Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T.

Popa” Iaşi
Comisia pentru asigurarea calităţii

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “GRIGORE T. POPA” IASI

1.2. FACULTATEA MEDICINA/ DEPARTAMENTUL STIINTE MORFO-FUNCTIONALE
1.3. DISCIPLINA: BIOFIZICA SI FIZICA MEDICALA
1.4. DOMENIUL DE STUDII: MEDICINA
1.5. CICLUL DE STUDII: LICENȚĂ
1.6. PROGRAMUL DE STUDII: IN LIMBA ROMANA

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei: BIOFIZICA SI FIZICA MEDICALA
2.2. Titularul activitătilor de curs: Prof.dr. Cipriana Stefanescu, Sef lucr.dr. Grierosu Irena Cristina,
Sef lucr.dr. Naum Alexandru Gratian

2.3. Titularul activitătilor de seminar: Sef lucr.dr. Grierosu Irena Cristina, Sef lucr.dr. Naum
Alexandru Gratian, Asist.univ.dr. Gutu Marius Mihai, Asist. Univ. dr. Hurjui Ion, Asist. Univ. dr.
Miron Sorin Dan, Asist. Univ. dr. Oprisan Bogdan

2.4. Anul de I 2.5. Semestrul I/II 2.6. Tipul de E1/E2 2.7. Regimul Obliga-
studiu evaluare disciplinei toriu

3. Timpul total estimat (ore/semestru de activitate didactică)

3.1. Nr ore pe 5 din care : 3.2. curs 2 3.3. seminar/ 3

săptămână laborator
3.4. Total ore din 70 Din care : 3.5. curs 28 3.6. seminar/ 42
planul de laborator
învățământ
Distributia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 35
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofoloo și eseuri 30
Tutoriat
Examinări
Alte activităţi
3.7. Total ore de studiu individual 80
3.9. Total ore pe semestru 150
3.10. Numărul de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum Nu e cazul
4.2. de competente Nu e cazul

5. Conditii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăsurare a cursului Videoproiector si laptop
5.2. de desfăsurare a seminarului / laboratorului Halat
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe profesionale
(exprimate prin cunoştinţe şi
abilităţi)
Competenţe transversale (de rol,
de dezvoltare profesională,
personale)
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
5.1. Obiectivul general
5.2. Obiective specifice
Teoretice (cunoştinţe):
 cunoasterea şi înţelegerea principiilor fizice ale metodelor biofizice
de studiu în medicină;
 înţelegerea aspectelor biofizice ale proceselor şi structurilor din
organism;
 înţelegerea aspectelor biofizice ale acţiunii factorilor fizici asupra
organismului;
 înţelegerea aspectelor biofizice ale mecanismelor de producere ale
unor boli.
Practice (abilităţi):
 lucrul cu o serie de aparate (utilizate în mare parte şi în laboratorul
clinic), pornind de la înţelegerea principiului fizic de funcţionare a
acestora;
 deprinderea unor elemente de bază de interpretare a rezultatelor, de
evaluare a utilităţii acestora, a limitelor lor;
 abilitatea de a alege o anumită metodă de laborator în relaţie cu
indicaţiile şi principiul fizic al metodei;
 abilitatea de a stabili modul de recoltare/pregătire a probelor
biologice pentru a evita erorile posibile în relaţie cu acesta;
 cunoaşterea unităţilor de măsură în Sistemul Internaţional şi a
modului de transformare a acestora, prin metode de calcul şi grafic
şi aplicaţiile acestora în domeniul medical.
 Dezvoltarea capacităţii de gândire, a raţionamentului logic în
general, util pentru toată evoluţia ulterioară a studentului în
medicină, pentru stabilirea de conexiuni între diferiţi parametri în
cursul diagnosticului medical
 Dezvoltarea capacităţii de integrare a datelor cu cele specifice altor
discipline fundamentale.
 Dezvoltarea abilităţii de a lucra în echipă.
 Dezvoltarea capacităţii de documentare (implicit lectură critică) şi
realizare al unui review al literaturii de specialitate.
Obiectivul general al disciplinei constă în contribuţia la educaţia ştiinţifică
de bază a studentului în medicină, în echilibru cu celelalte discipline
fundamentale din domeniul medical, pregătind studentul pentru înţelegerea
bolilor de la nivel celular şi subcelular până la nivel macroscopic.
Obiectivele teoretice: înţelegerea aspectelor biofizice caracteristice
funcţiilor şi structurilor din organismul uman, la diferite niveluri de
organizare, în condiţii normale şi patologice (bazele biofizice ale unor
boli); cunoaşterea ştiinţifică a acţiunii factorilor fizici asupra organismului,
îndeosebi a radiaţilor ionizante; întelegerea principiilor metodelor şi
aparaturii utilizate în cercetarea şi în practica medicală, a bazelor
imagisticii medicale.
Obiectivele practice: însuşirea unor deprinderi şi competenţe minime în
utilizarea aparaturii medicale, sau în efectuarea unor experimente ştiinţifice
cu aplicaţii medicale; evaluarea critică a rezultatelor obţinute şi utilizarea
corectă a Sistemului Internaţional de unităţi în medicină.
8. Conţinuturi
6.1. Curs
I. Importanţa biofizicii pentru viitorul medic.
Prezentarea principalelor etape istorice ale
relaţiei fizică-medicină. Biofizica - ştiinţă de
frontieră. Rolul biofizicii în dezvoltarea
medicinii ştiinţifice. – 2 ore
II. Biofizica medicală - Obiectivele actuale ale
Biofizicii medicale ilustrate cu exemple
concrete din medicină. 1.Rolul Biofizicii
medicale în explicarea mecanismului unei
boli –Drepanocitoza. 2. Bazele fizice ale
imagisticii medicale. 3. Bazele fizice ale
accidentului de la Cernobyl. – 2 ore
III. Principii fizice şi aplicaţii ale metodelor
utilizate în medicină. Clasificarea metodelor.
Metode şi tehnici biofizice utilizate în
medicină: metode separative (1). – 2 ore
IV. Principii fizice şi aplicaţii ale metodelor
utilizate în medicină. Metode separative (2). .
– 2 ore
V. Principii fizice şi aplicaţii ale metodelor
utilizate în medicină. Metode analitice (1):
metode de microscopie optică . – 2 ore
VI. Principii fizice şi aplicaţii ale metodelor
utilizate în medicină. – Metode analitice (2):
metode de microscopie electronică şi tehnici
înrudite (microanaliza nucleară, microscopie
ionică, microscopie prin efect tunel,
microscopie de forţă atomică) . – 2 ore
VII. Biofizica macromoleculelor biologice;
metode de studiu ale proteinelor; principiul
fizic al difracţiei cu raze X.
Biofizica moleculei de apă. . – 2 ore
VIII. Biofizica biomembranelor.
Proprietăţile biofizice ale moleculelor
componente ale membranei. Bazele biofizice
ale interacţiei intermoleculare la nivel inter si
intracelular. Fluiditatea membranară
(microviscozitatea), bazele moleculare şi
relaţia cu procesele fiziologice şi
fiziopatologice medicale. Bayele biofizice ale
înţelegerii evoluţiei modelelor membranare şi a
conceptului de mozaic fluid. Metode biofizice
de studiu al biomembranelor şi componentelor
acestora. . – 2 ore
IX. Biofizica transportului transmembranar.
Procesele biofizice de transport
biomembranare: clasificare, baze biofizice.
Canale ionice: tehnica patch-clamp.
Biofizica principalelor canale ionic (Na+, K+,
Ca2+, Cl-). Canalopatii.
X. Biofizica comunicării intercelulare. Teoria
Metode de predare
Expunere liberă şi videoproiecţie
(prezentare power point şi fişiere
video)
Expunere liberă şi videoproiecţie
(prezentare power point şi fişiere
video)
Expunere liberă şi videoproiecţie
(prezentare power point şi fişiere
video)
Expunere liberă şi videoproiecţie
(prezentare power point şi fişiere
video)
Expunere liberă şi videoproiecţie
(prezentare power point şi fişiere
video)
Expunere liberă şi videoproiecţie
(prezentare power point şi fişiere
video)
Expunere liberă şi videoproiecţie
(prezentare power point şi fişiere
video)
Expunere liberă şi videoproiecţie
(prezentare power point şi fişiere
video)
Expunere liberă şi videoproiecţie
(prezentare power point şi fişiere
video)
Expunere liberă şi videoproiecţie
Observaţii
Prezentare în mod formativ
şi informativ, cu discuţii pe
marginea subiectelor
prezentate
Prezentare în mod formativ
şi informativ, cu discuţii pe
marginea subiectelor
prezentate
Prezentare în mod formativ
şi informativ, cu discuţii pe
marginea subiectelor
prezentate
Prezentare în mod formativ
şi informativ, cu discuţii pe
marginea subiectelor
prezentate
Prezentare în mod formativ
şi informativ, cu discuţii pe
marginea subiectelor
prezentate
Prezentare în mod formativ
şi informativ, cu discuţii pe
marginea subiectelor
prezentate
Prezentare în mod formativ
şi informativ, cu discuţii pe
marginea subiectelor
prezentate
Prezentare în mod formativ
şi informativ, cu discuţii pe
marginea subiectelor
prezentate
Prezentare în mod formativ
şi informativ, cu discuţii pe
marginea subiectelor
prezentate
Prezentare în mod formativ
 comunicării intercelulare. Clasificări ale (prezentare power point şi fişiere şi informativ, cu discuţii pe
receptorilor celulari. Caracteristicile video) marginea subiectelor
generale structurale şi funcţionale ale prezentate
receptorilor membranari şi implicaţii în
procesele fiziologice şi patologice medicale.
Evaluarea radioizotopică a interacţiunii
ligand-receptor. Prezentarea principalelor
posibilităţi de transmisie a informaţiei;
sisteme de mesageri secunzi. Receptori
intracelulari-nucleari. Aplicaţii medicale,
patologia comunicării celulare. Aplicaţii
medicale, patologia asociată. . – 2 ore
XI. Teoria generală a sistemelor cu aplicaţii în Expunere liberă şi videoproiecţie Prezentare în mod formativ
cercetarea şi practica medicală. Bazele TGS. (prezentare power point şi fişiere şi informativ, cu discuţii pe
Sisteme vii - sisteme nevii, elemente de video) marginea subiectelor
termodinamică biologică. Cibernetica şi prezentate
biocibernetica, noţiuni de bază şi aplicaţii în
medicină. Patologia informaţională. Aplicaţii
medicale, patologia asociată. . – 2 ore
XII. Modele, modelare în biologie şi Expunere liberă şi videoproiecţie Prezentare în mod formativ
medicină. Direcţiile actuale ale modelării în (prezentare power point şi fişiere şi informativ, cu discuţii pe
medicină. Etapele elaborării unui model video) marginea subiectelor
ştiinţific. Modelul Hodgkin-Huxley. prezentate
Clasificarea modelelor şi prezentarea unor
clase de modele cu aplicaţii în medicinã.
Modele bionice şi cibernetice medicale.
Modelarea proteticã, tendinţe actuale.
Biosenzori. Nanotehnologie, nanomedicinã.
Modelarea virtualã in silico. Aplicaţii
medicale. . – 2 ore
XIII. Elemente de biomecanică la nivel Expunere liberă şi videoproiecţie Prezentare în mod formativ
molecular şi celular, în organismul uman şi (prezentare power point şi fişiere şi informativ, cu discuţii pe
aplicaţii medicale. Fenomene mecano- video) marginea subiectelor
chimice în traducerea informaţiei la nivel prezentate
celular. Deformări mecanice la nivel celular
şi tisular. Efectele pe termen lung ale
presiunii şi altor factori fizici asupra
celulelor şi ţesuturilor din organismul uman.
Mecanisme biofizice şi mecanice ale
contracţiei musculare. Patologia medicală în
relaţie cu aceste aspecte. . – 2 ore
XIV. Efectele unor factori fizici asupra Expunere liberă şi videoproiecţie Prezentare în mod formativ
biosistemelor. Elemente de radiobiologie. (prezentare power point şi fişiere şi informativ, cu discuţii pe
Efectele variaţiilor de temperatură. video) marginea subiectelor
Organismul în mediu hiperbaric sau prezentate
hipobaric. Efectele acceleraţiei şi
imponderabilităţii asupra organismului.
Laser – principii şi aplicaţii. Interacţiunea
câmpului magnetic cu biosistemele. Elemente
de biomagnetism. Ultrasunetele şi efectele
lor. Acţiunea biologică a curentului electric.
Efectele biologice ale radiaţiilor asupra
organismului Aplicaţii medicale, patologia
asociată. . – 2 ore
Bibliografie obligatorie:
1. Ştefănescu C, Rusu V. Biophysics and Medical Physics: An Introduction, Ed. Tehnopress, 2008.
 2. Ştefanescu C., Rusu V. De la fizica si biofizica radiofarmaceuticelor la imagini functionale si metabolice,
Ed. Tehnopress, Iaşi, 2007.
3. Stefanescu C, Grierosu I, Biofizica si Fizica medicala, Editura U.M.F. „Gr.T.Popa” Iasi 2014
Suplimentara:
4. Pascu M., Rusu V., Vasile C., Spectrometria in IR in medicina si farmacie, Editura BIT, 2003.
5. Rusu V., Baran T., Brănişteanu D.D., Biomembrane şi patologie, vol.I, Ed. Medicală, Bucureşti, 1988.
6. Srivastava P.K., Elementary Biophysics- An Introduction, Ed. Alpha Sicience International ltd.,
Harrow, U. K., 2005.
7. Wantelet M., Les Nanotechnologies, Dunod, Paris, 2003.
8. Dimoftache C., Herman S. – Principii de Biofizică umană, Ed. Universitară “Carol Davila”,
Bucureşti, 2003.
9. Durand A., Escanyé J-M., Naoun A. La biophysique en 1001 QCM, Ed. Ellipses, 2004.
10. Goldfarb D. Biophysics DeMYSTiFieD. McGraw-Hill Companies, 2011.
11. Grierosu Irena. Tomografia prin emisie de pozitroni – baze biofizice şi imagistică metabolică.
Editura Tehnopress, Iaşi, 2011.
12. Nölting, Bengt. Methods in Modern Biophysics. Springer. 2003.
13. Rusu V. Note de curs. 2010.
14. Rusu V. – Nobel – Retrospectivă 1905 – 1995 – Laureaţii premiului pentru fiziologie şi
medicină, Ed. Omnia, Iaşi, 1996.
15. Rusu V. – Dicţionar medical, Ed. Medicală, Bucureşti, ed. IV, 2011.
16. xxx Science et Avenir. 12.12.2012
6.2. Seminar / laborator Metode de predare Observaţii
I. Obiectivele lucrărilor practice. Rolul Discuţii şi explicaţii pe marginea Activitate comună cu toată
Biofizicii medicale în formarea lucrării (expunere liberă, grupa.
medicului practician. Sistemul videoproiector, planse).
Internaţional de unităţi de măsură în Completare referat in Caietul
medicină (I). – 3 ore studentului.
Rezolvare de probleme specifice
domeniului.
II. Sistemul Internaţional de unităţi de Discuţii şi explicaţii pe marginea Activitate comună cu toată
măsură în medicină (II): exerciţii. lucrării (expunere liberă, grupa
Tipuri de măsurători în practica videoproiector, planse).
medicală. Prelucrarea statistică a Completare referat in Caietul
rezultatelor măsurărilor. – 3 ore studentului.
Rezolvare de exerciţii şi probleme în
relaţie cu subiectele prezentate.
III. Demonstrarea experimentală a Discuţii şi explicaţii pe marginea Activitate practică pe
fenomenului de osmoză la nivelul noţiunilor din lucrare (expunere liberă, subgrupuri de studenţi,
biomembranelor şi la nivelul videoproiector, planse). pentru a avea acces la
membranelor artificiale. Aplicaţii în Completare referat in Caietul lucrul efectiv cu aparatele
medicină. Determinarea indirectă a studentului. din laborator.
presiunii osmotice prin măsurarea  Rezolvare de exerciţii şi probleme în
crioscopic al unor lichide biologice. – 3 relaţie cu subiectele prezentate.
ore
IV. Dializa la nivelul membranelor Discuţii şi explicaţii pe marginea Activitate practică pe
artificiale şi conductometria. Dializa: noţiunilor din lucrare (expunere liberă, subgrupuri de studenţi,
definiţie, explicaţia fenomenului. videoproiector, planse). pentru a avea acces la
Aplicaţie în medicină: modelul Completare referat in Caietul lucrul efectiv cu aparatele
rinichiului artificial. Conductometria: studentului. din laborator.
date teoretice, ecuaţii matematice şi Rezolvare de exerciţii şi probleme în
unităţi de măsură. Evaluarea eficienţei relaţie cu subiectele prezentate.
dializei prin conductometrie.
Reprezentare grafică. Puntea
Kohlrausch: diagramă şi utilizare în
cazul conductometriei. Alte aplicaţii
 ale conductometriei. – 3 ore
V. Metode fizice de măsurare a
proteinelor totale şi a fracţiunilor
proteice din serul sanguin:
refractometrie (legile refracţiei,
refractometrul Pulfrich), electroforeză
(date teoretice, descrierea instalaţiei de
electroforeză), fotocolorimetrie
(principiul metodei, legea Lambert-
Beer, fotoccolorimetrul). Aplicaţii
medicale.
Centrifugarea şi ultracetrifugarea:
principiu fizic şi aplicaţie în separarea
populaţiilor celulare din sânge. – 3 ore
VI. Determinarea densităţii şi a
viscozităţii lichidelor biologice.
Determinarea densităţii şi a
concentraţiei lichidelor utilizând
urodensimetrul, alcoolmetrul. Date
teoretice privind viscozitatea
lichidelor. Determinarea coeficientului
de viscozitate. Aplicaţii în medicină.
Măsurarea tensiunii superficiale a
lichidelor biologice. Legea Tate,
stalagmometrul. Aplicaţii în medicină
şi farmacie. Agenţi tensioactivi, soluţii
tensiotampon. – 3 ore
VII. Ochiul – sistem optic.
Determinarea distanţelor focale ale
lentilelor convergente. Măsurarea
aberaţiei sferice longitudinale. Punerea
în evidenţă a aberaţiei cromatice.
Măsurarea profunzimii câmpului. – 3
ore
VIII. Spectroscopia de emisie şi
absorbţie. Date teoretice privind
analiza spectrală. Spectroscopul cu trei
braţe şi spectroscopul liniar.
Determinarea calitativă a unor
elemente sau molecule la nivelul unor
structuri biologice. Identificarea unor
derivaşi ai hemoglobinei prin
spectroscopie de absorbţie. – 3 ore
IX. Polarimetrie. Date teoretice privind
activitatea optică. Fenomenul de
polarizarea a luminii. Fenomenul de
birefringenţă şi de activitate optică la
nivelul unor biostructuri. Demonstarea
cu ajutorul microscopului polarizant şi
a polarimetrului. Legea Biot. – 3 ore
X. Detecţia şi măsurarea radioactivităţii
unei substanţe radiofarmaceutice. date
teoretice privind fenomenul de
radioactivitate: izotop, radioizotop,
legea dezintegrării radioactive, timpul
Discuţii şi explicaţii pe marginea
noţiunilor din lucrare (expunere liberă,
videoproiector, planse).
Completare referat in Caietul
studentului.
Rezolvare de exerciţii şi probleme în
relaţie cu subiectele prezentate.
Discuţii şi explicaţii pe marginea
noţiunilor din lucrare (expunere liberă,
videoproiector, planse).
Completare referat in Caietul
studentului.
Rezolvare de exerciţii şi probleme în
relaţie cu subiectele prezentate.
Discuţii şi explicaţii pe marginea
noţiunilor din lucrare (expunere liberă,
videoproiector, planse).
Completare referat in Caietul
studentului.
Rezolvare de exerciţii şi probleme în
relaţie cu subiectele prezentate.
Discuţii şi explicaţii pe marginea
noţiunilor din lucrare (expunere liberă,
videoproiector, planse).
Completare referat in Caietul
studentului.
Rezolvare de exerciţii şi probleme în
relaţie cu subiectele prezentate.
Discuţii şi explicaţii pe marginea
noţiunilor din lucrare (expunere liberă,
videoproiector, planse).
Completare referat in Caietul
studentului.
Rezolvare de exerciţii şi probleme în
relaţie cu subiectele prezentate.
Discuţii şi explicaţii pe marginea
noţiunilor din lucrare (expunere liberă,
videoproiector, planse).
Completare referat in Caietul
studentului.
Activitate practică pe
subgrupuri de studenţi,
pentru a avea acces la
lucrul efectiv cu aparatele
din laborator.
Activitate demonstrativă
pe subgrupuri de studenţi.
Activitate practică pe
subgrupuri de studenţi,
pentru a avea acces la
lucrul efectiv cu aparatele
din laborator.
Activitate practică pe
subgrupuri de studenţi,
pentru a avea acces la
lucrul efectiv cu aparatele
din laborator.
Activitate practică pe
subgrupuri de studenţi,
pentru a avea acces la
lucrul efectiv cu aparatele
din laborator.
Activitate practică pe
subgrupuri de studenţi,
pentru a avea acces la
lucrul efectiv cu aparatele
din laborator.
Activitate practică pe
subgrupuri de studenţi,
pentru a avea acces la
lucrul efectiv cu aparatele
din laborator.
 de înjumătăţire al radioizotopilor. Rezolvare de exerciţii şi probleme în
Măsurarea proprietăţii unor materiale relaţie cu subiectele prezentate.
de a atenua radiaţiile ionizante
nucleare (grosimea de înjumătăţire).
Fotodozimetria ca metodă pentru
evaluarea dozei de radiaţii la
persoanele care lucrează în medii cu
radiaţii, în domeniul medical sau în
industrie. – 3 ore
XI. Biopotenţiale celulare şi tisulare: Prezentare şi explicaţii pe marginea Activitate demonstrativă şi
explicare fenomenelor. Demonstrarea noţiunilor din lucrare (expunere liberă, practică pe subgrupuri de
experimentală a proceselor videoproiector, planse). studenţi.
bioelectrice: biopotenţiale de acţiune şi Completare referat in Caietul
de repaus la nivelul inimii de broască. studentului.
Bazele biofizice ale Rezolvare de exerciţii şi probleme în
electrocardiografiei. Legea lui relaţie cu subiectele prezentate.
Einthoven. Demonstrarea legii lui
Einthoven pe un model fizic şi prin
înregistrarea electrocardiogramei la
om. – 3 ore
XII. Transportul activ de Na+ la nivelul Prezentare şi explicaţii pe marginea Activitate demonstrativă şi
pielii de broască, barieră membranară: noţiunilor din lucrare (expunere liberă, practică pe subgrupuri de
metoda Ussing. Comparaţie între videoproiector, planse). studenţi.
transportul activ de Na+ la nivelul Completare referat in Caietul
membranei celulare şi cel de la nivelul studentului.
pielii de broască. Demonstrarea Rezolvare de exerciţii şi probleme în
acţiunii unor factori biofizici şi relaţie cu subiectele prezentate.
biochimici asupra proceselor de
transport. ecuaţia matematică şi
reprezentarea grafică a variaţiei
transportului activ de Na+ de la nivelul
pielii de broască în timp. – 3 ore
XIII. Principiile fizice şi biofizice ale Discuţii şi explicaţii pe marginea Activitate demonstrativă
aplicaţiilor radioizotopilor în biologie noţiunilor din lucrare (expunere liberă, pe subgrupuri de studenţi.
şi medicină in vivo şi in vitro. videoproiector, planse).
Radiofarmaceutice. Generatorul de Completare referat in Caietul
99m
Tc. Obţinerea de imagini din studentului.
organism cu ajutorul Rezolvare de exerciţii şi probleme în
radiofarmaceuticelor: scintigrafia relaţie cu subiectele prezentate.
clinică. Dispozitive utilizate în acest
scop: scintigraful şi camera de
scintilaţie (gama-camera). Etapele
realizării unei scintigrame. Principiul
determinarilor in vitro (RIA) a
concentraţiei moleculelor biologic
active. – 3 ore
XIV. Rezonanţa magnetică nucleară Prezentare şi explicaţii pe marginea Activitate demonstrativă
(RMN): principiul fizic, descrierea de noţiunilor din lucrare (expunere liberă, pe subgrupuri de studenţi.
principiu a aparaturii destinată RMN. videoproiector, planse).
Timpii de relaxare protonică, Completare referat in Caietul
spectroscopia RMN, imagistica prin studentului.
RMN. Aplicaţii în medicină. Rezolvare de exerciţii şi probleme în
Rezonanţa electronică de spin (RES): relaţie cu subiectele prezentate.
principiu fizic, schema standard a unui
dispozitiv RES, aplicaţii în cercetarea
şi practica medicală. – 3 ore
Bibliografie
1. Lucrări practice şi demonstraţii de Biofizică şi Fizică medicală. V. Rusu, A. Mărgineanu, S. Miron, C.
Ştefănescu, I. Hurjui, I. Răileanu. Editura „Gr. T. Popa” UMF Iaşi, 2003 (430 pg.).
2. Caietul studentului - Lucrări practice şi demonstraţii de Biofizică şi Fizică medicală. C. Ştefănescu, I.
Răileanu, S. Miron, I. Hurjui, M.Guţu, B.Oprisan, Editura „Gr. T. Popa” UMF Iaşi, 2014

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Curricula disciplinei este :
- in concordanta cu necesitatile de curricula ale disciplinilor din anii ulteriori
- corelata si verificata periodic, de catre Biroul Curricular, fata de curriculele celorlalte discipline fundamentale
- corespunde tematicii abordate in alte universitati din tara si din strainatate
- corespunde necesitatilor cu care se va confrunta medicul in activitatea sa, in elaborarea de corelatii in vederea
diagnosticului si a stabilirii tratamentului.

10. Evaluarea
Tip de activitate 8.1. Criterii de evaluare 8.2. Metode de evaluare 8.3. Pondere din nota
finală
8.4. Curs Notiunile de la curs Examen - teste MCQ 50%

8.5. Seminar / laborator Recunoasterea 3 teste obligatorii, 15%

aparaturii de laborator, seminar, proiect
cunoasterea utilitatii (optional)
medicale a acesteia, a
principiului de
functionare
Examen practic 35%
Standard minim de performantă
 Nota 5 (cinci) – media