530104 - Miecurea Ciuc

Str. Kossuth Lajos 11/3

S.C. EVATI INNOVATION RO-16932027 J19/1067/2004
tokesatti@gmail.com
S.R.L

CAIET DE SARCINI STRUCTURA DE REZISTEN

Lucrarea: CONSTRUIRE GR DINI

Beneficiar: UCDMR
Amplasament: TOPLI A, JUDEȚUL HARGHITA
Proiectant rezistan : S.C. EVATI INNOVATION S.R.L. MIERCUREA CIUC

01 - Săpături, umpluturi şi sprijiniri

02 - Executarea pernelor de balast
03 - Armarea betonului
04 - Betoane simple şi armate
05 - Cofrarea betonului
06 - Zidării
07 - Executarea sarpantei

Alte detalii cu privire la diverse operaţiuni specifice sunt precizate în

planşele proiectului. De asemenea pentru lucrările de construcţii din beton armat
(armături, cofraje şi lucrări de beton, beton armat şi beton precomprimat) se vor
respecta şi alte prevederi ale normativului "Cod de practică pentru executarea
lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat" - indicativ NE 012/2-2010,
necuprinse în prezentul caiet de sarcini.

1
 R.01 - CAIET DE SARCINI - S P TURI, UMPLUTURI ŞI SPRIJINIRI

1. GENERALIT I
S p turile generale se vor executa mecanizat.
S p turile pentru funda ii se vor executa în gropi izolate şi spa ii limitate cu mijloace manuale.

2. STANDARDE, NORMATIVE ŞI PRESCRIP II CARE GUVERNEAZ EXECU IA DE ANSAMBLU A LUCR RII

NORMATIVE:
C56-85 Normativ pentru verificarea calit ii şi recep ia lucr rilor de construc ii şi instala ii aferente.
C169-88 Normativ pentru executarea lucr rilor de terasamente pentru realizarea funda iilor construc iilor civile şi
industriale.
C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucr rilor de construc ii şi a instala iilor aferente.
C83-75 Îndrum tor privind executarea tras rii de detaliu în construc ii.
STAS-uri:
STAS 9824/0-74 Trasarea pe teren a construc iilor.
STAS 9824/1-87 Trasarea pe teren a construc iilor civile, industriale şi agrozootehnice.
STAS 5091-71 Terasamente, prescrip ii generale.

3. MATERIALE ŞI STANDARDE CARE TREBUIE RESPECTATE

Nu este cazul.

4. TESTE, VERIFIC RI ŞI PROBE CARE TREBUIE RESPECTATE

Lucr rile de s p turi trebuie recep ionate conform normativului C56-85.
Calitatea lucr rilor de umpluturi se va verifica în baza greut ii volumetrice realizate în stare uscat de 1,8 to/mc.

5. PREPARARE, CONFEC IONARE

Nu este cazul.

6. EXECUTAREA S P TURILOR ŞI SPRIJINIRILOR

4.1. La executarea s p turilor pentru funda ii trebuie s se aib în vedere urm toarele:

- men inerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii de funda ie sau în jurul funda iilor existente pe o distan
suficient , astfel încât s nu se pericliteze instala iile şi construc iile învecinate;
- când turnarea betonului în funda ie nu se face imediat dup executarea s p turii, în terenurile sensibile la ac iunea
apei, s p tura va fi oprit la o cot mai ridicat decât cota final pentru a împiedica modificarea caracteristicilor fizico-
mecanice ale terenului de sub talpa funda iei.
4.2. Necesitatea sprijinirii pere ilor s p turilor de funda ie se va stabili inând seama de adâncimea s p turii, natura,
omogenitatea, stratifica ia, coeziunea, gradul de fisurare şi umiditatea terenului, regimul de curgere a apelor
subterane, condi iile meteorologice şi climatice din perioada de execu ie a lucr rilor de terasamente, tehnologia de
execu ie adoptat etc.
4.3. În cazul când în aceeaşi incint se execut mai multe construc ii apropiate, atacarea lucr rilor se va face astfel
incât s se asigure executarea funda iilor începând cu cele situate la adâncimea cea mai mare, iar s p turile s nu
influen eze construc iile sau instala iile executate anterior şi s nu afecteze terenul de fundare al viitoarelor lucr ri
învecinate (funda ii de maşini etc.).
S p turile de lungimi mari pentru funda ii se vor organiza astfel incât, în orice faz a lucrului, fundul s p turii s fie
înclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colect rii apelor în timpul execu iei.
4.4. Se va avea în vedere ca lucr rile de epuismente s nu produc modific ri ale stabilit ii masivelor de p mânt din
zona lor de influen , sau daune datorit afluierilor de sub instala iile, construc iile şi elementele de construc ie
învecinate.
4.5. Nu se vor amplasa pu urile de colectare, în vederea dren rii terenului, sub talpa funda iilor construc iilor sau a
unor maşini sau instala ii grele.
4.6. S p turile ce se execut cu excavatoare nu trebuie s dep şeasc , în nici un caz, profilul proiectat al s p turii. În
acest scop s p tura se va opri cu 20-30 cm deasupra cotei profilului s p turii, diferen a executându-se cu alte utilaje
mecanice de finisare (buldozere, gredere) sau manual.
Dimensiunile în plan, cotele şi gradul de planitate sau prelucrare a suprafe elor s p turilor vor asigura condi iile
tehnologice, de securitate a muncii şi calitate a lucr rilor în conformitate cu legisla ia în vigoare.
4.7. În cazul terenurilor nesensibile la ac iunea apei (pietrişuri, terenuri stâncoase etc.), lucr rile de s p tur se
execut de la început pân la cota prev zut în proiect.
4.8. În cazul terenurilor sensibile la ac iunea apei s p tura de funda ie se va opri la un nivel superior cotei prev zute
în proiect, astfel:
- pentru nisipuri fine 0,20...0,30 m;
- pentru p mânturile argiloase 0,15...0,25 m;
2
- pentru p mânturile sensibile la umezire 0,40...0,50 m.
S parea şi finisarea acestui strat se va face imediat înainte de începerea execu iei funda iei.
4.9. Dac pe fundul gropii la cota de fundare apar cr p turi în teren, m surile necesare în vederea fund rii se vor
stabili de c tre proiectant.
4.10. În cazul unei umeziri superficiale, datorit precipita iilor atmosferice neprev zute, fundul gropii de funda ie
trebuie l sat s se zvânte înainte de începerea lucr rilor de executare a funda iei (betonare), iar dac umezirea este
puternic se va îndep rta stratul de noroi.
4.11. Schimbarea cotei fundului gropii de funda ie, în timpul execu iei, se poate face numai cu acordul proiectantului,
având în vedere urm toarele:
a) Ridicarea cotei fundului gropii, fa de proiect, se face dac se constat , în cursul execut rii s p turilor pentru
funda ii, existen a unui teren bun de funda ie la o cot superioar celei men ionate în proiect.
b) Coborârea cotei fundului gropii de funda ie sub cea prev zut în proiect se face dac se constat o neconcordan
a terenului cu studiul geotehnic întocmit pe amplasament.
Orice modificari de cote fa de proiect se vor consemna în registrul de procese verbale de lucr ri ascunse care va fi
semnat de constructor, beneficiar şi de geotehnician.
4.12. În cazul execut rii de s p turi lâng construc ii existente sau în curs de execu ie, se vor prevedea prin proiect
m suri speciale pentru asigurarea stabilit ii acestora (sprijinirea funda iilor sau construc iilor existente, subzidiri în
cazul unor s p turi mai adânci etc.).
Dac aceste lucr ri au fost omise din proiect, executantul nu este absolvit de obliga ia de a cerceta funda iile
existente şi a lua imediat m suri pentru a asigura stabilitatea acestor construc ii, sesizând de îndat beneficiarul şi
proiectantul lucr rii în vederea stabilirii m surilor corespunz toare.
4.13. Turnarea betonului în funda ii se va executa de regul imediat dup atingerea cotei de fundare din proiect sau a
unui strat pentru care proiectantul îşi d acordul privitor la posibilitatea de fundare a construc iei respective.
4.14. Pe parcursul execut rii lucr rilor executantul are obliga ia de a solicita prezen a proiectantului geotehnician pe
şantier la atingerea cotei de fundare şi ori de câte ori se constat neconcordan e între prevederile studiului geotehnic
şi dispunerea stratelor, a caracteristicilor terenului, a nivelului şi caracterului apelor subterane. Rezultatele cercet rilor
efectuate în timpul execu iei lucr rilor de c tre proiectant, modific rile stabilite, precum şi concluziile asupra acurate ei
privind modul de executare a solu iilor de fundare preconizate de proiectant se vor ataşa la cartea construc iei şi la
studiul geotehnic pentru completarea acestuia.
4.15. Pentru lucr rile de terasamente cu volume mari, de importan sau tehnicitate ridicat , în cazul aplicarii
unor tehnologii noi, a unor utilaje noi de s pare sau transport sau pentru lucr ri ce solicit precizie mare privind
amplasarea şi adâncimea de fundare, atacarea lucr rilor se va face numai cu condi ia execut rii lor pe baza
unui caiet de sarcini, fişe tehnologice sau proiect tehnologic.
Aceste documenta ii tehnice vor con ine toate datele necesare referitoare la opera iile ce urmeaz a se
executa pentru a asigura controlul calit ii lucr rilor, cât şi verific rile şi încerc rile care trebuie f cute la fiecare
faz de execu ie.

EXECUTAREA S P TURILOR DEASUPRA NIVELULUI APELOR SUBTERANE

Săpături cu pereţi verticali nesprijiniţi

4.16. S p turile cu pere i verticali nesprijini i se pot executa cu adâncimi pân la:
- 0,75 m în cazul terenurilor necoezive şi slab coezive; - 1,25 m în cazul terenurilor cu coeziune mijlocie;
- 2,00 m în cazul terenurilor cu coeziune foarte mare.
4.17. În cazul s p turilor cu pereti verticali nesprijiniti se vor lua urm toarele m suri pentru men inerea
stabilit ii malurilor:
- terenul din jurul s p turii s nu fie înc rcat şi s nu sufere vibra ii;
- p mântul rezultat din s p tur s nu se depoziteze la o distan mai mica de 1,00 m de la marginea gropii de
funda ie; pentru s p turi pân la 1,00 m adâncime, distan a se poate lua egal cu adâncimea s p turii;
- se vor lua m suri de înl turare rapid a apelor de precipita ii sau provenite accidental;
- dac din cauze neprev zute turnarea funda iilor nu se efectueaza imediat dup s pare şi se observ
fenomene care indic pericol de surpare, se vor lua m suri de sprijinire a peretelui în zona respectiv sau de
transformare a lor în pere i cu taluz.
4.18. Constructorul este obligat s urm reasca apari ia şi dezvoltarea cr p turilor longitudinale paralele cu
marginea s p turii care pot indica începerea surp rii malurilor şi s ia m suri de prevenire a accidentelor.

Săpături cu pereţi verticali sprijiniţi

4.19. Executarea s p turilor cu pere i verticali sprijini i se utilizeaz în urm toarele cazuri:
- adâncimea s p turii dep şeşte condi iile indicate la pct. 4.16;
- nu este posibil desf şurarea taluzului;
- când din calcul economic rezult eficien a sprijinirilor fa de s p tura executata în taluz.
4.20. Alegerea sistemului de sprijinire trebuie f cut de proiectant, pe baza datelor cuprinse în studiile
geotehnice şi a observa iilor de pe şantier.
4.21. Dup executarea mecanizat a s p turilor, în cazul când este necesara sprijinirea pere ilor, suprafe ele
acestora vor fi rectificate manual.

3
4.22. Dimensiunile în plan ale s p turii trebuie sporite corespunz tor cu grosimea sprijinirii şi cu spa iul
necesar execut rii lucr rilor propriu-zise de funda ii.
4.23. Tipul de sprijinire se va stabili func ie de natura terenului şi dimensiunile s p turii.
4.24. Pentru sprijinirea s p turilor cu adâncimi peste 3,50 m dimensiunile şi elementele necesare execut rii
sprijinirilor vor fi stabilite prin proiectul de execu ie.
4.25. S p turile de funda ii cu pere i par ial sprijini i pe o anumit adâncime a p r ii inferioare a gropii, iar
partea superioar executat în taluz se pot utiliza în cazul în care condi iile locale nu permit s parea în taluz
pe toat adâncimea sau din considerentele economice, în care caz adâncimea de sprijinire se va stabili printr-
un calcul tehnico-economic. 4.26. În cazul sprijinirii par iale a pere ilor fiec rei por iuni i se aplic prescrip ii
tehnice specifice ei.
4.27. Între partea superioar cu pere ii în taluz şi partea sprijinit , trebuie l sat o banchet orizontala de
0,50...1,00 m l ime, în func ie de în l imea por iunii în taluz.
4.28. Executantul împreun cu beneficiarul şi proiectantul lucr rii vor stabili necesitatea renun rii la
recuperarea elementelor de rezisten ale sprijinirilor în cazul în care demontarea acestora prezint pericol
pentru securitatea muncitorilor ce execut aceast opera ie sau pentru stabilitatea construc iilor şi instala iilor
învecinate.
În documenta ia întocmit în acest scop, proiectantul va prevede m surile speciale (compact ri, amenaj ri
etc.) ce trebuie luate pentru asigurarea unor condi ii de comportare corespunz toare în timp.

Săpături cu pereţi în taluz

4.29. Aceste s paturi se pot executa în orice fel de teren cu respectarea urm toarelor conditii:
p mântul are o umiditate natural de 12-18% şi se asigur condi iile ca aceasta s nu creasc ;
s p tura de funda ie nu st deschis mult timp;
panta taluzului s p turii, definit prin tangenta unghiului de înclinare fa de orizontal (tg B = h/b) s nu
dep şeasc valorile maxime admise pentru diverse categorii de p mânturi date în tabelul 1:

Tabelul 1
Adâncimea s p turii
Natura terenului pân la 3 m mai mare de 3 m

tg B = h/b tg B = h/b
nisip,pietriş 1/1,25 1/1,50
nisip argilos 1/0,67 1/1
argil nisipoas 1/0,67 1/0,75
argil 1/0,50 1/0,67
loess 1/0,50 1/0,75

4.30. S p turile nesprijinite, cu pere ii în taluz, elimin sprijinirile, îns volumul de s p tur este mult mai mare decât
în cazul s p turii cu pere i verticali sprijini i sau nesprijini i, ceea ce face ca adoptarea solu iei de s p tur cu pere ii în
taluz s se fac numai pe baza unui calcul tehnico - economic comparativ.
S P TURI SUB NIVELUL APELOR SUBTERANE
4.31. În cazul s p turilor adânci situate sub nivelul apelor subterane, îndep rtarea apei se poate efectua prin una din
metodele recomandate în anexa 1 (la prezentul normativ); sprijinirea pere ilor s p turiide
funda ie se face cu palplanşe metalice de inventar (cu sau f r ancoraje), ecrane de impermeabilitate şi pere i
adânci turna i în teren (cu sau f r ancoraje).
Sistemul de sprijinire adoptat va fi prev zut în proiect pe baza unui calcul tehnico-economic comparativ pe
variante. Pere ii adânci turna i în teren se vor utiliza numai în cazul când fac parte din lucrarea definitiv , iar
necesitatea lor rezult din calculul de dimensionare.
4.32. Pentru lucr ri deosebite, executarea s p turilor în terenuri cu ap subteran se poate realiza în incinte
etanşe închise, utilizând ecrane de etanşare realizate prin tehnologia pere ilor mula i în teren.
Ecranele de etanşare se încastreaz într-un strat de baz cu permeabilitate redus .
4.33. Dac nu este pericol de refulare a p mântului în groapa de funda ii sau de antrenare a particulelor fine de
nisip de c tre curentul apei, adâncimea de batere a palplanşelor sub nivelul s p turii (fişa) trebuie s fie de
0,50-0,75 m. În caz contrar fişa palplanşei va fi stabilit în mod corespunz tor prin calcul.
4.34. În cazul sprijinirilor cu palplanşe, se vor lua urm toarele m suri:
- ghidarea palplanşelor în tot timpul înfigerii;
- palplanşele vor avea lungimea egal cu adâncimea gropii plus adâncimea de înfigere în teren a fişei; în cazuri
excep ionale, când aceasta nu este posibil, sprijinirea se va face în dou etaje; între aceste etaje se va intercala
o banchet orizontal de circa 0,5 m.
4.35. Înfigerea palplanşelor se poate face prin vibrare sau batere. Vibrarea este indicat pentru înfigerea
palplanşelor în p mânturi necoezive, iar baterea în p mânturi coezive.

4
4.36. Dup terminarea lucr rii palplanşele folosite se vor recupera, extragerea lor f cându-se cu ajutorul troliilor
şi vinciurilor sau cu extractoare vibratoare, dup care vor fi cur ate şi depozitate corespunz tor în vederea
reîntrebuin rii.

7. VERIFIC RI ÎN VEDEREA RECEP IEI

Lucr rile de funda ie vor fi începute numai dup verificarea şi recep ionarea naturii terenului, a s p turilor şi
dup retrasarea elementelor geometrice a tuturor funda iilor, respectându-se abaterile admisibile prev zute în
anexa 2.1 la normativul pentru verificarea calit ii lucr rilor de construc ii şi de instala ii aferente (indicativ C56-
85).
Procesul verbal de recep ie a naturii terenului de fundare se va încheia între geolog, beneficiar şi
executant. În vederea recep iei se vor prezenta geologului procesele verbale de trasare şi a cotei de fundare.
Umpluturile se vor recep iona de c tre geolog în baza buletinelor de analiz privitor la greutatea
volumetric în stare uscat . Nu se va trece la lucr rile pentru realizarea pl cii de la cota ±0,00 pân nu se
recep ioneaz umpluturile.
Se vor respecta strict cele prev zute în “Sistemul de eviden în activitatea de control tehnic al calit ii
construc iilor” elaborat de IGSIC şi publicat în BC nr.2/1981.

8. M SUR TORI ŞI DECONT RI

S p turile şi umpluturile se vor pl ti la mc., conform planşelor din proiect.

9. M SURI PRIVIND TEHNICA SECURIT II MUNCII ŞI PREVENIREA INCENDIILOR

La executarea lucr rilor se vor respecta prevederile din urm toarele prescrip ii:
• Legea nr. 319/2006 – Legea securit ii şi s n t ii în munc
• HGR nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securit ii şi s n ii în munc nr. 319/2006
• HGR nr. 1091/2006 privind cerin ele minime de securitate şi s n tate pentru locul de munc
• HGR nr. 971/2006 privind cerin ele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de s n tate la
locul de munc
• HGR nr. 1028/2006 privind cerin ele minime de securitate şi s n tate în munc referitoare la utilizarea
echipamentelor cu ecran de vizualizare
• HGR nr. 1051/2006 privind cerin ele minime de securitate şi s n tate pentru manipularea manual a
maselor care prezint riscuri pentru lucr tori, în special cu afec iuni dorsolombare
• HGR nr. 1048/2006 privind cerin ele minime de securitate şi s n tate pentru utilizarea de c tre
lucr tori a echipamentelor individuale de protec ie la locul de munc .

R.02 - CAIET DE SARCINI - EXECUTAREA PERNELOR DE BALAST

PREVEDERI GENERALE

Pernele de balast care fac obiectul prezentului caiet de sarcini au grosimea limitat , de regul pân la cca 1.5 – 2.0
m şi înlocuiesc umpluturi sau alte p mânturi slabe situate deasupra nivelului apei subterane, aplicându-se de obicei
pentru ob inerea unor condi ii de fundare favorabile, similare cu acelea luate în considerare în proiectele tip sau
refolosibile. Execu ia pernelor din balast constituie lucr ri preliminare realiz rii funda iilor propriu zise, astfel încât
execu ia, verificarea şi recep ionarea acestora se face înaintea termenului planificat pentru începerea obiectelor de
construc ii.
Constructorul va respecta cu stricte e toate condi iile tehnice de execu ie stabilite prin proiect şi în cadrul prezentului
caiet de sarcini.
În acest scop, la întocmirea proiectului de organizare coordonator, se vor men iona explicit toate lucr rile specifice
execut rii pernelor de balast cât şi succesiunea lor, precum şi necesarul de utilaje şi mijloace de transport.
Unitatea executant a lucr rilor va organiza verificarea compact rii materialului din pern cu personal calificat pe
baza prevederilor legale în vigoare.

MATERIALUL DIN PERN

Granulozitatea materialului trebuie s fie continu . Pentru aceeaşi pern se va urm ri aprovizionarea de material
extras dintr-o singur carier . Nu este acceptat prezen a resturilor vegetale vizibile, buc i de lemn, deşeuri
industriale, gunoaie etc. Umiditatea balastului pus în oper se recomand a fi egal cu 6 - 8% în cazul balastului
nisipos şi de 4 - 6% pentru balast.
În cazul când terenul de baza pernei este de consisten sc zut (moale) se recomand ca primul strat al pernei s
fie realizat dintr-un material cu fragmente mari, de exemplu bolov niş, piatr spart etc.

CONDI II DE CALITATE
5
În mod curent, pe şantier, verificarea compact rii realizate se face prin determinarea greut ii volumice în stare
uscat şi a gradului de îndesare (ID) pentru fiecare strat elementar admis.
Dup realizarea pernei, verificarea compact rii pe toat grosimea acesteia, se face prin determinarea rezisten ei la
penetrare dinamic cu con de tip PDU.

UTILAJE DE COMPACTARE
Pentru compactarea materialului din pern se pot folosi utilaje terasiere din indicatorul de norme Ts/1981, specifice
materialelor granulare şi anume:

- 120KN, utilizat în mod excep ional când lipsesc

primele dou utilaje.
Aşternerea la grosimea stabilit a straturilor elementare , amestecarea şi omogenizarea materialului se face cu
buldozerul. Buldozerul şi utilajul de compactare se folosesc combinat pentru realizarea succesiv a opera iilor
specificate mai jos.

PROCESUL TEHNOLOGIC DE COMPACTARE

Executarea umpluturii din pern const din urm toarele opera iuni succesive:

erul;

rezultat în urma compact rii de prob ;

-zis a stratului elementar cu unul din utilajele de la pct.4.
Cantitatea de balast necesar pentru fiecare strat elementar necompactat se stabileşte cu ajutorul greut ii
volumice în stare uscat a balastului afânat determinat pe şantier. Cantitatea de ap ce trebuie ad ugat în
cazul când balastul are umiditate redus , sub 5%, se calculeaz în func ie de grosimea stratului elementar
înainte de compactare şi umiditatea balastului pus în oper .

COMPACTAREA DE PROB

Compactarea de prob se execut pe poligoane experimentale care pot fi încadrate chiar şi în cuprinsul pernei,
cu scopul de a stabili pentru utilajul cu care urmeaz a se lucra:

Determin rile pe sectoarele de prob se efectueaz în prezen a proiectantului geotehnician. Balastul utilizat
respectiv, utilajul de compactare vor fi acelea care urmeaz a fi folosite efectiv în lucrare. Pentru fiecare serie
de compact ri de prob constructorul prin C.T.C. va efectua determin rile indicate în cap.7, pe minim 3 probe
control. Determin rile astfel efectuate vor fi înaintate proiectantului pentru definitivarea proiectului de execu ie a
pernei, cu referire la utilaje, proces tehnologic şi condi iile de calitate a umpluturilor.

VERIFICAREA CALIT II UMPLUTURILOR

Având stabilite tipul utilajului, num rul de treceri ale utilajului, grosimea stratului elementar şi umiditatea optim
de compactare, se va trece la compactarea efectiv a straturilor pân la realaizarea grosimii pernei.
Controlul pe şantier al calit ii umpluturilor din pern const în efectuarea urm toarelor determin ri pentru
fiecare strat elementar:
-85 sau STAS 4606 -80;

-75
folosind metoda determin rii volumului cu ap şi cu folie de material plastic;
conform STAS 1913/1-82 sau STAS 4606 -80;

-83).
Pentru determinarea greut ilor volumice se poate aplica metodologia din STAS 4606-80 prin asimilare, folosind
acelaşi balast extras din groapa executat în perna compactat pentru determinarea greut ii volumice. Probele
pentru controlul compact rii se recolteaz din gropi cu diametrul minim 0,30m şi adâncimea 0,30m sau egal cu
grosimea stratului elementar compactat.
Num rul probelor de control rezult câte una pentru fiecare strat elementar şi cel pu in una la fiecare 20 - 30 m3
de material compactat. În zonele în care condi iile de compactare sunt dificile se vor recolta probe suplimentare.
Abaterea admisibil fa de gradul de îndesare prev zut în proiect este de -5% pentru valoarea medie şi de -8%
pentru cea minim , urmând a fi definitivate de proiectantul geotehnician pe baza rezultatelor ob inute prin
compactarea de prob .
Pozi ia punctelor de control se stabileşte de c tre proiectantul geotehnician, iar pe şantier, când beneficiarul
consider necesar, num rul acestora poate fi sporit, respectiv pozi ia poate fi modificat . Unitatea executant a
pernelor din balast va organiza verificarea compact rii acestora cu personal calificat, laboratorul trebuind s
6
respecte prevederile "Nomenclatorului încerc rilor de laborator" şi instruc iunile de aplicare a acestuia, în
conformitate cu Ordinul IGSIC nr.8/noiembrie 1981.
Controlul va avea caracter operativ (pe fiecare strat elementar) pentru a se putea lua din timp m surile
necesare, în cazul când se constat c umplutura din pern nu este corespunz toare.
Toate buletinele de încerc ri şi rezultate le verific rilor se consemneaz într-un registru denumit "Registru de
procese verbale pentru verificarea calit ii lucr rilor ce devin ascunse" (formular 9 -13-107).
În cazul în care condi iile de calitate nu sunt îndeplinite, se preleveaz câte dou probe din imediata vecin tate
a punctelor cu rezultate slabe, f cându-se astfel o verificare a datelor ob inute la prima serie de probe.
Dac nici aceast serie de determin ri nu îndeplineşte condi iile de calitate prescrise, compactarea stratului
respectiv se va considera insuficient , în care caz se vor lua, cu avizul proiectantului, m surile
corespunz toare.
Controlul pe şantier al calit ii umpluturilor din perna de balast se face în final, dup realizarea pernei, prin
penetr ri dinamice cu con de tip PDU, dup metodologia indicat în "Instruc iuni tehnice C176 -75".
Prin compara ia diagramelor de penetrare cu diagram a etalon ob inut la compactarea de prob , se
eviden iaz zonele insuficient compactate fa de cele compactate corespunz tor.
În cazul când, atât probele de control al calit ii umpluturilor din pern cât şi încerc rile de penetrare dinamic
cu con au dat rezultate nesatisf c toare, urmeaz a se executa încerc ri de înc rcare pe plac (STAS 8942/3 -
84). Frecven a cu care se vor executa aceste încerc ri va fi stabilit de proiectantul geotehnician în func ie de
extinderea zonelor stabilite ca necorespunz toare.

RECEP IA LUCR RILOR

Recep ionarea lucr rilor de umplutur în perna de balast compactat se va face în conformitate cu prevederile
"Instruc iunilor pentru verificarea calit ii şi recep ia lucr rilor ascunse la construc ii şi instala ii aferente" şi a
Normativului C56-85.
Ca opera iuni specifice se vor controla şi procesele verbale de lucr ri ascunse precum şi documenta ia de
şantier privind prevederile din Normativul C169 -88 cap.7.3. Umpluturile din perna de balast vor fi recep ionate
pe parcurs şi anume pe fiecare strat elementar pentru a se evita refaceri costisitoare.

R.03 - CAIET DE SARCINI - ARMAREA BETONULUI

1. GENERALIT I
Acest capitol cuprinde specifica ii pentru lucr rile de confec ionare şi montare a arm turilor.

2. STANDARDE DE REFERIN
NE012-99 - Normativ pentru executarea lucr rilor din beton şi beton armat
C.56-89 - Normativ pentru verificarea calit ii şi recep ia lucr rilor de construc ii
C.28-83 - Instruc iuni tehnice pentru sudarea arm turilor de o el beton
STAS 438/1-80 - O el beton laminat la cald
P130-99 - Normativ privind urm rirea comport rii în timp a construc iilor
3. MATERIALE ŞI PRODUSE
O el beton rotund, neted OB.37 - STAS 437/1-80;
O el beton cu profil periodic PC.52 - STAS 438/1-80;
Sârm moale - STAS 880-80;
Sârm tras pentru beton armat - STAS 438/2-80;
Plase sudate pentru beton armat - STAS 438/3-80;

4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

Livrarea o elului beton se face numai conform prevederilor în vigoare şi înso it de certificate de calitate care
vor cuprinde:
- valorile propriet ilor mecanice rezultate din încerc ri;
- rezultatele îndoirii la rece;
- rezultatele analizei chimice.

Livrarea o elului beton se face în leg turi de bare sau colaci, masa minim a unui colac este de 40kg,
iar masa maxim este de 600kg.
- colacii vor fi lega i strâns în trei sau mai multe locuri;
- marcarea se va face prin vopsire;
- depozitarea o elurilor pentru arm turi se va face astfel încât s se evite:
a) condi iile care favorizeaz corodarea o elului;
b) murd rirea acestuia cu p mânt sau alte materiale.

5. EXECU IA LUCR RILOR DE ARMARE A BETONULUI

7
 5.1. Cur irea şi îndreptarea barelor sunt opera ii care trebuie efectuate înaintea t ierii şi
fason rii acestora.
La cur ire se va îndep rta:
1. p mântul, urmele de ulei, vopsea sau alte impurit i;
2. rugina readerent care se desprinde prin lovire cu ciocanul;
3. rugina aderent , prin frecare cu peria de sârm în zona de sudare a barelor care urmeaz s fie
îndoite prin sudur .

Dup îndep rtarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente, reducerea dimensiunilor sec iunii barei
nu trebuie s dep şeasc abaterile limit la diametru prev zute în anexa III.1 din Normativul NE012-99 şi
anume:
- pentru bare cu D 25mm abatere limit de -0,5mm;
- pentru bare cu D 25mm abatere limit de -0,75mm
O elul beton livrat în colaci sau bare îndoite, trebuie s fie îndreptat înainte de a se proceda la t iere şi
fasonare, f r a se deteriora îns profilul. La întinderea cu troliul, alungirea maxim nu va dep şi 2mm/m.
Nu se admite ruperea nervurilor sau a proeminen elor în cursul opera iei de îndreptare.
5.2. Fasonarea barelor, confec ionarea şi montarea carcaselor de arm tur se va face în strict
conformitate cu prevederile proiectului. Barele t iate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în aşa
fel încât s se evite confruntarea lor şi s se asigure p strarea formei şi cur eniei în momentul mont rii.
Arm turile sevor termina cu sau f r ciocuri, conform prevederilor din proiect. În cazul arm turilor
netede, ciocul se îndoaie la 180 cu raza interioar de min.2,5 d şi por iunea dreapt de la cap t de 3 d.
În cazul arm turilor cu profil periodic, ciocul se îndoaie la 90 , cu raza interioar de minimum 2,5 d şi por iunea
dreapt de la cap t de 7 d completate cu prevederi suplimentare din STAS 10107/0-90, cap.6.4, 6.5, 6.,2, 6.3.
Îndoirea barelor înclinate, a celor de trecere din stâlpi în grinzi sau a celor de trecere peste col ul unui cadru se
va face dup un arc de cerc cu raza de cel pu in 10 d.
Capetele barelor înclinate trebuie s aib o por iune dreapt cu lungimea de cel pu in 20 d în zonele
întinse cu cel pu in 10 d în zone comprimate.
În cazul etrierilor care se îndoaie dup un unghi drept, cercul de îndoire va fi de minimum 2 d (D = diametrul
etrierului).
Fasonarea ciocurilor şi îndoirea arm turilor se execut cu o mişcare lent , f r şocuri. La maşinile de îndoit cu
dou viteze, nu se admite curbarea barelor din o eluri cu profil periodic la viteza mare a maşinii. Fasonarea
barelor cu diametre mai mari de 25mm se face la cald.
Se recomand s nu se execute fasonarea arm turilor la temperaturi sub -10 C.
5.3. Legarea arm turilor trebuie efectuat la încrucişarea barelor, prin leg turi cu sârm neagr sau prin
sudur electric prin puncte.
Când legarea se face cu sârm , se vor utiliza 2 fire de sârm de 1...1,5mm diametru.
Re elele de arm turi din pl ci şi din pere i vor avea legate în mod obligatoriu dou rânduri de încruciş ri
marginale, pe întreg conturul. Restul încruciş rilor, din mijlocul re elelor, vor fi legate din 2 în 2 în ambele
sensuri (şah).
La grinzi şi stâlpi, vor fi legate toate încruciş rile barelor arm turii cu col urile etrierilor, sau cu ciocurile
agrafelor. Restul încruciş rilor acestor bare, cu por iunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai în şah (cel pu in
din 2 în 2).
Barele înclinate vor fi legate, în mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se încrucişeaz . Etrierii şi agrafele
montate înclinat fa de arm turile longitudinale vor lega de regul de toate barele longitudinale cu care se
încrucişeaz .
5.4. Plasele sudate se vor folosi ca arm turi pentru elemente din beton armat, monolite sau
prefabricate (pl ci pentru planşee şi acoperişuri etc) solicitate de regul numai de înc rc ri statice.
Utilizarea plaselor sudate se va face în conformitate cu prevederile Normativului NE012-99 (pct.3, 25...3.30) a
Instruc iunilor P 59-80 şi Catalogul MIM ISPS Buz u 1978.
Plasele sudate se vor depozita în locuri acoperite f r contact direct cu p mântul pe loturi de aceleaşi tipuri şi
notate corespunz tor.
Înc rcarea, desc rcarea şi transportul plaselor sudate se vor face cu grij , evitându-se izbirile şi deformarea lor
sau desfacerea sudurii.
Calitatea sudurilor sau a plaselor sudate se verific prin încerc ri pe epruvete, precum şi prin încerc ri
pe plase conform prescrip iilor men ionate în anexa I.1 la Normativul NE012-99.
În cazul în care plasele sunt acoperite cu rugin se va proceda la înl turarea prin periere în cel pu in 5 zone de
câte minimum 20cm, pentru fiecare arm tur care intr în alc tuirea plasei.

5.5. Înn direa barelor se face în conformitate cu prevederile proiectului. În cazurile în care prin proiect
nu se indic locul şi modul de înn dire a barelor, se vor respecta urm toarele reguli:
- pozi ia înn dirii se va stabili de c tre conducc torul de lot care conduce direct execu ia lucr rilor respective, în
zonele cu cele mai reduse solicit ri;
- înn direa se efectueaz inând seama de prevederile din cap. II "Caiet de sarcini" din prezentul material.

8
 5.6. Montarea arm turilor se poate face bar la bar (bare flotante) sau sub form de subansambluri
(carcase sau plase sudate) realizate în ateliere centralizate sau organizate în apropierea obiectivului. Utilizarea
subansamblurilor realizate în condi ii industriale, asigur o creştere a productivit ii muncii.
La terminarea mont rii arm turilor, datorit importan ei deosebite a calit ii execu iei acestora cât şi a
faptului c dup turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace simple, acestea vor fi obligatoriu
recep ionate, încheindu-se procese verbale de lucr ri ascunse.
Pentru a se putea face o compara ie cu cantitatea de arm tur prev zut în devize, este necesar s se
in o eviden a consumurilor pe obiect sau p r i de obiecte.
5.6.1. Montarea barelor flotante deşi nu constituie un procedeu recomandabil se utilizeaz la funda ii,
grinzi (în special la cele continue), pere i şi pl ci.
Executarea lucr rilor se va face cu grij pentru a nu introduce în cofraj p mânt, murd rii sau alte corpuri
care ar d una calit ii betonului. La executarea funda iilor, pe stratul de beton de egalizare se aşeaz barele
fasonate conform proiectului, legându-se între ele şi montând distan ierii pentru asigurarea stratului de
acoperire cu beton.
Se introduc de asemenea must ile pentru stâlpi sau pere i şi se fixeaz de arm tura
funda iei.Radierele se realizeaz prin introducerea întâi a barelor plasei inferioare (drepte sau ridicate) pe
locurile însemnate anterior. Peste ele se aşeaz barele pe direc ie perpendicular şi se leag . Se aşeaz
caprele de rezemare a plasei superioare şi se fixeaz , dup care se introduc barele plasei superioare, mai întâi
pe o direc ie şi apoi pe cealalt , legându-se intersec iile conform prevederilor constructive.
Urmeaz introducerea distan ierilor pentru realizarea stratului de acoperire cu beton.
Stâlpii se realizeaz prin urm toarele opera ii:
- introducerea barelor verticale şi legarea lor de must i;
- ridicarea etrierilor şi legarea lor de sus în jos la distan e conform proiectului;
- verificarea verticalit ii carcasei realizate şi ancorarea ei pân la realizarea cofrajului.
Grinzile se monteaz dup execu ia stâlpilor, respectându-se ordinea opera iilor de mai jos:
- însemnarea pe marginea cofrajului a pozi iei etrierilor;
- introducerea etrierilor în cofraj cu partea deschis în sus;
- introducerea barelor drepte de la partea interioar a grinzii şi legarea lor;
- aşezarea şi legarea restului barelor (ridicate, drepte de la partea superioar etc);
- închiderea etrierilor şi legarea barelor cu sârm .
Pere ii. Arm tura se monteaz de regul dup ce cofrajul unei fe e a peretelui este gata executat.
- se realizeaz prima re ea de bare (orizontal ) şi vertical ;
- se fixeaz de cofraj prin simple cârlige sau dispozitive;
- se realizeaz a doua re ea de bare;
- se fixeaz prin distan ieri de prima re ea şi se leag toate barele;
- se monteaz al doilea panou al cofrajului.
Pl cile. Se armeaz în urm toarea ordine a opera iilor:
- însemnarea pe cofraj a pozi iei barelor;
- aşezarea barelor drepte şi legarea lor cu sârm de arm tura grinzilor sau centurilor;
- se monteaz apoi barele ridicate (care pot fi aduse fasonate de la banc sau pot fi fasonate cu dispozitivul
reglabil special);
- se aşeaz deasupra arm tura de reparti ie şi se leag cu sârm .
În cazul pl cilor armate pe dou direc ii care nu au bare de reparti ie, se monteaz mai întâi barele
drepte şi ridicate din rândul de jos pe direc ia indicat în proiect, pe care se aşeaz al doilea rând şi se leag .
Se monteaz de asemenea barele de montaj şi c l re ii.
Men inerea distan ei fa de cofraj se face cu distan ieri (pentru primul rând) şi cu capra (pentru al doilea rând).
Circula ia pe por iunea montat se face pe o podin special sau pe dulapi, sprijinite de asemenea, pe
capre.
5.6.2. Montarea carcaselor se face de regul cu ajutorul mijloacelor mecanice de ridicat, dotate cu dispozitive
adecvate care permit montarea f r a le deforma sau deteriora.
Efectuarea montajului carcaselor necesit o serie de preg tiri printre care:
- partea de construc ie în care se face montarea s fie degajat de alte elemente sau materiale de construc ii;
- elementele de cofraj s fie deschise;
- cofrajul s fie cur at de murd rii, moloz, rumeguş, capete de scândur , z pad etc;
- verificarea dimensiunilor geometrice ale cofrajului.
Aşezarea în cofraj a carcaselor trebuie f cut cu grij pentru a nu produce deformarea acestora sau
chiar a cofrajului. Montarea carcaselor pentru stâlpi se face prin legarea la partea de jos de barele funda iei sau
ale stâlpului inferior.
Carcasele grinzilor se duc la locul de montaj şi se aşeaz cu un cap t pe cofraj, pe un suport, iar al
doilea cap t se las în jos pe cofraj. Dup aceasta, se scoate suportul şi se las întreaga carcas , dup care se
verific acoperirea cu beton, fixându-se definitiv carcasa.
Opera iunile necesare mont rii carcaselor sunt:
- prinderea carcasei de dispozitivul de ridicat care este legat de cârligul macaralei;
- ridicarea carcasei spre locul de montaj şi legarea ei de must ile l sate în acest scop pentru a o fixa;
- desfacerea dispozitivului de ridicat al carcasei.
9
5.6.3. Montarea plaselor sudate comport o anumit opera iune preg titoare ce are ca scop scurtarea timpului
de armare şi ob inerea unei calit i superioare, aceste opera ii sunt:
verificarea dimensional şi calitativ a plaselor;
remedierea defectelor constatate (noduri slabe sau desf cute);
prelucrarea propriu-zis prin t ieri, decup ri, leg ri de bare suplimentare etc.
5.6.4. Montarea arm turii se poate face în dou moduri:
- la sol, cu introducerea ulterioar în cofraj, solu ie ce permite realizarea cofrajului şi arm turii în paralel.
Pe o platform din raza de ac iune a mijlocului de ridicare se realizeaz arm tura (inferioar , superioar ,
distan ieri etc) dup care cu un dispozitiv cadru se ia şi se monteaz în cofraj.
- montarea direct în cofraj, plas cu plas , care necesit însemnarea cu cret a pozi iei plaselor pe
cofraj. Productivitatea muncii este mai sc zut dar se limiteaz posibilitatea erorii.
Plasele ancorate pe reazeme se monteaz prin t ierea ultimei bare transversale şi introducerea prelungirii
barelor longitudinale între etrierii reazemelor.
La realizarea arm turii cu ajutorul plaselor sudate trebuie urm rit ca:
- ultimele dou bare marginale de pe fiecare latur a plaselor s nu prezinte mai mult de 5% noduri
nesudate (fa de num rul total de noduri pe bar ) şi în nici un caz dou noduri al turate nesudate;
- aşezarea plaselor s se fac într-o succesiune care s permit , f r a stânjeni, montarea plaselor
urm toare:
- înn dirile prin petrecere s fie executate corect;
- s se asigure men inerea pozi iei plaselor în timpul beton rii şi asigur rii grosimii stratului de acoperire
cu beton.
5.7. Stratul de acoperire cu beton a barelor din elementele de beton armat, are drept scop
asigurarea protec iei arm turii contra eroziunii şi buna conlucrare a acesteia cu betonul.
Grosimea necesar a stratului de beton pentru acoperirea arm turilor este indicat în cap.II al prezentei
lucr ri.Montarea arm turilor va fi efectuat în pozi iile prev zute în proiect, asigurându-se men inerea acestor
pozi ii şi în timpul turn rii betonului.
La montare se vor prevedea:
- cel pu in 3 distan ieri la fiecare metru p trat de plac sau perete;
- cel pu in un distan ier la fiecare metru liniar de grind sau stâlp;
- cel pu in un distan ier la fiecare 2m liniari de grind în zona cu arm tura pe dou sau mai multe
rânduri.
Distan ierii pot fi confec iona i din mas plastic sau prisme de mortar prev zute cu câte o sârm pentru
a fi legate de arm turi. Se interzice folosirea cupoanelor de o el beton.
Pentru men inerea în pozi ie a arm turilor de la partea superioar a pl cilor, se vor folosi capre din o el
beton sprijinite pe cofraj şi dispuse între ele la distan de maximum 1m (respectiv 1buc/mp). În cazul pl cilor în
consol , distan a dintre caprele de men inere a pozi iei arm turii va fi de maximum 50cm (respectiv 4buc/mp).
Praznurile şi pl cu ele metalice înglobate vor fi fixate prin puncte de sudur şi arm tura elementului,
sau vor fi legate cu sârm de cofraj sau arm turi, asigurând men inerea pozi iei carcaselor în timpul turn rii
betonului.
Se recomand ca atunci când se dispune de mijloace mecanice de ridicare şi montaj, arm tura s se
monteze sub form de carcase preasamblate, de preferin sudate prin puncte.
5.8. Înlocuirea arm turilor se poate efectua, în cazul în care nu se dispune de sortimentul şi
diametrele prev zute în proiect, cu respectarea urm toarelor condi ii:
- adaptarea altor diametre, de acelaşi tip de o el cu cel înlocuit se va face încât aria arm turii s rezulte
egal cu cel mai mult 5% mai mare decât cea din proiect;
- în cazul arm turilor de rezisten din grinzi, diametrul mai mare decât cel prev zut în proiect, dar f r
a se schimba tipul de o el;
- distan ele minime şi respectiv maxime, rezultatele între bare, precum şi diametrele minime adoptate
trebuie s îndeplineasc condi iile din cap.II;
- înlocuirea arm turilor cu bare din alt tip de o el decât cel prev zut în proiect, se va efectua numai pe
baza datelor precizate de proiectant.
5.9. Executarea lucr rilor de arm turi pe timp friguros
În scopul continu rii activit ii de construc ii pe perioada de timp friguros (15 noiembrie - 15 martie)
proiectul de organizare va fi completat de c tre executant cu 30 zile înaintea începerii acestei perioade, cu
m suri menite s fac posibil aceast continuare.
În afara m surilor generale care se iau pe şantier, pentru lucr rile de arm tur se vor avea în vedere
urm toarele m suri speciale:
- depozitarea arm turilor se va face de preferin în spa iile acoperite disponibile, iar în cazul c
acestea nu exist , se vor proteja (cu prelate, folii), astfel încât s se evite c derea z pezii sau formarea ghe ii
pe suprafa a barelor;
- barele pe suprafa a c rora s-a format ghea , trebuie cur ate înainte de prelucrare, prin cioc nire cu
ciocan de lemn, prin jet de ap fierbinte, aer cald sau abur. La fel se procedeaz şi în cazul arm turilor montate,
dar numai cu pu in timp înaintea turn rii betonului, pentru a nu se forma din nou ghea a (pojghi a) de ghea .
- este interzis dezghe area cu ajutorul fl c rii, deorece prin afumarea suprafe ei o elului se micşoreaz
aderen a la beton;
10
 - fasonarea arm turii se va face la temperaturi pozitive (în cazuri speciale şi sub 0°C), folosind, dup
posibilit i, spa ii închise;
- la funda iile puternice armate, montarea arm turilor se va face numai cu pu in timp înainte de turnare,
deoarece în cazul unei eventuale înghe ri, arm tura ar împiedica opera iunea de dezghe are a fundului
s p turii;
- por iunile de arm turi care r mân afar din beton dup turnarea acestuia, se vor izola cu grij prin
învelirea cu pâsl mineral , câl i etc şi carton asfaltat, pentru a nu se produce înghe area betonului care ader
la ele;
- în cazul în care sunt necesare suduri, acestea nu vor fi executate la temperaturi sub -5 °C decât cu
înc lzirea barelor de sudat la 40-50 °C;
- nu se admite sudarea în locuri neacoperite pe timp de ploaie, furtun sau ninsoare;
- leg turile de bare, plase sau carcase care trebuie ridicate în vederea mont rii, se vor cur a de
z pad sau ghea ;
- cablurile (şufele) pentru ridicare vor fi de asemenea cur ate de z pad sau ghea şi vor fi verificate
vizual dac sunt bune pentru a fi utilizate f r toroane sau sârme rupte. Legarea sarcinii se face numai de c tre
oameni instrui i în acest sens, iar comanda de ridicare se va da numai de şeful forma iilor de lucru;
- pentru asigurarea bunei func ionalit i a utilajelor de debitat-fasonat, ac ionate de motoare electrice, se
vor lua m suri de protejare a motoarelor împotriva intemperiilor. Se va verifica consisten a unsorii în lag re, se
va sufla cu aer sub presiune la colector şi bobinaj pentru eliminarea prafului sau a umezelii.
Se recomand ca prin proiectul de organizare amintit s nu se programeze executarea lucr rilor a c ror
protec ie împotriva înghe ului este dificil sau costisitoare (pl ci sub iri în înc peri unde se asigur uşor
temperaturi necesare lucrului normal - fason ri, asambl ri de carcase etc) sau lucr ri la elemente de construc ii
masive executate în spa ii care pot fi uşor închise (funda ii etc).

6. CONDI II DE CALITATE, VERIFICAREA ŞI RECEP IA LUCR RILOR DE ARM TURI

La terminarea mont rii arm turii în fiecare element de construc ie în care urmeaz a se turna beton,
trebuie efectuat o verificare foarte minu ioas privind calitatea acestor lucr ri, deoarece ele constituie
"LUCR RI ASCUNSE", deci nu mai pot fi controlate ulterior cu mijloace simple.
Verific rile trebuie efectuate de c tre beneficiar (dirigintele de şantier), executant (şeful de lot) şi proiectant şi
trebuie s se refere la toate aspectele lucr rii şi anume:
-num rul, diametrul, pozi ia barelor în diferite sec iuni transversale, caracteristice elementului de
structur ;
- distan a dintre etrieri, diametrul acestora şi modul lor de fixare;
- lungimea por iunilor de bare care dep şesc reazemele sau care urmeaz a fi înglobate în elemente
care se toarn ulterior (must i);
- lungimi de petrecere la înn diri;
- calitatea sudurilor;
- num rul şi calitatea leg turilor dintre bare;
- dispozitivele de men inere a pozi iei arm turilor în cursul beton rii (capra, distan ieri etc.)

- modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire sau beton al arm turii;

- pozi ia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor.
Aceste elemente se consemneaz cronologic în: REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PENTRU
VERIFICAREA CALIT II LUCR RILOR CE DEVIN ASCUNSE.
Nu sunt valabile procesele verbale de lucr ri ascunse încheiate numai de şeful de lot.
Nu se admite trecerea la o nou faz de execu ie, înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza
precedent , dac aceasta devine o lucrare ascuns .
Valabilitatea procesului verbal de lucr ri ascunse este de 7 zile; dac în acest timp nu s-au executat beton rile,
trebuie ref cut procesul verbal.
Este interzis prezentarea la banca finan atoare în vederea decont rii taloanelor de plat a obiectelor pentru
care nu exist proces verbal de lucr ri ascunse care s ateste în mod indubitabil c lucr rile sunt de calitate
conform cu proiectul sau cu prescrip iile tehnice, sau c în urma remedierilor efectuate au fost aduse în aceast
situa ie.
În procesul verbal de lucr ri ascunse încheiat dup decofrarea elementului din beton se va consemna şi pozi ia
must ilor.
Se interzice cu des vârşire s se execute lucr ri care s înglobeze sau s ascund defecte ale structurii de
rezisten sau care s împiedice accesul şi repara iile corecte ale acestora.
Registrul constituie un document oficial şi ca atare se numeroteaz şi se parafeaz de c tre directorul
intreprinderii de execu ie sau împuternicitul s u.
Este obligatorie completarea cu cerneal a tuturor rubricilor, iar ruperea foilor şi şters turile sunt interzise.
Registrul va fi vizat de c tre organele de control tehnic ale intreprinderii executante şi ale beneficiarului, ale
forurilor tutelare, precum şi de c tre proiectant.
Scopul procesului verbal de lucr ri ascunse este de a se consemna calitatea lucr rilor şi conformitatea lor cu
proiectul şi prescrip iile tehnice în vigoare (inclusiv abaterile admisibile).
11
Remedierile defec iunilor sau ale abaterilor mai mari decât cele admisibile, se vor efectua numai cu avizul scris
al beneficiarului şi respectiv al proiectantului.
Dup executarea remedierilor, se va întocmi un nou proces verbal de lucr ri ascunse.

7. NORME DE PROTEC IA MUNCII ŞI PSI

Se vor prelucra şi respecta de c tre to i factorii interesa i, urm toarele acte normative:
- Norme republicane de protec ia muncii (elaborate de Ministerul Muncii şi Ministerul S n t ii în anul 1975, cu
modific ri în 1977);
- Norme de protec ia muncii în activitatea de construc ii-montaj (aprobate cu Ordinul MCInd nr.1233/D din
decembrie 1980);
- Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi Norme de dotare cu maşini, instala ii, utilaje, aparatur ,
echipamente de protec ie şi substan e chimice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor (elaborat de INCERC,
aprobat de MCInd cu Ordinul nr.18/M din 8 iulie 1976).

La executarea lucr rilor se vor respecta prevederile din urm toarele prescrip ii:
• Legea nr. 319/2006 – Legea securit ii şi s n t ii în munc
• HGR nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securit ii şi s n ii în munc nr. 319/2006
• HGR nr. 1091/2006 privind cerin ele minime de securitate şi s n tate pentru locul de munc
• HGR nr. 971/2006 privind cerin ele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de s n tate la
locul de munc
• HGR nr. 1028/2006 privind cerin ele minime de securitate şi s n tate în munc referitoare la utilizarea
echipamentelor cu ecran de vizualizare
• HGR nr. 1051/2006 privind cerin ele minime de securitate şi s n tate pentru manipularea manual a
maselor care prezint riscuri pentru lucr tori, în special cu afec iuni dorsolombare
• HGR nr. 1048/2006 privind cerin ele minime de securitate şi s n tate pentru utilizarea de c tre
lucr tori a echipamentelor individuale de protec ie la locul de munc
• HGR nr. 1146/2006 privind cerin ele minime de securitate şi s n tate pentru utilizarea în munc de
c tre lucr tori a echipamentelor de munc
• Ordinul ministrului muncii, solidarit ii sociale şi familiei nr. 753/2006 privind protec ia tinerilor în
munc
• Ordinul ministrului muncii, solidarit ii sociale şi familiei nr. 755/2006 pentru aprobarea formularului
pentru înregistrarea accidentului de munc – FIAM şi a instruc iunilor de completare a acestuia
• Directiva Consiliului Comunit ilor Europene 89/391/CEE privind introducerea de m suri pentru
promovarea îmbun t irii securit ii şi s n t ii lucr torilor la locul de munc
• Norme republicane de protec ia muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul S n t ii cu
ordinele nr.34/1975 şi respectiv 60/1975, cu modific rile aduse prin Ordin nr.39/77 şi 110/30/77 (b.d.i. 3-4/77 şi
5-6/79);
• Normele de protec ia muncii în activitatea de construc ii-montaj, aprobate de M.C.Ind. cu Ordinul
nr.1233/D.1980.
• Ordinul MMPS 57/1996 privind norme generale de protec ia muncii;
• Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 privind protec ia şi igiena muncii în construc ii – ed. 1995;
• Ordinul MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la în l ime;
• Ordinul MMPS 255/1995 – normativ cadru privind acordarea echipamentului de protec ie individual ;
• Normativele generale de prevenirea şi stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul MI nr.
775/22.07.1998;
• Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii;
• Decretul nr. 466/1979 privind regimul produselor şi substan elor toxice;

• Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive;

• Alte acte normative în vigoare în domeniu la data execut rii propriu-zise a lucr rilor.
• Legea nr. 307/2006 privind ap rarea împotriva incendiilor
• Ordinul ministrului administra iei şi internelor nr. 1435/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind avizarea şi autorizarea privind securitatea la incendiu şi protec ia civil
• P 118-1999 – Normativ privind siguran a la foc a construc iilor
• NP 086-2005 – Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instala iilor de stingerea
incendiilor
• C 300 – 1994 – Normativ de prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata execut rii lucr rilor de
construc ii şi instala ii aferente acestora
În afara m surilor generale de protec ia muncii trebuie respectate m surile specifice lucr rilor de arm turi şi
anume:
• barele de beton se descol cesc şi se îndreapt pe un teren de lucru separat şi împrejmuit, la o
distan de minimum 2m de spa iile de circula ie;
• la diferite utilaje folosite pentru îndep rtarea (descol cire), t iere, îndoire, pretensionare, transport etc
a o elului beton se vor respecta instruc iunile specifice fiec rui utilaj;
12
 • la mecanismul de îndep rtare se vor respecta:
• înaintea pornirii motorului se va face acoperirea cu ap r toare de protec ie;
• capetele barelor se fixeaz numai când mecanismul de îndreptat nu este în func iune;
• por iunea de trecere a barelor pe tambur trebuie acoperit pe timpul func ion rii;
• t ierea barelor se face cu ştan e mecanice sau electrice; barele mai scurte de 0,30m nu se in cu
mâna; cu itele ştan elor trebuie s fie bine ascu ite şi fixate astfel ca distan a dintre ele s fie mai mic de 1mm;
• îndoirea manual a barelor trebuie f cut cu chei speciale care trebuie s fie în bun stare;
• în timpul cur irii barelor de rugin , muncitorii trebuie s poarte ochelari de protec ie, iar rugina şi
praful trebuie îndep rtate cu perii sau m turi;
• la elementele izolate, grinzi - montarea arm turilor se face prin partea lateral a cofrajului (şi nu din
interiorul lui) care dup montare se închide;
• la carcasele care se monteaz vertical, este interzis s se lege barele stând pe etrieri lega i interior
sau pe barele arm turii;
• carcasele de arm turi pentru stâlpi, grinzi, pilo i etc se sudeaz în pozi ie orizontal pe capre sau pe
suporturi metalice;
• circula ia pe arm turile carcaselor sudate este interzis ;
• dac arm turile sunt montate în apropierea unei linii electrice aflate sub tensiune, se iau m surile de
electrosecuritate necesare;
• m suri de electrosecuritate se iau şi în cazul execut rii lucr rilor de sudur ;
• montarea arm turilor planşeelor se face numai dup verificarea sus inerilor cofrajelor ca s poat
prelua greutatea oamenilor şi arm turilor;
• este interzis prezen a oric rei persoane în apropierea muncitorilor care fasoneaz manual o el beton,
deoarece exist pericol de lovire în cazul sc p rii barelor;
• este interzis a se executa de pe cutia cofrajului montarea arm turilor în grinzi sau alte elemente
izolate; trebuie amenajate, pe partea lateral a cofrajului, schele de lucru cu balustrade de 0,70m;
• pentru montarea arm turilor la în l ime, când nu este posibil a se realiza parapete de protec ie,
muncitorii vor fi dota i cu centuri de siguran ;
• pe toat durata lucr rilor, muncitorul este obligat s poarte pe cap cascheta de protec ie;
• ag area, manipularea şi depozitarea barelor fasonate sau a carcaselor, se va face în strict
concordan cu m surile de securitate specifice.

R.04 - CAIET DE SARCINI - BETOANE SIMPLE ŞI ARMATE

1. GENERALIT I
În acest capitol sunt prezentate, pe m rci şi elemente de construc ii, condi iile de preparare şi punere în
oper a betonului.
2. MATERIALE ŞI PRODUSE
2.1. Betonul marf - betonul pus în oper - trebuie livrat obligatoriu de sta ii de betoane
autorizate şi trebuie s fie înso it obligatoriu de fiş de calitate.
Sortimentele de beton ce se livreaz trebuie s respecte, pentru fiecare marc , urm toarele
caracteristici prev zute de norme:
• consisten ;
• m rirea maxim a agregatelor;
• tipul de ciment utilizat.

2.2. Ciment
Stabilirea cimentului s-a f cut inând seama de urm toarele criterii:
• marca betonului;
• condi ii de execu ie;
• condi ii de exploatare.

Pentru alegerea tipului de ciment pentru funda ii s-a inut seama de agresivitatea apei subterane.
2.3. Agregate
Pentru prepararea betoanelor, având densitatea aparent între 2201 şi 2500kg/mc, se folosesc
agregate grele, provenitte din sf râmarea natural sau din concasarea rocilor.
Agregatele trebuie s provin din roci stabile, adic nealterabile de aer, ap sau înghe , se interzice
folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau şistoase.

2.4. Apa
Apa utilizat la prepararea betonului trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii:
• s fie limpede şi f r miros;
• s aib reac ie neutr , slab acid sau slab alcalin (pentru max.=10; pt. min.=4);
13
 • s nu con in deşeuri sau scurgeri provenite de la fabrici de celuloz , zah r, glucoz , acid
sulfuric, vopsele, cocserii, ateliere de galvanizare)

2.5. Livrarea, depozitarea, manipularea

Cimentul poate fi depozitat în saci sau în vrac.
Depozitarea cimentului ambalat în saci trebuie s se fac în înc peri închise, f r umezeal , bine aerisite.
P strarea cimentului în vrac se face în depozite tip siloz.
Durata de depozitare nu va dep şi 3 luni de la data fabric rii pentru cimenturile cu înt rire normal şi respectiv
o lun în cazul cimenturilor cu înt rire rapid (RIM).
Cimentul depozitat un timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuin at la lucr ri de beton şi beton armat decât
dup verificarea st rii de conservare şi a rezisten elor mecanice.
Cimenturile care vor prezenta rezisten e mecanice inferioare limitelor prescrise m rcii respective, vor fi
declasate şi utilizate numai în domeniul corespunz tor noii m rci.
Înainte de folosirea cimentului se va face controlul calit ii cimentului, efectuându-se urm toarele verific ri:
• constatarea existen ei certificatului de calitate
• examinarea st rii de conservare
• determinarea începutului şi sfârşitului zilei
• verificarea constan ei de volum

Aceste verific ri se respect lunar precum şi în cazul evenimentelor accidentale ca: umezire, amestecare cu
corpuri str ine.
Depozitarea agregatelor se face pe platforme betonate şi separat pe sorturi compartimentate corespunz tor
evit rii amestec rii cu alte sorturi.

3. EXECUTAREA LUCR RILOR DE BETONARE

3.1. Prepararea şi transportul betonului
Prepararea şi verificarea caracteristicilor betonului se face corespunz tor preciz rilor din Normativul NE012-99,
cap.5.
Transportul betonului de lucrabilitate L.3 şi L.4 (tasarea conului cu 5-9cm respectiv 10...15cm) se face cu
autoagitatoare, iar a celor cu lucrabilitate L.2 (tasarea conului cu 1...4cm) cu autobasculante cu ben amenajate
corespunz tor.
Se admite transportul betonului de lucrabilitate L.3 cu autobasculanta cu condi ia ca la locul de desc rcare s
se asigure reomogenizarea amestecului.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagone i, benzi transportoare, jgheaburi sau
roabe.
Mijloacele de transport trebuie s fie etanşe pentru a nu permite pierderile laptelui de ciment. Pe timp
de arşi sau ploaie, suprafa a liber de beton trebuie s fie protejat , astfel încât s se evite modificarea
caracteristicilor betonului.
Durata de transport se consider din momentul începerii înc rc rii mijlocului de transport şi sfârşitul
desc rc rii acesteia şi nu poate dep şi valorile de mai jos decât când se utilizeaz aditivi întârzietori:

Temperatura amestecului de Durata maxim de transport* (minute)

beton

°C Cimenturi de marca Cimenturi de marca

35 40
între 10 şi 30°C 60 30
sub 10°C 90 60

Ori de câte ori intervalul de timp dintre desc rcarea şi reînc rcarea cu beton a mijloacelor de transport
dep şeşte o or , precum şi la întreruperea lucrului, acestea vor fi cur ate cu jet de ap .
3.2. Preg tirea turn rii betonului
Înainte de a se începe turnarea betonului se vor verifica:
• coresponden a cotelor cofrajelor, atât în plan orizontal cât şi pe vertical , cu cele din proiect;
• orizontalitatea şi planeitatea cofrajelor pl cilor şi grinzilor;
• verticalitatea cofrajelor stâlpilor sau diafragmelor şi coresponden a acestora în raport cu elementele nivelelor
inferioare;
• existen a m surilor pentru men inerea formei cofrajelor şi pentru asigurarea etanşeit ii lor;
• m surile pentru fixarea cofrajelor de elemente de sus inere;
• rezisten a şi stabilitatea elementelor de sus inere existente şi corecta montare şi fixare a sus inerilor, existen a
penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a t lpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren, etc;

14
• dispozi ia corect a arm turilor şi coresponden a diametrelor şi num rul lor, cu cele din proiect, solidarizarea
arm turilor între ele (prin legarea, durura, petrecere) existen a în num r suficient a distan ierilor;
• instalarea conform planului (proiectului), a pieselor ce vor r mâne înglobate în beton sau care servesc pentru
crearea de goluri.
În cazul în care se constat nepotriviri fa de proiect sau se apreciaz ca neasigurat rezisten a şi
stabilitatea sus inerilor, se vor adopta m suri corespunz toare.

Înainte de a se începe betonarea, cofrajul şi arm turile se vor cur a de eventualele corpuri str ine,
mortar r mas de la turnarea precedent , rugin neaderent etc şi se va proceda la închiderea ferestrelor de
cur ire. În urma efectu rii verific rilor şi m surilor men ionate mai sus, se va proceda la consemnarea celor
constatate într-un proces verbal de lucr ri ascunse. Dac pân la începutul beton rii intervin unele evenimente
de natur s modifice situa ia constatat (întreruperi, accidente etc) se va proceda la o nou verificare conform
prevederilor de la pct. 2.1. şi la încheierea altui proces verbal. Suprafa a betonului turnat anterior şi înt rit, care
va veni în contact cu betonul proasp t, va fi cur at cu deosebit grij prin cioc nire, de pojghi a superficial de
ciment şi de betonul slab compactat, îndep rtându-se apoi materialul prin sp lare cu jet de ap sau aer
comprimat. Cofrajele din lemn, beton vechi şi zid riile, vor fi bine udate cu ap de mai multe ori, cu 2-3 ore
înainte şi imediat înaintea turn rii betonului, iar apa r mas în denivel ri va fi îndep rtat . Se vor verifica, de
asemenea, suprafe ele de zid rie pe care urmeaz a se turna betonul, prin confruntarea cotelor reale cu cele
din proiect şi se va proceda la cur irea resturilor de mortar. Dac se constat cr p turi între scândurile de
cofraj, care nu s-au închis la udarea acesteia, ele vor fi astupate. Înainte de turnarea betonului trebuie verificat
func ionarea corect a utilajelor de transport şi de compactare a betonului. Se interzice începerea beton rii
înainte de efectuarea verific rilor şi m surilor indicate la pct.3.2.

3.3. Reguli generale de betonare

3.3.1. Betonarea unei construc ii, va fi condus nemijlocit de maistrul sau şeful punctului de lucru. Acesta va fi
permanent la locul de turnare şi va supraveghea comportarea şi men inerea pozi iei ini iale a sus inerilor
cofrajelor şi arm turilor şi va lua m suri operative de remediere a oric ror deficien e constatate. Atât deficien ele
constatate cât şi m surile adoptate vor fi consemnate în condica de betoane.
3.3.2.Betonul trebuie s fie pus în lucrare în maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare. Punerea
în lucrare se va face f r întreruperi, iar dac acestea nu pot fi evitate se vor crea rosturi de lucru, conform
prevederilor de la pct.6.6.
3.3.3. La turnarea betonului trebuie respectate urm toarele reguli generale:
a) la locul de punere în lucrare, desc rcarea betonului se va face în bene, pompe de beton sau
jgheaburi, pentru a se evita alte manipul ri;
b) dac betonul adus la locul de punere în lucru prezint segreg ri, se va proceda la desc rcarea şi
reamestecarea lui pe platforma special amenajat , f r a se ad uga îns ap ;
c) în l imea de c dere liber a betonului nu trebuie s fie mai mare de 1,5m;
d) turnarea betonului de la în l ime mai mare de 1,5m se va face prin tuburi alc tuite din tronsoane de
form tronconic ;
e) betonul trebuie s fie r spândit uniform şi în grosime de cel mult 50cm. Nu se admite întinderea
betonului prin tragere cu grebla sau azvârlirea cu lopata la distan e mai mari de 1,50m;
f) se vor lua m suri pentru a se evita deformarea sau deplasarea arm turilor fa de pozi ia prev zut
în proiect, îndeosebi pentru arm turile dispuse la partea superioar a pl cilor în consol , dac totuşi se vor
produce asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turn rii;
g) se va urm ri cu aten ie înglobarea complet în beton a arm turilor, respectându-se grosimea
stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului;
h) nu este permis cioc nirea sau scuturarea arm turii în timpul vibr rii betonului şi nici aşezarea pe
arm turi a vibrorului;
i) în nodurile cu arm turi dese se va urm ri cu toat aten ia umplerea complet a sec iunii, prin
îndesarea lateral a betonului cu şipci sau vergele de o el, concomitent cu vibrarea lui; în cazul c aceste
m suri nu sunt eficiente, se vor crea posibilit i de acces lateral al betonului prin spa ii care s permit
p trunderea vibratorului;
j) circula ia muncitorilor şi utilajelor de transport în timpul beton rii se va face pe pun i speciale care s
nu rezeme pe arm turi, fiind interzis circula ia direct pe arm turi sau pe cofraje;
k) în cazul turn rii unor betoane speciale (aparente, torcretare etc) sau a unor elemente de construc ii
diferite de cele indicate la pct.3.4, se vor respecta prescrip iile speciale sau preciz rile date prin proiect;
l) instalarea podinei pentru circula ia lucr torilor şi a mijloacelor de transport pe planşeele de beton,
precum şi depozitarea pe ele a schelelor, cofrajelor şi arm turilor pentru etajele superioare este permis numai
dup 24...36 ore în func ie de temperatura şi tipul de ciment utilizat.
3.4. Betonarea diferitelor elemente şi p r i de construc ie
3.4.1. Betonarea funda iilor
• La executarea funda iilor de beton şi beton armat se vor respecta şi prevederile cuprinse la cap.6 din
Normativul C.140/86, la cap.10 din Normativul P.10-86.
• La executarea funda iilor vor fi avute în vedere urm toarele:

15
• Materialele întrebuin ate trebuie s corespund indica iilor din proiect şi prescrip iilor din standardele şi
normele de fabrica ie în vigoare;
• Execu ia funda iilor nu poate s înceap dac nu s-a f cut în prealabil controlul s p turii de funda ie.
• Funda ia se va executa, pe cât posibil, f r întrerupere pe distan a dintre dou rosturi de tasare, în cazul când
aceast condi ie nu a putut fi respectat se va proceda conform prevederilor de la “Rosturi de lucru”, avându-se
în vedere şi urm toarele:

• durata maxim admis a întreruperii de betonare, pentru care nu se vor lua m suri speciale la
reluarea beton rii, va fi între 1,5 şi 2 ore, func ie de tipurile de ciment folosite (cu sau f r adaosuri);
• în cazul în care rostul de lucru din funda ie nu poate fi evitat, acesta se va realiza vertical, la o distan
de 1,00m de marginea stâlpului;
• suprafa a rostului de lucru va fi perpendicular pe axa funda iei şicanat sau vertical pe toat
în l imea;
• turnarea benzilor de funda ie se va face în straturi orizontale de 30-50cm, iar suprapunerea stratului
urm tor superior de betoane se va face obligatoriu înainte de începerea prizei cimentului din stratul inferior;
• nu se admit rosturi de turnare înclinate la funda ii, cuzine i, pungi de funda ie, betonarea şi vibrarea
f cându-se f r întrerupere;
• nu se admit rosturi de lucru în funda iile izolate sau sub zonele cu concentr ri maxime de eforturi;
• la construc iile în care funda iile sunt executate longitudinal, se va urm ri ca fiecare band de funda ie
în parte s fie turnat f r întrerupere, trecerea la banda urm toare f cându-se dup ce turnarea benzii
precedente a fost terminat ;
• reluarea turn rii se va face dup preg tirea suprafe elor rosturilor;
• suprafa a rostului de lucru trebuie s fie bine cur at şi sp lat abundent cu ap , imediat înainte de
turnarea betonului proasp t;
• în cazul întreruperilor cu durate mai mari, tratarea suprafe elor betonului înt rit va fi: udarea
îndelungat (8-10ore) înainte de începerea beton rii; cur irea cu peria de sârm , jet de aer etc.
• Pentru a se asigura condi ii favorabile de înt rire şi a se reduce deforma iile de contrac ii, se va
men ine umiditatea betonului în primele zile dup turnare, protejând suprafe ele libere prin:
• acoperirea cu materiale de protec ie (prelate, rogojini etc);
• stropirea periodic cu ap , care va începe dup 2 pân la 12 ore de la turnare, în func ie de tipul
cimentului utilizat şi temperatura mediului. Temperatura minim la care se va proceda la stropire va fi +5°C.
• Executarea rosturilor de tasare se va trata ca o lucrare ascuns şi se va recep iona de c tre
reprezentantul beneficiarului, în timpul execu iei sale, încheindu-se un proces verbal de lucr ri ascunse.
• Rostul de tasare se va face într-un plan perpendicular pe talpa funda iei, iar l imea sa pentru
construc ii fundate pe terenuri obişnuite, va fi de minimum 3cm pentru construc iile fundate pe terenuri dificile,
l imea rostului se va lua potrivit prescrip iilor pentru fundare pe astfel de terenuri.
• Astuparea por iunilor de s p tur r mase în afara funda iilor se va realiza potrivit cu prevederile cap.1
“Lucr ri de terasamente”.
• Înaintea turn rii cuzine ilor, se vor verifica toate arm turile din punct de vedere al num rului de bare,
al pozi iei, formei, diametrului, lungimii, distan elor etc, precum şi a m surilor pentru men inerea verticalit ii
must ilor pentru pere ii subsolului. Se verific , de asemenea, cofrajele în privin a coresponden ei ca pozi ie şi
dimensiuni cu proiectul, dac au fost cur ate şi corect preg tite, precum şi dimensiunile stratului de acoperire,
a c rui grosime minim va fi:
• pentru funda ii cu strat de egalizare, la arm turile de la fa a inferioar : 35mm;
• pentru fe ele funda iilor în contact cu p mântul: 45mm;
• abaterile limit pentru dimensiunile stratului de acoperire sunt de ±10mm.
• Rezultatele verific rilor, atât pentru arm turi, cât şi pentru cofraje, vor fi consemnate în procesele
verbale de lucr ri ascunse, încheiate între beneficiar şi executant.
• În cazul în care elementele de beton simplu sau beton armat sunt expuse la umiditate, se vor respecta
prevederile din proiect şi din anexa I.3 a Normativului NE012-99 privind m rcile minime de beton, dozajul de
ciment şi raportul ap – ciment pentru asigurarea gradului de impermeabilitate impus.
• În cazul în care elementele de beton simplu sau beton armat sunt în contact cu ape naturale agresive,
se vor respecta prevederile din proiect şi din Anexa I.5 din Normativul NE012-99, privind m rcile de beton,
dozajul de ciment, raportul ap – ciment, a tipului de ciment, precum şi a stratului minim de beton de acoperire
a arm turilor, pentru asigurarea gradului de impermeabilitate impus.
• Când betonul se toarn în s p turi cu pere ii nesprijini i, acesta va umple bine tot volumul dintre pere i.
Dac unele pr buşiri sau goluri în teren sunt prea mari, precum şi în cazul s p turilor adânci taluzate sau
sprijinite, se vor utiliza cofraje, inând seama c umplutura ulterioar cu p mânt s se fac uşor şi s permit
compactarea lui.
• Funda iile ce au suprafe e înclinate (de regul sub 60 grade fa de vertical ) se toarn în cofraje. 3.4.2.
Betonarea stâlpilor, diafragmelor, pere ilor, trebuie s se fac cu respectarea prevederilor de la pct.0 precum şi
a urm toarelor reguli:
• în l imea de c dere liber a betonului pân la fa a superioar a cofrajului, a ferestrelor de betonare
sau a fe ei superioare a elementului ce se toarn nu va dep şi 1m;
• betonarea se va face f r întrerupere, chiar şi atunci când turnarea se face prin ferestre laterale;
16
 • turnarea se va face în straturi orizontale de 30...40cm în l ime; acoperirea cu un strat nou trebuie s
se fac înaintea începerii prizei cimentului din betonul stratului inferior.
3.4.3. Betonarea grinzilor şi pl cilor se va face cu respectarea prevederilor de la pct.0. precum şi a urm toarelor
reguli:
a) turnarea grinzilor şi a pl cilor va începe dup 1-2 ore de la terminarea turn rii stâlpilor sau a pere ilor
pe care reazem pentru a se asigura încheierea procesului de tasare a betonului proasp t introdus în aceştia şi
în acelaşi timp, pentru a se asigura o bun leg tur între betonul nou şi cel vechi;
b) grinzile şi pl cile care vin în leg tur se vor turna de regul în acelaşi timp, se admite crearea unui
rost de lucru la 1/5...1/3 din deschiderea pl cii şi turnarea ulterioar a p r ii centrale a acestuia.
c) turnarea grinzilor se va face în straturi orizontale;
d) la turnarea pl cilor se vor folosi reperi dispuşi la distan e de max.2,0m pentru a se asigura respectarea
grosimii prev zute prin proiect.
3.4.4. Betonarea cadrelor se va face respectând regulile date la pct.0, 0 şi 0 dând o aten ie deosebit zonelor
de la noduri, pentru a se asigura umplerea complet a sec iunii.

3.5. Compactarea betonului

3.5.1. Compactarea betonului se execut prin vibrarea mecanic în cazul imposibilit ii de continuare a
compact rii prin vibrare (defectarea vibratoarelor, întreruperi de curent electric etc), turnarea betonului se va
continua pân la pozi ia corespunz toare unui rost, compactând manual betonul.
3.5.2. Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile tehnice şi func ionale şi
pentru care se dispune de prescrip ii de utilizare şi între inere.
3.5.3. Personalul care efectueaz vibrarea betonului, trebuie s fie instruit în prealabil asupra modului de
utilizare, a procedeului pe care urmeaz s -l aplice.
3.5.4. În cazul pl cilor, suprafa a betonului vibrat se va nivela imediat dup terminarea acestei opera ii cu
ajutorul unui dreptar sprijinit pe şipci de ghidare.
3.5.5. Alegerea tipului de vibrare (m rimea capului vibratorului, for a perturbatoare şi frecven a corespunz toare
acesteia) se va face în func ie de dimensiunile elementelor şi de posibilit ile de introducere a capului vibrator
(butelie) prin barele de arm tur .
3.5.6. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare intern se recomand s fie L.3 sau L.3/L.4.
3.5.7. Durata de vibrare optim , din punct de vedere tehnico-economic, se situeaz între durata minim de
5sec. şi durata maxim de 30sec., în func ie de lucrabilitatea betonului şi tipul de vibrator utilizat.
Prelungirea duratei de vibrare pân la 60sec., impus de condi ii speciale locale, nu este de natur s d uneze
calit ii betonului.
3.5.8.Semnele exterioare dup care se recunoaşte c vibrarea betonului s-a terminat, sunt urm toarele:
• betonul nu se mai taseaz ;
• suprafa a betonului devine orizontal şi uşor lucioas ;
• înceteaz apari ia bulelor de aer la suprafa a betonului şi se reduce diametrul lor.
3.5.9. Distan a dintre dou puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de 1,4r, unde r este
raza de ac iune a vibratorului.
În cazurile în care nu este posibil respectarea acestei distan e (din cauza configura iei arm turilor, a unor piese
înglobate sau alte cauze) se recomand utilizarea concomitent a mai multor vibratoare, distan a între ele
dep şind 2r.
3.5.10. Grosimea stratului de beton supus vibr rii se recomand s nu dep şeasc 3/4 din lungimea capului
vibrator (butelie); la compactarea unui nou strat, butelia trebuie s p trund 5...15cm în stratul compactat
anterior.
3.5.11. Vibrarea de suprafa se va utiliza la compactarea betonului din elemente de construc ie de suprafa
mare şi grosimi de 3...35cm, domeniul de grosime optim fiind de 3...20cm.
3.5.12. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de suprafa , se recomand s fie L.2 (tasare
1...4cm).
3.5.13. Se recomand ca durata vibr rii s fie de 30...60sec. Timpul optim de vibrare se stabileşte prin
determin ri de prob efectuate în oper cu prima şarj de beton ce se compacteaz .
3.5.14. Grosimea stratului de beton necompactat (turnat) trebuie s fie de 1,1...1,35 ori mai mare decât
grosimea final a stratului compactat, în func ie de lucrabilitatea betonului. În cadrul determin rilor de prob
prev zute la pct.5.13 se stabileşte şi grosimea stratului de beton necompactat necesar pentru realizarea
grosimii finite a elementului.
3.5.15. Distan a dintre dou pozi ii succesive de lucru ale pl cilor şi riglelor vibrante trebuie s fie astfel stabilit
încât s fie asigurat acoperirea succesiv a întregii suprafe e de beton compactat.

3.6. Rosturi de lucru

În m sura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, deoarece genereaz zone de slab rezisten ,
organizându-se execu ia astfel încât betonarea s se fac f r întreruperea pe nivelul respectiv sau între rosturi
de dilatare.
Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozi ia lor trebuie s fie stabilit , inând seama de m rimea solicit rilor
din diferitele sec iuni ale elementelor de construc ie şi de posibilit ile de organizare a lucrului, ele vor fi
prev zute în zonele în care solicit rile sunt minime.
17
Când rosturile de lucru nu sunt indicate prin proiect, pozi ia lor va fi stabilit de c tre executant înaintea începerii
beton rii, respectându-se urm toarele reguli:
• la stâlpi se vor prevedea rosturi numai la baz , în cazul unor tehnologii speciale se admit rosturi sub
form de grind sau plac .
• la grinzi, dac din motive justificate nu se poate evita întreruperea, aceasta se va face în regiunea de
moment minim.
• în cazul în care grinzile se betoneaz separat, rostul de lucru se las la 3...5cm sub nivelul inferior
pl cii.
• la pl ci, rostul de lucru va fi paralel cu arm tura de rezisten sau cu latura cea mai mic şi situat la
1/5 şi 1/3 din deschidere.
Rosturile de lucru vor fi realizate inându-se seama de urm toarele reguli:
• durata maxim admis a întreruperilor de betonare pentru care nu este necesar luarea unor m suri
speciale la reluarea turn rii, nu trebuie s dep şeasc momentul de începere al prizei cimentului folosit; în lipsa
unor determin ri de laborator, acest moment se va considera la 2 ore de la prepararea betonului, în cazul
cimenturilor cu adaosuri şi respectiv 1,5 ore în cazul cimenturilor f r adaos.
• În cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turn rii este permis numai
dup ce betonul a atins rezisten a la compresiune de minim 12daN/cmp şi dup preg tirea suprafe eleor
rosturilor, prin cur irea betonului ce nu a fost bine compactat şi a pojghi ei de lapte de ciment înt rit ce eventual
s-a format iar imediat înainte de turnarea betonului proasp t, suprafa a rosturilor va fi sp lat abundent cu ap .

3.7. Tratarea betonului dup turnare

Pentru a se asigura condi ii favorabile de înt rire şi a se reduce deforma iile din contrac ie, se va
asigura men inerea umidit ii betonului minim 7 zile dup turnare, protejând suprafe ele libere prin:
• acoperirea cu materiale de protec ie
• stropirea periodic cu ap
• aplicarea de pelicule de protec ie
Acoperirea cu materiale de protec ie se va face cu: prelate, rogojini, strat de nisip, etc. Aceast opera ie
se face de îndat ce betonul a c p tat suficient rezisten pentru ca materialul s nu adere de suprafa a
acoperit .
Materialele de protec ie vor fi men inute permanent în stare umed .
Stropirea cu ap va începe dup 12 ore de la turnare în func ie de tipul de ciment utilizat şi temperatura
mediului, dar imediat dup ce betonul este suficient de înt rit pentru ca prin aceast opera ie s nu fie antrenat
pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, în aşa fel încât suprafa a betonului s se men in umed .
Se va folosi ap care îndeplineşte condi iile prev zute pentru apa de amestecare a betonului, care
poate proveni din re eaua public sau din alt surs . În ultimul caz, apa trebuie s îndeplineasc condi iile
tehnice prev zute în STAS 790-84.
Stropirea se va face prin pulverizarea apei.
În cazul în care temperatura mediului este mai mic decât 5 grade C, nu se va proceda la stropirea cu
ap .
Pe timp ploios, suprafe ele de beton proasp t vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilen , atât timp
cât prin c derea precipita iilor exist pericolul antren rii pastei de ciment.
Betonul ce ar urma s fie în contact cu apa curg toare va fi protejat de ac iunea acestora prin devierea
provizorie a apei timp de cel pu in 7 zile, dup care turnarea, sau prin sisteme etanşe de protec ie (palplanşe
sau batardouri).

3.8. Executarea lucr rilor de beton pe timp friguros

Prevederi generale
În cazul lucr rilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile din Normativele C.16-84 şi NE012-99.
M surile specifice ce se adopt în perioada de timp friguros se vor stabili inând seama de:
• regimul termoclimatic real existent pe şantier în timpul prepar rii, transportului, turn rii şi protej rii betonului;
• dimensiunile şi masivitatea sau sub irimea elementelor ce se betoneaz ;
• gradul de expunere a lucr rilor - ca suprafa şi durat - la ac iunea timpului friguros în cursul înt ririi
betonului;
• intensitatea prezumat a frigului în perioada respectiv .
La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar s se exercite un control permanent şi
deosebit de exigent din partea conduc torului tehnic al lucr rii, delegatului CTC şi al beneficiarului şi, oricând va
fi nevoie, din partea proiectantului. În procesele verbale de lucr ri ascunse se vor men iona m surile adoptate
pentru protec ia lucr rilor şi constat rile privind eficien a acestora.
Lucr ri executate monolit
Cofrajele trebuie s fie bine cur ate de z pad şi ghea . Se recomand ca imediat înaintea turn rii betonului
s se procedeze la cur irea final prin intermediul unui jet de aer cald sau abur.
În ceea ce priveşte sus inerile cofrajelor, se va acorda o aten ie deosebit rezem rii lor, luându-se m surile
corespunz toare, în func ie de comportarea la înghe a terenurilor şi anume:

18
• pentru p mânturile stabile la înghe , rezemarea popilor se va face pe t lpi aşezate pe p mântul cur at în
prealabil de z pad , ghea şi stratul vegetal şi nivelat.
• pentru p mânturi nestabile, precum şi în cazul umpluturilor, popii se vor aşeza pe grinzi cu suprafa a mare de
rezemare, pe funda ii existente etc.
În func ie de condi iile de temperatur , suprafa a expus şi forma elementelor, se va stabili tipul de cofraj, modul
de protejare a acestuia cu materiale termoizolante sau de înc lzire, precum şi modul de rezemare a sus inerilor.
Depozitarea arm turilor se va face de preferin în spa ii acoperite disponibile, în lipsa unor asemenea spa ii,
arm turile vor fi protejate astfel ca s se evite c derea z pezii sau formarea ghe ii pe suprafa a barelor.
Barele acoperite cu ghea vor fi cur ate înainte de t iere şi turnare, prin ciocnire cu un ciocan de lemn.
Fasonarea arm turilor se va face numai la temperaturi pozitive folosind, dup caz, spa ii înc lzite.
Dezghe area cu ajutorul fl c rii este interzis . Se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente supuse pe
şantier la tratament termic în scopul acceler rii înt ririi betonului, conform anexei IV.1 din Normativul NE012-99.
Pentru betoane de marca B.200 şi B.250, tipurile de ciment indicate a se utiliza sunt Pa.35, Hz.35, SR.35 şi
SRA.35. Cimentul de tipul M.30 poate fi utilizat numai cu acordul proiectantului şi numai justificat de
imposibilitatea procur rii unui tip din cimenturile indicate a se utiliza din considerente tehnico-economice
temeinic fundamentate.
Se recomand utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifian i, acceleratori sau antigel, în func ie de
particularit ile lucr rilor. Utilizarea aditivilor se va face conform prevederilor din anexa V.4 din Normativul
NE012-99. La stabilirea compozi iei betonului se va urm ri adoptarea unei cantit i cât mai reduse de ap de
amestec.
Re eta de beton afişat la locul de preparare a betonului trebuie s indice urm toarele:
• temperatura apei la introducerea în amestec în func ie de temperatura agregatelor în ziua prepar rii betonului;
• temperatura betonului la desc rcarea din betonier , care trebuie s fie cuprins între +15 grade C şi +30
grade C.

La transportul betonului se vor lua m suri pentru limitarea la minimum a pierderilor de c ldur ale betonului prin:
• evitarea distan elor mari de transport, a sta ion rilor pe trasee şi a transbord rilor betonului;
• în cazul benelor şi basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate.
Înaintea înc rc rii unei noi cantit i de beton, se va verifica dac în mijlocul de transport utilizat nu exist ghea
sau beton înghe at, acestea vor fi îndep rtate cu grij în cazul c exist , folosind un jet de ap cald .
Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor prin vibrare mecanic .
Protejarea betonului dup turnare trebuie s asigure acestuia în continuare a temperaturii de min. +5 grade C,
pe toat perioada de înt rire necesar pân la atingerea rezisten ei de min.50daN/cmp, moment de la care
ac iunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia.
În acest scop, suprafe ele libere ale betonului vor fi protejate imediat dup turnare, prin acoperire cu prelate, folii
de polietilen , saltele termoizolante etc, astfel încât între ele şi beton s r mân un strat de aer sta ionar
(neventilat) de 3...4cm grosime.
Durata minim de men inere a protec iei pentru atingerea rezisten ei de 50daN/cmp se numeşte "durat de
preînt rire" şi este determinat de:
• tipul de ciment utilizat şi valoarea raportului A/C;
• temperatura medie a betonului din lucrare.
Durata de preînt rire se poate aprecia cu ajutorul diagramelor din fig.
Decofrarea se poate efectua numai dup verificarea rezisten ei pe probe de beton p strate în aceleaşi condi ii
ca şi elementul în cauz şi dup examinarea atent a calit ii betonului pe fe ele laterale ale pieselor turnate,
efectuându-se în acest scop unele decofr ri par iale, de prob :

3.9. Decofrarea
3.9.1. Reguli generale
La îndep rtarea elementelor de cofraj trebuie avut în vedere ca rezisten a betonului s fi atins valorile de mai
jos(exprimate direct sau în procente fa de marc ):

Elemente de cofraj ce se Deschiderea elementului de beton în

îndep rteaz
L<6 6 < L < 12 L > 12
La atingerea rezisten ei de minim 25daN/cmp, astfel ca
1. P r ile laterale fe ele şi muchiile elementului s nu fie deteriorate

50% 60% 60%

2. Fe ele interioare cu
men inerea popilor de siguran

70% 80% 90%

3. Popii de sus inere

19
Stabilirea rezisten elor la care au ajuns p r ile de construc ie se va face prin încercarea epruvetelor de control
confec ionate în acest scop şi p strarea în condi ii similare elementelor în cauz , conform prevederilor din
STAS 1275-81 sau prin încerc ri nedistructive.
În cursul opera iei de decofrare se vor respecta urm toarele:
• desf şurarea opera iei va fi supravegheat direct de c tre conduc torul de lot. În cazul în care se constat
defecte de turnare (goluri, zone segregate etc) care pot afecta stabilitatea construc iei, decofrarea se va sista
pân la aplicarea m surilor de remediere sau consolidare;
• sus inerile cofrajelor se desfac începând din zona central a deschiderii elementelor şi con inând simetric c tre
reazeme;
• sl birea pieselor de fixare (pene, vinciuri etc) se va face treptat, f r şocuri;
• decofrarea se va face astfel încât s se evite preluarea brusc a înc rc rilor de c tre elemente ce se
decofreaz , ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor şi sus inerilor.
În cazul construc iilor etajate având deschideri mai mari de 3m, la decofrare se vor l sa sau remonta popi de
siguran care vor fi men inu i iar pozi ia acestora se recomand a se stabili astfel:
• la grinzi pân la 6m deschidere se las un pop de siguran la mijlocul acestora; la deschideri mai mari,
num rul lor se va spori astfel încât distan a dintre popi sau de la popi la reazeme s nu dep şeasc 3m;
• la pl ci se va l sa cel pu in un pop de siguran la mijlocul lor şi cel pu in un pop la 12m de plac ;
• între diferite etaje, popii de siguran se vor aşeza pe cât posibil unul sub altul.
Nu este permis îndep rtarea popilor de siguran şi unui planşeu aflat imediat sub altul care se cofreaz sau
se betoneaz .
Dup decofrarea oric rei p r i de construc ie se va proceda, de c tre şeful lotului, delegatul beneficiarului şi
eventual de c tre proiectant la o examinare am nun it a tuturor elementelor de rezisten ale structurii,
încheindu-se un proces verbal, de lucr ri ascunse, în care se vor consemna calitatea lucr rilor, precum şi
eventualele defecte constatate şi aprecierea importan ei lor. Este interzis efectuarea de opera ii de orice fel,
înaintea acestei examin ri.
În cazul în care se constat defecte importante (goluri, zone segregate sau necompactate etc), remedierea
acestora se va face numai pe baza detaliilor acceptate de proiectant şi cu supravegherea beneficiarului. Dup
executarea acestor remedieri, se va întocmi un proces verbal de lucr ri ascunse în care se va men iona
procedeul de remediere adoptat.
La lucr rile la care se prevede aplicarea unor finisaje, defectele superficiale se vor remedia odat cu executarea
finisajului respectiv.

4. CONTROLUL CALIT II LUCR RILOR

Controlul calit ii lucr rilor se face în conformitate cu cap.10 din Normele NE012-99 din care prezent m un
extras.
4.1. Înaintea începerii beton rii se va verifica şi dac sunt preg tite corespunz tor suprafe ele de beton
turnate anterior şi cu care urmeaz s vin în contact betonul nou, respectiv dac :
• s-a îndep rtat stratul de lapte de ciment;
• s-a îndep rtat zona de beton necompactat;
• suprafe ele în cauz prezint rugozitatea necesar asigur rii unei bune leg turi între betonul nou şi cel vechi.

Constat rile acestor verific ri se vor înscrie în procesul verbal de lucr ri ascunse
În cursul beton rii elementelor de construc ii se va verifica dac :
• datele înscrise în fişele de transport ale betonului corespund celor prev zute şi nu s-a dep şit durata de
transport;
• lucrabilitatea betonului corespunde celei prev zute;
• condi iile de turnare şi compactare asigur evitarea oric ror defecte;
• se respect frecven a de efectuare a încerc rilor şi prelev rilor probelor;
• se asigur men inerea pozi iei arm turilor şi a pieselor înglobate;
• se asigur men inerea dimensiunilor şi formelor cofrajelor, precum şi comportarea elementelor de sus inere şi
sprijninire;
• se aplic m surile de protec ie a suprafe elor libere ale betonului proasp t.
În condica de betoane se vor consemna:
• fişele de transport corespunz toare betonului pus în lucrare;
• ora începerii şi termin rii beton rii;
• temperatura mediului (în perioada de timp friguros);
• m surile adoptate pentru protec ia betonului proasp t;
• evenimente intervenite (întreruperea turn rii, intemperii etc).
În cazul în care conduc torul de lot r spunde direct şi de prepararea betonului, acesta este obligat s
verifice în paralel calitatea cimentului şi agregatelor, precum şi modul de dozare, amestecare şi transport al
betonului. Constat rile acestor verific ri se trec în condica de betoane.
La decofrarea oric rei p r i de construc ie se va verifica şi consemna în proces - verbal de lucr ri
ascunse:
20
• aspectul elementelor, semnalându-se dac se întâlnesc zone de beton necorespunz tor (necompactat,
segregat, goluri, rosturi etc);
• dimensiunile sec iunilor transversale ale elementelor;
• distan ele dintre diferite elemente;
• pozi ia elementelor verticale (stâlpi, diafragme, pere i) în raport cu cele corespunz toare situate la nivelul
imediat inferior;
• pozi ia golurilor de trecere;
• pozi ia arm turilor care urmeaz a fi înglobate în elemente ce se toarn ulterior.
Calitatea betonului pus în oper , pentru fiecare parte de structur (funda ii, nivel, tronson etc) se
apreciaz inând seama de:
• constat rile examin rii vizuale şi prin cioc nirea tuturor elementelor;
• concluziile aprecierii calit ii betonului livrat;
• analiza rezultatelor încerc rilor efectuate pe epruvetele confec ionate pe şantier;
• analiza rezultatelor încerc rilor nedistructive (cu ultrasunete sau combinate) sau ale încerc rilor pe carote
extrase.
Calitatea betonului pus în lucrare se consider corespunz toare dac :
• nu se constat defecte de turnare sau compactare (goluri, segreg ri, întreruperi de betoane etc);
• la cioc nire se înregistreaz un sunt corespunz tor şi uniform;
• calitatea betonului livrat este corespunz toare;
• rezultatele încerc rilor efectuate pe epruvete confec ionate pe şantier sau a celor nedistructive sunt
corespunz toare.
Rezultatele aprecierii calit ii betonului pus în lucrare pentru fiecare parte de structur , se consemneaz
într-un proces verbal încheiat între beneficiar şi executant.
Dac nu sunt îndeplinite condi iile de calitate se vor analiza de c tre proiectant m surile ce se impun.
4.2. Recep ia structurii de rezisten se efectueaz pe întreaga construc ie sau pe p r i de
construc ie (funda ie, tronson, scar , etc) în func ie de prevederile programului privind controlul de calitate pe
şantier, stabilit de proiectant împreun cu beneficiarul şi executantul.
Aceast recep ie are la baz examinarea direct efectuat de cei trei factori pe parcursul execu iei. Suplimentar
se va verifica:
• existen a şi con inutul proceselor verbale de lucr ri ascunse, precum şi a proceselor verbale de verificare a
calit ii betoanelor dup decofrare şi de apreciere a calit ii betonului pus în lucrare;
• constat rile consemnate în cursul execu iei de c tre beneficiar, proiectant, CTC sau alte organe de control;
• confirmarea prin proces verbal a execut rii corecte a m surilor prev zute în diferite documente examinate;
• consemn rile din condica de betoane;
• dimensiunile de ansamblu şi cotele de nivel;
• dimensiunile diferitelor elemente în raport cu prevederile proiectului;
• pozi ia golurilor prev zute în proiect;
• pozi ia relativ , pe întreaga în l ime a construc iei, elementelor verticale (stâlpi, diafragme, pere i),
consemnându-se eventualele dezax ri;
• încadrarea în abaterile admise;
• comportarea la proba de inundare a teraselor;
• respectarea condi iilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, compozi ia betonului,
gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate etc;
• orice alt verificare se consider necesar .
Verific rile efectuate şi constat rile rezultate la recep ia structurii de rezisten se consemneaz într-un proces
verbal încheiat între beneficiar, proiectant şi executant, precizându-se în concluzie dac structura în cauz se
atest sau se respinge.
În cazurile în care se constat deficien e în executarea structurii, se vor stabili m surile de remediere, iar dup
executarea acestora se va proceda la o nou recep ie.
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucr ri (ziduri, tencuieli, protec ii, finisaje etc) este admis numai în
baza dispozi iei de şantier dat de beneficiar şi proiectant.
Aceast dispozi ie se va da dup încheierea recep iei structurii de rezisten sau, în cazuri justificate, dup
încheierea recep iei par iale a structurii de rezisten .
Recep ia par ial va consta din efectuarea tuturor verific rilor men ionate, cu excep ia examin rii rezisten ei
betonului la vârsta de 28 de zile care se va face la recep ia definitiv a structurii de rezisten . În asemenea
situa ii, proiectantul va preciza unele p r i de elemente asupra c rora s se poat efectua determin ri ulterioare
şi care nu se vor acoperi decât dup încheierea recep iei definitive a structurii.
În cazul construc iilor cu caracter deosebit în ceea ce priveşte alc tuirea constructiv sau tehnologia de
execu ie sau a celor de importan deosebit , prin proiect se poate prevedea ca recep ia structurii de rezisten
s se fac prin încerc ri in situ.
Recep ia construc iilor de beton şi beton armat se va face în conformitate cu prevederile Legii nr.8/1977.

21
 R.05 - CAIET DE SARCINI – COFRAREA BETONULUI

1. GENERALIT I
Prevederile din acest capitol se refer la lucr rile de alc tuire şi folosire a panourilor din placaj pentru
cofraje.
Cofrajele sunt construc ii temporare, necesare construc iilor pentru redarea formei şi dimensiunilor
elementelor din beton, precum şi pentru sus inerea acestora în perioada când acestea nu au capacitatea de a o
face singure.
Solu iile de realizare a cofrajelor trebuie s fie:
• economice, astfel încât costul, consumul de materiale şi de manoper s rezulte în ponderi cât mai
sc zute din totalul necesar realiz rii construc iei;
• rezistente la sarcinile ce le revin, în special:
• din greutatea (împingerea) betonului care solicit elementele de sus inere sau fa a cofrajului;
• la mont ri - demont ri şi manipul ri repetate;
• la ac iunea agen ilor atmosferici;
• exacte, în privin a red rii corecte a formei şi dimensiunilor elementelor din betoane în limita abaterilor
admisibile;
• etanşe, astfel încât s nu permit scurgerea laptelui de ciment de la rosturi;
• simple, astfel încât s asigure:
• execu ia uşoar în intreprinderea produc toare;
• însuşirea rapid de c tre muncitori a tehnicii de lucru;
• uşurin a la montare - demontare, manipulare şi transport.
Cofrajele sunt utilizate în principal pentru formarea urm toarelor elemente:
• funda ii
• pere i de beton monolit;
• pl ci de beton turnat monolit pentru planşee;
• stâlpi, grinzi, nervuri etc.

2. STANDARDE DE REFERIN
• C.11-74 - Instruc iuni tehnice privind alc tuirea şi folosirea în construc ii a panourilor din placaj pentru
cofraje;
• NE012-99 - Normativ pentru executarea lucr rilor de beton cu beton armat;
• Proiect tip IPC nr. 7161/1-78 privind popi extensibili, dispozitive de sus inere metalice.

3. MATERIALE
• panouri tipizate (modulate) - NID - MEFMC 1442-72;
• panouri de cofraj cu astereal din scânduri de r şinoase;
• cherestea de r şinoase - STAS 11949-74 ;
• placaj pentru lucr ri de exterior - STAS 7004-72 ;
• material auxiliar m runt - tiran i, buloane, cleme, bol uri;
• şuruburi cu cap înecat pentru lemn - STAS 1452;
• cuie filetate - STAS 2111-71 (tip B sau D);
• emulsie parafinoas "SIN".

4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

Recep ia panourilor de cofraj se face pe loturi, la furnizor. Verificarea calit ii la recep ie se face prin
examinarea unei probe reprezentând 5% din lot; dac din aceast prob o cantitate mai mare de 10% nu
corespunde, lotul se recep ioneaz panou cu panou. Verificarea dimensiunilor se va putea face folosind
şabloanele care au servit la confec ionarea panourilor, dup o prealabil verificare atent a acestora. Pentru
fiecare lot de panouri, constructorul va verifica existen a certificatului de calitate emis de furnizor. Transportul
panourilor atât de la furnizor la şantier (dup efectuarea recep iei) cât şi de pe un şantier la altul, se va face de
preferin în pachete de cel mult 500kg cuprinzând 10...16 panouri de acelaşi tip, asamblate prin balotare.
Manipularea pachetelor se poate face cu o macara de capacitate corespunz toare, folosind dispozitive
de manipulare adecvate. Se interzice aruncarea sau bascularea panourilor.
Depozitarea panourilor de cofraj se va face pe tipuri, în stive, pe supor i de 15-20cm în l ime, chiar şi
pentru o perioad scurt de neutilizare. Stivele vor fi formate prin suprapunerea panourilor astfel împerecheate,
încât suprafe ele lor de contact cu betonul s se afle fa în fa . Dac depozitarea urmeaz a se face pe o
perioad mai îndelungat , stivele se vor acoperi cu o prelat sau cu o folie de polietilen . Atât panourile de
cofraj cât şi celelalte materiale şi elemente de inventar formând setul de cofrare se vor manipula cu aten ie,
pentru a nu se degrada prematur şi a nu se descompleta.
Dup recuperare prin decofrare a panourilor de cofraj şi a celorlalte piese componente ale setului de
cofraj, ele se cur de resturile de beton şi se ung pentru o mai bun conservare pân la urm toarea folosire.
Pentru ungerea de gard , imediat dup cur ire, se recomand folosirea "emulsiei parafinoase SIN" având
urm toarea compozi ie:
22
 • parafin 20...25%
• s pun 1,5...2%
• ap 78,5...73%
Tratarea se va face la rece într-un strat sub ire.

5. TEHNOLOGIA LUCR RILOR DE COFRARE CU PANOURI

5.1. Lucr ri preg titoare şi principalele etape ale cofr rii
Pentru orice element de construc ii, opera iile de montare a panourilor de cofraj se succed în principiu
în urm toarea ordine:
• cur irea şi nivelarea locului de montaj;
• trasarea pozi iei cofrajelor;
• transportul şi aşezarea panourilor şi a celorlalte materiale şi elemente de inventar, în apropierea
locului de montaj;
• cur irea şi ungerea panourilor;
• asamblarea şi sus inerea provizorie a acestora;
• verificarea pozi iei cofrajelor pentru fiecare element de construc ie, atât în plan cât şi pe vertical şi
fixarea lor în pozi ie corect ;
• încheierea, legarea (blocarea) şi sprijinirea definitiv a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor de
montare (calo i, juguri, tiran i, z voare, distan ieri, proptele, contavântuiri etc) şi
• etanşarea rosturilor.

La folosirea panourilor de cofraj, se vor evita, pe cât posibil, practicarea g urilor în astereal şi baterea
cuielor în schelet. Se interzice cu des vârşire t ierea sau cioplirea panourilor, în scopul adapt rii lor
dimensionale sau de detaliu la cazuri particulare de folosire, în toate asemenea cazuri fiind necesar adoptarea
unor complet ri la fa a locului sau a unor panouri speciale.
Panourile de care sunt fixate cutiile pentru g uri de trecere, şipcile pentru şan uri ale traseelor de
instala ii etc, vor fi folosite cu aceeaşi destina ie la fiecare refolosire. Cutiile şi şipcile se vor fixa de panouri în
cuie având grosimea minim de 1,8mm. Pentru a se uşura decofrarea panourilor echipate cu astfel de piese în
relief, acestea vor fi cur ate şi unse cu deosebit aten ie.
Contravântuirile eşafodajelor vor fi bine strânse cu dispozitivele lor de asamblare, verificarea fiind
obligatorie.
Termenele la care se va face decofrarea elementelor de construc ii sunt cele din "Normativul pentru
executarea lucr rilor de beton şi beton armat", NE012-99.
Imediat dup decofrare, se vor îndep rta bavurile de pe suprafa a betonului, folosind raşchete, d l i sau
polizoare şi se vor remedia eventualele defecte ale suprafe ei betonului în condi iile art.5.67 al "Normativului
pentru executarea lucr rilor de beton şi beton armat", NE012-99.
Pentru buna desf şurare a lucr rilor de cofraj sunt necesare urm toarele activit i preg titoare:
Analiza proiectului de execu ie al obiectivului şi a condi iilor specifice de execu ie, urm rind în
principal:
• sec iuni prin obiectiv, forme şi dimensiuni ale elementelor din beton armat monolit şi prefabricat;
• specifica iile privind obligativitatea continuit ii unor elemente din beton turnat monolit, rosturi de lucru,
tehnologii de execu ie, sau alte indica ii tehnologice preconizate;
• dotarea şantierului cu utilaje, cofraje, dispozitive de manipulare, scule etc, în vederea alegerii
proceselor tehnologice;
• termenul de execu ie al obiectivului;
• stadiul organiz rii de şantier şi termenul de începere a lucr rii propriu-zise.

Gruparea elementelor de beton armat monolit şi alegerea tehnologiilor

Elementele se grupeaz dup form şi dimensiuni, avându-se în vedere tehnologia ce se poate adopta
la fiecare grup şi indica iile proiectantului privind obligativitatea continuit ii beton rii anumitor elemente.
Întocmirea proiectului tehnologic operativ privind lucr rile de cofraj.

5.2. Condi ii privind cofrarea diferitelor elemente de construc ii

Pentru cofrarea funda iilor (continue sau izolate) cu în l ime mic , panourile se dispun cu latura lung
orizontal, iar pentru cele cu în l ime mare cu latura lung vertical. Pentru solidarizarea şi sprijinirea panourilor
se folosesc montan i, cleşti, distan ieri, ruşi, dulapi de aliniere, proptele etc.
Pentru cofrarea pere ilor, panourile pot fi dispuse cu latura lung fie orizontal, în care caz panourile sunt
sus inute de montan i verticali, alinia i pe orizontal cu rigle, fie vertical, în care caz sunt sus inute şi aliniate prin
moaze orizontale dispuse la minimum dou niveluri. Prima solu ie se adopt în general dac se urm reşte
ob inerea unor elemente de cofraj având o suprafa mai mare, manevrabile cu macaraua, iar cea de-a doua,
dac montarea şi demontarea panourilor se face manual la fiecare cofrare. În ambele cazuri, panotajul
(împ r irea pe panouri a suprafe ei de cofrat) va fi identic pentru ambele fe e ale peretelui, rosturile dintre

23
panouri trebuind s fie fa în fa . În acest fel, tiran ii se monteaz cu uşurin în l caşurile (g uri sau chert ri
marginale) din panaouri anume practicate la confec ionare.
Panotarea va trebui s înceap de la intersec iile pere ilor spre mijloc. Pentru a se putea prelua
abaterile inerente atât la trasarea peretelui cât şi la dimensiunile efective ale panourilor rezultate la
confec ionarea sau în urma repetatelor folosiri, panotarea va trebui s prevad în timp un interspa iu de
minimum 5cm l ime. Acoperirea acestui interspa iu se va putea face fie
cu o furur din lemn, care se poate realiza din doi dulapi având sec iunea în form de pan , fie cu o
pies din tabl . Spa iul de compensare realizat permite o scoatere uşoar a panourilor adiacente.
Pentru ob inerea unei suprafe e plane, panourile de cofraj pentru pere i se vor alinia riguros la montare,
atât la rosturile dintre ele cât şi, dac este cazul, în zona de contact cu panourile de cofraj pentru plac . La
partea inferioar , alinierea panourilor se va realiza cu ajutorul unor t lpi de rezemare şi se vor men ine fe ele la
distan a corespunz toare grosimii peretelui, cu ajutorul unor distan ieri, care pot fi din eav PVC prev zut la
capete cu conuri de protec ie tot din PVC. Men inerea alinierii panourilor asamblate se ine cu ajutorul
montan ilor şi al riglelor de aliniere respectiv al moazelor şi cu ajutorul tiran ilor trecu i prin distan ieri. Asigurarea
verticalit ii se face prin propele, de preferin reglabile.
Împingerea betonului proasp t care ac ioneaz asupra panourilor de cofraj se preia prin elementele de
sprijinire ale panourilor - montan i respectiv moaze - şi prin tiran ii de leg tur realiza i în general din o el beton
şi bloca i cu z voare cu excentric sau pan . În cadrul proiectului de cofraj se vor verifica prin calcul elementele
de sprijinire şi leg tur din punct de vedere al rezisten ei şi al deforma iilor.
Cofrajele stâlpilor se alc tuiesc în general din panouri dispuse vertical. Panourile vor putea fi aşezate în
plan:
• fie simetric, în care caz o latur a stâlpului (în general cea mic ) de regul se cofreaz cu un panou special de
l imea stâlpului, calotarea f cându-se cu calo i drep i pe dou laturi paralele lega i cu tiran i din buloane sau
din o el beton;
• fie decalate "în morişc " în care caz calotarea, de regul , se face cu calo i triunghiulari, strânşi, de preferin ,
prin piese speciale cu pan .
Pentru ieşirea muchiilor stâlpului, se folosesc elemente triunghiulare din şipci de lemn sau PVC.
Trasarea bazei se face de regul printr-o ramp de scândur .
Pentru a se putea controla şi cur a baza stâlpului, se prevede o fereastr de vizitare, care poate fi
realizat în cazul folosirii panourilor de inventar, prin montarea decalat pe vertical , a unuia din panouri. Atunci
când cofrajul se monteaz asamblat peste arm tura gata montat , iar placa nu se monteaz concomitent, se
poate renun a la fereastra de vizitare.
La cofrarea grinzilor şi nervurilor, pentru fe ele laterale panourile se dispun, în general, cu latura lung
pe orizontal . Se recomand ca panoul special pentru fundul grinzii s fie cuprins între panourile de cofraj ale
fe elor laterale şi s fie sus inut aparte, pentru a permite decofrarea mai timpurie a lateralelor. Calotarea
panourilor laterale de cofraj ale grinzilor se face cu ajutorul unor juguri, legate în cazul grinzilor înalte la partea
superioar prin tiran i din o el-beton trecând prin distan ieri tubulari din PVC.
La cofrarea pl cilor, panotarea va urm ri o ra ional dispunere a elementelor de sus inere (popi, grinzi,
eşafodaje etc), precum şi acoperirea unei suprafe e maxime cu panouri de inventar. Pentru uşurarea decofr rii
este necesar s se prevad pe ambele direc ii câte o fâşie de compensare de 5-10cm l ime.
În cazul cofr rii concomitente a elementelor verticale (pere i, stâlpi) cu cele orizontale (grinzi, nervuri,
pl ci) în scopul turn rii betonului într-o singur faz , îmbinarea cofrajelor se va face în aşa fel încât panourile de
cofraj pentru elementele orizontale s se suprapun peste cele verticale, pentru a permite decofrarea pere ilor
şi a stâlpilor înaintea grinzilor şi pl cilor. Cofrarea concomitent trebuie îns evitat ori de câte ori este posibil,
întrucât:
• panourile orizontale pot presa pe cele verticale, prin greutatea betonului, f când dificil recuperarea mai
rapid a panourilor verticale;
• realizarea ferestrelor de vizitare devine obligatorie; în orice caz, cur irea bazei stâlpilor se va face dup
executarea întregului cofraj;
• cofrajele elementelor verticale trebuie realizate de în l ime exact , nefiind posibil dep şirea în l imii
elementelor de beton, ceea ce, de regul , face imposibil folosirea panourilor de inventar f r complet ri pe
vertical .

5.3. Cofrarea diferitelor elemente de construc ii

5.3.1. Funda ii
La funda iile continue, se traseaz mai întâi axul longitudinal pe fundul şan ului (s p turii), fa de care
apoi se va trasa pozi ia fe elor interioare ale panourilor de cofraj. La funda iile izolate, pe fundul s p turii se
traseaz cele dou axe perpendiculare ale fiec rei funda ii în parte, în raport cu care se traseaz apoi pozi ia
fe elor interioare ale panourilor de cofraj.
Fixarea cofrajelor la funda ii (continue sau izolate) se va face cu montan i, proptele, ruşi, distan ieri
etc, dup care în prealabil s-a verificat pozi ia cofrajelor în raport cu prevederile proiectului.
5.3.2. Pere i
Cofrarea pere ilor cu panouri se execut în urm toarea ordine:
• se traseaz axele pere ilor şi conturul lor;
• se fixeaz t lpile de rezemare şi aliniere;
24
 • se monteaz panourile de cofraj pentru una din fe ele peretelui începând cu panoul de la intersec ie şi
pe m sura ce se execut montarea, fiecare panou de cofraj se asambleaz , se introduc şi piesele ce
asigur coplaneitatea panourilor şi se sprijin provizoriu cu proptele;
• se monteaz arm tura peretelui;
• se fixeaz cutiile şi ramele pentru goluri;
• se monteaz panourile de cofraj pe cea de-a doua fa a peretelui;
• concmitent cu montarea panourilor de cofraj de pe cea de-a doua fa a peretelui se monteaz
distan ieri prin care se introduc tiran ii;
• se monteaz scheletul de sus inere (montan i, rigle, moaze) şi se fixeaz cu tiran ii;
• se verific verticalitatea cofrajelor cu ajutorul firului cu plumb şi se face proptirea în pozi ie definitiv .
5.3.3. Stâlpi
Montarea cofrajelor din panouri pentru stâlpi se execut în urm toarea ordine:
• se traseaz axele perpendiculare şi conturul stâlpului, fixându-se rama de trasaj;
• se monteaz arm tura;
• se cur baza stâlpului;
• se monteaz cofrajul gata asamblat şi prev zut cu şipcile triunghiulare de teşire a col urilor;
• se sprijin provizoriu cofrajul cu ajutorul proptelelor;
• dup verificarea pozi iei şi verticalit ii se strâng definitiv calo ii şi se fixeaz definitiv proptelele.
În cazul prevederii ferestrelor de vizitare, cur irea bazei stâlpului se face ca ultim opera ie. În cazul
asambl rii la fa a locului a cofrajului, trei laturi ale acestuia se monteaz înaintea arm turii, sprijinindu-se
provizoriu, iar dup montarea arm turii, cofrajul se încheie cu cea de-a patra latur .
5.3.4. Planşee
Montarea eşafodajelor de sus inere a cofrajelor pentru planşee (grinzi, nervuri, pl ci) se face în
urm toarea ordine:
• se trateaz pozi ia elementelor verticale de sus inere (popi, palei etc);
• se amplaseaz elementele verticale de sus inere şi contravântuiesc provizoriu;
• se monteaz şi se fixeaz elementele orizontale ale eşafodajului (rigle, grinzi extensibile etc);
• se verific pozi ia şi dimensiunile, operându-se corecturile necesare.

Strângerea definitiv a contravânturilor se face dup ultima verificare ce se efectueaz dup montarea
cofrajelor.
5.3.5. Grinzi
Montarea cofrajelor din panouri pentru grinzi şi nervuri se face în urm toarea ordine:
• pe eşafodajul stabilit de proiectant şi executant se fixeaz pe cofrajul pentru fundul grinzii sau nervurii,
verificându-se cu aten ie cota, rectilinitatea şi orizontalitatea;
• se monteaz panourile fe elor laterale;
• în cazul unor grinzi înalte, dup cofrarea unei fe e laterale se monteaz arm tura;
• se consolideaz cofrajul grinzii (nervurii) prin montarea jugurilor care au eventual la partea superioar
tiran i de strângere trecu i prin distan ieri.
5.3.6. Pl ci
Montarea cofrajelor din panouri pentru pl ci se face în urm toarea ordine:
• se monteaz panourile de inventar şi eventualele panouri de completare pe eşafodajul preg tit,
corespunz tor planului de panotaj, luând m suri menite s împiedice deplasarea orizontal a panourilor
în timpul turn rii betonului;
• se completeaz conform aceluiaşi plan de panotaj cu fururile de compensare necesare decofr rii;
• se verific cotele intradosului pl cii şi orizontalitatea acestuia.
Cofrajele din panouri se ung cu aten ie înaintea mont rii arm turilor în scopul de a se facilita opera ia
de decofrare şi a se m ri prin aceasta num rul de folosiri ale panourilor.
Ungerea se face imediat dup montarea cofrajului sau chiar în timpul mont rii lui (la pere i, stâlpi, grinzi
înalte). Pentru ungere se folosesc substan e produse industrial în acest scop sau unguentul de gard aplicat
dup decofrare, fiind interzis folosirea motorinei sau a petrolului lampant, care degradeaz materialele
lemnoase. Este recomandabil ca aplicarea unguentului s se fac prin pulverizare. La opera iile de armare se
va avea grij de a nu se lua unguentul de pe cofraj pe carcasele de arm turi. Înainte de începerea turn rii se
vor amenaja şi verifica, la pere i şi stâlpi, podinele de lucru pentru muncitorii betonişti, având în l imea şi
l imea corespunz toare şi prev zute cu parapete de protec ie, precum şi pun i de circula ie deasupra
arm turilor la planşee.
De asemenea, se va verifica starea de func ionare a mijloacelor pentru transportul, punerea în oper şi
compactarea betonului (autoagitatoare sau basculante, pompe de beton sau bene, vibratoare etc).
5.4. Decofrarea elementelor de construc ii
La decofrarea elementelor verticale (pere i, stâlpi), ordinea opera iilor este în general invers celor
indicate la montarea cofrajelor respective, anume:
• desfacerea z voarelor de sus inere (montan i, rigle, moaze, calo i);
• scoaterea fururilor de compensare la pere i;
• scoaterea panourilor, la pere i începând de la fururi;
• demontarea scândurilor de aliniere, respectiv a ramei de trasare.
25
 Totodat , se poate efectua în mod asem n tor şi decofrarea lateral a grinzilor prin desfacerea şi
scoaterea tiran ilor, demontarea jugurilor şi îndep rtarea panourilor.
La decofrarea elementelor orizontale (grinzi, nervuri, pl ci),ordinea opera iilor este, în general,
urm toarea:
• sl birea contravântuirilor, pentru a permite coborârea eşafodajului în ansamblu;
• coborârea elementelor de sus inere verticale cu minimum 10cm prin ac ionarea asupra dispozitivelor
amintite (pene, filete etc);
• scoaterea la pl ci a fururilor de compensare şi a panourilor de cofraj;
• demontarea eşafodajului, şi anume: demontarea grinzilor, a contravântuirilor şi a popilor.

6. ABATERI ADMISIBILE
Abateri limit la dimensiuni reprezentând deschideri:
• pentru grinzi şi pl ci f r grinzi
− când deschiderea este 3,00m ±10,0mm
− când deschiderea este 3,00m ±12,5mm
• pentru pl cile planşeelor cu grinzi
− când deschiderea este 3,00m ±6,0mm
− când deschiderea este 3,00m ±8,0mm

• pentru pere i
− când lungimea(în l imea) este 3,00m ±10,0mm
− când lungimea (în l imea) este 3,00m ±12,5mm
Abateri limit la dimensiunile sec iunilor transversale:
− la stâlpi, grinzi ±3,0mm
− la grosimea pere ilor şi pl cilor ±2,0mm
Toleran e la rectiliniaritatea muchiilor:
− pe m ±3,0mm
− pe toat lungimea muchiei ±4,0mm
Toleran e la planeitatea suprafe ei:
Deforma iile pe care le sufer cofrajul în timpul turn rii şi compact rii betonului nu vor dep şi limitele
admisibile cuprinse în acelaşi tabel 1 al anexei XXI la normativul NE012-99, la col.4.

7. VERIFIC RI ÎN VEDEREA RECEP IEI

Etapele controlului de calitate la lucr rile de cofraje sunt:
• Etapa preliminar - caracterizat prin asigurarea condi iilor tehnico-organizatorice necesare execut rii
şi realiz rii lucr rilor la nivelul calitativ prev zut în documenta iile tehnologice şi prescrip iile tehnice,
constând din:
− verificarea lucr rilor premerg toare celor de cofraje;
− verificarea mijloacelor de munc cantitativ şi calitativ conform documenta iilor tehnologice;
− verificarea geometriei subansamblurilor de cofraj şi înscrierii în limitele abaterilor admisibile;
− verificarea subansamblelor de cofraj privind:
− existen a tuturor elementelor prev zute în documenta ia de execu ie;
− fixarea corect a elementelor de prindere (menghine, cleme, şuruburi etc);
− integritatea fe ei cofrajului.
• Etapa de execu ie a lucr rilor la nivelul calitativ prev zut în documenta iile tehnologice şi prescrip iilor
tehnice constând din:
− verific ri dup trasare şi înscriere în abaterile admisibile privind:
− pozi ia marcajelor fa de axele construc iei şi fa de elementele corespunz toare turnate la etajul
inferior;
− dimensiunea elementelor ce urmeaz a fi cofrate;
− verificarea dup montarea elementelor de baz (calo i în cazul stâlpilor, montan i şi panouri în
cazul pere ilor, t lpile eşafodajului şi schelelor etc) privind:
− existen a tuturor elementelor prev zute în documenta ie;
− fixarea corect şi stabil a elementelor de prindere şi leg tur ;
− pozi ionarea corect fa de marcaj, în limitele abaterilor admise;
− verific ri dup montarea fiec rui nivel de elemente (ex. panouri în cazul CMS, montan i şi panouri
în cazul cofrajelor p şitoare, întregul ansamblu în cazul utiliz rii subansamblelor mari de cofraje
pentru pere i etc), privind:
− existen a tuturor elementelor prev zute;
− fixarea corect şi stabil a elementelor de prindere şi leg tur ;
− pozi ia golurilor, inclusiv a celor destinate verific rii, la recep ia structurii, a pozi iei reciproce a
axelor verticale ale elementelor de la diferite niveluri;
− încheierea corect şi asigurarea etanşeit ii;
− cur irea cofrajelor;
− asigurarea m surilor NTS şi PSI;
26
 − pozi ionarea corect fa de marcaj;
− dimensiunile cofrajului;
− pozi ionarea fa de orizontal şi vertical .
• Etapa final de verificare la recep ia lucr rilor conform documenta iilor tehnologice şi prescrip iilor
tehnice. La terminarea lucr rilor de cofraj se efectueaz recep ia final de c tre o comisie format din beneficiar
(diriginte de şantier) şi constructor (şef de lot, şeful punctului de lucru, şeful de echip ). Comisia va efectua
verific rile prev zute mai sus ("Verific ri dup montarea fiec rui nivel de elemente"), precum şi alte verific ri
prev zute în "Fişele de utilizare" specifice, în tabelele cu "Opera ii de verificare la recep ie". Rezultatele
verific rii şi eventualele remedieri ce trebuie f cute se vor consemna în "REGISTRUL DE PROCESE VERBALE
PENTRU VERIFICAREA CALIT II LUCR RILOR CE DEVIN ASCUNSE". Dup efectuarea remedierilor se va
face verificarea şi se va încheia un nou proces verbal.
ATEN IE !
ÎNAINTE DE TURNAREA BETONULUI CONDUC TORUL PUNCTULUI DE LUCRU (MAISTRU,
INGINER) ESTE OBLIGAT S VERIFICE INTEGRITATEA, STABILITATEA, REZEMAREA PE TEREN,
ETANŞEITATEA, POZI IONAREA ŞI STABILITATEA ELEMENTELOR CE VOR FI ÎNGLOBATE ÎN BETON
(arm tur , rame, goluri, pl cu e metalice, instala ii etc) CONFORM DOCUMENTA IEI DE EXECU IE.
Dup turnarea şi înt rirea betonului se execut decofrarea pe baza unei dispozi ii scrise date de şeful
de lot. La decofrare se vor respecta prevederile din Normativul NE012-99 Cap. "Decofrare".

8. M SURI PRIVIND TEHNICA SECURIT II MUNCII ŞI PREVENIREA INCENDIILOR

La executarea lucr rilor se vor respecta prevederile din urm toarele prescrip ii:
• Legea nr. 319/2006 – Legea securit ii şi s n t ii în munc
• HGR nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securit ii şi s n ii în munc nr. 319/2006

R.06 - CAIET DE SARCINI - ZID RII

1.GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice specifice pentru lucrarile de zidarie,executate la constructii civile
,industriale si agrozootehnice din: caramizi pline si cu goluri,blocuri ceramice cu goluri verticale si
orizontale,blocuri mici cu goluri din beton cu agregare usoara si blocuri mici din beton celular autoclavizat,
legate între ele prin mortare de diferite calita i, care umplu rosturile orizontale si verticale, asigurând o
conlucrare a intregului ansamblu.
Pentru asigurarea antiseismica a elementelor din zidarie se vor respecta prevederile de calcul si alcatuire din
reglementari legale in vigoare.De asemenea se vor respecta si prevederile din prescriptiile specifice referitoare
la protectia elementelor din zidarie impotriva actiunii mediilor corosive si a focului.

2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

-Normativ pentru calculul si executarea lucrarilor de zidarie P2-85
-Lucrari de zidarie STAS 10109/1-82
- Normativ pentru proiectarea antiseismic a construc iilor de locuin e, social-culturale, agrozootehnice şi
industriale; idicativ P100-92.
- L10/95 privind calitatea în construc ii în vederea respect rii normaivului C107/1…-94 ; STAS 6472/3-89,
privind reglement rile tehnice ,,obligatorii, atât pentru investitori cât şi pentru executanti’’(normativ C107/1-94,
al. 1.5).

3.MATERIALE
Materialele pentru zidarie trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele respective de
materiale,dupa cum urmeaza:
-caramizi pline presate conform STAS 457-80;
-caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale conform STAS 5185\1,2-80;
-caramizi si blocuri ceramice cu goluri orizontale conform STAS 8560-80;
-blocuri mici cu goluri din beton cu agregate usoare conform STAS 6029-80
-blocuri si placi de zidarie din beton celular autoclavizat conform STAS 10833-80;
-corpuri ceramice de ventilatie conform NTR 9637-80
-mortare conform STAS 1030-80

Observatii:
1.Cu avizul proiectantului, pot fi folosite la zidarii si materiale recuperate, pentru care se vor lua o serie de
m suri suplimentare de cur ire şi septizare, înainte de a fi puse în oper ;

27
2.La lucrari de restaurare se pot folosi si caramizi de alta forme decit cele standardizate,confectionate conform
indicatiilor din proiectele respective, în condi iile asigur ri unor calit i comparabile cu prevederile standardelor
existente, consemnate într-un certificat de calitate emis de furnizor, sau printr-un act oficial de agrementare
La zidaria armata se folosesc armaturi confectionate din otel beton OB30 si OB37 conform SR 438\1,2-96.
Marca minima a betonului va fi C14,iar alcatuirea constructiva a elementelor din beton armat asociate zidariei
va respecta prevederile STAS 10107\0-90.

4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

Se va asigura protectia materialelor folosite in mod corespunzator, ferindu-le de degradare atat la depozitare,
cat si la manipulare. În acest scop carizile, blocurile ceramice,blocurile din BCA sau YTONG vor fi ambalate şi
paletate.

5.PREVEDERI CONSTRUCTIVE
Zidarie simpla
Pentru realizarea teserii,la colturi,ramificatii,intersectii si margini de goluri se prevad fractiuni de caramizi sau
blocuri de dimensiuni mai mici decat cele curente obtinute prin taierea elementelor curente,sau produse de
dimensiuni speciale conform standardelor de produse in vigoare.
La peretii despartitori se pot executa zidarii cu caramizi pline, blocuri ceramice cu goluri orizontale sau placi din
beton celular asezate pe cant.
Zidaria se tese astfel ca rosturile verticale(transversale si longitudinale) sa fie decalate de la un rind la
celalalt,atit in câmp cit si la colturi,ramificatii si intersectii,dupa cum urmeaza;
a)in lungul zidului:-1\4din lungime la caramizi
-1\2din lungime sau cel putin 10cm la blocuri
b)pe grosimea zidului:-1\2din lungimea la caramizi si blocuri (in cazul in care grosimea zidului nu este egala cu
lungimea blocului.
La zidaria din caramida sau blocuri ceramice, grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm, iar a celor verticale
de 10mm, iar la zidaria din blocuri mici si placi din beton celular autoclavizat, rosturile orizontale si verticale au
grosimea de 10mm, cu abaterile admisibile conform anexei.
Rosturile orizontale si verticale se umple cu mortar pe toata grosimea zidariei, mai putin de 10-15 mm la fiecare
fata a zidului, pentru a se asigura o buna aderenta a tencuielii.La caramizile si blocurile ceramice cu goluri
orizontale, mortarul din rosturile verticale transversale se va aplica numai in zonele marginale cu goluri inguste
ale blocurilor iar zonele centrale cu goluri mari vor ramine cu rosturile verticale neumplute cu mortar.La blocurile
de BCA grosimea mortarului adeziv va fi de 3 mm grosime.
Zidaria aparenta se executa cu caramida sortata de calitatea A, avind culoare uniforma, format regulat si muchii
drepte fara starbituri.Se va acorda o atentie deosebita obtinerii unei regularitati a rosturilor in ceeea ce priveste
liniaritatea, paralelismul si grosimea; rosturile ramin neumplute la zidarie pe circa 20 mm la fata aparenta si se
trateaza apoi prin rostuire/fuguire cu mortar de ciment M 100, rezultind in final o adincime de rost de circa 10
mm.
Zidaria armata
La executarea zidariei armate se va utiliza mortar de ciment-var de marca minima M50 pentru medii cu
umiditate relativa interioara pana la 60 % si mortar de marca minima M100 pentru medii cu umiditate relativa
interioara mai mare de 60 % in vederea asigurarii protectiei anticorosive a armaturii.
La zidaria armata , barele armaturii orizontale se dispun in rosturi la distante de cel mult 40 cm.Distanta dintre
armaturi si marginea zidariei va fi de minimum 4 cm.
Zidarie complexa
Conlucrarea dintre zidarie si stalpisori de beton armat se asigura cu bare din otel beton Φ=6-8 mm inglobate in
rosturi la distante de minimum 60 cm.
Mortarul de zidarie
Consistenta mortarului de zidarie trebuie sa fie dupa cum urmeaza:
8-13 cm, pentru zidarii cu caramizi pline
7-8 cm, pentru blocuri si caramizi cu goluri
8-9 cm, pentru blocuri de BCA (mortar adeziv)
Se vor ancora obligatoriu de plansee, stalpi si diafragme cu mustati din otel beton Φ=6 cca. 30 cm
lungime(lasate special la turnarea elementelor portante de beton) sau bare de ancoraj prinse in bolturi
impuscate urmatoarele elemete de zidarie (vezi detaliul de executie):
portiuni de zidarie cu lungime mai mica de 1 m
toti peretii din blocuri mici de BCA
peretii de umplutura
-cosurile inalte, aticele
Ancorajele se vor ingloba in mortar de cel putin M50 (cca. 230 kg/mc ciment) pentru asigurarea protectiei
anticorosive.
Pentru tipurile de zid rii alc tuite din materiale cu provenie din import (POROTHERM;YTONG, etc), se vor
avea în vedere c r ile tehnice sau agrementile tehnice aferente, prin care s se asigure toate condi iile tehnice
de calitate ale acestora, privind reziten a şi stabilitatea, iar pentru elementele exterioare şi calita ile
termotehnice.
28
6.PROCESUL TEHNOLOGIC DE EXECU IE.
Procesul tehnologic de executare a zid riilor se realizeaz pe faze de lucr ri, în conformitate cu
fişele tehnologice specifice fiec rui obiectiv, întocmite de antreprenor, în care pe lâng insruc iunile tehnice sunt
specificate şi m surile aferente NTS,PSI, func ie de nivelul de dotare al acestuia.
Trasarea zidurilor portante şi desp r itoare se execut pe supor i alc tui i din funda ii de beton
simplu/armat sau centuri/grinzi ai panşeelor de beton armat. Prezenta constituie şi faz determinant ce se
consemneaz prin proces verbal, încheiat între factori care particip la asigurarea calit ii şi conform rii
execut rii lucr rilor conform prevederilor proiectului.Aceste acte, constituie actele primare componente ale
CAR II TEHNICE.
Inainte de punerea lor in lucrare, caramizile trebuie udate bine cu apa.
ATENTIE!Blocurile din BCA nu se umezesc!!!
Se aplica cu mistria pe randul de caramida zidit stratul de mortar, in grosimea rostului orizontal, pe o lungime
corespunzatoare a 3-4 caramizi.Pe cantul vertical al blocului care se monteaza se aplica mortar, dupa care se
aseaza blocul, lovindu-se cu ciocanul de cauciuc; apoi se rostuiesc rosturile.
La placarea diafragmelor de beton armat spatiul de 1-2 cm dintre zidarie si diafragma se umple bine cu mortar.
Ultimul rand de zidarie pe care urmeaza a se monta elemente prefabricate se executa cu caramizi asezate in
lung.
Intreruperea executiei zidariei trebuie sa se faca in trepte, cea cu strepi fiind interzisa.

7. ABATERI ADMISE
Conform prederilor STAS şi actelor normative enumerate mai sus.

8. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI PE CAPITOL DE LUCR RI.

Verificarea grosimii peretilor netencuiti se face lindu-se media a 3 masuratori, cu o precizie de 1mm, efectuate
intre doua dreptare asezate pe fetele peretilor.
Verificarea grosimii rosturilor orizontale si verticale se face prin stabilirea unei grosimi medii de rost pentru o
portiune de 1 m lungime.
Verificarea umplerii rosturilor se face prin examinarea vizuala.
Verificarea cantitatii procentuale de fractiuni de caramida se face prin examinarea vizuala in timpul executiei
astfel incit procentul de fractiuni de caramida sa nu depaseasca 15 % din numarul de caramizi pe lucrare.
Verificarea planeitatii, verticalitatii so orizontalitatii suprafetelor se face cu ajutorul unui dreptar de minimum 2 m
lungime, boloboc, fir cu plumb.
Aceste verific ri se fac de c tre şeful de echip , maistrul şi responsabilul atestat al lucr rii, consemnându-se
într-un p.v. de lucr ri ascunse.

RECEP IA LUCR RILOR DE ZID RIE.

Se efectueaz în conformitate cu prevederile actelor normative privind :
-C167-77, norme privind cuprinsul şi modul de întocmire, completare şi p strare a c r ii tehnice a construc iilor,
(BC 12/1977);
-C56-85, normativ pt. verificarea calit ii şi recep ia lucr rilor de construc ii şi instala ii aferente, (BC 1-2/1986);
-C56-85, instruc iuni pt. verificarea şi recep ia lucr rilor ascunse la construc ii şi instala ii, (BC 4/1976).
Pentru elementele structurale constituie faz determinant , motiv pentru care se întocmeşte p.v.

10. MASURATOARE SI DECONTARE

Zidariile la lucrarile de constructii se masoara la m.c scazandu-se golurile conform prevederilor
indicatoarelor de norme. Decontarea se face conform clauzelor contractuale încheiate intre antreprenor si
beneficiar.
11.NORMATIVE PRIVIND VERIFICAREA CALIT II ŞI RECEP IA LUCR RILOR DE COSTRUC II.
Pentru controlul calit ii lucrarilor executate se vor avea în vedere urm toarele acte normative, ce
reglementeaz aceast activitate :
-norme privind cuprinsul şi modul de întocmire, completare şi p strare a c r ii tehnice a construc iilor,
C167/77 (BC 12/77);
-normativ pentru verificarea calit ii şi recep ia lucr rilor de construc ii şi instala ii aferente, C56-85
(BC 1-2/86);
-instruc iuni pentru verificare calit ii şi recep ia lucr rilor ascunse la construc ii şi instala ii aferente,
C56/85 (BC 4/76);
-Legea 10/1995;

12. M SURI NTS ŞI PSI.

La executarea lucr rilor se vor respecta prevederile din urm toarele prescrip ii:
• Legea nr. 319/2006 – Legea securit ii şi s n t ii în munc
• HGR nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securit ii şi
s n ii în munc nr. 319/2006
• HGR nr. 1091/2006 privind cerin ele minime de securitate şi s n tate pentru locul de munc
29
• HGR nr. 971/2006 privind cerin ele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de s n tate la locul de
munc
• HGR nr. 1028/2006 privind cerin ele minime de securitate şi s n tate în munc referitoare la utilizarea
echipamentelor cu ecran de vizualizare
• HGR nr. 1051/2006 privind cerin ele minime de securitate şi s n tate pentru manipularea manual a maselor
care prezint riscuri pentru lucr tori, în special cu afec iuni dorsolombare
• HGR nr. 1048/2006 privind cerin ele minime de securitate şi s n tate pentru utilizarea de c tre lucr tori a
echipamentelor individuale de protec ie la locul de munc
• HGR nr. 1146/2006 privind cerin ele minime de securitate şi s n tate pentru utilizarea în munc de c tre
lucr tori a echipamentelor de munc
• Ordinul ministrului muncii, solidarit ii sociale şi familiei nr. 753/2006 privind protec ia tinerilor în munc
• Ordinul ministrului muncii, solidarit ii sociale şi familiei nr. 755/2006 pentru aprobarea formularului pentru
înregistrarea accidentului de munc – FIAM şi a instruc iunilor de completare a acestuia

R.07 - CAIET DE SARCINI - EXECUTAREA SARPANTEI

1.GENERALITATI:
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la executia sarpantelor de lemn.

2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA:

La lucrarile de executie a sarpantelor se vor avea in vedere urmatoarele standarde si normative de referinta:
P 118-99: Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
SR EN 518:1998 :Lemn de constructii.Clasificare.Conditii pentru standardele de clasificare
Vizuale
NPO19-97: Ghid pentru calculul la stari limita a elementelor structurale din lemn
NP 005-03: Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn
GP 023-96: Ghid privind tehnologia realizarii constructiilor din lemn
ST 014-96 : Specificatie tehnica privind conditiile de calitate a lemnului pentru constructii
C 46-86 : Norme tehnice privind prevenirea si combaterea buretelui de casa la materialele
lemnoase folosite in constructii
STAS 5170-73 : Lemn rotund de rasinoase si foioase pentru industrializare si constructii.
Masurare, marcare, stivuire.
STAS 2925-67: Masuri generale de protectie a lemnului contra putrezirii

3.MATERIALE
Sortimentele de materiale de rasinoase folosite sunt conform urmatoarelor:
SR EN 28747-1996: Cuie canelate cu cap rotund
STAS 4510-89: Cherestea.Terminologie
STAS 12647/88 , STAS 12648/88 :Suruburi cu filet pentru lemn, scoabe
STAS 5194-88: Cherestea.Masurare,reguli si metode de verificare a calitatii,
marcare si prescriptii de transport
STAS 1949-86: Cherestea de rasinoase.Clase de calitate.
STAS 9319/1,2-86 : Cherestea de rasinoase si foioase.Pachete de transport.Conditii
tehnice de calitate.
STAS 650-83 ; STAS 651-83: Materiale de protectia lemnului impotriva putrezirii
STAS 652-83 : Materiale ignifuge

4.PREVEDERI GENERALE:
Din punctul de vedere al conditiilor in care se exploateaza elementele de constructie din lemn acestea se
incadreaza in clasa 2 de exploatare considerandu-se umiditatea de echilibru a lemnului 18% (NP005-
96).Elementele de lemn vor avea clasa de calitate I (NP005-96, NPO 19-97).Riglele, grinzile, sipcile se sorteaza
in cate o singura clasa de calitate( STAS 1949-86).Piesele de cherestea trebuie sa corespunda urmatoarelor
conditii de admisibilitate a defectelor:

Denumirea defectelor Conditii de admisibilitate

rigle grinzi
Fibra inclinata, fibra incalcita, bucle, lemn de se admit
compresiune, maduva
Noduri se admit noduri sanatoase, concrescute, partial
concrescute, cazatoare, nodurile putrede si vicioase) cu
conditia ca piesa sa-si mentina integritatea

30
 Crapaturi ( cu exceptia crapaturilor de ger)
Gauri si galerii de insecte
Roseata, albastreala, coloratie
mucegai, putregai tare
Putregai moale
Coaja infundata si crapaturi de ger
Zone imbibate cu rasina
Tesitura obtuza
Tesitura ascutita
Alte defecte
se admit cu conditia ca piesa sa-si mentina integritatea;
se admit crapaturi inelare partiale
se admit cele mici si mijlocii iar cele mari numai sporadic
cafenie, se admit
Se admite sub forma de pete izolate
Se admit din fiecare din cel mult ½ din lungimea piesei
fara a depasi in adancime ¼ din grosimea ei
Se admit
Se admite pe ambele Se admite superficiala pe toate
canturi pana la ¼ din muchiile iar sub forma
lungime si 1/3 din pronuntata se admite numai pe
grosimea piesei doua muchii pe cel mult 1/3 din
lungimea piesei
Nu se admite
Nu se admit

Se va asigura protectia materialelor folosite in mod corespunzator, ferindu-le de degradare atat la depozitare,
cat si la manipulare. Depozitarea se va face conform prevederilor din STAS 5194-88, STAS 9319/1,2-86 si a
indicatilor din Normativul C 46-89.Tratarea ignifuga se va face prin tratamente de suprafata conform gradului de
rezistenta la foc I.

5.PREVEDERI SPECIFICE:

Lucrarile de executare a sarpantei se vor face in conformitate cu proiectul de executie si prevederilor din
Normativul GP 023-96.
O atentie deosebita se va acorda imbinarilor astfel:
-piesele imbinate prin chertare se fixeaza intre ele prin buloane, scoabe , tiranti
-la imbinarile cu tije cilindrice( cuie, suruburi pentru lemn, buloane) acestea vor fi introduse prin batere directa (
d<6 mm pentru cuie si d<4 mm pentru suruburi) iar pentru valori mai mari in gauri prealabile si cu diametrul mai
mic cu 1 mm fata de diametrul tijei( cuie) respectiv mai mare cu 1 mm pentru buloane.Grosimea minima a
piselor care se imbina cu cuie va fi cel putin 4 diametre.

6.CONTROLUL CALITATII:
La punerea in opera se vor verifica corespondenta dintr parametrii calitativi specificati in actele furnizorului cu
cerintele de calitate prevazuti in proiect.
Se va verifica daca in urma depozitarii sau manipularii piesele nu au fost deteriorate.
Se vor verifica dimensiunile elementelor sarpantei , existenta materialelor de izolatie hidrofuga, realizarea
pantelor necesare invelitorii, buna fixare si batere a cuielor si buloanelor, modul de rezemare si ancorare in
contra vantului, prinderea talpilor si cosoroabelor in planseu

7. RECEPTIA LUCRARILOR:
La verificarea la receptia preliminara se va verifica:
Existenta si continutul certificatelor de calitate a materialelor si a proceselor verbale de verificare pe faze de
lucrari.
Examinarea directa a lucrarilor executata prin sondaj (cate doua pe tronson) privitoare la conditiile de calitate.
Pentru controlul calit ii lucrarilor executate se vor avea în vedere urm toarele acte normative, ce
reglementeaz aceast activitate :
normativ pentru verificarea calit ii şi recep ia lucr rilor de construc ii şi instala ii aferente, C56-85
Legea 10/1995;

8. M SURI NTS ŞI PSI.:

La executarea lucr rilor de sarpanta se vor avea în vedere urmatoarele acte normative ce reglementeaz
aceste cerin e :
La executarea lucr rilor se vor respecta prevederile din urm toarele prescrip ii:
• Legea nr. 319/2006 – Legea securit ii şi s n t ii în munc
• HGR nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securit ii şi
s n ii în munc nr. 319/2006
• HGR nr. 1091/2006 privind cerin ele minime de securitate şi s n tate pentru locul de munc
• HGR nr. 971/2006 privind cerin ele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de s n tate la locul de
munc
• HGR nr. 1028/2006 privind cerin ele minime de securitate şi s n tate în munc referitoare la utilizarea
echipamentelor cu ecran de vizualizare

31
• HGR nr. 1051/2006 privind cerin ele minime de securitate şi s n tate pentru manipularea manual a maselor
care prezint riscuri pentru lucr tori, în special cu afec iuni dorsolombare
• HGR nr. 1048/2006 privind cerin ele minime de securitate şi s n tate pentru utilizarea de c tre lucr tori a
echipamentelor individuale de protec ie la locul de munc
• HGR nr. 1146/2006 privind cerin ele minime de securitate şi s n tate pentru utilizarea în munc de c tre
lucr tori a echipamentelor de munc
• Ordinul ministrului muncii, solidarit ii sociale şi familiei nr. 753/2006 privind protec ia tinerilor în munc
• Ordinul ministrului muncii, solidarit ii sociale şi familiei nr. 755/2006 pentru aprobarea formularului pentru
înregistrarea accidentului de munc – FIAM şi a instruc iunilor de completare a acestuia

ÎNTOCMIT:
ing. Tőkés Attila

32