De la acest proces mă
trimite la contraexpertiză la Bucureşti şi putoarea
asta nu se prezintă. Al treilea proces şi care este cel
mai mare, este cu contestaţia privind serviciul. Ăia
de la spital au venit cu o documentaţie de 56 de
pagini. După ce copiez documentaţia, îmi trebuie
documentaţia procuraturii ca să pot combate
documentaţia spitalului. Dacă obţin documentaţia
procuraturii, pot să-l combat pe doctorul Gheorghiu
şi documentaţia spitalului. Dacă am aceste
documente, le dau avocatului meu (Brebu) din altă
localitate şi ca să se poată lupta cu ăştia, pentru că
data trecută, avocatul meu nu avea asemenea acte şi
nu putea lupta contra documentaţiei lor pătimaşe.
Calificativele mele nu erau semnate, spre norocul
meu. Şi cine crezi că semna calificativele? Sora
Haloca Aurelia, Popa Viorel iar dr. Gheorghiu
contrasemna. Păi poate să mă aprecieze pe mine
acets persoane?
Cet N: Dar cu chestia ce am vorbit noi?
Ob: Eu am fost la Iaşi şi am discutat cu COSTACHE
de la „Convorbiri literare” şi i-am făcut invitaţie să
vină la Tecuci, dar după cum mi-a vorbit, am înţeles
că nu se pretează cu ăştia mici de la noi. Plus că e
ocupat să-şi dea doctoratul. Deci nu va veni. Aşa că
m-am gândit să-l invităm pe STURZU sau ELISEI.
Dar tu pe când vrei să-i inviţi aici?
Cet N: Pentru joi. Lasă că o să sun la revistă să
vedem pe cine trimite la noi.
Ob: Da. După ce copiez documentaţia spitalului, o
să ţi-o arăt şi ţie şi ce referate îmi face doctorul
Gheorghiu, la care eu trebuie să combat punct cu
punct. Zice că sînt corupător de minore, că am
proces de paternitate. Aşa că ieri am fost la profesor
(în Iaşi) şi mi-a dat o copie că nu sînt . Deci le-am
doborît un punct. Apoi ei spun că sînt incompetent
de nu pot face nici o apendicită şi de aia nu mi-au
dat paturi. Pentru aceasta o să vin în întîmpinare cu
profesori şi caracterizări de la „secundariat”. Cît
priveşte de doctorul Gheorghiu, numai cuvinte
super, îngeraş, mare chirurg, dar nici un cuvînt
despre puşcărie sau ceea ce i-au găsit procurorii.
Deci trebuie să-i combat cu documentaţia
procurorilor, care e favorabilă pentru mine.
Ora 1910, soţia obiectivului îl sună pe Radu la Galaţi
– tel. 55374:
Cet: Am fost la dna Călin şi n-am găsit-o, dar în
schimb m-am găsit cu dna RENEA – secretara de
partid de la (Direcţia sanitară), care venise să ia
relaţii de la dna Călin pentru Ganea (ob), pentru că a
ajuns chestia la primul secretar. Acum ea a venit să
se intereseze cu ce sînt implicaţi Gheorghiu şi
Secară. Am impresia că ea e de partea lui Mihai
(ob).
Soţia: Nu-i de ajuns numai ea, ci şi Mocanu
(director).
Cet: Eu luni mă duc la redacţie iar pe la ora 9 mă
duc din nou la ea să aflu şi apoi vă sun.

Astăzi a promis cetăţeanul Sevastru Vasile la

obiectiv să mai discute pe marginea cenaclului de la
Casa de Cultură. Cetăţeanul este agreat de către
obiectiv.

02.10.1988 Redat: T.G.

REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POST: 29 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 02.10.1988
NR. 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1415, obiectivul sună la Bîrlad tel.

11847 şi vorbeşte cu avocatul BREBU:
Ob: Eu m-am conformat indicaţiilor şi am copiat
documentaţia, dar argumentele la anumite
puncte, se găsesc la dosarul dumneavoastră. Am
fost Iaşi, am făcut o copie legalizată după
expertiză.
Cet: Bun. Ai mai fost la dna Călin?
Ob: Nu, dar a fost altcineva, ziaristul, care a
întîlnit pe secretara de partid (de la Direcţia
Sanitară) şi a observat la ea că mă simpatiza pe
mine şi îi înjura pe ăştia de la Tecuci.
Cet B: Noi avem termen pe 10. Dar pînă vineri să
vii la mine cu ce piese mai găseşti, să mai stăm de
vorbă, ca apoi să am timp să bat la maşină.
Ob: Da. Vineri vin la dumneavoastră. În
documentaţia lor scrie undeva că nu am cultură
generală. Dar am decupat din ziarul „România
Literară” unde sînt pus alături de Cîrneci, Radu
Beligan... Adică vin cu argumente puternice. O să
merg la Bucureşti unde să scot caracterizările
făcute de chirurgul şef al Galaţiului cu ocazia
examenului de secundariat.
Cet B: Foarte bine. Să aduci copie actului de
angajare la Tecuci.
02.10.1988
Redat: T.G.
Ministerul de Interne
Strict secret
Inspectoratul Judeţean Galaţi
Ex. unic
Securitatea Municipiului Tecuci

Nr. 0023691

Din 03.10.1988

SE APROBĂ

ŞEFUL SECURITĂŢII JUDEŢENE

LT. COL. DUMITRU VASILE

RAPORT

Rugăm să aprobaţi prelungirea exploatării

mijlocului de tip I.C.T. la obiectivul „GURĂU”
de la data de 01.10.1988 pînă la data de
31.12.1988.
Prelungirea exploatării este necesară
pentru stabilirea intenţiilor acestuia de a penetra
sistemul de securitate şi gardă, precum şi
identificarea noilor legături ce ar putea ajuta la
punerea în aplicare a planurilor sale.

Redat din l. română

Strict secret
Post: 29 - ICT
Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 4.X.1988
Nr. 0023696
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1709. Soţia cheamă GALAŢI telefon 13794 şi

discută cu cet. RADU MACOVEI:
Cet: Pe n-na CĂLIN n-am găsit-o, în schimb am
fost la partid şi am vorbit cu SIMIONICĂ. Se
pare că a ajuns DOSARUL şi că aşteaptă pe masă
la primulsecretar. D-na CĂLIN a avut sigur o
discuţie cu tov. primsecretar.
Soţia: Dar nu ştia ceea ce s-a hotărît?
Cet: Nu ştia ceea ce s-a hotărît, dar deja, dă
îndărăt în ceea ce vă priveşte.
Soţia: Adică?
Cet: Legea să-şi spună cuvîntul Deja ţi-a mai
spus şi RENEA şi SIMIONICĂ...
Soţia: Dar RENEA ce căuta acolo?
Cet: Ea fusese chemată de CĂLIN tocmai ca să
ieie act de porcăriile care se întîmplă la Spitalul
din Tecuci. După ancheta făcută a rezultat că nu
numai GHEORGHIU e implicat, ci s-au făcut
mai multe chestii acolo.
Soţia: Dar primul secretar era plecat?
Cet: Da. Era la Bucureşti. Acum e aglomerat cu
problemele din agricultură. Şi dosarul i-a rămas
pe masă. În schimb ştiu că i-a spus lui d-na
CĂLIN să se continuie cercetările şi să scoată tot
la iveală, pentru că se pare că asta nu e totul şi
ancheta continuă. Iar el a cerut să fie ţinut la
curent.
Redat: M.S.
06-X-1988
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29 - ICT
Ex. unic
Nr. file: 2
Data: 05.X.1988
Nr. 0023696
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1107. Obiectivul e chemat de avocatul

SUSANU
Cet S: Domnule doctor, am rugămintea să
veniţi puţin pînă la noi, că e şi tov. procuror
POPOVICI de la judeţ. Şi veniţi şi cu „SCULA” aia.
Ob: Da. Vin imediat.

Ora 1713. Obiectivul cheamă 11178 C.T.A.I. şi

discută cu cetăţeana... .

El o invită acasă şi după o scurtă ezitare, acceptă că

la ora 2200 după terminarea programului să-i facă o
vizită. La un moment se întrerupe convorbirea
telefonică. (Obiectivul şi-a instalat un telefon în
derivaţie, cu cheie). Obiectivul formează din nou
11178.
Ob: M-ai întrerupt.
Cetna: Nu, eu n-am cum. Vedeţi să nu vă întrerupă pe
undeva telefonul.
Ob: Al meu?
Cetna: Da.
Ob: Eu ştiu, poate de la CHEIA (telefonică) pe care
ai binevoit să mi-o dai.
Cetna: (Rîde de naivitatea lui) Nu e de la cheie!
Ob: E pe circuit?
Cetna: Posibil Şi din centrală e posibil.
Ob: Dar tu nu poţi să verifici în centrală?
Cetna: Nu pot. Pentru că eu nu sînt în centrala urbană
(M.V.U) eu sînt la aia interurbană.
Ob: Eu te chem la mine ca să stau mai mult de vorbă
cu tine. Vroiam să te mai întreb şi alte lucruri.
Cetna: Bine.
(N.L. – A rezultat că cetăţeana e în relaţii de
prietenie cu un cetăţean pe nume DAN. Ea insistă pe
lîngă obiectiv să-i găsească acestuia un servici pe
Platforma Petrolieră. Obiectivul îi promite că îl va
ajuta).

Ora 1801. Obiectivul cheamă 12113 şi discută cu

soţia.
Soţia: Nu te-a chemat acolo să-ţi iei scula?
Ob: Mi-a adus-o şoferul.
Soţia: Şi nu ştii dacă s-a confirmat ceva?
Ob: Nimica. Doar că mi-a spus ceva care m-a
demoralizat.
Soţia: Ce?
Ob: În fond tipul trebuia să controleze dacă ăla
există acolo şi are 60 de zile, şi cealaltă chestie care
era mai delicată. Nu am avut cum. Dacă mă duceam
eu după sculă, puneam întrebările de rigoare, dar
probabil mi-au luat-o înainte.
Soţia: Ei... vedem noi. Era bine dacă te duceai pînă
la GICA să iei hîrtiile alea, să le trimit şi eu la
COMĂNEŞTI.
Ob: Dar eu am mîine proces la GALAŢI. Ce fac,
plec singurel? Mă gîndesc că era bine să vii şi tu şi
să o cauţi pe doamna. Că fără hîrtiile de la doamna,
eu nu mai am ce merge...poimîine trebuie să mă duc
la BREBU. Cu ce mă duc, cu mîna goală?
Cetna: Ei, am să vin şi eu.

(N.L. – Cetăţeana GICA – casa HODOROGEA

NECULAI, STR: 23 August Nr. 117, Ap. 50, telefon
16004).
Redat: M.S.

06- X-1988
Redat din l. română
Strict secret
Post: 29 - ICT
Ex. unic
Nr. file: 2
Data: 08.X.1988
Nr. 0023691
Indicativ: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1725. Soţia cheamă GALAŢI 55374 şi

discută cu cet. RADU MACOVEI.
Soţia: RADU, avem o foarte mare rugăminte
la tine. Noi am fost în seara asta la avocatul ăsta al
nostru la BÎRLAD şi tipul a zis că ar vrea să stea de
vorbă cu d-na CĂLIN. El i-a fost îndrumătorul ei de
stagiu. Vreau să iei legătura cu ea şi s-o întrebi dacă
luni va fi în sediu şi dacă vrea să stea de vorbă cu
avocatul nostru pe nume BREBU:
Cet: Am înţeles că voi aţi fost la ea ieri.
Soţia: Aşa e, dar nu ştiam că tipul e dispus să facă un
drum la GALAŢI şi să stea de vorbă cu ea.
Cet: Aţi vorbit cu ea?
Soţia: Da. A zis că a fost la primul secretar şi
că el ar fi dat la cineva să facă ordine, dar văd că
ordine nu se face.
Cet: Bine.
În legătura obiectivului a apărut cetăţeanul
DRAGNEU NICOLAE din Str. V.I.LENIN 81
telefon 14021 căruia îi procură gazolină.
Deasemenea cetăţeana COBZARU
LILIANA om al muncii la TELEFOANE – M.V.I. –
11593. Din exploatarea mijlocului T.O. a rezultat că
cetăţeana îl vizitează pe obiectiv, acesta căutînd să
afle cît mai multe şi în mod special dacă are
telefonul supravegheat.

Redat: M.S.

10-X-1988
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POST: 29 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 2
DATA: 10.10.1988
NR. 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1810, soţia obiectivului este sunată de

către Radu Macovei:
Cet R: Ce aţi făcut azi la proces?
Soţia: Cum nu se poate mai prost. Mihai (ob) a
fost azi la Bucureşti şi m-am dus eu la proces.
Judecătorul Alexa în mod făţiş căuta să dea cîştig
de cauză lor; la fel şi procurorul, dar mai cu
perdea. Avocatul nostru spunea că în condiţiile
ăstea nu se mai poate şi că nu ne rămîne să facem
decît cerere de strămutare.
Cet R: Nu ştiu ce să mai cred, că doar Ana Călin
a promis că...
Soţia: Da, dar văd că nici ăştia de la partid nu iau
nici o măsură. Văd că tipii au plătit avocat din
buzunarul lor; mă refer la Secară şi e lucru ilegal
să plătească din buzunarul lui. Normal era să fie
juristul-consult al direcţiei Sanitare
Cet R: Eu zic să vină Mihai cu avocatul pînă la ea
(cetna Călin) pentru că ea a spus că nu se lasă
pînă nu distruge tot putregaiul din Tecuci.
Soţia: Am impresia că nici ea nu mai poate face
nimic, pentru că de cînd i-a prezentat materialul
primului secretar, până acum nu s-a luat nici o
măsură...
Cet R: Eu zic să nu abandonaţi pista cu Ana
Călin. Şi să mai faceţi o scrisoare, stiţi voi unde, şi
să arătaţi că în urma anchetelor nu s-au luat
măsuri şi că în continuare sînteţi muribunzi...
O să mă mai duc încă o dată la ea (Ana Călin). Şi
Mihai ce a făcut la Bucureşti?
Soţia: A fost la contraexpertiză. (în alt proces). În
procesul de aici (cu spitalul), ei se grăbesc să
termine cît mai repede procesul, că dacă s-ar
lungi, îşi dau seama să l-ar pierde. Unde mai pui
că judecătorul nu accepta termene de amînare.

*
Ora 2015, soţia obiectivului este sunată de
avocatul Susanu Ene:
Cet R: Mihai (ob) este acasă?
Soţia: Încă nu a venit de la Bucureşti. Cum ţi s-a
părut procesul de azi?
Cet R: Nu prea bine. Am observat să toţi au un
punct comun. Să-ţi notezi cine a fost azi în sală,
pentru că data viitoare nu pot fi citaţi ca martori.
În fine, mai discutăm cînd vine Mihai.
Ora 2130, obiectivul este sunat de avocatul
Susanu:
Ob: ... Ce impresie ţi-a lăsat procesul?
Cet S: Nu prea bună. Tu ai avea nevoie de mai
mulţi martori. Ei se leagă de absenţa ta la
serviciu.
Ob: Pentru că am fost bolnav. Am certificate
medicale, dar care nu sînt recunoscute de
medicul personalului care este soţia directorului.
Cet S: Ar trebui ca la termenul următor să se
producă o schimbare.
Ob: Crezi că Alexa e părtinitor?
Cet S: Nu-ţi pot spune la telefon.
Ob: Dacă e porc, eu am motive dure să-l recuz
pentru că tot oraşul ştie că i-am făcut curte soţiei
lui; pot proba acest lucru cu martori. Prin
aceasta în recuz şi îl fac şi de rîs.
Cet S: Nu trebuie aşa.
Ob: Dar cu ce altceva? Că eu nu am ce pierde
decît lanţurile! „Clasa muncitoare nu are de
pierdut decît lanţurile”! Chiar mîine îl recuz.
Cet S: Nu aşa, decît în şedinţă publică.
Ob: Şi ce aş mai putea face? Să vină vreo
intervenţie de sus?
Cet S: Da, e obligatoriu.
Ob: Dacă eram azi la proces, îl recuzam pe Alexa.
Cet S: În fine, mai discutăm mîine. Ce ai făcut la
Bucureşti? S-a prezentat? (pentru paternitate).
Ob: Nu.
Cet S: Asta înseamnă bătaie de joc. Lasă că mai
discutăm mîine...
15.10.1988

Redat: T.G.
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POST: 29 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 2
DATA: 10.10.1988
NR. 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 2130, obiectivul o sună pe soţie la

Berheci:
Soţia: Am discutat cu Radu Macovei (Galaţi)
şi mi-a zis că a discutat cu ea (tovarăşa procuror şef
al judeţului). A rugat-o ca luni să ne primească la ea
împreună cu avocatul nostru (Brebu din Bîrlad), dar
că nu ştie dacă poate să discute cu noi pentru că are
două şedinţe. Ea i-a promis să ne asigure să stăm
liniştiti, şi că în afară de ea, o să ne sprijine şi tipul
ăla care face cercetări cu primăria.
Ea zicea că tipul ăla care a venit aici, i-ar fi
procurat noi date despre „Orzeanu” ( SECARĂ) şi
date care sînt spre verificare. Ea spunea că vrea să
întoarcă şi opinia primăriei de aici, şi să nu le mai
susţină cauza indivizilor.
Ob: Dar ăsta (avocatul) ce poate face, pentru
că el nu are nici o hîrtie.
Soţia: A promis că o să-i dea şi lui o hîrtie.
Ob: Bun. Încă mai sînt optimist. Dar văd că
nu se ia nici o măsură. De ce nu-i ia permisul de
conducere lui ăla? (dr. Gheorghiu Ion). Dar cui i-a
dat spre rezolvare cazul?
Soţia: Zicea că primul secretar i-a dat lui
EPURE să facă verificări.
Ob: Eu zic ca de luni să aruncăm în aer şi
întreprinderea lui Mugurel. (secţia „Ginecologie” a
doctorului Teodoru?).
15.10.1988
Redat: T.G.
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POST: 29 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 11.10.1988
NR. 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”
Ora 1920, obiectivul este sunat de către profesorul
DUMA DIONISIE. Acesta din urmă caută să
reînnoiască legăturile cu obiectivul, să se mai
întîlnească unul cu altul şi să-şi împărtăşească
necazurile. Obiectivul este dispus să-l primească şi
în seara aceasta, soţia fiind de serviciu. A rezultat că
Duma a venit în seara aceasta la obiectiv.
Duma se plînge de necazurile lui, că Vasile
Sevastre – şchiopul i-a făcut o anonimă la „Junimea”
să nu-i mai publice lucrări. În schimb, va încerca să-
şi publice lucrările literare împreună cu obiectivul la
alte edituri din ţară.
Duma îl atenţionează pe obiectiv că Sevastre
este periculos şi s-ar putea să-i fi făcut şi
obiectivului anonime.Obiectivul tresare, pentru că a
discutat multe cu Sevastre.
16.10.1988
Redat:15336/132Sursa
Data 12.10.1988 Andrei Ion ILIZIBILĂ
Loc-loc de muncă
Nr.15336/132 Notă informativă
În după amiaza zilei de 3 oct. 1988, sursa s-a întâlnit
în ….. cu CHIRVĂSUŢĂ cu M GANEA toţi
medici ……….la secţia chirurgie Tecuci.
El a spus că în prezent aşteaptă recursul la judecata
ţinută la Tecuci pentru reţinerea zilelor lipsite de la
serviciu, şi pentru desfacerea contractului de muncă.
…aveţi .de luptat cu o mafie ...
CRISTEA PETRE ginecologul am reuşit să ajung la
……. Şefă şi i-am dat date despre Dr. Gheorghiu şi
Dr. SECARĂ FLORICĂ.
Am reuşit prin soţie ……… croitoreasă…. care
să…….o altă femeie care să declare că am refuzat să
le leg trompele …şi cu această ocazie am auzit …ce-
i cer femeile lui Dr. Gheorghiu…….
schimbarea ………… ……..a spus dr. Ganea
reprimirea lui Dr. Ganea la secţia de CHIRURGIE
TECUCI
Am să merg până în pânzele albe…………….şi-au
bătut joc de mine şi au vrut să mă scoată
incompetent.
..am apelat la Nicu Ceauşescu la Sibiu
Andrei Ion s.indec.
N.L. Ganea Mihai este lucrat prin D.U.I. Nota a fost
furnizată conform instructajului făcut.
I s-a indicat sursei să-l contacteze periodic şi să
abordeze „ probleme publice”.
Notă la D.U.I. „GURĂU” sindesc.
TV7S/00809 din 15 oct. 1988
Nr. ex. 2ex.nr.1 la III.MV
M. Baciu/ Analiză şi propuneri
NOTĂ
Sursa vă informează că Dr. IOAN
GHEORGHIU din Tecuci str. Bl 13 Decembrie nr 9
i-a spus lui POPOVICI GH. din comuna Frumuşiţa
că de cca 2 luni este afectat moralmente de
tracasările, ameninţările şi presiunile făcute dr. Dr.
Ganea prin diferite persoane şi mai ales prin ancheta
generată de organul de procuratură judeţean- având
influenţe negative asupra potenţialului său de
muncă, asupra familiei.
Din această cauză a cerut la rândul lui ca organul
de procuratură să facă verificări asupra dr. Ganea
care n-a ştiut decât să otrăvească colectivitatea în
care a muncit, lucru ce-l poate confirma colectivul
secţiei, COM-ul şi comitetul de partid.
Astfel a cerut să se verifice:
Veridicitatea datelor înscrise în cartea de muncă. Nu
rezultă perioada când a urmat facultatea.
Să se verifice la IMF Cluj dacă a terminat facultatea
, ştiind că a fost exmatriculat şi dacă diploma este
legal obţinută.
Dacă înscrierea sa la secundariat a respectat
normele legal stabilite privind vârsta admisă.
Să se controleze veniturile sale de la venirea în
Tecuci, în raport cu cheltuielile făcute, inclusiv
cumpărarea unei Dacii, având în vedere trimiterile
pentru pensie alimentară şi de altă natură
Dacă despăgubirile ADAS pe 1987 sunt legal plătite.
Cum de-a obţinut autoturismul pentru invalizi pentru
că nu a rămas cu invaliditate.
Să i se facă o expertiză psihiatrică deoarece are un
comportament anormal, grandomanie, mania
persecuţiei.
Să fie cercetate cca 42 de persoane operate de dr
.Ganea în 1987-1988 pentru a stabili ce sume le-a
pretins dr. Ganea pentru intervenţiile chirurgicale
efectuate.
În încheiere îşi exprimă speranţa că se va ţine cont
de cele solicitate de el.
N.L. Să fie arătate şi lui I BI nota. s. Indesc
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POST: 29 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 16.10.1988
NR. 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1710, obiectivul este sunat de către

profesorul DUMA, care îi face o invitaţie pentru
mîine la cenaclu. Obiectivul ar veni, dar mîine se
duce la un proces la Iaşi. Duma îl roagă ca la
cenaclu să-l susţină şi pe Dan Vîţă.
Obiectivul iar se plînge cu procesul ce îl are
cu spitalul, afirmînd că acum face iar un memoriu
către tovarăşul prim secretar. Dacă nu se procedează
corect în proces, obiectivul spune că îşi va turna o
canistră de benzină şi îşi va da foc în faţa casei
milionarului doctor Gheorghiu Ion.

16.10.1988

Redat: T.G.
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POST: 29 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 16.10.1988
NR. 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”
Ora 14 , obiectivul este sunat de către avocatul
50

Susanu Ene:
Ob: ... Azi m-am întîlnit cu procurorul Marcu
şi l-am întrebat care mai este stadiul dosarului şi mi-
a zis că tavarăşii de la Galaţi încă lucrează intens la
dosar împotriva doctorului Gheorghiu.
Cet S: Bun, e un lucru bun.
Ob: Mîine o să merg cu Livia (soţia) la Bucureşti, iar
pe Livia o să o trimit mai departe cu avionul.
Ora 1420, obiectivul sună la aeroportul „Băneasa”
Bucureşti şi îi răspunde o cetăţeană:
Ob: La ce oră este plecarea de mîine dimineaţă a
avionului spre SIBIU?
Cetna: La ora 0740.
Ob: Şi găsim bilete?
Cetna: Nu ştiu, încercaţi mîine.
24.10.1988
Redat: T.G
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POST: 29 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 20.10.1988
NR. 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1600, obiectivul este sunat de către cetăţeanul

SEVASTRE Vasile:
Cet: ... Aţi fost astăzi la cenaclu?
Ob: Da, dar m-am dus azi mai tîrziu cu o oră şi m-au
luat la mişto.
Cet: Şi cum a fost la cenaclu?
Ob: Ca de obicei. VÎŢĂ şi INGRID, cu ajutorul lui
Necula, au publicat versuri nu ştiu pe unde şi li s-a
acordat premiul „Nicolae Labiş”. Tu de ce nu mai
vii pe la mine? S-au îţi este frică de dr. Gheorghiu şi
dna Diaciuc?
Cet: (în glumă): Îmi este frică de toţi!
Ob: Să nu-ţi mai fie frică, pentru că mai toţi mafioţii
mei din proces sînt deja pe dric!...

25.10.1988
Redat: T.G.
Ministerul de Interne
Inspectoratul Judeţean Galaţi

Securitatea Municipiului Tecuci

REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POST: 29 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 21.10.1988
NR. 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 0820, soţia obiectivului este sunată

interurban prin prefix de către Rodica – soră şi
printre altele, îi spune că li s-a aprobat dosarul
pentru cumpărarea maşinii. (E vorba de dosar
aprobat prin Ministerul Muncii pentru un
TRABANT).
Referitor la procesul obiectivului privind
desfacerea Contractului de muncă, soţia obiectivului
este optimistă şi crede că partea adversă va pierde
procesul, iar obiectivul va primi salariul din urmă.

Ora 1030, soţia obiectivului este sunată de către

pictorul Spiru Vergulescu, ce îşi împătăşeşte dorinţa
ca împreună cu dna Chelaru să aibă o întîlnire cu ea
şi cu obiectivul la Casa de Cultură.
Ora 1900, soţia obiectivului este sunată interurban de
către Radu Macovei:
Cet M: Care mai este situaţia?
Soţia: Cred că se merg pe drumul cel bun. A
fost pe la noi dna Călin şi s-a întîlnit şi discutat şi cu
avocatul nostru. Totodată ne-a adus şi celelalte hîrtii
necesare la dosar.
Cet M: Înseamnă că e bine. Într-o pauză am
întîlnit-o şi am discutat cu ea şi mi-a zis că prea
sînteţi nerăbdători. Voi să aveţi încredere în ea
pentru că va face totul ca dosarul să se termine curat
şi definitiv.
Soţia: Şi s-a făcut o comisie formată din
Mocanu, Simionică şi tov. prim-vice Bejan, lucru
care nu ne convine.
Cet M: Staţi fără grijă, că o să fie
nepărtinitori.
Soţia: Staţi fără grijă, că o să fie nepărtinitori.
Cet M: Iar fiul lui ăsta (dr. Gheorghiu) nu a
luat secundariatul pentru aici, ci pentru Policlinica
C.F.R. – Galaţi. Deci e un lucru bun (le convine).
Soţia: Dacă pe ăla în repartizează aici la
Galaţi, îl dau pe mîna lui vărul meu, care e şef de
clinică. (la C.F.R.)
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POST: 29 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 22.10.1988
NR. 0023691
INDICATIV: 1/B.I.
„GURĂU”
Ora 06 05 , obiectivul este sunat de către avocatul său
– BREBU din Bîrlad:
Cet B: Azi nu pot veni la matale pentru că mi
s-a stricat maşina. Dar voi veni mîine. Ţi-a sosit
materialul la dosar?
Ob: Da, şi e în mîna preşedintei.
Cet B: De ce?
Ob: Nu ştiu. L-am luat, l-am citit şi avea şi
propunerile.
Cet B: Şi l-ai copiat?
Ob: Nu, dar am rugat să mi-l copieze.
Cet B: Şi îi spui aşa: „tovarăşă preşedinte,
din moment ce aveţi un act la doar, dumneavoastră
de la cabinet nu aveţi dreptul să nu puneţi actul la
dosar. Iar în cazul cînd nu ajunge la dosar, reclam
situaţia tovarăşei ministru Maria Bobu.”
Ob: Am înţeles, că vor încerca să mă
boicoteze.
Cet B: Iar pentru mîine să-mi faci rost de
nişte gaz...
Ob: Da.
25.10.1988 Redat: T.G.
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POST: 29 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 23.10.1988
NR. 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 0805, obiectivul îl sună pe avocatul

BREBU la Bîrlad – tel 11847:
Ob: Am o veste bună: am primit hîrtiile în
original, le-am copiat, le-am depus la dosar şi am şi
eu o copie.
Cet B: Bun, e în regulă. Eu am făcut o cerere avizată
de barou prin care explic de ce nu pot veni mîine,
adică de amînare.
Ob: Şi cînd veniţi la mine?
Cet B: Azi pe la ora 1130 – 1200.

Ora 1230, obiectivul e sunat de soţie:

Ob: ... a fost Brebu pe la mine şi i-am dat ... (gaz) şi
a zis că mai are „nevoie” şi miercuri.
Soţia: Cam des!
Ob: Şi a lăsat şi o hîrtie (amînare). Mi-a zis
să mă prezint, să cer amînare şi să nu accept nimic
fără avocat.21.10.1988
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POST: 29 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 24.10.1988
NR. 0023691
INDICATIV: 1/B.I
„GURĂU”
Ora 0800, obiectivul este sunat de procuror Marcu:
Cet M: Dacă veniţi azi pe aici, aduceţi şi diploma de
absolvire cu foaia matricolă, pentru că îmi cere
judeţul nişte date şi nu am avut de unde să le iau. M-
am dus la spital să le caut, dar nu am găsit ce le
trebuie lor.
Ob: Da, imediat vin, pentru că am şi proces.

Ora 1520, obiectivul îl sună pe avocatul Susanu Ene:

Ob: Cum ţi s-a părut azi, am fost la înălţime?
Cet S: Da, dar ţi-a scăpat din vedere ceva,
adică să spui să martora aia a fost şi data trecută în
sală şi că nu avea drept să fie şi acum.
Ob: Am vrut să spun acest lucru, dar îmi era că
aduce alt martor şi cine ştie ce minuni mai spune.
Cet S: În fine, mai discutăm cînd venim la voi.
(Azi este ziua soţiei obiectivului, împlineşte vîrsta
de 34 de ani).

25.10.1988
Redat: T.G.
INF.”IONESCU EUGEN”
nr. 00417/001632
Primeşte. Lt. Maj. Mihalcea V
Data: 29 X 1988
Casa: Damian
2057 .

NOTĂ
Din sectorul sanitar al spitalului Tecuci, sursa
informează asupra unei stări de lucruri ce se
repercutează negativ pe linia asistenţei medicale în
sensul creării unei stări de încordare în rândurile
medicilor. Astfel, numitul Ganea Mihai, medic
specialist chirurg la spitalul Tecuci , i s-a desfăcut
contractul de muncă în cursul verii anul curent
pentru repetate absenţe de la serviciu, evadării din
serviciul de gardă, etc.
Despre acest Ganea Mihai, sursa precizează
următoarele:
1 Este practic şi real incapabil pentru
specialitatea chirurgie, nu are noţiuni elementare de
diagnostic şi de medicină.
2 oricine citeşte scrisul său îşi dă seama că
omul are greşeli de gramatică românească, respectiv
este de o slabă şi inadmisibilă factură intelectuală. În
cursul facultăţii de medicină a fost de trei ori
exmatriculat şi o dată lăsat repetent. Ar fi o mare
eroare dacă ar fi lăsat să profeseze chirurgia,
deoarece aceasta ar însemna morţi şi victime.
 3 Ganea Mihai, prin comportamentul său se
încadrează perfect în noţiunea de paranoic fapt care
ar putea fi stabilit printr-o expertiză psihiatrică.
Între timp, Ganea Mihai, care înregistrase pe
bandă de magnetofon diverse discuţii cu Dr.
Gheorghiu Ioan, şeful lui de la chirurgie şi cu alţi
medici a făcut contestaţie, un memoriu contractând
paralel o legătură cu Călin Ana, tovarăşa procuror
şef a judeţului Galaţi. Această legătură ar fi fost
contractată prin intermediul Dr. Cristea Petru(
poreclit „mortu”) medic ginecolog şi Cristea Daniela
medic de medicină generală de la Matca, soţia
„mortului” care ar fi prieteni cu procurorul şef Călin
Ana.
Procurorul şef Călin Ana, a ordonat, în
recompensă, în răzbunarea lui Ganea Mihai o
anchetă de tristă amintire dr. Gheorghiu Ioan , medic
primar chirurg. Se spune că i-ar fi organizat o
percheziţie la domiciliul lui Gheorghiu Ioan, de tip
GESTAPO, efectuată de procurorul Popovici şi un
colonel de la miliţia Galaţi.
Călin Ana, a fost felceriţă la spitalul Tutova, jud.
Vaslui, a făcut dreptul şi a intrat în procuratură. În
urmă cu ani de zile a organizat un rechizitoriu la
Bârlad, la adresa a trei chirurgi pe care i-a băgat în
închisoare, în final a ieşit un veritabil bâlci de talie
naţională, Călin Ana a ajuns procuror şef cu ajutorul
tovarăşei ministru al justiţiei, cu care ar fi prietene,
de unde concluzia că şi în justiţia noastră ar juca un
rol fundamental prietenia şi nu capacitatea de a
rezolva în spiritul justiţiei problemele ce se ivesc.
Călin Ana, fiind preşedinta „ Crucii Roşii” pe judeţ,
ar fi descins la Dispensarul Matca, unde doctoriţa
Cristea Daniela a ştiut să o atenţioneze (fie cu
bucate) cu tact şi cu blândeţe.
Alţii spun că Ganea Mihai ar fi ajuns la
procurorul şef al judeţului Galaţi prin intermediul
şoferului acesteia.
În continuare, dr. Cristea Petru zis „mortu” speră
să fie dat afară din funcţia de director al Spitalului
Tecuci Dr. Secară, iar el, „mortu” să fie numit
director al spitalului Tecuci. Cât priveşte pe dr.
Cristea Petru, medic ginecolog, acesta a fost altă
treabă, dat afară din funcţia de director al spitalului
Mărăşeşti , apoi din judeţul Vrancea, şi apoi a venit
la Tecuci. Soţia sa, dr Cristea Daniela, este fiica
numitului Dumbravă director la Vinalcool Odobeşti ,
cel care a furat câteva milioane de lei din avuţia
naţională, în urmă cu ani de zile, dezbătut în ziarul
Scînteia odată cu celebrul caz „Ştefănescu” din
Bucureşti, tot cu vinul. Dr. Cristea Daniela a avut şi
are o bună parte din bani de la tatăl ei, şi mare lucru
dacă nu şi de la unchiul ei Dumbravă de la Odobeşti.
În orice caz nici Cristea Petru nu a fost străin de
afacerea Dumbravă şi este priceput foc la can-can-
uri.
Cert este că mulţi ani Cristea Petru Şi Ganea
Mihai ( şi încă „o figură”,GROZEA NICOLAI,
medic neurolog) a făcut mulţi ani „ o
bisericuţă”condusă de Cristea Petru.
Sunt foarte multe de scris pe această temă, dar
sigur este că secţia de chirurgie a spitalului Tecuci,
secţie de primă linie care are de rezolvat oră de oră
mari urgenţe, a suferit foarte mult de pe urma acestui
Ganea Mihai, un periculos incapabil profesional.
Nici Gheorghiu nu este „uşă de biserică” şi acesta a
fost multă vreme tot un rău, dar acesta cel puţin a
sărit în ajutorul bolnavilor, fie chiar şi de ochii lumii,
sau cel puţin 58 a fost prezent în secţie. Ganea
Mihai mai este angajat
paralel//////////////////////////////////////////////////////////////////
///////////////////////////////////////////////////
Evident, nu este cazul de concluzii în prezenta
notă, dar sigur că populaţia nu a păcătuit cu nimic în
faţa nimănui pentru a nu avea asistenţă chirurgicală
promptă sau pentru a suporta consecinţele activităţii
unor impostori în posturi sau funcţii de răspundere.
IONESCU EUGEN
Tecuci 26 X 1988
N.O. Numitul Ganea Mihai se află în atenţia tov Mr.
Baciu care va primi copia notei pentru exploatare.
MV/GP
RD/00276/2057/1ex.
Redat din l. română
Strict secret
Post: 19- ICT
Ex. unic
Nr. file: 3
Data: 29.X.1988
Nr. 0023747
Indicativ:1/B.I.

„RĂDULESCU”

Ora 1931. Cetăţeana GANEA cheamă

GALAŢI şi discută cu cet. RADU MACOVEI.
Discuţia se leagă despre faptul că tov.
procuror POPOVICI anchetează pe toţi foştii
pacienţi pe care i-a operat doctorul GANEA şi îi
întreabă cîţi bani a luat de la fiecare.
...........
Cetna: De ce nu-l duce pe GHEORGHIU la
policlinică, pentru că el de de policlinică şi nu
MIHAI, Noi din TECUCI nu avem ce căuta la
GALAŢI pentru că eu nu-mi pot găsi servici oricum.
Cet: Aşa am spus şi eu. De ce să se ia măsuri
ămpotriva lui, cînd trebuie să se ia împotriva lui
GHEORGHIU. Pe el l-a prins cu ocaua mică, ce să
mai discutăm? Iar dacă se pune problema că într-
adevăr el este „persona nongrata” în TECUCI., că i
s-au ridicat în cap oficialităţile de acolo, de ce nu i s-
a dat transferul.
 Cetna: Lasă-mă dragă! Ce oficialităţi? Că sînt
PUTORILE astea MUCEGĂITE pe posturi şi cu
amorţita asta de ORTANSA...
Cet: LIVIA, n-o lua nici tu razna! Ăştia sînt
pe funcţii.
Cetna: Da dragă, ăştia sînt, iar în primăvară
nu vor mai fi, dacă ar fi alegerile.
Cet: Nu. Ideea este asta, să rezistaţi şi să
aşteptaţi în continuare să se facă dreptate. Cînd m-a
sunat madam CĂLIN am crezut că îmi spune că
MIHAI să se mute cu procesul la GALAŢI şi nu cu
serviciul.
Cetna G: GHEORGHIU se laudă peste tot că
primul secretar i-a închis gura lui madam CĂLIN şi
i-a zis ca nu cumva să facă cercetări pe TROMPE
singurul sector de care îi era frică.Şi chestia asta o şi
recunoaşte dobitocul. Deci dacă noi acceptăm să se
închidă această cercetare cu trompele, atunci să nu
ne frece tot pe noi.
Cet: Aşa este.
Cetna: Dacă nu, noi ne ducem şi mai sus.
Cet: Eu te sfătuiesc... că ea este în continuare
de foarte bună condiţie. E puţin atractivă acum din
cauză că acum... A fost cu vicepreşedintele care e al
doilea după primul secretar. Ăsta propune nişte
treburi.
Cetna: Ce-a propus?
Cet: Păi, chestia asta. Să-l aducem la
GALAŢI.
Cetna: E clar. Asta este lucrătura lui
MOCANU. Asta e greşeala primului secretar. Ce
căuta MOCANU el care a patronat toată ticăloşia
asta?
Cet: nu MOCANU. E vorba de BEJAN.
Cetna: Nu BEJAN! Ce căuta MOCANU în
această COMISIE? Şi SIMIONICĂ, pentru că şi ea
ştia toată treaba? Şi putea să ia măsuri de acum trei
ani. Păi sigur, că cu doi .???? tov. BEJAN n-a mai
avut ce altitudine să ia şi a venit în clica astalaltă de
aicea şi, sigur...
Cet: Măi, voi rămîneţi pe poziţia asta. Şi
încercaţi de la CĂLIN să vă ajute...
Cetna: Ea nu mai are cum să ne ajute. Eu am
să-i spun „aţi fost singura de bună credinţă, dar
cineva a făcut absolut nulă şi zbaterea
dumneavoastră şi a noastră. Dar în primul rînd a
dumneavoastră. Pentru că dumneavoastră aţi făcut o
cercetare. Aţi ajuns la o concluzie iar cineva s-a şters
pur şi simplu la fund cu ea”. De fapt mai vroiam să
ne ducem să discutăm ca să ne spună ce s-a
întâmplat joi, că nu ştiam . Acuma, pentru că ştiu,
nici nu mai am ce să caut la e. Decît să-i spun şi asta
poţi să i-o spui şi tu, că pentru că noi am fost
batjocoriţi în halul ăsta. Ne-am spus „aveţi dreptate,
dar toţi ăştia rămîn pe potiţie şi i-a luaţi-vă voi
băgăjelul şi duceţi-vă, că voi sînteţi mai fraieri”. Noi
dacă venim luni aşa îi apuneam tipei, că o să
mergem departe şi-o să tragem pe trompe şi nu
numai atît dar şi pe „INTREPRINDEREA” de la
GINECOLOGIE locul din ţară unde se fac cel mai
uşor avorturi. Şi aici se leagă trompe. Dacă vor bal,
bal să fie. Dacă MIHAI trebuie să fie dizident, atunci
dizident o să ajungă. Păi da, nu aşa!
 Îţi spun, de ieri de cînd am aflat treaba asta,
pentru că ceva, ceva, ne-a spus MARCU iar restul l-
am intuit noi. Cînd MIHAI a aflat asta în primul
moment după cum a spus el „am vrut să mă
sinucid”. Unii ne învaţă, că să ameninţăm cu greva
foamei, n-o să ameninţ cu nimic. O să mă duc şi-o să
stau la uşa COMITETULUI CENTRAL pînă o să
intru la doamna CEAUŞESCU. Şi nu cred că o să-i
convină primului secretar să se facă circ pe chestia
asta.
Cet: Asta e bine s-o spuneţi.
Cetna: Bineînţeles. Dar el ştiind că noi avem
această bombă în mînă, el trebuia să zică „da, d-le
anulăm chestia asta, că nu ne convine la niciunul să
se ştie că în GALAŢI se făcea treaba asta, dar îi dăm
şi omului acolo o ciozvârtă. Nu-l aruncăm aşa în
groapa cu lei!” Şi să ţină cont că acuma noi avem şi
aceste concluzii, unde se confirmă două cazuri. Deci
îţi dai seama că dacă intră procuratura generală cu
dispoziţii de sus nu o să le fie pre uşor.
Cet: Mie d-na CĂLIN mi-a spus
neputincioasă „d-le, ce pot să fac eu? Eu le arăt una,
iar ei îmi spun alta. Tot partidul şi toată clica
medicală”.
Cetna: Atunci, la ce mai ţinem
PROCURATURA. Să n-o mai ţinem, dacă tot nu e
bună de nimic. Concluziile procuraturii nu sînt bune
de nimic. Pentru că madam ORTANSA şi madam ...
nu ştiu care, care s-au înfruptat din ciubucurile lui
GHEORGHIU are altă părere. Noi, oricum am scris
la NICU CEAUŞESCU. De ce MOCANU, nu i-a
propus Spitalul judeţean că şi acolo e lipsă de
chirurgi?
Cet: Ei zic aşa. Pentru că i s-a desfăcut
contractul de muncă, nu poate veni aici pe post
definitiv, ci ca detaşat. Dar ca să vină detaşat, el
trebuia să-şi retragă plîngerea din tribunal.
Cetna: Nu-şi retrage nimic! Nu ştiu dacă şi tu
îţi dai seama dar tov. BEJAN a fost manevrat.
Fiindcă MOCANU are milioanele, să joace pe
degete un judeţ întreg?
Cet: Aşa este. Aicia nu se pune numai
problema neîncadrării lui MIHAI cît să i se facă
dreptate. Ăştia i-au luat pîinea de la gură, dânşii sînt
în culpă.
Cetna: Bine. Dar mai e o problemă pe care d-
na CĂLIN a sesizat-o. Ce faci cu ASISTENŢA de
SPECIALITATE în teritoriu. Îl laşi tot pe
GHEORGHIU?
Cet: Am discutat şi problema asta. Că ăsta a
spus că e singurul chirurg la o sută cinci zeci de mii
de oameni. Aşa i-a zis lui BEJAN. „Gîndiţi-vă ce
probleme am eu”.
Cetna: Dar de ce e singurul?
Cet: Asta am spus şi eu. Dar MOCANU, este
coleg de facultate cu GHEORGHIU care are numai
fini „favoriţi” în TECUCI, aşa mi-a spus d-na
CĂLIN. Singurii care îi dau dreptate lui MIHAI la
ora actuală sunt BARANESCHI, d-na FLOAREŞ şi
TRĂISTARU. De la TECUCI nici un medic.
Niciunul n-a făcut nici un fel de declaraţii.
Cetna: Păi la TECUCI nu fac. Tu şti cum stau.
Cet: Ştii care e atmosfera, Le este FRICĂ, iar acuma
o să le fie şi mai frică.
Redat: M.S.

31-X-1988
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POST: 29 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 30.10.1988
NR. 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Din exploatarea mijlocului T.O. şi din

înregistrările efectuate în perioada 24- 30 oct. 1988,
a rezultat că obiectivul este nemulţumit de felul cum
decurge procesul ce îl are cu spitalul privind
desfacerea contractului de muncă. Cu toate că s-au
făcut din nou comisii de anchetă care să cerceteze
cazul, după părerea lui, aceştia în mod tendenţios
caută ca obiectivul să piardă procesul. Partea
adversă a cerut prim procurorul Popovici din Galaţi
ca să li se ia declaraţii fosştilor pacienţi ai
obiectivului prin care să iasă în evidenţă că aceştia
au dat ciubuc, iar tinerele fete internate că ar fi avut
relaţii intime cu el.
Obiectivul s-a sfătuit din nou cu Radu
Macovei, avocaţii Susanu Ene şi Brebu despre
această situaţie şi a rămas la concluzia să meargă din
nou luni (31.10.88) la tovarăşa procuror şef Călin
Ana să le aducă la cunoştinţă întorsătura din proces,
care are un alt termen de amînare.
Obiectivul, care după părerea lui vede că
făţiş nu i se face dreptate, disperat afirmă că ori îi
iese în cale lui dr. Gheorghiu să-l omoare, sau dacă
nu se procedează corect, se sinucide.
Dacă nici după întrevederea cu tovarăşa
procuror şef nu se merge corect cu dosarul, va mai
încerca o variantă la care să găsească dreptate, adică
memorii şi audienţă la soţia tovarăşului preşedinte al
R.S.R.

31.10.1988

Redat: T.G.
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POST: 29 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 31.10.1988
NR. 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”
Ora 1840, obiectivul îl sună pe avocatul SUSANU:
Cet S: ... Ce ai făcut azi la Galaţi?
Ob: Nu am găsit-o pe dnaCălin, dar am vorbit
cu Popovici, Radu Macovei şi alţii, însă problema nu
este aşa cum o vedeam. Numai doamna aia şi Bejan
sînt contra mea şi nicidecum Mocanu.
Cet S: Înseamnă că nu e nici un pericol.
Ob: Cît despre dr. Gheorghiu şi ceilalţi, am
auzit numai necazuri. Tipul e compromis rău de tot.
În privinţa mea încă nu s-a luat nici o măsură.
Cet S: Bun. Bine că comisia nu a rămas
înfluenţată.
Ob: Mai bine vino la mine să discutăm.
Cet S: Da.

01.11.1988

Redat: T.G.
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POST: 29 - ICT
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 01.11.1988
NR. 0023691
INDICATIV: 1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1600, obiectivul este sunat de cetăţeana Milica

Patrichi:
Cetna: ... care mai este situaţia?
Ob: Mîine sînt chemat la directorul Mocanu. Acum a
venit cineva la mine şi mi-a spus că lui ăla (dr.
Gheorghiu) i-au făcut percheziţie de la Bucureşti şi
i-au găsit trei milioane şi bijuterii.
Cetna: Aoleu! Şi pentru ce vă cheamă la Galaţi
Ob: Ca să-mi propună post la Galaţi, dar eu
nu vreau să mă mut la Galaţi pentru că nu vreau să le
dau satisfacţie la ăştia şi plus că m-am aranjat cu
casa aici. Şi la Galaţi ar fi bine, că m-ar promova
director de policlinică.
Cetna: Totuşi eu şi noi vrem să staţi aici cu noi. Şi vă
aşteptăm să ne faceţi o vizită.

Ora 2100. obiectivul discută cu cetăţeanul

DRANEV:
 Ob: ... Eu mi-am schiţat ceea ce pretind cînd
mă duc mîine la directorul Mocanu şi anume:
reintegrare, decizie de anulare a deciziei de
desfacere a contractului de muncă, decizie de numire
în post de medic chirurg în secţia de chirurgie,
sectorizarea secţiei în mod echitabil, crearea de
condiţii de muncă corespunzătoare dasfăşurării
profesiei de chirurg, reabilitare, refacerea dosarului
personal şi să se ataşeze acele caracterizări ce poartă
semnătura de luare la cunoştinţă şi calificativul
„foarte bine”, scuze în faţa colectivului de oameni ai
muncii, condamnarea medicului Gheorghiu,
denunţarea notelor de relaţii şi revenirea la forurile
unde au fost adresate cu text corespunzător.
Dacă mi se acordă acestea, pentru ei renunţ la:
- drepturile băneşti al concediilor pe patru luni şi
care costă 12.000 lei, renunţ la acţionarea la
procuror pentru denunţ calomnios al falsului, mită,
diplomă, manifestînd din partea mea milă şi
clemenţă.
Cetna: Foarte bine.
03.11.1988

Redat: T.G.
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POSTUL:29- I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 2
DATA: 02.11.1988
NR. 0023691
INDICATIV:1/B.I.

„GURĂU”

Ora 2015, obiectivul este sunat de doctoriţa

KŐNIG:
Cetna: (supărată): Cum aş face să mă
consult cu dumneavoastră şi cum să procedez,
pentru că am avut nişte discuţii aprinse cu
doctoriţa Diaciuc, m-a jignit, m-a ...
Ob: Puteţi veni pînă la mine şi să dicutăm.
Cetna: În seara asta nu-i prea tîrziu?
Ob: Nu, pentru că mîine plec la Iaşi (la
proces).
Cetna: Bine, vin acum cu soţul meu.

Ora 2030, obiectivul ste sunat de către

avocatul SUSANU ENE:
Cet S: Ce ai făcut azi la Galaţi?
Ob: Cînd am ajuns acolo, secretara mi-a spus
să mă prezint la Consiliu la tov. prim –vice Bejan.
Tot acolo şi Mocanu. Deci „cărţile” erau făcute.
Tov. Bejan a spus să mai aştept pînă vine şi tovarăşa
Călin. Pînă la venirea aceseia, am avut nişte dicuţii
amabile, prietenoase.
În fine, a apărut şi dna Călin şi am început tratativele.
Ei spuneau că Direcţia Sanitară va da o decizie că
revin asupra deciziei lor şi ca urmare, în instanţă
dosarul va dispare că nu mai are obiect.
Eu le-am spus că vreau să mă mut la Bacău, iar tov.
Bejan a spus mă ajută, mă girează, că la Bacău o are
pe verişoara lui care este directoarea Direcţiei
Sanitare. Doamna Călin a zis că nu, că să revin în
postul în care am fost.
Le-am spus cum de mai lucrează dr. Gheorghiu, că e
un nevăzător... La care ei mi-au citit o hîrtie: „...
Noi, colectivul de oameni ai muncii de la secţia de
chirurgie, indignaţi că tovarăşa procuror şef nelegal
îl chinuie pe scumpul nostru şef, mare chirurg,
împiedicîndu-l să-şi desfăşoare activitatea ...”.
Hîrtia aceasta a fost făcută de cei de la chirurgie
către primul secretar al judeţului.
Cet S: Nu are importanţă. Bejan ce a spus?
Ob: El zicea: „închideţi-i pe amîndoi într-o cameră
cinci ore să se împace”, iar eu le-am zis că nu, că să-
i dea un şut lui Gheorghiu şi să aducă un nou şef la
chirurgie Tecuci. Pînă la urmă au zis că îi ia şefia lui
Gheorghiu şi pentru moment ăl vor detaşa pe trei
luni pe doctorul Maftei de la Galaţi – „chirurgie II”,
în speranţa ca în acest timp, eu şi Gheorghiu poate
ne liniştim.
S-a insistat pe varianta ca eu să-mi reiau postul meu
din policlinică, adică să fiu reintegrat.
Cet S: Şi în spital nu vei mai lucra?
Ob: Nu, pentru că nu pot lucra cu Gheorghiu.
Dar nici el nu va mai lucra, pentru că am tras
concluzia că doamna vrea să-l lege! De fapt a şi spus
acest lucru, că are cercetările ei şi că legea să fie
aplicată. Am observat de la ea că eu în tot ce
vorbesc, să fiu pe poziţie.
Cet S: Bun, adică să o spijini. Bine că ai sesizat cum
vorbea şi ceea ce voia ea.
Ob: La plecare, mi-am spus: „doctore, faţă de ceea
ce ai sesizat matale, e nimic faţă de ce am găsit
noi!”. Am rămas cam aşa, dar nici nu am insistat să-i
întreb şi să aflu mai multe. Urmează ca mîine
Scutaru să trimită nişte hîrtii, un referat la Direcţia
Sanitară prin care să le spună că e ilegală măsura iar
Direcţia Sanitară va elibera decizie de anulare a
deciziilor.
Deci în concluzie: - eu mă reintegrez iar Gheorghiu
nu mai este şef. Deci e ceva.
Cet S: E bine şi aşa.

03.11.1988

Redat T.G.
Inf „ IONESCU EUGEN”
.
Primeşte : Lt. Maj. Mihalcea V
nr. 00419/11632
Casa: „Damian „
2059
Data 5.11. 1988
NOTĂ,
În rândurile personalului medico sanitar din
Tecuci, continuă să fie comentată în sens negativ ca
o injustiţie, făcută de tov procuror Ana Călin ,
procuror şef al judeţului Galaţi, în sensul că : În
România şi în toate ţările lumii civilizate, culegerea
de declaraţii de la diverşi cetăţeni, pentru „ a băga la
apă” pe un altul, este dezaprobată, este aruncată la
Coşul de gunoi al istoriei, acest mecanism nu mai
constituie nici măcar o probă directă la un dosar. Cu
această tehnică folosită din plin de fascism şi de alţii
care au trecut prin România, foarte mulţi oameni de
stat ţi activişti de partid sau cetăţeni cinstiţi, au fost
aruncaţi în închisori în perioada imediat postbelică,
pe teritoriul României. Aceeaşi tehnică a aplicat-o
cu pasiune , tov Călin Ana în cazul Dr. Gheorghiu
Ioan medic primar chirurg în Tecuci, dar nu a fost
dreaptă în cazul când ar dori justiţie cu Ganea Mihai,
alt chirurg de la acelaşi spital şi de la ai cărui
pacienţi ( luaţi după registrul de operaţii) nu a cules
declaraţii. Acest Ganea Mihai, este foarte bine văzut
de tov Călin Ana, ar fi după ea o victimă a lui
Gheorghiu Ioan, în realitate Ganea Mihai este
considerat drept un impostor, un om de nimic, un
paranoic.
 O altă variantă explică faptul că Ganea Mihai
a ajuns în graţiile tov Călin Ana prin eforturile
familiei Cristea Petru şi soţia acestuia Cristea
Daniela , medic la dispensarul Matca.
Această doctoriţă este nepoata fostului Dumbravă ,
fost director la I.V.V Odobeşti, demascat în urmă cu
ani de zile de presa românească pentru furtul a
câtorva milioane de lei din avutul obştesc.
Este o realitate autentică faptul că Ganea Mihai
face parte din „bisericuţa” lui Cristea Petru( zis
Petruş, zis mortu), deoarece aceşti doi medici ( şi cu
Groza Nicolae, medic neurolog în Tecuci), au
bombardat personalul medico-sanitar din Tecuci cu
anonime trimise pe la organe de presă sau Ministerul
Sănătăţii în anii precedenţi.
Faptul că între familia doctorilor Cristea Petru
Şi Cristea Daniela ( considerată mai demult o
frumoasă felină) pe de o parte şi tov Călin Ana pe de
altă parte, sunt relaţii „amicale” 59v aflate de public(
ce-i drept mai restrâns) încă de vreo doi ani este
întărit şi de următorul episod. În anul 1987, Cristea
Petre l-a gâtuit ( o gâtuitură soră cu moartea) pe
felcerul Şerban de la dispensarul Matca, respectiv pe
felcerul doamnei doctor Daniela, felcerul a reclamat
tot, punând într-o lumină proastă familia Cristea.
Cristea ar fi intervenit la Tov Călin Ana, procuroră
şefă, cu o informaţie precum că felcerul a furat
cereale, motiv pentru care tov Călin a ordonat
percheziţie la domiciliul lui Şerban, i-a sigilat
locuinţa şi probabil i-a făcut dosar pentru a-l
condamna. Deci felcerul Şerban s-a ales cu două
lovituri: una cu sugrumare şi una cu defăimarea lui
pe mâna procurorului şef al judeţului. Şerban,
felcerul, nu ştia cine este această familiune, respectiv
Cristea Daniela şi Cristea Petru, întrucât s-a ajuns la
o concluzie ( valabilă pentru vremi apuse) că trebuia
să se lase gâtuit de „mortu” şi poate să-i fi spus şi
„mulţumesc.”
Acestea ar fi relaţiile, dar sursa mai adaugă şi
faptul că acest Petruş ( împreună cu soţia sa Daniela)
ar avea şi valută străină în bancă.
„EUGEN IONESCU”
4.11.1988
N-O. Ganea Mihai şi Cristea Petru au fost semnalaţi
de sursă cu astfel de probleme.
Copia notei se va exploata la tov,. Mr. Baciu I. la
problema „sănătate” şi
Lt. Maj. Mihalcea V.
DA
Col. Huhulea M
MV/GP
RD/ 00276/2059/1 ex.
8 noiembrie fonturi speciale.

NOTĂ
La Judecătoria Tecuci se află pe rol procesul
intentat de medicul chirurg GANEA MIHAI,
SPITALUL MUNICIPAL din localitate, pentru
desfacere abuzivă a contractului de muncă.
În fapt, instituţia sanitară menţionată a adoptat
această măsură disciplinară ca urmare a activităţii
necorespunzătoare pe care o desfăşura, culminând cu
absentarea nemotivată de la serviciu pe o perioadă
de 33 de zile.
În cadrul procesului, dr. GANEA MIHAI,
încearcă să dovedească netemeinicia măsurii luate,
culminând cu absentarea nemotivată de la serviciu
pe o perioadă de 33 de zile.
Pentru a influenţa desfăşurarea procesului şi
pronunţarea unei hotărâri în favoarea sa, caută să
intervină pe la diferite persoane cu funcţii de
răspundere. Printre acestea menţionăm pe
MACOVEI RADU, redactor la organul de presă
judeţean cu care se află în relaţii apropiate şi căruia
îi procură în mod frecvent cantităţi de gazolină,
precum şi produse alimentare.
Acesta a intervenit la DIRECŢIA SANITARĂ
JUDEŢEANĂ, CONSILIUL JUDEŢEAN AL
SINDICATELOR, şi chiar la PROCURATURA
JUDEŢEANĂ, în persoana procurorului şef ANA
CĂLIN, obţinând promisiuni că se va acţiona în
direcţia soluţionării în mod favorabil a procesului.
De asemenea, RADU MACOVEI i-a conceput
unele memorii ce i-au fost adresate conducerii de
partid din judeţul Sibiu, incitându-l să se adreseze în
continuare unor organe superioare pentru a avea
câştig de cauză.
Menţionăm că Dr. GANEA MIHAI a fost
semnalat că pe fondul nemulţumirilor intenţionează
să comită acte protestatare , fiind pretabil a penetra
dispozitivul de securitate şi gardă.
Nr.D.S/1245351/ 08.11.1988
8 noiembrie 1988
Inf. „IONESCU EUGEN”
nr.00420/11632

REDAT DIN L. ROMÂNĂ

STRICT SECRET
POSTUL:29- I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 09.11.1988
NR. 0023691
INDICATIV:1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1515, obiectivul este sunat de către

doctoriţa Kőnig:
Ob: ... Azi am fost pe la Policlinică şi am
discutat cu mai mulţi, cît şi cu doctorul Gavrilescu
despre certurile tale cu doctoriţa Diaciuc. Mai toţi
aveau cuvinte de laudă la adresa ta şi nu-şi închipuie
de ce doctoriţa Diaciuc nu încape de tine.
Cetna: Da, aşa este, o să mai trec pe la
dumneavoastră ca să mai discutăm.
Din exploatarea mijlocului T.O. a rezultat că la
locuinţa ce o are în Str. V.I.Lenin – 59, una din
camere este amenajată şi destinată cabinet medical.
11 XI 1988
Redat: T.G.
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POSTUL:29- I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 13.XI.1988
NR. 0023691
INDICATIV:1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1530, obiectivul o sună pe

soţie la serviciu:
Ob: ... Am primit o adresă de la Galaţi şi
semnată de altcineva decît de ALUPOAIE. În adresă
se spune... „numitul ...(dr. Gheorghiu Ion) a fost
trimis la expertiză oftalmologică şi a fost declarat
apt pentru conducere...”.
Dar mie nu-mi convine. Cine ştie la ce doctor
s-au dus la expertiză şi ... El trebuia dus la Mina
Minovici, căci aşa se spune la lege.
Soţia: Nu-i nimic, ne adresăm mai departe.
Ob: Sigur că da. Eu cred că analizele s-au
făcut la vreunul din doctorii lui Mocanu, şi ...
Adică cum? Pentru a face puşcărie eşti inapt,
iar pentru a poseda permis de conducere eşti apt? Nu
vezi ce aberaţie?
Acum o să fac o lucrare din nişte texte şi
norme comune de la Ministerul Sănătăţii cu
Ministerul de Interne în această privinţă. La această
lucrare anexez şi adresa pe care am primit-o.
La Decretul 328, art. 42 spune clar: „...
organele de miliţie anulează permisul de conducere
cînd titularul a fost condamnat prin sentinţă
definitivă”. Şi el are trei condamnări. În sentinţa lui
scrie clar: „... de la locul de muncă s-a deplsat cu
maşina la Gerding Mina, ... unde i-a luat cu maşina
lui.”
El are dezlipire de retină, lucru foarte grav,
ceea ce duce la anularea permisului. Deci o să scriu
mai departe...
Soţia: Da.
15.XI.1988

Redat: T.G
Primeşte „Lt. Maj.” Mihalcea.V
Casa „Dumbravă”
Data 14.11.1988
NOTA,
La începutul lunii noiembrie 1988, medic primar
chirurg cu contractul de muncă desfăcut în luna iulie
1988 a primit avizul favorabil de la comitetul
executiv al Consiliului Popular Judeţean Galaţi de a
fi reîncadrat în calitate de medic chirurg în
Policlinica Tecuci, dar Ganea Mihai nu s-a prezentat
la post până la data actuală, în schimb individul a
început o nouă campanie de defăimare, mai
viguroasă, astfel: În ziua de 9 Noiembrie ( sau 8
noiembrie) 1988 s-a prezentat ăn Policlinică, dar nu
ca să lucreze, ci a descins la Dr. Ciobotea Nicolae
medic oftalmolog, pentru a se interesa dacă Dr.
Gheorghiu Ion, medic primar chirurg şeful lui are
voie să conducă autoturismul cu vederea lui, acesta
fiind miop. Se spune că Ganea Mihai s-a deplasat la
Dr. Leontescu Gheorghe, fost chirurg la Tecuci,
pentru a lua declaraţii calomnioase de la el, la adresa
lui Gheorghiu Ion. Acelaşi lucru l-a făcut şi la
Brăila, tot cu intenţia de a lua declaraţii de la dr.
Frăţilă. Se pare că amândoi l-au refuzat pe dr.
Ganea.
Sursa precizează că acest Ganea , în vara anului
1988 umbla cu un casetofon într-o sacoşă,şi
înregistra pe bandă diverse convorbiri în special la
adresa lui Gheorghiu Ion. ( gestul este grav, este
pedepsibil de lege, dar interesant că omul şi-a făcut
damblaua fără să-l racoleze nimeni, fără să fie
deranjat, mai ales că asemenea benzi le putea trimite
şi peste graniţă la duşmanii noştri, pentru a ne
defăima.
Procuratura judeţeană Galaţi, prin tovarăşa
procuroră şefă Ana Călin, l-a verificat pe Gheorghiu
Ioan, după registrul de operaţii, dar nu l-a verificat şi
pe acesta tot după registrul de operaţii ( deoarece şi
Ganea Mihai a operat şi tot ca dr. Gheorghiu a
încasat nişte onorarii „grase”.
De asemenea nu a fost întrebat de ce se foloseşte
de benzile de magnetofon ( individul nefiind
autorizat ca detectiv particular) sau de calomnii. Nu
l-a întrebat pe Ganea Mihai cum e cu gazolina,
procurată de la sondele petroliere prin soţia sa,sau
dacă nu a încasat niscaiva bănişori pentru concediile
medicale acordate din Policlinică 61v ( pentru că
omul a practicat şi această meteahnă) sau chiar dacă
individul de o slabă factură şi nul profesional, are
dreptul să emită calomnii, să ameninţe, să scrie
anonime, să-i facă pe ceilalţi mafioţi, etc.
Un lucru este clar, că în ultimii doi ani, în
domeniul sanitar din Tecuci s-au înmulţit lichelele,
că aceştia au lucrat în voie, că în parte au lovit în
dorinţa de a munci a altor medici, şi în mod indirect
au lovit în asistenţa medicală exact ceea ce ar fi pe
placul duşmanilor noştri, pe placul celor ce doresc
destabilizarea României,indiferent în care sector, fie
el şi sanitar.
Nu se ştie de ce acestui Ganea, un fruntaş în
lichelism, nu i s-a cerut o expertiză psihiatrică, cel
puţin să ştim dacă este responsabil sau nu de ceea ce
face.
 Sursa precizează că numitul Butuc Mircea,
medic stagiar pediatru, în Tecuci, originar din Baia
Bare a afirmat către sursă că medicul Foriş ,
psihiatrie în Baia Mare i-a fixat diagnosticul de
„paranoic” adică un om nebun care mimează bine pe
omul normal. De fapt această impresie a lăsat-o
Ganea şi altor medici din Tecuci care au avut ocazia
să-l cunoască mai îndeaproape.
În cazul când Ganea ar avea diagnosticul de
paranoic el ar putea beneficia de pensie de boală şi
în plus societatea noastră ar şti ce are de făcut cu el
şi cine este în realitate, fără atâta agitaţie şi deranj în
sectorul sanitar.
În ultimă instanţă nebunul tot nebun rămâne,
indiferent de poziţia lui în societate.
Sursa mai precizează un fapt semnificativ.
Mama acestui Ganea Mihai pe nume Pop Viola, a
fost internată în compartimentul neurologie a secţiei
medicale din Tecuci, timp de 57 de zile în anul
1987, unde a făcut dovada certă a unei nebunii
senile( martore asistentele medicale; Lupu Rebeca,
Burlacu Aurica, şi întregul personal mediu de acolo.
Şi vorba veche din bătrâni” dintr-o mamă nebună,
copilul este mai de vreme sau mai târziu tot nebun”.
Col. Huhulea M
„EUGEN IONESCU”
11.11.1988
MV/GP
RD/0020448 N.O. Numitul Ganea Mihai se află în
atenţia tov. Mr. Baciu Ion, lucrat în DUI.
1 ex.
 – Copia notei se va exploata la materialul privind
pe Ganea Mihai.
Lt.Maj. Mihalcea V.
MINISTERUL DE INTERNE

- U.M.0931/2 TECUCI
STRICT SECRET

Ex. nr. 2 Nr. 0034719...

din 14.11.1988

CĂTRE

MILIŢIA MUNICIPIULUI TECUCI

Din datele pe care le deţinem rezultă că Dr.

GANEA MIHAI din Tecuci, str. V.I.Lenin, nr. 59
are amenajată o cameră la locuinţa sa pentru a
acorda asistenţă medicală.
De asemenea posedă şi instrumente
medicale.
Rugăm a efectua verificările necesare şi să ne
comunicaţi rezultatul.

ŞEFUL UNITĂŢII
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POSTUL:29- I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 16.XI.1988
NR. 0023691
INDICATIV:1/B.I.

„GURĂU”
Ora 1930, obiectivul este sunat din Galaţi de către
cetăţeanul Radu Macovei:
Cet R: ... Cum a fost astăzi?
Ob: A venit Bejan şi a făcut C.O.M.
extraordinar şi hotărît ca eu să rămîn în policlinică.
Mie nu-mi convine, mai ales că au scos post la
concurs în spital, pe cînd putea scoate post la
consurs în policlinică.
Am observat că Secară nu prea este de acord
să-mi plătească salariul din urmă. L-au numit pe
Maftei ca şef de secţie în locul lui Gheorghiu.
Dar nu mă las, adică Gheorghiu – un
nevăzător să rămînă în spital şi eu în policlinică?
Cet R: Eu o să vorbesc cu Maftei, dar să te
pui şi tu bine pe lîngă el. O să vorbesc şi cu Mocanu.
Ob: Tu să vorbeşti cu Mocanu că dacă nu-mi
dă postul din spital după detaşarea de trei luni a lui
Maftei, nu mă liniştesc. Eu, oricum sînt prieten cu
Maftei.
 Cet R: Bun, eu am vorbit cu Bejan să-ţi fie
favorabil, că altfel intenţionez să fac anchetă, la care
m-a rugat să nu o fac. Drept dovadă că a venit la voi.
Ob: Da, el ţinea cu mine, dar Mocanu nu
prea...
18.XI.1988
Redat: T.G

.
Inf. „ IONESCU EUGEN”
nr. 00425711632
Primeşte: Lt.Maj. Mihalcea V.
2129
Casa „Dumbravă”
Data -23.11.1988
NOTA,
Din sectorul sanitar dependent de spitalul Tecuci
sursa informează următoarele: Numitul Ganea Mihai
medic specialist chirurg a fost reîncadrat începând
cu 17 noiembrie 1988, dar cetăţeanul Ganea Mihai:
1 Din primele zile nu şi-a respectat programul de
lucru prevăzut de codul muncii, respectiv de 7 ore
zilnic, a stat la serviciu 2-3 ore apoi a plecat din
cabinet.
2În Policlinica Tecuci a şi început culegerea de date
calomnioase la adresa lui Matran Liviu medic ORL ,
Hîncu Mihai, Gheorghiu Ioan, ( medici primari în
chirurgie). Are intenţia să culeagă date calomnioase
şi la adresa doctorului Maftei, medic primar chirurg,
doctor în ştiinţe medicale, recent detaşat de la Galaţi
pentru a întări secţia de chirurgie afirmând că şi pe
acesta îl trimite în continuare la Galaţi, „ ar trebui să
fiu eu şef de secţie şi nu el”. Individul întreţine în
continuare discuţii cu Gavrilescu Mihai, medic
primar ftiziolog, care a promis că-l va „domoli” pe
Ganea Mihai.
3 Nimeni nu are curajul să-l controleze sau să-l
îndrume de frica calomniilor, fapt real şi autentic.
Individul Ganea Mihai are maşină de scris, bate la
maşină tot felul de scrisori semnate de un grup de
oameni ai m,uncii, pe care le trimite fie la Consiliul
de Miniştri, fie la Ministerul de Interne. Unii spun că
ar fi omul securităţii statului ( precis sursa a
recepţionat şi o astfel de afirmaţie). Aceasta nu are
importanţă, grav este că omul acesta a destabilizat
atmosfera de lucru din spitalul Tecuci şi Policlinica
Tecuci şi că toţi lucrează timoraţi de acest individ,
care culege informaţii, înregistrează pe bandă
convorbiri diverse şi bate la maşină scrisori
anonime. Pe de altă parte, acest paranoic, ia o
mimică foarte serioasă încât cine nu-l cunoaşte îl ia
în serios, unii îl compătimesc, alţii îl încurajează.
Individul Ganea Mihai a fost încurajat şi de
procurora şefă a judeţului Galaţi, tov Călin Ana, care
i-a promis că-l face şef la chirurgie Tecuci şi care i-a
înmânat 62v o copie lui Ganea cu cele şapte
concluzii ale rechizitoriului ei, despre dr. Gheorghiu
Ioan, medic primar chirurg, despre Secară Florică,
director al spitalului, etc
Este un act deosebit de grav din partea
procuroarei şefe, tov Călin Ana, dacă aceleaşi
concluzii ( categoric eronate) pe care le-a depus la
cabinetul Judeţean al PCR Galaţi le-a înmânat şi
acestui
Ganea Mihai. Poate le transmite acest Ganea Mihai
la vreo voce străină radio, şi atunci să vedem ce face
procuroarea noastră şefă. Faptul că lui Ganea Mihai i
s-a dat o copie după aceste concluzii a fost confirmat
sursei de către Gavrilescu Mihai medic primar
ftiziolog în Policlinică şi Secară Florică medic
director al spitalului. Despre procuroarea şefă a
Judeţului Galaţi se spune că „ are priză mare la
cabinetul Judeţean PCR”.
-că este în relaţii foarte intime cu tov ministru al
justiţiei
Că concluziile prezentate la judeţ sunt în cea mai
mare parte o anomalie şi că cel puţin în faţa acestui
for să fi dat dovadă de justiţie, de înţelepciune şi mai
ales de competenţă în aprecierea acestei situaţii. Nu
este permis nimănui să fie pătimaş, să vină cu notă
sentimentală personală, inducând în eroare un
comitet judeţean de partid. Se spune că în cele 7
concluzii tov. Călin Ana a cerut scoaterea la pensie,
fără drept de prelungire după pensionare, a tuturor
medicilor de 62 de ani din judeţul Galaţi, în timp ce
dreptul acestor medici de a lucra peste 62 de ani,
este prevăzut de lege şi se aplică în toată ţara
noastră. Sunt şi alte concluzii care îl favorizează pe
acest Ganea Mihai în mod categoric nedrepte.
„IONESCU EUGEN”
Da
Col. Huhulea M
N.O. Numitul Ganea Mihai se află în atenţia tov
Baciu Ion, lucrat prin D.U.I.
- Copia notei se va exploata la materialul privind pe
Ganea Mihai C.N.S.A.S
Lt.Maj. Mihalcea Mihai
RD/00276/2129/1 ex
Ministerul de Interne
Strict secret
Inspectoratul Judeţean Galaţi
ex. unic
Securitatea municipiului Tecuci
Nr 1/BI/004946
Din 24 11 !988
SE APROBĂ,
ŞEFUL SECURITĂŢII JUDEŢENE,
Lt.col. DUMITRU VASILE
22.12…….
NOTA RAPORT
PRIVIND ANALIZA D.U.I GURĂU DESCHIS
ASUPRA NUMITULUI GANEA MIHAI DIN
TECUCI
În perioada menţionată s-au obţinut materiale
informative din care rezultă că obiectivul a fost
preocupat în a-şi rezolva situaţia privind desfacerea
contractului de muncă , continuând să intervină pe la
diferite organe judeţene pentru a fi sprijinit în
reîncadrarea în muncă.
Ca urmare a insistenţelor făcute de numitul RADU
MACOVEI, redactor la ziarul judeţean, Procurorul
Şef al Judeţului Ana Călin, începând cu data de
18.11.1988 obiectivul a fost reîncadrat în muncă.
Odată cu venirea la serviciu a căutat să impună
anumite condiţii şi în special să fie numit şef de
secţie. În acest scop a intervenit RADU MACOVEI
care s-a deplasat la Tecuci unde a căutat să
influenţeze pe actualul şef de secţie, dr. Maftei să
facă propunerea ca la plecarea lui să fie numit şef de
secţie dr. Ganea Mihai.
 În rândul celorlalte cadre se comentează această
intervenţie, ţinând ccont că Dr. Ganea M este slab
pregătit profesional şi cu un comportament imoral.
În data de 8.11.1988 s-a informat Comitetul
Judeţean PCR Galaţi despre acţiunile pe care le-a
întreprins Dr. Ganea pentru a fi reîncadrat în muncă
precum şi faptul că a fost sprijinit de persoanele
enumerate mai sus, însă acest a continuă să se
menţină pe poziţie de nemulţumit, fiind pretabil de a
penetra sistemul de gardă şi de securitate.
Pentru cunoaşterea în continuare a activităţilor ce
intenţionează să le întreprindă pentru rezolvarea
problemelor sale personale, ne propunem a rezolva
următoarele sarcini:
1 Continuarea instruirii şi dirijării surselor
„ANDREI ION „ şi „PETRESCU” pentru a semnala
activităţile şi comportamentul ce-l are la locul de
muncă.

Termen 10.01.1989

Execută M.Baciu Ion

Răspunde Col. Huhulea M

2 Se va întocmi o notă de sarcini pentru informatorul
„EUGEN IONESCU” din legătura Lt Maj Mihalcea
Vasile pentru a ne semnala comentariile ce le face
obiectivul la locul de muncă.
Termen 25.12.1988
Execută Mr.Baciu Ion

Răspunde Col. Huhulea M

3 Întrucât se deţin date că la domiciliul său are
amenajat un cabinet de consultaţii se va reveni la
organele de miliţie Tecuci pentru a i se efectua o
percheziţie în scopul descoperirii de documente 64
şi materiale ce pot duce la compromiterea sa.

Termen 15.01.1989

Execută Mr. Baciu Ion

Col. Huhulea M
4 Pentru legăturile ce le are în judeţul Galaţi, se va
întocmi o notă sinteză din materialele ce le deţinem
din sursa T.O care vor fi înaintate la Serviciul I

Termen 20.01.1989

Execută Mr Baciu Ion

Răspunde col. Huhulea M

5 Se va continua identificarea şi altor legături în
special prin sursa S concomitent cu verificarea ei în
evidenţele de securitate.

Termen permanent

Execută Mr Baciu Ion

Răspunde col. Huhulea M
6 Întrucât se deţin date din care rezultă că a depus
manuscrisul unui volum de poezie la o editură din
Iaşi, se vor întreprinde măsuri de cunoaştere a
conţinutului acestor poezii.
Termen 30.12.1988

Execută Mr. Baciu Ion

Răspunde Col. Huhulea M

În funcţie de situaţia informativ operativă se vor
întreprinde şi alte măsuri.
DE ACORD;
ŞEFUL SECURITĂŢII MUNICIPALE
OFIŢER OPERATIV
COL: HUHULEA M s.indesc
Mr.BACIU ION s. indesc
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POSTUL:29- I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 28.XI.1988
NR. 0023691
INDICATIV:1/B.I.

„GURĂU”
Din exploatarea mijlocului T.O. şi din înregistrările
în perioada 20 oct.- 08 noiembrie, a rezultat că
obiectivul este mulţumit într-un fel că a cîştigat
procesul şi a fost reintegrat în serviciu.Mai puţin
mulţumit este că i s-a dat numai post în policlinică.
El i-a propus lui doctorul Maftei ca să facă cu toţii
prin rotaţie cîte o săptămînă şi chirurgie spital, triaj,
policlinică.
La obiectiv a apelat în cîteva rînduri doctoriţa
König pentru îndrumări cum să procedeze în
conflictul pe care îl are cu doctoriţa Diaciuc.
La obiectiv a apelat Necula – şeful Casei de
Cultură, ca el şi un biolog să meargă într-o acţiune
organizată de Casa de Cultură privind popularizarea
prin comune a ştiinţelor medicale şi biologice.
Obiectivul se simte flatat de acest lucru.
Obiectivul continuă să aibă relaţii amicale cu
avocatul Susanu, cu Necula Ionel şi Sevastre Vasile.

05.12.1988
Redat: T.G.
STRICT SECRET
POSTUL:29- I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 29.XI.1988
NR. 0023691
INDICATIV:1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1500, obiectivul este sunat de doctoriţa König:

Cetna: ... Asta (doctoriţa Diaciuc) mi-a făcut
referat şi trebuie să dau răspuns la următoarele
întrebări:
de ce nu aţi respectat programul de lucru?
de ce absentaţi nemotivat?
de ce nu vă îndepliniţi atribuţiile de serviciu?
ce motive determină neintegrarea dumneavoastră la
colectivul Policlinicii Tecuci?
dacă mai aveţi ceva de adăugat?
Ob: te învăţ eu cum să răspunzi. O să faci în trei
exemplare: - unul la Spital, unul la procurorul şef al
judeţului, un exemplar Ministrului Sănătăţii şi un
exemplar Comitetului Central. O să vin după amiază
pe la tine. Să scrii toate abuzurile pe care le fac ei.
Astfel ei vor fi obligaţi să răspundă la sesizarea ta.
Cetna: dar cum fac, pentru că eu pînă la 01 decembrie
figurez la Tg. Bujor. Eu am trimis referat la Tg.
Bujor iar ei mi-au cerut nota explicativă.
Ob: Nu-i nimic, o să-ţi spun eu după amiază ce ai de
făcut. O să-ţi fac eu nota explicativă.
Cetna: Dar am văzut că ei sînt moecoviţi de felul cum
m-aţi învăţat atunci. În nota explicativă o să scriu
despre ea (doctoriţa Diaciuc) că nu e principială cu
asistenţii, că toată ziua stă la coafor să-şi facă părul,
că se duc asistenţii cu sacoşe pline la ea acasă...
Scriu tot!
Ob: Foarte bine! Că ei fac abuzuri peste abuzuri.

05.XII.1988
Redat: T.G.
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POSTUL:29- I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 30.XI.1988
NR. 0023691
INDICATIV:1/B.I.

„GURĂU”
Ora 1500, obiectivul discută cu soţia:
Ob: ... Am impresia că iar se complică
situaţia Maftei (actualul şef de secţie chirurgie
Tecuci) spunea că are decizie pentru trei luni aici,
dar vorbind cu el, mi-a zis că vre să plece înapoi la
Galaţi.
Deja l-am auzit cînd vorbea cu Galaţiul că
totul s-a normalizat aici... Deci mafia e în picioare şi
dr. Gheorghiu va rămîne în continuare. Aşa nu se
mai poate şi altă soluţie nu am decît să merg la
tovarăşa (soţia tov. Preşedinte al R.S.R.). Ori mă
pune pe mine şef de secţie, ori îi arunc în aer pe ăştia
de aici. Cum să stea un nevăzător ca dr. Gheorghiu
ca şef de secţie?
Adică cum, ăsta leagă trompe, îşi bate joc de
P.C.R. şi beneficiază de toată dulceaţa şi fericirea
din ţara asta?
De fapt o să mai port o discuţie pe această
temă şi cu doctorul Secară.
Ar mai fi o soluţie, ca Radu Macovei să
discute......................................................................
Tecuci la Galaţi să mă propună pe mine ca şef de
secţie. Dacă îl lasă în continuare ca şef de secţie pe
dr. Gheorghiu Ion, m-am nenorocit.
Ora 2100, obiectivul îl sună pe avocatul Susanu Ene:
Ob: ... Am scris la Braşov – Inspectoratul
Judeţean al Ministerului de Interene pentru a afla
adresa tatălui lui Liviu (copilul lui Livia – soţia
obiectivului). Cum poate fi acţionat acesta pentru
majorare de pensie? Tatăl lui Liviu este în
OLANDA.
Cet S: Acesta este un caz mai special; există
o procedură specială pentru străini şi se poate repera
prin Mministerul Justiţiei. Dar pînă acum i s-a plătit
ceva?
Ob: Înainte de a pleca, i-a plătit global cîte
200 de lei lunar pînă la majorat.
CetS: În cazul ăsta, hotărîrea se consideră
executată. Deci el a plecat fără datorii din ţară. Aşa
că nu prea ai şanse.
Redat din l. română
Strict secret
Post: 19- ICT
Ex. unic
Nr. file: 1
Data: 01.XII.1988
Nr. 0023747
Indicativ:1/B.I.

„RĂDULESCU”
Ora 1735. Cetăţeana GANEA cheamă
GALAŢI şi discută cu cet. RADU MACOVEI.
Cet: Măi LIVIA, ăsta are să stea pînă la întîi
ianuarie. Aşa e în plan. Vor să găsească pe cineva
care vrea să se stabilească acolo.
Cetna: Deci pe GANEA, nu vor sub nici o formă să-l
pună.
Cet: Nu. Au mai vorbit înainte cu altcineva dar n-a
vrut ăla să vină la TECUCI. Dar este altul care vrea
cu tot dinadinsul să vină, dar nu vor ăştia.
Cetna: dacă afli că d-na CĂLIN şi-a reluat
activitatea să ne spui şi nouă. Că tipii au intrat
deocamdată într-o aparentă legalitate. Bineînţeles că
Ghighi se consideră în continuare şef şi probabil că
ei vor să bălmăjească treaba şi să rămînă lucrurile
cum au fost.
Cet: Dar MAFTEI cum e cu GHEORGHIU?
Cet : MAFTEI vrea să lichideze cît mai repede şi să
na

plece. Nu-l interesează nimic. S-a săturat şi el şi îi

lasă pe fiecare să facă ce vor. Sigur că atîta timp cît
GHEORGHIU e acolo, lucrurile nu se pot schimba
radical. Acum şi HÎNCU şi-a reluat activitatea
pentru că şi el a spus că tot din cauza lui
GHEORGHIU a plecat din spital. Că „nu mă lăsa să
internez, nu mă lăsa să operez”, adică îi făcea exact
ce i-a făcut lui MIHAI. Şi el a pretins şi şi-a reluat şi
el activitatea. Oricum, e nevoie de cineva care să-i
programeze. Să nu fie dirijaşi tot de MOCANU.
În plan subţire, GHEORGHIU trebuie îndepărtat, că
dacă îl laşi aşa, nu te lasă el mai tîrziu.
Cet: În orice caz, eu cred că nu-l lasă pe
GHEORGHIU.
Cetna: Şi eu sper, dar mai ştii. Singura care ne poate
spune este dna CĂLIN, Restul sînt nişte parşivi.
Redat: M.S.

01.XII.1988
*
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POSTUL:29- I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 07.12.1988
NR. 0023691
INDICATIV:1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1300, obiectivul sună la Iaşi 37056 şi v orbeşte

cu profesorul Mitroi, căruia îi spune că de la
Bucureşti, contraexpertiza (cu paternitatea) este la
fel şi cu cea de la Iaşi. El (ob) este bucuros şi mîine
se duce la Iaşi să discute şi să-i ducă o „atenţie”
profesorului.

Ora 1530, soţia obiectivului este sunată din Galaţi de

către Radu Macovei.
Cet: Madam Călin e încă în concediu. Am vorbit
acum cîteva zile cu Mocanu şi mi-a zis că a făcut
ordine la Tecuci, dar că nu ştie soluţia cum va fi cu
Maftei.
Soţia: Adevărul e că Maftei raportează că totul e
bine numai ca să-i dea drumul să plece înapoi la
Galaţi. Dar dr. Gheorghiu este tot pe poziţie. Ei
aşteaptă să se mai uite lucrurile şi tot pe dr.
Gheorghiu să-l lase ca şef.
Cet: Eu i-am spus să nu-l lase în continuare pe
Gheorghiu şi că dosarul de la Procuratură nu este
împotriva lui Ganea ci împotriva lui Gheorghiu.
Soţia: dar cu banii? (de pe perioada cît obiectivul a
stat acasă).
Cet: Nu renunţaţi la ei, ca de altă dată să nu mai aibe
curajul să mai procedeze aşa.
Soţia: Şi Secară vrea să-i impute aceşti bani la tot
C.O.M.ul.
Ob: Treaba lor, numai să vă dea banii.
În încheiere discută obiectivul cu Radu Macovei. Se
stabileşte ca vineri să vină Radu Macovei la Tecuci
şi împreună să poarte o discuţie cu dr. Maftei.
Obiectivul se arată bucuros că atît expertiza de la
Iaşi cît şi contraexpertiza de la Bucureşti atestă că îl
exclude ca autor în procesul de partenitate.

09.12.1988

Redat: T.G.
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POSTUL:29- I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 08.12.1988
NR. 0023691
INDICATIV:1/B.I.

„GURĂU
Ora 2110, obiectivul discută cu Necula
Ionel (de la Casa de Cultură Tecuci):
Ob: ... În urma expertizei şi contraexpertizei,
cred că procesul e gata. Am fost la Iaşi la proces şi
atît avocatul meu cît şi procurorul au concluzionat
dosarul ca teminat şi excluderea mea ca fiind autor
la paternitate. Nu am mai stat să iau pronunţarea şi
urmează să mi-o trimită prin poştă, după care i-o
trimit lui dna Călin. O să le-o arăt şi ăstora de aici
pentru a nu mă avea de rău.
Am trecut şi pe la „Convorbiri literare” şi
„Junimea” şi în curînd o să-mi apară o carte. Deja e
în faza finală, de redacţie. Dar nu mai spune la
nimeni, pentru ca nu cumva să-mi facă cineva
anonime la editură.
Cet N: Nu ai nici o grijă. Dar cum facem să-l găsim
pe Genoiu de la „Ateneu”? (Bacău).
Ob: El va veni zilele acestea pe la mine şi o să te
chem aici la mine să facem o masă rotundă.
Cet N: Chiar aş vrea să discut cu el pentru că la Casa
de Cultură de aici îi pun o piesă în scenă. Aş dori să-
i cer nişte sfaturi încă din faza de repetiţie.
Ob: Ce piesă îi pui?
Cet N: „Drumul încrederii”.
09.12.1988
Redat: T.G.
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POSTUL:29- I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 2
DATA: 14.12.1988
NR. 0023691
INDICATIV:1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1910, obiectivul îl sună pe Radu Macovei la

Galaţi – 55374:
Ob: Cum a rămas pînă la urmă?
Cet: Venise şi Secară şi nu puteam să discut cu
Maftei. Dacă a văzut că nu deschid discuţia, Secară
s-a retras şi apoi am putut vorbi cu Maftei. L-am
întrebat care e situaţia aici, că mă interesează şi
oficial şi neoficial, cît şi din partea dnei Călin, că
dacă venirea lui este bine văzută aici pentru
instituţie, că dacă se face dreptatea cuvenită:
El mi-a zis că aici est un conflict între generaţii şi că
va pune la punct un sistem de rotaţie la secția de
chirurgie, acceptabil pentru toată lumea.
L-am întrebat că după plecarea lui 01 ianuarie, se va
continua ca şi acum? Mi-a zis că nu poate face
pronosticuri şi că depinde cine vine în locul lui.
Ob: Trebuie să stăm neapărat de vorbă cu doamna
Călin, pentru că Spitalul a cerut amînare şi luni am
proces cu ei. Şi aş fi vrut să ştiu ce mă sfătuieşte
doamna.
Cet: O să mă duc vineri pe la ea şi apoi îţi spun.
Ob: Sigur, că în fond nu s-a schimbat cu nimic şi că
situaţia e ca şi mai înainte, poate mai rău.
Mie de ce mi se pun beţe în roate să nu-mi de secţia?
Că nu sînt medic primar? Să pună postul la concurs
şi să vedem care îl ia.
Că dacă dr. Gheorghiu este acum aşa cum este, e
pentru că prin operaţii a fost pe lîngă mine. În
ultimul timp nu l-am mai luat pe lîngă mine la
operaţii. Dacă voia, putea să intre în sală, nu-l
opream. Chiar azi am rezolvat un caz de pancreatită
fără să vină să mă asiste. Mai degrabă am apelat la o
stagiară. Dacă pînă acum am luptat pînă la jumătate,
eu zic să nu ne dăm bătuţi.
Acum dr. Gheorghiu e în concediu numai ca Maftei
să nu observe cît de prost este şi va veni din
concediu exact după plecarea lui Maftei.
Cet R: Şi Maftei nu l-a văzut pe dr. Gheorghiu cum
lucrează?
Ob: Numai zece zile, dar nu şi-a putut face o
imagine cum lucrează, că mai mult am operat eu şi
dr. Hîncu. Plus că de cînd cu procesul, dr. Gheorghiu
e mai tracasat, a slăbit, i s-a accentuat ateroscleroza,
plus că e nevăzător!
Cet R: Am reţinut ce mi-ai spus şi o să discut cu dne
Călin.
Ob: Eu spun că dacă Maftei m-ar propune ca şef, aşa
ar rămîne. Cam aşa aş vrea să mai discuţi cu Maftei.
Cet R: Eu am încercat să-l tatonez, dat tipul e plin de
eschive. Totuşi aş căuta să aflu opinia lui prin
altcineva.
Ob: Vezi că tipul e fricos şi cel mai bun lucru e ca
dna Călin să-l provoace la discuţii.
Cet R: cam aşa şi vreu să fac. Dar nu ştiu dacă ea ar
vrea să-l abordeze.
Ob: Insistă, altă soluţie nu mai avem. Mai insistă şi
pe lîngă Mocanu, că iniţial aşa ar fi vrut, dar Bejan a
găsit soluţia cealaltă. Mocanu să mă susţină şi dacă
face acest lucru, nu mai am treabă cu dr. Gheorghiu
şi sînt fair-play.
Cet R: Am reţinut, o să discut aşa cum mi-ai spus şi
să văd ce răspuns o să primesc.

17.12.1988

Redat: T.G.
TV/S/ 00299/din 15.dec. 1988
Nr ex. 2 ex. nr. 1 la I.BI s.indesc
32
NOTĂ
Sursa vă informează că Dr. GANEA MIHAI din
Tecuci, str. 7 Nov. Nr. 27 ap 9, i-a spus lui Augustin
Buzura- scriitor şi fost coleg de şcoală din Cluj, str.
Ponorului nr. 8 că din cauza unui accident de schi n-
a putut merge la Cluj şi acasă.
După Congresul Uniunii Medicale Balcanice a
avut mult de scris şi aşteaptă sărbătorile de iarnă ca
să-l viziteze, dar a intervenit accidentul care l-a
imobilizat 3 luni.
I-a transmis prin Dl Uricaru salutările sale de la
reuniunile Ateneului.
Îi trimite câteva poezii dintr-un volum care este la
Ulici. Au trecut 30 de ani de la terminarea liceului.
Dr. Ganea a cerut audienţă la Ministerul Sănătăţii
cu prioritate spunând că-şi asumă responsabilitatea
pentru oportunitatea audienţei şi a insistenţei cu care
o solicită.
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POSTUL:29- I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 15.12.1988
NR. 0023691
INDICATIV:1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1420, obiectivul o sună pe soţie la

serviciu (12113):
Ob: ... Cred că o să pot pune mîna pe şefie,
pentru că tataia a trecut la atac şi m-a întrebat: „ce s-
a rezolvat cu Gheorghiu? Că văd că îl laşi în pace”.
I-am zis că n-am ce-i face, că e în concediu...
la care el mi-a zis: „să şti că el are 18 la dioptri; cel
care i-a adus lentilele din Israel, îmi este prieten şi
mi-a zis, iar cu ochiul stîng nu vede deloc. Că doar
se vede fără aparat şi dacă te uiţi la el, vezi o albeaţă,
adică e opac cristalinul. Deci e nevăzător ”. Aşa că
nu are 10 dioptri la ochiul stîng cum se spunea.
După aceasta să fi văzut ce criză de nervi m-a
apucat. Aşa că o să insist printr-o telegramă la
comandant, că m-au pus pe pistă greşită.
Ăsta mi-a şi spus pe cine are pilă dr.
Gheorghiu şi îl cheamă Cristea Cicerone şi e fiul
unui preot ce a avut biserică lîngă spital.
Acest Cristea Cicerone este medic
oftalmolog la Bucureşti şi el i-a aranjat pila! Deci
expertiza nu s-a făcut la Minovici, ci la Cristea
Cicerone, care i-a scris că are 10 dioptrii, la limită,
iar la celălalt ochi minus 12 dioptrii şi dezlipire de
retină.
Soţia: Bun.
Ob: Aşa că vreau să-l trimit pe Macovei la
Mocanu cu această trebă.
Soţia: Şi tataia e de partea ta? Să rămîneţi
amîndoi în secţie? (Tataia este Dr. Hîncu?)
Ob: Da, aşa ar fi şi frumos. Chiar i-am şi
spus lui („Tataia”): „domnule doctor, nu vreţi să
rămîneţi şef?”, şi mi-a zis că nu vrea.
Soţia: Şi dacă aduce pe altul?
Ob: Am auzit că ar veni Atanasiu pe timpul
cît la el spitalul e în renovare. Dar Atanasiu e mai
nehalit decît Trăistaru.
Cel mai bine ar fi ca dr. Gheorghiu să treacă
la policlinică, iar eu şi „tataia” în spital.
Toate acestea le relatez şi în scris dnei Călin.
Văd că „tataia” era pornit asupra lui Gheorghiu i-am
cerut să-mi dea numele ăluia din Israel care i-a adus
lentilele şi nu mi-a zis.
Soţia: Nu contează. Bine că se ştie că are
peste 12 dioptrii.
Ob: Da. Deci acţionăm . Mergem la Radu la
Galaţi, pentru ca el să vorbească foarte serios cu
Mocanu.
Soţia: Ai putea să vorbeşti direct lui Mocanu
despre chestia cu dioptriile, că totul a fost teatru.
Ob: În fine, ne mai gîndim ca să facem treaba
cu tact. Mai bine ar fi să te duci la Galaţi să-i dai
acestea în scris şi dnei Călin.
 Soţia: În fine, mai vedem noi.

Din exploatarea mijlocului T.O. a mai rezultat că

obiectivul se laudă soţiei că a adus acasă câteva
păsări vii după ce şi-a reluat serviciul.

ŞEFUL SEC. MUNICIP.

OF. OPERATIV
Col . HUHULEA MIHĂIŢĂ
Mr. Baciu Ion

17.12.1988
Redat: T.G.
*
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POSTUL:29- I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 17.12.1988
NR. 0023691
INDICATIV:1/B.I.

„GURĂU”

Ora 1950, obiectivul îl sună pe Radu Macovei

la Galaţi şi îi relatează ultimele informaţii referitoare
la dr. Gheorghiu cu dioptriile, precum şi intenţia de a
merge amîndoi la dna Călin să o pună la curent cu
acetsea. Radu Macovei este de acord.
Ob: ... Am discutat cu dna contabil şef de la
noi şi mi-a zis că după cît bănuieşte ea, intenţia este
de a-l menţine pe dr. Gheorghiu ca şef, iat Maftei pe
post de mediator.
Cet: Părerea mea e să ai răbdare şi pînă la
sfîrşitul anului să nu te cerţi cu Maftei.
Ob: Da, n-am nimic cu el. El nu are nici o
preocupare, decît să-şi umple portbagajul în fiecare
zi! I-am şi spus că n-are să facă decît ce vrea, că în
rest mă ocup eu de secţie, de la şmotru pînă la
chirurgie!
Cet: Iar din partea lui să nu ai decît o
pretenţie: să te ateste preofesional ca bun în faţa lui
Mocanu.
 Ob: Da, dar mai trebuie vorbit înainte cu
Maftei.
Cet: Da, o să-l chem pînă la dna Călin. Ea a
fost de bună credinţă şi cred că va fi şi în continuare.
Ob: Bun, am mare încredere în ea.
Cet: Dacă o găsesc, te mai sun luni după
amiază.
Din exploatarea mijlocului T.O. a mai
rezultat că obiectivul şi soţia au plecat în această
noapte la schi la Sinaia pentru o zi.

18.12.1988

Redat: T.G. *
REDAT DIN L. ROMÂNĂ
STRICT SECRET
POSTUL:29- I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 1
DATA: 19.12.1988
NR. 0023691
INDICATIV:1/B.I.

„GURĂU”
15
Ora 17 , obiectivul este sunat de avocatul SUSANU
ENE:
(N.L. – Obiectivul a avut chemare la Tribunal în
procesul său cu Spitalul):
Cet S: După ce am ieşit de la arhivă, te-am
căutat şi nu te-am mai găsit.
Ob: După ce am ieşit (din sală), am venit
acasă cu Brebu. (avocatul să de la Bîrlad). El m-a
învăţat să insist pe Legea 18 chiar dacă s-ar supăra
doamna. Dar nu prin mine, ci prin ministrul de
finanţe.
Cet S: Da, e bine, dar mai discutăm noi. Azi
cum a fost?
Ob: Ăsta a zis tot ce a avut de zis (Barbu),
procurorul a aprobat, iar Nicolau (avocatul
Spitalului?) a înghiţit în sec, spunînd că în faţa
acestei situaţii nu are ce să mai zică.
Cet S: Cine a fost procuror?
Ob: Moroşanu. A rămas să se dea
pronunţarea. 20.12.1988 Redat: T.G.
MINISTERUL DE INTERNE
STRICT SECRET
INSPECTORATUL JUDEŢEAN GALAŢI
ex.nr.2
SECURITATEA MUNICIPALĂ TECUCI .
Nr.1/BI/ 00125987
din 23.12. 1988
CĂTRE,
INSPECTORATUL JUDEŢEAN IAŞI
SECURITATE
Rugăm a ne comunica dacă la redacţia de la
revistele „ JUNIMEA” şi „ CONVORBIRI
LITERARE” este în curs de apariţie a unui volum
având ca autor pe numitul GANEA MIHAI din
Tecuci.
Întrucât susnumitul este în atenţia organului
nostru rugăm ca răspunsul să ne fie trimis în timp
util.
ŞEFUL SECURITĂŢII JUDEŢENE ŞEFUL
SECURITĂŢII MUNICIPALE
LT.COL. s.indesc.
COLONEL s.indesc.
DUMITRU VASILE
HUHULEA MIHĂIŢĂ

N:L.Ganea Mihai este lucrat prin D.U.I.

Nota se confirmă şi din alte surse şi va fi
exploatată la D.U.I. şi ca material de verificare.
s.indesc.
POSTUL:29- I.C.T.
EX. UNIC
NR. FILE: 5
DATA: 29.12.1988
NR. 0023691
INDICATIV:1/B.I.

„GURĂU”

Din exploatarea mijlocului T.O. a rezultat că

obiectivul este în relaţii bune cu profesoul
Andronache Ştefan – directorul bibliotecii. La
următoarea întîlnire, obiectivul îi va relata tot
procesul ca l-a avut cu spitalul şi doctorul
Gheorghiu.

La ora 2040, obiectivul a fost sunat din Baia

Mare de către Robert – fiu, care spune că a primit
înştiinţare să se prezinte mîine la Comisariatul
Militar Baia Mare pentru incorporare. Obiectivul
promite că va aranja să nu fie incorporat.
Prin intermediul lui Genoiu de la Bacău,
obiectivul sună pe tov. Col. Olaru Mircea la Bacău –
tel. 22336 şi îl roagă să intervină la Baia Mare
pentru ca fiul lui să nu fie incorporat şi să fie lăsat
anul acesta acasă pentru a se pregăti la examenul din
vară la facultate.
 La ora 2100, obiectivul îl sună pe cetăţeanul
BUJDEI – redactor la Ed.”Junimea” Iaşi, pe care îl
roagă să-l susţină la publicarea unei cărţi.
Din discuţie mai rezultă că obiectivul a aflat
că Bujdei a fost cu Sevastre şi Ghica Vasile la
Galaţi, unde l-a prezentat într-un cerc mai larg în
avanpremieră ca autor de aforisme într-o carte ce va
apărea în curînd. Obiectivul se arată invidios pe
Sevastre şi pentru a nu rămîne mai prejos, îi cere
permisiunea lui Bujdei să vină să-i dea cîte ceva
(mici atenţii) de sărbători, pentru a-l susţine la
editare.
04.01.1989 Redat: T.G.
TV/S/ 001023 din 30.XII.1988
Nr ex.2 ex.1 la I / BI s.indesc.
NOTĂ
Sursa vă informează că dr. GANEA MIHAI din
Tecuci str. V. I. Lenin nr.59 i-a spus lui GANEA
GHEORGHE din comuna Corod că a trimis o cerere
pentru recurs extraordinară la Procuratura Generală,
Direcţia Judiciară pentru cauze civile Bucureşti,
fiind nemulţumit de hotărârile instanţelor locale pe
care le consideră nelegale şi incomplete deoarece n-
au soluţionat restituirea diferenţei de salariu de 1521
lei –prin reducerea programului său de lucru prin
neîncadrarea sa în gărzi pe luna mai.
Afirmă că Tribunalul Judeţean Galaţi i-a răspuns
că dacă are dreptate numai recursul extraordinar i-o
poate da legal. Nici până azi nu a primit suma de
1521 lei din partea unităţii.
A anexat şi copii de pe adresele spitalului şi Decizia
Trib. Jud. Galaţi.
Ministerul de Interne
Inspectoratul Judeţean Galaţi
Strict secret
Securitatea Municipiului Tecuci
Ex. unic

Nr. 002691
Nr. 0023691
Din 30.12.1988
SE APROBĂ:

RAPORT

Rog a se aproba prelungirea exploatării

mijlocului „T.O.” la obiectivul I.C.T. 29
„GURĂU” de la data de 01.01.1989 pînă la data
de 30.03.1989.
Prelungirea este necesară pentru
clarificarea intenţiilor de penetrare a sistemului
de securitate şi gardă, preocupări de scrieri
literare.
ŞEFUL SEC. MUNICIPALE
OFIŢER OPERATIV
COLONEL
MR.
HUHULEA MIHAIŢĂ
BACIU ION
SE APROBĂ
 JURNALUL REVOLUȚIEI

Revoluția a trecut pe lângă mine neobservată. Nimic

din preocupările mele de atunci nu aducea a
revoluție. Cu atât mai puțin, nu am avut nimic de-a
face cu lovitura de stat bucureșteană din 1989. Au
plecat ai noștri, au venit ai noștri. Tot comuniști și
unii și alții. Mereu mă gândesc la asta. Unde eram eu
și unde era revoluția ? Ce inspirație ! Nu știu cum
mi-a venit, așa deodată, să scriu apoape zilnic ce
făceam. Acum îmi dau seama perfect. Scriam
propria mea revoluție. Asta era ! O făceam fără să-
mi dau seama. Cele câteva rânduri scrise într-un
carnet albastru stau mărturie certă că așa a fost. Cred
că au mers în paralel: revoluția mea și revoluția
sitemului lor. Las generațiilor viitoare să aprecieze
posibilitațile de a identifica unde se interpătrund
căile și imixtiunile inerente. Războiul meu, lupta
mea, jurnalul meu, jurnalul revoluției române.
6 decembrie 1989. Am ajuns la Iași în jurul orei
nouă. În mașina pusă la dispoziție de către Livia,
fusese frig. Profesorul Teodorovici mă aștepta. Am
dat drumul imediat șoferului să se întoarcă la Tecuci,
iar eu i-am expus profesorului motivele venirii mele
aici. Ca de obicei, acesta a priceput totul de la
început, lucru care m-a scutit de explicații
suplimentare și stufoase. Era clar. Voi lucra la
Clinica de chirurgie cu profesorul Strat trei luni. La
sfârșitul stagiului voi avea nevoie de o caracterizare.
Voiam o recomandare. O vorbă bună acolo, pentru
un regim mai blând, mai lejer. Profesorul era blocat
acasă. Era ziua nevestei. Așa am aflat că azi este
Sfântul Nicolae. Trebuia să-mi dau seama după
zăpada care cădea pe șosea la intrarea în Iași. Dar
mai ales după zarva și forfota trecătorilor prin
magazine și restaurante. Un ceai cald, câțiva biscuiți
și niște șuncă de Praga, servite de către profesor, au
constituit micul meu dejun. Apoi am plecat la
Clinică. Mersul pe jos m-a înviorat mult. Am găsit și
spitalul. Încă de la intrare, o secretară amabilă mi s-a
recomandat că este vrânceancă. Apoi m-a condus la
asistenta șefă. O cheamă, domnișoara Viorica și este
trecută de 30 de ani. O femeie voinică și energică.
Am așteptat în birou două ceasuri încheiate.
Profesorul avea program operator. Două guși. Cea
de a doua mergea mai greu. Iată și întâlnirea cu
profesorul. Amabil și înțelegător, m-a trimis la
Direcția Sanitară după o specificație pe adresa de la
minister către clinica sa. Am rezolvat repede și m-
am întors. Între timp, plecase toată lumea acasă.
Asistenta șefă m-a primit ceva mai rece. În final, mi-
a promis sprijin în vederea obținerii unui dulap în
vestiar. Veșnica problemă a nou veniților într-o
clinică. Am plecat acasă la Hotel Traian. Aici în sala
albă, am servit prânzul. Dar, înainte de asta, am
trecut pe la Editura Junimea. Aici am o carte de
versuri la doamna Doina Florea. Doina, este
ardeleancă și o scriitoare de talent. M-a condus la
director. Domnul Andy Andrieș. Trebuie să dau
explicații despre implicarea unor factori de
securitate la Tecuci care au împiedecat desfășurarea
unei întruniri la mine acasă cu cei din conducerea
editurii. Livia îmi spusese că a fost chemată la
securitate de către tovarășul maior Măgdălinoiu și i
s-a recomandat să nu găzduim o întrunire acasă la
noi cu cei de la ”Junimea”. Sper că am fost
convingător. Apoi, am vorbit mult cu Doina care m-
a condus apoi la domnul Cuțitaru, redactorul șef al
editurii. Domnul Virgil Cuțitaru este la „cuțite” cu
directorul editurii și nu prea vorbește cu nimeni
despre asta. A fost la Tecuci și a stat la mine două
zile. Mi-a promis că-mi publică un volum de proză,
dar nu l-am crezut. Prea mă lăuda, prea mă flata iar
eu m-am simțit stingherit, jignit chiar. Cum mă
poate crede cineva așa de prost? I-am dat totuși
darurile ce i se cuveneau. In fond, cine nu-i corupt
astăzi? Ciudate vremuri. Am luat flori și am mers la
Costache Pricop și soția lui, poeta Mariana Codruț.
El este redactor la Convorbiri Literare iar ea,
secretar literar la Teatrul Național. Oameni ciudați,
oameni complexați. Nu mi-au deschis. Unul din ei,
era sigur acasă. Cred că era Costache. Era seară. Am
mers la cinematograf. Rula „Păsările”. Păsările lui
Hitchcock. La ieșire, am văzut pe clădirea hotelului
puzderie de ciori. Exact ca în film. Așteptau parcă să
atace. M-am vârât în pat și am adormit imediat. A
doua zi, m-am trezit la ora 6,3o. Camera mea face
parte dintr-un apartament cu patru camere. Baia este
deci comună, iar vecinii, pasageri de o zi. În tranzit.
Ieri, am vorbit cu șeful hotelului pentru o cameră
separată și cu un oarecare confort asigurat.
Promisiuni. Toată lumea așteaptă ciubuc. Eu, fără
mașină. Sunt ca mort. Nu am cu ce să car de acasă
nimic. Azi o să iau legătura cu Dan Munteanu,
prieten de al lui Ulici, pentru mașina pe care o am de
scos de la București.
Am fost devreme la Clinică. M-am echipat și am
intrat în sala de lectură. Aici se ține raportul de
gardă. Am evitat să mă așez undeva. Nu se știe al cui
este locul, iar prima impresie contează foarte mult.
Au venit toți. Și profesorul. M-a prezentat
colectivului clinicii. Căutam să-i intuiesc pe cei mai
importanți. Conferențiarul, șeful de lucrări, medicii
primari, asistenții universitari, medicii secun-dari,
stagiarii și alții. Din cauza ne promovărilor, demult
neefectuate, toată lumea este din punct de vedere
scriptic, cu o treaptă mai jos. Profesorul este de fapt
conferențiar. Conferențiarul este şef de lucrări și așa
mai departe. Nu l-am văzut pe profesorul Lazăr. Este
pensionat și nu mai lucrează. Am observat că este
nedorit, bârfit chiar. Asta m-a bucurat mult. Nimeni
nu știe că eu, datorită acestui om sunt aici. Că am
creat această conjunctură datorită situației acestuia,
pentru a realiza o victorie pe propriul sau teren. Mi-
am propus să vorbesc cât mai puțin. Totuși am
greșit. Se discuta despre lucrările științifice ale
clinicii, comunicate, publicate, tipărite. Am reținut
că erau doar câteva pe acest an. Și eu, care am deja
trei lucrări, nu m-am putut abține să nu amintesc de
ele. Ba am mai amintit și despre lucrarea mea despre
evaluarea bolnavilor chirurgicali prin neurometrie
computerizată. Am reuşit să stârnesc curiozitate, dar
și interes pentru cercetarea mea. Iată că m-au invitat
poimâine să prezint lucrarea. Va trebui să merg la
Tecuci după manuscris, diapozitive și aparate. Ce
chestie. Nu am reușit nimic cu dulapul. A trebuit să
mă schimb în biroul asistentei șefe. Am vizitat
clinica. Cele două nivele și blocurile operatorii.
Clădirea este veche, saloanele mari. Mi-au plăcut
sălile de operații și secția de terapie intensivă. M-am
agățat de profesor ca o umbră. L-am urmărit când
pansează. Ciudat mod de a pansa. Mult, foarte mult
material de pansat și vată, foarte multă vată. Iar
peste toate, aleze. Câmpuri bine strânse cu șireturi
semănând cu niște corsete. Profesorul era amabil.
Îmi explica ca unui coleg, ca unui specialist. Acest
lucru m-a bucurat. Chirurgii sunt din cale afară de
vanitoși. Trebuie să recunosc că și eu sunt. Dar cu
bun simț . Respect ierarhia, mai ales când aceasta
este realizată pe criteriul valorii profesionale. In sala
trei, opera doctorul Veisa. Cu un secundar. Operau o
gușă. Am stat cu ei toată operația. Mi-a plăcut.
Sincer mi-a plăcut operația. Mai puțin cea de a doua.
O hernie inghinală la o tânără de 16 ani. Secționarea
ligamentului rotund, nu mi s-a părut chiar oportună.
Am plecat spre sălile de la etaj. Doctorul Chifan,
opera un rect. Lucrează bine. Ajutorul său de
asemenea. Cred că sunt o echipă. În sala doi, se
făcea o vagotomie cu hemigastrotomie. Tocmai se
închidea tranșa anterioară. Operatorul mi-a plăcut.
Aerisit, bine pregătit, cu o gândire clinică de
profunzime și orientat în actualitate. Era ajutat de o
femeie. Am aflat că este secundar cu postul la
Focșani. Femeia era din Firiza. Consăteană, cum s-ar
zice. Nu mi-a plăcut deloc. Am spus și o repet,
chirurgia nu este pentru femei. Chirurg cu
menstruație? Nu merge. Este împotriva firii.
Excepție? Da! Admit, dar nu a se face o regulă. A da
acces liber spre această misiune, pentru că în
chirurgie vorbim nu de o profesie ci de o misiune,
este o eroare iar eroarea poate naște, la rândul ei, alte
erori. Despre acest lucru se poate vorbi mult dar nu
aici. Abia la ora 15 am ajuns la hotel. Aceeași
cameră, aceleași condiții. Telefonul nu merge. Este
frig, iar hrana necorespunzătoare. Am ieșit în oraș.
Am cumpărat de la librăria „Junimea” două cărți de
matematică. M-am întâlnit cu Mariana Codruț. Era
schimbată și bolnavă. Căuta să scape de mine. Arăta
mizerabil, iar scuzele sale, întregul său
comportament, erau de asemeni, mizerabile. Am
plecat repede de acolo. Deodată, în fața mea a apărut
Cătălina, fina mea și a Liviei, fiica scriitorului
Sergiu Adam, studentă în anul VI la facultatea de
medicină. Am întrebat-o unde este soțul iar ea mi-a
răspuns că este singură. Atunci, am invitat-o la o
Pizza și ne-am plimbat prin Iași o bucată bună de
vreme. Este o fată frumoasă și blândă. Păcat că este
foarte bolnavă. I-am dat adresa mea și am invitat-o
să mă mai caute împreună cu soțul ei.
Ora 18,oo! Contravizita. O manieră ciudată de tipic
universitar. O discuție despre tablouri, în deschidere,
apoi s-au discutat filmele radiologice. Profesorul a
văzut, apoi, salon cu salon, bolnav cu bolnav, toată
clinica. În mod special, mi-a prezentat toți bolnavii,
punând accent pe cazurile deosebite. Am reținut
câteva cazuri interesante cum ar fi, o anastomoză
spleno-renală, un neoplasm de colon drept, și fistule
multiple pancreatice cu localizare retroperitoneală,
secundare probabil unui proces necrotic acut. S-a
făcut programul pentru mâine și echipele operatorii.
Doctorul Veisa mi-a atras atenția că trebuie să mă
deplasez la Tecuci după materialul ce-l voi prezenta.
Am vorbit cu Livia. Bineînțeles, a dormit cu Liviu în
ciuda recomandărilor mele că în absența mea să nu
doarmă cu copilul. Are 14 ani și nu se cade. Vești
proaste cu mașina. Individul vrea cincizeci de mii lei
ciubuc. Mari escroci sunt literații noștri. Trebuie să
ai tupeu să ceri atâta unui intelectual, unui confrate.
Ce golan. Trebuie să găsesc un om cinstit pentru
această afacere. I-am amintit telefonic Liviei. Apoi
am cinat ca vai de mine. Sunt obosit și este ora
23,oo. Citesc puțin și mă culc. Imposibil. Hotelul
este plin de străini. Ruși, polonezi, naiba știe. Fac
scandal, chefuiesc. Afară, s-a dezlănțuit un vânt
teribil care pătrunde până în cameră prin crăpăturile
ferestrei.
8 decembrie 1989. Am ajuns la clinică în ultimul
moment. După raport, am plecat în oraș pentru a
aranja cu o cazare. Se pare că voi părăsi acest hotel.
Am încercat la ”Continental”. Aici, șef este o
femeie. Cu femeile este mai ușor să te înțelegi. Știu
ce vor și au vedere în perspectivă. De mâine, îmi
aduc aici lucrurile. L-am căutat pe dr. Neamțu de la
cercetare științifică Institutul de Medicină și
Farnacie, catedra de fiziologie. Nu-i de găsit. La el
am lucrarea pentru referat. S-a făcut ora 13 și am
plecat la gară. Vreme frumoasă, parcă nu ar fi iarnă.
În accelerat, m-am întâlnit cu Fredy. Un coleg care
face secundariat pentru boli interne. Soția lui, Mona,
tot medic, a rămas în Germania Federală. S -a dus
să-și trateze o boală la ochi și acolo a rămas. A scris
șefei policlinicii, tovarășei doctor sanepidist Diaciuc,
că a părăsit ţara din cauza sa a și a mafioților sanitari
comuniști. Fredy a rămas cu doi copilași aici. Vrea
să meargă și el. Eu l-am avertizat că trebuie să-și
termine secundariatul mai întâi. Am ajuns la Tecuci.
Aici nu e nimeni. Fac focurile în camere și o aștept
pe Livia. E seară. E seară și ne strângem toți acasă.
Cinăm și ne culcăm devreme. La ora trei trebuie să
mă trezesc. Un funcționar de la Livia merge la Iași.
Are doi copii studenți acolo. Le duce de mâncare.
Îmi strâng și eu lucrurile, aparatele, lucrarea. Am
noroc. Adorm repede.
9 decembrie 1989. Am ajuns la clinică la timp. Am
luat lucrarea de la hotel. După raportul de gardă, am
fost anunțat că la ora 10.3o voi susține lucrarea.
Profesorul s-a interesat despre subiectul acesteia. I-
am explicat pe scurt ideea și opinia mea asupra
fenomenului intitulat „Momentul Magellan al
medicinei”. Criza modelului molecular de
interpretare a fenomenului biologic. Părea curios.
Secretara avea emoții pentru mine. Eu de asemenea.
Doream un aspectomat. Mi s-a adus unul defect. Am
renunțat. Era ora zece și a început să se adune
lumea. Erau studenții anului patru. Apoi au apărut
stagiarii, secundarii și în sfârșit, conferențiarul,
profesorul și secretara. Aceasta din urmă a cerut
permisiunea să asiste. Imi ura succes. Mi-a spus că
ține foarte mult la mine și că toți ceilalți sunt niște
ticăloși. Nu înțeleg de ce. Apoi, am început
expunerea. Am uitat de toate și m-am concentrat pe
text. Citeam, vorbeam liber, selectam căutând să
comprim monografia mea în circa 20-30 minute de
expunere pe care o doream convingătoare. Am simțit
că le stârneam curiozitate. Pentru chirurgi, obișnuiți
cu aspectul descriptiv al fenomenului patologic,
diagnosticul și tratamentul prin energie, incita și
stârnea în același timp mai ales că, deși inspirată din
metodologia și conceptele tradiționale orientale,
problemele erau expuse în manieră occidentală iar
motivația conform principiului modelului molecular
pe care m-am ferit să-l critic, doar l-am completat cu
o nouă viitoare presupusă rutină de diagnostic și
terapie. In final, profesorul a discutat despre
chestiunea termodinamicii și radiațiilor
electromagnetice la nivelul celular, iar eu am înțeles
că nu era străin de această problemă și m-am
bucurat. Chiar și conferențiarul era interesat. Spre
marea mea uimire, mi s-a cerut o demonstrație. Am
acceptat cu plăcere. Un student s-a oferit ca subiect.
Am efectuat măsurătorile energetice și am făcut
bilanțul neurometric. Era normal. Avuse în iarna
precedentă o confirmare pentru ulcer duodenal. I-am
explicat că la ora actuală nu sunt elemente care să
pledeze pentru modificări în sfera energetică a
stomacului sau, în cel mai bun caz, sunt compensate.
În timpul expunerii, a apărut profesorul Teodorovici
care mă căutase la hotel. A vorbit cu profesorul
Strat. Desigur, m-a lăudat. Secretara era foarte
fericită. I-am sărutat mâna. La hotel, mă aștepta
domnul Popescu, un coleg de-al Liviei. Domnul
Popescu era cu copiii. Studenți anul doi. Gemeni. Un
băiat și o fată. Mi-a comunicat că îi duce pe băiat la
Bacău iar de acolo, pe fată o duce la Moinești. Mi-a
surâs ideea unui voiaj atât de lung cu mașina. Am
intrat în restaurant. Am mâncat o „pizza” proastă și
o prăjitură. Am lăsat 20 litri de benzină șefei
hotelului. Așa se fac afacerile. Peste o jumătate de
oră plecam. Ieșeam din Iași spre Târgul Frumos...
Era cald, era soare, eram mulțumit. La Trei Iazuri,
am găsit pește proaspăt prăjit cu mămăliguță și
mujdei de usturoi. Am mâncat bine și apoi ne-am
continuat drumul. La Bacău am oprit doar să
debarcăm băiatul. La Moinești, fata. Fata era
fâșneață, nu mi s-a părut proastă. Băiatului i-am
promis că o să-l învăț să cânte la chitară. Se
întunecase și uite aș a am ajuns la Tecuci în jurul
orei 18. Livia cu Bebe și cu Liviu erau acasă. Urma
o seară în familie. Este momentul cel mai drag mie.
Sunt obosit. După telejurnal voi adormi imediat.
10 decembrie 1989. Este duminică. Stau acasă cu
copiii și Livia. Au ieșit și băieții mei din cazarmă,
Bebe și Robi. Robi s-a dus la Barcea la Mihaela. Mi-
a cerut 200 lei, iar eu i-am dat. Imi era rușine că nu
am putut să-i dau mai mult. Imi era rușine că sunt
așa de sărac ca medic chirurg la aproape 50 de ani și
cu toate titlurile profesionale la zi, cu toată valoarea
mea. Asta este! Ziua a trecut repede. Băieții s-au
întors la unitate seara. Eu am încercat să dorm
pentru că la ora 03,1o, am tren spre Iași. Se pare că
nu pot achiziționa o mașină nouă. A fost frig în tren.
La hotel mi s-a dat camera 204. Acceptabilă. La ora
7.3o eram la clinică.

11 decembrie 1989. O zi obișnuită de clinică. Am

urmat pe profesor la vizită și în sala de operații. De
obicei operează ajutat de o doctoriță despre care am
aflat că este secretara de partid comunist pe clinică.
Pare robustă, la prima vedere. Puțin înaltă și brunetă.
Palidă însă, plăcută în general. Orientată în plagă.
Prima femeie chirurg care îmi place la sală. Îl ajută
pe profesor la o colecistectomie. Un colecist litiazic.
Caz obișnuit. Al doilea caz, este tot un colecist. Am
reținut preferința pentru abordul pe linia mediană.
Operatorul principal era de data aceasta doctorița
ajutată de către profesor. M-a surprins insuficienta
investigație preoperatorie a cazului. Nu avea
diagnostic complet. Cel de icter mecanic era prea
sumar și slab argumentat pentru un caz chirurgical la
nivel de clinică universitară. Surpriza care a urmat,
absența calculilor și aspectul de ciroză a ficatului,
mi-a întărit convingerea că se fac economii la
capitolul investigații paraclinice din rațiuni
financiare, dar asta nu scuză restul și mai ales
competența clinică universitară deficitară. Operația
mergea greu. Canalul cistic era lung și paralel cu
coledocul. Papila era complezentă. În final, au pus
un tub Kher iar eu am plecat în sala II unde opera
doctorul Chifan. Un bărbat voinic, obez, cu o față de
om cumsecade. Brațe scurte, degete mari,
butucănoase. Și totuși. Mâinile acelea se mișcau cu
grație și îndemânare. Doctorul Chifan era un bun
manualist și cu gândire clinică sănătoasă. Am
descoperit că în această clinică, atmosfera este cea
intuită de mine, iar gândirea, concepția clinică și de
perspectivă în chirurgia modernă, coincid întru totul
cu aspirațiile și conceptele mele asupra fenomenului
patologic și chirurgical actual. Sera, la contravizită,
profesorul mi-a sugerat să aplic terapia prin energie
la un caz de migrenă în postoperator a șasea zi după
o colecistectomie pentru colesteroloză. Am acceptat
cu plăcere. Seara la hotel era cald. Am adormit
imediat.
12 decembrie 1989. Accesul la Cantina Casei
Universitarilor mi-a pricinuit plăcere dar și
dezamăgire. Multă lume, neuniversitară, se perindă
pe aici. Iar unii universitari, sunt vulgari și par
rătăciți acolo. Ca pretutindeni, la această oră, se face
și aici ”trotuarul” de către unii. La clinică, am aplicat
măsurători neurometrice bolnavei cu migrene. Apoi,
am efectuat două dispersii în zonele cu exces
energetic pe tegument în zona corespunzând
proiecției metametrice a stomacului și vezicii biliare.
Am dat câteva recomandări pacientei, am vorbit și
cu celelalte bolnave din salon, am dat explicațiile de
rigoare unei grupe de studenți care mă asistau. Am
constatat că mi-ar plăcea să lucrez cu studenți. Unii
sunt chiar interesați. Mi-am amintit că profesorul
Marinescu m-a invitat odată să țin niște prelegeri la
Iași. O să-l vizitez zilele acestea. Am trecut prin
sălile de operaț ii. Am discutat cu doctorul R.
Simpatic, dar plin de sine. Anastomoza spleno-
renală ce o efectuase, mergea bine. A trecut cazul
din terapie intensivă în salon. Am apreciat decizia
sa. In secția de reanimare cazul părea neglijat. Am
urmărit operând un abces la o mână. De fapt,
urmăream studenta care îl ajuta. O specie mai
interesantă de animal de rasă. Înainte de a pleca din
clinică, secretara care mă simpatiza, mi-a prezentat o
tânără doctoriță care pleca a doua zi în Maramureș.
Repartizată la Baia Mare. Tânăra este din Iași și
scrie poezii. Mi-a plăcut. Am discutat cu ea. O
gâsculiță, fiică de medic. I-am dat o recomandare
pentru contabilul șef al spitalului județean, fost coleg
de liceu. M-a sunat seara și mi -a promis că mă va
căuta la întoarcere. Dar eu nu mai eram în formă.
Sunt sigur că se răcorise înainte de plecare cu
prietenul său. Femeilor acestea le lipseşte, instinctul
de orientare. De aici nefericirea și frustrările lor
sentimentale. O experiență sexuală nu poate suplini
emoția și trăirea unui sentiment autentic. La ora șase
am făcut contravizita. Profesorul a sesizat rezultatul
pozitiv al terapiei cu energie la cazul cu migrenă. A
cercetat chiar buletinul de măsurători neurometrice.
Am vorbit la telefon cu Livia. Sunt speranțe pentru
săptămâna viitoare cu mașina. Bineînțeles, tot cu 40
mii de lei ciubuc. O duc greu cu mâncarea, hainele,
și altele prin faptul că, nu am cu ce să le car de la
Tecuci la Iași. În plus, nu am cu ce transporta
ciubucurile, fără de care nu se poate trăi în țara
aceasta. Am urmărit și cuvântarea „bătrânului
președinte” la televizor. Am discutat cu șefa
hotelului. Bine orientată în timp și spațiu. Parcă azi
m-am simțit mai bine. Mâine voi trece pe la
Institutul de Medicină și Farmacie. Mă caută șeful
de lucrări de la catedra de fiziologie pentru cartea
mea de neurometrie.
13 decembrie 1989. După raportul de gardă am mers
imediat în sala întâia de operații. Știam că profesorul
are slăbiciune pentru cazurile de gușă și gât. Se
pregătea o femeie cu un sindrom de coastă cervicală
dreaptă. Am studiat documentația. Foaia de
observație și radiografiile. Am efectuat înainte de
acesta ședința mea de cinci minute terapie cu energie
de reglare la pacienta cu migrene. M-a rugat să vin și
după amiază. Se simțea mai bine. Am remarcat că
studenții erau ”absenți”. Erau în salon, dar discutau
pe la colțuri tot soiul de banalități domestice. Nu-i
interesa stagiul. Am mai avut o discuție cu medicul
primar, fost coleg cu profesorul. Bun chirurg, dar
puțin lăudăros. Opera un stomac ulceros împreună
cu secundara de la Baia Mare cu postul la Focșani.
Chinuită ființă mai este și această doctoriță. A optat
pentru chirurgie numai ca să se afle și ea în
specialitate. În sala întâia, se poziționa bolnava. M-
am așezat la căpătâiul acesteia. Profesorul, împreună
cu doctorița secretară de partid, așezau câmpurile.
Meticulos și din abundență. Îmi plăcea totuși. A
urmat incizia. Expozantă, contentă și topografică.
Hemostază dificilă. Multe, multe vase. Vene de
diferite calibre și o jugulară dreaptă mai mediană. A
durat mult până la descoperirea scalenului,
secționarea lui și evidențierea coastei cervicale. A
urmat rezecția acesteia și simpatectomia periarterială
a trunchiului principal. Sincer să fiu, mi-a plăcut
profesorul. Și ajutorul său. Se vedea, cât colo, că
sunt o echipă. O echipă ce durează mai demult. Am
plecat la IMF (Institutul de Medicină și Farmacie).
Șeful de lucrării de la catedra de fiziologie era cu
studenții. O asistentă universitară, blondă, foarte
frumoasă, m-a condus la el. Aflând cum mă cheamă,
mi-a spus zâmbind. – Am citit lucrarea
dumneavoastră! Acest lucru m-a flatat oarecum. Iar
când doctorul Nemțeanu a urcat, împreună cu mine,
scările spre cabinetul și laboratorul său, am fost de-a
dreptul încântat. Mi-a arătat un exemplar din
referatul pe care l-a făcut cărții mele. Două
exemplare, le-am predat profesorului Teodorovici
care pleca la Piatra Neamț. Mi-a recomandat să țin
cont de unele adnotări, concentrate pe două file
anexă referatului. Eu i-am răspuns că, sigur, voi ține
cont de acest lucru. Am lăsat o carte de vizită și
adresa de la Hotel apoi, am plecat la masă la Casa
Universitarilor. După masă, am mers la un film cu
Ursula Andres. La ora 18, contravizita. Încep să-mi
însușesc tipicul clinicii. Bolnava cu Terapia prin
energie, voia să-mi facă un cadou. Am refuzat
categoric. Nu de asta îmi arde mie aici. Am cinat tot
la Casa Universitarilor. Atmosferă de cârciumă. Se
bea mult vin. Cineva cânta răgușit ”deșteaptă-te
române” și dădea cu pumnul în masă. Mi-am amintit
că azi am văzut un tablou de Liviu Suhar. Frumoasă
lucrare. M-am interesat unde are atelierul. Mă
gândesc să iau legătura cu Valentin Ciucă pentru a
perfecta o achiziție. Chirurgii au o mare slăbiciune
pentru tablouri. La hotel mă aștepta o veste de la
Livia. Sunase și lăsase vorbă că va reveni la ora
nouă seara. Abia am așteptat. Când a sunat telefonul,
primul lucru de care m-am interesat a fost mașina.
Vești despre acesta, abia luni voi primi. Luni seara.
Nu este sigură nici că va veni mâine la mine. Mă
chinuie lipsa mașinii enorm. Nu știu ce să spun și
despre aceste „confesiuni”. Încă nu am amintit nimic
despre situația mea. In general, despre RĂZBOIUL
MEU. Marele meu război. Am mers pentru a doua
oară la magazinul cu ochelari. Acolo, o tehniciană
drăguță, mi -a promis niște rame. De data aceasta,
doream o intervenție pentru copiatorul Xerox de
alături. Aveam nevoie pentru multiplicarea unor
documente. Femeia era frumoasă. Nu știu de ce, pe
parcursul unei relații, de câte ori îmi place o femeie,
constat că e proastă. Cred că și cu asta așa va fi. I-
am scris lui Loli. Azi am mai pălăvrăgit puțin cu
secretara. Flirturi, flirturi banale. Dacă ar ști Livia,
ar râde de mine În hotel e multă animație. Mult
tineret. Polonezi în excursie. Am câteva casete bune
de muzică „disco” Televizorul merge prost, iar pe
canalul rușilor deloc. Cred că sunt puțin obosit.
14 decembrie 1989. M-am trezit mai devreme ca de
obicei. M-am trezit cu o senzație puternică de
anxietate. Camera în care locuiesc este, așa cum am
spus, acceptabilă. Spațioasă, mobilată cu gust și
funcțională. Holul și baia de asemenea. Personalul
este drăguț cu mine. Hotelul este mereu plin de
turiști. Ruși, polonezi și de-ai noștri, cu treburi.
Când merge liftul, se zguduie întreg etajul. Am
câteva casete cu Elvis Presley. Dau drumul
aparatului și ascult muzică. Când voi avea mașina,
voi aduce de acasă mai multe lucruri. Îmbrăcăminte
am, doar ce-i pe mine. Livia nu a sunat. Însemnă că
nu a făcut rost de mașină. Aș putea merge eu acasă,
dar mi-e groază de cele trei ore de mers cu trenul,
mai ales la întoarcere, noaptea. Azi trebuie să iau
legătura cu profesorul Teodorovici. Să dau ceva la
copiat pe Xerox. Aseară, l-am văzut pentru întâia
oară pe profesorul Lazăr. Solicita sprijin la șeful
clinicii în vederea obținerii unor ghete îmblănite.
Spunea că-i îngheață picioarele. A primit asigurări
că i se va rezolva doleanța printr-un telefon la Piatra
Neamț. Mi s-a părut ridicol acest bătrân. Stăteam
lângă el și mă gândeam că nu mă cunoaște și totuși
el este cel care a declanșat necazurile mele în ultima
vreme. A plecat apoi pentru că profesorul Strat
începea raportul de contravizită. Pentru toți, era un
străin. Un străin antipatic. O antipatie pe care nici
acea puțină curtoazie elementară necesară într-o
relație ierarhică de conjunctură nu o poate estompa.
Un om rău, am conchis eu. Naiv și rău. Aceștia sunt
indivizii naivi care cred că răutatea lor este culmea
nobleței. Poate azi, poate altădată, voi aminti și de
cazul meu. Deocamdată nu am reușit să mă adun. Să
mă concentrez puternic pe situație. Trebuie să merg
la clinică. Este ora șapte. Am telefonat la profesorul
Teodorovici. Mi-a dat la ora 16,oo întâlnire la
institut. La clinică, după raportul de gardă, am
urmărit puțin o rezecție gastrică efectuată de către
domnul profesor și ajutoarea sa. Un ulcer jos situat
în vecinătatea papilei. Totuși, au făcut o rezecție de
tip Pean. Am reținut preferința serviciului pentru
acest gen de anastomoză. Personal îmi displace, deși
este rapidă, ușor de executat și funcțională. Statistica
complicațiilor postoperatorii însă este dură.
Experiența majorității chirurgilor pledează pentru
gastroenteroanastomoza transmezocolică. Operație
mai grea, mai lungă, dar cu rare complicații
postoperatorii severe. Nu am avut niciodată
probleme după o asemenea operație. Cu excepția
cancerului gastric. În fine, am plecat în biroul
secretarei, unde doctorul Georgescu s-a oferit să mă
însoțească la copiatorul universității cu volumul de
tehnici chirurgicale în imagini a lui Magendik pentru
multiplicare. Doctorul Georgescu este ploieștean dar
de douăzeci de ani locuiește în Moldova. Nu
simpatizează cu moldovenii. Este un tip aerisit și un
foarte bun chirurg. Miercuri, sunt gata exemplarele
xeroxate. Am mâncat la restaurant. Prost. Prost și
scump. Am revenit la clinică. Secretara dorea să mă
prezinte soțului și eventual, să facem o plimbare la
Tecuci cu mașina lor. Soțul ei are permisul de
conducere suspendat. La ea era o studentă. Cam
durdulie, dar acceptabilă. Cam gâsculiță. Am spus că
eu caut o fată care nu are prieten. Asta în ideea că
toate fetele au un prieten. Am plecat la un film. O
viață. După Maupassant. Cu Antonella Lualdi. La
terminarea filmului, am intrat imediat în atelierul de
ochelari unde lucrează acea femeie care îmi place,
așa mai mult pentru complexele sale. Inteligentă,
frumoasă, dar complexată. Mi s-a părut nepotrivită
pentru locul acela de muncă. Merita mai mult. M-a
dus la vecinul ei cu xeroxul. Mi-a tras imediat trei
exemplare din Decizia de condamnare a lui
Gheorghiu. Acceptabile. Urmează să mai multiplic
și alte documente pentru ca imediat ce voi avea
automobilul, să mă deplasez în scopul de a repara tot
ce a stricat ”meduza gorgonă” în războiul meu cu
TICĂLOȘII și pentru a tenta intrarea mea într-un
climat de liniște și calm profesional, etic și
deontologic. Am stat mai bine de o oră cu fata. Are
treizeci de ani și trăiește singură. Își așteaptă sora
mai mică și cumnatul, stabiliți la Bistrița. Au și
apărut, de altfel, iar eu am plecat la IMF unde am
stat puțin cu profesorul Teodorovici. Mi-a dat
referatele și lucrarea însoțite de niște recomandări
ale șefului de lucrări de la catedra de fiziologie de
care voi ține cont neapărat. Mi-a propus publicarea
lucrării în opt pagini de revistă, revista Medico
Chirurgicală din Iași. Eu i-am vorbit și despre
intenția mea de a face o monografie pe care să o
predau Editurii Medicale. Referatul era măgulitor.
Tonul serios, oficial chiar. „Apreciem că tehnica
folosită de autor, precum și experiența sa merită din
plin a fi cunoscută de către medicii practicieni din
toate specialitățile și extinsă în cadrul unor nuclee
sau centre de cercetare și terapie”. Sunt foarte
mulțumit. Revista nu a apărut încă. Lipsește cleiul
pentru copertă. Ce chestie. L-am condus pe profesor
la o ședință. În ușa amfiteatrului de la catedra de
științe sociale, mi-a prezentat câteva personalități ale
Institutului de Medicină și Farmacie, IMF Iași.
Profesori, conferențiari, șefi de lucrări. La un
moment dat, cineva m-a salutat și zâmbit scoțându-și
pălăria. Era domnul rector. Profesorul Scripcaru. Ce
om minunat, am gândit! Eram foarte emoționat.
Abia aștept să am mașină. Să mă deplasez la Galați
pentru a demara procedura de trimitere a dosarului
„Iftimie Anica” la Iași. Voi cere reconsiderarea
cazului în lumina punctului de vedere a lui Mondor
asupra peritonitelor. „Tratamentul chirurgical aplicat
în prima zi poate salva bolnavul, din a doua zi dă
șanse, iar din a treia zi, totul este pierdut”. Pacienta
de la Tecuci – Galați, a fost ținută cu diagnosticul de
peritonită nouă zile de la debut. Purtată prin alte
servicii și trimisă la mine în stare foarte gravă. O
peritonită declanșată de un avort autoprovocat
empiric. În fața unei peritonite de nouă zile nu
puteam face altceva decât să aplic un drenaj
peritoneal și să recomand antibioterapie pentru
infecția parietală. Șefii mei ierarhici au tergiversat
trimiterea cazului la un eșalon superior până la
deprecierea sa cu scopul de a-l repartiza mie într-o
gardă. Îmi amintesc de cuvintele profesorului
Stăncescu de la Spitalul Republican Fundeni din
București. Era seară, eram cu Livia, eram numai noi
trei. – Domnule profesor Stăncescu! i-am zis
emoționat. Este posibil ca unul sau mai mulți colegi
să omoare un bolnav numai și numai cu scopul de a
compromite un coleg incomod partidului și
securității? Este posibil să o facă la comandă sau
pentru a se remarca în fața partidului si a organelor
de securitate? Este posibil ca medicul să devină mai
criminal decât criminalul de drept comun, punând la
baza crimei sale exercițiul și experiența științifică?
Vă rog să-mi răspundeți numai printr-o mișcare a
capului, poate ne înregistrează cineva fără să știm.
Răspunsul profesorului Stăncescu a fost pentru noi
atunci istorie. O istorie a medicinii și chirurgiei
românești din ”epoca de aur”. A vorbit. A vorbit ca
și cum s-ar fi adresat unui microfon nevăzut. – Da!
Doctore. Bineînțeles! Apoi a adăugat. – Păzește-ți
bine pacienții, păzește-i bine, chiar și după
externare. Am mers la contravizită. L-am însoțit pe
profesor prin saloane și la Reanimare. Am urmărit
bolnavii operați după ce s-a făcut lista
recomandărilor radiologice și de investigații
paraclinice a bolnavilor și s-a întocmit programul
operator. Ne-am retras cu profesorul Strat în sala de
pansamente de la etajul doi. Aici am întocmit lista
de operații și echipele operatorii. Spre marea mea
uimire, doctorul Veisa m-a rugat să-l ajut mâine la
efectuarea programului său de operații. Înainte de
asta, l-am auzit cum invitase studenții să asiste la
operația unui caz de apendicită la un pacient tânăr cu
hemiplegie în anestezie locală. Pentru mine a fost un
șoc. Cred că sunt cunoscut în clinică din punct de
vedere al activității mele științifice, publicistice și
teoretice profesionale după dialogurile mai lungi sau
mai scurte pe diverse probleme de patologie și
terapeutică, dar marea caracteristică pentru un
chirurg o constituie manualitatea sa. Tehnicitatea,
cum s-ar spune. Aceasta, deoarece actul chirurgical
presupune manualitate și tehnicitate. Eu am trac
până la incizie. După incizie, operația mă absoarbe
cu totul. Operând, sunt în elementul meu. Mâine, va
fi botezul focului. Voi intra în plagă ca specialist cu
experiență, într-o clinică universitară de prim rang și
de tradiție. Voi opera într-o clinică de prestigiu. În
afară de mine, nimeni nu realizează aceasta în
maniera descrisă. Va fi un precedent, totuși. Asta
pentru că presimt că după acest eveniment voi fi
solicitat mereu să operez, iar asta nu-mi convine în
acest moment. Eu doresc să asist la programul
profesorului. De pe margine, însă. A mă bloca într-o
sală de operație cu altcineva, nu-mi surâde ideea.
Voi fi nevoit să-mi aduc pacienți de la Tecuci. Cel
puțin să operez eu cazurile mele. O să văd eu ce voi
face pe parcurs. Am războiul meu și nu pot să mă
dispersez. Ținta mea este distrugerea „gorgonelor
sanitare comuniste”. Nu mă pot îndepărta de acest
ideal propus. Doamne ajută-mă! Ajută-mă Doamne
mâine. Mâine și întotdeauna.
15 decembrie 1989. După raportul de gardă am stat
la secretariat și am cochetat cu doamna Viorica,
secretara. La secretariat, mereu vine cineva în vizită.
Mai ales studenții și stagiarii. Mi-a vorbit despre
doctorița proaspăt plecată la Baia Mare. Luminița.
Sâmbătă se întoarce. Dar eu voi fi plecat. Ca să fiu
sincer, nu sunt amator de experiențe erotice. Mai
ales cu doctorițe. Mă gândeam la lucrarea mea.
Profesorul Teodorovici, mi-a propus să o public în
revistă unde îmi rezerva opt pagini. Apoi, referatul
catedrei de fiziologie, referat care mă umple de
mulțumire. Mă gândesc la dușmanii mei. Unde sunt
„gorgonele”? Unde sunt jegurile sanitare care
declanșaseră un Comitet al Oamenilor Muncii, din
care făcea parte și șeful garajului de autosanitare, un
analfabet cu studii elementare, tovarășul Negrea și
care declarase lucrările mele științifice mostre de
incompetență profesională. Mă gândeam la Alexis
Carrel, nevoit să părăsească Franța, Franța care a dat
lumii întregi comunismul, iar în SUA, acest minunat
chirurg a pus bazele Institutului Rockefeller. Mă
gândeam deci la dușmanii mei. Cât de departe sunt
ticăloșii. Voi multiplica referatul. Voi aștepta revista
„Ateneu” în care s-a și publicat un articol despre
cercetările mele științifice. Am să comunic totul
procurorului șef al județului Galați. Mă voi pregăti
pentru o întrevedere cu Ministrul Sănătății. Deodată,
mi-am adus aminte că sunt pe programul operator.
Am alergat la sala trei. Doctorul Veisa se spăla. Mă
căutase, la rândul său. Mi-am îmbrăcat bluza. Bluza
mea albastră și boneta. Am început să mă spăl pe
mâini. Elegant, fără să stropesc, convins că fiecare
mișcare de-a mea, era supravegheată și monitorizată.
Doctorul Veisa așeza câmpurile. Făcuse puncția
lombară. Anestezia rachidiană. Folosise un ac
montat pe o seringă de cinci centimetri cubi.
Instrumentele și câmpurile le manevra fără mânuși.
În sfârșit, a îmbrăcat și mânușile. Pe mâna stângă, a
mai pus o mănușă de bumbac. A dublat-o pe cea de
cauciuc cu bumbac. Am observat această manieră și
la profesor, și la conferențiar. Am îmbrăcat și eu
mănușile, minus bumbacul. Am luat poziție în fața
bătrânului chirurg și l-am ajutat la o hernie
inghinală. Am constatat că nu o execută ca mine. Era
mai greoi, lucra cu mai puțină acuratețe. Aceste
constatări m-au umplut de plăcere. Apoi, am
schimbat rolurile. Mi-a dat să execut o apendicită
cronică. M-a rugat să fac anestezia. Am efectuat-o în
maniera mea. Cu acul detașat. Cu eleganță. Am
izolat câmpul operator și am efectuat incizia. –
Mică! mi-a șoptit. Să fie mică... În asta consta
reputația sa. M-am lămurit. Dacă este dominat de o
asemenea concepție chirurgicală, păcat că a
îmbătrânit în chirurgie. Am efectuat operația în
tipicul meu. Cu gesturi puține, cu eleganță și
eficiență. Luxarea în plagă a organului, ligatura
mezoului, a bazei de implantare, bursa seroasei,
rezecția și înfundarea bontului restant cu
mezoplastie. Ligatura cu ață nu cu catgut. Am
amintit că prima înfundare a făcut-o Murfhy și faptul
că prost executată, dă peritonita secundară
postoperatorie severă. Bomba lui Murphy. Cea care
a stârnit multe controverse. Și tot așa explicând, am
închis plaga și am pansat totul. În particular, l-am
asigurat pe acest chirurg primar că eu am venit în
această clinică să învăț, nu să câștig bani. A urmat
doctorul Georgescu. O asistentă tânără rugase
profesorul să fie operată de către acesta. M-a
solicitat să-l ajut. Am acceptat cu plăcere. Se pare că
în clinică lumea se convinsese și de manualitatea
mea. Veniseră și studenții. Intr-adins lucram elegant.
Făceam nodurile în manieră Pauche iar foarfeca, o
țineam în mâna dreaptă în timp ce efectuam
ligaturile și tăiam firul într-un anumit fel care aducea
a spectacol. Știu că sunt îndemânatic că sunt
înzestrat cu manualitate că în alte condiții de
repartizare puteam deveni un mare chirurg, dar oare
cercetările mele ar mai fi existat? Eu pot să fac, în
paralel multe lucruri, mai mult în medicină decât ca
un simplu chirurg manualist. Am discutat cu
doctorul Georgescu care este un dur. Îl luase pe
bătrân în focuri. – Ești cel mai mare escroc! îi zicea
râzând. Faptul că te-ai născut cu 50 de ani mai
devreme ca mine nu este o calitate. Iar bătrânul îi
răspundea pe loc. – Da nici la tine că ești mai tânăr.
La vârsta ta, am operat mai mult ca tine la aceeași
vârstă. Maestrul vostru vă ține departe de sala de
operații... Doctorul Veisa pleca supărat. Eu m-am
îmbrăcat și am plecat la secretară. Era și o studentă
acolo, Meda și o asistentă, Liliana. Două gâsculițe
insignifiante. Am pălăvrăgit puțin și am plecat cu
asistenta. În fața institutului de medicină i-am
propus să mai rămână. – Imposibil! mi-a răspuns.
Tata este un tiran. – Regret. I-am răspuns și am
plecat să mănânc la restaurant. Prânz sărac. Nu se
găsește nimic de mâncare în oraș. La ora unu, m-am
prezenta la atelierul de ochelari. Riginela era acolo.
Am scos referatul și i l-am dat pentru multiplicarea
alături, la xerox. S-a rezolvat imediat. Nu-mi venea
să plec. Îmi place această femeie. Seamănă mult cu
Livia. Firește, nu este atât de frumoasă și nici
aerisită, dar îmi amintește de ea și mă relaxează. M-a
invitat în spațiul productiv, cum s-ar zice. Este
caustică și afurisită. Dar știe ce vrea. O las să creadă
că îi aparține inițiativa, dar este pierdută. Deși i-am
vorbit mult despre mine și chiar poemul meu despre
ghepard, nu a reținut că este o biată gazelă. Mi s-a
părut, mai ales când m-am dus să-mi repar la ea
ochelarii, că își fă cuse o impresie despre mine. Nu
tocmai bună, se înțelege și asta m -a dezamăgit. De
ce trebuie să-și facă neapărat o impresie despre un
client care intră nevinovat în atelier? Nu trebuia să-și
facă impresii, iar dacă și -a făcut, o privește. M-a
stârnit. Am insistat să ne vedem la ora șapte. Nu
putea. Nu putea pentru că sora ei era acasă. Sora ei
care nu mă agrea. Nu mă înghite această fetișcană
măritată cu un puțoi. I-am răspuns că nici mie nu mi-
a făcut o impresie specială surioara. Am rămasa să
trec săpt ămâna viitoare. Dar nu voi trece. I-am lăsat
o carte de vizită cu rugămintea de a mă anunța
atunci când va avea rame pentru ochelarii mei. Rame
drăguțe. Era o șansă. Nu o voi căuta niciodată.
Depinde de ea. Am depășit demult timpul
experiențelor erotice. Vreau mai mult. Ce ar mai
râde Livia de mine. Ea a ș tiut să mă rețină. Cum?
Simplu, prin sinceritate și corectitudine. Nu este
nevoie să iubești mult pe cineva. Este suficient să fi
corect și cinstit pentru ca să compensezi totul. La
clinică, puțină lume. L-am urmărit pe profesor.
Apoi, m-a invitat să rămân. L-am urmat în
bibliotecă. Veniseră și studenții anului IV. Doi băieț
ii și restul fete. Datorită modului inadecvat de
promovare în învățământul superior medical, fetele
fac față mai ușor la admitere în comparaț ie cu
băieții. Se pare că în curând vom avea în medicina
românească numai femei. Medicina va fi o profesie
care va aparține în exclusivitate femeilor. Se vede
cât colo că accesul la studii superioare în medicina
românească este rezervat copiilor de personalități și
oameni politici. Fetele lor se integrează mai greu în
rigorile cerute de institutele de teatru, cinematografie
sau muzică. Ori artistă ori medic și dacă se poate
chirurg. Obrăznicia gineceului politic este de
notorietate. Chiar secretarul de partid al clinicii este
femeie și este chirurg. Fără să fiu misogin am
remarcat încă din studenție fenomenul. Când eram
student la Cluj circula vorba ” are mama două fete,
una-i frumoasă iar cealaltă, studentă la medicina”. În
biblioteca clinicii era multă animație. Două fete cu
chitara au dat tonul. Alte două cu niște clopoței
arginti și glasuri tinere, au cântat decent urările
cuvenite sărbătorilor de iarnă ce vor veni. La sfârșit
s-au oferit prăjituri și cafea. După ce au plecat,
profesorul Lazăr care asistase și el a pomenit de
ghete. I-am promis că-i fac eu rost. Am început
demersurile. La hotel a telefonat Livia. Nu vine
mâine, dar îmi trimite o mașină cu benzină și vin.
Văd eu cui le dau. Apoi voi merge acasă. I-am spus
să-mi trimită televizorul și să urgenteze
achiziționarea automobilului. Presimt că se
împotmolește mașina mea pe undeva. Am nevoie de
mașină pentru războiul meu. Abia atunci îmi voi
aduce mașina de scris. Încep să schițez planul de
acțiune. Consolidarea poziției pe frontul unde am
fost puternic. Organele de procuratură și securitate
trebuie să înțeleagă odată că ticăloșii sunt ticăloși,
iar personalitatea și probitatea mea profesională nu
mai pot fi puse sub semnul întrebării. Asta cât mai
repede. Profesorul Lazăr și Scripcaru să-și
reconsidere poziția în cazul ”Iftimie Anica” Să
terminăm odată cu făcătura asta comandată de
jegurile politice sanitare corupte și incompetente.
Mafia albă comunistă. De asemenea Colegiul
Medicilor, colegiul central de disciplină și chiar
Ministrul Sănătății să ia măsurile ce se impun
punând la punct capitularea necondiționată a
”gorgonelor sanitare”. Ce vis frumos. Ce bine ar fi.
În seara asta, pentru prima oară mă simt bine în Iași.
Mi-e dor de Livia, de copii, de liniște.
16 decembrie 1989. Am constatat că numărul
medicilor care participă la raportul de gardă
dimineața este din ce în ce mai redus. Vin sărbătorile
de iarnă. Toți doresc concediu. Profesorul este
îngrijorat. Cine va sigura serviciul în această
perioadă? Apoi se discută problema lucrărilor
științifice. Doctorul Georgescu este pesimist. Nu s-a
făcut nimic. Nici măcar nu s-a repartizat programul
de fișare a materialelor. Subiectul încă nu este
definitivat. Pancreas, căi biliare, ficat tumoral. Se
amână după sărbători. Se anunță vacanța studenților
și a personalului didactic. Urmează vizita în saloane.
Eu mă opresc la rezerva 16 unde fac terapie prin
energie bolnavei cu migrene. Nu mai are migrene.
Raportez colegului care a operat-o Încerc să le
explic studenților principul metodei. Li s-a spus ca
vor da un extemporal. Studenții țin la mine. Le
explic lucruri pe care nu le predă nimeni. Le
vorbesc despre demnitate profesională, despre
statutul lor de cetățeni academici, despre calitatea
medicului ca om de știință și intelectual autentic, în
fine, despre etică și deontologie. Cobor la parter.
Secretara și-a luat liber. Un secundar mă anunță că
mă caută profesorul. Merg acolo. Aștept puțin.
Apare încurcat parcă. S-a telefonat de la Galați. De
la Direcția Sanitară Galați, Comitetul Oamenilor
Muncii a medicilor și sanitarilor comuniști gălățeni.
Se pomenește de profesorul Prișcu de la Spitalul
Municipal București Zic. – Niște răi! O să vă explic
eu. Deocamdată sunt aici în urma dispoziției unui for
ministerial iar, celor de la București, angajați în
slujba gorgonelor, le-am scăpat printre degete.
Amânăm discuția pe luni. Apare profesorul Lazăr.
Îmi zâmbește. Are chef de conversație. Ar vrea chiar
să mă invite la dânsul, să-i văd colecția de canari și
alte păsări mici. Se aud în tot sectorul unde își are
cabinetul la parterul clădirii. Amân discuția. Asta,
așa ca să creez suspans. Îi spun că doresc, la rândul
meu, să-l vizitez pentru a discuta un caz. Îi promit
ghetele mult visate. Livia le are deja la Tecuci.
Amân totul pentru luni. Nu mă simt bine. Telefonul
acela care îmi amintește de luptele mele, asemeni
luptelor din Pacific, mă avertiza că inamicul este iar
în fața mea. Că își desfășoară forțe grele. Mașinării
diabolice, pe când navele mele sunt împrăștiate și
vulnerabile. Ah! De ce nu am mașina. Fără mașină
pierd teren. Toată ”flota” mea este în radă. Mașina
înseamnă scoaterea flotei în larg, ocupare de poziție
pe vastă suprafaţă și acțiunii de contraatac. Victorie
asupra inamicului. Este ora 11,oo. La hotel, aștept
mașina de la Livia cu benzină și vin, pe care le
dăruiesc celor de aici. Apoi plec spre Tecuci. Băieții
de la Livia, au făcut cumpărături. Numai lucruri pe
sub mână. Un aragaz, un pick-up nemțesc, diverse
obiecte. Mai toate de proveniență străină. Scumpe și
obținute prin relații. Mi-am dat seama că se fură din
greu de la schela petrolieră. Livia este o naivă.
Băieții ăștia trăiesc pe picior mare, iar ea șefa, șefa
tuturor, este o calică. Trăiește din salariul ei. E mai
sigur și mai mult. Mai mult decât al meu care, este
tot timpul dijmuit cu tot felul de penalizări. Drumul
a durat două ore și ceva. Șoseaua bună. Am ajuns la
Livia, la Berheci. Era obosită. Se muncea cu planul
de extracție. Am așteptat să dea raportul și unele
indicații privind producția de mâine apoi am plecat
cu una din mașini acasă. În oraș, ne- am oprit la
magazinul lui Isac. De aici am luat două perechi de
cizmulițe din piele căptușite cu blăniță. Una pentru
mine și una pentru profesorul Lazăr. Acasă, altă
surpriză. Livia îmi comandase o geacă de piele din
import. Scumpă și asta. A apărut și cumnatul meu de
la Bacău cu băieții gemeni. Elevi în clasa întâia.
Livia ne-a anunțat că muncitorii de la un parc de
sonde, au aranjat o masă festivă, în cinstea ei la
Zăvoiul. Pe malul Siretului. A venit Clemance,
soacra mea care a luat gemenii. Livia a rămas acasă
iar noi, cu o mașină de serviciu, am fost transportați
la Zăvoiu. 15 kilometri. Am intrat printr-o pădurice
în spate așa ca să nu ne vadă nimeni. Băieții aceștia
sunt isteți. Aici, în spatele restaurantului, pe malul
Siretului, în clădirile anexe, câteva camere ale
personalului adăposteau masa organizată de ei. Era
și Florin. Omul nostru de la un parc. Acesta prinsese
o căprioară. Toți veniseră cu nevestele. Numai Radu
era singur. Radu era inginer. Necăsătorit încă. Dan,
cumnatul meu era mulțumit. Scăpase de gemeni și
dăduse în schimb peste un chef. Dan este directorul
tehnic al combinatului de hârtie și celuloză de la
Letea din Bacău. Venise să-mi ceară clăparii și
schiurile Liviei. Mergea la Brașov. Mie nu-mi place
să-mi dau lucrurile de calitate împrumut, dar de data
acesta i le-am promis cu plăcere. Când am aflat că
nu puteam părăsi locul decât la cinci dimineața, mi-a
venit să-i iau la bătaie. Eu venisem acasă, nu la chef.
Eu nu beau, nu fumez și nici nu agreez lume
vulgară. M-am certat cu Livia. Programul video
pregătit de băieții de la sonde nu era grozav. Muzica
era proastă. M-am retras cu Livia într-o cămăruță
caldă ca să discutăm în voie. Dar numai zece minute.
Apoi eu am revenit cu picioarele pe pământ, ca de
obicei, aducând situația la normal. E greu și pentru
ea. Duce tot greul casei și al situației de conjunctură.
Ea este cea care rezolvă toate problemele. Abia
rezistă. M-am uitat la ea. Este atât de frumoasă. Am
mângâiat-o pe obraji și am sărutat-o. Mi-era dor de
ea. Am început să o dezbrac. Mă ajuta și ea. Era atât
de caldă și mă simțeam tulburat. Ce bine era cu ea.
Mi se lipea gura de buzele ei. Și așa am stat multă
vreme pe întuneric și fericiți. Totul se încheiase cu
bine. Aș fi adormit dacă nu ar fi făcut tărăboi băieții
cu mesele pe care le scoteau afară pentru a crea
spațiu pentru dans. Am mers și noi. Am dansat.
Florin mi-a spus că arăt ca un băiat de douăzeci de
ani. Era băut. Am râs. Pe jumătate numai. Îmi
lipsesc niște dinți pe laterale și mereu jur că voi
rezolva problema danturii, dar nu o fac niciodată. A
trecut noaptea cu cheful. Dimineața am ajuns acasă
și în pat. Am adormit cu Livia în brațe. Obosiți și
goi. Până la ora zece.
17 decembrie 1989. Duminica asta cu Dan la noi a
fost caldă și senină. Eu am plecat la moș Gheorghiu
după două canistre militare noi. Costă 30 de litri de
vin alb. Sunt greu de procurat asemenea recipiente.
Livia a râs. Zicea ea că acum, dacă am potcoavele,
calul nu-i departe. I- am amintit ca mâine trebuie să
fiu la Galați să prezint documentele la Direcția
Sanitară. Să caut să ajung la procurorul șef al
județului Ana Călin. Gorgonele se agită din nou.
Mereu trebuie să fiu cu ochii pe ele. Am reparat ceva
la combina muzicală. Mi-am pus la punct
documentele pentru copiat. De mâine încep
contraofensiva. Voi monta focoase nucleare pe
câteva torpile. Dacă îl las pe Gheorghiu fără permis
de conducere auto pe motiv că este inapt fiind
nevăzător, îl scot și din chirurgie unde, nu a fost
niciodată decât pe post de curvă. Curvă politică și
parșivă. Curvă criminală. A plecat Dan. E seară. Mă
culc pentru că la ora 02,15 mă va trezi telefonul.
Plec la Iași cu acceleratul.
18 decembrie 1989. Drumul cu trenul este mizerabil.
Nu se mai respectă disciplina de tren. Omul nostru
nu mai este reverențios și vădește tendință spre
anarhie și violență. După trecerea conductorului,
jumătate din pasageri erau fără bilet corespunzător.
Cu toate că au fost evacuați, unii au revenit. Chiar și
după trecerea șefului de tren prin vagon. Mă refer la
vagonul de clasa întâia. În Iași era cald. La hotel, de
asemenea. Doamna de la recepție mi-a oferit o altă
cameră. Mai bună și la etajul unu. Mă voi muta la
prânz. Am alergat la clinică. După raport i-am
prezentat profesorului tematica propusă de mine
pentru perfecționare. I-am explicat că am extras-o
din programul aprobat de minister pentru concursul
de promovare în funcția de medic primar șef de
secție. Am mers la atelierul de optică. Mai aveam de
copiat la xerox ceva pentru dosarul „Pacific”. Fata
aceea, pe care nici acum nu știu cum o cheamă, mi-a
mijlocit, din nou, xeroxarea. Am stat acolo în spațiul
productiv până a închis și am stabilit să ne vedem
după amiază la ora 19,3o în fața Filarmonicii. Eu am
mers la hotel, m-am aranjat în noua cameră, apoi, la
ora 18 am mers la clinică. Ca de obicei, am
participat la contravizita profesorului. Acesta era
supărat. Cei de la clinica Medicală, nu trimit cazurile
la el, ci la clinica profesorului Dolinescu adică, la
chirurgie III. Tare se mai necăjește omul pentru niște
fleacuri. La ora 19,3o am fost în fața Filarmonicii.
Lumea forfotea prin stația de tramvai. Mi-am amintit
că la amiază, fata venise până în holul hotelului, dar
nu a vrut să urce. Mi-a spus că nu locuiește la mama
sa, ci are un apartament în alt cartier. Eu chiar că nu
am înțeles nimic. Eu nu doresc un flirt sau o
experiență sexuală. Am nevoie de ea pentru xeroxat
documentele pentru dosarul”Pacific”. In mintea mea,
planul viitoarei mele acțiuni împotriva gorgonelor se
conturează cu claritate. Ceva însă ciudat plutește în
aerul acesta de război. Aparține contextului general.
Agitație deosebită, dar nu de oameni obișnuiți, ci de
miliție, gărzi și militari ale forțelor Afacerilor
Interne, plus civili dubioși. Multă lume din aceștia și
chiar de pompieri cu autospeciale în poziţie de
stingere a incendiilor. Eu îmi văd de treabă. Greu
mai trece luna aceasta. Iată și fata. A întârziat puțin.
Mă plimbă prin stația de tramvai și brusc, mă invită
să urc în unul. Am mers binișor mai multe stații,
apoi pe jos. Era chiar la capătul orașului. Gropi,
denivelări, moloz, beton și fiare. Cartier în
construcție. Un bloc, un semn discret cu degetul pe
buze. Urcăm o scară în vârful degetelor. Etajul patru.
Ultimul. O garsonieră drăguță. Mă gândeam că la
ora 21 trebuie să mă caute doctorița aceea Luminița
care merge la Baia Mare.
19 decembrie 1989. Știam că nu mă voi întoarce
până dimineață. Îmi era foame. Fata nu avea aproape
nimic de mâncare. Puțină pâine veche, două ouă și
apă minerală. Îmi era sete. Încerca să fie calmă, dar
eu ghiceam. Era o femeie ca oricare alta. O femeie la
30 de ani. Niciodată nu mi-au plăcut femeile la 30 de
ani. Numai Livia mă interesa în mod deosebit. Am
jucat în continuare rolul de naiv și stângaci cu
femeile. Fata s-a comportat normal. Ca oricare alta.
Mi-a destăinuit că este divorțată de un an și ceva.
Nimic mai mult. M-am culcat. Dar am dormit prost.
Mai era și frig acolo. Dimineaţă am plecat repede.
Abia am prins tramvaiul aglomerat și care se mișca
încet. Greu mai procur mașina aceea. Am ajuns la
clinică în ultimul moment. Obosit. După raportul de
gardă, m-am retras la secretară. Dar nu m-a sunat
Livia. Am revenit la hotel. Apoi m-am dus la xerox.
Fata m-a ajutat. Între timp a venit una de la
conducerea unității și i-a dat dispoziție să anunțe la
un număr de telefon orice mișcare deosebită a
cetățenilor sau clienților pe care o sesizează. Am
înțeles că ceva nu este în regulă în țară. Am plecat
spunându-i că voi merge la un film. ”Alt bărbat altă
femeie”, în regia lui Claude Lelouche, muzica de
Francis Lai. Dar nu mi-a plăcut. La contravizită
lumea era agitată. Profesorul nervos. Am auzit că are
o fată măritată în Grecia și pleacă acolo în vacanța
de iarnă. Mai are una, studentă, blondă și frumoasă.
Am văzut-o când au colindat studenții. Doctorul
Veisa, supranumit „Nașul”, m-a pus pe programul
operator cu o apendicită la o fată de la filarmonică.
Acasă mă aștepta un bilețel de la Luminița. Mă
căutase la ora 16,oo. Își cerea scuze pentru că nu
avenit la ora 21 aseară deoarece circulația se ridică
la ora 20. Proasta, credea că eu o așteptasem. I-am
telefonat așa de complezență. Mâine pleacă la Baia
Mare. I-am spus să-l caute pe Hereș. Apoi a sunat
Livia. Mi-e dor de ea. Cu mașina, vești proaste.
Mâine după prânz, va suna la București pentru a
stabili când să merg eu după mașină. Ea nu poate.
Este consemnată pe poziție la servici.
20 decembrie 1989. Profesorul a dorit să avem o
discuție în bibliotecă. Am simțit eu că meduza
gorgonă a început lucrarea sa diabolică. Voia să știe
de ce mă aflu aici? Am căutat să fiu cât mai
convingător și mai puțin stufos. Dar oare, se poate
comprima războiul meu din Pacific în câteva minute
de relatare într-un atât de scut dialog? Simțeam
totuși că mă înțelege. Rămâne de demonstrat un
lucru, cred eu, manualitatea. Orice chirurg, apreciază
pe celălalt după acest criteriu. Ce știe să facă și cum
face. I-am explicat că în șapte ani de când sunt
chirurg, am efectuat circa șapte mi de operații din
care, un singur deces. Iftimie Anica. Am dezbătut
cazul pe larg. El nu sesiza nici trimiterea la eșalon
superior nici însămânțarea peritoneală prin
desfacerea unui presupus plastron. Eu simțeam că
mă înțelege. Trebuie de acuma să-i demonstrez ce
pot. Gorgonele nu au reușit să mă
deprofesionalizeze. În plus, Dumnezeu mă ajută.
Sunt eu de 61 kilograme și jigărit, dar mă simt bine
biologic. Am operat o fată de la filarmonică.
Flautistă. Nașul m-a ajutat. Am scăpat bisturiul cu
un centimetru mai mult. Uitasem că voia incizie
mică. Dar eu așa fac. Îmi repugnă ideea cu inciziile
mici. Odată mi-a scăpat o tumoră de ovar drept cu o
asemenea incizie. Aparține incompetenților și numai
deservicii aduce chirurgului. La contravizită lumea
era grăbită. Azi, toată ziua profesorul a fost nervos.
Lipseau studenții și medicii cu statut de cadre
didactice. In plus, veneau de sus instrucțiuni drastice
privind aceste zile. Cineva a anunțat că la ora 19, va
vorbi la postul de radio și televiziune șeful statului.
Am alergat acasă, la hotel. Vorbea la televizor
despre nu știu ce evenimente de la Timișoara. Mie,
nu îmi spune nimic acest lucru. La noi, totul este
foarte clar. Normal, fiecare ar trebui să trăiască și să
lase și pe ceilalți să trăiască. Acesta este principiul.
A sunat și Livia. Mâine voi merge acasă și apoi la
București după mașină. Trebuie să vorbesc și cu
profesorul Teodorovici ca să meargă la profesorul
Strat pentru a-mi susține cauza. Eu am nevoie,
neapărat, de o apreciere bună. Livia era nervoasă.
Azi, am tras la xerox și decizia Tribunalului cu
litigiul de muncă. Fata, mi-a spus în sfârșit, cum o
cheamă. Un nume ciudat, Riginela. Mi-a dat și un
număr de telefon. A urcat la mine în cameră. Voia
să-mi dea niște brânză cumpărată de la piață. Dar eu
nu mănânc dacă nu văd și țăranul care o vinde. Am
mers la magazinul cel mare din oraș ca să caut o
chitară. Livia mi-a trimis o mie de lei. Bineînțeles că
nu am găsit. Am stat cu fata până a venit tramvaiul.
Cineva, un bărbat, făcea observație unui tânăr care
se încăpățâna să țină blocată ușa vagonului. Îl invita
să coboare ca să poată pleca tramvaiul. Tânărul a
coborât și i-a aplicat acelui bărbat, care era în vârstă,
un pumn în maxilar. Apoi, a luat-o la sănătoasa ca
un laș. Îmi părea rău că nu am fost pe fază. Nimeni
nu a zis nimic. Eu știam ca la români a dispărut
sentimentul de solidaritate umană. Mă simțeam în
culpă. Singur și în culpă. O culpă metafizică, ca să
zic așa, dacă nu morală. Afară e cald. Eu sunt
îmbrăcat gros. Pe deasupra sunt veșnic obosit. Poate
făceam față la o luptă dar, de ce numai eu? Tare rău
mi-a părut că nu am alergat după tânărul acela să-l
snopesc. La clinică, profesorul a refuzat să citească
dosarul meu cu activitatea meduzelor gorgone. M-a
crezut pe cuvânt. Cred că este cazul să-l bag în față
pe profesorul Teodorovici. Am observat că Strat era
irascibil și foarte speriat. După contravizită, am
plecat la hotel. Trebuie să-mi telefoneze Livia. Fără
mașină sunt ca mort.
21 decembrie 1989. La raportul de gardă profesorul
s-a certat rău cu doctorul Târcoveanu. Acest medic
este necăjit că nu se face promovări de multă vreme
și a rămas tot medic principal. Îi dau dreptate. Dar și
ierarhia trebuie respectată. Profesorul este profesor
și nu e normal ca să-l înfrunte un colaborator.
Situația din clinică, este mult mai complicată decât
am crezut eu. Legătura profesorului cu doctorița
Cotea Elena pare prea profesională. Personal, îmi
place echipa aceasta dar datoria unui șef de clinică
este să-i mulțumească pe toți. Doctorul Georgescu
este figura cea mai controversată din clinică.
Doctorul Georgescu este un om deschis, abordabil,
aerisit și foarte bun chirurg. Este o persoană cinstită
și de civilizație. Secretarele îl simpatizează enorm.
Încă nu știu ce hram poartă Nașul. Lunecos, ca un
pește. Cel mai vârstnic chirurg de aici. Este foarte
activ, încă verde și cu numeroase relații. Clientela sa
este selectată riguros. Totuși, nu îmi place cum face
herniile și nici apendicectomia. Aicni, incizia
Jalaguiere o practică toți, dar nu cum ar trebui. M-
am cerut la profesor să plec la București după
mașină. La ora 13,50 eram în tren. M-am întâlnit cu
avocata Irina, nora lui Mimi Melnic, asistenta
bătrână de la blocul operator din Tecuci. Am discut
tot timpul până am ajuns în gară. Aici ne-am
despărțit. Livia mi -a explicat că a făcut rost de o
mașină de la cei de la servici. Un parcagiu, pe nume
Pamfilie Zaharia din Țepu care, împreună cu tatăl
sau merg la o soră de a lui, muncitoare la București.
Livia a pregătit 25 litri de benzină și suma de 140
mii lei. Ce grozavă este soția asta a mea. Am
încercat să adorm mai repede. La noapte trebuie să
plec. Afară se lasă ceața.
22 decembrie 1989. Am plecat la ora 01,oo. Am
plecat de acasă spre București. Livia nu putea să
vină. Era obligat ă să stea la serviciu. Mi-a dat un
muncitor cu o mașină în portbagajul căreia să
transport 25 litri de benzină până la București în
eventualitatea că găsesc mașină de la domnul Jalbă
Emil. Acesta locuia pe strada George Măceanu vis a
vis de Televiziunea Română. Drumul a fost greu din
cauza ceții, până la Focșani. De aici, însă, cer senin,
vreme bun ă, până la București. Am ajuns la ora
06,45. Cum nu aveam și numărul de casă ci doar, ca
reper, o poartă albastră a casei domnului Jalbă, am
pierdut vremea căutându-l. În sfârșit, l-am găsit.
Abia vrea să iasă din casă. Era îngrozit de
evenimentele din capitală. Eu și însoțitorii mei eram
grăbiți pentru că aveam de predat pachetele cu
alimente sorei băiatului de la sonde, iar tatăl lui care
era cu noi, se grăbea, și el, ca să ajungă acasă. Am
plecat în Valea Cascadelor. Aici se găsea unitatea
care vinde autoturisme. Domnul Jalbă, are banii
depuși pe numele fiicei. I-a depus în urmă cu trei
ani. 70 mii lei. Mașina face 90 de mii lei. Diferenţa o
voi achita eu, plus 40 de mii lei comisionul. Asta
este situația. În valea Cascadelor, personalul se
mișcă încet. Fără chef. Pe străzi, lumea se agită, mai
ales tineretul. Un grup de fete, foarte tinere, trece
prin fața porții scandând ”Timișoara, Timișoara”!
Un bărbat înalt, destul de înaintat în vârstă, îmbrăcat
într-un hanorac verde, obligă lumea să intre în
unitate. Să nu stea în curte. De sus, totul este urmărit
de către un elicopter. Se leagă și de mine. Îl trimit,
pe loc, la plimbare. Dispar și eu imediat afară, în
mașina însoțitorilor mei. Știu că va chema ajutoare.
Toată lumea se supune. Intru în hol. Se strâng actele.
Domul Jalbă are numărul de ordine 37. Înțelegem că
vom sta până dincolo de ora 13-14. Începe livrarea
mașinilor. Greu și pe nevăzute. Nu ai voie să vezi
obiectul. Un mecanic ți-l aduce și-l iei așa cum este.
Plin de defecte. Am 5 kilograme de carne și zece litri
de vin. Am pentru vremurile acestea. Le voi oferi
mecanicului. Numai să-l găsesc. Merge greu.
Funcționarii și mecanicii, au dat fuga la un aparat de
radio cu baterii. Pe stradă trec tancuri. Eu mă înfior.
Vreo șase, opt tancuri. Caldarâmul se cutremură.
Vuietul motoarelor te înspăimântă. Țevile tunurilor
sunt goale, fără huse. Mitralierele sunt în poziție de
tragere. Ostașii, serioși, încordați. Liniște. Dar numai
puțin timp, apoi, apar camioanele. Multe camioane,
toate încărcate cu soldați. Direcția, Drumul Taberei,
cartierul Militari. Părăsim pe domnul Jalbă și o luăm
într-acolo cu mașina noastră. În fața magazinelor de
pâine și lapte vedem cozi lungi de oameni.
Conducem spre ieșirea din București spre Pitești.
Lume multă. Se mișcă precum valurile mării.
Elicopterul apare din nou. Apoi, cozile se rup.
Lumea se adună, se aglutinează. Nimic nu-i mai
poate opri pe oameni. Nu se mai vede nimic. Nimic
nu se mai distinge. Auzim: „Tinerii sunt pe tancuri”!
„Armata este cu noi”! Demarăm spre Valea
Cascadelor. Lumea urlă fericită: „A fugit, a fugit”!
„A fugit, dictatorul!”. Greu de crezut. Dar vocea de
la radio, o confirmă. Îmi dau lacrimile. Am ajuns și
ziua aceasta. Abia aștept să luăm mașina mea și să
alerg acolo. Acolo, la Televiziune. Se face apel ca
toată lumea să se adune acolo. Reușesc să prind un
mecanic mai isteț. Îi plasez ciubucul. Îmi aduce o
mașină. Albastră. O iau așa cum este. Actele merg
greu. În sfârșit se semnează. Pe numele Jalbă. Asta
din cauză că legile nu îngăduie să vinzi mașina.
Plecăm imediat. Parcurgem străzile Bucureștiului.
Un spectacol de nedescris. Constat că lumea este
ordonată, gravă, disciplinată. Nimeni nu deranjează
circulația. Se circulă foarte corect. Nici un accident,
nici o coliziune. Majoritatea farurilor sunt aprinse.
Claxoanele sună prelung. Cineva mă oprește.
Claxonul meu nu se aude. Îi explic că am primit
mașina fără claxon. Clatină din cap. Ajungem la
Televiziune. Tineretul este pretutindeni. Ni se
comunică că se trage de undeva. Să nu plecăm, să
blocăm străzile. Pun mașina lângă o autobasculantă
uriașă, cu zece roți. Nu mă mai gândesc la mașină.
Nici la cei de acasă. Sunt martorul unor evenimente
deosebite. Unice în istoria neamului românesc. Îmi
vine să plâng de emoție. ”Românii mei dragi,
românii mei. Tinerii dragi mie” Ce fantastică
manieră de a intra în istoria Europei și universală! În
conjunctura actuală, cu eliberarea noastră de sub
dictatura clanului Ceaușescu. Îmi dau seama că
nimic nu mă mai poate opri. Cineva aduce vestea că
se trage în mulțime. De pretutindeni, ca la comandă,
apar tineri cu banderole tricolore pe braț. Toți strigă,
strigă mulțimii să se întoarcă spre Televiziune. Să se
întoarcă în număr cât mai mare. Pentru a o apăra.
Lumea se adună în fața sediului televiziunii. Din
toate părțile. Magazinele, toate unitățile comerciale
sunt închise. Și deodată, gândul mi-a zburat spre
casă. La ai mei. Însoțitorii mei se grăbeau și ei. Am
părăsit televiziunea. Mașinile noastre înaintau
anevoie. Pe străzi, lumea ardea cărțile cu portretele
conducătorului și ale soției sale. Am ieșit din
București pe la Afumați. Pe drum, nici țipenie de
lucrător al miliției. La fel și la Urziceni, Râmnic și
Buzău. Iată și Focșanii. La Tecuci, am ajuns seara,
târziu. Livia mi-a comunicat că puterea locală a fost
preluată de către popor. În fruntea tuturor, a fost
instalat primar doctorul Danieliuc Teodor. Unul
dintre tovarășii mei de suferință. Doctorul Danieliuc
era la Consiliul Municipal. M-a surprins faptul că
era înconjurat de către vechea conducere în frunte cu
vechiul primar comunist și secretar al partidului
P.C.R. Soțul tovarășei secretare cu propaganda,
tovarășa Tatomir Violeta, una din călăii vechii
administrații, agentă de securitate și colaboratoare,
prietenă cu cei de la spital, era conducătorul Gărzilor
patriotice. Mai era prezenți acolo, foști delicvenți de
drept comun și codoși ai securității și chiar soția
unui militar. Danieliuc mi-a spus să rămân acolo.
Acolo cu el. Acolo cu ei. Dar eu începusem să mă
dezmeticesc. Am preferat să le atrag atenția
militarilor să păzească sondele de gaze și petrol ale
Liviei. Cu mare greutate, au dat doi soldați care nu
aveau nici o armă, nici măcar un cuțit. Mi-am luat
un binoclu și am plecat la Berheci. Prin radio și
televiziune, aveam să aflu de mersul evenimentelor
în capitală și restul țării.
27 decembrie 1989. Sunt decepționat de modul cum
au evoluat evenimentele. Iași.
12 februarie 1990. Iași. Faptul că nu am scris nimic
până astăzi se datorează nu lenei, care este și ea
responsabilă, dar mai ales evenimentelor care s-au
precipitat cu repeziciune, în revoluție nefiind indicat
să se scrie despre revoluție, din raționamente ușor de
imaginat. Cele trei luni care au constituit durata
stagiului meu de perfecționare a pregătirii mele
profesionale pe linie de chirurgie, după tematica
aprobată pentru obținerea titlului de medic primar
chirurg, au trecut destul de repede. Mai sunt două
săptămâni, timp în care voi lua aprecierile și le voi
înainta la minister și altor foruri. Azi timpul este
splendid. Puțin rece, mult soare. Calm pe stradă. În
clinică, programul este încărcat. Noi, medicii, ne
vedem de treabă oricum. La casa universitarilor,
tocmai când urcam în mașină un ins s-a apropiat de
mine amintindu-mi de serile de poezie de la Desești.
Cu Laurențiu Ulici, Sergiu Adam, Marin Sorescu și
atâția alții. Era directorul bibliotecii din Sighet.
Plăcerea de a întâlni un maramureșean aici în
capitala Moldovei am prelungit-o cu o vizită la
maestrul Liviu Suhar. Doream demult să-l cunosc și
să-i propun un târg. O achiziție pentru modesta mea
pinacotecă. I-am vorbit de Valentin Ciucă de George
Genoiu, nașul meu și al Liviei, de cununie. Am
schimbat cărți de vizită. Am programat o vizită la
atelier. Vineri am fost la „Junimea”. Doina Florea s-
a căsătorit cu Ion Covaci de la Rompres. A fost la
București. A fost colegă cu Pleșu și alți din FSN.
Este prietenă cu Iliescu, dar nu l-a întâlnit. M-am
jenat să deschid o discuție despre cartea mea. M-a
invitat la ea acasă. Am mers la ora 17, dar la ora 18
aveam contravizita. Puține discuții și acelea pe teme
de politică. Livia mi-a interzis să fac politică și m-
am resemnat din primele zile ale revoluției. A urmat
contravizita. Apoi, am mers la Nely după 100 lei.
Îmi era tare rușine că ceream bani împrumut. Nu
aveam benzină. I-am luat totuși. și am jurat să nu
mai calc pe acolo niciodată. Sâmbăta am discutat cu
domnul profesor la referate. Doamna doctor Cotea a
prezentat colangiopatiile stenozante sclerozante și
conferențiarul Chifan împreună cu altă membră a
corpului didactic, au discutat competent și cu ținută
subiectul. Mi-am amintit de sfinctero-papilo-tomiile
de la Baia Mare și am recomandat efectuarea lor ori
de câte ori în cazul unei litiaze biliare cu suspiciune
de îngustare a coledocului și aspectul dubios al
ficatului o impune. Discuțiile care au urmat mi-au
plăcut. Domnul profesor este foarte amabil, instruit
și cu mult tact. M-a căutat doctorul Köning. L-am
adus la Tecuci. Drumul a fost minunat. Puțin trafic,
soare și mașina mea nouă și bună. Am alergat-o
numai cu 120 kilometri pe ora. Livia mă aștepta.
Lucra la dosarele mele, „Pacific”, „Midway” și
„Guadalcanal”. Pentru cititorul neavizat, ar trebui să
spun că, la un moment dat comparasem spațiul și
teatrul de operații al războiul meu cu cel al
americanilor din Pacific în ultimul război mondial.
Întocmisem niște planșe uriașe unde desenasem cu
diferite creioane colorate siluetele navelor din
bătăliile respective. Săgețile colorate în albastru
indicau direcția de deplasare și țintele lor. Spre
amuzamentul meu special notasem câteva
crucișătoare cu numele tovarășelor prim secretare și
a celor cu propaganda. Aveam nave care se ocupau
de spionaj. Una din ele numită fregata „Sevastre
Ghican” era amplasată chiar în centru forțelor
inamice lângă crucișătorul ”Ortansa Grecu”, prima
secretară și nava de linie ”Emilia Andronache”.
Portavionul „Carol Dina” era una din țintele mai
apropiate. Iată și torpila mea cu focos nuclear
denumită ”raportul” de pe submarinul atomic „Ana
Călin” Ce mai, o bătălie navală în toată regula. Am
păstrat pentru eternitate dosarul cu peste o mie de
file, dosarul cu evidența navelor și întreg teatru de
operațiuni din războiul meu denumit conspirativ
„Pacific”. Să mă ierte cititorul. Multe din navele
mele s-au scufundat iar ale inamicului s-au acoperit
de glorie. La vremuri noi tot ei. Așa a fost să fie.
Asta este istoria comunismului cenușiu care a
bântuit România o jumătate de secol și a pregătit-o
pentru încă un mileniu. Luni ar trebui să vină,
conform ultimei înțelegeri cu Radu Macovei, cel mai
bun redactor al său, Domnul Manea căruia să-i
prezinte Livia documentația, fotografiile, benzile
magnetice în vederea declanșării apariției serialului
despre Spitalul din Tecuci și altele. Am hotărât ca
duminică să merg la Galați, după ce am telefonat
doamnei Ana Călin acasă și m-a invitat la ea. De
acolo trebuia să merg la Viorica Bartha, lector
universitar, prietena lui Radu Macovei pentru a-i
aminti de Manea și a vedea dacă Radu mai are, mult
sau puțin, de stat în fruntea ziarului ”Viața Liberă”,
întrucât zvonul că președintele Frontului Salvării
Naționale (FSN) al județului Galați, militarul
Plătică, se clatină și implicit clatină și pe ceilalți. În
sfârșit, după ce am părăsit și acest ultim bastion
stalinist care este casa Vioricăi, am șofat spre Bacău
la nașul Genoiu. Imediat ce am ajuns la Genoiu, i-
am cerut să intervină pentru mine la Editura
Junimea. Cartea mea trebuie să apară. Poemele
acelea sunt din ”epoca de aur” și împotriva ei. Am
suferit pentru ele la securitate, în plus doamna Călin,
care este o victimă a incompetenților săi subalterni,
dorește să o prezinte procurorului general al statului.
Toată ziua am căutat să o găsesc pe Livia. Am
nevoie de bani. De ultimii 200 lei, am cumpărat
benzină. Se pare că penuria asta va continua. După
contravizită, a telefonat Livia. Vești foarte proaste.
În lipsa mea ”gorgonele” au acționat cu toată
energia. Domnul procuror Scutaru, element corupt și
incompetent, le face jocul conform planurilor lor.
Trebuie să acționez neapărat, dar sunt blocat aici la
Iași. Încerc o tentativă de a obține aprecierea
necesară de sfârșit de stagiu.
13 februarie 1990. Am fost la profesorul Scripcaru.
Am fost la profesorul Teodorovici. L-am dus cu
mașina la profesorul Strat. Plecase. Am amânat
pentru ora 18,oo. Îmi trebuie neapărat aprecierea.
Profesorul este agitat. Marcat de tot soiul de
evenimente. Se pare că nici el nu a fost cruțat de
către studenții revendicativi. Doctorul Târcoveanu
nu se prea înțelege cu el. Doctorul Târcoveanu este
candidat la postul de director al spitalului. Sunt
înscris la el în Asociația de Informatică.
 DOSARUL PERSONAL SECRET DE LA
CADRE

Motto:
„De cele mai multe ori, ura
faţă de aproapele, este mai mare
decât iubirea de sine”
Alexis Carrel

In anul 1988, medicului specialist chirurg de la

Spitalul municipal Tecuci, judeţul Galaţi, Republica
Socialistă România, dr. Mihai Ganea i s-a desfăcut
contractul de muncă. La solicitarea instanţei,
unitatea spitalicească prezintă Dosarul Personal al
medicului în copie legalizată. A fost singura
modalitate de a accede la „dosarul de cadre”
altminteri acesta rămânea închis în seiful biroului
tovarăşei Luiza Ardelean, şefa serviciului respectiv.
Acolo şi numai acolo, la adăpost de orice privire
iscoditoare, se afla capătul, adică mânerul pârghiei
care acţiona asupra destinului mizerabil al oricărui
om al muncii din unitate. Accesul la respectivul
dosar era limitat. Numai tovarăşul director. Adică
tovarăşul doctor anatomo-patolog, Secară Florică
putea să-l solicite şi să-l răsfoiască după bunul său
plac oricând dorea. El era director pe atunci şi de
multă vreme.
În afară de director, la dosarele de cadre aveau acces
şi alţi tovarăşi. Tovarăşul maior Baciu de la
Securitate, tovarăşii de la Miliţie şi cei de la
Comitetul municipal de partid şi bineînţeles,
tovarăşul procuror şef Moroşanu, apoi procurorul
Scutaru Trandafir şi alţii pe linie politică şi
administrativă până la Bucureşti sau, dece nu,
Moscova şi poate Dumnezeu.
După lovitura de stat din 1989, am copiat acest
dosar pentru a-l prezenta lumii ca pe o mostră fidelă
de comunism cenuşiu, de teroare jovială nenorocită,
teroarea din lumea halatelor albe, pe care am
denumit-o atunci Mafia Albă.
Iată, deci, cititorule, câteva mostre:
Spitalul Municipal Tecuci
Nr.5373
Data 21.9.1988
Către ,

Judecătoria Municipiului Tecuci

Judeţul Galaţi
La adresa Dvs.nr.2174/1988
alătura vă înaintăm dosarul cu toate actele care au
stat la baza emiterii deciziei nr.56/1988 prin care s-
a desfăcut contractul de muncă al tov.Dr.Ganea
Mihai,solicitat de Dvs.
Medic Director,
Dr. Secară Florica

Urmează referatul conducerii unităţii prin

care se motivează, oarecum, decizia luată de către
aceasta de a-i desface contractul de muncă medicului
incomod care, nu s-a integrat în minunatul colectiv
de medici comunişti din spital. Referatul este
alcătuit pătimaş şi justificativ ca mostră de ticăloşie
nevinovată. Autorul, sau autorii compunerii, prezintă
în aşa fel situaţia încât din lectura textului respectiv
reiese destul de clar faptul că ticăloşia despre care se
face vorbire, din punctul lor de vedere, reprezintă
culmea nobleţei partidului şi a conducătorilor săi
iubiţi sanitari care au depus eforturi susţinute şi
disperate pentru a-l îndrepta pe tovarăşul lor rău,
adevărat duşman al poporului, al clasei muncitoare
şi al partidului. Dacă ar fi să-l parafrazez pe
Dostoievski, aş spune că Secară, ca orice alt
comunist autentic, era un ticălos naiv ce credea că
ticăloşia sa era culmea nobleţei. Părea plin de bune
intenţii dar scopul suprem al său era chiverniseala cu
orice preţ, fără asumarea nici unei răspunderi.
Ceilalţi ticăloşi, ca cei din categoria propriu zişi sau
cei din născare, se regăsesc, alături de cei naivi, mai
departe în dosarul cu pricina, ca de altfel, în toate
dosarele de cadre din România dinainte de 1989.
 REFERAT
Dr.Ganea Mihai medic principal de specialitate
chirurgie,încadrat la Spitalul municipal Tecuci prin
transfer în urma examenului de secundariat, la data
de 01.12.1979,este confirmat medic pr.de chirurgie
după 5 ani de secundariat şi 3 examene de atestare.
Chiar din timpul secundariatului se poate trage
concluzia că nu a depus eforturi susţinute pentru
însuşirea cunoştinţelor chirurgicale,deoarece
comisiile de atestare i-au acordat titlu de
specialitate abia după 3 examene de sfărşit de
secundariat.
Facem precizări că au fost asigurate toate
condiţiile necesare unei pregătiri profesionale
întrucât stagiul de secundariat l-a efectuat în primul
an la spitalul clinic Fundeni,profesor dr.Setlacek,în
al doilea an la spitalul jud.Baia Mare şi al treilea an
la spitalul jud. Galaţi,unităţi sanitare cu înalte
competenţe profesionale,cu cadre medicale de înalte
calificare şi bine dotate cu aparatură şi sisteme de
investigare moderne.
În continuare ca medic specialist cu post în
Policlinica municipală a avut înţelegere deplină din
partea conducerii spitalului şi a secţiei de
chirurgie,aprobându-i program de activitate
Policlinica-Spital cu participarea celorlalţi doctori
primari în număr de doi la activitatea permanentă
din Policlinică,pentru a-i înbunătăţi pregătirea
profesională.Menţionăm aceasta doarece conform
instrucţiunilorM.S.privind integrarea medicilor în
asistenţă ambulatorie şi spitalicească
tov.Dr.Ganea,ar fi trebuit să desfăşoare activitatea
în spital 3 luni pe an.
Începând din anul 1987 nu mai desfăsoară
activitatea în Policlinică,rămânând cu program în
întregime în spital.
Slab pregătit profesional din timpul
secundariatului,se regăseşte firesc şi după
acordarea titlului de medic principal,motiv pentru
care şi şeful secţiei de atunci Hîncu Mihai cât şi
celălalt medic primar dr.Ghiorghiu Ioan au trebuit
să-l îndrume,să-l supravegheze şi chiar să-l înveţe
gesturi chirurgicale.A fost suficient motiv de apariţie
a conflictelor,deoarece el nici nu se considera
începător în chirurgie şi nici nu-şi dădea seama de
adevărata sa pregătire.
Împreună cu Dr. Trăistaru Petru metodolog
Judeţean,s-a hotărît încă din anul 1985 competenţa
chirurgiclă a tov.Ganea Mihai şi acesta să efectueze
intervenţiile chirurgicale numai sub supravegherea
medicilor primari ai secţie,aspecte care au creat
menţinerea unei stări de tensiune în colectivul
medical generate de opoziţia dr. Ganea Mihai
însoţite de supraevaluarea posibilităţilor
profesionale şi de încălcări ale normelor
dentologice legate de acest aspect.
Am ajuns la concluzia că nu este apt de a i se
încredinţa activitatea operatorie şi în consecinţă nu-
mi asum răaspunderea de a-l lăsa să efectueze
intervenţii chirurgicale în secţie.Nici măcar
intervenţiile mica chirurgie ce se pote efectua în
cabinetul Policlinicei nu le executa ci le trimite la
Spital spre rezolvare sau le lăsa în seama
personalului mediu.
În acest timp dr.Ganea Mihai sub diferite forme a
refuzat s-au şi mai grav a respins îndrumările sau
sfaturile medicilor primari însoţite de apreciere
negative ale pregătirii lor profesionale faţă de
personalul mediu, medicii stagiari sau populţia
oraşului.
Supraevaluarea pregătirii sale profesionale,
asociate cu lipsa de colaborare, m-au condus la
producerea unor erori de diagnostic şi de tehnică
chirurgicală cu implicaţii asupra sănătăţii
bolnavilor.
Tot datorită lipsei de competenţă profesională au
fost posibile şi acte total nemedicale precum:
aplicarea de ghipsuri fără reducerea
luxaţiilor,montarea unor aparate gipsate incorect
sau nesuturarea ligamentelor secţionate
traumatic,tendinţa fătiş exprimată de a efectua
intervenţii mari ca: exereze de stomac ,colici etc.sub
pretextul că aşa procedează şi alţii. Îl
caracterizează grandoarea profesională,depăşindu-
şi propriile posibilităţi,precum şi competenţele
spitalului nostru propunând intervenţii de mare
avergură ca: anastomoza porto-cave,spleno-renale
etc.
Precizăm că aceste intervenţii sunt practicate rar
şi în clinicile universitare,dar propunerea efectuării
lor la nivelul unităţii noastre şi în faţa bolnavilor,
determină neîncrederea acestora în restul
colectivului medical, în capacitatea acestuia de a
rezolva un caz.
 Are tendinţa chirurgicală neglijând riscurile unor
afecţiuni asociate: cardiopatii ischemice,bloc major
de ramure,afecţiuni bronhopulmonare grave,ceea ce
ar fi expus bolnavii unor situaţii cu implicare vitală
evidentă.
Pentru comportamentul sau insubornare,
încălcarea permanentă a regurilor de ordine
interioarăprecum şi a normelor elementare
deontologic a creat la început conflicte cu dr. Hincu
Mihai fost şef secţie cât şi în prezenţa cu actualul şef
de secţie.
Refuzul permanent de a îngriji bolnavii conform
normelor şi sarcinilorde serviciu stabilite de
Ministerul Sănătăţii (norme generale de organizare
şi funcţionare a unităţii sanitare) a generat în
schimb atitudinea profund dăunătoare şi chiar
periculoasă pentru asistenţa chirurgicală a
bolnavilor.Asfel cerinţa permanentă de autonomie
totală solicitată dealtfel şi în scris, manifestări
exprimate prin eu internez, eu operez, nimeni să nu
se amestece în bolnavii mei.
A fost preocuparea dominată pe întreaga
perioadă,generând insurbordonare ad-tivă şi
profesional, nesocotirea obligaţiilor şi atribuţiile
medicului şef de secţie. În legătură cu aceasta nu a
respectat permanent prevederiile art. 63 din normele
sus menţionate care prevăd în mod expres ca
medicul şef secţie chirurgie răspunde de calitatea
actului chirurgical,de stabilirea programului
operator şi a indicţiilor operatorii,pregătirea
preoperatorie şi tratamentul post operator efectuat
în secţia pe care o conduce.
 În ceea ce priveşte comportamentul la locul de
muncă se desprind atitudini necorespunzatoare atât
faţă de medicul şef de secţie cât şi de medicii
stagiari,faţă de personalul mediu şi de îngrijire.
Astfel blamarea şefului de secţie în faţa
bolnavilor în spital şi în afara unităţii
sanitare,incitândui să facă reclamaţii,să-şi exprime
în scris nemulţumirea cu privire la îngrijirile primite
în unitatea noastră,sugerându-le în public să aleagă
alte unităţi sanitare deoarece la nivelul secţiei
chirurgicale Tecuci nu se rezolvă decât bulele şi
furuncule.
În relaţiile cu medicii stagiari a manifestat
permanent o atitudine arogantă, cosiderându-se om
de stiinţă,aducându-le jigniri şi chiar umilinţe în
unele situaţii.
Faţă de personalul mediu a manifestat atitudini
de santaj ameninţări cu sancţionarea în vederea
obţinerii de informaţii în legătură cu activitatea
şefului de secţie şi a celorlaţi medici,a conducerii
ad-tive ,pe care să le folosească pentru a denigra
colectivul de muncă.
A căutat să atragă personalul din secţie pentru
a-i avea parteneri de acţiune,lucru care a dus la
tensiuni în relaţiile de serviciu la suspiciuni asupra
activităţii fiecăruia,la insubordonare,încercând să
slăbească autoritatea şefului de secţie.
În permanent a întreţinut o admosferă de
denigrare şi bârfă,atât în unitate cât şi în afara
acesteia ajungând până la situaţia de incitare, de
acordare de mităpentru a discredita cadrele de
conducere.
 A încălcat în mod permanent prevederile
elementare ale disciplinei muncii,a regulamentului
de ordine interioară,ale eticii profesionale ,ceea ce
a contribuit la crearea opinii mai puţin favorabile
din partea populaţiei şi uneori din partea organelor
tehnice superioare sau de stat din municipiu.
În acest context menţionăm participarea
inconstantă la activitatea din secţie datorită
plecărilor repetate din timpul programului chiar în
aceeaşi zi,fără a avea aprobarea şefului de secţie.
Astfel activitate zilnică la vizita bolnavilor ,la
contravizită şi activitatea chirurgicală a fost
permanent perturbată de, neparticiparea la vizita
bolnavilor, plecări din timpul acestor activităţi
pentru diferite probleme personale.
Activitatea de contravizita a fost efectuată
necorespunzător în ţinută de oraş,la ore nepotrivite,
în grabă ceea ce adus la recunoaşterea bolnavilor şi
la imposibilitatea şefului de secţie de a folosi în
echipă în mod eficient şi făra a avea garanţia unei
responsabilităţi faţă de bolnavii operaţi.
Calitatea documentaţiei medicale întocmite de
Dr. Ganea Mihai a fost şi este îndoielnică,examenul
clinic superficial ,sărăcia datelor înscrise în F.C.şi
chiar neîntocmirea foilor de observaţie la bolnavii
operaţi în urgentă fiind aproape sistematică
consemnate de metodologul Judeţean şi de brigada
Ministerului Sănătăţii .
Datorită prezenţei incontestate în secţie nu a
putut urmări evoluţia post operatorie ,nu a efectuat
calitativ tratamentul postoperator ,aceste aspecte
fiind preluate de şeful de secţie şi de medicul stagiar
,aceasta fiind o trăsătură permanentă în activitatea
lui.
În permanenţă s-a prezentat în întârziere la
serviciul de gardă,au fost înregistrare plecări din
timpul gărzii pe perioda 1-6 ore şi aspectul cel mai
grav,nerespectarea la gardă pertubând activitatea
de urgenţă. Au fost situaţii când datorită lipsei de
gardă a dr.Ganea Mihai medicul şef secţie a fost
solicitat să opereze în urgenţă şi să asigure în
continuare serviciul de gardă.Lipsa din gardă a
condus la executarea unor manevre teraupeutice de
către personalul mediu din serv.triaj uneori în
condiţii necorespunzătoare.
Pentru încălcările frecvente ale disciplinei muncii
dr. Ganea Mihai a fost sancţionat cu retrogradarea
în funcţie în aceeaşi profesie pe perioade de 3 luni,
ultima fiind aplicată pentru părăsirea gărzii la data
de 01.05.1988.Chiar în această situaţie a continuat
să încalce disciplina muncii prin repetate plecări în
timpul programului,plecări şi absenţe de la serviciul
de gardă,denigrarea şefului de secţie,incitarea la
efectuarea reclamaţiilor a unor persoane(bolnavi
cât ţi personal din unitatea noastră)ceea ce a
condus la agravarea unor stări tensionale în rândul
personalului secţiei chirurgie cu repercursiuni
asupra colectivului unităţii noastre.
Prin comportamentul său în unitate şi societate, a
generat aprecieri nefavorabile nu numai asupra sa,
cât şi a întregului corp medico-sanitar ,la ora
actuală procesul de stabilire a paternităţii dr.Ganea
fiind în curs de desfăşurare ,instigând opinia
publică din oraşul Tecuci .
 Faţă de repetatele acte de indisciplină, unele de
gravitate deosebită,continuate şi în prezent sfidînd
colectivul în care lucrează, propun COM-ului
desfacerea disciplinară a contractului de muncă a
tov.dr.Ganea Mihai –conf-Codului Muncii-
propunere ce o voi înainta Direcţiei sanitare pentru
aprobare.
Medic Director
Dr. Secară Florică

Doctorul avea un dosar de securitate, D.U.I. Dosar

de Urmărire Informativă. Tentativă de penetrare a
structurii de securitate şi gardă a statului român,
dosar de terorist. După 20 de ani a avut acces la
acesta şi atunci s-a îngrozit aflând ce mizerii a
clocotit în spatele său vreme de cîteva decenii.
Practic, destinul lui s-a consumat sub imperiul
cenuşiu comunist la cote înalte şi la foc continuu.
Se poate deduce cu uşurinţă cât de „bine” i-a fost în
perioada secundariatului. Urmărit permanent, pas cu
pas, supravegheat, zi şi noapte, obligat să se supună
unui regim de șicanii şi umilinţe, de tot felul, din
partea superiorilor săi.
La Spitalul Republican Fundeni, profesorul Dan
Setlacec nu l-a repartizat niciodată într-o echipă
operatorie. Era complet marginalizat. Doar
conferenţiarul Stăncescu îl mai băga în seamă
apreciindu-i manualitatea în plagă. Odată, chiar a
declarat în timpul unei operaţii: „Ganea are două
mâini drepte, e ambidextru, în comparaţie cu Irinel
Popescu care are două mâini stângi adică,
ambisinistru.”
La examenele de atestare în specialitate, era ales,
special, de doctorul Rădulescu care făcea parte din
comisie, să-l examineze, numai el şi nu altcineva
pentru a-l depuncta. Dan Rădulescu era conferenţiar
la Spitalul Clinic I. Cantacuzino unde activa
profesorul Juvara. La următoarea examinare,
profesorul l-a luat pe Ganea pe mâna lui şi i-a dat
examenul. Rădulescu nu a avut decât să-l felicite cu
ciudă la final pentru promovare. În cartea sa „Aşa a
fost”, profesorul Juvara descrie maniera ticăloasă de
a naviga în viaţă şi profesie a tovarăşului
conferenţiar doctor comunist Dan Rădulescu. Acesta
era prieten cu cei de la Tecuci. Erau cotizanţii lui. În
special Gheorghiu. Fiul său va fi promovat de
Rădulescu la Bucureşti, iar pe Ganea va încerca să-l
distrugă într-un caz de culpă medicală. Doctorul
Antonie, îndepărtat pe criterii politice din Bucureşti
la Spitalul comunal Vidra, din munţii Vrancei i-a
deconspirat lui Ganea faptul că anestezistul clinicii
de ortopedie de la Spitalul Foişor, doctorul Roger
Georgescu i-ar fi spus că lui Rădulescu, procuratura,
în urma unei percheziţii la domiciliu i-a confiscat o
sută de mii de lei. Era mita dată de medicii tecuceni
pentru distrugerea lui Ganea. Dacă ar fi să ne luăm
după textul referatului, iată de ce condiţii a
beneficiat doctorul Ganea în perioada
secundariatului său în chirurgia românească şi după
consumarea timpului respectiv.

11.07.1988 ora 7,10

Tov. Nistor Se va comunica în scris Scutirile din
gardă se aprobă pe baza expertizei Medicale de
către C.O.M.
Tovarăşe Director,
Având în vedere gravele acuzaţii care mi
se aduc ,faptul că acestea sunt răspândite prin
localitate precum şi aceea că sunt transmise la
nivele superioare în reţeaua sanitară judeţeană şi
autorităţi.Constând în aceea că nu sunt medic ci
posesor al unei diplome false etc,etc.
Cu respect vă comunic că starea
sănătăţii mele fizice ,moral şi psihic nu-mi permite
sa fac gărzi sau activitate în secţia Doctorului
Gheorghiu Ioan şi fiul.

Dr.GaneaMihai
Medic specialist chirurg
Ss inds.
6.7.1988 Tov. Director al Spitalului Tecuci
L.S. –conform cu originalul-

Odată instalat la Tecuci ca medic specialist chirurg,

tovarășii din conducerea sanitară l-au fixat cu postul
în Policlinică. Scopul era ca doctorrul, să fie ținut cât
mai departe de sala de operație. Nu trebuia să vadă
programul operator şi ce anume se întâmpla acolo. I
s-a spus, program integrat. Adică trei luni în spital și
nouă luni în policlinică. Dar cele trei luni erau şi cu
program de policlinică patru ore. Halal activitate
profesională pentru un tânăr chirurg. După lupte
grele și epuizante Ganea reușește să se aropie de
spital într-un program de exclusivitate. Era prin anul
1987. Solicită un număr de zece paturi şi o oarecare
autonomie în gestionarea lor. Nu i se acordă acest
lucru şi va rămâne la mâna şefilor comunişti până la
capăt. Adică la Revoluţia din 1989. Dar şi aceasta
nu i-a adus decât necazuri. Directorul Secară Florică
şi Primul secretar al Partidului Comunist Român din
judeţul Galaţi Dina Carol, vor fi aleşi de popor ca
senatori cu mai multe mandate în Senatul României.
Asta da Revoluţie, asta da, lovitură de stat bolşevică
comandată de la Moscova sau dinăuntru. Iată şi
referatul chirurgului şef comunist.

Spitalul Municipal Tecuci

Spitalul Municipal Tecuci
Nr.2277
Secţia Chirurgie
1988 luna 05 ziua 03

Referat

În calitatea ce o am ca şef al secţiei chirugie

vă aduc la cunoştinţă despre permanenţa stare de
indisciplină a tov.dr.Ganea Mihai , despre
repetatele absenţe nemotivate,repetate plecări din
garda spitalului fără asigurarea asistenţei de
urgenţă,cu neputinţa de a se încadra într-un colectiv
unde să muncească şi să fie apreciat şi stimat.
Pentru referire directă şi precisă vă voi relata
activitatea lui doar ptr. ultimele 3 săptămâni ale
lunii aprilie 1988,deşi repet aceeaşi stare există de
mai mulţi ani.
Are grijă să vină mai regulat doar la raportul
de gardăla ora 8 gând semneazăşi condica,apoi........
În ziua de 9.04.1988 pleacă în orş la ora 8,15
revine la ora 9,15,plecă la 10,15 revine la 12,05,stă
îmbrăcat civil pânăce pleacădefinitiv la ora 12,25.
În ziua de 11.04.1988 pleacă la ora 9,15 revine
la ora 12,00,stă îmbrăcat civil până la ora 12,25
când pleacă definitiv.
În ziua de 12.0.1988 nu vine la raportul de
gardă ,vine pe la sfârşitul vizitei la 8,45,pleacă la
ora 9,45,revine la ora 12,00,este imbrăcat civil în
curte şi pleacă definitiv la ora 12,30,
La plecare pe poartă tov.Dr.Diaciuc V.îi arată
ceasul şi mă strigă şi pe mine ca să-l văd.
În ziua de 13.04.1988 pleacă la ora 8,15,revine
la ora 9,25,pleacă la ora 9,45,revine la spital la ora
11 şi pleacă definitiv la ora 11,30.În această zi am
fost anunţat de dr.Dianciuc Ana să-l trimit la
Policlinică deoarece tov dr.Hîncu Mihai are
concediu de odihnă 3 zile ,nu l-am găsit pe dr.Ganea
ca să-l trimit .Am chemat toţi bolnavii de la
Policlinică ca să-i consult la spital.
În ziua de 14.04.1988 îl anunţ să facă
policlinica.
Plecă la ora 8,45 la policlinică,soseşte la ora
11şi pleacă definitiv la ora 11,30 fără să fi văzut toţi
bolnavii.
În ziua de 15.04.1988 plecă din spital la ora
8,10spre policlinicădar ajunge la ora 10,30 şi
pleacă de acolo definitiv la ora 11,00.Este găsit la
localul ” Ocaua lui Cuza” de către tov.secretar
Tatomir Violeta şi secretara Comitetului de partid
spital tov Dr.Rusu Angela.
În data de 16.04.1988 pleacă din spital la ora
8,15 revine la ora 8,45 şi pleacă la ora 12,00.
În data de 18.04.1988 nu vine la vizită spune că
are proces pentru stabilirea paternităţii ,vine la ora
11 supărat că s-a amânat procesul şi pleacă
definitiv la ora 11,30.
În ziua de 25.04.1988 lipseşte toată dimineaţa şi
apare la ora 14.30 deoarece era de gardă.
Deoarece la această dată cred ca numai cele 12
zile sint convingătoare.
Referindu-mă la asigurarea asistenţei de
urgenţă prin gardă astfel:în această perioadă a fost
de gardă doar de 3 ori în zilele de 12,15,20 aprilie
1988.
În ziua de 12.04.1988 vine la gardă la ora
16,00,pleacă la ora 19,00 ţi vine la ora 22 când şi
operează.
În ziua de 15.04.1988 vine în gardă după ora
15,00 ora mea de plecare fără a putea preciza ora la
care s-a prezentat.
A plecat la ora 19,00şi revine la ora 20,30. A
doua zi pleacă din gardă la ora 7,00 şi revine la ora
7,50.
În ziua de 20.04.1988 se prezintă la gardă la ora
14,10 deşi brigada Ministerului Sănătăţii era în
spital şi de care ştia .Pleacă la ora 19,00 ,dar
brigada Ministerului Sănătăţii fiind prezentă la
spital, nu-l depistează că el lipsea şi la ora
21,00.Nu mai ştiu când a venit.
 Cât priveşte contribuţia lui la activitatea de
îngrijirea bolnavilor,se înţelege de la sine punându-
se şi intrebarea :Când o să mai facă între atâtea
absenţe? Partea de cancelarie – înlocuirea foilor de
observaţie ,biletele de ieşire ,urmărirea
analizelor,investigaţiile radiologice ,trimiterea către
alte spitale ,consulturile interdiciplinare rămân în
sarcina mea şi a stagiarilor.Pe dânsul îl interesează
doar operaţiile ,după care de regulă se îmbracă şi
pleacă grăbit indiferent de orice oră.
Nu-l interesează repartizarea unui număr de
paturi cu bolnavi în îngrijire ,după recomandarea
medicului metodolog judeţean Dr. Trăistaru Petre şi
după sarcinile obligaţiile reieşite din legea
sanitară.Vrea paturi în care să-şi interneze ,să-şi
trateze bolnavii lui,cu acces la sala de operaţie,unde
să îşi opereze citat din cererea lui către
tov.Director .Nu accepta ideea de a-i face vizita la
aceste paturi pentru a-i repartiza operaţiile în
raport cu putinţa lui,nu am curajul să-l las să facă
contravizita prin rotaţie cu el cum ar fi şi firesc, este
necesar să mă mai odihnesc şi eu deoarece este
necesar în meserie.
Superficial şi nestatornic din fire, face
contravizita imbrăcat în haine civile, astfel la data
de 16.04.1988 ora 17,00 face contravizita imbrăcat
cu paltonul şi cu şapca pe cap,îi atrag atenţia să se
dezbrace deoarece are de operat bolnavul Popa cu
apendicita cu peritonită.
Cînd este aşa se face contravizita singur la unii
bolnavi, scrie medicaţia, la alţii nu probabil ca nu
ezaminează pe toţi sau intenţionat se face că-i uită.
 În ziua de 17.04.1988 nu prescrie penicilină la
bolnavul Popa operat de peritonită şi la bolnavul cu
zdrobirea labei piciorului şi alţii, dar scrie în
schimb perfuzie cu vitamine multe la bolnavul
Tecuceanu pentru cefalee post rahieanestezică
căreia la data de 15.04.1988 îi prescrie şi
ampicilină.
Nu este colegul pe care să te sprijini cu nădejde
că observi o evoluţie negativă la bolnavii noştri
fiindu-mi chiar frică că mă poate compromite.Nu
comportă încredere profesională.
De altfel pregătirea lui profesională se cunoaşte
.A făcut secundariatul 6 ani în loc de 3.De abia a 3
oară comisia s-a îndurat să-l facă specialist .N-ar fi
nimic ,dacă ar avea măcar bunăvoinţa,personal însă
cred că nu mai are când înveţe şi în plus se
proclamă la toţi şi desăvârşit .La operaţiile de hernii
nu la toate poate rezeca sacul hernial (şi este timp
chirurgical obligatoriu),unele tendoane secţionate
nu le sutureză afirmând în faţa cadrelor medii că se
întâlnesc ele şi se suturează.Face caz că bolnavii săi
sunt pansaţi numai de către sora de la sala de
pansamente .Eu aş fi bucuros ca el medic ,să-şi facă
pansamentele personal ,măcar la bolnavii operaţi de
el,după cum s-a înfuriat în ziua de 24.04.1988 să-şi
facă pansamentele la bolnavii operaţi de el.În
această zi fără să apeleze la sora de serviciu
Lemnaru Maria care avea casoleta pe masă cu
copresele sterile şi cheia de la trusa de instrumente
,trimite 7 bolnavi printre care Ceauşu ,Popa,Aldea
,în pijama la triaj ca să-i panseze acolo cu sora de
la triaj făcând în acelaşi timp ţi gălăgie despre
debandada ce există la noi. Au stat bolnavii acolo 2
ore (în ziua aceea a fost frig)el plecând în oraş cu
bicicleta.
După ce mi s-a adus la cunoştinţă întâmplarea i-
am îtrebat pe bolnavii Popa,Aldea ambii operaţi de
el de peritonită apedinculară.De la operaţia din
data de 16.04.1988 şi până azi 24.04.1988 v- a mai
pansat el vreodată? Mi-au răspuns că nu.
Mă întreb, eu şi sora de de la pansamente ar fi
trebuit să-i las nepansaţi atâta timp?Este însă
inconstant în hotărâri .De atunci şi până acuma nu
a mai pansat pe nimeni.
Tov. Dr. Diacuc Ana este îngrozită că tebuie să-l
trimită de la 3 mai 1988 să facă Policlinica
deoarece dr.Hincu Mihai intră în concediu de
odihnă.Dumneaei afirmă că vine la policlinică stă
puţin ,consultă pe fugă îmbrăcat ,nu îi vede pe
toţi.Pe unii pe care îi interesează îi trimite să-l
aştepte la spital.Astfel pe ziua de 15.04.trimite la
spital pentru ora 15,00 să-l aştepte toţi internaţii. Îşi
planificase probabil deliberat să vină la gardă la
ora 15,00. În ziua aceasta la ora 14,30 am fost
chemat la triaj şi am găsit sala de aşteptare plină
până la refuz cu bolnavii ce îl aşteptau în loc să li se
fi făcut formele de internare.
Nu întocmeşte foaie de observaţie la bolnavii
internaţi în garda lui.Medicii stagiari denumiţi de el
locotenenţi sau hotărât să nu-i mai facă foile
acestea fiind obligaţia lui de serviciu.
Brigada Ministerului Sănătăţii a găsit 3 F.O.
neîntocmite de dânsul la bolnavi internaţi în garda
lui şi operaţi tot de dânsul şi la apostrofat că este
chirurg nu măcelar.
După ce interneză bolnava Adascaliţei Elena
,elevă de 9 ani ,cu F.O. 5894 650 în garda din
22.04.1988 ora 22,00 nu o mai vede ,nu-şi
finalizează activitatea.Nici nu ştie că eu a doua zi i-
am făcut radiografii ,am constatat că are fractură la
ambele oase gamba stângă şi am trimis-o la Galaţi
cu autosanitara pentru a fi operată.
Cât priveşte relaţiile de serviciu ale dr.Ganea cu
restul personalului ţi cu bolnavii lasă de dorit.Mă
refer numai la această perioadă de 3 săptămâni
altfel s-ar putea scrie un roman de întâmplări ( in
seara zilei de 6.04.1988 când a fost de gardă a
purtat discuţii jignitoare la adresa mea şi făcând şi
referiri că am cheltuit mult cu familia Voicu să-l
dea în judecată.
Au fost de faţă Diaconu Tanta ,Ghinea
Alexandrina ,Mihai .la Ovidiu .Cu această ocazie l-a
judecat şi personalul amintit cum de nu-i este ruşine
să se judece pentru stabilirea paternităţii în faţa
atâtor oameni şi cu martori.Ştiţi ce a răspuns?-Sând
mândru că îndregesc politica demografică a
ţării.Cum? cu minorele?.
Iar în după amiaza zilei de 12.04.1988 fiind de
gardă a internat pe bolnavul Ceausu.Când am venit
la contravizită familia m-a rugat să mă ocup de el
,să nu-l las pe mâna dr.Ganea .M-am gândit să nu
mai intru în conflict cu el ,l-am examinat doar pe
bolnav , am constatat că are apendicită acută cu
perionită,nu l-am operat eu dar am dat dispoziţie
sorei să înceapă cu antibioticele.
 Când a făcut el contravizita şi când a văzut că
am scris la foaie penicilină în plin salon cu bolnavi
şi faţă de sora Vasilache Angela a făcut criză de
compensare psihică a aruncat foaia de observaţie ,a
bătut cu piciorul în tocul uşii şi ţipa : Ce se bagă
porcul de Gheorghiu la bolnavii mei,eu trebuie să-i
operez şi el îi pune pune viaţa îi pericol scriindu-i
penicilină.Mi-a fost jenă să întreb toţi bolnavii care
erau toţi de faţă şi care au auzit ,am întrebat doar
pe bolnavul Cracea care mi-a confirmat cele
întâmplate.Enervată şi sora Vasilache Angela că nu
mai termină cu jignirile i-a spus : Operaţi-l domnule
doctor ce mai faceţi atâta gălăgie.
În ziua de 20.04.1988 în timp ce era de gardă
dr.Ganea internează pe bolnavul Mititelul cu ulcer
perforat.Fratele său profesorul Mititelu pe care îl
cunosc de mulţi ani în oraşul acesta sună la uşa
casei mele la ora 21,30 şi mă roagă insistent să mă
deranjez să mă îmbrac şi să vin la spital şi să-l
operez pe fratele său.Îi spun că de gardă este
dr.Ganea dar el mă roagă insistent să nu-l las pe
mâna lui.În aceste condiţii l-am operat eu ajutat de
dr.Ganea .Înfuriat se duce la dr.Carp medicul de
gardă de la interne,îl strânge de gât şi îl face de râs,
şi de ce m-a chemat pe mine să-i iau cazul.
În ziua de 25.04.1988.când a lipsit nemotivat am
internat la ora 13,oo copilul Dumitrache cu
apendicită acută cu reacţii peritonistă.I-am spus la
plecare la dr.Buligamedic de gardă să-l cheme de
acasă pe dr.Ganea şi să-l opereze.Mi-a telefonat
mai târziu că nu este acasă şi este plecat la Iaşi.
Am răspuns că în situţia aceasta am să vin eu şi am
să-l operez.Între timp a venit şi el ţi el la gardă dar
nu l-a operat la ora 20,45cu toate insistenţele dr.
Buliga şi ale sorei Melnic Maria care l-a chemat din
curte unde stătea de vorbă.
A doua zi dimineaţa i-am reproşat de ce a operat
urgenţa aşa de târziu, el s-a înfuriat şi îmi ţipa în
salon că el nu va mai dubla de dr. Buliga ,el nu
operează la cererea medicului stagiar ,că s-a
săturat să opereze bolnavi frăncuiţi de stagiari.
Cu această oczie când fac ancheta aflu că
dimineţa este văzut de infirmiera Aenoaie Dochiţa în
timp cei făcea scandal mamei copilului operat că nu
i-a dat bani,vine în salon continuă scandalul către
mama copilului,o necăjită cu 4 copii,că dă banii la
alţii ,apoi se întoarce către toate bolnavele din salon
şi ţipă la ele:Daţi bani lui Gheoghiu şi mie nu?am
să vă las pe toate să muriţi.Altă dată fapt relatat de
Aenoaie Dochiţa şi de către alte surori de la triaj
,intră la triaj şi le iscodeşte ce mai fac eu şi ce au
mai aflat ele despre mine.Când vede că nu află ce
doreşte le apostrofează: De ce nu-mi spuneţi nimic
de Gheorghiu ce va băgat aia în gură(şi spune
ţigăneşte).
Cu acţiuni de intimidare se adresează surorilor
când va ajunge şef de secţie le termină dacă nu-i
dau informaţii.
Împotriva medicilor şi administraţiei împrăştie
pe toţi director,eu,Hincu,Matran,şi pe cei care îi
consideră în calea lui.
Faţă de succintele relatări asupra activităţii şi
actelor de totală indişciplină săvârşite de dr.Ganea
care terorizează personalul secţiei chirurgie vă
rugăm să luaţi măsurile cele mai cuvenite şi care se
impun după multele acţiuni ce i s-au aplicat.
Datele consemnate pot fi relatate de la toţi
medicii stagiari care au trecut pe la chirurgie ,de la
actualii prezenţi în secţie,tot personalul mediu al
secţiei.Dr.Bohotin anestezist reanimator,personalul
inferior al secţiei,surorile de la triaj,asistentul şef,
surorile de la cabinetul chirurgie Policlinica precum
şi alţi medici din spital.
Insistent recomand să fie audiaţi toţi.
Medic primar şef secţie
Dr. Gheorghiu Ioan
Parafa,ss,inds.

Dur, referatul. Gheorghiu era pătimaş din fire Îşi

apăra interesele cu străşnicie. Toată viaţa a făcut
asta. Secţia de chirurgia a Spitalului municpal din
Tecuci a fost moşia lui personală vreme de patru
decenii. Nimic şi nimeni nu i-a putut-o lua. A trăit şi
a murit cu ea în dinţi. De neînţeles, ce resort ascuns
şi diabolic îl împingea spre chirurgie ? Practic, era
un ins nevăzător. Un ochi zero iar celălalt minus opt
dioptrii. Asta în actele medicale eliberate de
complezenţă, că în realitate cifra era mult mai mare,
aproape dublu. Îl învăţase doctorul Rădulescu,
predecesorul său pe vremea când era medic şef de
raion Panciu şi secretar de partid. „Ghighi, zicea
acesta, hai să te învăţ câteva tehnici simple de
chirurgie că mâine, poimâine, nu mai ai funcţii
politice şi vei muri de foame. Neinspirat acest
doctor chirurg prieten. L-a ajutat să obţină şi
atestatul în specialitate, în ciuda faptului că era
absolvent al unei facultăţi cu termen redus, adică de
igienă. Gheorghiu a ajuns, în felul acesta medic
primar chirurg. Handicapul ocular se accentua
progresiv, dar el ţinea cu orice preţ să fie chirurg.
Pentru asta trebuia să fie şef de secţie. Să fie factor
decizional şi să înlăture orice intrus potenţial
candidat la şefie. Cineva trebuia să facă, totuşi,
operaţiile. Atunci şi l-a apropiat pe Hâncu. Celălalt,
Hâncu avea doi băieţi chirurgi. Îi ţinea la Suceava.
Lui Gheorghiu îi lăsase Tecuciul pentru Liviu. Liviu,
fiul lui Gheorghiu, moştenea de la tatăl sau dioptriile
la ochi şi stângăcia în gesturi chirugicale la mâini.
Gheorghiu era orb de un ochi. Cel restant avea opt
dioptrii cu minus. Unii spuneau că numărul este
dublu. Dar se vedea cât colo că în plagă Gheorghiu
mai mult palpa decât vedea. Opera cu sala închisă şi
ajutat de fetele lui care i-au fost şi amante în tinereţe.
Legau trompe. Asta era operaţia de bază la Tecuci.
Apendicita, apendicita de Tecuci. Sub masca acestei
operaţii de apendicectomie se practica secţionarea şi
ligatura bilaterală a tubelor uterine. Sterilizare
definitivă. Specifică epocii de aur, specifică
comunismului sanitar românesc. Mafia albă cu
veniturile sale ilicite. Marea disperare a femeilor din
Romania lui Ceauşescu.
Lui Hâncu, Ganea îi purta respect. Avea manualitate
şi se descurca bine în plagă. Practic era un chirurg
obişnuit deci se putea face echipă cu el. În rest, tot
un laş şi un comunist rămânea pentru el şi cei din
jurul sau. Şi Hâncu lega trompe. Mai rar, dar lega şi
el trompe. Ganea nu voia să participe la aşa ceva.
Considera intervenţia mutilantă şi neinspirată chiar
pentru conjunctura politică de fapt şi de drept. De
multe ori cazurile decedau, cu nişte complicaţii
peritoneale greu de stăpânit la terapie intensivă,
unde şefă era o doctoriţă fără abilităţi profesionale şi
alcoolică pe deasupra.
Procesul de uzură a nervilor lui Ganea continua într-
o veselie şi pe mai multe fronturi.

Secţia Chirurgie
Proces verbal întocmit cu ocazia Şedinţei
Extraordinare a grupei sindicale din data de 7 mai
1988.
Se pune în discuţie activitatea tov dr.Ganea
Mihai cu care ocazie tov Dr.Gheorghiu Ioan citeşte
referatul pe care l-a întocmit privind activitatea
tov.Dr. Ganea Mihai.
Toate cadrele sanitare medii şi-au spus
cuvântul afirmând că se putea spune mult mai mult
că mai sunt exemple de activitate negativă.
Şi-au însuşit în unaminitate referatul
întocmit, au votat ca sunt de acord să fie îanintat
conducerii spitalului pentru luare de măsuri.Toate
informaţiile din referat au fost furnizate de către
toate cadrele secţiei chirurgie prin.

Org.gr.sindicala - Haloca Aurica – ss.inds

Locţiitor - Sandica Dumitra –ss.inds
Casier - Heisler Anişoara – ss.inds

Membrii gr.sindicale.
Chiriac i.
– ss. Inds
Dumitrasc Z.
–ss.inds
Gologan L.
– ss. Inds
Frantescu A.
–ss.inds
Ganea M.
–ss.inds
Tarina Elena
-ss.inds
Melnic M.
–ss.inds
Dima M.
Popa Viorel
Vasilache Angela
Sirmache Lucica
Gheorgiu Liviu
Nagz Istvan
Mihaila O.
Tocu M.
Feraru E.
Prună M.
Enache M.
Ghinea A.
Ion Ioana
Rarinca I.
Velican Fl.
- conform cu originalul -
L.S. ss. Inds.

Discutat în COM din 5.05.1988

copie

După „Revoluţie” Aurica Haloca i-a spus lui

Ganea.
„Ne ducea, domnule doctor, ca pe nişte oi. Pe
toate. Ne băga într-o dubă de la Salvare. Ne băga în
dubă şi ne ducea la Procuratură şi la Milişie. La
Securitate ne chema pe rând şi confidenţial Maiorul
Baciu. Da nu numai el. Şi alţii. Ne ducea şi ne dicta
declaraţii împotriva dumneavoastră”.
Asta era. Fetele erau duse la diverse autorităţi
şi obligate să dea decalaraţii împotriva doctorului
Ganea. Ganea trebuia să dispară. Ganea era un
pericol. Putea oricând să deconspire practica
boicotării politicii demografice a partidului şi a
tovarăşului Ceauşescu la eşaloanele superioare sau
autorităţile de partid şi de stat. Trebuia creată o
imagine specială a doctorului. Nebun, antisitem şi
terorist. Pe unul ca ăsta greu puteai să-l iei în
considerarea dacă zicea ceva de „trompe” sau colegi.
Situaţia ajunse la ostinato.

Referat
 Vă facem cunoscut că datorită stării de
indisciplină gravă şi permanentă a dr.Ganea Mihai
prin plecări din serviciu ,plecări din
gardă,neasigurarea asistenţei de urgenţă în
spital,precum şi a incompetenţei profesionale ,în
calitate de şef de secţie chirurgie, consider
inoportun şi periculoasă introducerea dr.Ganea
Mihai în graficul de gardă.
Propun să efectueze programul integral în
policlinică.În calitatea ce o am de şef de secţie
chirurgie îmi declin responsabilitatea asupra
activităţii profesionle a dr. Ganea şi luarea de
hotarâri,studiindu-se referatul de către forurile în
drept şi luarea de hotărâri studiindu-se referatul
inaintat deja de mine conducerii spitalului.
6 mai 1988
ss.inds
Dr.Gheorghiu Ioan
Medic primar chirurg
- conform cu originalul –
L.S. ss. Inds.

Femeile care au beneficiat de ajutorul

chirurgilor de la Tecuci prin operaţia de sterilizare,
adică legarea trompelor, alimentau clientela susţinut
şi continuu. Majoritatea proveneau din protipendada
comunistă. De la prim secretare până la activiste de
rând pe linie de partid sau administraţie. Apoi mai
erau şi soţiile tovarăşilor conducători iubiţi ai
partidului. Ai partidului, miliţiei, securităţii sau
procuratură, justiţie în general şi administraţie de tot
felul. În fine, era o industrie prosperă şi de invidiat
printre medici. Unul ca Ganea, ca şi cei patruzeci
dinaintea lui, trebuia să dispară. Şi nu oricum, ci cu
tinicheaua de coadă. Aşa trebuia. Pentru ca oriunde
ar merge nebunul să nu fie băgat în seamă, dacă ar fi
trăncanit ceva, de nicio autoritate.
Ganea avuse câteva tentative de evadare, dar
oriunde se adresa cu o cerere de transfer, era refuzat
categoric. „Nu avem posturi pentru chirurgi”.
Ciudat. România ducea lipsă de specialişti cu înaltă
calificare dar posturile nu se dădeau la cerere, ci prin
repartiţie. Prin repartiţie în interes de serviciu iar
repartiţia o dădea partidul Partidul şi administraţia.
Iar deasupra tuturor, securitatea. Numai cu girul
acesteia puteai să mergi unde doreai. Aşa a înţeles
Ganea cum de au reuşit unii din predecesorii săi să
plece din Tecuci. Făcuseră compromisuri. Legaseră
şi ei, trompe sau făcuseră pe placul partidului, cât de
cât ceva. Aşa au plecat. Cei care nu au făcut ceva nu
puteau să plece, nici măcar cu demisie. Doar prin
exterminare fizică. Aici avem de-a face cu un caz,
cel al doctorului Epure. Într-o dimineaţă, a fost găsit
spânzurat în arestul miliţiei. Spânzurat sau atârnat
acolo de cineva. Orice variantă e posibilă. Cert este
că doctorul Epure aşa a plecat, spânzurat. Cu Ganea
era mai greu. Ganea era un nebun care lupta cu
mafia până la disperare. Cineva care l-a vizitat odată
în particular relatase că avea într-um apartament
primit de la stat o cameră în care singura mobilă era
o masă de tenis. Pe acestă masă desenase pe o coală
uriaşă harta Pacificului. Undeva într-un colţ scria cu
tuş negru. ”PACIFIC 80 şi mai departe . . .” Avea
tot felul de obiecte pe harta aceea. Fiecare cu
eticheta lui. Unele mai mari altele mai mici. Şi scria
acolo pe fiecare, Crucişătorul Mocanu, Portavionul
Ortansa, Torpilorul Tatomir, Nava de linie Ghighi,
submarinul Bulău, etc. Totul imita, într-un fel
original, războiul din Pacific. „Este războiul meu cu
GORGONELE”, spunea doctorul. Meduzele,
Gorgonele fiind sistemul şi bestiile lui. Pe marginea
hărţii zăceau dosare întregi de hârtii oficiale şi
însemnări. Toate purtau titlul generic de
„PACIFIC”. Doctorul zicea câteodată. Dacă ar fi să
compar lupta mea cu ticăloşii comunişti sanitari din
vremea mea sau din anii comunismului cenuşiu
românesc, aş compara-o cu bătăliile din Pacificul
celui de al doilea război mondial. Energie, nervi,
deznădejde şi câteodată, victorii.
- Cândva, undeva, cineva, ar putea să spună: acesta a
fost războiul din Pacific al lui Ganea. Războiul cu
„tovarăşii”.
Iar timpul trecea, din luptă în luptă.
Consiliul Popular Judeţean Galaţi
Copie Spitalul Municipal Tecuci
Direcţia sanitară
Nr.4563 din 9.08.1988
Nr.5796 din 8 august 1988
Către Spitalul Municipal Tecuci

Urmare a adresei dvs.nr. 4230 din 1988, vă

comunicăm că BE al C.O.M. al direcţiei jud. Galaţi
în şedinţa din 8.08.1988 a avizat desfacerea
contractului de muncă a tov , dr. Ganea Mihai
medic principal spec.chirurgie la Spitalul municipal
Tecuci.
Director, Şef serv plan org.muncii,
Dr. Mocanu Mihai Grosariu Liliana

Red.dact L.A.
Ex.2 L.S. ss. Inds.
Pentru conformitate-
 Spitalul Municipal Tecuci
PROCES VERBAL
Încheiat astăzi 26 iulie1988

Subsemnatul Nistor Ileana,şef birou plan

organizare,personal,Cruceanu Teodor, secretar al
Comitetului Sindical Spital şi Popa Viorel,asistent
şef de secţie chirurgie ,ne-am deplasat la locuinţa
dr. Ganea Mihai medic specialist chirurgie,pentru
ancheta socială cu privire la cauzele absentării de
la serviciu de la data de 7 iulie a.c. şi luarea de notă
explicativă în acest sens.
A fost găsit la locuinţa sa împreună cu soţia
dumnealui.
Tov.Nistor Ileana,comunică scopul vizitei şi i-a
pus următorea întrebare: Care sunt cauzele de
absentează de la serviciu începând cu data de 7
iulie,dacă cumva este în concediu medical şi are
certificat medical pentru această perioadă sau ce alt
motiv are? Pentru aceasta este rugat să dea o notă
explicativă amănunţită ca să cunoască şi
conducerea unităţii cauzele absentării dumnealui.
Tov Dr. Ganea Mihai a răspuns că de scris a
scris destule că nu mai are rost acum când nu i se
permite să lucreze în secţie ,să opereze ,să participe
la vizitele bolnvilor ,să interneze singur că secţia
chirurgie este proprietatea şi moşia doctorului
Gheoghiu şi acum că lipseşte de la serviciu i-a dat
posibilitatea acestuia ca să fie singur în chirurgie.
 Mai menţionăm că în acest timp tov Dr. Ganea
Mihai a pus să ascultăm o casetă înregistrată la o
discuţie dintre dânsul şi dr. Gheorghiu.
S-a refuzat ascultarea casetei spunându-i se că
nu pentru aceasta s-a venit la dumnealui.
Tov. Cruceanu Teodor ,din partea comitetului
sindical i-a spus dacă refuză să dea notă explicativă
cu cele enunţate mai sus ,atunci să se prezinte
personal la tov.directorDr. Secară Florica pentru a-
l pune în temă şi pe dumnealui cu cele spuse nouă.
Tov.dr. Ganea Mihai a răspuns că nu vine să
discute cu directorul deoarece mai aşteaptă o
anchetă ordonată de tov.Prim secretar al judeţului
,anchetă ce va fi efectuată de tov. Andrei.
În final tov. Nistor Ileana a recomandat că totuşi
este mai bine până se efectuează ancheta să se
prezinte la serviciu.
Dumnealui nu a dat nici un fel de răspuns .
Pentru care s-a încheiat prezentul proces verbal.
ss. inds. L.S. ss. Inds
-pentru conformitate-

Procedura era următoarea: Şeful făcea un referat

scris pe care îl depunea la secretariatul conducerii
spitalului. Directorul lua act de acesta şi solicita o
Notă explicativă doctorului. Dacă acesta dădea curs
solicitării atunci procedura era completă. Urma
decizia conducerii, adică a directorului de
sancţionatre a doctorului, deobicei cu diminuarea
retribuţiei pe una sau mai multe luni calendaristice.
În cazul în care doctorul nu răspundea la nota
explicativă, situaţia se complica. Se cereau declaraţii
altor persoane din secţie sau unitate şi pe baza
acestora se elibera decizia punitivă. Diminuarea
retribuţiei doctorului Ganea pentru două sau trei luni
la un salariu ţinut la baza grilei de retribuire şi vreme
de zeci de ani, a dus la acumularea unui fond de
contribuţie pentru pensie foarte mic. Pensia lui
Ganea va fi una din cele mai mici din România.
Ticăloşii l-au lovit şi cu bătaie lungă. Adică, pe loc,
pe termen mediu şi la distanţă până la capăt.

Copie
Extras
PROCES VERBAL
Încheiat astăzi 26.07.1988

În şedinţa ordinară COM din cadrul

Spitalului municipal Tecuci la care participă un
număr de 16 membri COM iar(5)cinci membrii
motivţi prin plecări în concediu de odihnă şi
anume:dr. Diaciuc Ana,chim.Bosoteanu
Cecilia,Călin Ana,tov.Aristache Cornelia şi tov dr.
Teodoru Cristian ,fiind în urgenţă medico-
chirurgicală (operaţie).La şedinţă din partea
Comitetului de partid participă tov secretar cu
probleme sociale tov. Tatomir Violeta,tov.preşedinte
a COM dr. Rusu Angela anunţă că şedinţa este
statuară putând avea loc,pentru care anunţă ordinea
de zi.
Analiza morbidităţii cu ITMpe sem.1 1988 şi
măsurile ce se impun pentru îmbunătăţirea
asistenţei medicale a personalului muncitor.
Execuţia bugetară pe trim.al doilea 1988.
Diverse (referat asupra activităţii tov. Dr. Ganea
Mihai)
Discuţii
Tov.dr. Secară Florica , directorul Spitalului
municipal Tecuci prezintă referatul asupra
activităţii Dr.. Ganea Mihai în urma căruia arată
că,în plus din data de 07.07.1988 tov. Dr. Ganea
Mihai ,nu se prezintă la serviciu nemotivat.
Tov. Director Secară Florica ,arată că deoarece
tov. Dr. Ganea Mihai ,nu se încadrează în disciplina
muncii cu toate sancţiunile date pentru propunerea
desfacerii contractului de muncă conf.art.130 lit.i
C.M.
Tov. Preţedinte al COM dr. Rusu Angela arată
că în urma materialului prezentat şi propunerile
făcute de tov.dr. Secară Florica ,să se ia cuvântul de
cei ce doresc şi să arate despre activitatea tov. Dr.
Ganae Mihai.
Tov.Dr. Gheorghiu Ioan ,medic şef secţie
chirurgie arată că tov. Dr. Ganea Mihai ,a fost
de ani de zile îndrumat verificat sfătuit suportat dar
nici un fel de metodă nu se poate corecta având o
activitate de necorijat ,este un inadaptat, nu se poate
face echipă cu el,ceea ce este absolut necesar în
chirurgie, mai mult se ocupă cu reclamaţii,cu
murdării,ce nu se pot exprima.Nu are ruşine în
comportamentul lui în societate,incită populaţia din
întreg municipiul.
Tov. Dr. Matran Liviu,medic primar ORL arată
că în referatul prezentat de tov. Dr. Secară Florica
,este sumar faţă de cele ce s-au petrecut şi
necazurile ce le-a făcut tov. Dr. Ganea Mihai şi
chiar suferinţele la anumiţi pacienţi în spital.În
continuare arată cum i-a dus în eroare pe mulţi
medici cu atitudinea lui atât de dubioasă.
Trebuie să fie puse în gardă forurile superioare
deoarece este un pericol pentru societate şi tot
timpul contra prevederilor legale.
Tov. Dr. Diaciuc Victor arată că într-adevăr are
conflicte de ordin profesional cu toţi medicii din
cauza incompentenţei profesionale,nu cunoaşte o
peritonită pentru care a avut şi o victimă.
Arată în continuare că din punct de vedere
profesional nu este competent de a face o
operaţie.Arată că are aspect de om paranoic faţă de
comportarea şi faptele dânsului până în prezent.
Tov.Dr. Teodoru Cristian arată în
continuare că din punct de vedre al disciplinei
medicale este foarte periculos,ca un medic mai ales
ce operează să nu-şi urmărească şi să-şi controleze
bolnavii,să lipsească de la serviciu de la
contravizită,nu respecta colectivul în care lucrează
şi întregul colectiv al medicilor din Spital?
A fost ajutat în nenumărate rânduri de
majoritatea colegilor, la fel de conducerea
unităţii,dându-i-se diferite sancţiuni care au trecut
ca nesimţite pentru dânsul.
 Este de acord cu propunerea făcută deoarece nu
merita să opereze şi să îngrijească un bolnav.
Tov.Dr. Bohotin Maria Jana,medic specialist
anestezist reanimare,arată că într-adevăr tov.Dr.
Ganea Mihai a creat numai neczuri şi aspecte
negative în toată perioada cât a fost în activitate atît
în cadrul spitalului cât şi în afara unităţii,având o
comportare de sfidare ,şi în general de
indisciplină.Este de acord cu propunerea de
desfacere a contractului de muncă.
Tov.Negrea Ion ,şef garaj,arată că Tov.Ganea
Mihai a căutat tot timpul să incite oamenii,acei ce
aveau necazuri,răcnea tot timpul în serviciul de triaj
când era chemat pentru consultaţii şi cînd era de de
gardă făcându-i pe toţi de râs cu diferite injurii.
Este de acord cu propunerea de desfacere a
contractului de muncă ca indisciplină.
Tov secretar Tatomir Violeta,arată că nu poate
să înţeleagă de ce până în prezent conducerea
sanitară Galaţi ,nu a luat măsuri disciplinare cu tov.
Ganea Mihai , fiind sesizaţi de indisciplina produsă
de acest medic.
Tov. Preşedinte al COM supune la vot
propunerea făcută de către tov. Director Secară
Florica,referitor la desfacerea contractului de
muncă a tov. Dr. Ganea Mihai.În unaminitate de
voturi propunerea este acceptată de toţi
participanţii la şedinţă.
Urmează a se înainta hotărârea COM din
Spitalul municipal Tecuci Direcţiei Sanitare
Galaţi,în vederea acceptării şi emiterii de decizie.
 Întocmit,
Nistor Ileana
L.S. ss. Inds.
-pentru conformitate-

Concomitent, se apela la organele de miliţie,

procuratură şi securitate. Personalul medico-sanitar
era dus uneori cu duba de la ambulanţă, în bloc la
aceste unităţi de cercetare şi control. Acolo sub
presiune şi ameninţări li se dictau tot felul de
declaraţii împotriva medicului recalcitrant şi se
consemnau în procese verbale turnătoriile cele mai
semnificative. Se făcea caz de faptul că totul este
declanşat de către colectivul oamenilor muncii din
unitate.
Procedura îşi urma cursul firesc. Trebuia solicitată
încuvinţarea forului judeţean sanitar. Pentru asta era
convocată o şedinţă cu participare cât mai largă de
factori decizionali. Aceştia trebuiau să dispună
aprobarea desfacerii contractului de muncă a
mediculuii chirurg. Fireşte că urma apoi deferirea
acestuia organelor de securitate şi procuratură.
când nu s-a prezentat pentru efectuarea a
3(trei)gărzi planificate prin grafic.
Pentru susţinerea hotărârii noastre vă înaintăm
referatul de conducerea unităţii şi prezentat în
sedinţa COM din 26.07.1988.
Vă rugăm a aviza favorabil hotărârea organului
colectiv de conducere din cadrul Spitalului
municipal Tecuci în vederea emiterii deciziei.
 Medic Director,
Dr. Secară Florica
Preşedinte COM
ss. inds
Dr. Rusu Angela
ss. inds.
-pentru conformitate-

Ticăloşi, până în măduva oaselor. Îl

sancţionau pe doctor cu „retragerea din funcţie” apoi
îi reproşau că nu s-a prezebtat la serviciu pentru a
efectua trei gărzi. Păi cum putea omul să facă de
gardă la chirurgie într-un spital municipal retras din
funcţie. Dacă opera vreo urgenţă îl denunţau la
procuratură că a operat fără competenţă de chirurg.
Echivala cu „a circula fără permis de conducere”.
Dacă venea o urgenţă în gardă şi nu o opera ar fi
spus că „bolnavul a murit fără să i se acorde
asistenţă chirurgicală” Oricum o dădea doctorul nu
ieşea la liman. În ura lor faţă de coleg sacrificau
viaţa bolnavilor. Alexis Carrel ( 1873 – 1944 ),
laureat al Premiului Nobel pentru medicină în 1912
unul din cei mai mari chirurgi ai lumii, cercetător în
domeniul chirurgiei experimentale și în special
vasculare, al transplantului de țesuturi și
organe spunea deseori că, “ura faţă de coleg, de
cele mai multe ori, este mai mare decât iubirea de
sine”. Ganea nu a făcut excepţie. Bolnavii operaţi de
el erau neglijaţi cu bună ştiinţă atât de medici cât şi
de personalul mediu sau auxiliar până la boicotare.
Uneori erau pansaţi de către sora Ţarină care folosea
instrumente mânjite cu puroi pe plaga operatorie în
scopul de a o infecta pentru a declanşa o infecţie
parietală sau septicemia secundară. Alteori, i se
dădea să opereze truse nesterilizate cu instrumentar
folosit. Aşa se făcea chirurgie la Tecuci în epoca de
aur a României socialiste.
Spitalul Municipal Tecuci
Copie
NOTĂ EXPLICATIVĂ
În perioada 3-27 mai 1988nu aţi efectuat integral
programul de 7 ore la cabinetul de chirurgie din
dispensarul policlinic Tecuci.
Din ce motive?
În zilele de 6-7 iunie a.c. nu v-aţi prezentat la
program în secţia chirurgie a Spitalului municipal
Tecuci absentând fără aprobarea conducerii
unităţii.
Din ce motive?
15.6.1988
Refuz de primire în faţa membrilor
BECOM al COM
ss. inds.
ss. inds.

MEDIC DIRECTOR,
Dr. Secară Florica
L.S. ss. Inds.
Pentru conformitate –

Binevoitori şi săritori în ajutorul tovarăşului lor

comunist cei din Biroul Comitetului Oamenilor
Muncii ( BCOM ) îi cânta în strună. Semnau diverse
acte ce foloseau la îngroşarea dosarului lui Ganea
fără nici o reţinere sau vreun discernământ
elementar. Păi cum putea omul să fie în secţie dacă
avea de văzut mereu 30 sau 40 de bolnavi chirugicali
în Policlinică ? Sau, cum putea să examineze şi să
elibereze documente medicale bolnavilor din
ambulatorul spitalului dacă trebuia să opereze uneori
chiar cinci sau şase pacienţi pe zi. Oricum o dădeai
tot prost ieşai. Gheorghiu aduna hârtii, documente şi
obliga conducerea spitalului să ia măsuri punitive.

SPITALUL MUNICIPAL TECUCI

Copie
DECIZIA nr. 35
Din 17.05.1988

Directorul Spitalului municipal Tecuci

Având în vedere referatul medicului şef de secţie
chirurgie înregistrat la nr. 2276/1988;
Având în vedere nota explicativă a tov. Dr. Ganea
Mihai.
Având în vedere prevelegile regulamentului din
9.03.1982 privind efectuarea gărzilor şi timpul de
muncă în unităţile sanitare;
Având în vedere nota prevederilor art. 100 din
codul muncii,în virtutea drepturilor conferite de
legea nr.5/1978;
DECIDE;
 Art.1. Se sancţionează tov.Dr.Ganea Mihai ,medic
specialist chirurgie cu retrogradarea în funcţie în
cadrul aceleaşi profesii pe 3 luni conform art. 100
lit e din codul muncii pentru păarăsirea serviciului
de gardă în data de 1 mai 1988 şi purtarea de
discuţii neprincipiale cu colegii atunci când s-a
întocmit graficul de gardă,ceea ce adus la
indisciplina în timpul serviciului .
Art.2. Cu drept de contestaţie în termen de 30 zile
de la comunicare către COM din Spitalul municipal
Tecuci.
Aet. 3. Cu ducerea la îndeplinire a prezenţei se
însărcinează biroul org. Personal din Spitalul mun.
Tecuci.
Medic director,
Dr. Secară Florica
ss. inds.
ss. Inds. L.S.
Pentru conformitate-

Când avea nota explicativă, directorul era

fericit. Procedura complectă îi permitea să
sancţioneze. Şi o făcea cu mare plăcere. Gheorghiu
era un bun cotizant. Ca anatomo patolog, adică
medic de morţi, Secară nu putea câştiga ciubucul
obişnuit. Trebuia să frăncuiască ceilalţi medici.
Chirurgii şi ginecologii erau cotizanţii săi obişnuiţi.
În rest, mai ciupea ceva de la angajările de personal
mediu şi auxiliar. Chiestia asta era de notorietate.
Până şi ultimul cetăţean al Tecuciului cunoştea
tarifele iar practica aceasta a continuat şi după 89.

Copie Tov. Nistor SPITALUL MUNICIPAL

TECUCI
Dosar personal
nr.149/11.01.01.1988
ss.inds.

REFERAT
Vă facem cunoscut că în ziua de 6.11.1987 s-a
prezentat bolnavul Bitaru Costel 31 ani din Iveşti cu
abdomen acut.
Biletul de trimitere are daignosticul de ulcer în
criză?peritonită acută generalizată .
Medic de gardă a fost dr. Ganea Mihai care
deşi solicitat în mod insistent de şeful secţiei de boli
interne , nu transferă bolnavul şi nu operează.
În această situaţie am fost solicitat de la
domiciliu ,am examinat bolnavul care fără dubii
prezenta abdomen acut ,l-am transferat ţi l-am
operat pentru ulcer duodenal perforat FO
18747/2158 vizate de tov. Director la ora 9 în ziua
de 7.11.1987.
Dr. Gheorghiu Ioan
Medic primar chirurg
ss. inds.
ss. inds. L.S.
-pentru conformitate-
Eugenia Nistor era doctoriţa de la interne. Trăgea şi
ea oala pe spuza ei. Ajunsă şefă de secţie şi cu
ajutorul lui Gheorghiu îl anunţa ori de câte ori
apărea un caz de operat în garda lui Ganea. Dacă
boala chirurgicală depăşea posibilităţile, adică
abilităţile lui Gheorghiu, mă refer la cele de vedere
sau competenţă, transferau cazul la Iaşi sau Galaţi,
că şi tovarăşii din eşaloanele superioare trebuiau să
fie alimentaţi cu ciubucul cuvenit. Chestiune de
sistem. Roţile, ca să meargă bine, trebuiau unse
corespunzător.

SECŢIA CHIRURGIE Copie

SPITALUL MUNICIPAL TECUCI

Nr.149/11.01.1987
Tov. Nistor
Dosar personal
ss. inds.
REFERAT
Vă facem cunoscut că dr. Ganea Mihai a lipsit
de la serviciu în zilele de 7-8-9.01. 1988. Menţionez
că pe ziua de 7 .01.1988 era de serviciu pentru
asigurarea urgenţelor.
Am auzit că ar fi încercat să lase cerere la
secretariat şi pe care nu i-a primit-o neavizată pe
mine .
Menţionez de asemenea atitudinea inevenţioasă
şi faţă de mine deoarece am văzut cererea lui lăsată
pe msă în birou fără să solicite şi verbal şi plecând
fără a-mi spune direct sau să aştepte aprobarea.
11.01.1988 Dr.
Gheorghiu Ioan
Medic primar chirurg
ss. inds.

L.S. ss. Inds.

Pentru conformitate.

Cealaltă tovarăşă, Nistor, adică tovarăşa de la

Biroul personal, era o femeie ciudată. Devotată lui
Secară, trup şi suflet. Multe din tovarăşele de la
Spitalul municial Tecuci au fost devotate tovarăşului
director trup şi suflet. Ceea ce le distingea era
procentajul de devotament liber exprimat. Unele mai
mult cu trupul altele cu sufletul şi toate cu amândouă
după caz. Tovarăşa Nistor, cea de la birouri, rezolva
situaţia corect. Adică dădea culoare legală oricărei
nelegiuiri administrative. Se ocupa de încadrarea
speţelor litigioase în acte normative de complezenţă.
Afurisită şi loială mai era tovarăşa şi pe deasupra o
bună membră de partid, o tovarăşă de nădejde.
Turna şi la securitate ca orice membru de partid care
se respectă. Colabora şi cu miliţia, de ce nu. Doar
asta era misiunea sa. Să fie o bună şefă de personal.
De reţinut şi faptul că angajările erau slăbiciunea ei.
Datoria sa era şi aceea de a avea mereu posturi libere
pentru ca să se poată face angajări la spital într- o
veselie. Fiecare angajare avea tariful ei. Iar
impărţeala, era bine cuantificată. Toată lumea era
mulţumită. Lumea din conducerea spitalului.

SECŢIA CHIRURGIE
SPITALUL MUNICIPAL TECUCI
Nr. 149/11.01.1988
Tov. Nistor
Dosar personal
ss. inds.
REFERAT
Vă facem cunoscut următoarele:
Tov. Dr. Ganea Mihai a asigurat urgenţele
în ziua de 2.01.1988 când a fost de gardă Dr.
Muscelu D, a fost solicitat de la domiciliu pentru
copilul Dodan Florin de 2,6 ani din Tecuci pentru
rezolvarea plăgi palme dreapta cu secţiune de
tendoane flexoare degetele 2-3.
A pregătit sala de operaţie ,a chemat pe dr.
Bohotin M,pentru anestezie generală cu
Ketaler.Apoi după ce a făcut suficientă agitaţie
pentru chemarea lui,s-a hotărât să nu mai facă
tenorafiile şi a făcut doar sutura pielii fără anestezie
cu Kelater.
Surorile prezente în sala de operaţie
impresionate de atitudinea neumană,l-au sfătuit să
sutureze tendoanele ,este copil mic ţi rămâne cu
infirmitate,sunt şi ele mame,să-l trimită la Galaţi în
acest moment,iritat probabil de rugăminţi, a început
să ţipe la sora Ion Coca pe care a făcut-o de râs cu
fel de fel de jigniri ;asta să o spună profesorului
Gheorghiu nu lui.
 A doua zi la vizită l-am întrebat dacă copilul
are secţiune de tendoane şi mi-a spus că are doar
plagă cu secţiune de muşchi pînă la planul osos;.
De aici bâlbâială , ce are secţiunea de
tendoane ,că nu are că sunt prea subţiri,că trebuie
să facă sutura la microscop,etc,etc.
Părinţii copilul au cerut pe data de 4.01
externarea.
Dr. Ganea Mihai a evitat să facă iniţial
epicriza spunând stagiarilor să facă epicriza pentru
o plagă simplă.
La dispoziţia mea epicriza nu a fost făcută de
către medicii stagiari,până la urmă fiind scrisă de
Dr. Ganea Mihai.
Părinţii au dus copilul la alt spital care l-au
rezolvat chirurgical,cu suficiente scuze la adresa
spitalului nostru.
Consider că primim jigniri generale,pentru ca
Dr. Ganea Mihai nu şi-a rezolvat complect
cazul.Dacă ar fi considerat că nu-l poate face ar fi
trebuit să-l trimită la Galaţi chirurgie plastice şi
recuperatorie.
Dr. Gheorghiu Ioan
medic primar chirurg
ss. inds.
ss. inds. L.S. - pentru
conformitate-
Cât de tâmpit putea fi acel Gheorghiu. Este bine
cunoscut faptul că în chirurgia plastică operaţiile se
fac în etape şi la distanţă cuvenită unele de altele.
Chirurgia mâini este o chirurgie specială. Doctorul
Ganea, şi-a prelungit stagiul de secundar şase luni
pentru a lucra în Clinica de Chirurgie Plastică
condusă de profesorul Ionescu Agripa. Fusese coleg
de grupă cu soţia acestuia de la care a învăţat mult în
timpul stagiului. „Mâna este organul cu care ne
proiectăm în spaţiu” spunea el, „mâna trebuie tratată
corect”. Gheorghiu, cum prindea un deget
traumatizat, îl transforma în bont. Ganea ruga
nmereu personalul ca să-l anunţe când apar cazuri de
chirurgie a mâini. Să le rezolve el. Ura bonturile şi
pe cei care le executa. Publicase chiar o lucrare cu
un caz de autotransplant al policelui în revista
„Chirurgia” unde nu publicau decât universitarii.

UNITATEA SECŢIE CHIRURGIE

Copie

ss. inds. L.S.

FIŞA DE APRECIERE PE ANUL
1987
Numele şi prenumele Ganea Mihai
Funcţia şi locul de muncă Secţia chirurgie
Tecuci
CONŢINUTUL APRECIERII
Este element cu mari carenţe profesionale.
Este total indisciplinat faţă de regulamentul de
organizarea spitalului,cu tendinţe de-a face
serviciulcând vrea şi cum vrea; nu are probabilitate
de adaptare într-un colectiv cu profil
de,urgenţă,datorită absenţelor repetate de ore sau
zile din serviciu chiar şi din gardă.
Are atitudine de denigrare a personalului în
faţa bolnavilor aparţinătorilor cu discuţii
neprincipiale jignitoare în public.
Calificativul propus insuficient.
Numele şi prenumele şi funcţia celui care a făcut
aprecierea
Gheorghiu Ion semnătura
Medic şef secţie
ss. inds.
COLECTIVUL DE APRECIERE
Calificativul acordat insuficient
Numele şi prenumele Stroie Rodica -
secretar
B.C. nr.2 - ss. Inds.
Haloca Aurelia org.grupa sindicală ss.
Inds.
Popa Violeta asistent şef ss. Inds.
Pentru conformitate-

SPITALUL MUNICIPAL TECUCI

CARACTERIZARE

Referitor la tov. Dr. Ganea Mihai ,medic

,specialist chirurg la Spitalul municipal Tecuci,
precizez următoarele:
Un comportament necorespunzător atît în
familie cât şi în societate. A divorţat de soţie
lăsându-o cu cei 4 copii destul de mari , fără a se
preocupa de educaţia lor.S-au dus la dânsul nu cu
scopul de a face un viitor,ci doar să nu plătească
pensie alimentară.De nenumărate ori era chemat la
telefonde către soţia lui din Baia Mare ,ca să o ajute
determinând pe dr.Ganea Mihai să-i trimită
obligaţiile băneşti pentru copii.
Fire dezordonată, întreţine relaţii neprincipiale
cu nenumărate fete foarte tinere, acestea fiindu-i
preocuparea de bază în a-şi alege partenerele
aproape copii.
Drept urmare a faptului că nu s-a preocupat de
educţia coliilor săi,unul dintre copii a furat din casa
concubinei sale şi de la mama sa din Baia Mare
,fapte afirmate chiar de dr. Ganea Mihai.
În ceea ce priveşte pregătirea sa profesională,
afirm că este foarte slab pregătit, are doar o spoială
a cunoştinţelor, uneori te întrebi cum a ajuns şi
medic.
Şi în momentul de faţă este în căutare de
profesii, deşi la vârstra de 47 de ani trebuia deja să
fie cunturată,când medic,când poet şi prozator, ba
chiar matematician,nu-şi paote defini pasiunile.
Se află permanent într-o stare de indisciplină,
repetate absenţe nemotivate repetate plecări din
gardă,cu foarte multe sancţiuni date de conducerea
spitalului,fără a se putea încadra într-un colectiv
fără a-şi putea recunoaşte şefii şi obligaţiile.
Mereu are tendinţa de a fi ; liber profesionist;
fără ore,fără obligaţii de serviciu şi program cu alte
cuvinte se facă ce vrea ,oricând.
 În serviciu nu a avut decât solicitări pentru
drepturi şi multe le-a căpătat de la colectivul nostru
în speranţa unei asimilări a lui. Este un element
care dezbină colectivul,care nici nu poate fi lăsat
singur , deoarece cu pregătirea sa profesională
precară devine pericol social.
În relaţiile cu şefii şi medici are manifestări de
a-i speria prin ameninţări cu scopul de a fi lăsat în
pace şi a nu-i face opinie.
Nu se poate face echipă cu dânsul datorate
neîncrederii dezvoltate asupra sa,neglijând
bolnavii,superficialitate şi lipsei de
responsabilitate,nu cred că cineva din unitatea
noastră ar putea gira pentru îndreptarea sa, fiind un
element cu un comportament cel puţin bizar ,tot
timpul pe drumuri,zi şi noapte cu autoturismul
distanţele enorme nu contează.
În perioada aceasta se află în curs de judecată
cu familia Voicu fiind acuzat pentru corupere de
minore şi stabilirea de paternitate .Se discută urât
pentru faptele sale în oraş ,la adresa lui, dar
umbresc şi viaţa şi activitate celorlalţi medici din
municipiu.
În concluzie are un comportament dezordonat
,fire bizară,cu înclinaţie spre cucerirea fetelor, slab
pregătit profesional şi de la vârsta asta greu mai
poate învăţa chirurgie.
El consideră că folosiind numai ;şmecheriile; în
profesie este de ajuns.
 Datorită superficialităţii în realţiile medicale cu
bolnavii nu te poţi bza pe el să-şi aducă contribuţia
propie la munca colectivă.
Are o fire complicată,mereu cu multe
preocupări, drumuri multe, telefoane multe, căutat
permanent de fete tinere sau de persoane cu care în
mod normal, nu ar trebui să aibă relaţii.Din această
cauză nu se poate ocupa cu seriozitate de meserie.
Prin preocupările sale literare spera că având
contact cu altă lume; , influenţă se poate intra pe
alte uşi în lumea intelectualităţii către care aspira
totuşi.
MEDIC ŞEF SECŢIE CHIRURGIE.
Dr. Gheorghiu Ioan
ss. inds.
Org.gr.sindicală.
ss. inds.
Secretar org. 2 PCR.
ss. inds.
ss. inds. L.S.
Ce contribuţie la munca colectivă, putea să aducă
acest coleg indezirabil ? Şi despre care muncă face
vorbire şeful turnător ?. Fireşte că este vorba aici de
partid şi de conducătorii săi iubiţi. La orice nivel.
Local, judeţean şi Comitet Central. Colectivul
minunat al Oamenilor Muncii. Adică, al celor care
sterilizau femeile boicotând ei însişi şi cu bună
ştiinţă, politica demografică a patriei socialiste.
Femeile tinere, fetele despre care Gheorghiu vorbea
cu atâta patimă, erau cele care preferau alternativa
procreerii. Mai ales tinerele care îşi doreau o familie,
o familie cu unul sau mai mulţi copii doriţi.
Drumurile doctorului erau supapa lui de siguranţă.
Ieşirile sale la simpozioane şi alte maifestări de
cultură şi civilizaţie dincolo de arealul geografic al
Tecuciului comunist mafiot. Au fost ani grei şi
nenorociţi. Dacă viaţa aceea a fost ca o cursă,
doctorul Mihai Ganea a fost întrecut de tovarăşii săi
de la spitalul din Tecuci, la linia de sosire în 89 şi
chiar după dar, dacă ar fi să luăm viaţa ca o luptă, el
este cel care a rămas în picioare.

SPITALUL MUNICIPAL TECUCI

Copie TOV. NISTOR Dosar personal

REFERAT
Subsemnatul Gheorghe Ioan şeful secţiei
chirurgie vă face cunoscut că dr. Ganea Mihai
medic chirurg nu s-a prezentat la gardă în ziua de
15.04.1987 la ora 13. La ora 14.05 a fost văzut în
oraş de către subsemnatul ,dr.Ivanov Cornelia şi
tov. Chimist Bosoteanu Cecilia a fost obligat
medicul stagiar Nagz Istvan să rămână până la ora
15.10 când totuşi nu s-a prezentat la gardă dr.
Ganea Mihai.
Deoarece în repetate rânduri absentează din
gardă, vă rugăm a lua măsurile cuvenite şi pentru
asigurarea spitalului şi pentru disciplinare.
La garda din 7.04.1987 a fost
chemat subsemnatul să opereze de urgenţă un
bolnav de abdomen acut deoarece era lipsă din
gardă la ora 16.20,am constatat noi,el prezentându-
se la ora 17.
16.04.1987 DR.Gheorghiu Ioan
Medic primar chirurg

ss. inds.
ss. inds. L.S.

Pentru conformitate-

Sentimentul timpului. Dacă se prezenta la

camera de gardă, aflată la oarecare distanţă şi în alt
corp de clădire din curtea spitalului, un caz
chirurgical, o urgenţă, tovarăşele infimiere sau
asistente îl anunţau telefonic pe tovarăşul şef acasă.
Aveau consemn să facă aşa atunci când cazul
necesita o intervenţie operatorie. Gheorghiu telefona
în secţie la tovarăşele lui asistente care începeau
monitorizarea lui Ganea la secundă. Era suficient ca
acesta să iasă din cămăruţa, cât o celulă de
penitenciar, a medicului de gardă că apărea şeful,
chipurile chemat de acasă pentru că Ganea nu era de
găsit şi rezolvau cazul în familie, cum s-ar zice.
Problemă era atunci când pacientul sau aparţinătorii
săi îl voiau numai pe Ganea. Încăpăţânarea lor era
dezarmată de verdictul şefului, care uzând de
prerogativele sale, lua decizia de transfer a cazului la
Galaţi sau Iaşi, adică la eşaloane superioare ca spital
judeţean sau universitar. Orice, numai la Ganea nu.
În aceste condiţii, totuşi, doctorul Ganea a operat mii
de cazuri la Tecuci. Dovadă stăteau condicile de
protocol operator din arhiva unităţii. Într-o zi, după
„revoluţie” arhiva s-a aprins, aşa spontan, şi a ars
selectiv. Mafia albă ticăloasă. Ce-i drept, acolo erau
şi actele contabile ale spitalului, plus dosarele cu
conţinut compromiţător pentru conducere. Directorul
se pregătea de alegeri parlamentare. Avea să devină
senator. Din om al muncii comunist senator
revoluţionar, victimă a dictaturii. Care dictatură ? A
lui Ceauşescu, bineînţeles, a lui şi a partidului
comunist. Directorul Secară Florică a devenit peste
noapte, ad hoc, victimă a dictaturii. La două luni de
la „aşa zisa revoluţie din 89” Ganea a fost alungat
din spital de către oamenii muncii care îi reproşau,
nici mai mult nici mai puţin, că a fost prieten cu fiul
dictatorului, Nicu Ceauşescu. Până unde putea să
ajungă imaginaţia bolnavă a celor din conducerea
spitalului tecucean. Oamenii muncii, oameni de
nimic. Caracterizarea posdecembristă aparţine noilor
organe de cercetare a abuzurilor din perioada
comunistă şi chiar a procuraturii judeţului Galaţi. Cu
toată bunăvoinţa acestora, situaţia din secţia de
chirurgie a spitalului a rămas aceiaşi chiar până în
ziua de aazi. De necrezut. Comuniştii nu au trecut şi
nici viitor. La ei totul se raportează la prezent. Aşa
se explică şi faptul că se agaţă cu toată puterea de
prezent şi numai de prezent.
SPITALUL MUNICIPAL TECUCI
Copie

DECIZIA nr. 32
Din 11.04.1987
Directorul Spitalului Municipal Tecuci:
Având în vedere declaraţiile
tov. Pleşa Eugenia sora la serviciul traij şi a tov.
Chiper Gheorghe:
Având în vedere prevederile
regulamentului 62/1982 privind organizarea şi
efectuarea gărzilor;
Având în vedere prevederile
Codului Muncii art. 100 lit. .
În virtutea drepturilor
conferite de Legea nr. 5/1978:
DECID:
Art. 1. Se sancţioneză tov. Dr.
Ganea Mihai ,medic pricipal de specialitate
chirurgie cu retrogradarea din funcţie (medic
pricipal de medicina generală) în cadrul aceleaşi
profesii pe două luni conf. art. 100 lit. Din
codul muncii pentru părăsirea gărzii din data de 7
aprilie 1987 fără a anunţa ,timp în care s-a
prezentat o urgenţă pentru care nu a fost găsit.
Art. 2. Cu drept de contestaţie
în termen de 30 zile de la comunicare către COM
din Spitalul municipal Tecuci.
Art. 3. Cu aducerea la
îndeplinire a prezenţei decizii se însărcinează biroul
plan org. personal din spitalul municipal Tecuci.
 Medic Director,
Dr. Secară Florica
ss. inds.
L.S. ss. Inds. –pentru conformitate-

SPITALUL MUNICIPAL TECUCI

Copie
DECIZIA NR. 23
Din 23.03.1987
Directorul Spitalului municipal Tecuci:
Având în vedre prevederile regulamentului de
organizare şi funcţionare a unităţilor sanitare;
Având în vedere prevederile legii nr. 57/1974:
Având în vedere prevederile Codului Muncii;
În virtutea drepturilor conferite
de Legea nr. 5/1978;
DECIDE:
Art.1 . Se sancţioneză tov.Dr.
Ganea Mihai ,medic principal de specialitate
chirurgie cu diminuarea retribuţiei în procent de
10% pe trei luni conf. art. 100 lit c din codul muncii
pentru plecarea de la program fără nici o aprobare
în data de 23.03.1987 ora 9,00.
Art.2. Cu drept de contestaţie în
termen de 30 zile de la comunicare către COM din
Spitalul Municipal Tecuci.
Art.3. Cu aducerea la îndeplinire
a prezentei decizii se însărcinează biroul plan org.
personal din Spitalul municipal Tecuci.
Medic Director
 Dr. Secară Florica
ss. inds. L.S. ss. Inds.
-pentru conformitate-

SPITALUL MUNICIPAL TECUCI

Nr.721/9.03.1987
Dosar personal
ss. inds.

REFERAT
Subsemnata Nistor Ileana şef birou
organizare personal m-am prezentat azi 09.02.1987
ora 12,30 în secţia chirurgie pentru constatarea
prezenţei la seviciu a personalului medico-sanitatar
unde s-au găsit prezenţi următorii:
Dr. Gheorghiu Iona
Dr. Bohotin Jana
Dr. Gheorghiu
Liviu
Dr. Nagy Istvan
Dr. Gantoiu
Gabriela
Dr. Buliga Virginia
Dr. Buşila Doina
Dr. Constantinescu
Margareta
Dr. Toader
Cristina
Lipseşte de la program tov. Dr. Ganea Mihai.
Rog dispuneţi.
09.02.1987 ss. inds. L.S. ss. Inds.
Pentru conformitate-

SPITALUL MUNICIPAL TECUCI

Nr.731/9.02.1987 Copie
Dosar personal
REFERAT
Vă facem cunoscut că tov. Dr.Ganea Mihai
medic specialist chirurg a plecat din serviciu azi
09.02.1987 de la ora 10,30.
09.02.1987
Dr. Gheorghiu Ioan

Medic primar chirurg

ss. inds. L.S.
ss. inds. L.S.
Pentru conformitate-

După toate aceste piese de dosar, adunate în timp

util, trebuia să urmeze şi aprecierea anuală a
doctorului. Etic şi deontologic, nu-i aşa ? Dar mai
ales profesional.
UNITATEA SPITALUL MUNICIPAL TECUCI
Copie ss. inds. L.S.
FIŞA DE APRECIERE PE
ANUL 1986
Numele şi prenumele Dr. Ganea Mihai
CONŢINUTUL APRECIERII
Element slab pregătit profesional ,are doar
cunoştiinţe chirurgicale.
Dezordonat în serviciu ,într-o stare
permanentă de indisciplină, nu-şi urmăreşte
bolnavii ,neserios în meserie uneori iresponsabil.Nu
solicită decât drepturi, îndatoririle sunt ignorate.
Dezbină personalul, încercând să-şi facă
oameni ai lui de încredere care să-i furnizeze
informaţii despre dr.Hincu M, şi despre mine.
Multe absenţe nemotivate ,cu permanente
plecări din serviciu.
Calificativul propus ,insuficient
Semnătura Dr. Gheorghiu Ioan
Medic primar chirurg
Colectivul de preciere
Numele şi prenumele
semnătura
DR. Stroie Rodica Veronica secretar org 2
ss. Inds.
As. Haloca org.- grupă sindicală
ss. Inds.
Popa Viorel as. Şef
ss. Inds.
Pentru conformitate-
 Dr. Stroie Rodica, era medic radiolog şi nu
lucra în secţia de chirurgie. Haloca era asistentă
medicală, sef de sindicat comunist iar Popa Viorel
şeful asistenţilor. Calitatea de membri de partid le
dădea dreptul să aprecieze din punct de vedere
profesional un medic specialist chirurg. Partidul
comunist acorda competenţe profesionale din oficiu
adică, sub sabie.

SPITALUL MUNICIPAL TECUCI

Nr. 6594/19.11.1986
Copie

CĂTRE,
Tov. Dr. Ganea Mihai Medic pr. De
specialitate chirurgie
Prin prezenta vă facem cunoscut că
pînă la data de 20.11.1986 să prezentaţi o notă
explicativă în care să arătaţi de ce în ziua de
13.11.1987 aţi parăsit locul de muncă după raportul
de gardă fără a anunţa pe nimeni de lipsa dvs. De la
program.
Menţionăm că nu este pentru
prima oară când procedaţi astfel nerespectând
prevederile regulamentului de organizare şi
funcţionare a unităţii sanitare şi a Codului Muncii.
Medic Director,
Şef birou Org. Personal,
Dr. Secară Florica
Nistor Ileana
ss. inds.
ss. Inds.
ss. inds. L.S.
pentru conformitate-

COLEGIUL DE DISCIPLINĂ A
PERSONALULUI
De prelucrat cu întreg personalul SANITAR
Spitalul Municipal Tecuci
FILIALA GALAŢI
nr. 1212/1.03.1986
Tov. Nistor -2024 – 1.03.1986
Dosar / ss/inds.
CĂTRE.
Spitalul Tecuci
În atenţia tov. Director,
În şedinţa colegiului din data de 24
februarie 1986 s-a analizat dosarul privind
comportarea neodontologică a tov. Dr. Ganea
Mihai medic specialist chirurgie la Spitalul Tecuci,
faţă de conducerea unităţii,precum şi unele aspecte
legate de activitatea profesională a acestuia.
Colegiul de disciplină constată că
dr.Ganea Mihai se face vinovat de unele abateri
profesionale şi de atitudine
neprincipială,neodontologică la observaţiile făcute
de conducerea unităţii.
 Faţă de această situaţie colegiul hotăreşte
sancţionarea tov. Dr. Ganae Mihai cu ; avertisment
în faţa colectivului de muncă din spitalul Tecuci; .
Vă rugăm să prelucraţi cu toate cadrele
medico.sanitar din spital concluziile colegiului de
disciplină.
Preşedinte .
Dr. Baranetchi Chiril
ss. inds.
ss. Inds. L.S.
conform cu originalul

Dr. Baraneţchi era un model etic şi deontologic

pentru întreg corpul medical al judeţului Galaţi. Era
un chirurg de carieră specializat în chrurgie toracică.
Ganea îl stima în mod deosebit. Încă de când era
secundar a simţit simpatia acestui medic. Într-o
gardă a venit după miezul nopţii un pacient de 18 ani
cu un cuţit înfipt în inimă de mama sa. Anestezistul,
doctorul Trandafir, i-a spus lui Ganea să rezolve
cazul întrucât până va veni de acasă specialistul, dr.
Baraneschi cazul se va pierde, iar dacă se pierde în
timpul operaţiei nu pune nicio problemă, oricum i s-
a acordat o şansă. Aşa ca medicul secundar în
chirurgie generală Ganea, a început intervenţia pe
torace şi cord rezolvând plaga până la sosirea
specialistului. Acesta a privit din spatele chirurgului
atrăgându-i atenţia doar să nu sutureze pericardul în
totalitate. Decizia colegiului medical a fost una
blândă deci. Avertisment. Aceasta se referea strict la
atitudinea ireverenţioasă şi total indisciplinată a lui
Ganea în faţa organelor de partid din conducerea
spitalului municipal Tecuci.
Dar onor conducerea nu se mulţumeşte cu
această sancţiune. Va proceda în continuare la
bombardarea lui Ganea cu noi sancţiuni şi solicitări
de note explicative în consecinţă. Totul, bneînţeles
cu scopul de a forţa o desfacere a contractului de
muncă pe motive disciplinare şi apoi deferirea
acestuia organelor de cercetare administrative şi
penale

Tov.Nistor
Comunicat
Se va cere notă explicativă
SPITALUL MUNICIPAL TECUCI

Nr. 1192/6.03.1986
TOVARĂŞE DIRECTOR,
Subsemnatul Dr. Ciobotea Nicolae medic
şef dispensar Policlinica Tecuci,vă aduc la
cunoştinţă următoarele:
Tov. Dr. Ganea Mihai ,medic chirurg
,nu respecta programul de activitate ,astfel în ziua
de 1.03.1986 a părăsit serviciul din Policlinică în
jurul orei 12,10 deşi mai erau circa 10-12 pacienţi
neexaminaţi, aceştia fiind nevoiţi să revină pe
3.03.,o parte din ei cu fracturi- când au fost
examinaţi de către tov. Gheorghiu Ioan.Faţă de
aceasta vă rog a dispune.
 4.03.1986 ss. Inds.
Tov. Director al Spitalului Municipal Tecuci

RETROGRADAT în funcţia în
Jurista Popa
Aceeaşi profesie pe perioda
SPITALUL MUNICIPAL TECUCI
De 3 luni ss. Inds.
Nr.178/11.01.1986

NOTĂ EXPLICATIVĂ
Tovarăşului Director al Spitalului Municipal
Tecuci Pentru conformitate-
UNITATEA SECŢIA CHIRURGIE Copie
ss. inds. L.S.
FIŞA DE APRECIERE PE ANUL 1985
Numele şi prenumele Ganea Mihai
Funcţia şi locul de muncă Secţia Chirurgie
Tecuci
CONŢINUTUL APRECIERII
Este un element slab pregătit profesional nu
ştiu pentru care a susţinut de 3 ori examen de sfârşit
de secundariat.
Este element care provoacă discordie
provocând mereu probleme de orice
fel:organizatorice,etice ,deontologice.
Este element nedisciplinat ,fără a putea
conta pe prezenţa lui constantă în
serviciu(întârzieri,plecări din serviciu,absenţe
nemotivate,întârzieri din gardă,plecări din gardă).
 Nu se poate face echipă chirurgicală cu el
fiind total neserios ,fără a supraveghea permanent
bolnavii,din secţie fără a urmării evoluţia
postoperatorie.
Calificativul ,propus insuficient
Numele şi prenumele celui care a făcut aprecierea
Gheorghe Ioan medic şef secţie
Semnătura - Dr- ss. Inds.
Medic primar chirurg
COLECTIVUL DE APRECIERE
Calificativul acordat insuficient
Numele şi prenumele
semnătura
Stroia Rodica - secretar BOB nr.2
ss. Inds.
Haloca Aurica – org. sindicală
ss. Inds.
Popa Viorel - asistent şef
ss. Inds.
Pentru conformitate-

Uneori şicanele deveneau penibile. Pentru a

înţelege mai bine situaţia acestui doctor Ganea
Mihai, voi aminti aici şi faptul că în paralel era
monitorizat cu tot felul de mijloace tehnice de
supraveghere non stop de către securitate.
Telefoanele erau înregistrate 24 din 24 ore iar
tehnicile de urmărire operativă utilizate după
program stabilit şi aprobat de către ofiţeri superiori
ai securităţii. Dar să urmărim mai departe şicanele
din spital.

TOV. Nistor
SPITALUL MUNICIPAL TECUCI
Notă explicativă
nr. 6805 30.12.1985
REFERAT
În urma controlului efectuat
asupra prezenţei la serviciu a personalului în jurul
orei 10.10.30 am constatat că tov. Dr. Ganea Mihai
medic specialist chirurgie a părăsit serviciul la ora
10 şi s-a prezentat la ora 12,20.
Şef birou plan org. Personal ss. inds.
L.S. ss. Inds. Pentru conformitate-

Tov. Nistor
SPITALUL MUNICIPAL TECUCI
Dosar personal
nr. 7086/5.12.1987
ss. inds.
REFERAT
Subsemnatul Dr. Gheorghiu Ioan
medic şef secţia chirurgie vă fac cunoscut că Dr.
Ganea Mihai s-a prezenatt în gardă în ziua de
4.12.1987 la ora 15. A venit bolnavul Dobre Apostol
39 ani cu F.O. 20202 cu peritonită gen.prim
gangrenă apendiculară şi l-am operat în lipsa lui.
 La ora 18,30 s-a prezentatat bolnavul
Bujor Vasile 26 ani din Tecuci deasemenea el lipsea
din spital,bolnavul fiind urgenţă cu politraumatism
prin agresiune,sora de la triaj din unitate l-a dus
direct în secţia chirurgie unde a mai fost văzut de
medici.
La ora 21 s-a prezentat bolnavul Stan
Mihai 29 ani maistru militar cu plăgi faciale . Şi la
aceasta ora lipsea din gardă fiind chemat de acsă la
telefon.
Pe imprimatele foilor de observaţie nu
asemnat internarea ,ca să se ateste responsabilitatea
cazului ,medicaţia (pentru că nu putea sta bolnavul
fără ea)a fost scrisă de sora de salon.
În ziua de 5.12.1987 după raportul de
gardă pe la 8,15 a plecat din spital.
5.12.1987
Dr.Gheorghiu Ioan
Medic primar chirurg
ss. inds.

L.S. ss. Inds.

Pentru conformitate

In realitate camera de gardă a medicului de

serviciu era o chichineaţă de câţiva metri patraţi
mult mai mică decât o celulă de închisoare.
Amplasată la capătul blocului operator pentru ca cel
din cameră să poată fi monitorizat continu de către
personal precum şi vizitatorii acestuia. Telefonul era
legat de centrala spitalului şi de securitate . Fireşte
că ceilalţi se puteau duce acasă sau prin apropierea
spitalului locuri de unde puteau fi chemaţi sau aduşi
cu ambulanţa la nevoie. Ganea nu putea să meargă
nicăeri sau dacă venea cineva la el era anunţat
imediat şeful Gheorghiu sau altul. Urmau
sancţiunile.

SPITALUL MUNICIPAL TECUCI

Nr. 134/21.01.1985
CĂTRE,
Tov. Dr. Ganea Mihai Secţia Chirurgie
În urma referatului medicului şef
de secţie înregistrat la nr. 134/1985 prin care arată
că în urma controlului efectuat la cabinetul de
chirurgie din dispensarul Policlinic a constatat că
lipsiţi nemotivat de la serviciu nu daţi asistenţă
medicală necesară şi eliberaţi certificate medicale
retroactive ,cazurile de mică chirurgie sunt
rezolvate numai de cadrele medii de la cabinetul de
chirurgie,iar restul cazurilor le trimiteţi la
Spital,deci activitatea dvs.se rezumă numai la
eliberarea certificatelor medicale fapt pentru care
veţi prezenta la conducerea Spitalului Municipal
Tecuci până la data de 23 ora 8 o notă explicativă în
care să arătaţi situaţia din cabinetul de chirurgie
din dispensarul Policlinic,deoarece după cele
expuse în referat ,că dvs. Nu aveţi activitate pentru
cele 7 ore pentru care sunteţi retribuit.
MEDIC DIRECTOR,
Dr. Secară Florica
ss. inds.
ss. inds. L.S. -pentru conformitate-

Uneori era vânat cu sălbăticie, zi de zi, ceas de ceas.

O armată întreagă de slujbaşi şi urmăritori zeloşi
angajaţi într-o competiţie drăcească, care mai de
care, să se distingă în activitatea de urmărire a lui
Ganea. La aceştia, se mai adăuga şi cei angajaţi de
securitate în cadrul DUI adică, Dosarul de Urmărire
Informativă. Întrebat odată cum de a supraveţuit şi
de ce crede că nu a fost lichidat fizic, Ganea a
răspuns: „Erau atât de mulţi cei care mă urmăreau şi
turnau la autorităţi sau securitate încât dacă eu aş fi
dispărut şi-ar fi pierdut obiectul muncii pentru care
erau generos retribuiţi. „Ei îşi pierdeau averile, eu
doar viaţa”.

S. Chirurgie Spital
SPITALUL MUNICIPAL TECUCI
Municipal Tecuci nr. 134/9.01.1985
10.01.1985
Tov. Nistor
Se va lua nota explicativă
Tov. Dr. Ganea Mihai
REFERAT
Subsemnatul Dr. Hâncu Mihai,medic
primar,şef secţie chirurgie a Spitalului Municipal
Tecuci,controlând în ziua de 5.01.1985 activitatea
desfăşurată în cabinetul de chirurgie din Policlinica
Tecuci am constatat următoarele:
Medicul principal de specialitate
dr.Ganea Mihai cu program de Spital de la orele 8
la 11 zilnic iar de la orele 11-14 activitate în
Dispensarul Policlinic.
Cu toate acestea fără a fi învoit sau
înlocuit lipseşte nemotivat exemple: 15,22 şi 31
decembrie 1985-
Am constatat că activitatea din
Dispensarul Policlinicii se rezumă la acordarea de
concediu medical,examinări şi trimiteri la Spital iar
cazurile de mică chirurgie cu toată dotarea
corespunzătoare a cabinetului este executată de
cadre medii.
Cazurile de traumatologie sunt
îndrumate ori la spital ori sunt rezolvate de catre
medii.
S-a constatat mari nereguli şi falsuri
în modul de acordare a concediilor medicale
nerespectându-se instrucţiunile Ministerului
Sănătăţii şi Cons. General al Sindicatelor astfel:
Taloanele certificatelor nu sunt
codificate.
 Nu sunt respectate instrucţiunile de
eliberare a certificatelor medicale conform Legii
nr.3/1978.
Astfel s-a constatat că multe certificate
sunt eliberate fără bilet de trimitere de la
Dispensarele de intreprindere sau arondate.
Se eliberează certificate de concediu
medical bolnavilor extrateritoriale.
Exemplu:
Bolnavul Mititelu Gabriel salariat la
IREG Suceava a fost internat şi operat în s.
Chirurgie spital Tecuci pentru apendictă acută la
data de 13.12.1984 ţi a fost externat la data de
20.12.1984 cu F.O. nr. 19731 pentru care la
externare a primit adeverinţă de urgenţă nr.
19547.La data de 21.12.1984 medicul Ganae Mihai
a eliberat de la Dispensarul Policlinic certificatul
nr. 907897 cu concediu de la 1-14 dec. 1984 apoi
certificatul 907892de la 13,la 20 dec. Şi în aceaţi zi
de la 21-31 dec. 1984 pentru diferite afecţiuni în
afara celor specificate în HCM 880 se acorda
concediu respectiv.
Exemplul după cum urmează:
La data de 22.11.1984 bolnavul Popa
Gh. De la IPILF cu dig. de fracturi costale s-a
eliberat concediu de la 16-30 .11.1984 certificat nr.
310132.
La data de 26.11.1984 bolnavul Daniela
Anghel IBILF Tecuci cu diag.fractură picior dr.
Concediu medical de la 16 la 30 .11.1984.certificat
nr. 910435.
La data de 27.11.1984 bolnavul Floroiu
Costică de la IMAIA cu diag. De plagă infectată
genunchi dr. Se acordă concediu medical de la 20 la
31 .11.1984 certificat nr. 906466.
La data de 28.11.1984 bolnavul Chitu
Ion salariat la Straduinţa Tecuci cu diag. Eventraţii
multiple se acordă concediu medical de la 1-
24.11.1984 cu certificat nr. 908225.
La data de 4.12.1984 bolnavul Butanru
Iorgu i se acordă concediu medical de la 28-
30.11.1984 cu dig. amputaţie policele str. Certificat
nr. 907812.
La data de 27.12.1984 bolnava Miron
Constanţa de la SMA Tecuci cu diag.
Hidnonefroză(operată)se eliberează concediu
medical de la 22la 31 .12.1984 cu certficat nr.
253692.
La data de 27.12.1984 bolnavul Popa
Ghiţă de la Auto baza 6 Tecuci cu dg. Hemorizi
sângerinzi ,se eliberează concediu de la 24.-
31.12.1984 cu certificat nr. 609710.
Faţă de cele constatate vă rugăm a lua
măsurile corespunzătoare.
Medic şef secţie
Dr. Hîncu Mihai
Medic primar chirurg
ss. Inds. Pentru conformitate-
 Până şi Hâncu era ticălos cu mai tânărul său
coleg de breaslă. Fireşte, avea băieţii de promovat şi
averea familiei de păstrat. Averea era totul. Partidul
generos. Generos şi interesat. Te ajuta să aduni dar şi
tu trebuia să-l ajuţi să-şi tină sub control opozanţii.
Doctorul Matran Liviu, naşul de botez sau de
cununie al majorităţii medicilor comunişti, era
secretarul de partid pe sectorul sanitar. Era doctor în
ştiinţe, lucru foarte rar în aceea vreme. Doctoratul în
ştiinţe, doctoratul în ştiinţe medicale se obţinea la
propunerea forului judeţean de partid cu semnătura
primului secretar al partidului, membru şi în
Comitetul Central PCR. Era singurul care putea să
obţină o asemenea aprobare şi distincţie
profesională. Obţinuse asta la bătrâneţe, aproape de
vârsta pensionării. Mai bine mai târziu decât
nicidată, ar spune unii. Ciudat era faptul că
antecedentele sale politice şi sociale nu-l avantajau
deloc. Originea sa socială era de bogătaş, adică
explotator, adică, duşman al poporului. A trebuit să
servească partidul şi securitatea la greu ca să
promoveze în calitate de comunist. Purta cu distinţie
o mustaţă ca a tovarăşului Iosip Visarionovici Stalin.
Ei bine, pentru păstrarea intactă a conacului acestui
boier, a fost modificată arhitectura unui întreg cartier
de blocuri cu locuinţe pentru oamenii muncii din
intreprinderile tecucene. Conacul a supraveţuit până
azi. Dar iată şi perla dosarului personal al doctorului
Ganea Mihai. Este faimoasa Decizie numărul 120
din 18 decembrie 1985. Decizia asta spune totul.
Adică, explică cauza tuturor relelor lui Ganea.
Explică, pentru ce este el sancţionat şi pentru ce îi
merge lui rău în viaţă. Odată Secară i-a spus.”Încă
nu te-ai sinucis ? Asta e soarta celor care ne
înfruntă”. Iată decizia.
SPITALUL MUNICIPAL TECUCI
DECIZIA NR. 120
Din 18.12.1985
Directorul Spitalului Municipal
Tecuci:
Având în vedere declaraţia Tov.
Cruceanu Teodor ,Fina Elena,Brăescu
Domnica,Savciuc Marleana, privind atitudinea
necuviincioasă inrevenţioasă şi total indisciplinată a
tov. Dr. Ganae Mihai în ziua de 18.12.1985 în faţa
secretariatului Comitetului de Partid al Spitalului
tov. Dr. Matran Liviu la adresa conducerii
Spitalului Municipal Tecuci.
Având în vedere prevederile art. 100
din codul muncii.
În virtutea drepturilor conferite de
legea nr. 5/1978
DECIDE:
Art.1. Se sancţioneză tov. Dr. Ganae
Mihai ,medic principal de specialitate chirurgie cu
diminuarea retribuţiei în procent de 10% pe trei luni
conform art. 100 lit c din codul muncii,pentru
atitudine necuviincioasă, irevenţiosă şi total
indisciplinat în ziua de 18.12.1985 faţă de
conducerea Spitalului Municipal Tecuci.
Art.2. Cu drept de contestaţie în
termen de 30 zile de la comunicare către COM din
Spitalul Municipal Tecuci.
Art. 3 . Cu ducerea la îndeplinire a
prezenţei decizii se însărcinează biroul plan org.
personal din Spitalul Municipal Tecuci.

MEDIC
DIRECTOR,
L.S. ss. Inds. Dr. Secară
Florica
-pentru
conformitate-
ss. inds. L.S.

Fără comentarii. Nici nu aveai ce comenta.

Sub genericul, atitudine ireverenţioasă şi total
indisciplinată în faţa organelor de partid şi
securitate, nu mai aveai ce comenta. Se epuizaseră
toate motivele de inculpare: absenţe dela serviciu,
întârzieri la serviciu, fugă din gardă, introducere de
persoane străine în camera de gardă, femei, slab
profesional, incompetent, nebun, etc. Toate acestea
se puteau aduna simplu sub genericul, indisciplină la
serviciu. Pe când: duşmanul partidului şi a
conducătorilor săi iubiţi era ceva foarte grav, ceva ce
te putea duce la puşcărie sau chiar în faţa plutonului
de execuţie. În România pedeapsa cu moartea a fost
abolită târziu şi înlocuită cu alte metode care duceau
tot acolo dar prin tortură sau crimă.
Alte perle din dosar:

SPITALUL MUNICIPAL TECUCI

DECIZIA NR. 83
Din 27 august 1985
Directorul Spitalului Municipal
Tecuci
Având în vedere hotărârea
conducerii Spitalului Tecuci privind sancţionarea
tov. Dr. Ganea Mihai pentru lipsa de la serviciu în
data de 19 şi 20 .08.1985 fără aprobare.
Având în vedere prevederile art. 100
din codul muncii.
În virtutea drepturilor conferite de
legea nr. 5/1978.
DECIDE:
Art. 1. Se sancţionează tov. Dr.
Ganea Mihai medic specialist chirurgie cu
;Mustrare; conf.art. 100 lit ;a; din codul muncii
pentru lipsa de la serviciu în data de 19 şi 20 august
1985.
Art. 2. Cu drept de contestaţie în
termen de 30 zile de la comunicare,către C.C.M.
din Spitalul Municipal Tecuci.
Art. 3. Cu ducerea la îndeplinire a
prezenţei decizii se însărcinează biroul plan org.
per. Din Spitalul Municipal Tecuci.
MEDIC DIRECTOR,
DR. Secară Florica
ss. inds. L.S. ss. inds. L.S.
Pentru conformitate-

SPITALUL MUNICIPAL TECUCI

DECIZIA nr. 79
Din 31 iulie 1985
Directorul Spitalului Municipal
Tecuci
Având în vedere indisciplina
produsă în ziua de 30 iulie 1985 prin faptul ca a
părăsit serviciul fără aprobarea conducerii
spitalului.
Având în vedere prevederile art.
100 din codul muncii
În virtutea drepturilor acordate de
Legea nr. 5/1978:
DECIDE:
Art. 1. Se sancţioneză tov. Dr.
Ganea Mihai medic principal de specialitate
chirurgie cu diminuarea retribuţiei în procent de
10% pe luna iulie a.c. conform art. 100 lit a din
codul muncii, pentru părăsirea locului de muncă în
ziua de 30.07.1985 fără aprobarea conducerii
Spitalului şi indisciplină produsă în repetate
rânduri.
 Art. 2. Cu drept de contestaţie în
termen de 30 de zile de la comunicare,către COM
din Spitalul Municipal Tecuci.
Art. 3 . Cu ducere la îndeplinire a
prezenţei se însărcinează biroul plan org. personal,
din Spitalul Municipal Tecuci.
MEDIC DIRECTOR,
Dr. Secară Florica
SS. INDS. ss. inds. L.S.
Pentru conformitate-

S. Chirurgie
Dosar Dr. Ganea Mihai
Spitalul Municipal Tecuci
SPITALUL MUNICIPAL TECUCI
11.03.1985
Nr. 891
Tov. Nistor Dosar ss. inds.
CĂTRE DIRECŢIA
SPITALULUI MUNICIPAL TECUCI
Prin Prezentul referat vă aduc la
cunoştinţă că în data de 23 febr. 1985 medic de
gardă în s. Chirurgie a fost dr. Ganea Mihai şi că
în această gardă a internat pe bolnava Mihai
Măndiţa F.O. nr. 3509 din Braşov cu diagnosticul
de apendicită subacută nefiind urgenţă nesocotind
decretul 279 din 1983 ,care ne-a obligat ca în ziua
de 1 martie 1985 bolnava să fie externată nedorind
să fie internată cu plată.
 Aceasta s-a mai repetat de mai multe
ori şi cu alţi bolnavi dovedind rea voinţă şi
neglijenţă în activitate.
Deasemeni conform regulamentului de
norme generale de funcţionare a unit. Sanitare.
În ziua de 1 martie 1985 n-a fost
prezent la serviciu, imediat după raportul de gardă
plecând din Spital.
Vă rog binevoiţi a dispune
sancţionarea.
Medic şef secţie,
Dr. Hincu Mihai
Medic primar
chirurg
ss. inds.

L.S. ss. Inds.

- pentru conformitate-

În România socialistă, asistenţa medicală şi

medico-chirurgicală, era gratuită. Chestia cu plata
era o găselniţă locală. Şi apoi, urgenţele erau
exceptate de la plată oricum. Transformarea unei
urgenţe în caz cronic era o atitudine nedeontologică,
iar din culpă, un caz de mal praxis evident. Deci, nu
conta sănătatea sau viaţa bolnavului, ci acesta
trebuia sacrificat pentru a fi folosit ca instrument de
sancţionare a lui Ganea. Uite aşa pacientul lipsit de
şanse, devenea o sculă punitivă.
SPITALUL MUNICIPAL TECUCI
Nr. 700/16.02.1985 Tov. Nistor
Dosar nr. ss. inds.

REFERAT
CĂTRE DIRECŢIA SPITALULUI MUNICIPAL
TECUCI
Subsemnatul Dr. Hincu
Mihai,medic primar,şef al secţiei chirurgie din
Spitalul Municipal Tecuci,acând în vedere art. Nr.
62 secţiunea 3 capit. 2 titlul 3 normele generale ale
organizarii şi funcţionării sanitare vă aduc la
cunoştinţă următoarele:
Dr. Ganea Mihai, medic
principal chirurgie , din cei cinci ani cât a făcut
stagiul de secundariat , a lucrat şi în secţia
chirurgie a Spitalului Municipal Tecuci în anii
1982,1983 şi 1984.
În timpul acestui stagiu cu
ocazia testărilor teoretice efectuate,am constatat un
nivel foarte scăzut al pregătirii profesionale, cu
multe şi grave greşeli tehnice şi teoretice ale actului
chirurgical.
La aceastea adăugându-se
tulburări de comportament psihic şi social.
Cele mai sus menţionate sunt
confirmate şi de faptul că dr. Ganea Mihai a
promovat examenul de medic principal de abea la a
treia prezentare şi atunci la limită.
 Am ajuns la concluzia că nu
este apt de a i se încredinţa activitate operatorie şi
în consecinţă nu-mi asum răspunderea de a-l lăsa să
efectueze intervenţii chirurgicale în secţie.
De asemenea am mai constatat
şi referitor că nici măcar intervenţiile de mică
chirurgie ce se pot efectua în cabinetul Policlinicii
nu le executa şi le trimite spre rezolvare la Spital
sau le lasă în seama personalului mediu.
Faţă de cele semnalate în
prezentul referat ,vă rog a dispune.
16.02.1985
Medic şef secţie
Dr. Hincu Mihai
ss. inds. L.S.
ss. inds. L.S.
Pentru conformitate-

Ticălos bătrân, acest Hâncu. Găsise şi forma

de excludere a concurentului său pe terenul
apendicitelor. El frăncuia tot. Tot ce opera era
frăncuit, ciubucărit la os. Apendicitele speciale,
adică cele cu legări de trompe la femeile tinere, le
împărţea cu Gheorghiu. Acesta fiind aproape
nevăzător, avea şefia de secţie în primire şi mult
timp secretariatul de partid şi directoratul spitalului.
Pornise la drum ca medic şef de raion. Raionul
Panciu. Raionul cu renumitele podgorii din Vrancea.
Gheorghiu a fost şi directorul spitalului orăşenesc
din Mărăşeşti. Bine înfipt politic şi puternic sprijinit
de către tovarăşii conducători superiori ierarhici.
Deci Hâncu avansase primul ideea compromiterii lui
Ganea ca psihopat. Nu prea a fost imbrăţişată
aceasta idee prin faptul că această etichetă îl putea
exonera de o eventuală răspundere penală. Adică îl
făcea inapt pentru detenţie. Ori ei, oamenii muncii
sanitari de la Tecuci şi Galaţi doreau mult mai mult
rău lui Ganea. Nici închisoarea nu era o soluţie. Ca
şi în cazul excluderii sale fizice prin iradiere,
accident rutier provocat sau moarte comandată, îşi
pierdeau obiectul muncii şi în consecinţă retribuţia
cu onorurile şi avantajele ei cuvenite ca turnători sau
denigratori calificaţi. Hâncu a avansat ideia fixarii
lui Ganea în Policlinică deci, ţinerea sa la distanţă de
blocul operator şi de secţia de chrurgie sau de spital,
chiar.
Cât priveşte tovarăşa Nistor, aceasta era o
codoaşă politică excelentă. Dacă ar întreba-o azi
cineva despre activitatea domniei sale din acele
vremuri ar răspunde cu mândrie „mi-am făcut
datoria faţă de patrie şi popor” Un adevărat membru
de partid comunist. Ceilalţi, mai mimau dragostea
pentru partid sau conducătorii iubiţi dar femeia
aceasta, era chiar pătrunsă de importanţa faptului.
Despre culpa metafizică am mai vorbit cu
ocazii diferite şi cu raportare la culpa germană
descrisă de Jaspers şi altele. Faptul că unii au asistat
nepăsători la tortuarea, de orice natură, a colegilor
sau a semenilor, lor nu-i absolvă de participarea
activă.

Tov. ARDELEANU
SPITALUL MUNICIPAL
DOSAR
TECUCI NR. 62/5.01.1985
ss. inds.
REFERAT
Subsemnata Nistor Ileana m-am
prezentat la secţia de chirurgie la ora 10 şi am
constatat că tov. Dr. Ganea Mihai nu este prezent la
serviciu, întrebând pe medicii ce se găseau în secţie
şi asistentul şef mi-a confirmat că a plecat după
raportul de gardă fără să spună nimănui unde se
duce .Am luat legătura telefonică cu cabinetul de
chirurgie din policlinică la aceoaşi oră (10) care de
asemenea mi-a confirmat că nu se afla la serviciu.
În parte se afla tov. Oprea
Alexandru care mi-a spus că a plecat cu maşina.
5.01.1985 ss. Inds. ss. inds. L.S.
pentru conformitate-

UNITATEA SPITALUL MUNICIPAL TECUCI

Copie ss. inds. L.S.
FIŞA DE APRECIERE PE ANUL
1984
Numele şi prenumele Dr. Ganea Mihai Funcţia
şi locul de muncă Medic sec. Chirurgie
Studii Facultatea de medicină.
CONŢINUTUL APRECIERII
Rezultate inconstante în îndeplinirea sarcinilor de
serviciu.
Foarte slab pregătit profesional
A promovat ex. De specialitate a 3 oară la limită.
Pregătiri de cultură generală satisfăcătoare.
Nu se preocupă pentru înbunătaţirea cunoştinţelor
profesionale.
Este indisciplinat în muncă lipseşte nemotivat
adeseori din serviciu.
Superficial în îndeplinirea sarcinilor
Nu are prestigiu profesional.
Nu se preocupă de bunul mers al unităţii .Este
preocupat de interese personale.
În colectivul de muncă are o comportare
nedemnă.Familia este desmembrată iar în societate
are o comportare nedemnă.
Calificativul slab corespunzator
Semnătura ss. Inds.

COLECTIVUL DE APRECIERE
Calificativul acordat slab
necorespunzător
Numele şi prenumele
Semnătura
Dr. Hincu Mihai medic primar chirurg
ss. Inds.
Dr. Bohotin Maria Jana
ss. Inds.
Velican Florica
ss. Inds.
Am luat cunoştinţă de aprecierea şi calificativul
acordat. Conform cu originalul-

SPITALUL MUNICIPAL TECUCI

DECIZIA nr. 4 Din 10 ianuarie 1984
DECID:
Art. 1. Se sancţionează tov. Dr. Ganea
Mihai medic sec. Chirurg cu diminuarea retribuţiei
pe baza pe lunile ianuarie şi februarie a.c. în
procent de 10%conf. art. 100 lit c.din codul
munciipentru indisciplină în timpul programului în
sensul că a întrodus persoane străine* în unitate şi
discuţii neprincipiale.
, Art. 2. Cu drept de contestaţie în termen
de 30 de zile de la comunicare de către COM Spital
Municipal Tecuci.
Art. 3. Cu ducerea la îndeplinire a
prezentei decizii se însărcinează biroul org. muncii
şi contabil financiar.
Medic Director,
Dr. Secară Florica
ss. inds. L.S.
ss. inds. L. S.
-pentru
conformitate-

*Persoana străină era soţia lui Ganea.

R.P.R
Judecătoria Baia Mare
Judeţul MARAMUREŞ
Jud.
Dosar nr. 4547/1979 din
Intrat nr. 826
14 mai 1980 ziua
20 luna mai 1980

CĂTRE Spitalul Orăşenesc Negreşti Oaş Satu Mare

Spitalul Orăş. Negreşti Judeţul Satu Mare- -

Vă facem cunoscut că,prin sendinţa
penală nr. 132 din 27 februarie 1980 a acestei
judecătorii ,numitul Ganea Mihai fiul lui Nicolae şi
al Viorica născut la 4 august 1940 domiciliat în
Baia Mare str. 17 oct.nr. 3 0 a fost condamnat la
1/un/ an închisoare pentru infracţiunea de
provocare ilegală a avortului prev.şi ped de art. 186
al. 1. Şi 5 codul Penal . cu consecinţele art. 81. C.p.
pentru – a-l ţine în evidenţa Dvs. Şi în cazul în care
susnumitul ar săvârşi o nouă abatere ,să sesizaţi de
îndată instanţa .Conf.disp. art. 80. C. P. Pedeapsa
nu se execută,executarea ei fiind suspendată
condiţionat. Preşedinte,
Grefier, ss. inds. L.S.
ss. Inds.
L.S. ss. Inds. Pentru conformitate
EPILOG LA DOSARUL PERSONAL

Ultima copită aplicată lui Ganea a fost sentinţa

Tribunalului Galaţi. După un război echivalând cu
cel din Pacific, Ganea va câştiga cauza. Dar nu
numai atât. Nimic despre daunele compensatorii. A
rămas cu salariul de nimic, ciuntit ca vai de el şi cu
satisfacţia câştigării unui proces care i-a învrăjbit şi
mai mult pe tovarăşii săi de muncă şi activitate în
spital.
Cu bătaie mai lungă, consecințele pecuniare
rezultate în urma”ciuntirii” veniturilor doctorului
chirurg vizau pensia acestuia în viitor. Salariul mic,
atrăgea după sine contribuțiile la fondurile de
asigurări sociale mai mici. Salariul mic, plus
contribuție la fondurile sociale mică, aveau ca
rezultat asigurarea unei pensii de bătrânețe
mizerabilă, echivalentă cu pensia unui măturător de
stradă. În schimb, directorul Secară Florică, va fi
ales democratic după revoluţia din 1989, senator în
Senatul României bucurându-se la ora actuală de o
pensie de zece ori mai mare ca a doctorului primar
chirurg Mihai Ganea.
Dosar 311/1989
R. S. R.
Tribunalul Judeţean Galaţi
Decizia civilă nr. 195
Şedinţa publică de la 9 martie 1989
Preşedinte Sarmisegetuza Tullbure
Judecători Vasile Jugaru
Constanţa Cristea
Procuror Sofia Tudose
Grefier Maria Popovici

Pe rol fiind soluţionarea recursurilor

declarate de contestatarul Ganea Mihai şi
Preocuratura locală Tecuci, împotriva Sentinţei
civile nr. 2402 din 19 deceembrie 1988, pronunţată
de Judecătoria Tecuci ( dosar fond nr. 2174/1988 )
prin care s-a respins contestaţia recurentului
împotriva deciziei nr.56 din 9 august 1988 emisă de
Spitalul municipal Galaţi.
La apelul nominal a răspuns recurentul
asistat de av. Brebu Alexandru în baza delegaşiei nr.
04529/1989 emisă de BCAJ Bârlad şi unitatea
intimată Direcţia sanitară a judeţului Galaţi,
reprezentată prin jurconsultul Tatu Georgeta.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care ;
Avocatul recurentului susţine motiveşle de
recurs. Formulate în scris la dosar, cu precizarea că
în mod greşit i s-a respins contestaţia, întrucât
prima decizie de desfacere a contractului de muncă
a fost anulată printr-o altă decizie, însă nu s-a
dispus şi obligarea unităţii la despăgubiri pe
perioada cât a fost lipsit de drepturi băneşti . Sub
acest aspect solicită admiterea recursului cu
cheltuieli de judecată
Recurentul la întrebaea instanţei declară că
medicul şef i-a încuiat cabinetul la 7 iulie 1988 şi nu
l-a mai primit în incinta spitalului motivând că are o
diplomă falsă ; i-a smuls condica de prezenţă.
Traumatizat s-a prezentat la organele sanitare din
Braşov de unde i s-a eloiberat un certificat medical,
întrucât colegii din Galaţi i-au comunicat că nu au
voie să-i elibereze un act medical . Fiind terorizat a
intrat în posesia unui magnetofon, a imprimat
discuţiile purtate şi le-a prezentat pontractului de
muncă procurorului şef de la Tecuci şi Galaţi.
Avocatul recurentului în subsidiar solicită
admiterea recursului, casarea sentinţei cu trimitere
în vederea formulării de probe pentru stabilirea
cuantumului despăgubirilor.
Reprezentantul procuraturii în ce priveşte
recursul procuraturii susţine că hotărârea primei
instanţe este nelegală prin aceia că în mod greşit nu
s-a anulat decizia de desfacere a contractului de
muncă; Direcţia sanitară a luat măsura anulării
deciziei de desfacere a contractului de muncă a luat
măsura reintegrării însă unitatea este obligată să-i
acorde desăgubirile civile; urmează a se stabili
situaţia anterioară, de la data de 7 iunie 1988 când
nu a mai fost retibuit până la 17 noiembrie când a
fost reîncadrat în muncă.
Pune concluzii de admitere a recursului
declarat de procuratură şi contestator în sensul de a
se dispune repunerea contestatorului în drepturile
sale începând cu data de 7 iulie 1988 fiind obligată
unitatea şi la despăgubiri băneşti, cum şi cheltuielile
de judecată.
Reprezentantul unităţii intimate invederează
că după opinia sa recurentul are drept la
despăgubiri băneşti de la data dessfacerii
contractului de muncă şi până la data reîncadrării
sale, lasă la aprecierea instanţei soluţionarea
recursului.
TRIBUNALUL
Asupra recursurilor delarate de
contestatorul Ganea Mihai şi Procuratura locală
Tecuci, împotriva sentinţei civile nr. 2402 din 19
decembrie 1988 a judecătoriei Tecuci,
Examinând actele şi lucrările se constată ;
Prin decizia 56 din 9 august 1988 Spitalul
minicipal Tecuci a desfăcut disciplinar în baza art.
130 lit. i din codul muncii angajatului său dr. Ganea
Mihai contractul de muncă.
Împotriva acestei decizii în termen legal a
formulat contestaţie numitul Ganea Mihai susţinând
că este netemeinică şi nelegală, deoarece nu se face
vinovat de faptele ce i se pun în sarcină, la mijloc
fiind vorba de nişte maşinaţiuni cărora le-a căzut
victimă, fiindu-i de fapt interzis de a profesa ca
medic prin înlăturarea sa din unitate.
Judecătoria Tecuci prin sentinţa civilă nr.
2402 a respins contestaţia formulată de către Ganea
Mihai împotriva decizie nr. 56 din 9 august 1988
emisă de Spitalul municipal Tecuci prin care i s-a
desfăcut contractul de muncă în baza art. 130 lit i
din codul muncii ca fiind lipsită de obiect.
Pentru a pronunţa această hotărâre prima
instanţă a reţinut că prin decizia nr. 84 din 18
noiembrie 1988 conducerea unităţii a revenit asupra
măsurii desfacerii contractului de muncă a
contestatorului, anulând decizia nr. 56 din 9 august
1988, astfel că în aceste împrejurări contestaţia a
rămas fără obiect.
Împotriva acestei sentinţe în termen legal au
declarat recurs Procuratura locală tecuci şi
contestatorul.
În recursul său contestatorul a susţinut că
sentinţa este netemeinică şi nelegală fiind încălcate
prevederile art. 304 pct. 4 şi 5 cod pr. civilă.
În dezvoltarea motivelor recurentul a arătat
că instanţa de fond respingând ca fiind rămasă fără
obiect contestaţia pe motiv că decizia de desfacere a
contractului de muncă a fost anulată de conducerea
unităţii, nu a mai intrat în fondul cauzei pentru a
verifica legalitatea sau nelegalitatea deciziei de
desfacere a contractului de muncă şi în ipoteza în
care se admitea congtestaţia , trebuia să se dispună
reîncadrarea în muncă cu data desfacerii
contractului precum şi plata despăgubirilor băneşti
pe perioada cât a fost împiedecat să-şi desfăşoare
activitatea ca medic.
Neprocedând în acest mod şi respingând
contestaţia ca fiind fără obiect fără a analiza şi
celelelte aspecte derivând din desfacerea ilegală a
contractului de muncă s-a pronunţat o sentinţă
netemeinică şi nelegală.
Pentru cconsiderentele arătate a cerut
admiterea recursului , casarea sentinţei şi în fond
admiterea contestaţiei.
În recursul său Procuratura locală Tecuci a
susţinut că sentinţa este netemeinică şi nelegală prin
neaplicarea prevederilor art. 136 alin. 1 din codul
muncii care prevede că în caz de anulare a deciziei
de desfacere a contractului de muncă , unitatea este
obligată să reîncadreze în funcţia avută pe cel
căruia i-a desfăcut contractul de muncă şi să-i
plătească pe timpul cât a fost lipsit de retribuţie din
această cauză o despăgubire calculată pe baza
venitului său mediu rezultat în unitate 3 luni
anterioare desfacerii contractului de muncă.
Rezultă că obligaţia ce decurge din lege , nu
poate fi interpretată decât în sensul de a repune pe
contestator în situaţia anterioară luării măsurii de
desfacere a contractului de muncă, astfel încât
raporturile sale de muncă să nu sufere nici o
modificare.
Având în vedere că unitatea a revenit asupra
măsurii iniţiale de desfacere a contractului de
muncă prin decizia nr. 84 din 17 noiembrie 1988
dar fără a se face vreo menţiune cu privire la
statutul juridic al contestatorului în perioada 9
august – 17 noiembrie 1988 , respectiv de la
desfacerea contractului de muncă până la
reintegrare , instanţa de fond investită cu
soluţionarea contestaţiei era datoare să analizeze
acest aspect lucru pe care nu l-a făcut.
Pentru considerentele arătate s-a cerut
admiterea recursului şi în fond modificarea sentinţei
în sensul arătat.
Ambele recursuri sunt întemeiate.
Prin decizia nr. 56/9 august 1988 Spitalul
municpal tecuci a desfăcut disciplinar contractul de
muncă al numitului Ganea Mihai din funcţia de
medic chirurg conform art. 130 lit. i din codul
muncii.
Împotriva acestei decizii, în termenul legal a
fosrmulat contestaţie susnumitul solicitând anularea
deciziei de motiv că nu a comis nici una din
abaterile care i s-au reţinut în sarcină, unitatea fiind
aceea care la data de 7 iunie 1988 nu i-a mai permis
accesul în secţia de chirurgie împidecându-l să
semneze şi condica d eprezenţă, astfel că de la acea
dată nu a mai putut să-şi presteze funcţia de medic
chirurg.
În timpul soluţionării acestei contestaţii
unitatea Spitalul muncipal Tecuci, emite decizia nr.
84 /17 noiembrie 1988, prin care se anulează
desfacerea contractului de muncă a contestatorului,
în art. 2 din decizie precizându-se că începând cu
data de 17 noiembrie 1988, numitul Ganea Mihai va
funcţiona ca medic principal de specialitate
chirurgie în cadrul Dispensarului policlinic Tecuci.
În cuprinsul deciziei nu se face nici o referire
la statutul juridic al contestatorului pentru perioada
ce s-a scurs de la data desfacerii contractului d
emuncă 8 august 1988 şi până la data anulării
deciziei 17 noiembrie 1988, deşi prevederile art. 136
din codul muncii sunt imperative în acest sens.
Judecătoria Tecuc soluţionând contestatţia
în rapor de decizia de anulare dată de Spitalul
municipal Tecuci a considerat contestaţia numitului
Ganea Mihai ca fiind rămasă fără obiect şi a
respins-o în consecinţă, omiţând însă a rezolva
cererea susnumitului privind reîncadrarea în muncă
cu data de 7 iulie 1988 precum şi plata drepturilor
băneşti până la data reîntegrării , cererea formulată
în mod expres prin concluziile depuse cu ocazia
judecării în fond a cauzei.
Sub acest aspect sentiţa pronunţată este
netemeinică şi nelegală în sensul art. 304 pct.5 cod
pr. civilă.
Din cuprinsul deciziei nr.84/17 noiembrie
1988 emisă de Spitalul municipal Tecuci rezultă că
s-a anulat decizia de desfacere a contractului de
muncă nr. 56/9 august 1988 a numitului Ganea
Mihai , în baza dispoziţiei date de Direcţia sanitară
a judeţului Galaţi.
 Având în vedere această măsură
administrativă unitatea era obligată în baza art.
136(1) din codul muncii să reintegreze în muncă pe
recurent începând cu data de când a fost împiedecat
să-şi exercite profesia, 8 iulie 1988 şi nu de la 17
noiembrie 1988 cum greşit s-a menţionat în decizie
şi în baza aceleiaşi dispoziţii legale să-i plătească
pe timpul cât a fost lipsit de retribuţie din această
cauză o despăgubire calculată pe baza retribuţiei
medii realizate în ultimele trei luni anterioare
desfacerii contractului de muncă.
Neprocedându-se în acest mod s-a omis să se
rezolve statutul juridic al recurentului pe intervalul
cât a avut contractul de muncă desfăcut, din acest
punct de vedere decizia nr. 84/1988 fiin incompletă.
Reţinându-se că decizia de desfacere a
contractului de muncă a recurentului s-a anulat pe
linie administrativă de însăşi unitatea emitentă ,
recurentul urmează a fi repus în situaţia anterioară
acestei măsuri, astfel că în conformitate cu art. 312
pct 2 lit. a cod pr. civilă, urmează a se admite
recursurile declarate de contestatorul Ganea Mihai
şi Procuratura locală Tecuci şi a se modifica sentiţa
în sensul admiterii contestaţiei constatând că decizia
nr. 56/7 august 1988 a fost anulată prin decizia nr.
84/17 noiembrie 1988 dispunând repunerea
contestatorului în drepturile legale începând cu data
de 7 iulie 1988
Obligă unitatea Spitalul municipal Tecuci la
plata despăgubirilor băneşti începând cu aceiaşi
dată şi până la reîncadrare , iar în baza art.274 cod
pr. civilă şi la 600 lei cheltuieli de judecată în
ambele instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de contestatorul Ganea
Mihai din Tecuci str. V.I. lenin nr. 59, judeţul Galaţi
şi a Procuraturii locale Tecuci, împotriva sentinţei
civile nr. 2402 din 19 decembrie 1988 , pronunţată
de Judecătoria Tecuci..
Modifică sentinţa în sensul că admite
contestaţia şi în consecinţă;
Constată că decizia nr. 56/1988 emisă de
directorul Spitalului municipal Tecuci a fost anulată
prin decizia nr. 84/ 1988 emisă de acelaş organ şi
dispune repunerea contestatorului în drepturile sale
începând cu data de 7 iulie 1988 şi obligă unitatea
la plata despăgubirilor băneşti precum şi la 600 lei
cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţa publică de la 9 martie
1989.

Preşedinte Judecător Judecător Grefier

Sfârşitul volumului întâi

 Redactor: Virginia Paraschiv
Coperta: Maia Martin
Tehnoredactare: Alin Oltyan

Bun de tipar: Iulie 2018. Apărut August 2018

Editura TRANSILVANIA, Str. Luminișului nr. 5/7
430333, Baia Mare, Tel: 0362401599
Mobil: 0748859034
Email: mihai_ganea10@yahoo.com

TIPĂRIT ÎN ROMÂNIA
 Culpa, dacă ar fi să-l citez pe Karl Jaspers, ar fi de patru feluri:
criminală, politică, morală și metafizică. Trecând peste penal, politic,
și moral, cu recomandarea de a se vedea opinia filozofului german,
m-aș opri puțin asupra culpei metafizice ca un concept cardinal în
filozofia culpei generale. Co-responsabilitatea în procesul de
solidaritate umană a fiecărul membru al unei comunități în fața
nedreptăților, în general, dar și a crimelor de orice fel, în special,
constituie primul pas spre conștientizarea culpei metafizice.
.......

Conștientizarea culpei metafizice reprezintă, după mine, pasul

suprem în tentația de a deveni dintr-un om bun un om și mai bun.
Personal, ce mi s-a întâmplat mie ? Dacă ar fi să fac o trecere, în
revistă, a câtorva aspecte fundamentale din existența mea sumară,
punctual aș aminti doar câteva pentru care culpa metafizică a
comunității maramureșene ar fi obligată să opereze în consecință...
Toate acestea m-au determinat să constat, cu mare tristețe că,
fără nicio obiecție, comunitatea în mijlocul căreia încă mai trăiesc, îmi
datorează scuze. Scuze și nu numai . . .

Mihai Ganea

ISBN 978-606-8423-30-2