Valerian A.

SC HI POR
Fructele şi legumele în alimentaţia naturală
 Coperta realizată de Adrian ŞTIRBU

Editura "AXA" Botoşani -19 96

Director - Coriolan CHIRICHEŞ
Consilier editorial - Gellu DORIAN
Tel. 031 532584- Fax 031 519967

Valerian A. SCHIPOR / Fructele şi legumele în alimentaţia naturală

Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin editurii şi autorului

ISBN 973 - 97592 - 5 - 4

 VALERIAN A. SCHIPOR

FRUCT€L€ SI l€GUM€l€
i

ÎN nUMCNTATIfl NflTURRlfi
i

Editura " A X A " Botoşani

 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

C U V Â N T Î NAI NTE

Lucrarea de fa ţă reprezintă o încercare de sinteză privitoare la

fructele şi legumele utilizate în alimentaţia practicată în ţara noastră. In
acest context, am considerat că nu prezintă suficient interes practic,
nefiind tratate în lucrare, unele fructe şi legume după cum urmează şi pe
care unii autori le au în vedere: anasonul, andivele , anghinarea,
arahidele, curmalele, feniculul, fetica, fisticul, ghizdeiul, husma,
năsturelul, năutul, nuca de cocos, roclia, rutabaga, salsifí şi încă multe
altele. Astfel, în diferitele lucrări consultate, aproape că nu există situaţii
în care date cantitative privitoare la conţinutul lor în diferite tro fine
(proteine, lipide, glucide, vitamine şi săruri minerale) să coincidă de la
autor la autor. Din multitudinea de situaţii, câteva exemple deosebii de
edificatoare: la 100 g sfeclă roşie, conţinut în vitamina A -20 şi 7000 I
la 100 g morcovi, conţinut în caroten 3-9 mg (după .lean Va!net) şi 6-24
mg - după alţi autori. De asemenea, se fa c confuzii în privinţa exprimării
conţinutului în vitamina A, în mcg şi în U.I., precum şi în stabilirea unor
relaţii cantitative clare şi valabile între caroten (provitamina A) şi retinoI
(vitamina A). în acest context, apreciem că, în m od normal, ar fi de dorit
ca măcar pentru fructele şi legumele utilizate curent în alimentaţie, să fie
oferite suficiente şi indubitabile date privitoare la conţinutul lor mediu în
diferite trofine şi la utilizarea tor optimă în interes alimentar şi sanogen-
terapeutic. A cest im portant deziderat se realizează încă incomplet, fa p t ce
are drept consecinţă imposibilitatea stabilirii, cu deplină certitudine, a
consumurilor diferitelor trofine, în raport cu nevoile reale şi foarte variate
ale organismului uman, ca şi utilizarea cât m ai eficientă a diferitelor
fructe şi legume, sub raport alimentar şi sanogen-terapeutic.
Necorespunzătoare şi derutantă apare şi exprimarea valorii
energetice a fructelor şi legumelor, în kilocalorii (Kcal. /IOO g), în loc de
calorii sau calorii m ici (cal./lOO g), ştiindu-se, lucru evident, că l(una)
kcal. reprezintă 1000 calorii. Considerând ca fiin d veridice asemenea date,
din punct de vedere a! necesarului de energie calorică, cu un kilogram de
cartofi s-ar putea trăi cca. 300 de zile iar cu un kilogram de fasole cca. trei
ani de zile !? Fără comentarii !
Discrepanţe exagerate se înregistrează şi în privinţa conţinutului
fructelor şi legumelor în proteine, lipide şi glucide ca, de altfel, şi între
VALERIAN A. SCHIPOR

valorile energetice ce li se atribuie, exprimate aşa cum s-a arătat mai

înainte.
Lucru ştiut de toată lum ea, fructele şi legumele, în afara
importanţei lor alimentare, dispun, într-o măsură mai mure sau mai mică,
şi de unele virtuţi sanogen-terapeutice, pu tân d servi, îndeosebi ca
adjuvante, în tratarea a diferite afecţiuni, interne sau externe. Plecân-du-
se însă de la aceste considerente, credem că nu este oportun să fie făcute
recomandări pentru unele fructe şi legume într-un număr exagerat de
utilizări sanogen-terapeutice, ci numai în acelea care să se bazeze pe
virtuţi specifice, competent verificate şi deci benefice cu adevărat în
afecţiunile pentru care se recomandă. In caz contrar, preocuparea se
diluează prea mult, generând neîncredere şi lipsa de interes în utilizări
terapeutice cu anumite eficienţe scontate. Ca extensii terapeutice, se pot
enumera: unghinarea cu 99 utilizări terapeutice; ceapa - 132; morcovii -
113; urzici - 139; usturoiul - I3H; varza - ION; fructele şi frunzele de
coacăz negru -111; lămâile - 144; merele - 102; nucile - 126; etc. După
cum se vede, este vorba despre fru ctele şi legumele considerate a fi
adevărate panacee universale, ceea ce, evident, nu poate fi cazul...
S-ar putea face şi remarca precum că în lucrări de asemenea
profil nu este necesar să fie induse, aşa cum se procedează de obicei,
pentru diferitele vegetale tratate, informaţii, precum: zonele de
provenienţă, prezentarea de caractere botanice necesare determinării,
istoricul utilizării etc, ca şi clasificarea în fructe şi legume şi apoi a
fructelor în: cărnoase şi sâmburoase, nucifere şi bace, proaspete sau
uscate, indigene sau exotice etc, iar a legumelor în: rădăcinoase, bulbifere,
vărzoase, tuberculifere, frunzoase, fructoase, păstăi ioase etc.
Ca oricare lucrare, eficientă în raport cu scopul pe care şi-l
propune, important este ca şi elaborările dedicate alimentelor şi
alimentaţiei să fie cât mai lesne de utilizat, bazate p e adevăr ştiinţific şi cât
mai la obiect, precum şi cât mai uşor accesibile diferitelor categorii de
cititori. Asem enea strădanii, după cum se poate constata, s-au depus şi în
elaborarea aceste lucrări. Să sperăm că asemenea îndreptăţite deziderate
se vor realiza, poate chiar într-un viitor nu prea îndepărat, pe bază de
cercetări şi determinări proprii, efectuate de specialişti în acest domeniu
dispuşi şi motivaţi în mod corespunzător.

A uto ru l

6
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

FRUCTCLC SI
r
l€ G U M € l€

Fructele şi legu m ele nu pot să lip sească d intr-o alim entaţie raţio­
nală, ele procurând organism ului um an, în afara principiilor alimentare
de bază (proteine, lipide şi glucide), utilizate ca m aterial plastic sau
energetic, şi alte nu m e ro a se principii active cum sunt: vitaminele,
sărurile m inerale, e n zim ele, ho rm on ii, u leiurile volatile, glicosidele.
flavonidele, zaharurile d irect asim ilabile, acizii organici etc, unele dintre
acestea fiind adevăraţi catalizatori biologici. De altfel, fructele şi
legum ele con stituie su rsa principală de vitam in e, săruri minerale şi
en z im e pentru organism ul uman.
A lim entele de origine v egetală au, în general, valori energetice
scăzute, m ajorita te a fiind, astfel, indicate în curele de slăbire.
în m edie, c o m p o z iţia c h im ică a fructelor şi le gu m elor se prezintă
astfel:

COM PONENŢI IN F R U C T E IN L E G U M E
% % L
A pă 88 80
Proteine 1 1
G lucid e 6 14
C e lu lo z ă 3 3
Săruri m inerale 2 2

D upă cum rezultă din situaţia de mai sus, fructele şi legumele

conţin foarte m ultă apă, foarte p u ţine proteine, destul d e m ulte glucide,
celuloză şi relativ m ulte săruri m inerale. De la conţinutul redus' în lipide
fac e x cep ţie alunele, m ăslinele, nucile, fructele de cătin ă etc - dintre
fructe şi fasolea, lintea, m a zărea şi soia - dintre leg um in oasele uscate.
P ectinele co n ţin u te de fructe şi legum e dispu n de proprietate de a
absorbi apa, de a c a lm a şi n orm a liz a tranzitul intestinal. Bogate în aceste
trofine sunt pătrunjelul şi păstârnacul (2,5 - 3% ), ţelina, sfecla roşie,
merele, p ortocalele, pru nele şi caisele (1% ), afinele, coacăzele negre şi
m ăceşele (1-1,2% ).
VALERIAN A. SCHIPOR

A cizii o rg an ici co n ţin u ţi de p ro d u se le alim e n tare vegetale

co n trib u ie la e lim in a re a din o rg an ism a a c id u lu i uric. C o n ţin u tu l m ediu al
un o r fru cte în acizi o rg an ici se p re z in tă astfel: co a căze negre 15 g% ,
caise 14-18 g% , zm eu ră 14 g% , p ru n e p ro a sp e te 12 g% , piersici 8 g% ,
cireşe 6,5 g% , frag i 5,5 g% , stru g u ri 4,5 g % , p o rto c a le 5 g% , pere 4,5 g%
şi m ere 1,5-4 g% .
în tr-o a lim e n ta ţie ra ţio n a lă , un d e o se b it rol îl ai/ şi fibrele
alim e n ta re c e lu lo z ic e c o n ţin u te de fru c te şi legum e, elem en te care dispun
de p ro p rie ta te a de a a c c e lera tran zitu l in testin al, de a fixa to x in ele, de a
stim u la fo rm a re a flo rei sap ro flte, de a d im in u a nivelul co lestero lu lu i etc,
e fic ie n ţa lor fiin d m ax im ă atu n ci c ân d su n t c o n su m a te în stare ciiidă. -
D e la sp ecie la sp ecie, fru c te le şi leg u m ele au acţiu n e hiposodată,
d iu retică, lax ativ ă sau c o n stip a n tă , h ip o c a lo ric, astrin g e n tă, colagogă,
v ita m in iz a n tă etc. M a jo rita te a fru c te lo r şi leg u m elo r au, în organism ,
rea c ţie b azică, a lc a liz an tă, c o n tra c a râ n d a stfel, d ă u n ăto are a acţiune
ac id ifla n tă a că rn ii şi a p ro d u se lo r de carn e, a pâinii şi a o u ă lo r etc, şi
c o n stitu ie un fa c to r im p o rta n t în m e n ţin e re a e c h ilib ru lu i acido-bazic.
E x cep ţie fac căp şu n ile , p ru n ele şi v işin e le , care su n t slab acid ifian te. In
schim b, cu re a c ţie 100% b azică su n t z a rz a v atu rile, verdeţuri le, ceapa,
carto fii, ro şiile etc, a c e ste a fiin d re c o m a n d a te în m od ex p res în
alim en taţie. E fic a c ita te a a lim e n ta ră şi s a n o g e n -te ra p eu tic ă a fru ctelo r şi
leg u m elo r este m ax im ă atu n ci c ân d e le su n t co n su m ate în stare cru d ă şi
în tre m ese, d eci pe sto m acu l gol.
G lu c id e le din fru cte şi leg u m e (z a h ă r invertit, cu m o lecu la m ică)
c o n stitu ie o im p o rta n tă su rsă de en e rg ie , d e o a re c e , a flâ n d u -se sub form ă
de g lu co ză şi fru cto ză, este u şor a sim ila b il, tre c â n d d irect în sânge, fară
tra n sfo rm ă ri p realab ile. în plus, v a lo a re a n u tritiv ă a g lu c id elo r din fructe
şi legum e este cu m u lt m ai m are d e c â t a zah ăru lu i şi p roduselor
zah aro ase. B ogate în a sem en ea v a lo ro a se g lu cid e sunt, îndeosebi,
v eg etale precum : stafid ele, cu rm a le le , sm o c h in ele , prunele proaspete,
p erele b erg am o tte, p ie rsic ile , le g u m in o a se le u scate, nucile, alunele,
m ăceşele, co a c ă ze le neg re, stru g u rii, c ire şe le şi v işin e le , afin ele, fragii,
zm eu ra, c a rto fii, c iu p e rc ile u scate, u stu ro iu l etc.
O m are p arte din fru cte şi legum e, d isp u n , în afara virtu ţilo r
n u tritiv e , p la stic e şi en e rg e tic e şi de o serie de p ro p rietă ţi ben efice bunei
fu n c ţio n ă ri a o rg an ism u lu i um an , pe c are îl p o t a p ă ra de rec e p ta re a unor
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

b o li (a c ţiu n e p ro fila c tic ă ), îl p o t v in d e c a , sin g u re, d e u n ele afecţiu n i m ai

uşo are, a fla te în stad iu in c ip ie n t (a c ţiu n e te ra p e u tic ă sau cu rativ ă) sau pot
co n cu ra, c a ad ju v an te, la v in d e c a re a u n o r boli, îm p reu n ă cu
m e d ic a m e n te le de sin te z ă ch im ică. D in c a te g o ria ac e sto r fru cte şi
legum e, cu e fe c te sa n o g e n -te ra p eu tic e d e o se b ite , fac parte m orcovii şi
ustu ro iu l, so co tiţi a fi a d e v ă ra te a lim e n te-m ed ica m e n t, precum şi
m a jo rita te a fru c te lo r şi le g u m elo r (a se v e d e a L IS T A de la finele
lucrării). A c e ste fru c te şi legum e sunt, în to c m a i c a şi plan tele m edicinale,
ex trem de u tilizate, m ai a les în m e d ic in a p rev en tiv ă.
D e la o sp ecie la alta, c a părţi c o m e stib ile ale d ife rite lo r vegetale
p o t fi fru n zele, tu lp in ile , b u lb ii, ră d ă c in ile , flo rile (co n o p id a), fructele şi
sem inţele.
F ru c te le şi le g u m e le se p o t c o n su m a c a atare, p ro asp e te şi crude,
de p re fe ra t to c a te sau p asate, b in e m e ste c ate, pen tru a nu irita tubul
d ig estiv ; ap o i sub fo rm ă d e suc c e lu la r p ro a sp ă t, c a re e fo arte bine tolerat
c h ia r şi o rg a n ism e le c e le m ai se n sib ile (d a to rită ab sen ţei c elu lo z ei) şi în
care se p ă stre a z ă to a te c a lită ţile n a tu ra le ale co n ţin u tu lu i ac e sto r produse;
precu m şi sub fo rm ă de p ire u ri, salate, b u d in ci etc. F ru c tele p o t fi servite
şi co n su m a te şi sub fo rm ă de co m p o t, d u lc e aţă , m a rm e lad ă , gem , sirop,
în stare u sc a tă etc. S u b fo rm ă de c o m p o t, fru c te le sunt m ai uşor de
d ig e ra t d e c â t în stare c ru d ă dar, p rin fie rb ere , ele pierd o parte din
vitam in e şi din a ro m a fru c te lo r cru d e. E de a m in tit aici şi aspectul că
utilizări b en e fic e o rg a n ism u lu i m ai p o t fi re p re zen tate şi de infuzii,
d e c o c tu rile şi m a c e ra tele la rece din u n ele fru c te şi legum e. în ain te de a
fi co n su m a te în stare cru d ă , p re g ă tite p e n tru sto a rc e re a de suc sau pentru
p ă stra re în stare u scată, fru c te le şi leg u m ele tre b u ie sc supuse unei spălări
în d e lu n g a te , cu ap ă p o ta b ilă , de p re fe ra t fia rtă şi răcită, în a c e st fel fiind
în d e p ă rta t p erico lu l in fectării o rg an ism u lu i în prim ul rând, cu d iferite
o rg an ism e p ato g en er T o t în a c e st co n te x t, p e n tru a se ev ita infectarea
sa la te lo r d e c ru d ită ţi şi a su c u rilo r p re p a ra te d in fru cte şi legum e, cu
d iferite m ic ro o rg a n ism e se re c o m a n d ă c a a c e ste a să fie co nsum ate
integral şi în d a tă d u p ă p re lu c ra re, n efiin d in d ic ată p ă strarea lor de la o zi
la alta, nici c h ia r în frig id e r. D in tre fru cte, cele m ai uşo r d ig e ra b ile sunt
p ie rsic ile , p o rto c a le le , stru g u rii, u rm ate de m ere, pere, caise, p rune etc.
F ru c te le o le a g in o a se sau c e le u scate su n t d e o se b it d e h răn ito are, d a r cu
m u lt m ai g reu d ig estib ile.

9
VALERIAN A. SCHIP0R

S p eciile şi ca n tită ţile de fru cte şi leg u m e p en tru consum ul zilnic

d ep in d de v ârstă, sex, sta re a fizio lo g ică, an o tim p u ri, afec ţiu n i de vin d ecat
etc. C a n tită ţile de fru cte şi leg u m e ce se re c o m a n d ă a fi co n su m ate se
p re z in tă astfel: 100 - 150g/zi - p en tru co p ii p â n ă la 6 ani (40 de kg
anu al); 150 - 2 00 g /zi - p en tru copii în tre 6 şi 12 ani (60 kg an ual) şi 250-
300 g/zi p en tru a d o lescen ţi şi ad u lţi (9 0 k g an u al).
D e la v ita m in ă la v ita m in ă şi de la săruri m in e ra le la săruri
m in erale, fru c te le şi leg u m ele c o n trib u ie , în m o d variab il, îm p reu n ă cu
a lim e n te le de o rig in e a n im ală, la sa tisfa c e re a n ev o ilo r respective.
V e g e ta le le re sp e c tiv e c o n stitu ie sin g u ra su rsă d e v ita m in a P (vitam in a C2
sau citrin ă). în tru c â t în a p a de fie rb e re se d iz o lv ă vitam in ele
h id ro so lu b ile , este in d icat, în g en eral, c a a c e a sta să fie c o n su m ată o d ată
cu fru c te le şi leg u m ele resp ectiv e. în sco p u l red u c erii, în cât m ai m are
m ăsu ră, a p ie rd e rilo r în v ita m in e h id ro so lu b ile , pentFu legum e ca:
m o rco v i, co n o p id a, c a rto fi, m az ă re verd e, sp a ran g h e l, este d eo seb it de
in d ic a tă fie rb ie re a în ăb u şită. în a c e st scop, leg u m ele se a şează pe o placă
de m etal p erfo rată, fix a tă la ju m ă ta te a în ă lţim ii v asu lu i în care aceste a
v o r fi fierte erm etic, în vap o rii d eg ajaţi. în a c e st fel, se e v ită p ierd erea de
vita m in e şi de săru ri m in erale, a p a de fie rb e re p u tâ n d u -se utiliza şi la
p re p a ra re a de sosuri etc.
T re b u ie de re m a rc at şi fap tu l c ă le g u m in o ase le uscate, dep o zitare
im p o rta n te de fo sfo r şi de fier, su n t m ai b o g a te în p ro tein e decât carn ea şi
lap tele d ar, din păcate, p ro te in e le a c e sto r leg u m in o ase nu rep rezin tă
decât 1/4-1/3 din v alo a re a b io lo g ic ă a p ro te in e lo r din lapte şi a celo r din
carn e. P ro p rie tă ţile n u tritiv e ale fru c te lo r şi le g u m elo r sunt dim in u ate
prin e x p u n e re a lor la te m p e ra tu ri în a lte (fie rb erea, co acerea, p răjirea),
p recu m şi sub in cid en ţa şi a a lto r facto ri (lu m in ă, aer, m etale o x id an te,
etc), m o tiv p en tru c are se im pune a fi luate m ăsuri m en ite să reducă, în
câ t m ai m are p ro p o rţie, ase m e n e a asp ecte n eg ativ e. A stfel, num ai du p ă
48 de o re, legum ele p ierd cc a 80% din c o n ţin u tu l iniţial în v itam ina C,
m o tiv p en tru care este in d icat a fi p ă stra te d e p a rte d e lum ină şi â fi
co n su m a te în stare cât m ai p ro asp ătă. E n z im e le d ev in sen sib ile la
tem p e ra tu ri ap ro p iate de 40° C , v ia ţa lo r în c e tâ n d d e ob icei la 43° C. Şi
acţiu n e a sării a su p ra v ita m in e lo r este d e fa v o ra b ilă, m otiv pen tru care este
re c o m a n d a t c a z a rz a v atu rile să fie sărate nu m ai d u p ă fierb ere. Pentru a se
p ie rd e c â t m ai p u ţin din tro fin e , se re c o m a n d ă ca fire b e re a fru cte lo r şi

10
 FRUCTELE Şl LEGUMELE IN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

legu m elo r să se facă la tem p eratu ri de 97-100° C, iar d u ra ta de fierbere să

fie ce a stric t n e c e sa ră, p re fe ra b ilă fiin d fie rb e re a in com pletă. O rientativ,
d u ra ta de fierb ere a u n o r leg u m e este u rm ăto area: pen tru carto fi întregi şi
cu c o a jă -30 m in u te; p e n tru sfe c le în treg i - 70 m in.; pentru varză tăiată -
15 m in.; p en tru m orcovi în treg i - 25 m in.; p en tru co n o p id ă în treag ă - 25
m in. F ie rb e re a în v a p o ri sub p re siu n e s c u rte a z ă cu m u lt tim pul de
fierb ere şi prin a c e a sta red u c e de 2 - 6 ori p ierd e rile în tro fin e în raport
cu u tiliz a re a p ro c e d e e lo r te rm ic e o b işn u ite.
P ă stra re a la te m p e ra tu ri rid icate a le g u m elo r g ătite, precum şi de
la o m a să la alta, c a şi în c ă lz ire a lor re p e tată , e ste co n train d icată. Se
re c o m a n d ă c a p u n e re a la fie rt a le g u m elo r să se fa c ă în ap ă clocotită.
T reb u ie a c c e n tu at şi asp e c tu l că, su p u se la te m p e ratu ri în alte, fructele şi
legum ele din a lim en te v ii, cum se p re z in tă în stare cru d ă, devin alim ente
m ai p u ţin sau m ai m u lt d e v a lo riz a te co n trib u in d , şi ele, la a cu m u larea în
org an ism a re z id u u rilo r şi a c iz ilo r rezu ltaţi din p relu c ră rile culinare,
im p u rităţi, cel m ai ad esea, fo a rte greu sau im posibil de e lim in at. D e aici
rezu ltă şi re c o m a n d a re a m a jo ră c a a lim e n te le de o rig in e v eg etală să fie
co n su m ate în stare c ru d ă sau fie rte in co m p let, d a r c â t m ai bine m estecate
şi in tro d u se în alim e n ta ţie în m od tre p ta t şi c o m p le m e n ta r la alim en taţia
curen tă, în am estecu ri co m p atib ile.
P rin u scare la so are, v e rd e ţu rile p ierd p ro v itam in a A (caroten),
săruri m in e ra le şi alte su b sta n ţe utile. P en tru a se ev ita acest neajuns,
v erd eţu rile d e stin a te a fi p ă stra te p este ia rn ă (p ătru n jel, m ărar, leuştean,
ţe lin ă etc) tre b u ie sc u scate, în p re a la b il, în în c ă p e ri b in e ae risite, ferite de
razele so lare, d u p ă ce au fo st m ai în a in te b in e sp ălate, scu tu rate de apă şi
u scate în p ro so p . P ă stra re a în c o n d iţii o p tim e a v e rd e ţu rilo r se face în
b o rcan e de stic lă b in e în c h ise şi, de p referat, n e tra n sp a re n te.
In locul su p e lo r d e zarzav at, e de p re fe ra t a îl fo lo site borşurile,
deo arece în a c e ste a v ita m in e le se p ă stre a z ă m ai bine. în acelaşi scop, la
firb erea le g u m e lo r se Va e v ita fo lo sire a b ic arb o n atu lu i şi u tilizarea
v aselo r d e fier, d e cu p ru sau zin c. F ie rb e re a c a rto filo r e de p referat să se
facă în c o a jă sau c u răţaţi şi răm aşi în treg i, în a p a afla tă în clo co t, precum
şi în ab u ri sub p resiu n e. T o t în sen su l c e lo r a ră ta te an te rio r, se im pune ca
p e rio a d a d e tim p sc u rsă în tre în c e p e re a p re g ătirii p relim in are (curăţare,
sp ălare e tc ) şi în c e p e re a p re g ă tirii cu lin are a fru c te lo r şi legum elor, să fie
cât m ai scurtă. Pe c â t e p o sib il, este in d icat a fi ev ita tă sp ălarea

M"

I
VALERIAN A. SCHIPOR

în d e lu n g a tă şi m e n ţin e re a în a p ă a leg u m elo r, fra g m en tarea lor în bucăţi

m ici şi p ă stra re a sub a c e a stă fo rm ă, p recu m şi p re p a ra rea c u lin a ră în vase
d esc o p e rite . D e asem en ea, este n e c e sa r 3 se red u ce, în cât mai m are
m ăsu ră, în d e p ă rta re a p ărţilo r e x te rio a re a u n o r legum e cu frunze, ca şi a
c o jilo r de tu b e rc u li şi de fru c te , d e o a re c e v ita m in e le sunt can to n ate cu
p re p o n d e re n ţă to cm ai în ac e ste ţesu tu ri. în a c e st co n tex t, tre b u ie să
am in tim , de ex em p lu , c ă fru n z e le verzi situ ate la p e rife ria legum elor
(v arza, salata v erd e etc) su n t de cc a 20 d e ori m ai bogate în p ro v itam in a
A (caro ten ) d e c â t cele din interior, prin în d e p ă rta re a lor p ierzân d u -se 15 -
25 % din c o n ţin u tu l în a c e a stă tro fin ă.
In d ife re n t în ce stare se u tiliz e a z ă (c ru d e, fierte, uscate etc), fru c­
te le şi leg u m ele p rezin tă şi riscuri d e îm b o ln ăv ire d a to rită posibilităţii
c o n ta m in ă rii lor cu d ife rite m ic ro o rg a n ism e pato g en e (v iru su ri şi
b a c te rii) şi cu d iferiţi p araziţi, p recum şi c o n ţin u tu lu i în su b stanţe toxice
p ro p rii in se c to fu n g ic id e lo r u tilizate în o p e ra ţiile de co m b atere a
d ău n ă to rilo r, c a şi a în g ră şă m in te lo r c h im ic e şi a erb ic id elo r utilizate.
D rep t u rm are, e ste n e c e sa ră o b u n ă c u ră ţire şi sp ă lare a lor, în m ai m ulte
ape, p recu m şi o p ro te ja re a c â m p u rilo r d e c u ltu ră , ca şi ac o rd area unei
aten ţii d e o se b ite în c e e a ce p riv e şte d e p o z ita rea, p ăstrarea şi co n serv area
ac e sto r p ro d u se, p en tru a se p u tea m en ţin e în cât m ai m are m ăsu ră şi
tim p cât m ai în d e lu n g a t, c o n ţin u tu l în facto rii n u tritiv i specifici de care
au d isp u s la reco ltare. P en tru a se e v ita in c o n v en ie n tele arătate mai
în a in te , fru c te le şi legum ele, d u p ă re c o lta re şi în a in te de utilizare,
tre b u ie sc sp ălate cu m are aten ţie, în c u re n t de a p ă p o ta b ilă şi, de dorit, să
fie in tro d u se 15-20 de m in u te în ap ă în c ă lz ită la 70-80° C, prin această
u ltim ă o p e ra ţie d istru g â n d u -se p ro to z o a re le şi o u ăle acestora. în unele
situ aţii, p en tru a se ev ita p o sib ilita te a in to x icării cu pesticide, fructele şi
legum ele, d u p ă cum se p retează, v o r 11 şterse şi sp ălate în apă cald ă uşor
ac id u la tă sau c o n su m ate im ed iat d u p ă c o jire a p rea lab ilă . Ideal a r fi ca
fru c te le şi leg u m ele pe care le co n su m ă m să nu fie a fe cta te de utilizarea
în p ro d u c e re a lo r a în g ră şă m in te lo r ch im ic e şi a a lto r su b stan ţe to x ice,
d re p t în g ră şă m in te u tilizân d u -se g u n o iu l de g rajd şi alte asem en ea
p ro d u se de n a tu ră biolo g ică. D ep ăşirea te m p e ra tu rilo r de 70() C, prin
în c ă lz ire a p u te rn ic ă , fierb ere sau p ră jire , d u ce la d istru g erea , în cea m ai
m are parte, a m ic ro b ilo r şi c h ia r a to x in e lo r.
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

C o n se rv a re a fru c te lo r şi le g u m elo r în a m b a la je m etalice sau în

sticle d u ce în p rin c ip a l şi la p ie rd e re a, în tr-o m ă su ră m ai m ică sau m ai
m are, a p ro p rie tă ţilo r sa n o g e n -te ra p e u tic e ale ace sto ra, d ato rită atât
te m p e -ra tu rilo r d e fo lo sire la p re p a ra re c â t şi u tilizării de co n serv an ţi. O
m are ate n ţie tre b u ie a c o rd a tă fru c te lo r şi le g u m e lo r co n serv ate şi alterate,
ev itân d u -se co n su m a re a lor. A sem en ea n e d o rite situ aţii se pot întâlni la
c o n -se rv e le av ân d c a am b alaj cu tii m etalice, fa p t ce se e v id en ţiază de la
ex terio r, prin b o m b a re a c u tiilo r şi c h ia r prin sc u rg e rea conţinutului
acesto ra.
C o n se rv a re a le g u m e lo r şi fru c te lo r se face prin sărare, uscare,
fireb e re şi îm b u te lie re , c o n g e la re etc. D e n o ta t c ă prin fierb ere şi
îm b u te lie re se p ie rd e o m are p a rte din v ita m in a C , d a r v itam in e le A şi B
su n t destul de b in e p ăstrate. C o n g e la re a a re m eritul de a p ăstra, în cea
m ai m are m ăsu ră, ca lită ţile le g u m elo r su p u se acestui tratam en t.
P ă stra re a fru c te lo r şi leg u m elo r, în c o n d iţii co resp u n zăto are şi
tim p relativ în d e lu n g a t, în g o sp o d ă riile in d iv id u ale, se po ate realiz a dacă
în sp a ţiile de d e p o z ita t se a sig u ră u rm ă to a rele co n d iţii principale:
te m p e ra tu ra ae ru lu i să fie de 0-5 sau m ax im u m 10° C ; u m id itatea relativă
a aeru lu i d ă fie d e 75-8 5 % , iar în d e p o z it să nu p ă tru n d ă lum ina şi să fie
a sig u ra tă p rim e n ire a aeru lu i prin a m p la sa re a unei guri de aerisire.
U m id ita te a re la tiv ă a a e ru lu i, în sp a ţiile de d e p o z ita re a fru c te lo r şi
leg u m elo r, în lim ite le ad m ise, se p o ate re a liz a prin a erisiri repetate şi
prin u tiliz a re a d e v a r n estin s, p e n tru în d e p ă ra rea sau dim in u area
ex cesu lu i de u m id itate. în ca z de in su fic ie n ţă de u m id itate se p o t folosi
v ase cu apă. E ste in te rz isă stro p ire a cu a p ă a fru c te lo r şi legum elor
d e p o z ita te în v e d e re a c o n se rv ă rii, d a r e ste re co m an d ată, în scopul
p ăstrării v ita m in e lo r stro p ire a cu ap ă a le g u m elo r d e stin ate consum ului
im ediat. Se v a u rm ări în p e rm a n e n ţă e v ita re a z b ârc irii (p rin p ierd e rea de
apă) a fru c te lo r şi le g u m e lo r su p u se c o n se rv ă rii în stare proaspătă.
D e p o z ita re a fru c te lo r şi le g u m e lo r tre b u ie a sig u ra tă în spaţii special
am en a ja te, c u rate, u sc a te şi fă ră m iro su ri străin e, în care se v o r lua
m ăsuri p re v e n tiv e îm p o triv a in se c te lo r şi ro z ăto a relo r, prin acţiuni
p erio d ic e de d e z in fe c tare , d e z in fe c ţie şi d e ra tiz a re. în asem e n ea d epozite
se v a e v ita p ă stra re a de su b sta n ţe cu m iro s p ă tru n z ă to r ori cu efecte
no civ e a su p ra o m u lu i sau a p ro d u se lo r d e p o zitate. D e asem enea, este
in d icat a fi u tilizate num ai a m b a la je ig ien ice şi n ed eterio rate.

13

I
VALERIAN A. SCHIPOR

R e z iste n ţa la p ă stra re , în stare p ro sp ă tă, a fru c te lo r şi legum elor

v a ria z ă fo arte m ult, de la fo arte u şo r p e risa b ile (ca rto fii tim p u rii, ceapă
v e rd e şi u stu ro iu l v erd e, a fin ele, frag ii şi c ă p şu n ile, p ătru n jelu l, salata
verd e, ro şiile , rid ich ile d e lu n ă etc), la re z iste n te (carto fii d e toam nă,
c ea p a u scată, h rean u l, m o rco v ii, p ă stâ rn a c u l, răd ăc in ile d e pătrunjel,
rid ich ile de iarnă, sfe c la ro şie, ţelin a, v arza, m erele , perele, n u cile etc).
C a urm are şi m eto d ele de d e p o zitare şi p ă stra re v aria ză de la caz la caz
(fru c te le şi leg u m ele p ro a sp e te , fru c te le şi leg u m ele uscate, natural sau
a rtific ia l, fru c te le şi leg u m ele co n g e la te ). T o t în co n d iţii de g ospodărie,
un ele fru cte se p o t p ăstra în m iere (fru c te le de c ă tin ă albă, m ăceşele -
p u lp e etc), apoi p re lu c ra te şi co n se rv a te sub fo rm ă de siro p u ri, je le u ri,
g em u ri, m ag iu n u ri şi m arm elad e, d u lceţu ri etc. E v id en t, m ai ex istă încă
m u lte m eto d e de p re lu c ra re şi p ăstrare a fru c te lo r şi legum elor, atât în
co n d iţii de g o sp o d ă rie p ro p rie c â t şi în in d u stria a lim e n tară, in clusiv sub
fo rm a c u n o sc u te lo r m u rătu ri.
N u e ste in d ic a t a fi co n su m aţi sâm b u rii d ife rite lo r fru cte (caise,
m ere, p ru n e, p ie rsic i etc) d e o a re c e c o n ţin to x in a am ig d alin ă. C onsum ul
e x a g e ra t al u n o r a se m e n e a sâm b u ri (se m in ţe ) p o ate pro d u ce, în cazuri
ex trem e, c h ia r d ecese. D e n o ta t că, la co p ii, a se m e n e a in tocxicaţii cu
d ez n o d ă m â n t im p rev izib il, se p o t p ro d u c e şi num ai d u p ă un consum de
2 0 -3 0 sâm b u ri de caise. E x p licaţia? în sto m ac, am ig d alin a e lib erează
acid c ia n h id ric , o o tra v ă fo a rte p u tern ică.

14
 FRUCTELE „Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

LISTA F R U C T C LO R SI
i
L € G U M € lO fl TR R TR T€ Î N LU C R R R C

A rdeii P ăstârn acu l

C aisele P ătru n jelu l
C arto fii P erele
C eap a P o rto calele
C ire şe le şi v işin ele Prazul
C iu p e rc ile Prunele
C o acăzele R id ich ile negre
D ro jd ia de b ere R id ich ea roză
F aso lea R o şiile sau to m atele
F lo a re a so arelu i S alata verde
F ru c te le de c ă tin ă alb ă S c o ru şele negre
H rean ul S fecla roşi
L ăm âile S oia
L in tea S panacul
M ăceşele S trugurii
M erele T arh o n u l
M ig d alele d ulci Ţ elin a
M orco v ii U sturoiul
N u c ile V a rza albă

LISTR CU D € N U M IR IL€ ŞT1INŢIFICC RL€ V € G € T R L € L O R

P R O D U C R T O R R C D€ L€ G U M (E SI FRUCTC C O M € S TIR IL€

A g rişu l R ib es g ro ssu la ria L.

A rd eiu l g ras v e rd e C a p sic u m an u u m L
C aisu l P ru n u s a rm e n ia c a L
C arto fu l S o lan u m tu b e ro su m L
C ă tin ă alb ă H ip p o p h ae rh a m n o id es L.
C eapa A llin u m ce p a L.
C ireşu l P runus avium L.
C o acăzu l n eg ru R ib es n ig ru m L.
C o acăzu l roşu R ibes ru b ru m L.
F aso lea P h a se o lu s v u lg aris L.

15
VALERIAN A. SCHIPOR

F lo area so arelu i H elian th u s a n n u u s L.

H reanul A rm o ra c ia ru stic a n a G .M .S ch .
L ăm âiul C itru s lim o n iu m B urn.
L intea L e n s c u lin a ris M edik.
M ăceşul com un R osa c a n in a L.
M ăru l M alu s p u m ila M ill.
M ig d alu l d u lce A m y g d alu s c o m m u n is L.
M o rco v u l D au cu s c a ro ta L.
N ucul Ju g la n s re g ia L.
Părul Pyrus c o m m u n is L.
P ăstârn acu l P a stin a c a sa tiv a L.
P ătru n jelu l P e tro se lin u m c risp u s ssp .h o rte n se A .W .H ill
P o rto calu l C itru s au ra n tiu m L.
Prazul A lliu m p o rru m L.
P runul P ru n u s d o m e stic a L.
R id ic h e a n eag ră R ap h an u s sativ u s L. ssp. n ig ra M ill.
R id ic h e a ro ză R ap h an u s sativ u s L .ssp .rad ic ó la Pers.
R o şiile (to m a te le ) L y c o p e rsic o n e scu le n tu m M ill.
S alata v erd e L a c tu c a sa tiv a L.
S coru şu l n eg ru A ro n ia m e la n o c a rp a (M ic h x .) E liott
S fecla roşie B eta v u lg a ris L.
S oia S o ja h isp id a L.
S p an acu l S p in acia o le ra c e a L.
T arh o n u l A rte m isia d ra c u n cu lu s L.
Ţ elin a A pium g ra v e o le n s L.
V işin u l P ru n u s c e ra su s L.
V iţa de vie V itis v in ife ra L.
U stu ro iu l A lliu m sa tiv u s L.
V arza alb ă B ra ssic a o le ra c e a L.

16

R C C O M R N D R T C ÎN DIFC RITC D FCCŢIUNI
- P R € V €f N T IV SI C U R A T IV -
AFECŢIUNI
A bcese diferite
A cnee (coşuri)
A erofagie
A fecţiuni biliare
A fecţiuni bucale
A fecţiuni cardiace
A fecţiuni hepatice
A fecţiuni nervoase
A fecţiuni oculare
A fecţiuni pulm onare
A fecţiuni renale
A fonie (pierderea vocii)
A fle
A lbum inurie
A lcoolism
A lergii diferite
A m igdalită
A nem ie şi slăbiciune
FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ
FRUCT€ Şl l€ G U M €
FRUCTE ŞI LEGUM E RECOM ANDATE
- cartofi, ceapa, fasolea, hrean, linte, m orcov, pătrunjel,
salata verde, usturoi, varza
- drojdie, fasole, roşii, salată, c ătin ă albă
- lăm âi, tarhon
- cartofi, ceapă, cireşe şi vişine, lăm âi, m ere, m orcovi
păstârnac, p ătrunjel, portocale, prune, ridichi negre, roşii,
salata verde, sfecla roşie, spanac, struguri, usturoi, varza,
m ăceşe
- ceapă, lăm âi, portocale, felina
- caise, cartofi, ceapă, cireşe, fasole, hrean, pătrunjel,
m orcovi, pere, praz, roşii, salată verde, sfeclă roşie, spanac,
usturoi, vişine, c ătin ă albă, m ăceşe
- caise, cartofi, ceapă, cireşe şi vişine, coacăze, lăm âi, mere,
m orcovi, pătrunjel, p ortocale, prune, ridichi, salată verde,
flo area soarelui, sfeclă roşie, soia, spanac, struguri, tarhon,
ţelină, varză, c ătin ă albă, m ăceşe, m ăsline şi ulei de m ăsline,
păpădie
- caise, citreşe, pătrunjel, prunc, salată verde, ţelina
- carofi, hrean, lăm âi, m orcovi, pătrunjel, ţelină, cătină albă
- ciuperci, dro jd ie de bere, ceapă, hrean, lăm âi, m orcovi,
ridiche roză, pere, sfecla roşie, ţelină, usturoi, varză
caise, m orcovi, ceapă, cireşe şi vişine, coacăze, fasole,
floarea soarelui, hrean, lăm âi, m ere, m orcovi, păstârnac,
pătrunjel, pere, praz, ridichi, roşii, salată verde, sfeclă roşie,
struguri, tarhon, ţelina, usturoi, varză, floarea soarelui,
cătin ă albă, păpădie
- varză
- ceapă, lăm âi, m orcovi
- fasole, ţelină
- ardei iute, ceapă, pătrunjel, varza, cătină albă, m ăceşe
- ridichi negre, roşii, sfecla roşie, spanac
- coacăze, lăm âi
- cartofi, caise, ciuperci,coacăze, drojdie de bere, fasole,
floarea soarelui, hrean, lăm âi, linte, m azăre, m ere, m orcovi,
nuci, pătrunjel, pere, p ortocale, praz, prune, ridichie roză,
sfecla roşie, soia, spanac, struguri, ţelina, usturoi, varza,
cătin ă albă, m ăceşe
17
I
VALERIAN A. SCHIPOR

A nghine diferite - ceapă, hrean, lăm âi, praz, varză

A norexie - ardei iute, caise, ceapă, coacăze, dro jd ie de bere, hrean,
lăm âi, m orcovi, p ăstârnac, p ătrunjel, portocale, ridichi roşii,
tarhon, ţelină, usturoi, c ătin ă alb ă
A ntrax - varză
A rsuri diferite - cartofi, ceapă, fasole, lăm âi, m orcovi, roşii, salată verde,
spanac, varză, scoruşe negre, c ătin ă albă
A rterită - ceapă, m ere, roşii, varză, c ătin ă albă, m ăceşe
A rtrită - cartofi, ceapă, cireşe şi vişine, coacăze, lăm âi, mere,
m orcovi, pere, praz, prune, ridichi, roşii, salată verde,
struguri, varză, scoruşe negre
A rtroză - ceapă, cireşe şi vişine, hrean, pătrunjel, pere, ţelină
A scita - ceapă, hrean, lăm âi, varză, scoruşe
A stenie - caise, ceapă, coacăze, d ro jd ie de bere, lăm âi, m orcovi,
pătrunjel, pere, portocale, roşii, salată verde, soia, spanac,
struguri, ţelină, usturoi, varză, c ătin ă albă
A stm bronşic - ceapă, hrean, lăm âi.m ere, m orcovi, p ătrunjel, ridichi,
salată verde, ţelină, usturoi, varză
A teroscleroză - caise, ceapă, cireşe şi vişine, drojdie de bere, floarea
soarelui, lăm âi, m ere, m orcovi, nuci, portocale, praz, prune,
roşii, sfeclă roşie, soia, spanac, struguri, usturoi, cătină albă,
m ăceşe, scoruşe negre
A to n ie digestivă - ceapă, coacăze, p ătrunjel, roşii, struguri, usturoi
A zotem ie - ceapă, praz, roşii, struguri
B alonări (m eteorism ) - ceapă, lăm âi, hrean, m orcovi, portocale, ţelină, usturoi
B ătături - ceapă, usturoi
B lenoragie - pătrunjel, usturoi
B ronşită - ceapă, hrean, lăm âi, m ere, m orcovi, pătrunjel, ridichi,
salată verde, tarhon, ţelină, varză, m ăceşe
C angrene diferite - varză
C arii dentare - m orcovi, usturoi
C asexsie - linte
C ataruri diferite - ceapă, hrean, m ere, ridichi negre, ţelină, varză
C efalee - cartofi, lăm âi, m ere, pătru n jel, varză
C istită - cireşe şi vişine, m ere, pătru n jel, praz, spanac, struguri,
ţelină
C olibaciloză - m ere, m orcovi
C olici diferite - pătrunjel, ţelină, varză
C o lită - ceapă, cireşe şi vişine, flo are a soarelui, m ere, m orcovi,
sfecla roşie, usturoi, varză, m ăceşe

18
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

C onstipaţie - caise, cartofi, ceapă, cireşe şi vişine, coacăze, drojdie de

bere, m ere, m orcovi, pere, p ortocale, praz. prune, roşii,
salată verde, sfecla roşie, spanac, struguri, usturoi, cătină
albă, m ure
C o n valescenţă - caise, coacăze, fasole, lăm âi, linte, m ere, m orcovi,
pătrunjel, portocale, roşii, afecla roşie, soia, spanac,
struguri, ţelină, cătină albă, m ăceşe
C răpături - cartofi, ceapă, m orcovi, varză
Degerături - cartofi, ceapă, lăm âi, m orcovi, salată verde, ţelină, varză,
cătină albă
D em ineralizări - caise, cireşe şi vişine, ciuperci, coacăze, drojdie de bere.
lăm âi, m ere, m orcovi, pere, p ortocale, ridiche roză, salată
verde, .sfeclă roşie, soia, spanac, struguri, ţelină, varză,
căpşuni, m igdale, praz
D erm atoze diferite - cartofi, dro jd ie de bere, fasole, m orcovi, nuci, portocale,
usturoi, cătină albă
D iabet zaharat - cartofi, ceapă, cireşe şi vişine, drojdie de bere, fasole,
m ere, m orcovi, nuci, pere, p ortocale, salată verde, soia,
spanac, ţelină, usturoi, varză, c ătin ă albă, alune, m ăsline,
c onopidă
D iaree - afine, caise, ceapă, coacăze, lăm âi, m ere, m orcovi, nuci,
pere, salată verde, usturoi, varză, cătină albă
D ism enoree - păstârnac, pătrunjel, salată verde, varză
D ispepsii - ardei iute, caise, cartofi, coacăze, lăm âi, m orcovi,
portocale, prune, ridichi negre, struguri, tarhon, usturoi,
varză
D izenterie - coacăze, lăm âi, usturoi, varză
D ureri diferite - ceapă, floarea soarelui, pere. varză
E czem e - cartofi, ceapă, fasole, m orcovi, portocale, ridichi negre,
spanac, struguri, varză, cireşe, m ere, piersici, vinete, scoruşe
negre, drojdie
E dem e diferite - cartofi, ceapă, hrean, pătrunjel, struguri, tarhon, ţelină,
usturoi, varză, scoruşe negre, dovlecei, pere
E nterită - dro jd ie de bere, m ere, roşii, sfeclă roşie, struguri, varză
E nterocolita - ceapă, m ere, m orcovi, m ăceşe
E ntorse - ardei iute, pătrunjel, varză
E pilepsie - spanac, varză
Erizipel - cartofi, fasole
F aringită - praz
F ebră (stări febrile) - coacăze, lăm âi, m ere, păstârnac, pătrunjel, portocale,
struguri
F eb ră tifoidă - usturoi, m ăceşe
VALERIAN A. SCHIPOR

F eblită şi trom boflebită - ceapă, lăm âi, spanac, varză

F urunculoză - cartofi, ceapă, dro jd ie de bere, fasole, lăm âi, m orcovi,
salată verde, spanac, struguri, varză
G astrită hiperacidă - cartofi, lăm âi, m ere, m orcovi, varză, roşii, struguri
G astrită h ipoacidă - hrean, lăm âi, p ortocale, struguri
G raviditate şi alăptare - caise, linte, m orcovi, pătrunjel, pere, struguri, {elină, varză
G ripă - ceapă, drojdie de bere, hrean, lăm âi, m ere, pătrunjel, sfeclă
roşie, usturoi, cătină albă, scoruşe negre
G ută - agrişe, ceapă, cireşe şi vişine, fasole, hrean, lăm âi, m ere,
m orcovi, păstârnac, pătrunjel, pere. praz. prune, ridichi
negre, roşii, salată verde, soia, spanac, struguri, felină,
usturoii varză, c ătin ă albă
G uturai - ceapă, lăm âi, p ătrunjel, usturoi
H em oragii diferite - lăm âi, m orcovi, p ortocale, p ătrunjel, spanac, usturoi,
scoruşe negre
H em oroizi - cartofi, ceapă, prune, sfeclă roşie, spanac, struguri, usturoi,
varză
H erpes - lăm âi, m ere
H idropizie - ceapă, coacăze, hrean, m ere, pătrunjel, praz. tarhon,
usturoi
H iperaciditate - lăm âi, pătrunjel, roşii, ţelină
H ipercolesterolem ie - flo area soarelui, lăm âi, ridiche neagră, soia, usturoi,
păpădie
H ipertensiune arterială - caise, cireşe şi vişine, coacăze, fasole, floarea soarelui,
hrean, lăm âi, m ere, păstârnac, prune, sfeclă roşie, spanac,
struguri, telină, usturoi, c ătin ă albă, scoruşe negre
H ipoaciditate - ceapă, hrean, portocale, tarhon. usturoi
H ipovitam inoze diferite - ardei iute, ardei ro şu dulce, caise, ceapă verde, coacăze,
dro jd ie de«bere. lăm âi, m orcovi, portocale, roşii, spanac,
cătină albă, m ăceşe
Igiena pielii şi a capului ardei iute, m ere, p ătrunjel, varză
Im potenta - ceapă, spanac, struguri, ţelin ă
Infecţii diferite - caise, ceapă, cireşe şi vişine, dro jd ie de bere, fasole, lămâi,
m ere, m orcovi, păstârnac, pătrunjel, portocale, usturoi,
varză, scoruşe negre
Insom nii - caise, cartofi, ceapă, lăm âi, m ere, salată verde, usturoi,
varză
Intoxicaţii diferite - drojdie de bere, flo area soarelui, m orcovi, pătrunjel,
portocale, prune, roşii, struguri
Iritabilitate - drojdie de bere, praz, prune
Intepături de insecte - ceapă, lăm âi, pătrunjel, roşii, usturoi, varză
L aringită - ceapă, varză, m ăceşe

20
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

L um bago - ardei iute, varză

M eno p au ză - caise, cireşe, m orcovi, m ere, portocale, sfecla roşie,
spanac, coacăze
M igrenă - ceapă, coacăze, hrean, m ere, pătrunjel, varză
M iopie şi insuficienţa - m orcovi
acuitătii vizuale
M uşcături de anim ale - varză
N efrită - caise, cireşe şi vişine, m ere, prune, roşii, salată verde,
spanac, struguri, ţelină, varză, m ăceşe
N egi - ceapă, lăm âi, usturoi
N ervozitate - m ere. pătrunjel, ţelină, varză
N evralgii diferite - ceapă, hrean, lăm âi, p ătrunjel, usturoi, varză
N ev rită - drojdie de bere, sfeclă roşie
N evroze - salata verde, usturoi
O bezitate - cartofi, ceapă, cireşe şi vişine, lăm âi, m ere, praz, prune,
roşii, salată verde, sfeclă roşie, struguri, ţelină, varză
O boseală - ciuperci, hrean, lăm âi, prune, pere, roşii, soia, spanac,
struguri, ţelină, usturoi, varză
O ligurie - ceapă, fasole, m ere, pătrujel, ţelină, usturoi, varză
Panariţiu - c ea p ă cartofi, fasole, varză
Paralizii - hrean, varză
Paraziţi intestinali - ceapă, hrean, lăm âi, m orcovi, nuci, pătrunjel, praz, usturoi,
varză, cătină albă
P ecin g in e (im petigo) - fasole, m orcovi
P ie lită şi pielonefrită - cireşe şi vişine
Pistrui - ceap ă - pătrunjel
Pitiriazis - drojdie de bere, roşii
Plăgi şi răni diferite - cartofi, ceapă, lăm âi, linte, m ere, m orcovi, pătrunjel,
ţelină, usturoi, varză
P ro statită - ceapă, spanac, afine, nuci, ridichi
Psoriasis - cartofi
R ahitism - caise, ceapă, dro jd ie de bere, m orcovi, pătrunjel, ridichi,
spanac, varză, cătină albă
R ăceală - ceapă, m ere, sfeclă roşie, sco ru şe negre
R ăguşeală - ceapă, hrean, praz, ţelină
R eum atism - ardei iute, ceapă, cireşe şi vişine, coacăze, fasole, hrean,
lăm âi, m ere, m orcovi, păstârnac, p ă tru n je ii pere, praz.
prune, ridichi, roşii, soia, struguri, tarhon, ţelină, usturoi,
varză, c ătin ă albă
R in ită alergică - ţelină, usturoi, m ăceşe
Sciatică - cartofi, hrean, lăm âi, pătrunjel, ridichi, spanac, varză,
c ătin ă albă, m ăceşe, scoruşe negre

21

I
VALERIAN A. SCHIPOR

Senescenţa (îm bătrânire - caise, ceapă, cireşe şi vişine, flo area soarelui, lăm âi, mere,
prem atură) m orcovi, portocale, roşii, sfeclă roşie, spanac, usturoi,
varză, cătină albă
Sinuzită - ceapă, lăm âi, usturoi, varză
Surm enaj fizic şi intelectual - ceapă, coacăze, fasole, m ere, m orcovi, pere, prune, soia.
struguri, ţelină, c ătin ă albă, m ăceşe
T abagism - pătrunjel, usturoi
T ahicardie - m ere, usturoi
T raheită - ceapă, praz
T ulburări de creştere - ceapă, dro jd ie de bere, fasole, lăm âi, m orcovi, portocale,
spanac
T use - ceapă, m ere, pătrunjel, praz, ridichi negre, salată verde,
ţelină, usturoi
U lcer gastric şi ulcer - drojdie, cartofi, m ere, m orcovi, varză, cătină albă. m ăceşe,
duodenal roşii, salată verde, ţelină
U lcere şi ulceraţii - ceapă, lăm âi, m orovi, ţelină. ustufoi, varză
U lcer varico s şi varice - ceapă, lăm âi, spanac, u sturoi, varză, scoruşe negre
U rem ie - afine, lăm âi, spanac, u sturoi, varză, prune, roşii, struguri
V itiligo - ţelină
Z o n a Z oster - m orcovi, varză

D eci, în a fa ra im portanţei a lim e n ta re , fru ctele şi legum ele, în

an u m ite c o n d iţii, d a to rită v irtu ţilo r s a n o g e n -te ra p eu tic e de care dispun,
p o t servi, p re v e n tiv , la e v ita re a im p actu lu i u n o r afe cţiu n i şi, cu rativ , la
tra ta re a u n o r boli d e ja in stalate, în d e o se b i c a a d ju v a n te ale m edicinei
alo p ate. L ista p re c e d e n tă, în to c m ită în a c e st scop, po ate servi acestui
dezid erat, fru c te le şi legum ele re c o m a n d a te pen tru d ife rite afecţiuni
tre b u in d a fi c ă u ta te la m o n o g rafiile re sp e c tiv e , te x te în care sunt
c o n ţin u te o serie de d ate care le p riv esc, a tâ t din p u n c t de vedere
a lim e n ta r c â t şi'san o g e n -te ra p e u tic .

22
 _

FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

T € R M € N I M C D IC flU

A d en ită - a fe c ţiu n e m ic ro b ia n ă a g a n g lio n ilo r lim fatici

A ero fag ie - în g h iţire a de a e r o d a tă cu a lim e n te le
A fonie - p ie rd e re a glasu lu i
Afite » - leziu n e a m u co asei b u cale
A lb u m in u rie - p re z e n ţa p ro te in e lo r în u rin ă
A lerg ie - se n sib ilita te m ă rită la u n ele su b stan ţe
A n g in ă - in fe c ţie a c u tă a fa rin g e lu i şi a a m ig d alelo r
A n o rex ie - lip sa p o ftai de m ân care
A rterită - in fla m a re a sau lezarea d e g e n e ra tiv ă a unei artere
A rtrită - b o ala a rtic u la ţiilo r
A scită - a c u m u la re a d e lich id în c a v ita te a a b d o m in ală, în ciro ză
h e p a tic ă , in su fic ie n ţă ca rd ia c ă, p e rito n ită etc
A sten ie - slă b ic iu n e g e n e ra lă a o rg an ism u lu i
A tero sc le ro z ă - d e p u n e re a de ate ro a m e c o le ste ro lic e p e pereţii interiori
ai a rte re lo r, cu în g re u n a re a c irc u la ţie i sângelui
A zo tem ie - p re z e n ţa în sân g e a p ro d u se lo r d e ex tra cţie (uree,
acid u ric etc)
B rad iea rd ie - ră rire a frecv en ţei b ă tă ilo r in im ii, resp ec tiv al pulsului
C an g ren ă - p u tre z ire a unei părţi a o rg a n ism u lu i anim al
C a p ila rita - a fe c ţiu n e p riv ito a re la v a se le a n g u in e cap ilare, vase
care sta b ile sc leg ătu ra d in tre v en e şi artere
C asex ie - slă b ire a g e n e ra lă a o rg a n ism u lu i, cu to p ire a
m u scu latu rii
C atar - in fla m a ţie a m u co asei unui o rg an
C efalee - d u reri d e cap g e n e ra liz ate
C istită - in fla m a re a v e z ic ii u rin are
C o le c istită - in flam are a v ezicii b iliare
C o lic ă - d u re re a b d o m in a lă de o rig in e d iv ersă
C o lită - in fla m a ţia in testin u lu i g ros
D erm ato ză - b o a lă d e piele
D ifterie - b o ală m ic ro b ia n ă in fecţio asă, m an ife sta tă prin
m em b ran e false situ a te pe am ig d ale, farin g e etc.

I
VALERIAN A. SCHIPOR

D isp e p sie - d ific u lta te în in g e ra re a a lim e n te lo r

E dem - acu m u lări de lichid se ro s în sp a ţiile in tercelu lare
E n te rită - in fla m a ţia in te stin u lu i
E n te ro c o lită - in fla ţia in testin elo r, su b ţire şi gros
E n to rsă - leziu n e a unei articu laţii
E n u rezis - u rin are în tim p u l som n u lui
E rizip el - b o a lă in fe c ţio a să m a n ife sta tă p rin în ro şire a p arţială a
p ie lii şi te m p e ra tu ră rid ic a tă (b rân c a) ,
F arin g ită - in flam aţie a m u co asei faringeljji
F le b ită - in flam aţie a v en elo r
H em o filie - b o a lă c o n g e n ita lă la b ă rb a ţi, co n stân d în hem oragii
d a to ra te im p o sib ilităţii d e co ag u la re a sângelui
H erp es - e ru p ţie c u ta n a tă în b u c h e t
H id ro p iz ie - re ţin e re a apei în o rg an ism
H ip e rc o le ste ro -
lem ie - su rp lu s de co lestero l în o rganism
H ip erten siu n e
a rte ria lă - te n siu n i a rte ria le p este c ele no rm ale
H ip o v ita m in o z ă - in su ficien ţă v ita m in ic ă
L a rin g ită - in flam aţia laringelui
Ljeucoree - scu rg ere v a g in a lă
L im fatism - m ă rire a v o lu m u lu i o rg a n e lo r lim fatice, în so ţită de
p a lo a re şi lip să de en erg ie
L u m b ag o - a fe c ţiu n e m a n ife sta tă p rin d u re rile m u sc u latu rii şalelo r
M e trita - in flam aţia m itrei
M ig re n ă - d u rere de cap p e rsiste n tă , in stalată la o ju m ă ta te a
a c e stu ia
N e c ro z ă - m o rtific a re a u n o r ţesu tu ri v itale org an ism u lu i
N e frită - in flam aţie a rin ic h ilo r
N e v ra lg ie - dureri in stalate în lungul unui nerv
N e v rită - in flam aţie a unui nerv
N e v ro z ă - a so c ie re a a d iferite boli p sih ice
O fta lm ie - in flam area g lo b u lu i o c u la r
. O lig u rie - d im in u a re a can tită ţii de u rin ă
O tita - in flam aţie a m em b ran ei c are a co p eră can alu l auditiv
P a n a riţiu - in flam aţie su p u ra tiv ă a ţe su tu rilo r din ju ru l u n g h iilo r

24
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

P ecing in e - b o a lă d e p ie le c o n ta g io a să , c o n stâ n d în eru p ţii de

(irhpetig o ) b ă şic u ţe şi co ji, în so ţite d e m ân cărim e
P ielită - in flam aţia b azin etu lu i renal
P ie lo n e frită - b o ală in fla m a to rie a b a z in e tu lu i şi a rin ich iu lu i, de
n a tu ră m ic ro b ia n ă
P itiriazis - b o ală d e p ie le c a ra c te riz a tă p rin d esc u am a re fină,
a se m ă n ă to a re tarâţei
R inită - in flam aţie a c u tă a m u co asei n az ale
S ch izo fren ie - b o ală p sih ic ă , m a n ife sta tă p rin sc ăd erea activităţii
in te le c tu a le şi prin d e z e c h ilib ra re a un ităţii şi
c o e re n ţe i p sih ice
S ciatică - n ev ralg ie sau n ev rită a n erv u lu i scia tic
S co rb u t - b o a lă p ro v o c a tă d e h ip o v ita m in a C şi m an ifestată prin
slă b ire a forţei m u scu lare, sâ n g e ra re a gin g iilo r, căderea
d in ţilo r şi a p a riţia de p lăg i d e sc h ise
S p o n d ilită - in flam aţie a v e rte b re lo r
T a h ic a rd ie - bătăi a c c e le ra te ale inim ii (9 0 - 100 sau m ai m ulte pe
m in u t)
U rem ie - in to x ic a re a sân g elu i cu u ree şi acid uric
V itilig o - b o ală d e p ie le c a ra te riz a tă p rin a p a riţia de zone
d e p ig m e n ta te , d e c u lo a re alb ă, d e lim itate de au reole
bru n e
Z o n a Z o ste r - b o a lă in fe c ţio a să v iro tică, c a ra c teriz a tă prin erupţii
in stalate p e tra ie c tu l n e rv ilo r se n zo riali

25
VALERIAN A. SCHIPOR

R R D C II

D in a c e st g rup d e legum e fac p arte ard eii v e rzij go g o şarii, cornul

cap rei şi ard eii iuţi. T o ate aceste sp ecii de ard ei in teresează destul de
m u lt din p u n ct de v ed ere a lim e n ta r dar, în plus, ard e iu l iute rep rezin tă şi
un a p re c ia t c o n d im en t, fiin d u tiliz a t şi din p u n ct de ved ere m edical.
A rd eii co n ţin , în can tităţi red u se, p ro tein e, g lucide, săruri
m in erale, d e sodi|U, calciu , fier, fo sfo r şi p o tasiu , ca şi vitam in ele B l, B2
şi P (C 2 ). S unt bog aţi în v ita m in e le A şi C , d e un d e şi p ro p rietăţile lor
v itam in izan te. V a lo area e n e rg e tic ă a a rd e ilo r e ste d e c c a 22 c a i./100 g.
D e o se b it de b o g at în v ita m in a C este ard eiu l roşu d u lce (cca
2 5 0 m g /l0 0 g ).
A rd eii se co n su m ă cruzi sau fie rţi, in clusiv în d ife rite p reparate
şi în co n serv e. N u se re co m an d ă c a ard eii copţi să fie cu răţaţi sub je t de
apă, situ aţie în c are îşi p ierd din v ita m in e şi din v alo area n utritivă. Din
aceleaşi m otive, până la răcire, se rec o m a n d ă a fi ţin u ţi în vase acoperite.
A rd eiu l iute e v ita m in iz a n t şi a fro d isiac , în d o ze m ici ajutând la
sta b ilire a unei dig estii n o rm ale, iar in d o ze sp o rite la c reşte rea purgaţiei.
T in c tu ra pe b ază de ard ei iute se p rep ară din 10 g ardei uscat şi m ărunţii,
m a c e ra t tim p d e 8 zile, în alco o l de 7 0 11. Se iau c â te 5-10 picătu ri, cu un
sfert de o ră în a in te de m ese, so lu ţia re sp e c tiv ă fiin d b e n e fic ă în dispepsii
ato n e. T o t su b fo rm ă de tin ctu ră, ard eiu l iute este u tilizat în tratam entul
alc o o lism u lu i cro n ic. In a c e st scop, se iau câ te 10-15 (3 0 ) picături de
tin c tu ră a m e ste c a tă cu 100 ml de ceai de an g h in are, g h in tu ră, pelin etc.
S o lu ţia re sp e c tiv ă se b ea atu n ci când su rvine d o rin ţa de a bea băuturi
alco o lice. S ub fo rm ă de g a rg a ră din d ec o c t, ard eiu l iute p o ate fi folo sit de
cei cu co rzile v o cale o b o site. A c e a stă sp ecie de ardei este co n train d icată
în g astrite, u lcere gastrice, stări c a ta ra le d ig e stiv e , h em o ro izi - afecţiuni
pe c are le p o ate agrava. A ceeaşi sp ecie de ard ei, su b fo rm ă de co m p rese
cu tin ctu ră, p o ate fi u tilizată în afe c ţiu n i ex tern e , cum sunt: lum bago,
alerg ii reu m atice, cram p e m u scu lare, e n to rse, p recu m şi ca to n ic capilar.
Prin u scare în a e r lib er şi p isare m ăru n tă, ard eiu l roşu dulce şi
ard eiu l iute se fo lo se sc d re p t c o n d im e n te v ita m in iz a n te , sub den u m irea
de b o ia d u lce şi resp ectiv b o ia iute (p ap rica).

26
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

cniseic
A c e ste v a lo ro a se fru c te c o n ţin za h a ru ri d ire c t asim ilabile
(g lu c o z a şi le v u lo z a ), săru ri m in e ra le d e b ro m , ca lciu , co b alt, cu pru, fier,
fo sfo r, m ag n eziu , n ich el, p o tasiu , so d iu şi sulf. D in tre v itam in e, le
p o se d ă p e B l , B 2, B 3, C şi D fiin d d e o se b it de b o g a te în p ro v ita m in a A
(c aro te n ). L a d e p lin a m atu rita te , c a ise le su n t d e o se b it de n u tritiv e (cca 50
c a l/l 00 g), fiin d a strig e n te , fo arte d ig estiv q , lax ativ e, an tia n em ic e şi
e c h ilib ra n te nerv in . C a ise le u scate au v alori e n erg e tic e de cca 300
cal./lO O g p u lp ă fă ră sâm b u ri, su n t cu m u lt m ai b o g a te în v itam in a A
(c a ro te n ) şi m ai h ră n ito a re d e c â t c e le p ro a sp e te , fiin d reco m an d ate şi în
tra ta re a c o n stip a ţie i.
C a ise le se n u m ă ră p rin tre c e le m ai v a lo ro a se fru c te pentru m asă
şi p e n tru in d u stria liz a re , su b fo rm ă de c o m p o tu ri, d u lc eţu ri, gem uri,
su cu ri etc, p re tâ n d u -se d estu l de b in e şi p e n tru c o n se rv a re a prin uscare.
In co n d iţii c o re sp u z ă to a re de te m p e ra tu ră şi de u m id itate relativ ă a
ae ru lu i, c a ise le re c o lta te se p o t p ă stra 2 -4 săp tăm âni.
C o n su m a te c ru d e şi fo arte co a p te , c a ise le su n t in d icate în boli
in fe c ţio a se , în d iaree, n e frite , h ip e rte n siu n e a rte rială, atero sclero ză. în
litiaz a ren ală, an em ii şi an em ii fe rip riv e etc. T o t în statre cru d ă, d ar şi
su b fo rm ă de d u lc e a ţă , je le u ri, co m p o t şi în d eo se b i în stare uscată,
ca ise le m ai su n t in d ic a te în afecţiu n i h ep a tic e , re n ale şi c ard ie v ascu la re,
în an em ii şi aste n ii, stări d e stres şi n e rv o z itate, în co n v alescen ţă,
îm b ă trâ n ire , g ra v id ita te , c a re n ţă în v ita m in a A şi în săruri m inerale, în
anorexie,, d ssp ep sii şi in so m n ii etc. C o n su m u l sp o rit de caise le este
re c o m a n d a t în d e o se b i c o p iilo r ra h itic i şi c e lo r cu c re şte re a întârziată,
precu m şi a d o le sc e n ţilo r şi b ătrân ilo r. S ucul d e ca ise, c o n ţin ân d m ult fier
şi av â n d fi re a c ţie a lc a lin ă , c o n stitu ie un e fic ie n t reg u la to r digestiv,
co n trib u in d , în acelaşi tim p , la re fa c ere a h em o g lo b in ei din sânge, fiind
astfel in d icat în an em ii, în a ste n ii şi în co v a le sc en ţă.
VALERIAN A. SCHIPOR

C A R T O F II

T u b e rc u lii d e c a r to f co n ţin săru ri m in e ra le de arse n , calciu,

cu p ru , fier, fo sfo r, m ag n eziu , m an g an , n ich el, s u lf şi în d e o se b i p o tasiu şi
so d iu ; p u ţin ă p o v ita m in a A (c a ro te n ) şi to c o fe ro l, fiin d d estu l de bogaţi
în v ita m in e le d in gru p u l B (e x c lu siv B l 2), p re cu m şi în v itam in a C.
C a rto fii c o n ţin m u lte g lu cid e (a m id o n ), apoi p ro te in e (c c a 2 % ), puţin
acid citric şi acid m alic etc. D in su b sta n ţa u sc a tă a carto fu lu i, am idonul
re p re z in tă 7 3 -7 0 % , p ro te in e le 7 -1 5 % , iar să ru rile m in erale 3-6% .
V a lo a re a c a rto filo r fierţi în c o a jă sau cu ră ţa ţi este de cca. 80
cal./lO O g. C u m u lt m ai h ră n ito ri su n t c a rto fii prăjiţi, cu v aloare
e n e rg e tic ă d e cca. 19 2 cal./1 0 0 g, d a r c are p re z in tă d eza v an taju l că sunt
m ai indigeşti.
C a rto fii su n t u n a lim e n t cu m are v a lo a re n u tritiv ă, foarte
d ig e stib ili (în d e o se b i cei co p ţi la c u p to r), cu un p ro n u n ţa t efect
a lc a lin iz a n t. C o a c e re a la c u p to r a c a rto filo r e d e p re fe ra t a fi făc u tă în
co ajă. S ub a c e a stă fo rm ă, ca rto fii c o n stitu ie un a lim e n t cu larg ă u tilizare,
fiin d fo lo siţi în d iv erse p re p a ra te c u lin a re (su p e, c io rb e, p ireu ri, bu d in ci,
salate etc). C o n su m a ţi în c a n tită ţi m ari, p o t în g re u n a tu b u l digestiv.
T re b u ie de m e n ţio n a t şi fap tu l c ă a c e st p ro d u s a lim e n ta r nu îngraşă.
C o n su m u l c o n sta n t de carto fi în tre ţin e sta re a d e săn ă tate, ap ără
o rg an ism u l de artrită, d e in sta la re a o b e z ită ţii, su n t eficie n ţi în diabetul
z a h a ra t (co p ţi la cu p to r sau fierţi în ă b u şit), p u tâ n d în lo cu i p âin e a, c a şi în
p re d isp o z iţia d e în g ră şa re , în len e in te stin a lă , în inso m n ii etc. B olnavii de
fic a t sau d e v e z ic ă b ilia ră p o t co n su m a, cu fo lo s, ca rto fi cruzi sau num ai
pe ju m ă ta te fierţi, în salate cu uleiuri de m ăsline.
E x tractu l cru d , o b ţin u t din ca rto fi, este in d ica t în gastrite, în
u lcere g astrice şi u lc e re d u o d e n a le , în d isp e p sii, h ep atism şi litiază
b iliară, co n stip a ţie , h em o ro izi, sc o rb u t etc. Se re c o m a n d ă c â t m ai intensa
m estecare a c a rto filo r, al c ă ro r am id o n se tra n sfo rm ă astfe l, sub acţiu n ea
saliv ei, în z ah ăr asim ilab il. C arto fii noi se re c o m a n d ă a fi co n su m aţi cu
to t cu co a jă , d e o a re c e aceasta, cât şi p ă rţile e x te rio a re ale tu b e rc u lilo r,
co n ţin tro fin e d e o se b it d e u tile o rg a n ism u lu i. P e n tru a p ă stra m axim um
din c o n ţin u tu l in iţial d e v itam in e, c a rto fii tre b u ie sc fie rţi în cu p to r sau
fie rţi în tr-o c a n tita te cât m ai re d u să d e a p ă şi, d e p refe rat, în tregi şi cu

28
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

co ajă. C a o ilu stra re a c e lo r a firm a te a n te rio r, se arată c ă în cazul cu răţirii

de c o a jă şi fie rb e rii tim p d e cca. 2 0 d e m in u te se p ă stre a z ă în carto fi cca.
2 9 % din c o n ţin u tu l in iţial de v ita m in a C , iar în cazu l c e lo r p răjiţi se
p ă stre a z ă num ai 2 2 -2 4 % d in a c e a stă v a lo ro a să tro fin ă. D e altfel,
fierb e re a p re lu n g ită a c a rto filo r d istru g e în în tre g im e v itam ina C.
Ţ in â n d u -se seam a c ă o b u n ă p arte d in v ita m in e le şi săru rile m inerale
co n ţin u te în c arto fii su p u şi fie rb e rii, trec în a p a re sp e ctiv ă , se im pune ca
ac e a sta să n u fie a ru n c a tă , aşa cum , d in p ăcate, se p ro ced ează de obicei,
ci să fie c o n su m a tă su b d ife rite fo rm e. In a c e laşi co n te x t, se reco m an d ă
c a fie rb e re a c a rto filo r în c o a jă să se fa c ă tim p de 2 5 -3 0 d e m inute, iar a
c e lo r cu răţaţi şi tă ia ţi în b ucăţi n um ai 12-15 m inute. T re b u ie p referată
fie rb e re a in co m p letă a c a rto filo r supuşi a c e ste i o p eraţii. O m odalitate
a v a n ta jo a să d e p re p a ra re a c a rto filo r p rin fie rb ere , sub raportul p ăstrării
în c â t m ai m are m ă su ră , a( tro fin e lo r c o n ţin u te in iţial, se p o ate realiza
astfel: c a rto fii, c u ră ţa ţi şi sp ălaţi, tăiaţi în ro n d e le , se pun im ediat în oală,
se to a rn â p e ste ei a p ă fie rb in te şi sărată, în c a n tita te a strict necesară.
S em ip re p a ra tu l re sp e c tiv se fie rb e tim p d e 5-6 m in u te, se infuzează 10-
2 0 de m in u te şi se c o n su m ă o d a tă cu a p a d e fie rb ere, d u p ă o p realabilă
d reg e re cu sm â n tâ n ă , unt, m aio n eză, u lei, u stu ro i, z arz av at etc.
C a rto fii în c o lţiţi, z b â rc iţi/c e i cu z o n e în v e rzite - co n ţin su b stan ţa
o tră v ito a re n u m ită so la n in ă . D rep t u rm are, se im pune în lătu rare a c o lţilo r
şi a z o n e lo r în v e rz ite , iar carto fii z b â rc iţi, d eci d e sh id rataţi, să nu fie
c o n su m aţi.
S ucu l d e c a rto fi, p ro a sp ă t şi cru d , fo a rte n ep lă cu t la gust, e
d iu re tic , e m o lie n t, re m in e ra liza n t, d e c lo ru ra n t, c ic a triz a m a m u co aselo r
d ig estiv e, c a lm a n t d ig e stiv şi a n tise p tic , fiind indicat în g astrite
h ip e ra c id e , u lc e r g a stric şi u lc e r d u o d e n a l, d isp ep sii, h em o ro izi, litiaze
b ilia re şi litiaze re n a le , c o n stip a ţii, d ia b e t z a h arat, sco rb u t, o b ezitate,
h e p a tită a c u tă şi h e p a tită cro n ică, alte a fe c ţiu n i hep atice, ca to n ic cardiac
etc. In d isc h in e z ia b ilia ră , se re c o m a n d ă c â te 100 - 300 m l. suc d e cartofi,
tim p d e tre i săp tă m â n i. A celaşi rem ed iu se p o ate u tiliz a şi în cazul
g a strite lo r h ip e ra c id e . în u lceru l g a stric şi cel d u o d en a l, c a şi în d iab et, se
rec o m a n d ă c â te o ju m ă ta te d e p a h a r de suc d e c arto fi, în am estec cu suc
de m o rco v i şi lăm âie, lu at d e 4-5 ori p e zi, tim p de o lună. P entru alte
afec ţiu n i g a stro in te stin a le , se p o ate u tiliza n u m ai suc de ca rto fi, tim p de
VALERIAN A. SCH1P0R

2-3 săp tăm ân i, lu â n d u -se c â te o ju m ă ta te sau o treim e de pahar, înainte

de m icul d e ju n sau de m asa de prânz.
P e n tru re v ita liz a re a o rg a n ism u lu i, este in d ica t u n .am e ste c de suc
de c a rto fi, de m o rco v i şi de ţe lin ă în părţi eg ale, p re p arat benefic
în d e o se b i c e lo r su ferin zi de tu lb u ră ri g astrice şi m uscular^. Sucul de
c arto fi se p re p a ră din tu b e rc u li să n ă to şi, n e în co lţiţi, neînverziţi şi
n ez b â rc iţi. D u p ă c u ră ţire , c a rto fii d e stin a ţi ex tra g e rii de suc se sp ală şi se
p re lu c re a z ă rep ed e, tre c â n d u -i m ai în tâ i p rin râz ăto are şi m ai apoi de
d o u ă ori prin sto rcăto r.
D u p ă o sp ălare d e o se b it d e aten tă, pen tru e x tra g erea de suc se
p o t fo lo si şi carto fi cu to t cu c o a jă , c are e ste d e o se b it de bo g ată în
p o tasiu . S u cu l de c a rto fi se p o ate fo lo si n u m ai în stare p roaspătă.
în u z ex tern , sub fo rm ă de ca ta p la sm e, sucul de carto fi, cruzi şi
raşi pe râ z ă to a re , e ste in d icat în arsu ri, d e g erătu ri şi crăp ă tu ri, plăgi
ato n e, e d em e ale p leo ap elo r, fleg m o an e, e rizip e l, d ife rite erupţii, ulcere
ale g am b ei, h em o ro iz i, in so laţii, iar c a rto fii su b fo rm ă de felii crude sunt
b e n e fic i în d u re rile d e cap , o p ă ritu ri şi arsu ri. F eliile de carto fi ap licate
pe z o n e le a fe c ta te se ţin cca. 2 0 de m in u te, d u p ă care se schim bă. T o t cu
felii de carto fi se p o t tra ta d ife rite d e rm a to z e etc. în eczem e cro n ice şi
re c id iv a n te se p o t fo lo si c a ta p la sm e reci cu suc de c arto fi, sch im b ate cât
m ai des. P en tru tra ta re a c o n tu z iilo r, p a n a riţiu lu i, a b cese lo r şi
fu ru n c u le lo r se p o t fo lo si c a ta p la sm e cu c arto fi fierţi şi calzi. în iritaţia
p ielii, se p o t fo lo si a p lic a ţii cu p u lb e re de carto fi, iar p e n tru afecţiuni ale
c ă ilo r re sp ira to rii - in h alaţii cu abu ri d e carto fi fierţi.
P este iarnă, carto fii se p o t p ă stra şi în balcon d esch is, într-un
d u lap sau o ladă, d a c ă în p re a la b il su n t in tro d u şi în tr-u n sac dublu de
h ârtie, iar a c e sta este in tro d u s în tr-u n sac de nailo n . -Păstrarea carto filo r,
p e rfe c t să n ă to şi, se p o ate face .în c o n d iţii o p tim e d a c ă pe locurile de
d e p o z ita re şi apoi în tre stra tu rile su c c e siv e ale a cesto ra , se presară p ra f
d e var, care are p ro p rie ta te a de ab so rb i u m e z e a la şi de a distruge
e v e n tu a lii d ău n ăto ri.

30
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

C Ă T IN A A L B Ă

A c e a tă p lan tă, fiin d d io ică, fru c te le resp ectiv e , evident, se

d e zv o ltă num ai pe e x e m p la re le fe m e ie şti ale arb u stu lu i care, în ţara
n o astră, v e g e te a ză sp o n ta n , fiin d şi c u ltiv a t, d a r în tr-o cu m ult prea m ică
m ăsu ră, în ra p o rt cu e x c e p ţio n a la v a lo a re a lim e n ta ră şi sanogen -
te ra p e u tic ă a fru c te lo r pe c are le p ro d u c e an ual şi din ab u ndenţă. Se
po ate afirm a, fa ră a g reşi, c ă fru c te le de c ă tin ă -a lb ă, îm p re u n ă cu cele de
m ăceş, su n t c e le m ai v a lo ro a se fru c te d in flo ra sp o n tan ă a ţării noastre. Şi
to t fără a g reşi, se p o ate afirm a c ă su n t, în că, fo a rte puţin utilizate în
alim e n ta ţie şi c a m ijlo a c e sa n o g e n -te ra p eu tice , d eşi o b ţin e re a lor, din
m o tiv e lesne de sesizat, e d e o se b it de a v a n ta jo a să d in p u n c t de vedere
eco n o m ic. Şi, astfel, în fie c a re to a m n ă , d e la câm p ie şi p ân ă la m unte, se
pierd c a n tită ţi en o rm e de p ro d u se a lim e n ta re d e ex c e p ţio n a lă valoare,
p u se la d isp o z iţie pe g ra tis d e că tre N a tu ra m am ă.
F ru ctele m atu re d e c ă tin ă a lb ă su n t fo arte bo g ate în v itam in a C
(p â n ă la 550 m g /1 0 0 g p ro d u s c o m e stib il), p rec u m şi în v itam in a A (beta
caro ten - p â n ă la cca. 10 m g /1 0 0 g), în v ita m in e din grupul B, ca şi în
v ita m in e le D , E, F şi K , fiin d c o n sid e ra te a d ev ărate po liv itam in e
n atu ra le , un G in se n g a u to h to n , d e o a re c e d isp u n d e calităţi asem ăn ăto are
cu a le ac e stu ia . D e a se m e n e a , ac e ste v a lo ro a se fru c te sunt d eo seb it de
b o g a te şi în săruri m in e ra le de calciu , fier, fo sfo r, cu p ru , m ag n eziu şi
m an g a n , p o ta siu şi so d iu . S u n t re la tiv b o g a te şi în lip id e şi g lu c id e(cu 9,
re sp e c tiv 8g% ). V a lo a re a c a lo ric ă a fru c te lo r d e c ătin ă alb ă e ste de cca
103 cal./lO O g.
în sco p a lim e n ta r şi sa n o g e n -te ra p eu tic, fru c tele d o c ă tin ă albă
p o t fi c o n su m a te sub u rm ă to a re le form e: siro p , o ţet sim plu sau în
am e ste c cu m ă c e şe sa u cu sfe c lă ro şie, apoi sub fo rm ă de je le u ri,
m a rm e la d ă , d u lc e a ţă , su c, g em u ri ( în a so c ie re cu cireşe şi p rune), vin,
lich io r, b ă u tu ri ră c o rito a re , p a stă de fru c te , n ectar, p eltea, g e latin ă etc.
D e a se m e n e a , fru c te le d e c ă tin ă a lb ă au şi p o t a v e a şi o m are im p o rtan ţă
în in d u stria fa rm a c eu tic ă , în m e d ic in a u m a n ă şi cea v ete rin a ră ca şi în
co sm e tic ă etc.
în sco p te ra p e u tic , p rev en tiv sau c u rativ , ace ste fru cte treb u iesc
u sc a te în p re a la b il (în u sc ă to rii cu a e r c a ld ) şi u tiliz a te apoi c a ata re sau

31

I
VALERIAN A. SCHIPOR

sub fo rm ă d e infuzii din fru c te le sfă râ m ate , sim p le sau ev entual în

a m estec cu d e c o c t de m ăceşe. T re b u ie d e a ră ta t c ă prin tra ta re term ică
fru c te le de c ă tin ă a lb ă n u au pr^R m u lt de su ferit sub rap o rtu l tro fin e lo r
pe c a re le co n ţin , cât şi a virţuţ#t(pr sa n o g e n -te ra p eu tic e care le sunt
sp ecifice.
P re p a ra te le o b ţin u te d in fru c te de c ă tin ă alb ă d isp u n de efecte
d iu re tic e , lax ativ e şi d e p u ra tiv e , de v itam in iz a re şi fo rtific are a
o rg a n ism u lu i, su n t a strin g e n te şi v e rm ifu g e , p u te rn ic a n tisc ro rb u tice şi
an tid ia re ic e e tc , fiin d u tile în d e o se b i su b fo rm ă de in fu zie, în afecţiu n i
precu m : a rte rită , h e p a tită e p id e m ic ă şi h e p a tită c ro n ic ă, ciro z ă hepatică,
an em ii, a ste n ii, g u tă şi re u m a tism , h ip o v ita m in o z e d iferite , rahitism ,
d ia re e şi c o n stip a ţie , c o n v a le sc e n ţă , h ip e rte n siu n e a rte ria lă şi
a te ro sc le ro ză , g a stro e n te rite , d ife rite a fe c ţiu n i ren ale, boli endocrine,
d ife rite d e rm a to z e , se n e sc e n ţă , g rip ă, sc o rb u t, b o li d e Ochi, u lc e r gastric,
a c n e e ju v e n ilă , can cer, ap o i c a fo rtifia n t g e n e ral, in c lu siv al sistem ului
n erv o s, c a v erm ifu g , stim u le n t al v e d e rii, util în p rev e n ire a stresu lu i, a
îm b ă trâ n irii p re m a tu re , în arsu ri şi d e g e ră tu ri etc. T o a te p rep a ra tele din
fru c te le d e c ă tin ă a lb ă su n t re c o m a n d a te în d e o se b i în lu n ile de ia rn ă şi în
sp e c ia l c o p iilo r, g ra v id e lo r şi b ătrân ilo r.
U le iu l e x tra s din fru c te d e c ă tin ă a lb ă e ste de ze c e ori m ai bogat
în p ro v ita m in a A (b e ta -c aro te n ) d e c â t m o rco v ii.
F ru c te le d e c ă tin ă alb ă, c o n su m a te c a a tare, b in e m e stecate şi
nu m ai p â n ă la c c a 3 0 b o ab e pe zi, c o n stitu ie un v alo ro s to n ic general,
creân d b u n ă d isp o z iţie şi o le sn ic io a să d ig e stie . C o n su m u l a c e sto r fructe,
in d ife re n t su b ce fo rm ă se p re z in tă , se rec o m a n d ă a se face num ai în
p rim a ju m ă ta te a zilei, a c e a sta d a to rită fa p tu lu i că su n t d e o seb it de
e x c ita n te , c h ia r m ai e x c ita n te d e c â t cafe a u a. In fu z ia pe b a z ă din fru cte de
c ă tin ă a lb ă se p re p a ră d in d o u ă lin g u ri de fru c te zd ro b ite la 500 ml ap ă
c lo c o tită , se in fu z e a z ă cca. 30 d e m in u te şi se b e a în cu rsu l zilei, în mai
m u lte rep rize, p u tâ n d u -se d e sig u r in g era şi fru c te le resp e ctiv e . T reb u ie
m e n ţio n a t, a sp e c t fo a rte im p o rtan t, c ă fru c te le d e c ă tin ă alb ă aju n se la
m a tu rita te , re c o lta te şi b in e sp ălate, se p o t c o n se rv a în m iere de alb in e, în
b o rc a n e d e stic lă leg ate la g u ră şi p ă stra te la în tu n e ric , în loc uscat şi
răco ro s. E v id e n t c ă în a se m e n e a c o n d iţii su n t p ă stra te intacte to ate
tro fin e le c o n ţin u te la reco ltare, c a şi v irtu ţile alim e n ta re şi sanogen-
te ra p e u tic e sp e c ific e a c e sto r v a lo ro a se fru cte.

32
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

Ţ in â n d u -se se a m a d e to a te c e le a ră ta te m ai în ain te, se poate

a p re c ia b e n e fic iu l ex tin d e rii în c u ltu ră a a c e stu i a rb u st în m ediu rural,
in clu siv su b fo rm a u n o r v a rie tă ţi d e c u ltu ră , c u fru ctele m u lt m ai m ari
d e c â t c e le p ro v e n ite d e la e x e m p la re le m am ă, deci cu p ro d u ctiv itate
d e o se b ită . C ă tin ă a lb ă e ră sp â n d ită sp o n tan în su d u l şi estu l ţării, de la
câ m p ie şi p â n ă în z o n a m o n tan ă, e re z iste n tă la tem p e ra tu ri extrem e,
p re te n ţio a să fa ţă de lu m in ă şi n e p re te n ţio a să fa ţă d e sol, v eg etân d foarte
b in e p e n isip u ri, g ro h o tişu ri, pe p ru n d işu rile d in lugul a p e lo r şi talu zele
c ă ilo r ferate etc. C ă tin ă a lb ă se în m u lţe şte u şo r p rin sem in ţe, butaşi,
m arc o te şi d ra jo n i, fiin d în p lu s şi p la n tă m eliferă.

33

I
VALERIAN A. SCHIPOR

CCDPA

C e a p a u sc a tă c o n ţin e p ro te in e , lip id e, m u lte g lu cid e, unele

su b stan ţe a n tib io tic e (a liic in a ), u leiu ri v o la tile , săru ri m in erale de brom ,
c a lc iu , fier, flu o r, iod, m an g an , n ic h e l, p o ta siu , siliciu şi sodiu, ca şi
p ro v ita m in a A (c a ro te n ), v ita m in e le B l , B 2, B 3, B 6, B9 şi, în can tităţi
red u se, v ita m in a C , etc. C e a p a v e rd e e ste b o g a tă în g lu cid e şi foarte
b o g a tă în p ro v ita m in a A (c a ro te n ). în ra p o rt cu c e a p a u scată, c e a p a verde
c o n ţin e de 2 o ri m ai m u lt c a lc iu şi fier, d e 5 ori m ai m u lt p o tasiu , de 2 ori
m ai p u ţin so d iu , d e 5 o ri m ai m u lt c a ro ten şi d e 3 ori m ai m ultă
v ita m in a C . V a lo a re a e n e rg e tic ă a cep ei u sc ate e ste de cca 45 c a l./100 g,
iar a celei v erzi - de cca. 3 5 c a l./1 0 0 g. C e a p a u sc ată d isp u n e de
a p ro x im a tiv a c e la şi p ro p rie tă ţi n u tritiv e şi sa n o g e n -te ra p e u tic e ca şi
u stu ro iu l. P en tru a i se p ă stra to a te v irtu ţiile , c e a p a nu tre b u ie p răjită,
d eşi su b re sp e c tiv a fo rm ă d isp u n e d e 205 c a l/100 g.
în stare cru d ă, c eap a e ste a n tiin fla m a to a re, p u te rn ic d iu retică,
v e rm ifu g ă, a n tic o n stip a n tă , e m o lie n tă , ex p e c to ra n tă, sto m ah ică,
a n titu siv ă , v ita m in iz a n tă , su d o rific ă , c arm in a tiv ă , stim u lato a re a
d ig e stie i, a fro d isia c ă , h ip o g lic e m ia n tă , a n tisc o rb u tic ă , an tire u m atism ală,
a n tia te ro sc lero tic ă , san g u in flu id iz a n tă , a n tise p tic ă , e c h ilib ra n t glan u lar
şi stim u le n tă a sistem u lu i n erv o s, h e p a tic şi re n a l, cu rol rem arcab il în
c o m b a te re a flo rei p a to g e n e d in in testin etc. P lec ân d d e la aceaste
n u m e ro a se şi im p o rtan te v irtu ţii s a n o g e n -te ra p e u tic e , c e a p a uscată, în
a fa ra im p o rtan ţei a lim en tare, d isp u n e şi d e fo a rte m u lte p o sib ilită ţi de
u tiliz a re te ra p e u tic ă, atât în uz in tern c â t şi în u z e x tern . A stfel, utilizată
în uz intern, e a este b e n e fic ă în a fe c ţiu n i ca: tu lb u ră ri în fu n cţio n a rea
p ro sta te i, în ră c e a lă şi g u tu rai, a n g in e , Datare p u lm o n are , tu se, diab et
z a h a ra t, a fe c ţiu n i c a rd io v a sc u lare , a ste n ie , su rm en aj fizic şi intelectual,
d ific u ltă ţi d e cre şte re , în g u tă şi re u m a tism , artrită , an o re x ie , litiază
b iliară, alc o o lism , lim fatism , in fecţii g e n ito -u rin a re , g rip ă, răg u şeală,
o b e z ita te , h ip o a c id ita te , a te ro sc le ro ză , im p o ten ţă, rah itism , paraziţi
in te stin a li, c o lite şi e n te ro c o lite , a z o te m ie şi clo ru re m ie , in so m n ii, ciroze
h e p a tic e , p leu rezii, p e ric a rd ite, litia z ă u rică, u rem ie, laringită, tah eită,
afte, sto m atite, b alo n ări şi c o n stip a ţii, e d e m e c a rd ia c e şi e d em e ren ale,
ascită, o lig u rie , v arice, tro m b o fle b ite , h id ro p iz ie , a to n ie d ig estiv ă,
d e z e c h ilib re g lan d u lare, d ife rite in fecţii in testin ale, u rin a re şi resp irato rii,

34
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

d iaree, in sific ie n ţă ren ală, astm b ro n şic , e c z e m e, p rev e n irea tro m b o ze lo r

şi a in farctelo r, îm b ă trâ n ire p re m a tu ră etc.
in u z in tern , d e la c a z la c a z , c e a p a se p o a te fo lo si cru d ă, fiartă,
sub fo rm ă d e su p ă, m a c e ra tă, in fu z ie şi d e c o ct. Ţ in ţâ n d u -se seam a de
b in e fa c e rile a d u se să n ă tă ţii, se re c o m a n d ă c o n su m a re a în m od cu ren t a 1-
2 ce p e c ru d e pe zi (flu id iz e a z ă sâ n g e le ), cu e x c e p ţia c e lo r c are suferă de
g a strită h ip e ra c id ă şi d e u lc e r g a stric şi d u o d e n al, c a re o p o i în să
c o n su m a c o a p tă la c u p to r. C o n su m u l z iln ic d e c ea p ă, în to a te curele
n atu riste , are d re p t u rm a re stim u la re a siste m u lu i e n d o crin şi a capacităţii
d e a p ă ra re a o rg an ism u lu i.
In c o n tin u a re , se red au c â te v a d in fo a rte n u m ero ase le utilizări
sa n o g e n -te ra p eu tic e a le acestei v alo ro ase legum e.
In uz intern:
în p ro sta tită , se re c o m a n d ă c o n su m u l d e tin c tu ră d e ceapă, câte 2
linguri pe zi, în c â te 10 zile p e lu n ă, tim p d e 6 luni p e an.
în u rem ie, se b eau 2 căn i pe zi, u n a d im in e a ţa şi una seara, dintr-
un d e c o c t p re p a ra t din 3 c e p e m âi i, d ate p e râzăto are.
C e a p a e fo a rte in d ic a tă şi în litiaza u rică, situ a ţie în care se
reco m a n d ă a se co n su m a , ziln ic , 1-2 ce p e cru d e, cei ce o su p o rtă, sau sub
fo rm ă d e tin c tu ră , p re p a ra tă d in tr-o c e a p ă z d ro b ită şi m a c e ra tă tim p de 10
zile, în 100 ml a lc o l, d u p ă c a re se filtre a z ă. Se ia c âte o linguriţă, în ain te
d e m esele d e p râ n z şi d e seară.
în reu m atism , se re c o m a n d ă a se lu a c â te o cană, d im in ea ţa şi
seara, la c u lc a re , d in tr-u n d e c o c t p re p a ra t din 3 c ep e, la un litru de apă.
S u p a d e c e a p ă se re c o m a n a d ă în in d ig estii, balonări şi colici
ab d o m in ale.
B ro n şita c ro n ic ă p o a te fi tra ta tă cu o in fu z ie o b ţin u tă d in tr-o
c ea p ă z d ro b ită , în 2 0 0 m l de ap ă. Se în d u lc e şte cu m ie re şi se beau 2-3
căni pe zi.
în ră g u şe a lă şi în tu se re b e lă , se p o t fo lo si infuzii din 4-6 cepe, la
un litru d e ap ă , în d u lc ite cu z a h ă r sau m iere. Se stre c o a ră şi se beau 1-2
căni c a ld e p e zi, d in c a re una, d im in eaţa.
S ucu l d e c e a p ă e u til în d ia b e t z a h a ra t, boli reum atice, edem e şi
p ro statită.
în litia z a b ilia ră , se p o ate fo lo si un m a c e ra t în ulei, p reparat
d in tr-o c e a p ă tă ia tă m ăru n t, la 4 lin g u ri d e u le i, tim p d e 10 zile.
VALERIAN A. SCHIPOR

Se c o n su m ă 2-3 linguri pe zi.

în aclo o lism , este b e n e fic m aceratu l p re p a rat din 50 g ceap ă
cru d ă, z d ro b ită şi p u să la m a c e ra t tim p d e 24 de ore, în tr-u n litru de apă.
Se beau 3 p a h a re m ici pe zi.
A rte rita p o ate fi tra ta tă cu tin c tu ră de ceap ă, lu ân d u -se câte 30 de
p icătu ri pe zi. T o t cu tin c tu ră d e c e a p ă p o ate fi tra ta tă şi atero sclero za,
lu ân d u -se câte 15-30 de picătu ri pe zi, tim p de 30 de zile, de m ai m ulte
ori pe an. în a fe c ţiu n ile v a ric o a se şi în tro m b o fle b ită , se po ate fo losi un
am estec de su c de c eap ă cu m iere, iar în g ută, un d ec o ct de ceapă, două
căni pe zi.
C e a p a , c o n su m a tă cru d ă, fa v o riz e a z ă tra n sp ira ţia şi face ca p ielea
să d e v in ă fru m o asă.
în uz extern:
U tiliz a tă sub d ife rite fo rm e, c e a p a are şi un nu m ăr ap reciabil de
reco m an d ări p e n tru d ife rite afe c ţiu n i c a re se in sta le az ă la exteriorul
c o rp u lu i um an , d u p ă cum sunt: a b cese, fu ru n cu le , c răp ătu ri şi d egeraturi,
arsu ri, artro ză, b ătătu ri, h em o ro izi, d u reri d iferite, n ev ralg ii, negi,
p an a riţiu , p istru i, plăgi ato n e, afte, răni d ife rite, în ţep ă tu ri de insecte,
m ig ren e, reu m atism , sciatică, su rd ita te , sin u zite, sto m a tite , ţiuituri în
u rech i, u lcere d ife rite etc. în tra ta re a a c e sto r a fe cţiu n i, d e la caz la caz,
se p o t folosi ca ta p la sm e le din c e a p ă c o a p tă la c u p to r (a b ce se , furuncule,
hem o ro izi); ta m p o n ă ri cu suc de ceap ă, de m ai m u lte ori pe zi şi. mai
m u lte z ile; c a ta p la sm e cu felii de c e a p ă c ru d ă (frecţio n ă ri în arsuri,
artro ză, d u re ri reu m atice, m ig ren e şi sin u zite); ta m p o n ă ri şi frecţio n ări cu
suc de c e a p ă (b ă tă tu ri, d eg erătu ri, răn i - suc în am estec cu ap ă fia rtă şi
răcită, negi - suc cu p u ţin ă sare, z g o m o te în urech i - suc pe tam p o n de
vată, sto m atite, b a d ijo n ă ri cu suc p ro a sp ă t, de m ai m u lte ori pe zi). în
n ev ralg ii de n a tu ră sciatică, se re c o m a n d ă m a sare a lo c u rilo r d u rero ase cu
c e a p ă crudă.
în a ltă o rd in e de idei, se re c o m a n d ă ca p e n tr u ' în d ep ă rta rea
ţâ n ţa rilo r, să se p u n ă în urechi v ată îm b ib a tă cu m iros de ceapă, sau lângă
p at o c e a p ă tă ia tă în două.
T ă ie re a cepei se p o ate face şi fără lăc rim a rea och ilo r, dacă
a c e a sta se e fe c tu e az ă sub j e t de apă, p recu m şi d a c ă se ţine, în a in te de
tăiere, tim p d e c ca 30 de m in u te, în a p ă rece. P rivitul la fla c ă ra focului
face să d isp a ră u stu rim ea şi lă c rim a rea p ro v o c ate de c e a p a tăiată.

36
I

_________________________________________ FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

CIR€S€l€
t
SI VISINCLC
i i

A ceste fru c te fiin d a se m ă n ă to a re în p riv in ţa co n ţin u tu lu i, se

tra te a z ă îm p reu n ă.
C ire şe le şi v işin e le su n t b o g a te în g lu cid e (în d eo se b i cireşele
d u lci), p recu m şi în săru ri m in erale d e calciu , co b alt, clo r, cupru, fier,
fo sfo r, m ag n eziu , m an g an , n ich el, so d iu , su lf, zin c şi în d eo seb i potasiu,
ca şi v ita m in e le B l, B 2, B 3, B 6, C şi p ro v itam in a A (caro ten ) etc.
C o n ţin u tu l în caro ten e ste de 10 ori m ai m are la v işin e d ec ât la cireşe. în
stare p ro asp ătă, v a lo a re a e n e rg e tic ă e ste de cca. 80 cal./lOO g - la cireşe
şi ce dc cca. 65 c a l./1 0 0 g - la v işin e. A m b ele specii d e fru cte sunt
sed ativ e şi to n ic e ale sistem u lu i n e rv o s, cu d eo se b ire v işin ele, apoi sunt
p u te rn ic d e p u ra tiv e , u şo r laxative, d iu re tic e , u ro litice , rem in eralizan te,
b en efice g a stric şi h e p a tic etc. S pre d e o se b ire de cireşe, vişin ele au
re ac ţie acid ă. D ato rită p ro p rie tă ţilo r de c are d isp u n , ac este fru cte sunt
e fic ie n te în afe c ţiu n i precu m : c o lite d e ferm en ta ţie, hip erten siu n e
arterială, g u tă şi reu m atism , litia z ă b ilia ră şi litiaz ă ren ală, în hep atita
cro n ică, d e o se b it d e e fic ie n te p rev en tiv şi c u rativ , în atero sc lero ză , apoi
şi în îm b ă trâ n iri p rem atu re, în o b e z ita te , d e m in e ra liz ări, hepatism ,
ferm en taţii in testin ale, c o n stip a ţie , artro ză, d ia b e t z a h a rat (îndeosebi
v işin e le ) etc.
D e la a fe c ţiu n e la a fecţiu n e, c ire şe le şi v işin ele se p o t con su m a
c a atare, în stare c ru d ă (b o li in fe c ţio a se ac u te, h ip erten siu n e arterială,
nefrite, o b e z ita te , a rtrită şi artro ză, a te ro sc le ro ză , litiază ren ală), apoi sub
fo rm ă de d u lc e ţu ri, je le u ri, c o m p o t (în a fe c ţiu n ile hep atice, renale şi
ca rd io v a sc u lare ), infuzii din cire şe u scate şi suc (în a fe cţiu n ile căilo r
b iliare, a rtro ză, h ep atită, g u tă şi reu m atism , o b ezitate, a tero sclero ză şi
fra g ilita te m u scu lară), v işin a tă etc.
U tiliz â n d u -se m eto d e a d ecv ate, c ire şe le şi v işin ele se pot
co n se rv a la rece, în m ie re de á lb in e, fo lo sin d u -se fie ca d u lceaţă, fie în
co m p o n e n ţa a lto r p re p a ra te (salate, c o m p o tu ri, p răjitu ri etc.)
P ed u n cu lii (c o d iţe le ) c ire şe lo r şi v işin e lo r su n t puternic
d iu retice, u şo r a strin g e n te şi a n tid ia re ic e, fiin d indicate în diferite
afec ţiu n i c a ta ra le ale te ra ie c tu lu i u rin a r (c istite, p ielite şi p ielo n efrite,
rete n ţie u rin ară).

37

I
VALERIAN A. SCHIPOR

R em ed iu l resp ectiv tre b u ie re a liz a t sub fo rm ă d e d e co c t, prep arat dintr-

un p u m n de co d iţe fierte în 6 00 ml ap ă, tim p de 15-20 m inute. D upă
răcire, d ec o c tu l se filtrează, se p o ate în d u lci şi se bea călduţ, în 3-4
re p riz e p e zi. A c ţiu n e a acestu i ceai p o a te fi p o te n ţa tă d a c ă la p rep ararea
lui se fo lo se sc şi fru n z e le de m erişo r, de m esteacăn , co ad a calului,
p recu m şi sâm buri de m ăceşe. P e n tru o b ezi, h ip e rten siv i şi cardiaci sunt
in d icate 1-2 zile pe săp tăm ân ă, în c a re se co n su m ă, ex clu siv , cireşe şi
v işin e, c â te 0,5 - 1 k g pe zi. D isp e p tic ilo r, c e lo r cu o rg an ism e sensibile,
b ă trâ n ilo r şi c o p iilo r li se re c o m a n d ă c o n su m u l de co m p o tu ri şi dulceţuri
p rep arate din cireşe şi vişine.

38
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA N A T U R A LĂ

CIUPCRCILC

C iu p e rc ile p o se d ă re la tiv m u lte p ro tein e , fa ţă de v aloarea

in ferio a ră c e lo r c o n ţin u te în lapte sau c a m e . A cest b o g at co n ţin u t este
c o m p le ta t de g ăsim i (lip id e ) şi h id raţi de c arb o n (g lu cid e), d iferite
su b stan ţe azo to a se , acizi o rg an ici şi su b sta n ţe c o lo ran te, ferm enţi,
v ita m in e le B l , B 2 ,,B 3 , B 8, C şi p ro v ita m in a A (ca ro te n ), apoi săruri
m in era le de bro m , c a lc iu , co b alt, cu p ru , fier, iod, m ag n eziu şi m angan,
siliciu , so d iu , zin c şi m u lt clor, flu o r, fo sfo r şi p o ta siu etc. L a ciu p ercile
p ro a sp e te , c o n ţin u tu l de ap ă e ste de 84 - 9 4 ,4 % , iar la cele uscate - de 11
- 14,4% . C iu p e rc ile p ro a sp e te au v alori e n e rg e tic e de cca. 45 c a l / l 00 g,
iar cele u scate - de cca. 300 c a l./1 00 g.
C iu p e rc ile c o n stitu ie stim u len ţi o rg an ici şi c e rb ra li, precum şi
factori re m in e ra liza n ţi, fiin d in d icate în an em ii, o b o se ală, d em in eralizări,
tu b e rc u lo z ă , în reg im u ri h ip o so d a te , c a şi în stim u lare a activităţii
c ere b rale etc. D e a sem en ea, c iu p e rc ile u şu re a z ă a sim ila re a su b stan ţelo r
n u tritiv e, d re n e a z ă tu b u l d ig estiv şi-l e lib e re a ză de reziduuri şi de
m u co zităţi. Un in c o n v e n ie n t im p o rtan t al co n su m u lu i de ciu p erci îl
re p re z in tă b o g ă ţia în c e lu lo z ă (g reu a sim ila b ilă şi d ig estib ilă), m otiv
pen tru care ele n u su n t in d icate u n o r b o ln av i cu stom acul sensibil.
C iu p e rc ile m ai c o n ţin şi acizi n u cleici, care, p rin scin d are, acţio n ează
d efav o rab il a su p ra o rg an ism u lu i, p recu m şi un co m p o n en t d enum it
fu n g in , un h id ra t d e c arb o n g reu asim ilab il. în plus, c iu p ercile su n t şi
co le ste ro le m ia n te. în co n d iţii de casă, nu se a d m ite co n serv area
c iu p e rc ilo r în v ase în c h ise erm etic, d e o a re c e se p o t crea condiţii
fav o ra b ile p e n tru d e z v o lta re a b a c ilu lu i b o tu lic, m icro -o rg an ism fo arte
p e ric u lo s, d a to rită to x in e lo r pe care le co n ţin e. L a noi în ţară, consum ul
de c iu p e rc i se b a zează, în p rin c ip a l, pe re la tiv n u m ero asele specii, care
v e g e te a z ă sp o n tan , în d e o se b i în p ăd u rile de la deal şi de la m unte. în
c o n te x tu l resp ectiv , d e o se b it d e im p o rtan t e ste ca am ato rii în c au ză să
c u n o a sc ă d ife rite le sp ecii de ciu p erci şi, astfel, să nu in clu d ă în
alim e n ta ţie d e o se b it de o tră v ito a re specii de ciu p erci, cum sunt: buretele
c erb ilo r, h rib u l ţig ă n e sc , h rib u l lupului şi hribul roşu de stejar, ca şi
m u sca riţa , b u re te le p an terei şi cel ai v ip e re i, b u rete le de lăm âie,
g a lb e n iţa , c iu p e rc a p lâ n g ă to a re , g h eb ele p u cio ase, gh eb ele cărăm izii,

39
VALERIAN A. SCHIPOR

b u re ţii p o rc e şti ete. S o co tim în să c ă e de re c o m a n d a t a fi perfect

cu n o sc u te c iu p e rc ile alim e n ta re de b ază, m ai v alo ro ase şi m ai des
în tâln ite. în a c e a stă c a te g o rie in tră u rm ă to a rele sp ecii de ciuperci: hribii
sau m ăn ătârcile (d in tre care m ai im p o rtan t este h ribul - B oletus edulis
B u ll.) cu v a rie ta te a re tic u la tu s (d in p ă d u rile de ste ja r şi fag) şi varietatea
p in ic o lă (din p ă d u rile de ră şin o a se ), apoi g h eb ele, g ălb io rii, iuţarii,
m a jo rita te a sp e c iilo r de zb ârco ig , de p â in işo a re sau v in eţele (cu e x cep ţia
vin eţicii fo cu lu i, a celei p u tu ro ase şi a celei g a lb e n e ,,a vin eţicii ielelor şi
a u rsu lu i), c a şi la d ife rite specii de râşco v (cu ex c e p ţia celui verzui),
c iu p e rc ile sau şam p in io n ii (de fân eţe, de p ăd u re, de câm p şi de bălegar),
ca şi b a rb a cap rei cen u şie. S unt şi ciu p erci c o m e stib ile num ai în tin ereţe
şi o tră v ito a re la m atu ritate: b ă şic a şi b ă şin a p o rc u lu i, b u retele iepurelui şi
cei ase m ă n ă to ri cu acesta, b u retele p u cios etc, precum şi ciuperci
in o fen siv e şi n ein teresan te din p u n ct de v ed e re alim entar: steau a
p ăm ân tu lu i, bureţii so lzo şi, v in e ţic a so lzo asă, de asem en ea ca şi
c iu p e rc ile care d ev in co m e stib ile d u p ă o p re a la b ilă fie rb e re sau opărire:
zb ârcio g u l gras, h rib u l m istreţu lu i, b u reţii flo c o şi, lăp tu c a sângerie,
râşco v u l roşu, v in e ţic a lăptoasă. D esig u r că pen tru c u leg ăto rii cei mai
av izaţi şi ac e ste sp ecii de ciu p erci p o t p re z e n ta un o areca re interes
alim en tar. C e ila lţi, aşa cum s-a m ai arătat, e n e c e sa r să-şi re strâ n g ă cât
m ai m u lt re sp e c tiv a arie o p ţio n ală.
în leg ătu ră cu u tiliz a re a în a lim e n ta ţie a d ife rite lo r sp ecii de
ciu p erci, tre b u ie să m ai arătăm c ă su b sta n ţe le to x ic e p e care a c estea le
p o t co n ţin e, su n t so lu b ile în apă, în o ţe t şi în diferiţi acizi, precum , şi în
ap ă rece sau ap ă b ine fiartă. P entru d istru g e re a su b sta n ţe lo r toxice,
în tre p rin d e re v a la b ilă num ai p e n tru unele din ac e ste v eg etale, ciu p ercile
re sp ectiv e se in tro d u c în tr-o so lu ţie d e a p ă cu o ţet (p en tru 1 kg de
ciu p erci, 3 1 de ap ă cu 4 0 m l o ţet). Se lasă 2 o re în ac e a stă so lu ţie, du p ă
care se sp a lă cu m u ltă apă, se in tro d u c în a p ă rece, în care se fierb 1 5 - 3 0
m in u te, d u p ă c are se u su c ă şi se p o t p reg ăti. U n ele specii de ciu p erci se
pot co n su m a c h ia r şi în stare c ru d ă (b u reţi d u lc i, ch am p in io n ii sau
şam p in io n ii etc), fiin d în să indigeşti. M a jo rita te a c iu p erc ilo r, din tre cele
c o n sid e ra te a fi co m estib ile, treb u iesc şi ele tra ta te a şa cum s-a arătat mai
în a in te şi apoi tra ta te c u lin a r şi co n su m ate. U n o r c iu p e rc i, în a in te de a ti
p reg ătite, e n e cesar să li se în d e p ă rte z e p ie liţe le (cu tic u la ), iar altora,
în d e o se b i c e lo r b ă trâ n e , să li se în lă tu re ţe su tu rile sp o rifere de sub

40
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

pălării, sp o rii su sţin u ţi d e a c e ste a fiin d in d ig eşti. L a fel, treb u iesc

în d e p ă rta te şi p ă rţile a ta c a te d e .viermi. D u p ă c u ră ţire , c iu p e rc ile se spală
în ap ă rece, se u su c ă în c â rp e şi se ta ie în felii su b ţiri. C iu p ercile se pot
preg ăti p rin fie rb e re sau p ră jire , sub fo rm e d e supe, salate, tocane,
cro ch e te , p a te u ri, g h iv e c iu ri, so su ri, b u d in c i, p e rişo a re , om lete etc.
C iu p e rc ile p re g ă tite c u lin a r se c o n su m ă fie sim p le, fie cu alte m âncăruri
sau garn itu ri. P en tru sp o rire a d ig e ra b ilită ţii, în tim p u l fierb erii se adaugă
p u ţin b ic a rb o n a t de so d iu . C iu p e rc ile p re g ă tite în ex ce s de grăsim i devin
indigeste. D a c ă n u se im p u n e a c e st lucru, se rec o m a n d ă ca p ieliţa
p ă lă riilo r să nu fie în d e p ă rta tă , ev itâ n d u -se astfel, d im in u a re a valorii lor
n u tritiv e. In a c e st scop, se re c o m a n d ă c a p re p a ra rea c iu p e rc ilo r să se facă
num ai în v ase em a ila te şi cu sm alţul intact, iar la c u ră ţire a şi tă ie re a lor
să se fo lo se a sc ă c u ţite in o x id ab ile.
P ă stra re a c iu p e rc ilo r, în stare p ro a sp ătă d u rează, în condiţii
sp eciale, n u m ai 3 -4 zile (p e p a t de m uşchi um ed, în b eciu ri, la în tu n eric
şi răco are). P en tru a sig u ra re a co n su m u lu i şi în tim p u l iernii, ciu p ercile se
p o t p re lu c ra în c o n se rv e , prin u scare, ste riliz a re , m acerare, m arinare etc.
C iu p e rc ile de c u ltu ră , d e ta lie m ic ă şi m ijlo cie, d e stin a te m acerării, se
cu ră ţă şi sp a lă b in e, d u p ă c are se p un în b o rc a n e d e sticlă, cu câţiv a bulbi
d e u stu ro i, şi cu fo i de d a fin , tu rn â n d u -se p e ste ele o ţet de 9 ° , în d o it cu
£ p ă. D e a su p ra de p u n în c ru c iş d o u ă ră m u re le de cim b ru şi 4-5 şuviţe de
hrean. Se leag ă strâ n s şi se p ă stre a z ă la loc rece şi în tu n eco s.

41
VALERIAN A. SCHIPOR

COflCnZ€L€

D in tre to ite a c e ste sp ecii de fru c te su n t c u n o sc u te şi u tilizate m ai

m u lt în alim e n ta ţie co a c ă ze le n eg re, c o a c ă ze le roşii (p altin e le le ) şi
ag rişele, al c ă ro r c o n ţin u t tro fic e ste red at în tab elu l care urm ează.
T re b u ie de m e n ţio n a t aici că v ita m in a C din c o a că ze le negre, co m parativ
cu c ea c o n ţin u tă în alte fru cte, e ste m u lt m ai sta b ilă fa ţă de c ăld u ră şi de
p re z e n ţa o x ig en u lu i.

C o m p o n e n ţa U.M . coacăze coacăze roşii a g r iş e

" tro fic ă negre
proteine g% 0,9 0,7 0.6
glucide' g% 12,0 7,0 8.0
acizi organici g% 2,0 1,2 1.4
calciu m g /100 g 50 35 30
II
clor 15 10 15
ff
cupru 1,50 0,13 0,12
fier 11 1.3 0,9 0.6
fluor " 0.01 0,01 X

fosfor " 40 25 30
m agneziu " 17 15 15
•1
potasiu 320 275 150
sodiu " 3,0 7,6 5,9
su lf " 16 20 15
zinc " 3,5 3,5 3,5
v itam ina A U.I. 230 120 56
vitam ina B l m g /100 g 0,06 0,02 0,18
vitam ina B2 " 0,06 0 .02 0.10
li
v itam ina B3 0,3 0,1 X
li
vitam in a C 175 40 30
valori energetice calorii 54 50 48

în co n d iţii n o rm ale de te m p e ra tu ră şi u m id ita te re la tiv ă a aerului,

c o a c ă ze le se p o t p ă stra tim p d e 2-3 săp tăm ân i.
în stare p ro asp ătă, co a c ă ze le su n t to n ic a p eritiv e (co n su m ate
în a in te d e m asă), sto m ah ice (c o n su m a te d u p ă m asă), d ig estiv e şi uşor
laxative, u ro litic e , d iu re tic e şi d e p u rativ e, ră c o a rito are , re m in eralizan te,
d e c o n g e stiv -h e p atic e etc, fiin d u tile în a n o re x ie (c âte un p ah a r de suc,

42
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

dim in eaţa, pe n e m â n c a te şi u n u l în a in te de m a sa d e 'p râ n z ), în co n stipaţie,

artrită, g u tă şi reu m atism , a ste n ie şi c o n v a le sc e n ţă, inflam aţii dig estiv e şi
ale c ă ilo r u rin are, a fe c ţiu n i fe b rile , d isp e p sii, h id ro rp izie , litiază urică,
icter şi h ep atism , d e m in e ra liz ări, ato n ii d ig e stiv e , precum şi în
h ip erte n siu n e a rte ria lă m ig en e şi su rm en aj (su b fo rm ă de suc), în diaree
şi d iz e n te rie , ca sitm u le n te ale b u n ei fu n c ţio n ă ri a ficatu lu i şi a splinei
etc. în d u re rile de g ât şi a m ig d alite, se re c o m a n d ă a se co n su m a sau suge
co a că ze n eg re sau a se fa c e g arg ară cu d e c o c t d in a ce ste fructe.
C o a c ă z e le se p o t co n su m a p ro a sp e te , c a ap eritiv sau d esert şi
sub fo rm ă d e p re p a ra te realizate în co n d iţii de g o sp o d ărie sau pe cale
in d u strială, cum a r fi: gem , suc şi siro p , lich io r, d u lce aţă , com pot, vin
to n ic, o ţet, m a rm e la d ă (din co a c ă ze r o ş ii ) ,. p astă, peltea, je le u etc.
S u cu rile n a tu ra le şi c e le c o n c e n tra te se obţin din co ac ăze bine coapte. O
m eto d ă de p re p a ra re şi d e c o n se rv a re a su cu lu i de co acăze negre se poate
realiz a u şo r p rin striv ire a a c e sto ra , stre c u ra re a prin tifo n , am estecarea
suculu i re z u lta t cu a sp irin ă d iz o lv a tă în ap ă rece (3 ta b le te de asp irin ă la
un litru de suc), tu rn a re a apoi a su cu lu i în stic le , p este care se depun 2-3
picătu ri de alco o l c o n c e n tra t, a c o p e rire a e rm e tic ă a re cip ie n telo r şi
p ă stra re a lo r la rece şi la în tu n eric.
O altă m eto d ă, mai sim p lă şi p o ate şi mai sigură, co n stă în
ste riliz a re a su cu lu i, o b ţin u t c a m ai în ain te, tu rn a re a a ce stu ia în sticle şi
ste riliz a re a a c e sto ra tim p de 15 m in u te, în b aie de ap ă fierbinte. A m bele
m eto d e nu re c la m ă u tiliz a re a de z a h ă r şi se p o t a p lic a la co n serv a re a
tu tu ro r s p e c iilo r d e co acăze.

43

I
VALERIAN A. SCHIPOR

DROJDIA D€ B€R€

A cest p ro d u s v eg etal este c o n sid e ra t a fi legum ă, referirea

facân d u -se la d ro jd ia d en u m ită "jo asă", o b ţin u tă la fa b ric a re a berei
u şo are şi d e n u m ită şi d ro jd ie n u triţio n a lă . D ro jd ia n u triţio n a lă are acţiune
o p tim ă în tr 5 şi 6°C şi e ste sin g u ra re c o m a n d a tă în te rap e u tică.
D ro jd ia d e b ere c o n ţin e p ro te in e v a lo ro a se , 5-20% lipide,
zah aru ri şi en zim e etc. A c e st p ro d u s a lim e n ta r este cea m ai bo g ată sursă
de v itam in e din g ru p u l B ( B l , B 2, B 3, B 5, B 6, B 8 'şi B9 ), apoi v itam in a
E, co lin a, in o zito l şi rio tin a etc (în to ta l 17 v ita m in e ), c a şi. săruri
m in erale de fo sfo r, p o tasiu , so siu , zin c etc (în to tal 14 săruri m inerale),
un n u m ăr de 16 am in o acizi etc. D a to rită v alo ro su lu i ei co n ţin u t, d ro jd ia
de b ere d isp u n e d e p ro p rietăţi care o re c o m a n d ă şi pen tru un nu m ăr
a p re c ia b il de u tilizări sa n o g e n -te ra p eu tic e, curfi ar fi: dem in eralizări,
tu lb u ră ri de creştere, rah itism (p re v e n tiv şi c u ra tiv ), h ip o v itam in o ze B,
in to x icaţii a lim e n ta re , infecţii in testin ale, d ia b e t zah arat, acn ee şi alte
d erm ato ze, a ste n ie , fu ru n cu lo ză, irita b ilita te , n ev rite şi tu lb u rări
n ev ra lg ic e , an o re x ie , an em ie, c o n stip a ţie , a tero sc le ro ză , p itiriazis,
en terite, gripă, ca a d ju v a n t în tra ta re a p n e u m o n iilo r etc. In afecţiu n ile
en u m e ra te , se re c o m a n d ă a se lu a 1-2(3) lin g u ri de d ro jd ie p ro asp ătă pe
zi, în tre m ese şi, de p referat, cu v ita m in e B co m p le x , cu în treruperi
p e rio d ic e , sub fo rm ă d e ad ao su ri de p re p a ra te d e legum e, cu fru cte sau în
am estec cu m iere. Se m ai p oate u tiliz a şi d ro jd ie d e bere u scată (4-10
g ram e/zi). D ro jd ia n u triţio n a lă n u se c o n su m ă în m od c o n tin u u , în fiecare
lu n ă p re v ă z â n d u -se p au ze de m ai m u lte zile.
în stare p ro asp ătă, d ro jd ia de b ere se p ă stre a z ă p u ţin tim p, dar în
stare u scată, sub fo rm ă de p u lb ere, în b o rc a n e bin e în c h ise , la ad ăp o st de
lu m in ă, se p o ate p ă stra p ân ă la un an.
D u p ă unii au to ri, d estu l de v a lo ro a să e şi d ro jd ia de p an ificaţie,
b o g a tă în v ita m in e din grupul B, în p o tasiu şi în so d iu etc. A cest tip de
d ro jd ie se p o ate co n su m a c a atare sau în am e ste c cu a p ă ca ld ă sau cu
lap te, în m ai m u lte p rize ziln ic e şi de p re fe ra t pe sto m acu l gol, eventual
şi în tim pu) no p ţii.
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

D ro jd ia de p a n ific a ţie se v a c o n su m a n u m ai în sta re u sc a tă la tem p eratu ri

relativ rid icate, în ca z c o n tra r c e lu le le vii pe care le co n ţin e d istru g o
serie de v itam in e, în d e o se b i pe c e le d in g ru p u l B. T reb u ie m en ţio n at aici
că celu lele vii ale d ro jd ie i n u triţio n a le su n t şi ele d istru se term ic.
VALERIAN A. SCH1POR

FRSOLCfl

S ub fo rm ă de b o ab e u scate, fa so le a co n ţin e m ari cantităţi de

p ro te in e (21 - 2 3 % ), h id raţi de c arb o n (47,5 - 6 1 % ), săru ri m inerale de
calciu , clo r, c o b alt, cu p ru , fier, flu o r, fo sfo r, m ag n eziu , nichel, sodiu,
zinc şi în d e o se b i p o tasiu , c a şi v ita m in e le B l, B2, B3, B6, B8 şi
p ro v ita m in a A (c a ro te n ), p recu m şi p e c tin e , d iferite su b stan ţe atzotoase
etc. V a lo a re a e n e rg e tic ă a faso lei u sc a te a ju n g e p ân ă la 340 c a l./1 00 g.
F a so le a u scată e n u tritiv ă, e n erg etică, re m in eralizan tă şi
re c o n stitu e n tă , fo rtifia n tă a siste m u lu i n erv o s etc., fiind u tilizată în
co v alescen ţă; creştere, su rm en aj, litia z ă ren ală, o lig u rie şi album inurie,
g u tă şi reu rn a-tism , d ia b e t zah arat, in su fic ie n ţă h ep a tică , boli de piele,
d iferite c aren ţe etc. D a to rită c o n ţin u tu lu i b o g a t în su b stan ţe n u tritive, se
rec o m a n d ă ca fa so le a b o ab e să fie c o n su m a tă cu m od eraţie. înto cm ai ca
şi alte leg u m in o ase u scate, fa so le a nu e ste re c o m a n d a tă p e rso a n e lo r cu
ex ces de c o le ste ro l în sânge. Se re c o m a n d ă c a a c e a stă legum ă să fie
co n su m a tă cu to t cu co ajă, în ca z c o n tra r p ie rzâ n d u -se cea m ai m are din
en zim ele c are fa c ilite a z ă a sim ila re a p ro d u su lu i a lim e n ta r resp ectiv şi în
plus, p rm c o n su m a re a ei sub fo rm ă d e p ireu , se p ro d u c aglom erări
co m p acte, im p o sib il de d ig erat, şi care p o t p ro v o c a ferm en taţii
pericu lo ase. B o ab ele de faso le, fo a rte u scate şi v echi, pot deveni
d ău n ă to a re , d e o a re c e p o t e la b o ra şi a c u m u la u n ele to x in e şi diferite
su b stan ţe n easim ilab ile. D in ac e ste m o tiv e, se re c o m a n d ă ca faso lea să
fie co n su m a tă cât m ai a p ro ap e d e d a ta re c o ltă rii, oricum până la
m ax im u m un an v ech im e. D ig é stib ilita te a faso lei sp o re şte atunci când ea
este c o n su m a tă îm p re u n ă cu d ife rite p la n te a ro m a te (cim b ru , pătrunjel,
ustu ro i etc) sau îm p re u n ă cu fa s o le a v erd e. P en tru a se evita
fe rm e n ta ţiile , se re co m an d ă c o n su m u l fa so le lo r îm p re u n ă cu roşii.
P en tru d im in u a re a n iv elu lu i ten siu n ii a rte ria le, precum şi pentru
m e n ţin e re a ei la valori, co n stan te, cu e lim in a re a v a ria ţiilo r ten sio n ale,
este re c o m a n d a tă fa so le a u scată şi b in e p isată, c âte o ju m ă ta te de
lin g u riţă, de d o u ă ori pe zi, o d a tă la* d o u ă zile. C u ra re sp e c tiv ă durează
d o u ă săp tăm ân i, cu p au ză de o lună.
F ăin a de faso le b o abe, a p lic a tă în c a ta p lasm e cu ap ă caldă,
p o se d ă p ro p rie tă ţi calm an te, fiin d u tilă în e c zem e, ab cese, arsuri, erizipel

46
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

şi p an ariţiu . T e c ile de fa so le , u scate, su n t d e o se b it de e ficie n te în diabet

zah arat, în a lb u m in u rie , în d ife rite d e rm a to z e etc.
F a so le a v e rd e -p ă stă i e d e a p ro x im ativ zece ori m ai puţin
en e rg e tic ă d e c â t fa so le a b o ab e, d isp u n â n d de cc a 35 c a l./1 00 g. In schim b
ea e b o g a tă în p ro v ita m in a A (c a ro te n ), c o n ţin â n d şi vitam in ele B l, B2,
B3, B 6, B 9, C , in o zito l, p recu m şi săruri m in e ra le de calciu, clor, cupru,
fier, flu o r, fo sfo r, m ag n eziu , n ich el, p o tasiu , siliciu , sodiu etc. In acest
stad iu de d ez v o lta re , fa so le a e ste d iu re tic ă şi d e p u rativ ă, e fic ien tă în
litiaze ren ale, o lig u rie , a lb u m in u rie , g u tă şi reu m atism , d iab et zaharat,
h ip o c o le ste ro le m ia n tă, ca to n ic h ep atic şi p a n c re atic, re co n stitu en tă, anti-
in fecţio asă, to n ic ca rd ia c ă, stim u le n tă n erv in , u tilă şi în acnee, în diferite
in flam aţii c u ta n a te , la c o p ii şi Ia ad o lescen ţi.
F a so le a v erd e se p o ate u tiliza în d ife rite p rep arate culinare
u şo are, apoi su b fo rm ă de suc d iu re tic şi d e p u ra tiv , c a tin c tu ra şi infuzie.
E de rem arcat şi fap tu l c ă b o ab ele de fa so le v erd e, în stare crudă, sunt
to x ic e , p utând p ro v o c a in flam aţii g a stro in te stin a le şi e n terite hem oragice;
1 0 0 g de faso le v erd e, în a m e ste c cu 200 m l suc de m orcvi, o ju m ă ta te de

p a h a r pe zi, este in d ic a t în a c n e e , infecţii cu stafilo co c i şi d iferite infecţii

cu tan ate, în a lb u m in u rie şi re te n ţie urinară.
VALERIAN A. SCHIPOR

F lO R R C R S O R B U L U I (H elia n th u s cinnuus L .)

Im p o rta n ţa d e o se b ită a acestei p lan te re z id ă în ace ea că din

sem in ţele ei se ex trag e, sub d e n u m ire a de u lei, prin p resare la rece sau
prin rafinare- la tem p eratu ri rid icate, v a lo ro a sa g răsim e, v eg etală, m ult
ap re c ia tă şi u tiliz a tă în alim en taţie. V a lo a re a u le iu lu i de flo area soarelui,
ca d ealtfel şi a c e lo rla lte g răsim i v eg e ta le , c o n stă în a cee a că, spre
d e o se b ire de g răsim ile an im ale, ac e ste g răsim i, deci ce le v eg etale conţin,
în p ro p o rţie rid icată, acizi graşi p o lin e satu raţi sau esen ţiali care.
n ep u tân d fi sin tetizaţi d e o rg an ism u l um an, e n ev o ie să fie procuraţi
o d ată cu h ra n a ingerată. Se face p re c iz a re a că d in tre acizii graşi
p o lin e sa tu ra ţi c o n ţin u ţi de u leiu ri v e g e ta le (d e flo a re a soarelui, de
po ru m b , de m ăslin e, de so ia sau de b u m b ac), cel m ai v a lo ro s a lim e n tar şi
sa n o g e n -te ra p eu tic este acid u l lin o lic, c are re p re z in tă 60 % în uleiul de
flo a re a so arelu i, 5 7% în cel d e p o ru m b şi 51% în u leiu l de bum bac. Sunt
de p re fe ra t u le iu rile v eg etale o b ţin u te p rin tr-o p rim ă p resare la rece, ele
rep re z en tâ n d a lim e n te -m e d ica m e n te de m are v alo a re . A stfel, uleiul de
flo a re a so arelu i o b ţin u t prin p re sa re la rece, c o n ţin e cca. 9 0 % acizi graşi
n e sa tu ra ţi, din c are 3 0 % - m o n o n e sa tu ra ţi, 60 % - p o lin e sa tu ra ţi şi num ai
6 -9 % - acizi graşi satu raţi. P rin ra fin a re , c o n ţn u tu l în lipide (g răsim i) al
uleiu lu i de flo are a so arelu i c re şte p ân ă la 9 9 -9 9 ,7 % şi cel în v ita m in a E -
p ân ă la 60 - 62 m g/100g.
D in situ a ţia care u rm ează, re z u ltă c are e ste co m p o ziţia şi
v a lo a re a e n e rg e tic ă, la 100 g p ro d u s, a u n o r g răsim i fre c v e n t u tilizate în
a lim en taţie.

G răsim i (lip id e ) T otal din care acizi graşi calorii

satu raţi m o n o n e p o line-

satu rati saturati
U nt n esărat 82,50 50,25 2 6 ,7 9 0,91 749
G răsim e de porc 9 9 ,7 0 39 ,6 4 4 5 ,5 6 10,60 897
M a rg a rin ă de lapte 82,00 17,40 4 2 ,9 0 17,60 743
U lei de flo area 99 ,9 0 11,30 23 ,8 0 59,80 899
so a re lu i,ra fin at
U lei de nuci 99 ,5 0 7,50 13,50 78,50 X

48
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

G ră sim ile d e b o v in e şi c e le d e o v in e (se u l) c o n ţin cca. 50% acizi

g raşi satu raţi şi fo a rte p u ţin i acizi g ra şi p o lin e sa tu ra ţi (cel d e v ită -3% ).
A sce n d e n tu l u le iu lu i de flo a re a so a re lu i, în ra p o rt, de ex em p lu , cu
g ră sim e a de p o rc (u n tu ra ) m ai c o n s tă şi în a c e e a că el d isp u n e de
v a lo ro a sa v ita m in ă E (6 0 -6 2 m g /l 00 g), în tim p ce g răsim ea an im ală
re sp e c tiv ă n u p o s e d ă d e lo c a c e a stă tro fin ă , c a d e a ltfe l şi untul, atât de
m u lt c ă u ta t şi e x a g e ra t a p re c ia t. In p lu s, u leiu l de flo a rea so arelui m ai
este d o ta t şi cu un a n ta g o n ist al c o le ste ro lu lu i, p ro p rie tate d e o se b it de
im p o rtan tă, p ro p rie şi c e lo rla lte u le iu ri v e g e ta le , in clusiv uleiul de
m ăslin e , p â n ă nu d e m u lt e x c lu s de la p o se sia u n o r asem en ea b enefice
virtu ţi. C u 25 m g /l 0 0 g v ita m in a E , şi m a rg a rin a de lapte p o ate fi
c o n sid e ra tă o im p o rta n tă re s u rs ă d e to c o fe ro l.
F iin d cu m u lt m a i b o g a tă în a c iz i g raşi p o lin e sa tu ra ţi (7 3 -8 4 % ),
d ecâ t alte u leiu ri v e g e ta le (d e flo a re a so a re lu i, de so ia şi de porum b),
uleiu l de n u ci, e v id e n t, e şi m ai v a lo ro s sub ra p o rt alim e n ta r şi sanogen-
tera p e u tic , d e c â t ac e ste a , a p re c ia t în d e o se b i c a h ip o c o le ste ro le m ia n t şi
a n tia ite ro sc le ro tic .
U le iu rile v e g e ta le su n t c o la g o g e şi c o lere tice, laxative,
an tic o le ste ro le m ia n te , h ip o te n so a re şi a n tia te ro sc lero tic e etc, fiind
in d icate, c a u rm are, în d e o se b it d e im p o rtan te afec ţiu n i, cum sunt:
h ip e rc o le ste ro le m ia , h ip e rte n siu n e a rte ria lă , a te ro sc le ro z ă şi arterio scle-
ro ză, ap o i în in fla m a ţii şi d u re ri m u scu lare, d ife rite into x icaţii in testinale,
ato n ii ale v e z ic i b ilia re , p re v e n ire a in sta lă rii litia z e lo r b ilia re şi a celo r
ren a le , în a fe c ţiu n i ale u re c h ii, c o lite c ro n ic e etc.
In h ra n ă , p e n tru a d u lţi, se re c o m a n d ă c a u le iu rile v eg etale să
rep re z in te cc a o ju m ă ta te (1 5 -2 0 g ) din ra ţia z iln ic ă d e grăsim i, ele
n e a v â n d c o n tra in d ic a ţii d a r, u n e o ri, n e fiin d su p o rta te.
P e n tru tra ta re a a fe c ţiu n ilo r e n u m e ra te, în m od o b işn u it se iau
c âte d o u ă lin g u ri d e u lei p e zi: p rim a -d im in e a ţa la sculare, iar a doua-
în a in te de m a sa d e seară, in tra ta re a litiazei b ilia re , a anem iei etc, se pot
in g era şi c a n tită ţi m ai m a ri, u leiu l fiin d c o n su m a t ca ata re sau în
am e ste c u ri cu su c d e lăm âie.
L a te m p e ra tu ra c a m e re i, u le iu rile ra fin a te se p o t păstra, în vase
de stic lă b in e în c h is e ,.p â n ă la 4 luni, iar în frig id e r p â n ă la un an. A cest
lu c ru se d a to re a z ă c o n ţin u tu lu i lo r fo a rte red u s d e ap ă, m otiv p en tru care
ele nu ferm en tează.

49

I
VALERIAN A. SCHIPOR

L a tem p e ra tu ri m ai rid ic a te , sau fiin d p ă stra te p rea m u lt tim p, u leiu rile

se am ă ră sc şi n u p o t fi u tiliz a te în a lim e n ta ţie . Se a firm ă c ă p ăstrarea
u le iu rilo r v e g e ta le se p o ate face tim p în d e lu n g a t, d a c ă se pune, în
p re a la b il, o lin g u riţă de o ţe t de v in pe fu n d u l v a su lu i în care se to a rn ă
ap o i p ro d u su l resp ectiv . A celaşi re z u lta t p o a te fi o b ţin u t d acă în sticla
sau v asu l re sp e tiv se in tro d u ce o b u c ă ţic ă d e zahăr.
Se re c o m a n d ă c a u le iu rile să n u fie p ră jite a d o u a o ară (cel de
m ă slin e nu tre b u ie de loc p ră jit), d u p ă p rim a p ră jire p u tân d fi în să u tilizat
în salate. D e sig u r c ă v a lo a re a n u tritiv ă şi s a n o g e n -te ra p e u tic ă a u le iu rilo r
v e g e ta le , n e ra fin a te sau rafin ate, d e p in d e , în m are m ăsu ră, ş< de m odul în
c are a c e ste a su n t fo lo site în alim e n ta ţie (c a a ta re, p re p a ra te te rm ic - prin
fie rb e re , p ră jire etc). A stfel, la te m p e ra tu ri d e 145-190° C , u leiu rile
p ră jite se d eg ra d e a ză , p ie rd c o n ţin u tu l în acizi p o lin e satu raţi şi în
v ita m in e lip o so lu b ile (to c o fe ro lu l), p u tâ n d d ev e n i şi d e o se b it de to x ic e
p e n tru o rg an ism . A c e ste m o d ificări d ă u n ă to a re su n t, d in păcate, tocm ai
d ire c t p ro p o rţio n a le cu g ra d u l de n e s a tu ra re a u le iu rilo r v eg etale. D in
a c e st m o tiv , u le iu rile de g erm en i d e p o ru m b şi de soia, ca şi cel de
m ă slin e , n u se re c o m a n d ă la p ră jire a a lim e n te lo r. P re lu n g ire a tim p u lu i de
p ră jire , c a şi u tiliz a re a ace lu ia şi ulei la m ai m u lte p ră jiri su ccesiv e, duce
la îm b o g ă ţire a tre p ta tă a grăsim ii re sp e c tiv e cu a c eşti pro d u şi toxici.
P en tru a se e v ita a se m e n e a n e a ju n su ri, se re c o m a n d ă scu rtarea , în cât m ai
m are m ăsu ră, a tim p u lu i de p ră jire , c a şi e v ita re a u tiliză rii a c e lu ia şi ulei
la m ai m u lte p ră jiri su ccesiv e. în c o n te x t, se im p u n e ca tem p e ra tu ra de
p ră jire în u lei de flo a re a so a re lu i să n u d e p ă şe a sc ă te m p e ra tu ra de 140-
150° C , să se fo lo se a sc ă ulei rece (n e în c ă lz it în p re a la b il), iar tig a ia sau
c ra tiţa să fie a c o p e rite cu capac. Ideal a r fi c a p ră jirile în ulei a d ife rite lo r
alim e n te să a ib ă m ai m u lt un c a ra c te r de sla b ă în c ă lz ire a acestu ia. Un
av an taj al a cestu i p ro c e d e u c o n stă în fa p tu l c ă un a se m e n e a ulei se p o ate
u tiliz a de m ai m u lte o ri cu c o n d iţia în să ca, în tre d ife rite le prăjiri
su ccesiv e, u leiu l resp ectiv să fie p ă s tra t la în tu n e ric , în v ase bine
a c o p e rite şi p ă stra te la te m p e ra tu ri şi u m id ităţi câ t m ai scăzute. în acelaşi
scop, se re c o m a n d ă ca p ră jire a în u lei să se fa c ă în v ase c â t m ai în g u ste,
astfel c a su p rafa ţa de c o ta c t al a c e stu ia cu a eru l să fie câ t m ai m ică, iar
a lim e n te le c are u rm e a z ă să fie p ră jite , să se p re z in te în stare uscată,
c u ra te şi tă ia te în felii c â t m ai sub ţiri.

50
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

D e a sem en ea, n iv elu l u leiu lu i tre b u ie să d e p ă şea sc ă alim en tele

su p u se p ră jirii. In fin al, tre b u ie de re v e n it şi de insistat, ca p ră jirea în
ulei, re a liz a tă c h ia r în c o n d iţii a lim e n ta r-sa n o g en e o p tim e, e de p referat
să fie în lo c u ită cu p ro c e d e u l a d ău g irii u le iu lu i, cru d , d u p ă p rep ararea
te rm ic ă a a lim e n te lo r în to c m a i c a în cazu l sa la te lo r de cru d ităţi.

51
VALERIAN A. SCHIPOR

HRCRNUL

D e la a c e a stă le g u m ă se u tiliz e a z ă ră d ă c in ile , o rg an e care co nţin

p ro te in e , m u lte g lu cid e, d ife riţi acizi o rg a n ic i (c arb o n ic , clo rh id ric,
silic ic , su lfu ric etc.), săru ri m in e ra le de fier, fo sfo r, sodiu, m u lt c alciu şi
po tasiu ; v ita m in a A (c a ro te n ), B l , B 2, B3 şi m u ltă v ita m in a C. V alo area
e n e rg e tic ă a ră d ă c in ii d e h re a n p o ate a ju n g e p â n ă la cca. 40 cal/lOOg.
H re a n u l e to n ic ap e ritiv şi stim u le n t g a stric , an tisc o rb u tic,
a n tid ia re ic , d iu re tic , v erm ifu g , to n ic c a rd ia c , a n tise p tic, stom ahic,
e x p e c to ra n t, p u rg ativ , c o lag o g , d e sc o n g e stio n a m , p u te rn ic rev ulsiv, etc.
U tiliz a t sub d ife rite fo rm e, în u z intern h rea n u l e ste e fic ie n t în tr-o serie
de a fe c ţiu n i, cu m ar fi: d e b ilita te fizică, a n o re x ie şi anem ii, scorbut,
g astrite h ip o acid e, a n g in ă p e c to ra lă , c a rd io p a tie isch e m ică du rero asă,
h ip e rte n siu n e a rte ria lă, ten iază, litia z ă u rin a ră , p a ra liz ii, b ro n şite acute şi
b ro n şire cro n ic e , astm , g rip ă, h e m o p tiz ii, stă ri c o n g estiv e, ca ta r cronic,
ed em e d ife rite , a sc ită , gută, h id ro p iz ie , p n e u m o n ii, d ife rite afecţiu n i
ca rd ia c e, o b o seală, ră g u şe a lă etc. H reanul nu se reco m a n d ă în afecţiuni
re n a le acu te , în h e m o ro izi şi în tu lb u ră ri de ritm c ard iac .
în u z intern, h re a n u l se p o ate fo lo si c a atare, (d re p t c o n d im e n t şi
în c o m b a te re a te n ie i); ca m a c e ra t (1 5 -3 0 g h rean la 1 litru de apă, cu
fie rb e re 5 m in u te şi m a c e ra re 12 ore. Se iau 2 ceşti pe zi, în tre m ese);
siro p (p e n tru co p ii an em ici, fară a p e tit); m a c e ra t în lap te ( c a a d ju v an t
a n tire u m a tic ); v in to n ic şi a n tia n e m ic (p re p a ra t d in tr-o ră d ă c in ă de hrean
z d ro b ită şi p re să ra tă cu zah ăr, m a c e ra tă tim p d e 48 d e o re, în tr-u n litru de
v in alb , re z u ltâ n d u n lich io r cu a ro m ă d e an an as, din care se iau 2-3
p ă h ă re le pe zi, în tre m ese); p a stă v e rm ifu g ă (a m e ste c d e h rean ras cu
m iere, c e a p ă şi lăm âie); p u lb ere a n tis c o rb u tic ă (2 -4 g p e zi) şi tin c tu ră de
hrean.
C u ra de h rean cu m iere se p o a te e fe c tu a cu a ju to ru l am estecu lu i
d in tr-o lin g u ră de h re a n ras, la o lin g u ră d e m iere, d e p a tru ori pe an, câte
o lună, cu p au ze de d o u ă luni. A c e a stă c u ră e ste in d icată, ca ad ju v an t, în
c a rd io p a tii isch em ice d u re ro a se , în a n g h in a p e c to ra lă , h ip erten siu n e
arte ria lă. Se ia câte o lin g u riţă, cu o o ră în a in te de m icul dejun. C u ra
d u re a z ă trei săp tăm ân i.

52
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

în tra ta re a b ro n şite i acu te, se p o a te fo lo si o infu zie p re p ara tă din

20 g ră d ă c in ă de h re a n la u n litru d e apă. Se b e a o c a n ă în ain te de
cu lcare.
în o b o se a lă se p o a te p re p a ra şi u tiliz a un d e c o c o t din 30 g hrean
p ro asp ăt, la un litru de ap ă , cu fie rb e re de cin ci m in u te. Se b ea o cană,
d u p ă fie c a re m asă.
R ă g u şe a la p o ate fi e ra d ic a tă prin in g e ra rea a 1-2 linguri de sirop
de h re a n , c o n su m a t z iln ic.
H re a n u l, răd ăcin i şi fru n ze, a d ă u g a t la m u rătu ri d re p t co n dim ent,
serv eşte şi la p ă stra re a v ita m in e i C în tr-o fo rm ă stabilă.
S iro p u l d e h rean se p re p a ră din ră d ă c in i tă iate în ro n d ele fine, cu
a d a o s de zah ăr. D in su cu l ce se fo rm ează, se b e a c â te o lin g u ră pe zi.
* P en tru sp o rire a d iu re z e i, se re c o m a n d ă in g erare a a 2-3 căni pe zi,
d in tr-u n d e c o c t de ră d ă c in ă d e h rean , p re p a ra t d in 30 g, la un litru de apă.
în u z e x te rn , sub fo rm ă d e c a ta p la sm e din răd ăcin i rase, hrean u l
se p o ate fo lo si şi în n e v ra lg ii re u m a tic e , în g ută, a rtro ză, m igrene,
n ev ralg ii in te rc o sta le şi d e n ta re , b ro n şite , g rip ă, co n g e stie p u lm o n ară şi
p n e u m o n ii (c a ta p la sm e a p lic a te p e to ra c e ), a b c e se d en tare, g in g iv ite etc.
T o t în u z e x te rn h rean u l se p o ate fo lo si şi su b fo rm ă d e faină, în băi
lo c ale sau g en erale, ia r su b fo rm ă d e tin c tu ră - în frecţii
a n tireu m a tism a le . T in c tu ra p re p a ra tă d in fru n z e d e hrean p o ate fi
u tiliz a tă ca a p ă d e g u ră a n tise p tic ă . In u n ele fo rm e d e c o n ju n c tiv ită, ch iar
p u ru le n te , se p o ate fo lo si su cu l de h re a n , su b fo rm ă de sp ălătu ri locale.
In c o m b a rte re a b a lo n ă rilo r, se p o a te fo lo si cu su cc es in fu z ia din fru n ze
de hrean.

53
VALERIAN A. SCHIPOR

LflMfllL€

A c e ste im p o rta n te fru c te e x o tic e c o n ţin să ru ri m in e rale de calciu,

c u p ru , fier, fo sfo r, m angan, p o ta siu , silic iu şi sodiu; su n t destul de bogate
în v ita m in a C (4 0 -5 0 m g /1 0 0 g ), co n ţin â n d , în ca n tită ţi m ai m ici, şi
v ita m in e A (c a ro te n ), B l , B 2, B3„ P şi in o zito l; precu m şi g lucide d irect
a sim ila b ile , p ectin e, acid c itric şi acid m alic etc. V a lo a re a e n erg e tică a
lă m â ilo r se situ e a z ă în tre 30 şi 50 c a l/1 0 0 g.
L ă m â ile fac p arte d in g ru p a fru c te lo r acide. Ele su n t to n ic
c a rd ia c e, b a c te ric id e, a n tise p tic e , fe b rifu g e, d iu re tic e , a n tig u to ase şi anti-
re u m a tism a le , a n tia rtritic e , a n tia c id e şi c alm a n te g astrice, an tiatero -
sclero g en e, a n tisc o rb u tic e , to n ic e n erv in e, h ip o ten so a re, d ep u rativ e,
re m in e ra liza n te şi a n tian em ice, a lc a lin iz a n te, h e m o sta tic e , fav o rizan te ale
s e c re ţiilo r g astrice, h e p a tic e şi p a n c re a tic e , c a rm in a tiv e , flu id izan te,
v e rm ifu g e (se m in ţe le ), h ip o c o le ste ro le m ia n te etc.
în u z in tern , ca u rm a re a b e n e fic e lo r p ro p rie tă ţi de care dispun,
c o n su m a te în cu re bog ate, lă m â ile su n t e fic ie n te în tr-u n nu m ăr m are de
a fe c ţiu n i, cum ar fi: in fecţii d ig e stiv e şi re sp ira to rii, d iferite afecţiu n i
h ep a tic e , d iaree şi d izin terie, o x iu re z ă , h ip e ra c id ita te gastrică, gastrită
h ip e ra c id ă , u lc e r g astric şi u lc e r d u o d e n a l, d ife rite h em o rag ii,
h ip e rc o le s te ro le m ie ,' a te ro sc le ro ză , h ip e rte n siu n e a rte ria lă , stări febrile,
a fe c ţiu n i v ascu lare, d iab et, v a ric e , m eteo rism , fleb ită , fra g ilita te capilară,
crize h e p a to b ilia re acu te, litiaze f ilia r e şi litiaze re n a le , m igrene, artrită,
g u tă şi reu m atism , h ep atită, h e m o rag ii d ig estiv e , tu b e rc u lo z ă , h em o filie,
b o li in fe c ţio ase , aero fag ie, a ste n ie , a sc ită, sco rb u t, d isp e p sii, o b ezitate,
a n o re x ie , h ip e rv â sc o z itate san g u in ă , d e m in e ra liz ări, c re şte re, anem ie,
c o n v a le sc e n ţă, icter, vo m ă, in su fic ie n ţă h e p a tic ă şi p a n c re a tică , astm ,
b ro n şită , g rip ă, se n e sc e n ţă etc.
L ă m â ile se p o t c o n su m a c a atare, sub fo rm ă de c itro n a d ă (ca
ră c o rito r şi în strări feb rile), c a in fu zie sau d e c o c t (în crize hep atice), ca
m a c e ra t la rece sau la cald sau sub fo rm ă de suc (p â n ă la 20 g pe zi, cu
z a h ă r sau a d ă u g a t la lapte, c io rb e etc).
E fic ie n ţa san o g en ă m a x im ă a lă m â ilo r se e v id e n ţia z ă atu n ci când
a c e ste a su n t u tiliz a te sub fo rm ă d e su c e x tra s d in fru c te fo a rte co ap te, în
c u re de p â n ă la 4-5 săp tăm ân i, în o b o se a lă , c o n v a le sc e n ţă , u lce r g astric,

54
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

p e rio a d ă d e c re şte re la co p ii etc. C o n tra m ig re n e lo r se rec o m a n d ă să se

b e a o c e a şc ă d e c a fe a cu su c de lăm âie. U n a -d o u ă lin g u riţe de suc de
lăm âie, d ilu a t cu ap ă, n e u tra liz e a z ă h ip e ra c id ita te a sto m acu lu i. E de n o tat
şi fa p tu l c ă lă m â ile e lib e re a z ă d e d o u ă o ri m ai m u lt suc d a c ă în a in te d e a
fi sto a rse su n t ţin u te tim p de 2-3 m in u te în a p ă fierbinte. D eco ctu l de
lăm âie este v e rm ifu g şi util în h ep atism .
în u z in tern , fe liile şi su cu l d e lăm âie, u tiliz a te în m od ad ecv at
(g a rg a ră cu su c în a p ă c a ld ă ; su c sub fo rm ă d e ta m p o n ă ri, fre cţii, picături
sau co m p re se ), p recu m şi a p lic a re a de felii, se p o t fo lo si, în m od eficien t,
în tr-o serie d e a fe c ţiu n i cu m a r fi: h e m o ra g ii n azale, răn i şi ulcere,
sin u zite, an g in e d ife rite , g lo site, sto m a tite , fu ru n cu lo z ă, p re v en ire a
d e g e ra tu rilo r, plăgi in fe c ta te şi e ru p ţii, în ţe p ă tu ri de insecte, dureri de
ca p (c o m p re se cu felii d e lăm âie a p lic a te pe fru n te şi pe tâm p le), guturai,
o tite , afte, a m ig d a lită , n e g i (su c în a m e ste c cu o ţet), arsu ri, d iferite
n ev ra lg ii, infecţii o c u la re şi Ia noii n ăscu ţi etc. U n a m estec cu suc de
lăm âie şi cu m iere d e a lb in e se re c o m a n d ă a fi fo lo sit în v in d ecarea
a fte lo r şi a d ife rite lo r irita ţii b u cale. P e n tru to n ifie re a g in g iilo r se pot
face m a sa je cu p a rte a in te rn ă a co jii de lăm âie. E d e m en ţio n a t şi faptul
că a d ă u g a re a în la p te le d u lc e a c â to rv a p ic ă tu ri d e lăm âie face c a acea sta
să se c o a g u le z e d e în d a tă , a d ic ă să se tra n sfo rm e în iaurt.
în c o n d iţii de te m p e ra tu ră şi de u m id itate relativ ă a aerului,
lăm âile se p o t p ă s tra tim p de 6 -12 săp tăm ân i. Se p o a te m e n ţio n a şi faptul
c ă în şira re a lăm âilo r, p e tra se u l fu rn ic ilo r, c o n trib u ie ia în d e p ă rta re a
acesto ra.

55
VALERIAN A. SCHIPOR

UNTCfl

L in te a b o ab e e fo a rte n u tritiv ă , d u p ă unii au to ri elib e râ n d p ân ă la

3 9 4 cal/lO O g, iar d u p ă alţii nu m ai cca. 337 c a l/l OOg, fiin d în ac ela şi tim p
şi fo a rte u şo r d ig e stib ilă . A c e a stă le g u m in o a să, p re a p u ţin u tiliz ată în
a lim e n ta ţie , c o n ţin e 26 g% p ro te in e , 53 g% g lu cid e , 2 g% lipide, m ult
am id o n , apoi p ep tin e , m u lt c a lc iu , fier, fo sfo r, m ag n eziu , so diu şi în d e o ­
seb i p o ta siu , p recu m şi v ita m in a A (c a ro te n ), B l , B 2, B 3, C , E.
L in te a e ste in d ic a tă în c a şe x ie , c o n v a le sc e n ţă , a lă p ta re (fiind
g a la c to g o g ă ) şi c a to n ic g en eral. C a şi c e le la lte leg u m in o ase uscate,
lin te a se d ig e ră g reu d e către co p ii şi de c ă tre su ferin zii dig estiv i. P entru
a d im in u a a c e st in c o n v en ien t, se re c o m a n d ă ca lin te a să fie fia rtă foarte
b in e şi să fie c o n su m a tă sub fo rm ă d e p ire u şi, d e p re fe ra t, d u p ă ce i s-au
în d e p ă rta t co jile , o p e ra ţie c e se p o a te e fe c tu a cu a ju to ru l unei site. în
a c e la şi sco p , p e n tru a se e v ita p ro d u c e re a u n o r fe rm e n ta ţii p ericu lo ase,
este in d ic a tă lim itarea can tită ţii de linte co n su m a te la o m asă, cât şi
a d ă u g a re a u n o r c o n d im e n te (u stu ro i sau ce ap ă , p ă tru n je l, cim b ru etc).
D in p ăcate, în to c m a i c a şi c e le la lte leg u m in o a se u sca te şi lintea
c o n trib u ie la c re şte re a n iv e lu lu i c o le ste ro lu lu i san guin.
F iartă, z d ro b ită şi a p lic a tă su b fo rm ă d e cata p la sm e , lin tea po ate
fi u tiliz a tă la tra ta re a a b c e se lo r şi a p lă g ilo r.

56
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ,

M ăCCŞUL C O M U N

F ru c te le a cestu i m u lt ră sp â n d it a rb u st (m ăceşele), ca şi fru ctele

de c ă tin ă alb ă, su n t d e o se b it de v a lo ro a se , atâ t alim e n tar cât şi sanogen-
te ra p e u tic dar, d in p ă c a te , c a şi ac e ste a , în că p rea puţin ap reciate şi u tili­
zate. A ceste v a lo ro a se fru c te su n t im p o rtan te în d eosebi pentru conţinutul
lor m are în v ita m in a C (c c a 8 0 0 m g /1 0 0 g, d upă unii autori ch iar p ân ă la
c c a 4 5 0 0 m g / l 00 g). D e asem en ea, m ăceşele su n t bogate în provitam ina
A (b e ta -c a ro te n ), în c a n tită ţi m ai re d u se c o n ţin ân d şi vitam ine B l, B2,
B 3, E, K şi P, p recu m şi săru ri m in e ra le de c alciu , clor, fier, fosfor,
m ag n ezeiu , p o tasiu şi so d iu ; c a şi p ro tein e, z ah ăr invertit (5-9% ), pectine
(2 2 -2 5 % ), lecitin ă, d ife rite u leiu ri v o la tile , acid citric şi acid m alic etc.
V a lo a re a e n e rg e tic ă a m ă c e şe lo r e ste de cc a 127 cal./100 g produs
co m estib il. ~
în a lim e n ta ţie , m ă c e şe le se p o t u tiliz a sub urm to arele form e:
d eco ct, m a rm e le a d ă, gem , d u lc e a ţă , je le u , sos, lichior, sirop, suc,
g elatin ă, vin d e fru c te u scate, b ă u tu ră ră c o rito are etc. T oate aceste
p ro d u se c o n trib u ie la n o rm a liz a re a c irc u la ţie i san g u in e, sunt co leretice şi
co lag o g e, a n tisc le ro tic e , v a so d ila ta to a re a rte ria le, to n ice vitam inizante, de
e x ce p ţie , cu rol im p o rta n t în o x ire d u c e rile b io lo g ice c a şi în resp iraţia
ce lu lară , în fix a re a c a lc iu lu i în o ase, c o a g u la re a sângelui, a p ărarea
o rg a n ism u lu i îm p o rtiv a in fe c ţiilo r, c a hepatop ro teC toare şi ca verm ifuge
etc. S ub fo rm ă d e d e c o c t, 2-3 căn i pe zi, m ăceşele uscate (în u scăto rii cu
ae r cald sau cu ra n d a m e n t m ai scăzu t, în co n d iţii d e gosp o d ărie, dar nu la
so are sau în p o d u l c a se i!) şi sfărâm ate, cu to t cu sâm buri, sunt d eo seb it
de in d icate în u rm ă to a re le afecţiu n i: u lc e r g a stric şi ulcer duodenal,
co n stip a ţie , c o lite şi e n te ro c o lite cro n ic e , b o li d e ficat, h ip erten siu n e
arte ria lă şi a te ro sc le ro z ă , p recu m şi în in flam aţii ale rin ich ilo r şi ale
c ă ilo r u rin are, în litia z ă ren ală, d isc h in e z ie şi litiază biliară, co le cistită
cro n ic ă , c a rd io p a tie isch em ică, a n g in ă p e c to ra lă , in su ficie n ţă c ard ia c ă cu
edem e, tu lb u ră ri d e c irc u la ţie p e rife ric ă, a rterită, n efrită, rinită, febră
tifo id ă , b ro n şită acu tă, g rip ă, larin g ită, h ip o v itam in o ză C, anem ie,
h ip e rm e n o re e, c o n v a le sc e n ţă, a lc o o lism , c a to n ifia n t general şi tonic
c ard ia c etc.
VALERIAN A. SCHIPOR

D e a ltfe l, u tiliz a re a s a n o g e n -te ra p e u tic ă a m ă c e şe lo r face obiectul

m eciicinei n a tu ra le , m ăceşu l co m u n , d a to rită b e n e fic e lo r virtuţi ale
fru c te lo r sale, re p re z en tâ n d o d e o se b ită de im p o rtan tă p la n tă m ed icin ală
şi c o n stitu in d c a u rm are, o b ie c t d e p re o c u p a re în lu crări de asem enea
sp ecific.
C o n ţin u tu l şi v irtu ţiile a lim e n ta re şi san o g en e ale m ă ceşelo r se
p o t p ăstra, in tacte şi tim p relativ în d e lu n g a t, prin c o n se rv a re a pu lp elo r
a c e sto r fru c te în m iere de alb in e, în b o rca n e de stic lă, legate la gură cu
celo fan şi p ăstrate la loc răco ro s, u sc a t şi în tu n eco s.

58
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

M€R€l€

A ceste im p o rtan te fru cte co n ţin , în c an tită ţi relativ m odeste,

săruri m in erale d e alu m in iu , arsen , b ro m , co b alt, cu p ru , clor, fier,
m ag n eziu şi m an g an , siliciu , su lf, zin c şi în d e o se b i potasiu. T o t în
can tităţi re d u se c o n ţin şi v ita m in e A (c a ro te n ), B l , B 2, B3, B5, B6, şi C;
ap o i g lu cid e (fru c to z ă şi g lu co ză), p ro te in e şi p e ctin e , tan in , etc, fiind, în
m are m ăsu ră, din p u n c t d e v e d e re a c o n ţin u tu lu i, asem ăn ăto are cu
p o rto c a le le . V a lo a re a e n e rg e tic ă a m e re lo r v a ria z ă de la v arietate la
v a rieta te , la c e le p ro a sp e te fiin d d e ap ro x . 6 0 -70 c a l/l 00 g, iar la cele
u scate - în tre 2 4 0 şi 300 c a l/l OOg. S ucu l de m ere are valo ri energ erice de
c c a 70 c a l / l 00 g.
P ro p rie tă ţile c o n stitu e n ţilo r le c o n fe ră m e re lo r im portante
v a len ţe a lim e n ta re şi sa n o g en e, e le a v ân d a su p ra org an ism u lu i um an
a c ţiu n e to n ic ă , d iu re tic ă , h ip o c o le ste ro le m ia n tă, an tireu m atisin ală,
d e p u rativ ă, a n tise p tic in testin ală, p ro te c to a re g a strică , u şo r laxativă,
u ro litic ă , sto m a h ic ă , stim u le n tă şi d e c o n g e stiv h ep atică , de p ro tejare
g a stric ă etc. M e re le su n t u şo r d ig e ra b ile . E d e m en ţio n a t şi faptul că în
c o a ja m erelo r se a flă d e d o u ă o ri m ai m u lte v ita m in e B5 şi C decât în
p u lp a lor şi că, d a to rită c o jii, m e re le au a c ţiu n e u şo r laxativă. D in păcate,
în să, c o a ja m e re lo r p o a te fi in fe sta tă sau im p reg n ată cu o sum ă de agenţi
d ău n ăto ri să n ă tă ţii, p recu m şi d ife rite m ic ro o rg an ism e, pesticide* etc. In
a se m e n e a situ aţii, tre b u ie d e s ta b ilit d a c ă nu e de p re fe ra t în d e p ă rta rea
a cesteia. în d e p ă rta re a c o jii m e re lo r se p o a te face şi fă ră cu ţit, prin ţin e re a
a c e sto ra în a p ă fie rb in te , tim p d e 5 0 -6 0 d e secu n d e, d u p ă care a c estea se
ju p o a ie cu u şu rin ţă.
M e re le , su b d ife rite fo rm e, d a r în d e o se b i cru d e (2-3 m ere pe zi)
sau sub fo rm ă d e su c, su n t in d ic a te în u rm ă to a re le afecţiu n i: litiază
u rin a ră , a rtrită cro n ic ă , g u tă şi reu m atism , aşterni, surm en aj, insom nii,
anem ii, o lig u rie, g a strită şi u lc e r g astric, h ip e rte n siu n e arterială, nerv o zi­
ta te, cefalee, h id ro p iz ie , p re v e n ire a in stalării a te ro sclero ze i şi declan şării
in farctu lu i de m io card , în afe c ţiu n i ale c ă ilo r b ilia re şi în h epatism , în
se d en ta rism , o b e z ita te , c o n v a le sc e n ţă, sarcin ă, g ero n to lo g ie, d em in erali-
zări h ib ern ale, b ra d ic a rd ie , e lim in a re a se c re ţiilo r b ro n h ice, co n stip aţie

59
VALERIAN A. SCHIPOR

cro n ic ă , c o lite de p u tre fa c ţie, d iaree, c o lib a c ilo z ă , d ia b et, boli c a rd io v as­
c u la re etc. D e re m a rc at c ă ac e ste fru c te su n t u tile şi în d ietele terap eu tice.
M e re le se p o t c o n su m a în stare cru d ă, în treg i sau rase, în cure de
lu n g ă d u rată, apoi în d ife rite salate, în d e o se b i c a d e se rt la m esele de
seară, p u tâ n d u -li-se a d ă u g a şi nuci, b râ n z ă d e v acă, d iferite m ân căru ri şi
p ră jitu ri, apoi sub fo rm ă d e siro p lax ativ şi p ecto ral, uscate în felii,
m u rate, p re lu c ra te în d iv erse p ro d u se (c id ru , m a rm e la d ă etc), dulceţu ri,
p recu m şi sub fo rm ă de suc, sim p lu sau în a m estec c u suc de d iferite
fru c te şi legum e. S ucul de m ere e to n ic n erv in , d iu retic, an tig u to s şi
a n tire u m a tism a l, a n tise p tic in te stin a l, d e p u ra tiv , a n tia te ro sc le ro tic etc.
P en tru e fe c te le lax ativ e, c u ră ţire a şi a lb ire a d in ţilo r, ca şi u şu rarea
sto m a c u lu i, se re c o m a n d ă a se c o n su m a câte um m ăr d u p ă fiecare m asă
p rin c ip a lă şi în d eo seb i d u p ă c e a de seară. în ră ce ală, g rip ă, tuse, catar, se
re c o m a n d ă a fi co n su m a te p re p a ra tele re zu ltate din fie rb ere a, în tr-u n litru
de apă, a p a tru m ere tă ia te , în d u lc ire a d e co ctu lu i fac ân d u -se cu patru
lin g u ri de m iere de alb in e. în b ro n şită şi în reu m atism , se pot folosi
infu zii de m ere sau din co ji de m ere u scate, din c are se beau 2-3 căni pe
zi. în alte afe c ţiu n i (in so m n ii, h erp es, a g ita ţie p sih ic ă, neu rasten ie,
m en o p au ză, in su fic ie n ţă c a rd ia c ă, p a lp ita ţii, ta h ic a rd ie , sch izo fre n ie), se
re c o m a n d ă d ec o c tu l d in co ji de m ere, p ro a sp e te sau uscate, o lingură la
2 50 m l apă, fierte 3-5 m in u te. Se b eau 3 căn i pe zi. E de m en ţio n a t şi
fap tu l c ă m erele u scate su n t c o n tra in d ic a te în d iab et. C a şi în alte situaţii,
p en tru a nu se p ierd e din v ita m in a C (şi a şa p u ţin ă în aceste fru cte), la
o p e ra ţile de o b ţin e re a m e re lo r rase, se re c o m a n d ă a se u tiliza o râzăto are
de stic lă sau din m aterial p lastic, şi nu d in c ele m etalice, care prezin tă
d ez a v a n taju l că, prin o x id are, in activ ează a c e a stă v itam in ă.
în co n d iţii ad ec v a te de te m p e ra tu ră şi u m id itate relativ ă a
a eru lu i, m erele se p o t p ă stra tim p de 3 -9 luni.
O v a lo rific a re a lim e n ta ră şi sa n o g e n -te ra p eu tic ă ap re c ia tă a
m e re lo r o c o n stitu ie o ţetu l resp ectiv . O ţetu l de m ere, în am estec cu apă,
c o n su m a t în cure ad ec v a te de la ca z la caz, este re c o m a n d a t în afecţiuni
precu m : astm b ro n şic, arte rită , e n te rite şi e n te ro c o lite acute, nefrite,
c istite şi p ie lo c istite , o b e z ita te , se n e sc e n ţă etc, iar în a m estec cu m iere,
şi în a te ro sc le ro ză , h ip e rte n siu n e a rte ria lă, sp o n d ilită an c h ilo z a n tă etc.

60
__________________________________________FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

Sub d ife rite fo rm e, m e re le se p o t u tiliz a e fic ie n t şi în tratam en te externe

(p lăg i ato n e, în g rijire a p ielii, c o m b a te re a seb o reei şi a m ătreţii, to n ifierea
p ăru lu i etc). -In tra ta re a m ig re n e lo r, se re c o m a n d ă in halaţii cu oţet de
m ere în a m estec cu apă.

61
VALERIAN A. SCHIPOR

M IGDRl€l€

în co n su m se u tiliz e a z ă num ai m iezul sâm b u rilo r uscaţi proveniţi

de la v a rie ta te a d ulce. A ceşti sâm b u ri c o n stitu ie un alim en t d e o se b it de
v a lo ro s, b o g at în p ro te in e (1 8 m g /1 0 0 g ), lip id e (54 m g /1 0 0 g ) - din care
5 5 -7 5 % acid o leic d a r relativ sărac în g lu cid e (18 m g/100 g). De a sem e­
nea, su n t b o g aţi în c alciu (c c a 2 4 0 m g /1 0 0 g), fie r (c c a 4,5 m g/100 g),
fo sfo r (cca 800 m g ./1 0 0 g) şi p o tasiu (c c a 800 m g/100 g). M ai conţin
v ita m in a A (c c a 5800 U .I./1 0 0 g ), v ita m in a B3 (c c a 3,7 m g /1 0 0 g ) şi alte
v ita m in e din g ru p u l B etc. V a lo a re a e n e rg e tic ă a sâ m b u rilo r uscaţi este
de c ca 600 c a l/100 g.
S âm b u rii de m ig d ale su n t fo a rte n u tritiv i şi en erg etici (îndeosebi
p e n tru sistem u l n erv o s), re m in e ra liza n ţi şi a n tise p tic i intestinali etc.,
fiin d reco m an d aţi în sa rc in ă şi a lăp tare, în a sten ii fizice şi intelectuale,
g e n ito u rin a re şi g a stro in te stin a le , în litiază urin ară, rem ineralizări
(tu b e rc u lo z ă), creştere, c o n v a le sc e n ţă, c o n stip a ţie şi p u trefacţie
in te stin a lă etc. D a to rită c o n ţin u tu lu i red u s d e glu cid e, sâm burii de
m ig d ale pot f i c o n su m aţi şi de c ă tre d ia b etic i. D isp u n â n d de o p u tere
n u tritiv ă d eo seb ită, sâm b u rii de m ig d a le tre b u ie sc co n su m aţi cu
m o d eraţie (5 -1 8 /zi), de p re fe ra t d u p ă o p re a la b ilă p răjire. Se pot
c o n su m a şi sub fo rm ă de "lap te" (p ro d u s util în inflam aţii ale
sto m acu lu i, in testin u lu i şi c ă ilo r u rin are, ca şi în p alp itaţii, tuse
c o n v u lsiv ă, co n v a le sc a n ţă, cre şte re la c o p ii) precu m şi su b fo rm ă de ulei
(u til c a p u rg ativ , c a laxativ p en tru c o p ii, în tu se c o n v u lsiv ă şi litiază
re n a lă etc).
S âm b u rii de m igdale d u lci au şi u n ele u tilizări externe.

62
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

M O R C O V II

M o rco v ii (ră d ă c in i tu b e riz a te ) su n t u n a d in tre legum ele cele mai

preţio ase, c o n sid e ra t un a d e v ă ra t a lim e n t-m e d ic am e n t. M orcovii conţin
g lu cid e sub fo rm ă de d e x tro z ă şi lev u lo z ă d ire c t asim ilab ile, săruri
m in erale de alu m in iu , arsen , brom , clo r, c o b alt, fier, fluor, fosfor, iod,
litiu, m ag n eziu şi m an g an , m o lib d en , n ich el, siliciu , sulf, zinc şi m ult
calciu , p o tasiu şi sodiu; su n t fo a rte b ogaţi în p ro v itam in a A (caro te, 3-
9% ), d isp u n ân d d e v ita m in e B l , B 2, B 3, B 6, B 8, B 9 şi câte puţin din
v itam in ele C şi K ; apoi d a u c a rin a (ele m e n t v a so d ila ta to r al arterelor
co ro n a re ), c a ro tin a (u le i a ro m a tic cu acţiu n e b e n e fic ă îm p o triv a cariilo r
den ta re , în afe c ţiu n i p u lm o n a re şi ale v a se lo r san g u in e etc). D upă unii
au to ri, m o rco v ii cru zi a r c o n ţin e şi v ita m in a U , în to c m ai c a şi varza.
V a lo a re a e n e rg e tic ă a m o rc o v ilo r cruzi e ste de cca. 40 c a l/l 00 g, a celo r
fie rţi - de 28 c a l / l 00 g, iar a p â rjo a le lo r din m o rco v i - de 158 c a l/l 00 g.
M o rco v ii su n t a n tip u triz i, c ic a triz an ţi gastrici şi intestinali,
b actericizi, a n tise n e sc e n ţi, to n ic i, e x p e c to ra n ţi, rem in eralizan ţi şi
v itam in izan ţi, a n tia n e m ic i, lax ativ i, g ala c to g o g i, d ep u ra tiv i, co leretici şi
colag o g i a c tiv i,ţ fo a rte d iu re tic i (cu elim in a re de acid uric), pectorali,
v erm ifu g i, flu id iz a n ţi b iliari, stim u le n ţi h ep atici, a n tican cerig en i (d atorită
co n ţin u tu lu i m are în b e ta -c a ro te n ), h ip o g lic e m in a ţi, ex celenţi an tihem o-
ragici, v a so d ila ta to ri card iaci şi a n tia te ro sc lero tic i, antiasm atici, anti-
in fecţio şi, acu tiz a n ţi vizu ali etc. D a to rită a c e sto r m u ltip le "şi v aloroase
p ro p rie tă ţi, în a fa ra im p o rtan ţei a lim e n ta re d e o seb ite , m orcovii o fe ră şi
un n u m ăr im p re sio n a n t d e u tilizări sa n o g e n -te rap eu tic e. în principal în
afec ţiu n i in tern e, cum a r fi: g a strite h ep eracid e, u lc ere g astro d u o d en a le şi
d iferite in flam aţii şi h em o rag ii g astro in te stin ale , co n stip a ţii şi diaree,
b alo n ă ri, c o lib a c ilo z ă , te n ia z ă , afe c ţiu n i h e p a tic e şi ale aparatului biliar,
icter, d esp ep sii acu te, d ia re e la su g ari, b ro n şite a c u te şi astm bronşic,
tu lb u ră ri d e cre şte re , d e m in e ra liz ări şi h ip o v itam in o z e, anem ii, rahitism ,
c o n v a le sc e n ţă, co lită, d iab et, carii d en ta re, e n te ro c o lite, infecţii
in testin ale, a n o re x ie , a te ro sc le ro ză , d e rm a -to ze, d iferite intoxicaţii,
litiaz ă urică, g u tă şi reu m atism , asten ie, a rtrită , surm enaj fizic şi
in telectu al, h em o rag ii d ife rite , in su ficien ţă d e lactaţie, îm bătrânire
p rem a tu ră , p re v e n ire a b o lilo r in fecţio ase d e g en era tiv e, tu b ercu lo ză,

63

I
VALERIAN A. SCHIPOR

d ific u ltă ţi în d e g e n e ra re a p are n c h im u lu i h e p atic , m io p ie şi insu ficien ţă a

a c u ită ţii v iz u a le etc.
U n ro l d e o se b it de im p o rta n t îl a re b e ta -c a ro te n u l co n ţin u t de
m o rco v i, în p re v e n ire a in stalării a fe c ţiu n ilo r c a rd iac e, p recu m şi a un o r
fo rm e d e can cer. T re b u ie de re m a rc a t şi asp ectu l c ă a ce st benefic
n u trim e n t re z istă la tra ta m e n te le te rm ic e , b a c h ia r şi m ai m ult, aceste a îi
sp o resc ra n d a m e n tu l de tra n sfo rm a re în v ita m in a A (ca ro te n ) de 5-6 sau
c h ia r zece ori! Se afirm ă c ă u n sin g u r m o rco v , m are şi crud, produce,
p rin m etab o lizarea b e ta -c a ro te n u lu i, 11000 U.I. v ita m in a A, deci
n e c e sa ru l p e d o u ă zile, p en tru un b ă rb a t a d u lt (n e c e sa r zilnic cc a 5500
U .I. re tin o l). D esig u r c ă a c e a stă c e rin ţă este în d e p lin ită şi m ai eficien t
p rin co n su m u l de m o rco v i fierţi.
M o rco v ii se p o t co n su m a cru zi, c a a ta re sau în salate de crudităţi,
apoi fierţi şi în g lo b aţi în d iferite p re p a ra te c u lin are, precu m şi sub form ă
de c o n se rv e sau de suc crud. In cazu l în c a re se p re p a ră prin fierbere,
p e n tru a se p ăstra c â t m ai m u lt d in v ita m in e şi săruri m in erale, se reco ­
m an d ă c a m o rco v ii să fie fierţi în ă b u şit sau, d e p re fe ra t, num ai în vapori
de ap ă d eg ajaţi de la fundul v asu lu i, situ a ţie în care ei tre b u ie să fie
su sţin u ţi de o p la c ă m eta lic ă p erfo rată, p ro ce d eu care, de altfel, se poate
u tiliza şi p e n tru ca rto fi, co n o p id ă etc.
M o rco v ii fierţi în lapte c o n stitu ie un alim e n t d eo seb it de
h răn ito r. T re b u ie de re m a rc at şi fap tu l c ă e fic ie n ţa a lim e n ta r-sa n o g en ă şi
d ig e stib ilita te a su n t m ax im e la m o rco v ii m ai tin eri, p recu m şi la cei m ai
inten s co lo raţi. P ro b ab il că, din a c e st p u n c t d e v ed e re , şi m ai valo ro ase
su n t c aro tele, v a rie ta te de m orcovi tim p u rii, m ai scurţi d e câ t m orcovii
co m u n i şi g lo b u lo aşi, de c u lo a re g a lb e n -ro şiatică. P arte a in tern ă a m o rco ­
v ilo r ("m ă d u v a ") e ste p u tern ic c e lu lo z ic ă şi m ai să ra c ă în su bstanţe
h ră n ito a re d e c â t z o n ele e x terio are, d e a ltfe l fo a rte utilă, d e o a rec e co nţine
un p ig m en t c are c o n trib u ie la d im in u a re a o b o se lii m u şc h iu lu i cardiac.
C ap u l în v e rz it al m o rco v ilo r, fiin d to x ic, nu tre b u i co n su m at. în nisip
um ed, m orco v ii se p o t p ăstra p ân ă la 7 luni, fa ră a se pierd e din
c o n ţin u tu l în p ro v ita m in a A (caro ten ). C a şi în cazul a lto r legum e şi
fru cte co m estib ile, v alen ţele n u tritiv e şi sa n o g en -te rap eu tice ale
m o rc o v ilo r su n t p u se în m ax im ă v a lo are atu n ci cân d a c e ştia sunt
co n su m aţi sub fo rm ă de suc p ro a sp ă t şi c ru d . Se c o n sid e ră că sucul de
m o rco v i e ste c ea m ai v a lo ro a să h ra n ă pe ca re o p o ate u tiliz a organism ul
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

um an. D e altfel, d in tre to a te su c u rile de fru cte şi legum e, sucul de

m orcovi este cel m ai utilizat, fie sin g u r, fie în d iferite com binaţii şi
p ro p o rţii, cu su cu ri de sp an ac, p ătru n je l, ţelin ă, sfeclă roşie, varză, gulii,
rid ich i etc, fiin d util în u lc e re g astrice şi d u o d en ale, colită, diaree,
co n stip aţie, boli h e p a to b ilia re , d ife rite in to x icaţii, boli de piele,
îm b ă trâ n ire p re m a tu ră , etc. C o n su m u l ziln ic de suc de m orcovi se
reco m an d ă a fi de 0,5 I c a n tita te ce se o b ţin e d in c c a 2 kg de m orcovi. în
am estec cu lapte, sucul de m o rco v i e ste e x ce le n t ex p ectorant, util în
afecţiu n i p u lm o n are, în astm şi v o a la re a vo cii. P entru copiii sugari, sucul
de m orcovi tre b u ie d ilu a t cu apă, în ace e aşi p ro p o rţie ca şi laptele, în
a lim e n ta ţia a rtific ia lă . T o t în am estec cu sucul de m orcovi este util în
d ia re e ale n ou n ă sc u ţilo r, p re c u m şi c a v e rm ifu g la copii.
în lip sa unui sto rcăto r, su cu l d e m o rco v i se poate obţine astfel:
m o rco v ii, raşi, se p u n în tr-o farfu rie a d ân că, se a d au g ă puţină apă şi se
lasă în rep au s c â te v a o re, d u p ă c are "m aceratu l" se stoarce şi se filtrează
p rin tr-o p â n z ă sau cu a ju to ru l unei site cu o ch iu ri câ t m ai m ici.
în alim e n ta ţie , se p o t fo lo si şi fru n z ele de m orcovi, care, printre
altele, co n ţin , la 100 g, cc a 80 m g v ita m in a C , precum şi foarte m ult
calciu , ele p u tân d fi u tiliz a te ca zarzav at, îm p re u n ă cu p ătru n jel, ţelin ă
sau (şi) m ărar, c o m b in a ţii b e n e fic e în tra ta re a ob ezităţii.
P en tru a c tiv a re a re m in e ra liză rii o rg a n ism u lu i, se recom andă
co n su m u l de m ân c a re de grâu cu c io rb a de fru n ze şi tu lpini de m orcovi,
a şa cum s-a m ai spus, d e o se b it de b o g ate în calciu.
în uz e x te rn , m o rco v ii, cru zi şi raşi, precum şi frunzele
resp ectiv e, sub fo rm ă de c a ta p la sm e sau c o m p rese, precum şi sub form ă
de d eco ct, c a şi sucul de m o rco v i, pot fi fo lo siţi, de la caz la caz, în
tra ta re a u n o r a fe c ţiu n i, cum a r fi plăg i, e c zem e, u lc er varicos, arsuri,
fu ru n cu le, e c zem e zem u in d e, p e c in g in e , d eg e ră tu ri, afte, abcese,
cră p ă tu ri, Z o n a Z o ste r etc.
VALERIAN A. SCHIPOR

NU C ILC

N u c ile su n t b o g ate în p ro te in e (cca. 14 g% ), grăsim i (cca. 63

g % ), g lu c id e (cca. 15 g% ); c o n ţin săruri de calciu , clo r, fier, fosfor,
m ag n eziu , p o tasiu , so d iu , s u lf şi fo a rte m u lt cu p ru şi zinc; cantităţi
red u se de v ita m in e - A (caro ten ), B l , B2, B3, C etc. Sunt bogate în
v ita m in a E . M iezu l de nuci este d e o se b it d e n u tritiv şi en e rg iz an t (670-
700 cal/lO O g), avân d a c ţiu n e d e p u rativ ă, an tic o le ste ro le m ian tă şi
a n tia ste ro sc le ro tic ă v erm ifu g ă, la x a tiv ă şi a n tid iare ică, an tisco fu letică,
a n tisifilitic ă de d re n a re c u ta n a tă etc, fiin d in dicat în tra ta re a ten iaze lo r şi
în e n u re z is (su b fo rm ă d e u lei), c a şi în d ife rite d erm ato z e, în d iab e t şi în
reg im e v e g e ta le (în salate de c ru d ită ţi) etc. 50-60 g ram e de nuci,
c o n su m a te z iln ic, p ro d u c e x p u lz a re a v ie rm ilo r in testin ali. Fiind cu m ult
m ai b o g at în acizi graşi p o lin e sa tu ra ţi (7 3 -8 4 g % ), uleiul de nuci,
d isp u n e, ev id en t, şi de v a le n ţe a lim e n ta re şi san o g en -terap eu tic e
su p e rio a re în ra p o rt cu c e le la lte u leiu ri v eg e tale (de flo area so arelui, de
so ia şi p o ru m b etc), a p reciat, p rin tre altele, ca rem ed iu an tia tero sc lero tic ,
d eşi n u cile, c o n su m a te ca atare, nu le su n t reco m a n d a te c elo r bolnavi cu
in im a (p rin c ip a la c a u z ă a a c e sto r a fecţiu n i fiin d c o n sid e ra tă to cm ai
in sta la re a a te ro sc le ro ze i).
D in n uci, în afa ra u leiu lu i a lim e n tar, se m ai poate ex trag e şi
u leiul co sm etic, ca şi uleiul in d u strial, u tiliza t ca sicativ la p rep ararea
la c u rilo r şi a tu şu rilo r. T reb u ie de n o ta t şi faptul că nu cile în coajă, în
co n d iţii de te m p e ra tu ră şi u m id itate relativ ă a aeru lu i, se pot p ăstra o
p e rio a d ă de 8-12 luni.
N u c ile su n t b o g ate în v a ta m in a E. U leiul de nuci c o n ţin e acizi
g raşi p o lin e sa tu ra ţi (7 3 -8 4 % ), cu m u lt m ai m ult d e c â t alte uleiuri
v eg etale, fiin d m ai v alo ro s d e c â t aceste a, deşi nu cile nu le sunt
rec o m e n d a te card iacilo r.
 FRUCTELE Şl LEGUMELE iN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

PflSTflRNRCUL

D e la ac e stă p la n tă c o d im e n ta ră , se fo lo se şte răd ăcin a, care are

co m p o z iţia ch im ic ă şi p ro p rie tă ţi a se m ă n ă to a re cu ale p ătru n jelu lu i, fiind
b o g a tă în clo r, p o ta siu şi siliciu , d isp u n â n d şi d e v ita m in a A (caroten),
B l , B 2, C etc.
P ăstârn acu l este fo a rte n u tritiv , av ând o v alo a re e n erg e tic ă de
p â n ă la ap ro x im ativ 70 c a l / l 00 g. D isp u n e, de a sem en ea, şi de deosebite
calităţi te ra p e u tic e, fiin d a n tire u m a tism a l. a n tito x ic , d iu retic şi em ano-
gog, to n ic -a p e ritiv , d ep u rativ , etc, in d icat în g u tă şi reum atism , litiază
ren ală, d ism en o ree, ato n ie a v ezicii b iliare, feb ră, an o rex ie, d iferite
in fecţii etc.
P ăstârn acu l p o ate fi u tiliz a t în d ife rite p rep a rate cu lin are (ciorbe,
salate, sup e) şi în co n se rv e , g h iv eciu ri etc, a se m ă n ă to r cu răd ăcin a de
pătru n jel. S u p a pe b ază de p ăstârn ac, c e a p ă şi p ra z li se rec o m an d ă celor
care d o resc să se în g raşe. Sucul de p ă stâ rn ac e fo a rte bogat în potasiu,
co n ţin â n d şi clo r, fo sfo r, siliciu şi sulf, ca şi v ita m in a A (c aro ten ), B l, B2
şi C etc.
S ub fo rm ă de su c (2-3 p ah are pe zi), p ă stâ rn acu l este in dicat în
tra ta re a h ip erten siu n ii arteriale.
VALERIAN A. SCHIPOR

PñTRUNJCLUL

P ă tru n je lu l e fo lo sit c a leg u m ă c o n d im e n tară , fiin d co n siderat, pe

b u n ă d re p ta te , un a lim e n t-m e d ic am e n t, ca şi m o rco v ii, u sturoiul, ceapa,
p razu l, p ăp ăd ia,, etc. D e la p ă tru n je l se co n su m ă a tâ t fru nzele cât şi
răd ăcin ile.
F ru n z e le de p ă tru n je l c o n ţin v ita m in e B l , B 2, B 9 (110m g/100g)
şi în c a n tită ţi m ari, p ro v ita m in a A (c a ro ten ) şi v itam in e B3 şi C. A stfel,
d in tre leg u m ele cu n o scu te, fru n z e le de p ă tru n je l su n t cele m ai bogate în
v ita m in a C. A ceste fru n ze m ai co n ţin p ro tein e, lipide şi îndeosebi
glu cid e, ap o i ulei e sen ţial, acid o x alic, d iferite săruri m in e ra le de calciu,
clo r, fo sfo r, p o tasiu sod iu şi, în d e o seb i, de fier. V a lo a re a en erg etică a
fru n z e lo r de p ătru n jel este de c c a 4 4 c a l/l OOg.
F ru n z e le de p ă tru n je l su n t to n ic -a p e ritiv e , feb rifu g e, em anogoge,
d iu re tic e , carm in ativ e, a n tisp a sm o d ice , an tife rm e n tativ e , dep u rativ e
m o d erate (u tile în g ută şi re u m a tism ), a n tian em ice şi a n tira h itic e, tonice
n erv in e, a n tisc o rb u tic e , .a n tito x ic e , sto m ah ice, g en eral stim u len te (în
ato n ii d ig estiv e, co lici b ilia re şi ren ale), v a so d ila ta to a re şi reg u lato are ale
c irc u la ţie i c a p ila re , a n tiin fe c ţio a se , a n tih elm itic e, u tile în astm bronşic,
c o n v a le sc e n ţă, an em ie, d ife rite en d em e, a n o re x ie, card io p atie ischem ică,
o x iu ra z ă , in to x icaţii a lc o o lic e , prin tu tu n şi alim e n taţie carnată. în
h ip e ra c id ita te, g u tu rai, g rip ă şi b ro n şită, cefa le e şi m igrenă, litiaze, icter,
h id ro p iz ie , tu se co n v u lsiv ă etc. N u se rec o m a n d ă con su m u l de pătrunjel
c e lo r care su fe ră de n efrită, p recu m şi de către fe m e ile g ravide, deo arece
p o ate p ro v o ca avort. F ru n z e le de p ă tru n je l, de p re fe ra t în stare proaspătă,
se p o t co n su m a ca atare, câ ad ao s la d iferite p re p a ra te c u lin are (salate de
c ru d ită ţi, supe, m ân căru ri scăzu te etc), la care treb u ie sc adăugate la
sfârşit.
In fu z ia din fru n ze de p ă tru n je l, in d ic ată a fi fo lo sită în afecţiu n ile
en u m e ra te , se p rep ară d in tr-o lig u riţă de p lan tă, la o c a n ă de apă, cu 20
de m in u te de infuzare. Se beau 2 -3 căn i pe zi, în tre m ese. în alcoolism
este in d icat d eco ctu l p re p a ra t din 50 fru n ze de p ătu n jel şi p u ţin ă co ajă de
lăm âie sau de p o rto cale, la un litru de apă, cu fierb e re până la
în ju m ă tă ţire a acesteia, şi p ă stra re , ap o i, la rece. Se ia o câte linguriţă, în
fiecare d im in e a ţă , pe n em ân cate. în acelaşi sco p su n t indicate şi
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

sem in ţele de p ă tru n je l (2 g, la o c a n ă cu apă). Se b e a câte o can ă de

infuzie, la m esele p rin cip ale. Pentru c a lm a re a tu sei iritative, în bronşitele
acute, se re c o m a n d ă a se co n su m a, d im in e a ţa , o c a n ă cu lapte fiebinte, în
care s-au in tro d u s fru n z e de p ă tru n je l. In tratam en tu l artrozei, se
re co m an d ă d eco ctu l din fru n ze, răd ăcin i şi sem in ţe de pătrunjel (50 g
plantă, la un litru de apă), cu fie rb e re de 30 de m inute. Se bea câte o
cană, în a in te a m e se lo r p rin cip ale.
în uz e x te rn , fru n z e le de p ă tru n je l p o t servi la com b aterea
d ife rite lo r n ev ralg ii (am estec din suc de fru n ze, cu alcool 70°, în părţi
eg ale), în co n ju n c tiv ite şi u lceraţii o c u la re (1 -2 picătu ri suc, ap licate de
2-3 ori pe zi).
C o n tra p istru ilo r şi e ru p ţiilo r de pe faţă, se p o t fo lo si loţionări, de
d o u ă ori pe zi, cu suc şi cu o in fu zie din fru n z e de p ătru n jel, tim p de 15-
2 0 zile, iar p en tru c u ră ţire a ten u lu i şi c a to n ic c a p ilar, se pot efectua
sp ăla tu ri, d im in e a ţa şi se a ra cu d e c o c t c ă ld u ţ, fie rt 12 m inute. Sub form ă
de ca ta p la sm e , fru n z e le de p ă tru n je l, p ro a sp e te şi bin e strivite, sunt
reco m an d ate în tra ta re a leu co reei şi în ţe p ă tu rilo r de insecte, rănilor,
p lă g ilo r şi c o n tu z iilo r, în lactaţie ex c e siv ă , n ev ra lg ii, abcese, entorse,
d iferite h em o rag ii. A m e lio ra re a stării c o n tu z iilo r se p o ate realiza prin
ap lic a re de fru n ze de p ă tru n je l, în a m e ste c cu ulei şi p u ţin ă sare.
R ă d ă c in ile de p ă tru n je l su n t d e p o z ita re , în d eo se b i, a num eroase
m in erale (b ro m , cu p ru , iod, m ag n eziu şi m a n g an , sodiu şi m ult calciu,
fier, fo sfo r şi p o ta siu ) etc. V a lo a re a e n e rg e tic ă a ră d ă c n ilo r de pătrunjel
este de cc a 47 c a l/l 00 g.
C o n se rv a re a fru n z e lo r de p ă tru n je l se p o ate face prin sp ălarea
p re a la b ilă a a c e sto ra , u scarea, fre c a re a în tre d eg ete şi tran sfo rm are a în
p r a f sep arat apoi cu aju to ru l unei site şi p a stra t în borcan de sticlă
aco p erit, fe rit de um ezeală.
R ă d ă c in ile de p ătru n jel su n t p u te rn ic d iu re tic e şi d ep u rative,
fiind re c o m a n d a te în litiaze ren ale, în e d em e c a rd io re n ale şi în elim in area
u raţilo r, în a ste n ie şi an em ie, ra h itism , sc o rb u t, g u tă şi reum atism ,
o lig u rie, c a stim u le n te g en erale şi re g u la to a re ale c ic lu rilo r m en stru ale
etc. C u d e c o c o t din răd ăcin i p ro asp ete de p ă tru n jel (5 0 -1 0 0 g / 1 1 apă),
fiert 5 m in u te şi in fu zat 15 m in u te, se p o t tra ta c istite le , reum atism ul,
litiaza u rin ară, o lig u ria, tu lb u ra re a m e n stru a ţii lor, h id ro p izia, hep atitele
etc. în a c e st scop, se beau z iln ic, câte 2-3 căni de deco ct, în tre m esele

69
VALERIAN A. SCHIPOR

p rin cip ale. D in p u n ct de v e d e re alim en tar, ră d ă c in ile de pătrunjel sq

u tiliz e a z ă în stare c ru d ă sau în g lo b a te în d ife rite p re p ara te cu lin are, în
co n serv e, p recu m şi sub fo rm ă de su c crud.
S u cu l de p ă tru n je l co n trib u ie la m e n ţin erea fu n cţio n ării norm ale
a g la n d e lo r su p ra re n e le şi a tiro id e i, fiind şi un a lim e n t b en efic şi pentru
tra ta re a c ă ilo r g e n ito -u rin a re , ca şi a c ă ilo r b ilia re şi renale. în stare
sim p lă şi în c an tităţi red u se (m a x .2 0 -3 0 g/zi), sucul din rădăcini de
p ă tru n je l se afirm a c ă p o ate fi u tilizat, pe c ale internă, la tratarea
b len o rag iei şi a a lto r infecţii u rin a re ( se ia câte o ceşc u ţă, d im in eaţa la
d eju n ), iar în uz ex tern , la tra ta re a o fta lm iilo r de n atură gonococică.
A c e st tip de suc e ste m ai u şo r de to le ra t în am estec cu alte sucuri (de
m o rco v i, de m ere etc). în c o m b in a ţie cu suc de sfec lă roşie, sucul de
p ă tru n je l stim u lază ciclu l m en stru al.
S em in ţele de p ă tru n je l, p isate şi in g erate în can tităţi m ari, pot
d u ce la p ro d u c e re a de av o rtu ri şi c h ia r decese.
în fin al, tre b u ie de n o tat şi fap tul că în litera tu ra de specialitate,
d e fa lc a re a d ife riţilo r c o n stitu ie n ţi, p recu m şi a v irtu ţilo r sanogen-
te ra p e u tic e ale p ă tru n je lu lu i, pe fru n ze şi ră d ăc in i, din păcate, e d ific ilă şi
slab co n clu d en tă.
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

P€R€l€

P erele c o n ţin g lu cid e, p e c tin e , d iferiţi acizi o rg an ici, album ine,

grăsim i, ta n in , săru ri m in e ra le de arsen , c alc iu , clo r, cu pru, fier, fosfor,
iod, m ag n eziu , m an g an , n ich el, p o ta siu , so d iu, s u lf şi zinc - câte puţin din
fiecare; apoi can tităţi red u se din v ita m in e le A (c aro ten ), B l, B2, B3, B6
şi C . P erele fac p arte din g ru p a fru c te lo r z a h a ro ase, fiin d d estul de bogate
în g lu c o z ă şi z ah aro ză. V a lo a re a e n e rg e tic ă a p e re lo r p ro a sp ete este de
c ca 6 0 c a l./1 0 0 g p arte co m estib ilă. L a p e re le uscate, a c ea stă v aloare poate
aju n g e p ân ă la cca. 3 0 0 c a l./1 00 g, iar la su cul resp ec tiv p ân ă la cca. 500
cal./1 0 0 g.
P erele su n t laxative, u ro litic e , d e p u ra tiv e , rem in eralizan te,
sto m ah ice, astrin g e n te , sed ativ e, etc., fiin d in d icate în afecţiu n i precum :
artrita, g u tă şi re u m a tism c ro n ic şi d e g e n era tiv , în afecţiuni urinare
re c id iv a n te , a ste n ie şi su rm en aj, d u re ri d e sp lin ă, litiaz ă urică, anem ie,
d ia re e u şo ară, d ia b e t ( cu e x c e p ţia p e re lo r B erg am o te), boli de inim ă şi
de c irc u la ţie , sarcin ă, artro ză, o b o se a lă g e n e ra lă, urem ie, tu b e rc u lo ză şi
alte afe c ţiu n i p u lm o n are etc.
P erele se p o t co n su m a, de p re fe rat, în stare crudă, cu răţate de
co a jă , serv ite în a in te de m asă; ap o i şi sub fo rm ă de suc (2-3 p a h are pe zi,
sim p lu sau în d ife rite co m b in aţii), luat în a in te de m asă; sub form ă de
pere u scate şi fie rte (d e c o c t), sau sub fo rm ă d e cid ru , b ă u tu ră răco ritoare
cu acţiu n e d iu re tic ă şi u şo r lax ativ ă. S ucul d e pere se rec o m a n d ă în toate
c o m b in a ţiile de su cu ri de fru cte, c o n stitu in d o im p o rtan tă su rsă de
v itam in e, în d e o se b i în sezo n u l de iarnă.
D a to rită c e lu le lo r p ie tro a se pe c are le c o n ţin , perele li se
re co m an d ă m ai puţin c e lo r cu d ig e stia d ificilă, cu tra ie ctu l d ig estiv iritat
şi cu h em o ro izi.

71
 VALERIAN A. SCHIPOR

PORTOCRLCLC

A c e ste fru c te co n ţin p ro te in e, rela tiv p u ţin e glu cid e, pectine,

d ife riţi acizi o rg an ici; ap o i săru ri m in era le de ca lciu , clor, cu pru, fosfor,
m ag n eziu , p o tasiu , so d iu , s u lf şi zin c, ca şi v ita m in e A (c aro ten ), B l, B2,
B 3, B 6, C , P şi ino zito l etc.
P o rto c a le le fac p arte din g ru p a fru c te lo r acid e , sunt răc o rito a re şi
re la tiv b o g a te în v ita m in a C . V a lo a re a lo r e n e rg e tic ă este de ap ro x im ativ
4 0 cal./lO O g.
C o n su m u l sp o rit de p o rto c a le m ă re şte re z iste n ţa org an ism u lu i la
bo li in fecţio ase, ele av ân d şi p ro p rie tă ţi an tih e m o ra g ic e şi de protejare
v a sc u la ră , su n t u şo r d iu re tic e , lax ativ e şi d ep u rativ e, to n ic m u sculare şi
ale sistem u lu i nerv o s, flu id ifia n te san g u in e, d ig e stiv e şi a n tito x ic e etc. în
v irtu te a a c e sto r b en e fic e p ro p rie tă ţi, p o rto c a le le sunt reco m an d ate, în
a fa ra v alo rii lo r n u tritiv e, şi în afe c ţiu n i cum a r fi: d em in eraliz ări, caren ţă
în v ita m in a C, d isp ep sii şi m eteo rism , co n v a le sc e n ţă, sen e sce n ţă, anem ii,
asten ie, stări feb rile, an o re x ie , h ep atism , fra g ilita te c ap ilară, diferite
infecţii şi in to x ic a ţii, sto m atite şi g in g iv ite, d ife rite d erm ato z e, tulburări
d e c re şte re etc. D a to rită c o n ţin u tu lu i relativ re d u s d e glu cid e, consum ul
de p o rto c a le le e ste re c o m a n d a t şi c e lo r ca re su fe ră d e d ia b e t zaharat.
S ucul de p o rto c a le e ste re c o m a n d a t în a te ro sc le ro z ă , stări febrile,
' c o n v a le sc e n ţă, d ife rite a fe c ţiu n i ale c ă ilo r b iliare, g a strită hipoacidă,
p recu m şi în p e rio a d a de c re şte re a c o p iilo r etc.
D eco ctu l d in c o a jă d e p o rto c a le a c tiv e a z ă se c re ţia b iliară şi este
b e n e fic ă în tra ta re a co n stip aţiei.
în co n d iţii o b işn u ite d e te m p e ra tu ră şi u m id itate , p o rto ca lele se
p o t p ă stra tim p de 6 -16 săp tăm ân i.

72
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

PRAZUL

F ru n zele şi ră d ă c in ile d e p ra z cb n ţin săru ri m in erale de brom ,

fie r, fo sfo r, m ag n eziu şi m an g an , siliciu , so d iu , s u lf şi în d eo seb i potasiu;
p recu m şi v ita m in e B l , B 2, B 3, p u ţin ă v ita n im ă A (c a ro te n ) şi v itam ina
C ; apoi p ro tein e, lipide, g lu cid e etc. V a lo a re a e n e rg e tic ă a prazului este
de cc a 50 c a l / l 0 0 g.
P razul e un fo arte b un d iu re tic , e to n ic al sistem ului nervos,
u ro litic, rem arcab il lax ativ , c a lm a n t al stă rilo r iritativ e ale traiectului
d ig estiv , a n tise p tic , fo arte bun v e rm ifu g p en tru lim brici şi oxiuri,
d e o se b it e m o lie n t şi e x p e c to ra n t (su b fo rm ă de siro p p ecto ral co n cen trat),
etc.
Intern, d a to rită p ro p rie tă ţilo r san o g en e de care disp u n e, prazul
e ste e fic ie n t în u rm ă to a re le a fe c ţiu n i: an e m ii, d isp e p sii, g u tă şi
reu m atism , a zo tem ie, artrită, tu se , litia z ă u ric ă, fa rin g ită şi trah eită,
in flam aţii ale c ă ilo r re sp ira to rii, o b e z ita te, an g in e p ecto rale, cistită,
d ife rite afe c ţiu n i card iace, h id ro p iz ie şi u rem ie, iritab ilitae etc.
P razu l se p o ate c o n su m a c ru d sau fiert, în salate şi în ciorbe. D in
a p a d e fie rb e re a p ra z u lu i se p o ate p re p a ra o su p ă d e o se b it de p lă c u tă la
g u st (su p ă de p ra z cu carto fi etc.). P razu l, su b fo rm ă de d eco ct foarte
co n c e n tra t, b ă u t în m o d reg u lat, e fo a rte b un d iu retic. D in tr-u n asem en ea
d e c o c t se p o ate p rep ara, în a m estec eg al cu m ie re , siropul pecto ral de
p raz, din c a re se iau 4-5 lin g u ri p e zi. M a c era tu l p re p a ra t din 30 de gram e
ră d ă c in ă de p raz, în tr-u n litru de apă, tim p de 10 zile, se poate u tiliza cu
su cces în tra ta re a a zo tem iei, lu â n d u -se c â te un p a h a r în fiecare d im ineaţă.
D e a sem en ea, ră d ă c in a de p raz, p isa tă şi p u să în lapte, co n stitu ie un
e x c e le n t v e rm ifu g p e n tru lim b rici şi o x iu ri. Şi m ai p reg n an t se m an ifestă
v irtu ţile san o g en e ale p razu lu i atu n ci c ân d a c e sta este u tilizat sub form ă
de suc, sim p lu sau în a m estec cu su cu ri din alte legum e. A stfel, pentru
tra ta re a a rte ro sc le ro z e i se re c o m a n d ă a se c o n su m a suc de praz în
am estec cu suc de ţe lin ă sau cu suc din răd ăcin i de pătru n jel.

73
 VALERIAN A. SCHIPOR

PRUN€L€

A c e ste v alo ro ase fru c te c o n ţin p ro tein e, d iferiţi acizi organici,

m u lte g lu c id e (1 2 -2 0 g% , cele p ro a sp ete şi b in e c o ap te), ele făcân d parte
din g ru p a fru c te lo r z a h a ro a se, cu c o n ţin u t de fru c to z ă şi de zaharoză.
P ru n ele d isp u n , de asem e n e a , d e v ita m in e B l , B 2, B 3, B6, C şi
în d e o se b i, de v ita m in a A (c a ro te n ), c a şi de săru ri m in erale de calciu,
fler. fo sfo r, m ag n eziu şi m an g an , n ic h el, p o ta siu şi so diu etc. P ro asp ete şi
b ine co a p te , p ru n e le p o t aju n g e p â n ă la valori e n erg e tic e d e ap roxim ativ
'75 c a l./1 00 g, iar sucul re sp e c tiv - p â n ă la a p ro x im ativ 56 cal./lO O g.
.ţte'ijiT3sn p ru n e le su n t e n erg izan te, d iu retice , lax ativ e, stim u len te nervine,
d e c o n g e stiv e h ep atice, d e z in to x ic a n te , a n tisc o rb u tic e , u ro litice etc, fiind
f^SOmâftdate în o b o se a lă fiz ic ă şi in te lec tu ală, în anem ii, co n stip aţie
'c r o n ic ă , su rm e n a j, g u tă şi re u m atism , h e m o ro izi, atero sclero ză,
/ i f o p ’e r f e i i s i u n e a rte ria lă, h ep atism , d ife rite in to x ic a ţii, o b ezitate, artrită,

M iă b ilita te , e x c e s în 'a c id u ric etc. D a to rită c o n ţin u tu lu i re la tiv bogat în

fier, p ru n e le su n t ex tre m de u tile în tra ta m e n tu l a n e m iile ferip riv e.
P ru n e le se p o t c o n su m a c a atare, în a in te a m ese lo r din tim pul
z ilei, p recum şi sub fo rm ă d e su c, c â te un pah ar, în a in te a c elo r trei m ese
■ziln ice. S u b fo rm ă de d eco ct, p ru n e le su n t e fic ie n te în stările inflam atorii
• ale ficatu lu i sau sp lin ei. A ceste fru c te nu le su n t in d icate ce lo r care
"suferă dg co lită . S ucul de p ru n e e ste e fic ie n t în d e o se b i în ob o seală, boli
■<¥eum atice, a te ro sc le ro z ă şi co n stip a ţie .
In co n d iţii ad ec v a te de te m p e ra tu ră şi u m id ita te relativă a
a e ru lu i, p ru n ele p ro a sp e te se p o t p ă stra 1-3 săp tăm ân i,
ou « s© u m u lt m ai v a lo ro a se e n e rg e tic su n t p ru n e le uscate, care conţin
«¡50-70 g % zah ăr, su n t fo a rte n u tritiv e şi e n e rg e tic e (cca. 2 7 0 c a l./1 00 g),
••'destul de b o g ate în v ita m in a A (c a ro te n ), co n ţin ân d şi v ita m in e le B2 şi C;
p ru n e le u scate su n t to n ic n e rv in e şi laxative etc, fiin d re co m an d ate în
a te ro sc le ro ză , n d r ite , su rm en aj, h em o ro izi, g u tă şi reum atism ,
c o n stip a ţie c ro n ic ă , tu lb u ră ri b ilia re , c o p iilo r şi sp o rtiv ilo r, c elo r cu
te m p e ra m e n te b ilio a se etc. P ru n ele u sc ate se p o t c o n su m a c a atare, apoi
sub fo rm ă de co m p o t, p recu m şi în g lo b a te în d ife rite m âq căru ri.
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

M ân carea de o re z cu p ru n e u sc a te este e fic ie n tă în h ip erten siu n ea

arterială. Z ece p ru n e u sc a te , m a c e ra te în a p ă tim p de 10-12 ore,
co n su m ate apoi cu to t cu ap a re sp e c tiv ă , d im in e aţa la dejun, sunt
b en efice în c o n stip a ţia cro n ică.
VALERIAN A. SCHIPOR

RID IC H ILC N € G R €

R ă d ă c in ile tu b e riz a te ale a c e stei specii de rid ich e co nţin săruri

m in e ra le de ca lc iu , clo r, fier, flu o r, m ag n eziu , siliciu , so d iu şi m ult
p o ta siu , s u lfu ra de alil; în c a n tită ţi re d u se d isp u n de v itam in e B l , B2, B3,
C , E , P, p ro v ita m in a A (c a ro te n ); de p u ţin e p ro tein e , lip id e şi g lu cid e etc.
V a lo a re a e n e rg e tic ă este de c ca 25 c a l./1 00 g (d u p ă unii au to ri ajunge
p ân ă la 44 cal./lO O g).
R id ic h ile n eg re d isp u n d e p u te rn ic e p ro p rie tă ţi co lecisto -
c h in e tic e , c o le re tic e şi c o lag o g e, a n tisc o rb u tic e , d iu retice , an tialergice,
stim u le n te ale celu le i h e p a tic e şi a celei ren ale, su n t to n ic -ap e ritiv e şi
re sp ira to a re, se d a tiv e n e rv o a se etc. D in p u n c t de v e d e re sanogen, aceste
rid ich i su n t in d icate în litia z a b iliară, d isc h in e z ii, c o le cistite , bronşite
c ro n ic e , tu se co n v u lsiv ă, cataru ri ale c ă ilo r re sp ira to rii, astm bronşic,
g u tă şi re u m a tism d eg e n e ra tiv , d ife rite a lerg ii, in su ficie n ţă hepatică,
d isp e p sii, a rtrită cro n ic ă , rah itism , sc o rb u t, ec zem e etc. A ceste legum e nu
le su n t re c o m a n d a te c e lo r cu ex ces de c o le ste ro l san g u in .
R id ic h ile n eg re se p o t c o n su m a cru d e, în salate ap eritiv e, sub
fo rm ă d e felii sau de p re fe ra t, rase, sin g u re sau în am estec cu m ere,
m o rco v i sau ţelin ă. S ucu l p ro a sp ă t e x tra s, de p re fe ra t în am estec cu suc
de m o rco v i , este util în d e o se b i în litia z a b ilia ră şi în ce a renală. Se iau
câte 3 0 -4 0 g su c, cu c c a 15 m in u te în a in te d e m ese. E fo lo sito r şi ca sirop
p ecto ral şi c a fo rtifia n t, p e n tru c o p ii şi p e n tru ad u lţii o b o siţi. Sucul de
rid ic h e n ea g ră (1 0 0 -1 5 0 g /zi), în a m estec cu suc de m orcovi este
re c o m a n d a t în to a te a fe c ţiu n ile h e p a tic e şi b iliare. L a a c e st am estec se
m ai p o a te a d ă u g a şi suc de ca rto fi, p re cu m şi m iere. Se b e a d im in eaţa, pe ’
p arcu rsu l a d o u ă ore, în g h iţitu ră cu în g h iţitu ră , tim p de trei săptăm âni.
P en tru tra ta re a b ro n şite i cro n ic e , se rec o m a n d ă a d m in istra re a ridichei
n egre sub fo rm ă de sirop, o b ţin u t p rin in tro d u cerea, în locul unei părţi
din m iezul a cesto ra, a u n o r c a n tită ţi de m iere sau de z a h ă r care, astfel,
e x tra g sucul din restu l legum ei. S u cul de rid ic h e neag ră, ca şi cel de
rid ic h e roză, e ste util în tra ta re a b o lilo r reu m a tic e, a a n o rex ie i etc.
In alim e n ta ţie , se p o t u tiliz a şi fru n z ele de rid ich e neagră,
în to cm ai ca o rice zarzav at.

76
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

R ID IC H C R R O Z R (d e p rim ă v a ră sau d e "lună")

A c e a stă rid ic h e d isp u n e d e p ro p rie tăţi a se m ă n ă to a re cu cele ale

rid ic h i n eg re, d ar m ai p u ţin a c c e n tu ate d e c â t ale acesteia. A stfel,
rid ic h e a ro z ă co n ţin e , în can tităţi red u se, săruri m in e ra le de fier, fosfor,
iod, m ag n eziu , p o tasiu , siliciu , so d iu , s u lf şi m u lt calciu ; c a şi vitam ine,
to t în can tităţi red u se, B l , B 2, C şi P etc.
R id ich e ro ză e ste a p e ritiv ă , a n tisc o rb u tic ă , an tirah itică.
an tisep tică, d iu retică, d re n o a re h e p a tic ă şi ren ală, p e cto rală etc, fiind
in d ic a tă în sco rb u t, ra h itism şi d e m in e ra liz ări, p u lm o n ite, d ischinezii,
ferm e n ta ţii in testin ale, h ep atism şi icter, litiază b ilia ră, artrită, reum atism ,
astm b ro n şic, b ro n şite etc.
V a lo a re a e n e rg e tic ă a rid ic h e i ro ze e ste de cca. 18 c a l / l 00 g.
în alim e n ta ţie , rid ich ea ro ză are ac ele aşi utilizări ca şi rid ich ea
neagră. Spre d e o se b ire , în să, de p re c e d e n ta, fru n z e le de rid ich e roză sunt
fo a rte b o g ate în caro te n , în v ita m in e le B l , B 2 şi C , ca şi în săruri
m in e ra le şi în alte tro fin e fo arte u tile o rg a n ism u lu i um an. A ceste frunze
se p o t fo lo si în salate, îm p re u n ă cu rid ic h ile d e la c are p rovin, căro ra de
altfel, de sp o resc d ig e stib ilita te a . C a şi cele de la rid ic h ile negre, se pot
fo lo si şi la p re p a ra rea c io rb elo r. D in p ă c a te , însă, ac este v alo ro ase frunze
se a ru n c ă la lada de gu n o i...
S ucul de rid ich e ro ză, în a m e ste c cu alte su cu ri, e ste in d icat în
an o rex ie, lene h ep a tic ă , litia z ă b ilia ră etc. U tiliz a re a în a ce st scop a
rid ich i roze se p o ate face p rin d a re a pe râ z ăto a re a 100 g de răd ăcin ă
tu b e riz a tă , a m e ste c a re a acestu i p ro d u s cu zah ăr, du p ă 24 de ore
o b ţin â n d u -se un siro p g u sto s, p re p a ra t din c a re se ia câte 1 linguriţă, de
tre i ori pe zi, tim p de o săp tăm ân ă. în litia z a urin ară, intoxicaţii şi retenţie
de u rin ă - se re c o m a n d ă a se b e a 5 0 -1 5 0 g suc de rid ich e roză, în prize
ziln ice. E fe c tu l este şi m ai m are d a c ă se co n su m ă câte 3-4 ridichi pe zi,
cu to t cu fru n z e le re sp e c tiv e , în c o n d iţiile unei m estecări şi salivări cât
m ai în d elu n g i.
VALERIAN A. SCHIPOR

ROSIILC SRU TOMflTCie

I

A c e ste a p re c ia te leg u m e c o n ţin lip id e şi g lu cid e; săruri m inerale

de brom , clo r, c o b alt, cu p ru , fier, fo sfo r, iod, m ag n eziu , n ich el, sodiu,
sulf, v an ad iu , zin c şi în d eo seb i c a lc iu , fie r şi po tasiu ; apoi v itam ine B l,
B 2, B 3, B 6, B 8, C , E şi K , rio tin ă şi m u ltă v ita m in a A (caro ten ), ca şi
d ife riţi acizi o rg an ici, p e c tin e etc. D u p ă u n ii a u to ri, ar d isp u n e şi de
v ita m in a U , u tilă în afe c ţiu n i g astrice.
V a lo a re a e n e rg e tic ă m ed ie a ro şiilo r e ste d e 22 c a l./1 00 g.
R o şiile c ru d e su n t u şo r lax ativ e, d iu retic e, urolitice,
m in e ra liz a n te, a p e ritiv e , a n tisc o rb u tic e , alc a lin iz a n te, re v ita lizante,
a n tia te ro sc le ro tic e , v ita m in iz a n te , stim u le n te ale sec re ţie i gastrice şi
p a n c re a tice , ec h ilib ra n te c elu lar, an tiin fe c ţio a se , dezin to x ican te,
fa v o riz a n te ale d ig e stie i a m id o n u lu i etc. R o şiile su n t n eu tre din p u n ct de
v e d e re a re a c ţie i c h im ice, în to c m a i c a şi m e re le dulci şi bin e coapte.
E fic ie n ţa sa n o g e n ă a ro şiilo r se m a n ife stă prin flu id iz a re a sângelui, în
a te ro sc le ro ză , h ip e ra c id ita te şi ato n ie sto m acală, stări co n g estiv e, astenie
f i z i c ă ,. litia z ă b ilia ră şi litia z ă ren ală, a zo te m ie , d ife rite intoxicaţii,
u rem ie, o b e z ita te , p itiria z is, d ife rite h ip o v ita m in o z e , alerg ii d iferite, gută
şi reu m atism , artrită, n e frită , e n te rită , c o n stip aţie , strări in flam atorii ale
tra ie c tu lu i d ig estiv , an o re x ie , se n e sce n ţă, arte rită , d iferite afecţiuni
v a sc u la re etc. R o şiile su n t c o n tra in d ic a te în litiaz ă o x a lic ă şi în alte
d ia te z e o x alice. R o şiile d e se ră su n t m ai sărace în su b stan ţe h răn ito a re şi
m ai puţin b e n e fic e san o g en . Prin fie rb e re, ro şiile d ev in acid ifian te.
E d e p re fe ra t c a ro şiile, d u p ă o sp ă lare p re a la b ilă cu ap ă caldă, să
fie co n su m a te în treg i, p recu m m erele, de ex em p lu . T o t cru d e, roşiile pot
fi co su m a te în salate de c ru d ită ţi, p recu m şi în d ife rite p rep ara te culinare,
în co n se rv e , sub fo rm ă de sucuri n a tu ra le, d e o se b it d e a p rec iate etc.
S alatele de ro şii tre b u ie c o n su m ate în d a tă d u p ă p re p ara re, d eo arece în
c a z co n tra r, se d e p re c ia ză , p ie rz â n d u -şi o m are p arte din rem arcab ilile
v irtu ţi a lim e n ta re şi san o g en e. D e a sem en ea, tre b u ie de ţin u t seam a că
ro şiile in co m p let c o a p te co n ţin alc a lo id u l so la n in ă, ca şi carto fii înverziţi,
şi co n su m a te , p o t p ro v o c a c o lite şi u n ele a fe c ţiu n i cu tan ate. C u rele cu
ro şii d u re a z ă cca. tre i săp tăm ân i, c o n su m â n d u -se , z iln ic 1-2 ro şii crude,

78
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

dim in eaţa, şi a ltele d o u ă, în a in te de m a sa de prânz. L a copii, dozele

resp e c tiv e tre b u ie sc d im in u a te în m o d c o resp u n zăto r.
Sucul de roşii se ex trag e din ro şii b ine coapte, sănătoase şi
pro asp ete. în tim p u l o p e ra ţie i re sp e c tiv e , se în d e p ă rte a z ă num ai sâm burii
şi pieliţele. C o n se rv a re a su cu lu i de ro şii e ste a sig u rată prin pasteurizare
la tem p e ra tu ri de 75-80° C, e fe c tu a te în a b se n ţa aeru lu i, pentru a evita
p ie rd e re a v itam in elo r, p rin o x id are. O m eto d ă sim p lă de conservare a
suculu i de roşii co n stă în p u n e re a a c e stu ia în sticle de 1 litru. îm preună
cu 60 g şu v iţe d e răd ăcin i d e h rean . D e a su p ra p rep a ra tu lu i, se pune ulei,
de un c e n tim e tru g ro sim e, d u p ă c are stic le le se în ch id erm etic şi se
p ă stre a z ă la loc în tu n e c o s şi rece, pe p e rio a d e de p â n ă la un an. Sucul de
roşii se p o ate p ăstra, în c o n d iţii fo arte b u n e şi în pungi de plastic,
u m p lu te nu m ai pe tre i sfe rtu ri, ia ră hrean, cu lcate în sertarul
co n g e la to ru lu i. D in su c de ro şii, p rin stre c u ra re p rin tifo n , tim p de cca 6
o re, se p o a te o b ţin e p a stă de ro şii, su cu l, re z u lta t de la acea stă operaţie,
p u tâ n d u -se c o n su m a im ed iat sau p ă stra c a şi su cul sp ecial realizat. Pasta
de ro şii se p o a te p ă stra în p u n g i, în c o n g elato r, p recu m şi cu şuviţe de
h rean (60/1 1 d e p astă), în stic le la fel c a şi sucul respectiv. Sucul,
p ro asp ă t şi cru d este b o g at în c a lc iu , fier, p o tasiu , ca, de altfel, şi pasta
resp ectiv ă.
S ucul d e ro şii a re re a c ţie alc a lin ă , co n trib u in d la an ih ilarea
re a c ţiilo r acid e p ro v o cate de co n su m u l e x a g e ra t de am id o n şi de zaharuri.
C o n su m a t tim p în d e lu n g a t (c â te 100 g, de tre i ori pe zi), în ain te de m asă,
tim p de 3 -4 săp tăm ân i, a c e st suc c o n stitu ie un e fic ie n t td n ic card iac şi
vascu lar, util în an em ii, c o n v a le sc e n ţă, a sten ie, în cu re de slăbire, stim u ­
larea secreţiei g astrice şi p a n c re a tice , m ic şo ra re a v â sco z ită ţii sângelui, în
o b o se a lă , a te ro sc le ro ză , g u tă şi re u m a tism , litia ză b iliară şi litiază
urin ară, d ife rite in to x icaţii etc. A c ţiu n e a b e n e fică a su cu lu i de roşii este
în tă rită prin a m e ste c a re a lui, în părţi eg ale, cu suc de p ătru n jel sau cu suc
de ţelin ă.
în uz ex tern , sub fo rm ă de c a ta p la sm e , ro şiile pot fi fo lo site la
tra ta re a u n o r arsu ri, a acn eei şi a în ţe p ă tu rilo r d e insecte.
E in teresan t de m e n ţio n a t şi fap tu l că fru n ze le de roşii, aşezate în
şira g în cam ere, în d e p ă rte a z ă v ie sp ile şi ţâ n ţa rii. T o t cu aceste frunze se
po t tra ta şi în ţe p ă tu rile de in secte, p rin fre c a re a cu ele a zo n elo r afectate.

79
VALERIAN A. SCHIPOR

SflLnm V€RD€

A c e a stă m u lt c o n su m a tă le g u m ă co n ţin e săru ri m in e ra le de arsen,

clo r, c o b alt, cu p ru , flu o r, fo sfo r, iod, m ag n eziu şi m angan, nichel,
p o tasiu , so d iu , zin c, m u lt c alciu şi fier, fiin d b o g a tă în vitam in e A
(c a ro te n ), B l , B 2, B 3 , B 6 , C şi E. D u p ă unii au to ri, a r d isp u n e şi de
v a lo ro a sa v ita m in ă U . E a m a i c o n ţin e şi d ife riţi acizi o rg an ici, clorofilă,
o su b sta n ţă p ic a n tă (la c tu c in a , a fla tă în d e o se b i în p ărţile m ai în g ro şate
ale p la n te i), su b sta n ţă c are e b e n e fic ă a siste m u lu i n erv o s, n o rm alizân d
so m n u l, a a c tiv ită ţii sto m a c u lu i, în tă ririi p e re ţilo r v a se lo r san g u in e etc.
V a lo a re a e n e rg e tic ă a sa la te i e ste în m e d ie de 18 cal./lO O g (d u p ă unii
au to ri e a p o a te aju n g e p ân ă la cca. 50 cal./lO O g).
S a la ta v e rd e e to n ic -a p e ritiv ă , u şo r laxativă, d iu re tic ă şi d ep ura-
tiv ă, a n a fro d isia c ă, sed ativ ă, em o lie n tă, an a lg ez ică , u şo r hipo g licem in ată,
re m in e ra liza n tă , d re n o a re h ep a tic ă , ră c o rito a re etc. C o n su m a tă sub
d ife rite fo rm e, s a la ta v e rd e fa v o riz e az ă d ig estia, ca lm e a z ă in flam aţiile
d u re ro a se ale fic a tu lu i, v ezicii b ilia re şi a in testin elo r, stim ulează
p ro d u c e re a şi e lim in a re a b ilei, e ste e fic a c e în c o n stip a ţie , co n g estie
h ep a tic ă , d iab et, a ste n ie p sih ică, a fe cţiu n i ca rd ia c e cu su b strat nervos,
icter, m e n stre d u re ro a se , d e m in e ra lizări, o b e zitate , în tu se spasm otică,
n e frită , litia z ă u ric ă , a rtrită , h ip e re x c ita b ilita te sex u ală, spasm oree,
b ro n şită c ro n ic ă , astm b ro n şic , in so m n ii, litiază b ilia ră, d iaree, ticuri,
in c o n tin e n ţă u rică etc.
S a la ta v e rd e e de p re fe ra t a fi c o n su m a tă cru d ă, în salate cu ulei
de m ă slin e şi cu su c d e lăm âie, sin g u ră sau, şi m ai b in e, în am estec cu
a lte legum e. Se p o a te fo lo si şi în c io rb e sau sub fo rm ă d e suc p roaspăt, în
n ev ro ze, p a lp ita ţii, e x c ita ţie se x u a lă şi in so m n ii (1 -2 ceşc u ţe, lu ate seara,
la c u lc a re ). S ucul de sa la tă v e rd e se p o ate fo lo si sim p lu sau în am estec cu
suc de ţelin ă, p ătru n jel sau roşii.
D eco ctu l d in sa la tă verd e, p re p a ra t din 6 0 -8 0 g salată, la 1 litru
de ap ă, e an tise p tic , ca lm a n t şi d iu retic. Se bea în c u rsu l unei zile.
S ub fo rm ă de c a ta p la sm e cald e , fru n ze le d e sa lată verd e, fie rte cu
puţin u lei d e m ăslin e, se p o t folo si la tra ta re a arsu rilo r, a acneei şi
fu ru n c u le lo r, c a şi a a b c e se lo r etc.

80
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

în tra ta re a tu se i, se p oate re c o m an d a utilizarea decoctului de

salată verde.
D in salata v erd e se p o ate o b ţin e şi o b ă u tu ră sanogen-terapeutică
(d in 60 g fru n ze la 1 litru de apă, fia rtă o oră, la foc m ic), preparatul
resp ectiv avân d a c ţiu n e h ip n o tică, u şo r laxativă, d ren o are a ficatului,
u tiliz a tă şi în tra ta re a acn eei.
VALERIAN A. SCHIPOR

S C O R U Sf U L N € G R U

A c e ste v a lo ro a se fru c te su n t p ro d u se de către arb u stu l A ronia

m e la n o c a rp a (M ic h x .) E llio t., o rig in a r din A m e ric a de N o rd şi in trodus în
c u ltu ră, în anii 20 , în fo sta U R S S , in clu siv în U c ra in a şi M oldova.
A ro n ia are fru n z e sim p le, flori alb e sau roz, d isp u se în corim be,
fru c te le fiin d p u rp u rii-n e g re , de cc a 1 cm d ia m etru , cu m atu rizare în
lunile IX -X , c ân d tre b u ie sc cu lese, în a in te d e a p a riţia p rim e lo r îngheţuri.
S c o ru şe le n eg re (d en u m ire, de a ltfe l, im p ro p rie, în tru c â t nu pro v in de la
v reo sp e c ie de sc o ru ş) co n ţin cu p ru , fier, m angan şi m o lib d en , ca şi
v itam in e din g ru p u l B, relativ p u ţin ă v ita m in ă C, v itain a K etc.
F ru c te le d e A ro n ia su n t m u lt ap re c ia te şi p en tru b o g ăţia în
v ita m in a P (v ita m in a C 2 , c itrin a sau. b io fiav o n id a). D in păcate, însă,
c o n ţin u tu l, în a c e a stă v a lo ro a să tro fin ă , a fru c te lo r re sp ec tiv e, e total
d ife rit la a u to rii co n su lta ţi ( de la 3 0 0 -5 0 0 m g /l00 g, la 3000-4000
m g / l 00 g p ro d u s c o m e stib il). S itu a ţia reală, d e sig u r, se v a p u te a stabili şi
u lterio r... O ricu m , ac e ste fru c te serv esc la p ro d u ce re â, pe cale
fa rm a c eu tic ă , a unui m e d ic a m e n t co n ţin ân d a c e a stă v itam in ă.
F ru c te le d e A ro n ia se p o t p re p a ra şi co n su m a su b fo rm ă de
d u lc e ţă , gem , su c, etc. U scate şi c o n su m ate c a atare, ele su n t d eo se b it de
b en e fic e în tra ta re a h ip e rte n siu n ii a rte ria le, în d ife rite afec ţiu n i card iace,
in clu siv în p re v e n ire a in stalării tro m b o z e lo r, ca şi în a m elio rarea
circ u la ţie i p e rife ric e d e fic ita re, în c o a g u la re a len tă a sân g elu i etc, fiind
u tilizată, în a c e st sco p , şi în p re g ă tire a de m e d ica m e n te farm aceu tice.
A c e st a rb u st e re z iste n t la g er şi p o ate fi u şo r în m u lţit prin
sem in ţe, butaşi şi m arco te. în plu s, A ro n ia ro d e şte de tim p u riu şi este de
o re m a rc ab ilă p ro d u c tiv ita te (p ân ă la cc a 7 to n e de fru cte la un h ectar, în
z o n a S an k t P e te rsb u rg u lu i), m o tiv p entru care, ţin â n d u -se seam a şi de
în su şirile lui o rn a m e n ta le , m e rită a fi in tro d u s în c u ltu ră şi în ţara
n o astreă.
r

FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

SFCClfl ROSI€
I

R ă d ă c in ile tu b e riz a n te ale sfeclei roşii c o n ţin 1-2 % proteine, 8-

10 % g lucide, p ectin e, u n ele en zim e; su n t b ogate în p rovitam ina A
(caro ten ), co n ţin ân d în can tităţi red u se, şi v ita m in e le B l, B2, B3, B5, B6,
B9, C , K şi P; apoi săruri m in e ra le de brom , calciu, clor, cupru, fier,
flu o r, fo sfor, m ag n eziu şi m an g an , zin c, rib id iu (ele m e n t radioactiv,
a n tiin fe c ţio s), m u lt iod, p o tasiu şi so d iu (în d e o se b i în fru nze), ca şi foarte
m ult c o b a lt etc.
V a lo a re a e n e rg e tic ă a sfeclei ro şii c ru d e e de cca. 40 c al./1 00 g,
iar a celei fie rte de p â n ă la cca. 4 9 cal./lO O g.
S fecla ro şie e n u tritiv ă şi e n e rg e tic ă, ap e ritic ă, ră co rito are şi uşor
d ig estib ilă , an tia n e m ic ă , d iu re tic ă şi d ep u rativ ă, m ineral izantă,
h ip o te n so a re etc, fiin d in d icată în a fe c ţiu n i cum sunt: nervozitatea,
slă b ire a g e n e ra lă a o rg a n ism u lu i, stres, ră c e a lă, an em ie pernicioasă,
a lerg ie la p o len , c o n stip a ţie cro n ic ă , a te ro sc le ro ză şi d ife rite afecţiuni
card ia c e, d e m in e ra liz ări, c o lite şi e n te ro c o lite , co n v a lesc en ţă, tulburări
ale m etab o lism u lu i g en eral, n ev rite, ep id e m ii de gripă, h ipertensiune
arteria lă, sen escen ţă, tu b e rc u lo z ă , h ip o g lic o g e n e z ă h ep a tic ă etc. Sfecla
ro şie este c o n tra in d ic a tă în d iab et, d a to rită co n ţin u tu lu i ap reciabil de
glu cid e, p recu m şi în litiază o x alică, d a to rită co n ţin u tu lu i m are de acid
o x a lic (cca. 3 3 0 m g/lO O g). A c e a stă leg u m ă m ai co n ţin e şi o substanţă
activă, n u m ită b etain ă, care c o n trib u ie la o m ai e fic ie n tă asim ilare a
pro tein elo r, Ia sc ă d e re a te n siu n ii a r te r ia le ,'la d im in u a re a nivelului de
a te ro sc le ro za re , p recu m şi la re g la re a m etab o lism u lu i lipidic,
preîn tâm p in ân d astfel, in stalarea o b ezităţii. B etain a se găseşte atât în
rădăcin i cât şi în frunze. Ea nu se d istru g e prin fierb ere şi este rezistentă
în tim p. D esp re sfe c la ro şie se afirm ă că ar av ea şi virtuţi
an tican cerig en e.
S fe c la se co n su m ă, de o b icei, c o a p tă sau fiartă, în prep arate cu li­
nare şi în c o n se rv e d ar, d e o a re c e astfel îşi p ierd e din p ro p rietăţile sano-
g en -te ra p eu tic e , e de p re fe ra t a fi co n su m a tă în stare crudă, trec u tă printr-
o râ ză to a re fin ă, şi in c lu să în salate de c ru d ită ţi şi în alte p reparate. In
ac ela şi co n te x t, e de p re fe ra t ca fie rb e re a sfeclei să se fa că în co ajă, iar
să ra re a ei să se facă d u p ă fierb ere.

83
7 f -----------------------------------------------

VALERIAN A. SCHIPOR

F ierb erea sfeclei în tre g i d u re a z ă 4 0 -6 0 m in u te. P en tru a-şi p ăstra cât mai
m u lt d in tro fin e le pe c a re le c o n ţin e în stare cru d ă, sfec la se poate fierbe
în tim p re c o rd de nu m ai un m in u t. In a c e st scop, sfecla, cu răţa tă şi
sp ălată, se v a da pe ră z ă to a re a m are sau se ta ie în felio are subţiri, se
to a rn ă p este e a apă fie rb in te , p â n ă o aco p eră, d u p ă care se dă în clocot.
Se serv eşte îm p re u n ă cu ap a de fie rb e re , d reg â n d u -se , după gust, cu
sm ân tân ă, m aio n eză sau unt. D a to rită p ig m e n ţilo r pe care îi conţine,
sfe c la c ru d ă şi sucul de sfe c lă c o lo re a z ă u rin a în roşu.
S u cu l de sfe c lă ro şie este a p re c ia t ca av ân d o m are v aloare
a lim e n ta ră şi sa n o g e n -te ra p eu tic ă . E l se p o ate c o n su m a sim plu, de ex em ­
p lu, în tu lb u ră ri de m e n o p a u z ă sau , cel m ai a d esea, în am estec cu alte
su cu ri, din m o rco v i, h rean , c a stra v e ţi, ro şii etc. A ce ste co m b in aţii de
su cu ri îşi d e m o n stre a z ă e fic ie n ţa în re g e n e rara c e lu le lo r sângelui, în
litia z ă b ilia ră şi în c e a ren ală, în p re d isp o z iţii pen tru liziată u rică (d iateză
u ric ă ) etc. in ase m e n e a situ aţii este in d ica t să se bea câte 3-4 pahare, pe
zi, din a c e ste c o m b in aţii de su cu ri, a lte rn a t sau su p lim en ta t cu un pahar
de suc de lăm âie (o lăm âie la un p a h a r de a p ă cald ă). A cest am estec de
sucuri co n trib u ie şi la e lim in a re a acid u lu i uric, a flat în ex ces în rinichi.
S ucul d e sfe c lă ro şie, sim plu sau în a m e ste c cu suc de ţe lin ă sau de
p ă tru n je l, e ste in d ic a t în d e m in e ra liz ări, iar în am estec cu m iere - este
b e n e fic în h ie p rte n siu n e arte ria lă. In a c e a stă u ltim ă a fe cţiu n e sucul de
sfe c lă ro şie se a m e ste c ă cu m ie re în p ro p o rţia: un p a h a r de suc, 1/3 pahar
cu m iere şi un p a h a r de a p ă fia rtă şi răc ită. A m e ste cu l resp ectiv se
in tro d u ce în tr-o sticlă, c a re se a stu p ă şi se ag ită bine. Se b ea câte o
ju m ă ta te de p ah ar, d u p ă m esele de d im in e a ţă şi seară, tim p de o lună. T ot
p e n tru tra ta re a h ip e rte n siu n ii a rte ria le, se p o a te fo lo si suc de sfeclă roşie
în a m estec cu suc de m o ro v i, în p ărţi eg ale, lu ân d u -se pro g resiv , de la 50
g la 3 00 g pe zi. A c e st tra ta m e n t e ste in d ic at şi în v iro ze pulm onre,
p re c u m şi în tra ta re a an e m iilo r, cu re m a rc a c ă în a c e st ultim ca z se bea,
z iln ic, c â te o ju m ă ta te de p a h a r d e suc, d u p ă m esele d e d im in ea ţă şi
seară. P e n tru tra ta m e n tu l an em iei p e rn ic io a se , se re c o m a n d ă un am estec
de suc de sfe c lă ro şie, cu suc de m o rcvoi şi d e rid ich i, c âte 1-2 linguriţe
din fiecare.

84
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

Şi fru n z e le de sfeclă ro şie se pot fo lo si în alim e n taţie, în ciorbe,

ele co n ţin ân d ap ro a p e 40 m g v itam in a C , la 100 g, apoi şi iod, celuloză,
su b stan ţe p e c tic e etc. Se re c o m a n d ă ca fie rb e re a a c e sto r fru n ze în ciorbe,
să se facă in co m p let, p e n tru a se p ă stra c â t m ai m u lt din tro fin ele
c o n ţin u te. F ru n z e le de sfe c lă ro şie, fierte şi terc iu ite , sub fo rm ă de
catap lasm e, pot fi u tiliz a te la tra ta re a h em o ro izilo r.

85
VALERIAN A. SCHIPOR

SOIA

S ub fo rm ă d e fă in ă in teg rală, sem in ţele de so ia co n ţin p ân ă la

4 5 % p ro te in e cu m are v a lo a re b io lo g ică , c c a 20% glu cid e, d iferiţi acizi
g raşi n e sa tu ra ţi şi le c itin ă (c a re sto p e a ză c re şte re a c o le stero lu l sanguin),
to ţi a m in o a c iz ii n e c e sa ri o rg a n ism u lu i şi, ap ro a p e în p ro p o rţie ideală, 15-
2 0 % g răsim i, apoi d ife rite en zim e, v ita m in e A (c a ro te n ), B l , B2, B3, B5,
B 6, B 8 (6 0 m g /1 0 0 g), B9 şi E; fo a rte m u lt p o tasiu , fier, fo sfo r şi relativ
m ai p u ţin şi alte săru ri m in e ra le ( ca lc iu , so diu, s u lf etc). C o n ţin u tu l în
p ro te in e al fain ei de so ia e ste de 2 o ri m ai m are d e c â t al o u ă lo r şi al
cărn ii, p recu m şi de 9 ori m ai m are d e c â t al laptelui. în plus, aceste
p ro te in e su n t de o c a lita te e x c e p ţio n a lă, d eo arce ele co n ţin , în proporţie
e c h ilib ra tă , cei o p t a m in o acizi n ecesari o rg a n ism u lu i. S -a stab ilit că
lecitin a din ta in a de so ia este în ru d ită cu cea din ouă, deci valo aro asă
ap ro x im ativ cu aceasta.
V a lo a re a e n e rg e tic ă a se m in ţe lo r de soia, d u p ă unii autori, poate
a ju n g e p ân ă la cc a 4 6 0 c a l./l 00 g. F ă in a şi uleiul de so ia su n t d eo seb it de
v a lo ro a se din p u n c t de v ed e re alim en tar, ultim ul fiind în plus şi un
n o tab il h ip o g licem ian t. S o ia e c o n sid e ra tă a fi un a lim e n t co m plet, foarte
d ig e stib il, re m in e ra liza n t, a n tisc le ro g e n , h ip o c o le ste ro le m ia n t (sub form ă
d e u lei), e c h ilib ra n t ce lu la r, c o n stru c to r d e prim o rd in al m u şchilor, o ase­
lor şi n erv ilo r, c a şi p ro te c to r al fic a tu lu i. S -a sta b ilit că un consum zilnic
de 3 1 -4 7 gram e de p ro te in e de so ia reduc nivelul c o lestero lu lu i sanguin
şi risc u rile c o n se c u tiv e p ro d u se de a fe c ţiu n ile c a rd io v a s c u la re .
F ăin a de so ia e de p atru o ri m ai bo g ată în m aterii azotate decât
c e a de grâu , de 20 e ori m ai b o g a tă în g răsim i şi de 3-5 ori m ai săracă în
g lu cid e. D in p u n ct d e v ed e re al c o n ţin u tu lu i în p ro tein e şi în grăsim i, un
k ilo g ram de fain ă de so ia e ste e c h iv a le n t cu 57 o u ă d e g ăină, 705 1 lapte
de v a c ă şi cu 4 kg de carne.
F ăin a de so ia c o n stitu ie un a lim en t ideal p e n tru d iab etici, gutoşi
şi reu m a tic i, c a şi p en tru co n v e le sc e n ţi. E a este in d icată, de asem enea, în
a sten ii n erv o ase, c a şi în su rm en aj 'fiz ic şi in tele c tu a l, ob o seală, în
c o m p le ta re a alim e n ta ţie i c o p iilo r etc. S o ia se p o ate co n su m a şi sub form ă
de b o ab e, ev en tu al p ră jite şi cu a d ă u g are de p u ţin ă sare. D e asem enea,
s e m in ţe le de so ia se p o t c o n su m a sub fo rm ă de g erm en i, precum şi ca
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

laptele (de so ia), util în d eo seb i p en tru su g ari, co p ii şi co n v alescen ţi. In

acest scop, p rep aratu l - u n itate se re a liz e a z ă din 150 g sem in ţe îm bibate
în tr-u n litru de a p ă tim p de 3 6 -4 8 o re, la te m p e ra tu ra cam erei, du p ă care
lichidul lim p ed e de la su p rafaţă, se d e c a n te a z ă şi se filtrea ză, con su m ân -
d u -se în 24 de o re de la p rep arare. S em in ţe le resp ectiv e se pot u tiliza în
acelaşi m od şi p en tru a d o u a e x tra c ţie . D in lap tele de soia, pe cale
ferm en tativ ă, se p o t o b ţin e d ife rite so su ri, ca şi brân za de soia, prin
co ag u lare cu c lo ru ră d e calciu.
D in cele a ră ta te p riv ito r la se m in ţe le d e soia, re z u ltă v alo area
deo se b ită a a c e sto ra sub ra p o rt a lim e n ta r cât şi ig n o ran ţa în m aterie a
un o r in crim in ato ri.
N e a ju n su l p rin cip al c o n stă , d e sig u r, în in su fic ie n ta cu ltiv a re şi
utiliz a re în alim e n ta ţie , în ţa ra n o astră, a acestei d eo se b it de v aloroase
veg etale.

87
W -----------------------------------

VALERIAN A. SCHIPOR

SPANACUL

S p an acu l e unul d in cele m ai b o g ate a lim e n te în săruri m inerale.

A stfel, a c e a stă leg u m ă co n ţin e , în c a n tităţi m ari, săruri m inerale de
calciu , cu p ru , fo sfo r, m ag n eziu şi m an g an, p o tasiu , sodiu, sulf, zinc şi,
în d e o se b i, fie r, ap o i, în c a n tită ţi m ai m ici, arsen , clo r, c o b alt, fluor, iod şi
n ich el. P o sed ă, d e a se m e n e a , în d eo seb i v ita m in a A (c aro ten ), dar şi
v ita m in e B l , B 2, B 3, B 6 , B 8, B9, C şi K, precu m şi m u lt acid oxalic (890
m g/lO O g), m o tiv p en tru c are e c o n tra in d ic a t în litiaza o x alică. V alo area
e n e rg e tic ă a acestei legum e este de c c a 25 c a l./1 00 g.
S p an acu l e d iu re tic , d e p u ra tiv şi laxativ, a ctiv izo r al secreţiei
p a n c re a tice , to n ic c a rd ia c , an tisc o rb u tic , re m in e ra liz a n t de m are v aloare,
a n tise n e sc e n t etc., fiin d util în c re şte re , a ste n ie fizic ă şi nervoasă,
re g e n e rare san g u in ă, an e m ie (în cu re de p rim ă v ară, câte 100 g, în ainte de
m e se ), în c o n v a le sc e n ţă, sco rb u t, se n e sce n ţă, rah itism , co n stip aţie etc.
D a to rită c o n ţin u tu lu i d e stu l de m are în a c |d o x a lic , sp an acu l nu li se
re c o m a n d ă c e lo r su fe rin z i de a rtrită , g u tă şi reu m atism , precum şi celo r
cu afe c ţiu n i ren ale (litia z ă o x a lic ă ), h ep a tism , inflam aţii gastrice şi
in flam aţii in te stin a le , c istită , d ia b e t şi astm .
C o n su m a re a sp an acu lu i se p o ate face, de p referat, în stare crudă,
în d e o se b i d e c ă tre co p ii şi de că tre v â rstn ic i, în salate, cil suc de lăm âie şi
c u m iere, p recu m şi în salate de c ru d ită ţi. S pan acu l crud, în salate sau sub
fo rm ă de suc, e fo arte in d icat în re g e n e rare a şi c u ră ţire a tu b u lu i digestiv
şi în c o re c ta re a c o n stip a ţie i. A p re c ia te su n t şi p ireu rile , su p ele şi alte
p re p a ra te c u lin a re ’d e sp an ac, im p o rta n ţa a c e stu ia sp o rin d şi d a to rită
a ăp ariţiei tim p u rii, în a in te a a lto r v e rd e ţu ri. N u se re c o m a n d ă fie rb ere a
sp an acu lu i şi nici p ă stra re a a c e stu ia în stare g ătită, pe o p erio ad ă mai
m are de 24 de ore, în ca z c o n tra r fo rm â n d u -se nitriţi fo arte dăunători
săn ătăţii.
S ucu l de sp an ac, sin g u r sau în am estec cu suc de ţe lin ă sau de
p ă tru n je l, p o ate fi u tiliz a t cu fo lo s în c a zu rile de an em ie, c o n v alescen ţă,
o b o se a lă fiz ic ă şi in telectu ală, în c o n stip a ţii, an g in ă p ecto rală, epilepsie,
im p o ten ţă, in d ig estie, m ela n c o lie , sc o rb u t, e cze m e, afec ţiu n i ale căilo r
b iliare, sen e sc e n ţă , c istite , n efrite, alerg ii, fu ru n c u lo ză , p ro statită, diabet,
g u tă, fleb ită, h e m o ro izi şi v a ric e etc. V irtu ţile san o g e n e ale sucului de

88
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

span ac sp o resc d a c ă a c e sta se a m e ste c ă cu su c de m orcovi, în proporţie

de 90 g suc de sp an ac şi 100 g suc de m orcovi sau cu suc de m orcovi şi
cu suc de ţe lin ă , în c a n tită ţi egale. S p an acu l m ai p o ate fi folosit şi sub
fo rm ă de vin to n ic , p re p a ra t din 750 m l de vin cu 200 ml suc de spanac,
din care se b ea câte un păh ărel a 100 g, în a in te de m esele principale, sau
câte un p a h a r în fie c a re d im in eaţă (în d e p re siu n i p sih ice şi nervoase ). In
co n stip a ţii se p o ate fo lo si infuzia din sem in ţe de sp anac (5-10 gsem inţe,
la o c e a şc ă de apă). în tra ta re a an em iei, se re co m an d ă consum ul de
spanac, cru d sau fiert, câte 2 0 0 -3 0 0 g pe zi, tim p de trei săptăm âni.
C a ta p a sm e le cu sp an ac fie rt în ulei pot fi fo lo site la tra ta re a arsurilor de
în tin d e re redusă.

89
VALERIAN A. SCHIPOR

S T R U G U R II

A c e ste v a lo ro a se fru c te co n ţin , în c a n tităţi ap re ciab ile, zaharuri

d ire c t a sim ila b ile (1 2 0 -1 5 0 g/k g ), g lu c o z ă şi fru cto ză ; d iferiţi acizi
o rg a n ic i şi am in o acizi; su n t bog aţi în p ro v ita m in a A (caro ten ), în
v ita m in a B l , B 2, B 3 , B 6 şi m ai p u ţin în v ita in a C (3 m g /100g); dispun de
săru ri m in erale d e b ro m c a lc iu , cu p ru , fier, fluor, fo sfo r, iod, m agneziu şi
m an g an , n ich el, siliciu , sulf, p u ţin so d iu şi m u lt p o tasiu etc. V alo area
e n e rg e tic ă a stru g u rilo r e ste de 80-1 0 0 c a l/l 00 g, iar sucul resp ectiv de
cca. 80 c a l/1 0 0 g. S unt de p re fe ra t stru g u rii de c u lo a re în ch isă, ei fiind
m u lt m ai to n ic i d e c â t ceilalţi. D e a sem en ea, e de m en ţio n a t şi asp e ctu l că,
în c o n d iţii ad ec v a te de te m p e ra tu ră şi u m id ita te re la tiv ă a aerului,
stru g u rii se p o t p ă stra 1-6 luni.
S tru g u rii su n t u şo r d ig e stib ili şi a sim ilab ili, au efecte tonic-
a p e ritiv e , sto m ah ice, e n e rg e tic m u sc u la re şi n erv o ase , re m in eralizan te,
d iu re tic e , lax ativ e şi u ro litic e , c o la g o g e şi c o lere tic e, d ep u rative,
a n tito x ic e , a lc a lin iz a n te, stim u le n te şi d eco n g e stio n a n te hepatice,
h ip o c o le ste ro le m ia n te etc. C a u rm are, sub d ife rite form e, stru g u rii sunt
in d icaţi în tr-u n m are n u m ăr de a fe c ţiu n i, cum ar fi: h epatite, litiaze
ren ale, c istite , artrită, g u tă şi re u m a tism , h em o ro izi, boli cro n ice de ficat,
tu lb u ră ri de h ip e rte n siu n e a rte ria lă (cei albi), a tero sc le ro ză, anem ie,
c o n v a le sc e n ţă, d e m in e ra liz ări, asten ie, su rm en aj, co n stip aţie cronică,
sa rc in ă d ific ilă , co n g e stie de fic a t şi sp lin ă, o b ezitate, diferite
h ip o v ita m in o z e , o b o seală, n efrită, im p o ten ţă , in to x ica ţii cu m e rc u r şi cu
p lu m b , d isp e p sii, en terite, ato n ii g a stro in te stin a le , stări febrile acute,
a zo tem ie, ed em e, co lici şi litiaze b ilia re, ec zem e şi fu ru n cu lo ză etc.
P e n tru a fi efic ie n ţi în tra ta re a a c e str a fe cţiu n i, stru g u rii se p o t co n su m a
ca a ta re sau sub fo rm ă de su c şi de m ust, în cu re sta b ilite de m edicul
sp ecialist. D a to rită co n ţin u tu lu i ap reciab il în g lu cid e , stru g u rii nu le sunt
in d icaţi d ia b e tic ilo r. S tru g u rii u tilizaţi p entru cu re tre b u ie să fie ajunşi la
d e p lin ă m atu rita te , să fie săn ăto şi şi să fie c o n su m a ţi num ai du p ă o
în d e lu n g ă sp ălare. In g en eral, cu rele cu stru g u ri în cep cu can tităţi mai
m ici, aju n g â n d u -se , d u p ă 15-20 de zile, la 1,5-2 kg, în câte d o u ă zile pe
săp tăm ân ă. în ac e ste zile n u se co n su m ă d e c â t ac e ste c a n tităţi de struguri.

90
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

C u ra de m u st are o serie de a v a n ta je în ra p o rt cu c e a de stru g u ri.b o ab e,

d e o a re c e m u stu l, c a şi su cu l, nu c o n ţin e celu lo z ă, se p o ate con serv a uşor
şi folo si în cu re în d e p lu n g a te şi în o rice p e rio a d ă a anului, d iluat cu apă.
C a şi în cazu l stru g u rilo r, c u ra de m u st se face num ai pe bază de
p re sc rip ţie m ed icală. L u cru ştiut, stru g u rii se m ai p o t consum a, cu
e fic ie n ţă san o g en ă sc ă z u tă şi sub fo rm ă d e d u lce aţă , stafide şi vin,
b ă u tu ră a lc o o lic ă c are p o ate fi re la tiv fo lo sito are , d ar adeseori deosebit
de d ău n ăto are.
VALERIAN A. SCHIPOR

TRRHONUl

D e la a c e stă leg u m ă in te re se a ză v ârfu rile flo rale, fo lo site drept

c o n d im e n t în re g im u rile d ie te tic e d e so d ate , precu m şi ca plantă
m e d ic in a lă de o a re c a re im p o rtan ţă.
T a rh o n u l c o n ţin e ulei v o la til, cu m arin ă, g lico sizi, tan in u ri,
caro ten , v ita m in e C şi P, d ife rite săruri m in era le etc., d isp u n ân d de
p ro p rie tă ţi to n ic -a p e ritiv e şi sto m ah ice, fa ră să irite tubul digestiv.
T a rh o n u l e stim u le n t al fu n cţiei h e p a tic e , e d iu retic şi ex p ec to ra n t, util în
g a strite h ip o a c id e şi în d ife rite d isfu n c ţii d ig estiv e. Sub fo rm ă de infuzie,
2-3 căni pe zi, de la ca z la caz, ta rh o n u l are a c ţiu n e b e n e fic ă în tulburări
d isp e p tic e (lu a t d u p ă m asă), c a şi în litiaza ren ală, edem e, hidropizie,
reu m atism , an o re x ie , b ro n şită , su g h it etc.
îm p re u n ă cu m ă ra ru l, le u şte a n u l şi p ătru n jelu l, ţelin a, păpădia,
b u su io c u l, m ă g h ira n u l, an a so n u l, c h im io n u l şi co ria n d ru l - tarh o n u l face
p arte din g ru p a c o n d im e n te lo r "b lân d e". în a n o rex ie , infu zia de tarh o n se
b e a în a in te de m asă. El p o ate în lo c u i cu su c ce s oţetu l, pip eru l, sarea
etc.
T a rh o n u l se p o ate folo si c a atare, în sala te , m u ra t în oţet, ca
ad ao s la salate, în sosu ri p ic a n te p e n tru frip tu ri de ovine, de m âncăruri de
peşte, p e n tru c o n d im e n ta re a cio rb e lo r, la c o n se rv a re a legum elor, sub
fo rm ă de infuzii p en tru stim u la re a d ig e stiei etc.

92
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

T€UNfl
r

R ăd ăcin ile de ţe lin ă co n ţin săruri m in erale de brom , cupru, fier,

iod, p o tasiu şi în d e o se b i calciu , fo sfo r, m ag n ziu , m angan şi potasiu; apoi
can tităţi red u se de caro ten , v itam in e B l , B2, B6 şi C , ca şi proteine,
d ife rite su b stan ţe a ro m atice etc. U n ii au to ri o c re d ite a ză şi cu v itam ina
U. V a lo a re a e n e rg e tic ă a ră d ă c in ii de ţe lin ă este de cc a 40 c a l./1 00 g.
F ru n zele de ţe lin ă c o n ţin m u lt c a lc iu , p u tâ n d u -se şi ele u tiliza în
alim en taţie.
R ăd ăcin a de ţe lin ă a re e fe c t to n ic g en eral precu m şi asu p ra inim ii
şi a sistem u lu i n erv o s, este d iu re tic ă şi d e c lo ru ra n tă , a p ă ră o rganism ul de
ră c e a lă şi de gripă, e o b u n ă p ro te c to a re a a rtere lo r, d e zin fe c tan tă a căilor
re sp ira to rii, a n tise p tic ă , d e p u rativ ă, re g e n e rato a re a sângelui, an tiscor-
b u tică, d re n o a re h e p a tic ă şi p u lm o n ară, a p e ritiv ă şi sto m ah ică. stim ulentă
a su p ra re n a le lo r, re m in e ra liza n tă , a n tire u m atism a lă , rem ediu a obezităţii
etc. D a to rită a c e sto r p ro p rie tă ţi, ţelin a, în a fa ra im portanţei alim entare,
este re c o m a n d a tă în tr-u n m are n u m ăr de a fe cţiu n i, cum sunt: litiaza
urică, d iferite afe c ţiu n i b iliare, g u tă şi re u m atism , d ia b e t zah arat, stări dc
nerv o zitate, ed em e c a rd io re n ale , aste n ie p sih ic ă, fizică şi sexuală,
im p o ten ţă, c o lic ă n e fritic ă , a n o re x ie şi d ig estii d ificile, con v alescen ţă,
alb u m in u rie, su rm en aj, d em in ralizări, icter şi h ep atism , o bezitate, catar
b ro n şic, tra h e o b ro n şite cro n ice, d ife rite a fe cţiu n i p u lm o n are, induficienţă
su p raren ală, in su fic ie n ţă în lap te m atern , răg u şe ală, reten ţie u rinară, tuse,
astm b ro n şic, a rtro ză, rin ită a lerg ică, h ip e rte n siu n e a rterială, balonări,
cistite, su p ra p o n d e ra b ilita te etc.
Ţ e lin a c o n ţin e m u lt acid o x a lic (7 2 0 m g /l 00 g), m otiv pentru
care le e ste c o n tra in d ic a tă c e lo r afectaţi de litiază ox alică.
R ă d ă c in ile de ţe lin ă se p o t co n su m a cru d e, în salate de crudităţi,
în ain te de m esele p rin cip ale, sau fia rtă în cio rb e , ea fiind foarte digestă.
D e a sem en ea, d u p ă sco p u l te ra p e u tic u rm ărit, po ate ti fo lo sită şi sub
fo rm ă de suc, d eco ct, tin c tu ră sau vin to n ic. R ăd ăcin ile de ţelin ă, tăiate în
felio are, se p o t u sc a în cu p to r, păstra şi folosi iarna, la p rep ararea
cio rb elo r. C e lo r care nu su p o rtă fib re le g ro ase şi dure - li se reco m an d ă
să c o n su m e ţe lin ă ra să m ăru n t sau, şi m ai b ine, sub fo rm ă de suc.
VALERIAN A. SCHIPOR

S ucul p ro a sp ă t de ţeiin ă, din răd ăcin i şi din p a rte a a erian ă, se poate utilza
în stare pură, câte 150 g pe zi, în a in te de m ese, în cu re de 15-20 zile,
în d eo seb i p en tru slăb ire, o b o seală, în litiază u rinară, im potenţă,
tu b e rc u lo z ă , g u tă şi reu m atism , tu se, c a ta r şi ca ta r bronhie, apoi în
am estec cu suc de m o rco v i, suc de lăm âie sau în alte co m b in aţii. Sucul
d e ţe lin ă , în am estec cu su cu l de m o rco v i, p rev in e d e g e n e ra re a d iferitelo r
ţesu tu ri ale o rg an ism u lu i. E de re m a rc at şi asp ectu l c ă sucul de ţelină
c o n ţin e so d iu o rg an ic, d a to rită că ru ia calciu l se m en ţin e în soluţie
a lc a lin ă , p ân ă la e lim in a re a din corp , ev itâ n d u -se, astfel, d ep u n ere a lui
sub fo rm ă de calciu d e v a lo riz a t p rin fie rb e re sau p re lu crare, calciu care
în a c e a stă stare nu serv eşte la re fa c e re a c e lu lelo r, ci cree ază condiţii
p ro p ice p en tru in sta la re a arte rite lo r, d ia b e tu lu i, h em o ro izilo r, litiazelor
b iliare şi a c e lo r ren ale, etc. în o rg an ism , sodiul o rg an ic m enţine
flu id ita te a sân g elu i şi a lim fei, a ju tâ n d şi la b u n a d ig estie a alim en telo r
in g erate. In a c e st co n te x t, e u til de a ră ta t că sarea de bucătărie, co nţinând
c rista le an o rg a n ic e de sodiu, nu e c o m p le t so lu b ilă, m otiv pentru care
u tiliz a re a ei, în ex ces, p o ate d u ce la in sta larea varico zei venelor, la
în tă rire a a rte re lo r etc. în plus, so d iu l o rg a n ic p o ate a ju ta şi la elim in area
d in o rg a n ism a d ă u n ă to ru lu i b io x id de carbon. E de m enţionat, de
a sem en ea, c ă d eficitu l de so d iu o rg an ic are d re p t c o n se c in ţă ap ariţia unor
tu lb u ră ri în b u n a fu n c ţio n a re a b ro n h iilo r, situ a ţie ag rav ată, de altfel, şi
de fum ul de ţigară. D eficitu l in c rim in at c o n trib u ie şi la îm b ătrân irea
p re m a tu ră a fem eilo r. S ucul d e ţe lin ă e ste re c o m a n d a t şi în trata rea
afecţiu n ii pielii n u m ită v itilig o . în a c e st scop, se iau câte d o u ă linguri de
suc, cu o ju m ă ta te de o ră în a in te de m asa de prânz, tim p de 6-7 luni. în
rin ita a le rg ic ă se in d ică un d e c o c t de ţelin ă, din 30 g răd ăcin ă, la un litru
de apă. Se beau trei căni pe zi. Sucul din fru n ze de ţe lin ă disp u n e de o
re m a rc ab ilă reacţie alcalin ă, fiin d in d icat în d iab et, în d iferite afecţiuni
ale tu b u lu i dig estiv etc.
T in c tu ra de ţe lin ă se p rep ară, în părţi eg ale, din rădăcini tăia te în
felii, m a cerate 7-8 zile, în alco o l d ilu a t la 40°. Se ia câ te o lin guriţă de
d o u ă ori pe zi.
în scop alim en tar, fru n z e le de ţe lin ă , p ro asp ete sau uscate, sunt
un a p re c ia t co n d im en t. A ceste fru n z e p o t fi u tiliza te , intern sau ex tern, şi
la tra ta re a u n o r a fecţiu n i. A stfel, p en tru a c tiv iz a rea diu rezei, se poate

94
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

fo lo si un d e c o c t d in fru n ze de ţelin ă, p re p a ra t d in 30 fru n ze, la un litru de

apă. In fu z ia d in fru n ze de ţelin ă, b ă u tă d u p ă fie c a re m asă, stim ulează
d ig estia, fiin d b e n e fic ă şi în d isc h in e z ii biliare.
V a lo ro s e ste şi sucul din fru n ze d e ţe lin ă , e fic ie n t fiind îndeosebi
în p ro fila x ia o b ezităţii.
S ub fo rm ă d e c atap lasm e, cu fru n z e c ru d e sau fierte, băi locale
sau g arg ară cu d e c o c t din p la n tă în tre a g ă , cu suc cru d etc, ţe lin a poate fi
u tiliz a tă şi în tra ta re a c o n tu z iilo r, a d e g e ră tu rilo r şi a plăg ilo r, a u lcerelo r
şi u lc e ra ţiilo r, c a şi în d ife rite a fe c ţiu n i o c u la re şi b u cale etc.

95
VALERIAN A. SCHIPOR

U S T U R O IU L

D e la a c e a stă d e o se b it de im p o rta n tă leg u m ă, se u tiliz e a z ă bulbii

su b teran i şi fru n zele. U stu ro iu l e c o n sid e ra t alim e n t-m e d icam e n t,
d a to rită re c u n o sc u te lo r lui v irtu ţi sa n o g e n -te ra p e u tic e . El co n ţin e săruri
m in e ra le d e arsen , b ro m , iod, m an g an , p o tad siu , siliciu , sodiu, s u lf şi
zin c, p u ţin ă v ita m in ă C , p ro te in e şi g lu c id e, u le iu ri v o latile, su b stanţe
b a c te rio sta tic e, cu m ar fi a liic in a etc.
V a lo a re e n e rg e tic ă a u stu ro iu lu i este de c c a 95 c a l./1 0 0 g (d u p ă
unii au to ri aju n g e p â n ă la 138 c al./1 0 0 g ).
U stu ro iu l e to n ic şi fo rtifia n t al o rg a n ism u lu i, a n tiasm atic,
u ro litic, b a te rio sta tic , an tig u to s, sto m ah ic , d iu re tic , h ip o te n siv şi
a n tic o le ste ro le m ian t, a n tih e m o ra g ic , a n tid ia re ic , an tid e z in te ric, an tisep tic
in testin al şi p u lm o n ar, b a c te ric id , e x p e c to ra n t, ca rm in ativ , coleretic,
v erm ifu g , b ra d ic a rd iza n t, to n ic c a rd ia c şi v asc u la r, an tisp asm o tic,
a n tia rtritic , feb rifu g , a n tia te ro sc le ro tic , d im in u a n t al efo rtu lu i inim ii şi cu
a c ţiu n e fa v o ra b ilă a su p ra c irc u la ţie i p e rife ric e a sâ n g e lu i, stim u le n t al
a p e titu lu i şi to n ifia n t al sto m a c u lu i, stim u le n t al secreţie i biliare,
flu id iz a n t al sân g elu i etc.
în u z in tern , u stu ro iu l e ste in d ic a t în tr-u n n u m ă f m are de
a fe c ţiu n i, cum sunt: an o re x ie , v a ric e, a b cese p u lm o n a re , tu b ercu lo ză
p u lm o n a ră , d ifte rie , h em o ro izi, d ig e stie d ificilă , litiaz ă u rică. gu tă şi
re u m a tism , artrită, o lig u rie , h id o rp iz ie , d ia re e şi d iz e n te rie , tifo s, sen es-
c en ţă, b len o rag ie, h ip e rc o le ste ro le m ie şi a te ro sc le ro z ă , b ro n şită cronică,
g rip ă şi g u tu rai, rin ite , astm b ro n şic , in so m n ii, e n fize m p u lm o n ar, tuse
c o n v u lsiv ă, h em o rag ii in tern e, n e v ro ză c a rd ia că, a fe cţiu n i v asculare,
asten ie, sp asm e in te stin a le , h ip e rte n siu n e a rte ria lă , o b o se a lă cardică,
sp asm e v a sc u la re , tu lb u ră ri c irc u la to rii şi d e c irc u la ţie p eriferică,
c o m b a te re a lim b ricilo r, a ten iei şi o x iu rilo r, to n ifie re a sto m acu lu i,
b alo n ări, stim u la re a se c re ţie i b ilia re , slă b ic iu n e g en e ra lă , ato n ie
d ig estiv ă, o tră v ire n ic o tin ic ă , d iab et, c o n stip a ţie , ed e m e a le m em b relo r,
a ritm ie c a rd ia c ă, u n ele ta h ic a rd ii, îm b ă trâ n ire a ţe s u tu rilo r etc . U stu ro iu l
nu e ste re c o m a n d a t în d erm a to ze , g astrite h ip e ra c id e şi ulcer
g a stro d u o d e n a l, fe m e ilo r c a re a lă p te a z ă (a lte re a z ă g u stu l laptelui şi
p ro v o a c ă co lici la su g ari), în sin d ro a m e le p u lm o n a re c o n g estiv e (tu se cu

96
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

sânge, tu se seci şi p u tern ice, frig u ri). P en tru a fi m ai uşor suportat,

u stu ro iu l tre b u ie b ine m e ste c a t şi saliv at. E de p refera t ca usturoiul să fie
co n su m at în stare cru d ă, în tim p u l m e se lo r (1-3 căţei ziln ic) sau în salate,
d eco ctu ri, siro p , tin c tu ră , m a c e ra t la cald şi suc. C o n su m at seara (1-3
căţei), a sig u ră u n som n lin iştit, fiin d sub a c e astă form ă, şi un eficient
a n tia te ro sc lero tic , în d e o se b i p rev en tiv . M aceratu l re aliza t în 6-8 ore, din
24 căţei de u stu ro i zd ro b iţi, în tr-o ca n ă de ap ă sau de lapte fiert, în
am estec cu m iere, este eficace în c o m b a te rea p a raz iţilo r intestinali. în
acest scop, se b e a c â te o can ă de lich id filtra t, în fie ca re d im ineaţă, până
la e p u iz a re a c o m p le tă a p a ra z iţilo r. P re p a ra tu l re sp e c tiv e util şi în alte
afe c ţiu n ilo r in tern e d in c a te g o ria c e lo r e n u m e ra te m ai înainte.
T in c tu ra de u stu ro i se p re p a ră în p ro p o rţie de 50 g căţei de ustu­
roi, m ăru n ţit, la 2 5 0 g alco o l de 60-70°. A m estecu l respectiv se
m a c e re az ă tim p d e 10 zile, cu ag itare fre c v e n tă şi în final, se stoarce şi
filtrează. T in c tu ra astfel p re p a ra tă se fo lo se şte sub fo rm ă de picături (10-
15 p icătu ri pe zi, în d o u ă prize, în cu re d isco n tin u i de câte 15 zile),
serv in d ca an tise p tic , v a so d ila ta to r, h ip o ten siv , a n tia tero sclero tic şi
an tiasm atic.
P en tru c o m b a te re a tu sei şi a b ro n şitei cro n ice, se introduc într-un
p ah a r de 2 50 m l a p ă clo c o tită , 6 0 -8 0 g u stu ro i d at pe râ ză to are din m ate­
ria l p lastic, b in e p isat, cu e v ita re a co n tac tu lu i cu m etalele. Se
ad m in istre a z ă câte 8 - 1 0 ’ linguri pe zi. P en tru c o p ii, cantitatea şi
co n c e n tra ţia apei u stu ro ia te , su n t m ai red u se. S o lu ţia se prep ară zilnic şi
se ţin e în vas aco p erit.
P en tru d im in u a re a te n siu n ii a rte ria le, se reco m a n d ă a se bea, în
fiecare d im in eaţă, pe sto m acu l gol, câte un p a h a r de ap ă în care au fost
puşi la m acerat, p e ste n o ap te, 2-3 căţei de u stu ro i, fărâm iţaţi în prealabil,
în a celaşi scop, se p o ate fo lo si d e c o c t de u stu ro i sau suc de usturoi. T ot
cu d e c o c t de u stu ro i p o ate fi tra ta tă şi gripa, la fel c a şi usturoiul crud.
D eşi se a firm ă c ă u stu ro iu l are un im p act n efav o rab il în g astrite şi ulcere
gastrice, to tu şi el, c ru d (2-3 căţei, co n su m a ţi d im in e aţa , pe stom acul gol)
sau sub fo rm ă de d e c o c t (din 25 g de u stu ro i zd ro b it, la o can ă de apă),
este re c o m a n d a t şi în tra ta re a u lc e ru lu i g astric. E vident, se p o ate încerca.
V alo ro su l suc de ustu ro i, luat de trei ori pe zi, în câte o căn iţă cu
2-3 lin g u riţe de su c în a m estec cu apă, este util în afecţiu n i d u p ă cum
urm ează: gripă, fe b ră tifo id ă , d ifte rie , d ize n terie am o ebiană, diaree,

97
VALERIAN A. SCHIPOR

d ife rite a fe c ţiu n i p u lm o n a re şi ca rd ia c e, astm b ro n şic , efizem pulm onar,

c o lite de fe rm e n ta ţie, sin u zite in c ip ien te , tu se co n v u lsiv ă, varice,
h em o ro iz i, litia z ă u rin ară, ta b a g ism , b len o rag ie , an o re x ie, paraziţi
in testin ali etc. în h ip e rte n siu n e a rte ria lă şi în atero sc le ro ză , se p o ate
u tiliz a su c de u stu ro i în am estec, în p ărţi eg ale, cu alco o l de 40° din care
se iau câte 2-3 lin g u riţe pe zi, tim p de 10 zile pe lună. în astm u l b ronşic,
este in d ic at a se lu a c â te v a p ic ă tu ri de suc de u stu ro i, cu puţin zahăr, în
situ a ţiile de criză. în p ara z ito z e in te stin ale, se re co m a n d ă a se bea,
d im in eaţa, pe sto m acu l gol, 2 00 m l lapte cald, în a m e stec cu 20 m l suc
u stu ro i. T o t în tra ta re a astm u lu i b ro n şic , se m ai p o ate c o n su m a ap ă de
u stu ro i, c are are şi d aru l de a fi to n ic ă a sistem u lu i nervos.
P e n tru a d im in u a, în o a re c a re m ăsu ră, m irosul specific de
u stu ro i, se re c o m a n d ă m e ste c a re a în g u ră a 2-3 b o ab e de c a fe a sa u a
câ to rv a g rău n ţe de c h im io n , a u n u i fir de p ă tru n je l, a unui m ăr sau frunze
de ţe lin ă , m e ste c a te cin ci m in u te. L a a celaşi re z u lta t co n d u ce şi
c o n su m a re a c ă ţe ilo r de u stu ro i m ă ru n ţiţi şi a m e steca ţi cu ulei.
Se a firm ă c ă a c ţiu n e a a n tim ic ro b ia n ă a liicin ei c o n ţin u te de
u stu ro i e c o m p a ra b ilă cu ce a a p e n ic ilin e i, d a r cu sp ec tru d e acţiu n e m ult
m ai larg, e a p u tâ n d in h ib a d e z v o lta re a a 22 sp ecii d e m icro o rg an ism e
pato g en e. D a to rită v irtu ţilo r sa n o g e n -te ra p eu tic e de care disp u n e,
u stu ro iu l p o a te fi u tiliz a t cu su cces şi în tra ta re a a n u m ero a se afecţiu n i cu
c a ra c te r ex tern , cum a r fi: în ţe p ă tu ri de, in secte, o x iu rez ă, răni şi plăgi
in fectate, u lceraţii, d ife rite n ev ra lg ii, a b cese, b ă tă tu ri, negi etc. în aceste
situ aţii, de la ca z la caz, u stu ro iu l p o ate fi u tiliz a t în m od b en efic sub
d ife rite fo rm e şi m o d alităţi. A stfel, p e n tru tra ta re a răn ilo r, p lăg ilo r
in fectate, u lc e ra ţiilo r, b ă tă tu rilo r şi a n eg ilo r - se p o t fo lo si ca tap lasm e cu
u sturoi ras, su sţin u te cu p la stu ri ad eziv i, ap lic a te se a ra şi d im in ea ţa , tim p
de c c a 13 zile. P en tru d e z in fe c ta re a cănilor şi u lc e ra ţiilo r, se p o ate folosi
şi suc de u stu ro i în a m e ste c cu a lco o l. în ţe p ă tu rile d e in secte se tra te a z ă
p rin fre c a re a z o n e lo r a fe c ta te cu u stu ro i zd ro b it, d u p ă ce, în p re ala b il, în
c azu l în ţe p ă tu rilo r de alb in e şi v ie sp i, se ex tra g e acu l resp e ctiv . D u rerile
p ro v o c a te de c ariile d e n ta re p o r fi a te n u a te prin in tro d u c e re a de usturoi
z d ro b it în in trerio ru l acesto ra. în re u m atism şi artrită , se reco m an d ă
fre c ţio n a re a zo n e lo r d u re ro a se cu ulei c a m fo ra t în am estec cu usturoi
z d ro b it (d o u ă p ărţi ulei şi o p a rte u sturoi). O x iu ra z a p o ate fi tra ta tă şi
p rin b ăi lo cale sau clism e, cu so lu ţie filtra tă, re a liz a tă din 10 g ustu ro i la

98
 FRUCTELE Şl LEGUMELE lN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

300 m l ap ă. Se a firm ă c ă a p lic a t cu un u şo r m asaj p e c o lo a n a vertebrală,

u stu ro iu l p isa t re d ă fo rţa şi v ig o a re a o rg an ism u lu i d eb ilitat. P entru
ca lm a re a d u re rilo r d e d in ţi şi d e u rech i, se re c o m a n d ă in tro d u cerea în
urech i â u n u i căţel d e u stu ro i în fă şu ra t în tifo n su b ţire, p en tru a fi scos
m ai u şo r d u p ă utilizare.
VALERIAN A. SCHIPOR

V A R Z A R IR R

F ru n z e le de v arză co n ţin săru ri m in era le d e arsen, brom , clor,

fier, flu o r, iod m ag n eziu ,, n ich el, so diu, sulf, precu m şi m ult calciu,
c u p ru , m an g an şi p o tasiu . D u p ă unii au to ri, v a rza alb ă ar co n ţin e şi
selen iu , d isp u n â n d astfel de p ro p rie ta te de a red u c e riscul instalării
c a n c e ru lu i de co lo n şi de rect. D e a c e a stă p ro p rietate b en efic ă a r dispune
a tâ t v arza c ru d ă c â t şi c e a m u rată. D in tre v itam in e, v arza albă este
c re d ita tă cu cele din g ru p u l B ( B l , B2, B3, B 6, B8, şi B 9), ca şi to t în
c a n tită ţi nu p rea m ari, şi de v ita m in a K şi U (p ro te c to a re a traiectu lu i
d ig estiv ), p recu m şj de d estu l de m u ltă v ita m in a C. A c este v aloroase
fru n ze m ai c o n ţin p ro te in e , m u ltă clo ro filă, su b sta n ţă care are
p ro p rie ta te a de a fa v o riz a p ro d u c e re a h em o g lo b in e i. E de m en ţio n at şi
fap tu l că p rin p re g ă tire cu lin a ră , p recu m şi în p re z e n ţa aeru lu i, valo ro asa
v ita m in ă U se distru g e.
V a lo a re a e n e rg e tic ă m ed ie a v erzei alb e este de 30 calorii la 100
g ram e, d u p ă unii a u to ri-p u tâ n d aju n g e p ân ă la 54 calo rii la 100 gram e
p ro d u s. V a lo rile e n e rg e tic e ale v erzei alb e m u rate se situ ează în tre 15 şi
20 c a l./1 00 g.
D a to rită c o n ţin u tu lu i ei în v ita m in e K şi U , v a rza este ex trem de
v a lo ro a să p e n tru sto m ac şi p en tru intestin. D ar, cum tra ta re a term ică
d istru g e v ita m in a A , se re c o m a n d ă c a v arza să fie c o n su m a tă în stare
cru d ă, tă ia tă în felii su b ţiri şi în g lo b a tă în salate de c ru d ităţi, în p reparate
c u lin a re u şo are, sau fia rtă în ă b u şit, p recu m şi, de p re fe ra t, sub fo rm ă de
su c p ro asp ăt. V a rz a fia rtă în a p ă îşi p ie rd e o p arte din e le m e n tele pe care
le c o n ţin e în stare c ru d ă şi, în p lu s, de fa p t în m in u s, ea dev in e greu
d ig e stib ilă sau c h ia r in d ig estă şi, d eci, in ac c e p tab ilă pen tru unele per­
soane-, în tim p ' ce v a rz a în ă b u şită în tig a ie şi în d eo se b i ce a cru d ă e u şo r
to le ra tă de to a te o rg a n ism e le . Se re c o m a n d ă c a v a rz a c ru d ă să fie
c o n su m a tă la în cep u tu l m eselo r, c o n d im e n ta tă c u ulei de m ăslin e, cu sare
de m are, cu lăm âi sau cu o ţet, cu p ă tru n je l şi cu usturoi.
în uz intern, v a rz a cru d ă, c a ata re sau sub fo rm ă de suc, dispune
d e n u m e ro a se şi b e n e fic e p ro p rie tă ţi sa n o g e n -te ra p eu tic e , ea fiind
u ro litic ă , re m in e ra liz a n tă şi re c o n stitu ie n tă , d iu retică , an tih em o rag ică,
v erm ifu g ă, a n tise n e sc e n tă, d e z in fe c tan tă şi c ic a triz an tă digestiv,

100
 FRUCTELE Şl LEGUMELE TN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

stim u le n tă a d ig e stie i, a n tise p tic ă , a n tisc o rb u tic ă şi a n tian em ică, sedativă,

lax ativ ă, h ip o g lic e m ia n tă , re v ita liz a n tă şi g en eral re ec h ilib ran tă, u tilă în
b u n a fu n c ţio n a re a o rg a n ism u lu i, a n tira h itic ă , d ep u rativ ă , d ezinfectantă,
to n ifia n tă a ap a ra tu lu i re sp ira to r, a n tia te ro sc le ro tic ă etc. D ato rită acestor
b en e fic e p ro p rie tă ţi, v arza, c ru d ă sau cât m ai p u ţin tran sfo rm ată, precum
şi sucul re sp e c tiv , c ru d şi p ro a sp ă t, su n t u tile în nu m ero ase afecţiuni
in tern e, cu a r fi: a sc ita , c iro z a (4 0 0 g z iln ic , o ju m ă ta te c ru d ă şi o
ju m ă ta te fiartă), sa rc in ă , an em ie, a ste n ie , d ife rite infecţii intestinale,
p araziţi in te stin a li, litiaze, d iab et, a rtrită , a cn ee şi ec z e m ă, alcoolism ,
dureri m u scu lare, g u tă, reu m atism (tim p d e 10-20 zile, d e co n su m at câte
3 00 g d e v a rz ă p e .z i, d in c are 150 g în stare cru d ă, iar restul fiartă),
sen escen ţă, o b e z ita te , d ife tite afe c ţiu n i v a sc u la re , tran sp iraţie urât
m iro sito a re etc. P en tru c a lm a re a d u re rilo r de u lcer g astro d u o d en al şi de
gastrite, se re c o m a n d ă co n su m u l ziln ic a c â te 3 0 0 g v a rză cru d ă, tim p de
10 zile. S -a c o n sta ta t c ă riscul de c a n c e r p o ate fi red u s, în m are m ăsură,
prin c o n su m u l a b u n d e n t şi c o n sta n t de v arz ă cru d ă. T o t un consum
rid ic a t d e v arză c ru d ă se re c o m a n d ă în b o lile pu lm o n are, dato rită
co n ţin u tu lu i a p re c ia b il în s u lf al acestei legum e. V a rz a fiartă în d elu n g în
ap ă şi c o n su m a tă îm p re u n ă cu aceasta, e ste b e n e fic ă în d iaree, d izenterii,
d u reri g a stric e şi in testin ale. D eco ctu l de v arză (60 g varză, la 0,5-1 I de
ap ă, în a m e ste c cu 70 g m iere) serv eşte la tra ta re a a fe c ţiu n ilo r pectorale,
la to n ific a re a b ro n h iilo r etc. V a rz a acră, n esp ălată , c o n ţin e acid lactic,
fiin d d e z in fe c ta n tă a tra ie c tu lu i d ig estiv , stim u le n tă a d ig estiei şi cu efect
a n tid ia re ic . S ub a c e a stă form ă, a ju tă la d ig e stia c elu lo zei şi a grăsim ilor,
fiin d d estu l de d ig e stib ilă , d eşi n u se re c o m a n d ă a fi co n su m ată, ca atare,
în a p e ritiv e la c are se ad au g ă, în m o d e x a g erat, a n u m ite tocătu ri. Sucul
de v a rz ă m u rată (m o a re a ) în d o it cu a p ă şi în c ă lz it până la 38° C , e un
fo arte bun laxativ. Se co n su m ă trei p ah are pe zi:
C e a m ai v a lo ro a să u tiliz a re sa n o g e n -te ra p e u tic ă a verzei co n stă
în su cu l c ru d al a c e ste ia , suc care, av ân d g u st de hid ro g en sulfu rat, se
re c o m a n d ă a fi a so c ia t cu suc de m o rco v i şi cu c âte v a picături de suc de
lăm âie. A stfe l, su cu l d e v arză, c â te 1-2 p ah a re pe zi, în cu re de d u rate
v a ria b ile , este util în d ife rite afecţiu n i in terne, cum ar fi: anem ie, stări
d e p re siv e , d e m in e ra liz ări, litiază urică, n e rv o z ita te, o lig u rie, rahitism ,
g a strită h ip e ra c id ă , u lc e r g a stric şi u lc er d u o d en a l, astm , ciro ză
(îm p re u n ă cu v a rz ă c ru d ă şi în ă b u şită ), co lite u lcero ase, o boseală,

101
VALERIAN A. SCHIPOR

e n te rite , b ro n ş ită cro n ic ă , n e frită , p le u re zii şi p le u rite, a d en ite , diabet,

a lco o lism , sco rb u t, se n e sc e n ţă , c a ta re , d isp e p sii h e p a to b iliare , o x iu ri şi
lim b rici, a fo n ie (g a rg a ră cu suc şi co n su m în a m e ste c cu m iere) etc. In
u lc e r g a stro d u o d e n a l, se re c o m a n d ă a se b ea câ te o ju m ă ta te de pahar de
su c de v arză, de 3-4 ori p e zi, cu 4 0 -5 0 m in u te în a in te de m ase. C ura
d u re a z ă c c a tre i să p tăm ân i şi se face m ai ales, p rim ă v ara şi toam na,
în a in te de a în c e p e d u rerile. D o za fra c ţio n a tă de un p a h a r de suc de varză
pe zi, lu a tă în a in te de m ese, p o ate a d u ce şi o ra p id ă am elio rare a stării
g en erale, o c re şte re a v ita lită ţii o rg an ism u lu i, c a şi a te n u a re a sau
d isp a riţia tu lb u ră rilo r in te stin a le , u rin are şi re sp irato rii etc. S ucul de
v a rz ă se p o a te c o n su m a im ed iat d u p ă e x tra g e re, d ar şi ulterior, el
p u tâ n d u -se p ăstra, în frig id e r, p â n ă la 2 4 ore. -
Şi în uz ex tern , fru n z e le de v arz ă au un n u m ă r im p resio n an t de
u tilizări , cu m a r fi: n e v ra lg ii d ife rite , sin u zite , insom nii, artrită,
lu m b ag u o şi sciatică, ce fa le e, d ife rite plăgi şi tu m o ri, h em o ro izi, arsuri,
co n tu zii, c ră p ă tu ri, d e g e ră tu ri, răn i, ulcere v a ric o ase, acn ee şi unele
eczem e, Z o n a Z o ster, catare, seb o ree, în ţe p ă tu ri de in secte, m uşcături de
a n im ale, fu ru n c u le şi fleg m o an e, p a n ariţiu , ab cese, ad en ite, fleb ită .şi
v arice, ed em e, arte rită , an g in e d ife rite , larin g ită, en to rse, an trax , necroze,
c a n g ren e, c o lic i n e fritic e , m e trită , m en stre d u re ro a se , d izen terii, dureri
g a stric e şi in testin ale, p aralizii p a rţia le, îm b ă trâ n ire a ten u lu i (m ăşti de
în fru m u se ţa re ) etc. In m a jo rita te a s itu a ţiilo r e n u m e ra te , fru n zele de
v arză, in ten s c o lo ra te şi p ro asp ete, c ă ro ra li se în d e p ă rte a ză , în p realabil
n e rv u rile m ai g ro ase, d u p ă care se striv esc cu un su c ito r sau o sticlă
c ilin d ric ă , p â n ă cân d a p are pe su p ra fa ţa lor, câte 1 sau 2-3 (4 ) bucăţi
su p rap u se, se a p lic ă cald e, d ire c t pe p iele, pe z o n e le afec ta te, de la ca z la
caz, a c o p e rite cu p ân ză d e b u m b ac sau de lân ă şi su sţin u te lejer cu un
p a n sa m e n t sau cu un p ro so p , sc h im b a te la 8-10 o re, p â n ă la am e lio rarea
a fe c ţiu n ilo r tratate. în a fe c ţiu n ile e n u m era te , se p o t fo lo si şi fru n z e de
v a rz ă m a cerate în a p ă b o ric ă sau în a p ă cu suc de lăm âie. P entru tratatrea
u lc e re lo r v arico ase, sc h im b a re a fru n z e lo r de v a rz ă se po ate face la
in te rv a le d e p â n ă la 2 4 ore. P e n tru tra ta ra p lă g ilo r fo arte sensibile,
fru n z e le de v a rz ă se in tro d u c, în p re a la b il, 1-2 m in u te, în ap ă clo cotită. în
in so m n ii, se a p lic ă 3-4 fru n z e de v arză, pe ce afă sau pe gam be, în ain te de
cu lcare. P en tru tra ta re a a cn eei, se re c o m a n d ă lo ţio n ări cu suc pro asp ăt de
v arză, d u p ă ce în p re a la b il au fo st a p lica te, fac u lta tiv , şi fru n ze de varză.

102
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

T ratam en tu l d iareei şi a d iz e n te rie i, cu d e c o c t de v arză, se poate

co m p le ta p rin a p lic a re a de fru n ze pe a b d o m en şi in re g iu n ea ficatului.
D u p ă cum rezu ltă din c e le re la ta te m ai în ain te, destul de banala
v arză are o d e o se b ită v alo are a lim e n ta ră şi, în plus, e un adevărat
p an aceu u n iv ersal, e a fiin d d e o se b it de b e n e fic ă în tra ta re a unui num ăr
im p resio n an t de afecţiu n i.
M ai p u ţin c u n o sc u tă şi u tiliz a ţă în a lim e n ta ţie d e câ t varza albă
este în d eo seb i v arza de fru n ze, d a r şi v a rza ro şie şi cea de B ruxelles.
D intre aceste sp ecii de v arză, c ea m ai v a lo ro a să este varza de frunze, aşa
d u p ă cum rezu ltă şi din situ aţia c o m p a ra tiv ă, în rap o rt cu v arza albă
com ună.

Conţinut trofic U.M. Varza Varza albă Diferenţe de

de frunze continut
proteine g% 6.0 1,5 4,5
lipide g% 0.8 0,2 0,6
glucide R% 9,0 5,0 4,0
calciu mg/lOOg 249 40 209
fier " 2,7 0,5 2,2
fosfor " 93 30 63
potasiu " 378 233 145
v itam ina A U.I. 10000' 130 9870
vitam ina B 1 mg/lOOg 0,16 0.05 o .n
v itam ina B2 " 0,26 0,05 0,21
II 1.8
v itam in a B3 2,1 0,3
li
v itam ina C 186 48 138
V aloare energetică c a lo rii/l00 g 53 30 23

103
VALERIAN A. SCHIPOR

SU RS€ S U P U M € N T R R € D€ R LIM € N T €
D€ P R O V € N I€ N Ti R V C G C T R LR

In a lim e n ta ţie , în a fa ra fru c te lo r şi a le g u m elo r cu n o sc u te şi

u tilizate în m o d cu ren t, cu ltiv a te în a c e st sco p sau sp o n tan e, m ai ex istă şi
se pot fo lo si în c ă un n u m ă r im p re sio n an t de p lan te sălb atice, care nu
n e c e sită nici m u n c ă p en tru a fi p ro d u se şi nici c h e ltu ie li b ăneşti pentru a
p u te a fi p ro cu rate. A stfel, de ex e m p lu , şi în flo ra ţării n o astre v eg etează
sp o n tan sute de specii de p la n te e rb a c e e, d in care, d in păcate, nici m ăcar
v reo zece n u se fo lo se sc în a lim e n ta ţie , cel p u ţin în can tită ţi notabile. D in
a se m e n e a p la n te să lb a tic e , p rin tre m u lte altele, d e o se b it d e valo ro ase
su n t şi u rm ăto arele: lo b o d a (de u tiliz a t în cio rb e); u rz ic ile (care co n ţin
m u ltă v ita m in a K şi c ca 150m g /1 0 0 g v ita m in a C. A c e stea du p ă recoltare,
cu m ăn u şi, se p o t ţin e 1-2 zile în frig id e r, se spală, o p e ra ţie d u p ă care nu
m ai în ţeap ă, se ta ie şi se fo lo se sc în sa late şi în c io rb e ); fru n zele de
p a tla g in ă (su n t b o g ate în p ro v ita m in a A şi în alte v itam in e, putân d u -se
u sca şi fo lo si, iarna, în to c m a i c a o ric a re v e rd e aţă ); fru n zele de zm eur
(b o g ate în p o tasiu - p ân ă la 2 0 0 m g/lO O g, în c o b alt, m ag n eziu şi m angan,
zinc, în m u lte v ita m in e etc. Se p o a te re c o lta p â n ă to a m n a şi fo lo si sub
fo rm ă de in fu zie) etc. T o t în sco p a lim e n tar, su n t d e o se b it de utile şi
fru n z e le de m e steacăn c a şi c e le d e c o a c ă z n eg ru , fru n ze care conţin
săru ri m in e ra le de fier, fo sfo r, m ag n e z iu şi m angan şi m ulte vitam ine,
p u tâ n d u -se folo si în c e a iu ri, c io rb e , în g u stări p ican te, îm p reu n ă cu
u stu ro i şi b râ n z ă de v aci.) M ai p o t fi fo lo site şi fru n ze le de gălb en ele, de
p o ja rn iţă , p o d b al, trifo i ro şu , v iţă de v ie, de p ăp ăd ie, sfec lă roşie, de
m o rco v i şi de rid ich i, de m ăceş şi de tei. A se m e n e a p ro d u se alim entare,
n ep re v ă z u te, v a lo ro a se şi g ratu ite, a r tre b u i u tiliz ate , d in ce în ce mai
m ult, în d ife rite le p re p a ra te c u lin a re , cu p re p o n d e re n ţă veg etală, cum a r :
sa la te le , a p e ritiv e , ta rtin e , g u stări, su p e şi b o rşu ri, cio rb e, papare,
te rc iu ri, co n d im en te d u lc i, d u lc e a ţă , c io c o la tă d e am este c, co m p o tu ri şi
b ă u tu ri d in p o ja rn iţă , u rzici, m u şeţel, fru n z e de zm eu r, lobodă, g ălbenele,
fru c te le d e m ăceş etc. T o a te a c e ste v e g e ta le sălb a tice , se p o t folosi
sin g u re, sau cu şi m ai m are fo lo s, în p re u n ă cu d ife rite legum e, fructe,
lapte şi p ro d u se lactate, ca rn e şi p ro d u se din c arn e , ce re ale, ouă, ulei,
p âin e, sare, a p ă etc.

104
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

E v id en t că, din m o tiv e lesn e de sesiza t, asem en ea produse

tre b u ie sc p ro c u ra te n um ai din lo cu ri n e p o lu a te. In lista a ce sto r p ro d u se
poate fi in c lu să şi ştev ia, ale cărei fru n ze co n ţin g lu co ză, v itam in a C, fier
şi fo sfo r, tan in şi acid o x alic etc. în a rta c u lin a ră , frunzele de ştevie pot
în lo cu i sp an acu l, iar în scop sa n o g e n -te ra p eu tic , sub fo rm ă de d ecoct, se
re co m an d ă în an em ii, c o n stip a ţii, afe c ţiu n i ale fic atu lu i, în astenii de
p rim ăv ară, în h id ro p iz ii etc. D a to rită c o n ţin u tu lu i ei în acid o x alic ştevia
nu le e ste in d icată c e lo r afectaţi de litia z ă o x alică.
F aţă d e p ro d u se le v eg etale c ita te a n te rio r, m ai v alo ro asă este
lucern a, c are c o n ţin e can tităţi a p re c ia b ile de v itam in e A, B6, D, E, P şi
U ; ap o i c alciu şi fo sfo r; en zim e , o p t v ita m in e e se n ţia le etc.
VALERIAN A. SCHIPOR

T R B € L C O M P A R A T IV P R IV IN D C O N Ţ IN U T U R IL E Î N PR IN C IP II
N U T R IT IV E R L€ U N O R P R O D U S E R U M E N T A A E D€ O A I G I N E
V EG ETA LĂ
(la 100 grame produs comestibil)

C onfinut în U.M. mere portocale cartofi morcovi roşii varză albă varză migdale
troflne fierţi cruzi crude crudă m urată uscate
albă
p roteine g% 0,3 0,8 2,0 1,5 1.1 1,5 0,8 18,0
glucide g% 13,0 9,0 16,7 8,8 4,3 5,0 0,9 18,0
calciu mg/lOOg 7,0 35 13,0 30,0 13,0 40,0 50,0 240,0
11
fier 0,5 0,4 0,9 0,7 0,5 0,5 1,3 4,5
fosfor II
10 20 60 25 26 30 34 470
li
m agneziu 5 13 20 38 20 16 17 X
ii
potasiu 120 200 570 290 285 233 X 800
v itam ina A U .l. 90 150 40 3 350 1000 130 X _
v ita m in a B l m g 1 m ,__ 0,04 0,06 0,10 0,05 0,04 0,05 . 0,02 -
v itam ina B2 " 0,04 0,04 0,05 0,05 0,04 0,05 0,02
v itam ina B3 " 0,1 0,3 1,0 0,8 0,5 0,3 0,4 3,7
v itam ina C II
10 50 25 6 25 48 20 1,0
V alori calorii 65 40 81 40 22 30 10 600
energetice
x = valori nespecificate

C O N Ţ IN U T U L M E D IU Î N PR IN C IP II R LIM € N T R R € D E B A Z Ă R
F R U C T E L O R Şl R L E G U M E L O A

Fructe şi legume Proteine Lipide Glucide Valori energetice

;g /io o g (,8:% ) (8%) (cal./lOOg)
afine de pădure 0,7 0,6 6,0 62
agrişe 0,6 0,4 8,0 48
alune 12,7 61,0 18,0 671
arahide 30,6 46,1 12.2 500
ardei gras verde 1,2 0,2 4,8 22
banane 1,3 0,4 24,0 94
caise 1,0 0.1 11.0 50
cartofi fierţi 2,0 0,1 16.7 81
castane com estibile '3 ,4 1,9 45.6 213
castraveţi 0,8 0,1 3,0 13
căpşuni 0,8 0,6 8,1 37
fructe de cătină albă 1,2 9,0 8.0 103 *

106
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

ceap ă uscată 1,4 0.2 9,0 45

ceapă verde 1,2 o .: a 5,8 35
cireşe 1,0 0,5 14,0 80
ciuperci proaspete 5,0 0,5 2.5 45
coacăze neagră 0,9 0,2 12,0 54
coacăze roşii 0,7 0,6 7,0 50
conopidă 2,4 0,2 4,9 25
fasole uscată 22,0 1,5 62.0 340
fasole verde 2,0 0,2 6,3 35
fragi 0,4 0,4 9,0 66
putui 0,3 0 14.1 52
hrean 2,2 0,2 17,2 40
lămâi 0,8 0,7 7,0 40
linte 25,0 1,9 52.0 365
m andarine 0,8 0,3 10,9 44
m azăre uscată 21,5 / 1.9 53 323
m ăceşe proaspete 4.1 1,2 21.8 127
m ăsline 20,0 35,0 7,2 437
m ere proaspete 0,3 0,4 13,0 65
m erişoare 0,7 0,7 11.6 67
m igdale 18,6 54,1 19.6 595
m orcovi 1,5 0,3 8.8 40
m iez de nuci 15,0 63,0 14.0 670
frunze de păpădie 2,7 0,3 . 8.8 44
frunze de pătrunjel 3,6 0,7 6,6 44
m ure proaspete 1,2 1.1 11,9 56
pepene galben 0,8 0,1 13,5 54
pepene verde 0,5 0,2 6,9 28
pere proaspete 0,6 0,5 13,0 60
piersici 0,9 0,1 12,0 56
portocale 0,8 0,2 9,0 40
praz 2,3 0,4 9.9 50
pru n e proaspete 0,6 0,1 15.0 75
ridiche neagră 1,0 0,1 3,0 25
ridiche roză 0,6 0,1 3,8 18
roşii (tom ate) 1,1 0,3 4,3 22
salată verde l .l 0,3 2,9 18
sfeclă roşie 1,6 0,1 9,0 40
fă in ă de soia 39,0 19,0 26,0 460
spanac 2,2 0,3 3.9 25
stafide 2,3 0,5 71.2 268
struguri 0,8 ... :.LL_ 16,0 90

107
" T

VALERIAN A. SCHIPOR

telină 1,7 0,3 9,0 40

urzici 7,9 0,7 ' 7.1 68
usturoi 6,0 0,2 25.0 95
varză alb ă crudă 1,5 0,2 5,0 30
varză alb ă m urată 1,1 0,2 3,4 25
vinete 1,3 0,2 4,8 27
vişine 1,0 0,5 11,0 65
zm eură 1,4 0,3 10,0 67

CONŢINUTUL ÎN UNELE VITAMINE

AL FRUCTELOR Şl LEGUMELOR
(în miligrame la 100 grame produs comestibil)

Fructe şi legume A Bl B2 B3 c
U.I mg/lOOg
0 1 2 3 4 5
afine 475 0,03 0,05 0,05 14
agrişe 56 0,18 0,10 X 30
ardei gras verde 420 0,08 0,08 0,50 135
caise 2750 0,03 0.04 0,60 10
cartofi fierţi 40 0,11 0,05 1,10 25
cătină albă 4000 0,20 0,05 X 375
ceapă uscată 40 0,03 0,04 0^20 9
ceapă verde 2000 0,05 0,05 0.40 40
cireşe 110 0,05 0,06 0.40 8
coacăze neagră 230 0,06 0.06 0,30 175
coacăze roşii 120 0,02 0,02 0,10 40
fasole uscată 830 0,50 0,40 3,40 20
fasole verde 600 0,08 0,11 0,50 20
hrean 7 0,05 0,05 0,30 100
lămâi 110 0,05 0,03 0,30 50
linte 50 0,45 0,25 2,00 X

m azăre uscată 120 0,70 0,02 3,00 1

m ăceşe 2500 0,03 0,02 X 800
m ere proaspete 90 0,04 0,04 0,10 10
m orcovi 3350 0,05 0,05 0,80 6
m iez de nuci 30 0,35 0,15 1,00 10
frunze de pătrunjel 8500 0,10 0,20 1,00 130
pere proaspete 20 0,04 0,10 0,30 40

108
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

piersici 1000 0.03 0,05 1.00 8

p ortocale 150 0.06 0.04 0,30 50
praz 40 0,05 0,06 0.30 30
p ru n e proaspete 250 0.04 0,05 1,00 4
ridiche neagră 30 0,05 0.02 0,30 25
ridiche roză 30 0,05 0,04 0,20 15
roşii (tom ate) 1000 0,04 0,04 0,50 25
salată verde 1200 0,05 0,05 0,30 20
sfeclă roşie 6 0,04 0.05 0,50 15
tain ă de soia 50 0,75 0,30 2,00 X

spanac 2000 0,05 0,20 0.60 55

struguri 100 0,04 0 ,10 0,40 3
ţelină 7 0.05 0,05 0,70 10
varză albă 130 0,05 0.05 0,30 48
vişine 1000 0,05 0,03 0,20 10
zm eură 130 0,03 0,04 0.50 30
VALERIAN A. SCHIPOR

CONŢINUTUL ÎN VITRMINC
AL UNOR FRUCTC SI
f L€GUM€

VITAMINA B5

drojdia de bere 16m g/100g

drojdia de pâine 4,5 "
mazărea uscată 2,1 "
faină de soia 1,6

VITAMINA B6

drojdie de bere uscată 6,5 mg/l 00 g

fasolea uscată, faina de soia 0,9 "
ceapa uscată 0,5 "
mazărea uscată 0,4 "
perele, portocalele, salata verde,
spanacul, varza albă 0,3 "

cartofii, piersicile 0,2 "

bananele 0,1 "
majoritatea fructelor şi legumelor 0,1-0,2 "

VITAMINA B8

făină de soia 60 m g/100 g

mazărea uscată 19 "
majoritatea fructelor şi legumelor 0,1-2 "

VITAMINA B9

drojdie de pâine \ 550 m g/100g

frunze de pătrunjel 110
spanacul 48
ciupercile proaspete 40 "
ceapa uscată 32 "
ceapa verde, mazărea verde 20 "

110
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

VITAMINA E

uleiul de soia 100 m g/100 g

uleiul de seminţe de floarea soarelui 62 "
seminţe de floarea soarelui 44 "
seminţe de dovleac 32
fructe decătină albă 16
castane comestibile 8
alune 6
boabe de mazăre verde 5
salată verde 4
cartofii prăjiţi, spanacul, ţelina 2,3
varza albă 1

VITAMINA F

cătină albă 8 m g/100 g

VITAMINA K1

conopida 4 m g /1 0 0 g
varza albă 3,5

VITAMINA P

afinele 1500 m g/100g

coacăzele negre 400
zmeura 300
căpşunii 200
strugurii negri 100
VALERIAN A. SCHIPOR

CONŢINUTUL FRUCTELOR Şl LEGUMELOR

ÎN UNELE SRRURI MINERALE
- în miligrame la 100 grame produs comestibil - (m g /l00 g)

Fructe şi legume calciu fier fosfor potasiu

« «L _ (Fe) - - n (K)
0 1 2 3 4
afine 10 0,7 10 85
agrişe 30 0,6 30 150
ardei gras verde 9 0,7 20 210
caise 22 0 .5 20 320
cartofi 13 0,9 60 570
cătină albă 212 14.0 198 165
căpşuni 25 0,8 30 160
ceapă uscată 30 0,5 40 157
ceap ă verde 50 1,0 36 230
cireşe 15 0.5 20 280
ciuperci proaspete X 10,0 X 520
coacăze neagră 50 1,3 40 320
coacăze roşii 35 0,9 25 275
fasole uscată 135 6,0 450 1200
fasole verde 50 0,8 40 130
hrean 55 0,7 35 295
lăm âi 35 0,5 15 170
linte 75 6,9 410 810
m azăre uscată 50 5.0 300 915
m ăceşe 63 3,7 30 220
m ere 7 0,5 10 120
m igdale 240 4,5 470 800
m orcovi 30 0,7 25 290
m iez de nuci 80 2.5 400 600
frunze de pătrunjel 200 6,0 66 727
pere ' 13 0,3 18 130
piersici 7 0,8 26 260
portocale 35 0,4 20 200
praz 50 0,8 30 347
p rune proaspete 20 0,5 18 300
ridiche neagră 30 0.8 20 250

112
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

ridiche roză 25 0,7 20 . 160

roşii (tom ate) 13 0,5 26 285
salată verde 35 0,7 25 150
sfeclă roşie 20 0,7 34 260
tain ă de soia 195 12.0 555* 1870
spanac 87 4,5 35 460
struguri 18 0,5 25 300
telinâ 50 0,4 60 ' 235
varză albă 40 0,5 30 233
vişine . 23 0,8 25 290
zm eură 35 1,1 45 200

113
VALERIAN A. SCH1P0R

CONŢINUTUL ÎN SĂRURI MIN€RRL€

RL UNOR FRUCT€ SI
f L€GUM€

CLOR
»

b an an e 100 m g /l OOg
carto fi 80 "
m iez de n u c 30 "
m ăceşe 23 "
z m e u ră 22
a g rişe, căp şu n i, c o căze n eg re 15 "
frag i 12
alu n e, c a sta n e c o m e stib ile , co a c ă ze roşii 10 "
afin e 6
lăm âi 5
m ure 4
cireşe, m ere, p iersici, p o rto c a le 3
caise, p ere 2
p ru n e, v işin e 1,5
stru g u ri 1

CUPRU

c o a c ă ze n eg re l,5 0 m g /1 0 0 g
a fin e 1,38
m ig d ale u scate, m iez de nuci 1,00
z m e u ră 0,96 "
alu n e 0,90
m u re 0,89
ca sta n e co m e stib ile 0,35
lăm âi 0,26
b an an e 0,22
fru cte de c ă tin ă alb ă 0,17
p ere 0,16

114
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

căp şu n i, cireşe, c o acăze roşii, fragi 0,13 "

agrişe, caise, m ere 0,12 "
stru g u ri 0,09 "
pru n e 0,08 "
, p iersici 0,05 ",
p o rto cale • 0,04 "

IOD

c arto fi, legum e d ife rite lO m cg/lO O g

fru cte c o m e stib ile de la d iferiţi arb u şti 5 "

MAGNEZIU

alu n e 150 mg/lOOg

m iez de nuci 132 "
m azăre-u scată 107 "
faso le u sc a tă 103 "
sco ru şe 54 "*
c astan e co m e stib ile 40 "
m orcovi 38 "
sp an ac 37 "
ban an e 35 "
m ăceşe 34 "
z m eu ră 30 "
carto fi, ro şii, v in ete 20 "
fru cte de c ătin ă alb ă 18 "
v arză alb ă m u rată, c o acăze negre 17 "
m ure, v arză alb ă 16 "
a g rişe, c ireşe, co a c ă ze ro şii 15 "
stru g u ri 1 4 "
c ăp şu n i, frag i, lăm âi, p o rto cale 13 "
caise, p ere, p ru n e 10 "
p iersici 8 "
VALERIAN A. SCHIPOR

afin e 6 "
m ere 5 "

MANGAN

fru cte de c ă tin ă alb ă 4 ,3 2 m g /1 0 0 g

- afin e 3,00
zm e u ră 2 ,80 "
u stu ro i 1,30 "
m ure 1,20
p iersici 0,66 "
sp an ac 0,60 "
stru g u ri 0,08
frag i, pere 0,06 "
m ere 0,04
ciu p erci p ro a sp e te , p o rto c a le 0,03 "

S O D IU

v arză de fru n z e 75 m g /l OOg

rid ich e roză, spanac 71 "
sfe c lă ro şie, in clu siv fru n z e le 60 "
ţe lin ă 55 "
m orcovi 47 "
fru n ze de p ătru n jel - 45 "
m azăre u sc a tă 35 "
ca rto fi, v arză ro şie 26 "
castan e co m estib ile, fa so le u scată, v a rz ă alb ă 20 "
rid ich e n e a g ră 18 "
v arză de B ru x e lle s 14 "
ardei g ras v erd e, c o n o p id ă 13 "
ceap ă u sc a tă 10 "
sa la tă v erd e 9 "
co a c ă ze roşii 8 "

116
 FRUCTELE Şl LEGUMELE IN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

ag rişe 6
m ăceşe, p ra z 5
m iez de nuci „ 4
fru cte de c ă tin ă albă, m ure, ro şii, c o a c ă ze n eg re 3
alu n e, căp şu n i, fragi , 2

SULF

alune 198 m g /l 00 g
m iez de nuci 170 " '
ca sta n e co m e stib ile 68 "

carto fi 30 "
span ac 29 "
co acăze roşii 20 "

zm eu ră 18 "
m u re. 17 "
c o acăze n egre 16 "
agrişe 15 "
fragi 14 "
b anane, căp şu n i 12 "

afin e 11 "
p o rto cale 10 "
cireşe, struguri 9 "
lăm âi 8 "
p iersici 7 "■
caise, m ure, prune 6 "
pere 4 "

ZINC

agrişe, co a c ă ze neg re, co a c ă ze roşii 3,5 mg/lOOg

zm eu ră 3,0 "
sp an ac 0,45 "
carto fi 0,36 "

11 7
VALERIAN A. SCHIPOR

CONŢINUTUL ÎN FIBR€ RllM€NTflR€

RL UNOR FRUCTC SIi L€GUM€
- m g /l 00 g p ro d u s c o m estib il -

carto fi p răjiţi 11,9 m g /l OOg

arah id e 9,3 "
p e re -c o a ja 8,6 "
m azăre v erd e 7,75 "
m iez de nuci 7,73 "
faso le b o ab e - în c o n serv e 7,27 "
m azăre v e rd e - în c o n serv e 6,28 "
p ă stâ rn a c crud 4,9 0 "
m e re -c o aja , m o rco v i fierţi 3 ,70 "
faso le fia rtă 3,35 "
v a rz ă fia rtă 2,83 "
p e re -p u lp a 2 ,44 " v
p iersici 2,28 "
c ăp şu n i, c e a p ă cru d ă 2 ,12 "
m ăr integ ral 2 ,00 "
b an an e 1,75 "
sa la tă v erd e • 1,53 "
p rune 1,52 "
m ere - p u lp a 1,42 "
ro şii (to m ate) 1,40 "
p o rto c a le 1,29 "
v işin e . 1,24 "

F o arte b o g ate în fib re a lim e n ta re sunt tă râ ţe le de grâu (44

m g/lO O g). P â in e a in te g ra lă c o n ţin e 8,50 m g/lO O g fib re alim en tare, cea
in te rm e d ia ră - 5,1 lm g/lO O g, iar ce a alb ă - 2 ,7 2 m g /l OOg.
N e c e sa ru l ziln ic de fib re a lim e n ta re este de 2 0 -3 Og, în raport
d ire c t p ro p o rţio n a l cu ap o rtu l calo ric. D e p ăşire a ace stu i a p o rt de fibre
(p e ste 5 0 g /2 4 h ), poate p ro d u ce e lim in a re a u n o r v itam in e şi săruri
m in erale.

118
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

D in tre b e n e fic ilc fu n cţii ale fib re lo r a lim e n ta re le enum erăm pe

urm ăto arele: p re v e n ire a şi a m e lio ra rea c o n stip a ţie i; p rev e n irea instalării
o b ezităţii, a h e m o ro iz ilo r şi a v aricelo r; re d u c e rea to x ic ită ţii unor
m ed icam en te; sc ă d e re a cu c c a 15% a c o le ste ro lu lu i sanguin; elim in a re a
din org an ism a unei părţi din su rp lu su l de g răsim i; p rev e n irea instalării
d iab etu lu i zah arat; scăd erea incid en ţei in stalării ca rd io p a tiei ischem ice, a
can ceru lu i, a can ceru lu i de co lo n , a cariei d e n ta re şi a litiazei b ilia re etc.

\
VALERIAN A. SCHIPOR

SUCURILC DIN FRUCT€ SI

r
l€GUM €

S u cu rile d in fru cte şi din leg u m e au în c o m p o z iţia lor 80-90 %

ap ă, 4 ,8 % g lu c id e cu m o le c u la m ic ă (g lu co za, z ah aro z a şi lev uloza d irect
a sim ila b ilă ); apoi e n zim e, d ife riţi acizi org an ici şi v ita m in e etc, după
p ro d u se le b ru te d in c are p ro v in . D a to rită c o ţin u tu lu i lor, m ajo ritatea
s u c u rilo r din fru cte şi leg u m e d isp u n de o a c c e n tu a tă acţiu n e alcanizantă,
c o n stitu in d p en tru o rg an ism şi o im p o rtan tă su rsă de en e rg ie vitală. De
altfel, su cu rile p ro a sp e te şi cru d e re p re z in tă id elalu l u tilizării, în scopuri
sa n o g e n -te ra p eu tic e , a v e g e ta le lo r a lim e n ta r e ,. d e o arec e lichidele
re sp e c tiv e su n t d ig erate şi a sim ila te în tr-o şi m ai m are p ro p o rţie şi în tr-u n
tim p m u lt m ai sc u rt (1 5 -2 0 m in u te, d e c â t fru c te le şi legum ele din care
su n t ex tra se , p ro d u se care, în plu s, d a to rită fib re lo r celu lo zice pe care le
co n ţin pot u n eo ri în g re u n a a c tiv ita te a a p a ra tu lu i d igestiv. D atorită
ab se n ţe i din ele a fib re lo r c e lu lo z ic e, su c u rile d in fru cte şi legum e sunt
fo arte b in e to le ra te c h ia r şi de o rg a n ism e le c e le m ai sen sib ile. P rezenţa în
su cu ri a să ru rilo r de p o tasiu , în c a n tită ţi de 5-6 ori m ai m ari d ecât cele de
so d iu , le c o n fe ră a c e sto ra p ro p rie tă ţi d eo se b ite , co n trib u in d la
a m e lio ra rea e c h ilib ru lu i a c id o b a z ic şi fav o rizâ n d elim in are a sodiului
a fla t în ex ces. T o to d a tă , su c u rile au a c ţiu n e a n tito x ic ă şi de p ro tecţie a
sp lin ei, a fic a tu lu i şi a rin ic h ilo r. In o b ezitate, d a to rită apo rtu lu i redus de
c a lo rii, su c u rile pot p re în tâ m p in a d e p u n e rile de grăsim i şi favoriza
d im in a re a c a n tită ţilo r a fla te în ex ces. S u cu rile p o t fi introduse, fară
riscu ri, în a lim e n ta ţiu a co p iilo r, a d u lţilo r şi b ătrân ilo r, fiind reco m andate
şi în d ie te le tu tu ro r c a te g o riilo r d e-b o ln av i. L a copii şi sugari, consum ul
de su cu ri are o d e o se b ită im p o rtan ţă, a tît c o n ţin u tu l lor în v itam in e, cât şi
a celu i în săru ri de fier. S u cu rile d in fru cte şi legum e le su n t fo lo sito are
în d e o se b i c e lo r care su fe ră de g astrite, u lce re g a stro d u o d e n ale şi
e n te ro c o lite , o b ezitate, a te ro sle ro z ă, d isp id ilem ie, d iab et, anem ie,
h ip e rte n siu n e a rte ria lă şi in su fic ie n ţă a rte ria lă etc. D e asem eneâ,
c o n su m u l c o n sta n t de sucuri p re în tâ m p in ă in sta la re a litia zelo r biliare şi
ren ale, avân d şi daru l de a c o n trib u i la re fa cere a, re g e n e ra re a şi rep ararea
o rg a n ism e lo r a c ă ro r b a la n ţă în a lim e n te n u tritiv e s-a d ezech ilib rat.
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

D eo arece su c u rile e x tra se d in leg u m ele verzi su n t sucuri "tari", se pot

fo lo si, în an u m ite p ro p o rţii, în am estec cu suc de m o rco v i, suc care poate
fi co n sid erat, d in a c e st p u n c t de v e d e re, d re p t su p o rt universal în
a m e ste c u rile de su cu ri. în a celaşi scop, se po ate fo lo si şi zeam a de cartofi
fierţi şi sucul de m ere. în m o d o b işn u it este re c o m a n d a t am estecul de
su cu ri e x tra se din m ai m u lte leg u m e (s fe c lă roşie, p ă tru n je l, păstârnac,
sp an ac, urzici, ţelin ă, v arză, rid ic h i, c a strav eţi, etc), pe su p o rt de suc de
m o rc o v i's a u de m ere. S u cu rile se b eau d im in e a ţa cu 1-2 ore în ain te de
m icu l d eju n , în în g h iţitu ri rare şi m ici, b in e am este c a te cu salivă. E de
p re fe ra t c a su cu rile să fie co n su m a te im ed iat d u p ă ce au fo st ex trase, ele
p u tâ n d u -se , to tu şi, p ăstra în frig id er, în sticle, c o n su m ân d u -se , în să, în
cel m u lt 12 o re de la p rep arare. S u cu rile se c o n su m ă cru d e, neîn d u lcite,
sau în d u lc ite cu .m iere, sim p le sau în am e stec , d u p ă scopul în care se
fo lo sesc, d a r fă ră a li se a d ău g a c o n se rv a n ţi de nici un fel.
P en tru tra ta re a d ife rite lo r a fe c ţiu n i, su cu rile ad ecv a te se con su m ă
în cure, în g en eral pe o p e rio ad ă de d o u ă luni, prin ingerări zilnice,
în cep ân d cu can tităţi m ai m ici şi aju n g â n d u -se, tre p ta t, până la 500 ml pe
zi. D u p ă în c h e ie re a p erio ad ei de cu ră, se in tro d u ce, în m od treptat,
m â n carea g ătită, de p re fe ra t m ân căru ri sc ă z u te şi p re p a ra te din alim en tele
p erm ise de d ie ta sta b ilită în m od co re sp u n z ăto r.
în co n d iţii de g o sp o d ărie, su c u rile p o t fi ex trase prin ab u rire (pe
c a le cald ă) şi p rin sto arcere, p resare şi fe rm e n ta re(p e cale rece). P entru a
se ev ita fe rm e n ta rea şi deci d e g ra d a re a su cu rilo r, aceste a treb u iesc
su p u se la d ife rite o p eraţii de ste riliz a re sau co n g elare.
S u cu rile se e x tra g din fru c te şi legum e p ro a sp e te şi crude, după
c u ră ţa re a şi sp ă la re a lor aten tă, sub c u re n t de ap ă po tab ilă. L a obţin erea
su c u rilo r, fo a rte im p o rtan t este ca a c e a stă o p e ra ţie să se facă prin
sfă râ m a rea c o m p le tă a c e lu le lo r fru c te lo r şi leg u m elo r su p u se e x trag erii,
a sta d eo arece, num ai în a c e st m od pot fi e lib e rate , în cât m ai m are
m ă su ră v a lo ro a se le p rin c ip ii c o n ţin u te de ac este p ro d u se de o rigine
v eg etală. C a u rm are, ideal este ca e x tra g e re a su cu rilo r să se facă cu
a ju to ru l sto rc ă to a re lo r e lectrice. La p re p a ra rea şi p ă stra re a sucu rilo r, se
v o r u tiliza num ai m a te ria le din inox, stic lă sau p lastic şi nu se v o r folosi
v a se m etalice, nici c h ia r din alu m in iu , d eo arece co n tactu l cu m etalele
p ro d u ce d e v a lo riz a re a sa n o g e n -te ra p e u tic ă a acesto ra.

121
VALERIAN A. SCHIPOR

D in tre su c u rile m ai cu n o scu te, le en u m erăm pe cele ex trase din

fru c te şi legum e, d u p ă cum urm ează: afin e , ag rişe, caise, carto fi, ceapă,
c ireşe, c o acăze n eg re, frag i, h rean , lăm âi, m ere, m o rco v i, m ure, pere,
p ie rsic i, p o rto c a le , rid ich i n eg re, roşii, sfe c lă roşie, struguri, ţelină,
u stu ro i, v arză, v işin e , zm eu ră, d a r şi c o arn e, c o rco d u şe , dude, păpădie,
fru cte de soc şi de sorb etc. D in tre a c e ste ex tra se lich id e cel m ai
im p o rta n t sucul - su p o rt de m o rco v i, su c c a re co n ţin e: sodiu, potasiu,
calciu , clo r, m ag n eziu , arsen , siliciu , m u ltă p ro v itam in a A (caroten),
caro tin ă, apoi v itam in e din g ru p u l B, v ita m in e C, D , E, K , ca şi acizi
fero s şi feric, fru c to z a etc, d isp u n â n d , astfe l, de a p re ciab ile virtuţi
san o g en e, care, p re v e n tiv şi c u rativ , îl fac util în tr-u n im p resio n an t num ăr
de a fecţiu n i. A stfe l, a c e st suc e ste c o le re tic şi co lag o g , v itam in izan t şi
re m in e ra liza n t, e x c e le n t d e p u ra tiv , v a s o d ila ta to r co ro n arian , diuretic,
b a c te ric id , g a la c to g o g etc. D a to rită b e n e fic e lo r şi num ero aselo r
p ro p ie tă ţi de c are d isp u n e , sucul de m o rco v i, u tiliza t sin g u r şi în condiţii
ad ec v a te este in d ic a t în tr-u n n u m ă r m are de a fec ţiu n i cum ar fi: d ispepsii,
gastrite h ip e ra c id e , u lcere g astrice, a n o rex ie , litia ză urică, gu tă şi
reu m atism , an em ii, eczem e, acn ee, fu ru n c u lo ză , card io p atie ischem ică,
an g in ă p ecto rală, b ro n şită c ro n ic ă , astm , d iaree, c o le b ac ilo ză, co lită şi
e n te ro c o lită , o b o se a lă şi su rm en aj, im p o ten ţă, leu co ree, o steo m ielita,
p n e u m o n ie , am ig d alită, in d ig estii, sarcin ă , p ro sta tită . sinozită,
tu b e rc u lo z ă , sc le ro z ă m u ltip lă , d ife rite a fec ţiu n i hep ato b iliare,
in su fic ie n ţă de lactâţie, h em o rag ii in te stin ale etc. D e asem en ea, acest
suc are e fecte p o zitiv e şi în a c c e le ra re a c reşterii la co p ii, m ărirea
rez iste n ţe i o rg an ism u lu i la in fecţii, m ă rire a a cu ităţii v izuale, stim u larea
m u şc h iu lu i card iac, e c h ilib ra re a sistem u lu i n erv o s etc.
P en tru e x tra g e re a su cu lu i, m o rco v ii; c u ră ţa ţi şi spălaţi, se
m ă ru n ţe sc cu ră z ă to a re a cu o c h iu ri m ici şi se tre c apoi prin m aşina de
to c a t c arn e sau p rin sto rc ă to ru l ele c tric . P entru e x tra g ere, se folosesc
m o rco v i c â t m ai tin e ri, să n ă to şi şi c â t m ai in tens c o lo ra ţi. Sucul o b ţin u t
se c o n su m ă im ed iat sau se p o âte p ă stra în frig id e r, p ân ă la 12 ore,
c o n su m â n d u -se ziln ic de la o ju m ă ta te de p a h a r p ân ă la un pahar, în ain tea
m icu lu i d eju n şi a m esei de p rân z, co n fo rm re c o m a n d ă rilo r cunoscute.
S ucul de m o rco v i, a m e ste c a t d u p ă d ife rite reţete , cu alte sucuri de
legum e (c a stra v e ţi, p ătru n je l, sfe c lă ro şie, sp an ac, ţelin ă, etc), îşi
p o te n ţe a z ă v irtu ţile sa n o g e n -te ra p eu tic e , e fic ie n ţa a c e sto r com binaţii

122
 FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

sp o rin d în m od co re sp u n z ă to r, a tâ t în cazul a fe c ţiu n ilo r citate, cât şi în

m u lte altele, co n fo rm n u m e ro a se lo r re c o m a n d ă ri ce se dau în literatu ra
de sp ecialitate.
S ub fo rm ă de siro p su p ra sa tu ra t, su c u rile p ro a sp e te, e x trase din
u nele fru cte ( afin e, co acăze, v işin e, z m e u ră etc ), se p o t c o n serv a şi
p ăstra p este iarn ă fă ră fierb ere, fa ră a d ă u g a re a sau cu a d ău g area de zahăr
( c c a 65% ).

123
VALERIAN A. SCHIPOR

BIBLIOGRAFIE SELECTATĂ

1. A lex an , M ircea; B u jo r, O v id iu - F ru c tele şi leg u m ele- factori de

te ra p ie n atu rală, E d itu ra C eres, B u c u re şti, 1983;
2. B ăd escu , G h eo rg h e şi c o le c tiv - F ru cte le şi săn ătatea, E d itu ra C eres,
B u cu reşti, 1984;
3. B o rd ea, M ircea; B o rd ea, G h eo rg h e - V ita m in iz a re a n atu rală a o rg an is­
m ului şi săn ătatea, E d itu ra S p o rt-T u rism , B u cu re şti, 1989;
4. B o tez, M ircea; B ăd escu , G h eo rg h e; B otor, A n d rei - C u ltu ra arb u ştilo r
fru c tife ri, E d itu ra C eres, B u c u re şti, 1984;
5. C h irc o ia şiu , M aria; P o g acean u , V io ric a - A lim e n ta ţia n aturală, E d itu ra
D A C IA , C lu j-N a p o c a , 1983;
6. D o ro b a n ţu , Ionel; D u m itriu , Ionel - A rta de a trăi sănătos, E d itu ra
M ed icală, B u cu reşti, 1982;
7. D u m itrescu , P. C o n sta n tin - A lim e n ta ţia şi efo rtu l fizic, E d itura Sport-
T u rism , B u cu reşti, 1987;
8. G h e o rg h iu , A n d rei - F ru c te le şi im p o rta n ţa lor, E d itu ra T eh n ică, B ucu­
reşti, 1983;
9. L u cescu , A v ram ; lo n e sc u , T ra ia n - F ru ctele de păd u re, E d itu ra C eres,
B u cu reşti, 1987;
10. M ăn escu , S ergiu; D u m itrach e, S eb astian - P ro b lem e de igienă în
p e rio a d a de c o n c e d iu şi v acan ţă, E d itu ra M e d ica lă, B u cu reşti, 1993;
11. M in cu , Iulian - Im pactul o m -a lim e n taţie, E d itu ra M edicală, B ucu­
reşti, 1993;
12. M o h an , G h eo rg h e; A v ram , A. - V a lo rific a re a re su rse lo r v eg etale în
g o sp o d ă rie şi în in d u strie. E d itu ra te h n ic ă, B u c u re şti, 1989;
13. S k u rih in , I.M .; S atern ik o v , V .A . - Să n e alim e n tăm co rect, E d itu ra
Ş tiin ţă, C h işin ă u , B u cu reşti, 1988;
14. T o m a, D o in a; M a n o liu , A lex an d ru ; Z an o sch i, V aleriu - P lan ta urzica
v ie, E d itu ra C eres, B u c u re şti, 1988;
15. V a ln e t, Jean - T ra ta m e n tu l b o lilo r prin legum e, fru c te şi cereale,
E d itu ra C eres, B u cu reşti, 1986.
VALERIAN A. SCHIPOR

CUPRINS

FRUCTELE ŞI LEGUM ELE 7

LISTA FRUCTELOR SI LEGUM ELOR TRATATE ÎN LUCRARE 15
LISTA CU DENUM IRILE ŞTIINŢIFICE ALE VEGETALELOR
PRO DU CĂTOARE DE LEGUM E SI FRU C TE COM ESTIBILE 15
FRU CTE ŞI LEGUM E RECOM ANDATE ÎN DIFERITE A F E C Ţ IU N I-
PREV ENTIV ŞI CURATIV 17
TERM EN I M EDICALI 23
ARDEII 26
CAISELE 27
CARTOFII v 28
CĂTINA ALBĂ 31
CEAPA 34
CIREŞELE ŞI VIŞINELE 37
CIUPERCILE 39
COACĂZELE 42
DRO JDIA DE BERE 44
FASOLEA 46
FLOAREA SOARELUI 48
HREANUL 52
LAMAILE 54
LINTEA 56
M Ă CEŞUL COM UN 57
M ERELE 59
MIGDALELE 62
MORCOVII 63
NUCILE 66
PASTARNACUL 67
PĂTRUNJELUL 68
PERELE 71
PORTOCALELE 72
PRAZUL 73
PRUNELE 74
RIDICHILE NEGRE 76
RIDICHEA ROZĂ 77
ROŞIILE SAU TOM ATELE 78
SALATA VERDE 80

126
 1

_____________________________ FRUCTELE Şl LEGUMELE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ

SCO RU ŞU L NEGRU 82
SFECLA ROŞIE 83
SOIA 86
SPANACUL 88
STRUGURII 90
TARH ONU L 92
TEL.INA 93
USTUROIUL 96
VARZA ALBA 100
SURSE SU PLIM ENTARE DE ALIM ENTE DE PRO V EN IEN ŢĂ VEGETALĂ 104
TABEL COM PARATIV PRIVIND CON ŢINUTU RILE IN PRINCIPII
NU TRITIVE ALE UNOR PRO D U SE ALIM ENTARE DE ORIGINE
VEGETALĂ 106
CON ŢINUTU L M EDIU IN PRINCIPII ALIM ENTARE DE BAZA A
FRUCTELO R SI LEGUM ELOR 106
CO N ŢINUTU L ÎN UNELE VITAM INE ALE FR U C TELO R ŞI LEGUM ELOR
108
CO N ŢINUTUL ÎN VITAM INE AL UNOR FRUCTE Şl LEGUM E 110
CON ŢIN UTU L FRUCTELOR ŞI LEGUM ELOR ÎN U NELE SĂRURI
M INERALE 112
CO N ŢINUTUL ÎN SĂRURI M INERALE AL U N O R FRUCTE ŞI LEGUM E 114
CO N ŢINUTU L ÎN FIBRE ALIM ENTARE AL U NOR FRUCTE ŞI LEGUM E 118
SUCURILE DIN FRUCTE ŞI LEGUM E 120
BIBLIOGRAFIE SELECTATA 124

127
 R edactor: G ellu DORIAN
Tehnoredactare: A drian ŞTIR B U

Tip og ra fia "C A R O M I" B otoşani

Tel. 031 532584 - Fax 031 519967

Coli tipo: 8 - 43/61 56 g/m 2 \

Bun de tipar: 01.07.96
C om anda nr. 15 /1 9 9 6
 o)
Í L( P Q Q ISBN 973 -97592 - 5