You are on page 1of 101
a a | Colectia ESEU este coordonati dc Marian Papahagi ISBN 973-914-525 ‘© Editions Gallimard, 1966, 1979. AntominAtaud, Le Thédtre et son double, Paris, Gallimard, 1974 (“idées") Antonin Artaud, Qewires completes, Nouvelle éiton revue et augmentée, UL Paris, Gallimard, 1980(NRF); IV, Nouvelle édition revue et atugmentée, ais, Gallimard, 1994 (NRF); V, Nouvelle édition revue et auginentiée, Paris, Gallimard, 1979 (NRF) © Editura Echinox 1994 (pentru versiunea roméneascl) Toate drepturile pentru versiunea romaneascl apartin Editurii Echinox Antonin Artand TEATRUL SI DUBLUL SAU vwmat de TEATRUL LUI SERAPHIN vid ALTE TEXTE DESPRE TEATRU In romaneste de Voichita Sasu s1 Diana Tihu-Suciu Postfafa si selectia textelor de Ton Vartie Editie ingrijitt de Marian Papahagi WOUE EDITURA ECHINOX Cluj-Napoca, 197 = os ow = PREFATA TEATRUL $I: CULTURA! Niciodata, cénd viafd sy & Gea care $@ duce, mu s-a vorbit atde de mut despre civlizapte st éulturt Exist wn paralelism ciuat inre saceastt prabusire generalizata a viet aflatt (a baza demoralizani actual, $1 grifa pentru 6 eultura ce n-a coincis niciodat® cu viata. dar care este menitasd'0 guverneze Inainte de a reven ta cultura, consider c& lumea € tnfometata gi ca ‘nu se sinchisest de cultur: si citincerctn in mod artificial’ sd itoarcem ‘pre eulturd ganduri indreptate doar spre foame Cel mai wr gen nu mise pare atdt fap dea lua apararea une cultri 4 care existenf& nd salvat niciodata un om de la infometare side la srija dea irl mai bine, cdtde a extrage din ceea ce numim culturt ie’ «ctr fort vie ela fel cu accea a foamei -Avem mai ales nevoie sa traim si sa credem in ceea ce ne fine in viata #168 ceva ne tine in viata ~ iar ceea ce iese dinlauntral misterios al Siinfe noastre nu trebuie sa ne bantute la nesfiryt, cw un scop vulgar digestiv. Vreau st'spun cl, daca pentr tof e important st ne potolim imedtat foamea, e $i mai inportant situ irosim simpla noastra forta de a ne fi ‘Foame in grija unica de a 0 potoli mimaidecdt Dacd seronulepoctie confuci, la bara acestoi confuciltnresaresc © rupturdintre lucurt st euvintele,ideile, semnele care le reprezint. ‘Sigur cdtnu de ssteme de géndiréducem lipst, numa si caracterul or contradictortu caractertseaza batrine noastra culturit eurvpeand vifrancesd; dar din ce reiese ca viata, viaga noastra, a fost wreodara fectatt de acestesisteme ? Nu voi sustine of sistemele flosofice sunt lucrur uplicabile direct fra zabava, dar din dowd, una: Ori acestesisteme se afl in nol $i nol suntem in asemenca matsura ‘impregnati de ete incdt ne hrdnim viata din ele, dar atunci la ce ne folosese caryile ? Ori noi mu suntem pattrunsi de ele, far atunci ole mu ‘erica sa1ne find vias, oricum, ce ne pasit de disparitia lor ? et fe 5 insist asupra acestel idet a culturit tn actiune si care “se formeaz® Ih noi ca un nou organ, wi fel de al doilea suflu: iar ci- Me ecdarscestastc tesrnininl pint acre ncarre ‘cele mat accunse, spiritul present in lucruri: $1 atunci civtlizayia e desparstain mod arifical de cultura cum artificial esi faptu od existd dou cusinte pentru a semnifica una si aceeasi actiune. O.persoand civilizatae judecaté dupa modu! in care se comporta, laraceasia péndeste dupa cin se comporta: dar deja exist o confuse ‘supra cuvintulutcivillzat Pentru toatit lumea, wn civiltat cultivat este (Som tnforwat anata sistemelor si care ghadeite ln septs Boring, ‘a semne, Dn represent Este un monstruin care s-< dezvoltat pina ta absurd acea facultate pecare oavem de a extrage ganduri din actele noastre, in loc sa idont- ‘fictm actele gandurilor noastre. Dacet vest moasire fi ipseste suful,adicd a. magle constants, ¢ “pentru ci ne place sd ne contemplam actele si sd ne pierdem in con- ‘iderotitasupraformetor visate ale actlor noasre, in loc fom impins! de ele. ‘ar aceasttinsusire apariine in exclusivitate eamenitor Voi spune chiar 8 aceasid.infecte a umanulu este cen care ne alteraica idile ce ur fi trobuit 2€ rman divine; cici, departe de a crede in supra- ‘natural in divin inventat de om, consider 2 interventia milenari a omului este cea care a sfirgt prin a ne corape divin. Toate ideile noastre despre vaja trebule x2 fie reluate fhtr-o epoca incare nimic nu mai adera la viaya Aceasia dificil sciziune este motivul pentru care luerurle se rdcbun jar poezia, care nu mai saltsluleste in noi $f pe care nu mai reusim sa 0 regdsim in lucruri, reiese, pe neasteptate, din aspectul negativ al acestora; si niciodaui mu yom fi vitzws utireu crime, a caror ciudatenie gratuit4 nu se explica decat prin neputinja noastra de a poseda viata. Dace eon eta 28 perm lies reililr nae 1m 504 de pogzie atroce prin acte bizare, fn care degra~ slavitefaptub dea va boteboue viet © batins@ 3 cd ur fide ajuns dear si fie mai bine condusa. Dar oricdt de insistent am invoca magia, ne temiem, in fond, de 0 vial care star wena integ cursul sub semmul adevaratei magi 10 Aga se intinglt cd absenfa noasira inréddcinatd in cultura se mi- rwuneazd in fata unor mirefe anomalii si cd intr-o insula, bundoare, ‘ruptacu desvirgve de chilizatia qctuald, simpla trecere a un vas ‘pe care se afld numai oamenisdnaosi poate praveca aparija unor boli nnecunoscute pe acea insula ntdniwe doar pe meicagurile noastre; zona influenza, griph reuatim,sinszitd, polinevritd ee Side asemenea, dacd ne yandim ca negrit mires ur, ru stim ed, entra or ce neste Europa, nal cei albi, mirosim rat. ¥oispune chiar eemandos wn irs alt, aib cum puten: vorbi de wn rau alo Ca fierul énvoitin fc, putem spune cot ce eexcesiv eal, penirs tn asiatio,culoarea alba a devenit sem cele mai totale descompurer Aééstea find Suse, putem incepe a rcoate o idee din cule 0 idee care este fntdi de toate wn protest Protest impotriva tngustavit nesauite la care este sup ideea de citura, reitucand ta dimensiunea nut fel te Panteon de neconcepit, ed ce duce fa 0tdolatriea culturtt asa evn religileidolatre iy aduna ell Iharun Penieon Protest mpotriva ide separate pe care ne-o facem despre culturd, casi clm ar fi pe de o parte cultura fi pe de altt parte viaga: ca si cum adevarata cultura n-ar fun mijloc rafinat de a ifelege si deo execita Mapa. —“Putem arde biblioteca din Alexandria. Pé dedsupra papiruvarilor Ftv afara tor exist amumite fore: nbs va ua pentra un timp facultatea «dia rege act forf, dar energia Form wa putea fi suprimatt. Nie 1 68 dispar tele tnlesniri prea mari, ca wlcim de unele forme, lar ccultira fre spatia st fara timp, postsoarea capacitayti noastre nervouse, 1a renaste cu puteri nol. F drept ca wteort se predued iste cataclisme ‘care sd né incite st ne reintoarcem la natu, 38 regasim, adi, viata Vechiut totemism @l flaretor, al pietrelor, a! oblectelor incarcate cu energie electriet, al costimelor bestial impregnate, intr-un euvdnt tot ‘cea te faloseste fa captarea, dirjarea, derivarea fortelor e pent not liter moarta, dix Care nu mai stim s& rragem decit un profitartistic 31 static, un profi de jue gt weil de actor (r totemismil e actor, Pentru cde mised oe fleur penireactor! orice eultr® adewtratt se sprijina pe mifloacele barhare si primitive