DAN SERACU

ALOOPRESS

Dedic aceasta lucrare sotiei, copiilor, tuturor celor care au intrat deja in Alfa, dar ~I tuturor celor care inca nu au intrat In Alfa.

Ce am vazut :;1 am euzn, va vestim :;1 voua, ca §I VOl sa evet: imparta§lre ca nOI Jar 1mparta§lrea noestre este cu Tatat :;1 cu FIUI Sau, lisus Hnstos

§I acestea nOI VI Ie scnem, ca bucune voestre sa tte deptma

(I loan, I, 3~4)

§t/U faptele tale lata am lasat inamtea fa 0 u§a desctuse, pe care ntmem nu ooete sa 0 inchlda tunace. de:;1 et putere miCa, tu al pazlt cuventul Meu §I nu al tagadUit numele Meu (Apoc., III, 8)

Drept aceea, eau-t. ammte cum al pntmt §I euzit §I pastreaza :;1 te pociueste far de nu vel pnveghea, VOl vent ca un fur §I vel §tl In care ceas VOl vent asupra ta

(Apoc., III, 3)

Introducere

lnamtea mea Cararea,

kilometru dupa krlometru, secole dupa seccle

se intmde alba

iar drumul,

In panta rrnpercepnbua urea mereu

(Jiddu Knshnamurtr, "Cararea")

Lucrarea ce 0 tn in mana de data asta nu este ruci 0 contmuare a "Inrtreru in Autocontrol" (Ed Arhetip - Renasterea Spmtuala, 1993) §I mCI 0 carte de sme statatoare Ea se adreseaza atat celor care au inceput deja Autocontrolul §I if pracnca, la nlve1ul prezentat in lucrarea ammtlta, cat §I celor care nu au reusit sa 0 cumpere

Inainte insa de a lncepe, cateva cuvinte mtroductive cred ca sunt necesare

Inamtea ta Divrrutatea a pus 0 carare drfenta de la orr- ta om carare la starsrtul careia este examenul eel mare dtnarntea saltuhn spre lumile supenoare

Parcurqand aceasta carare avem doua telcH. acumutarea de cunosnnte ~! "facerea de !)mp Prlmll oez.ds-rat m. ocate fl 'ndepl!n;t 'ntr (' \I'::ltp tf'rrn"l' rjp "i('PP;'

10

DAN SERACU

avem posrbilrtatea de a ne reintoarce pentru 0 noua "clasa" de invatare

Modul In care absolvim aceste clase depmde numai ~I numai de nOI, iar de aceasta depmde numarut de remcarnan pe acest Pam ant In ce pnveste "a face bme" aiel caile sunt nenurnarate, dar fiecare avem bme defrruta calea din tata noastra Problema este insa de a afla care este calea ce ne-a pus-o EI in fata Suntem pU~1 cumva in situatra conducatorulut auto care cauta intrarea pe autostrada unde are 0 banda a lUi, lntr-un oras necunoscut ~I fara narta Modahtatea usurarn gaslrll "rntraru" 0 avem pnn tehrucrle de meditaue Arrnntesc doar cateva drn ele Yoga, Mind Control-ul, tehrucile mvatate pnn cursunle Meditation Group for the New Age, ruqaciunea cresnna, tehmclle extreme orientale ca budrsmul, Sen, etc, folosirea cnstalului de cuart ~I altele in cele ce urrneaza itl VOl prezenta 0 tehmca pusa la punct om cele de sus, preluand de la necare tot ceea ce rru s-a parut ea nu este noov (de exemplu, in Yoga este de-a dreptul penculos sa revu brusc din medrtane, in tehruca naostra - nurruta "Alta" dupa numele undelor cerebra Ie activate in mod constient - nu exista acest pencol) De asemenea am cautat sa dumnuez la maximum condrtufe restnctrve (ca de exemplu, 0 anurruta ahrnentatre) ~I sa ofer 0 cornodrtate maxima - salutara, cred, in epoca aceasta superstresanta in care trann Tocrnat de aceea, vel observa ca nu gase~tl pozrtu care de care mal complicate, ca de exemplu, asanale din Yoga, CI itl alegl pozrna care itl nhneste cel mal mult (pott sta cruar ~I in cap daca asta itl convme)

Dar pentru ca am arruntrt deja de undele Alfa, sa detahem putm aceasta notrune

Exrsta patru man noun de unde cerebrale mreqistrabue la once electroencefalograf

- Undele BETA - cu frecventele cupnnse intre 14 ~I 21 Hz care apar preponderent In starea de veghe

- Undele ALFA - cu frecventele cupnnse mtre 7 ~I 14 Hz care apar preponderent in starea de S8rPI<' 1ftl!)

IlqdAle TETL' avand domeru..' ,)\ irCI~"pntF Inti;::. 4 "

Autocontrol

11

7 Hz, corespunzatoare staru de somn,

Undele DELTA cu frecvente sub 4 Hz

corespunzatoare somnulut profound

Dorneruul Beta corespunde lumn frzice, arci exrsta Imagine sunet, rruros gust, plpalt, exrsta timp !?I spatru

Dorneruul Alfa corespunde ruvelului constunter mtenoare lumn spmtuale Nu mal exrsta notrurule de spatiu !?' timp Frecventa de 10Hz corespunde frecventer la care se mterconecteaza cele doua emlsfere cerebrale dreapta (mturuva, folosrta rar ca de exemplu la ascultarea unei bucan rnuzicale, la adrrurarea unei pictun etc) ~I stanqa (cu rol anahtic !?I smtetic - In cazul dreptacuor, la stanqaci situaua este mversa) T ot fl ecventa de 10Hz este atnburta "frontteret PSI", adlca sub aceasta apar toate fenomenele drn parapsrholoqre, cum sunt telepatra, perceptia extrasenzortala (PSE, ESP), telekrnezia, prernorutra etc Cluar ~I Parnantul prezmta 0 vtbrane in acest domeruu in Jur de 85Hz

Domernul Teta este acnvat in tJmpul sornnului, dar !?I pnn anestezre general a

Domeruul Delta corespunde mconsnentuhn

Deci zona Alta (0 vom nurm pe scurt "Alfa") corespunde domeruuhn in care frecventele cerebrale sunt dirnmuate la aproximatrv jurnatate dm starea de veghe Cercetatoru care au utrhzat biofeedback, sau EEG (electroencefaloqrafte), au observat ca la pac lentil cu zona Alfa activa se lmbunatateste acnvitatea organelor supuse stresului, se normalrzeaza tensrunea artenala, pulsul devine uniform, functionarea automata a corpuhn aJunge mal mult sub controlul nostru, crests capacitatea cerebrala dmcolo de dublul normalului etc

Dar, toate acestea !?I nu numai ele pot fl obtmute !?I in mod constient, activand vohtrv Alfa, adica daca itl drrrunuezi In mod voluntar frecventele cerebrale tocmai ce doresc sa te invat in cele ce urrneaza

Crererul tau deja I-al programat de nenumarate on In Jlata ca sa efectueze In mod automat 0 sene de ooeratn rlllillneat~ te trezest: te rtdlCI rim pAt t.::> IfYlhrarl It I lea!

12 DANSERACU srretunle, conduct masma - to ate aces tea tara a te gandl macar un moment la ele Pnn parcurgerea celor ce urmeaza, vel putea invata cum sa itl tolosesn subconstientul in dmjarea consuenta a vletll tale Vel putea invata sa-n tolosesti crererul pentru

- adorrmrea la 0 ora oarecare,

- trezirea la once ora,

- rarnanerea in stare de veghe, in caz de sornnolenta

- imaturarea unei duren (de cap, de exemplu),

- rezolvarea unor probleme aparute,

- renuntarea la unele VICII,

- rennerea usoara a unor hste lungl,

- invatarea mal efrcace

- corectarea oncarei schrmban aparute in corpul tau,

- cuplarea sirnultana a ambe!or errusfere cerebrate pentru

rezolvarea unei sarcmt oarecare,

- devemrea mal creative, mal recepttve,

- aiutorarea altora In caz de ooata, etc

Toate acestea, ~I nu numai atat, vel putea lnvata intr-un timp relatrv scurt, in once caz mult mal scurt oecat pnn tehrucile "clasice", cum ar fi Yoga VOl incerca sa te ajut cu ruste sabloane de trpul "La lnceput fa ,apol ", sub forma unor pas: mental! stmph

La inceput, itl VOl prezenta modul de invatare a acnvitatn constrente a zonei Alta Aceasta It I va lua 40-50 de zile in contmuare vel invata cum sa atraq: tot mal mult sub coordonarea ta consnenta zonele considerate in mod clasrc aparnnatoare subconsnentulur, cum ar fl functule vitale Vel invata tehruct pentru lmbunatanrea rnernoner, acordarea pnrnulut ajutor, ajutorarea ta ~I a altora in caz de boala, ehrrunarea unor obiceum proaste etc

Itl recomand ca atunci cand lei aceasta carte pentru pnma oara In mana sa 0 crtesti ca pe un roman stnnufrcofantastic (cruar daca acest termen nu este eel mal coreet in cazul de fata) Lasa apo. 0 saptamana - sau doua - sa se "cnstahzeze" eele cmte dupa care reia de la capitolul "Cum sa medrtezr" Urmeaza zilrnc eele mentronate In contmua«-a pe rand cplelaltp tphn'('! prezentare Ale! dejd ,

Autocontrol

13

recomand sa nu trect la urrnatorul capitol pana cand nu 11 I" al insusrt perfect pe cel dmamte, cu alte cuvmte pima cane acesta "nu merge bme" Continua astfel, treptat, de la un capitol la altul Daca la un moment dat tl se pare ca te-al potrcrut, ca nu mal "merge", opreste-te Probabil pentru etapa de preqatire (psihrca ~I flzlca la care te qasesti) doar at at pon realrza Nu dispera' Oupa 0 penoada de trrnp (In care insa nu abandona cele invatate pana atuncr) rera de unde te-al "poticmt" Daca rezultatul este tot un esec renunta ~I foloseste doar cele lnvatate pana acolo

1. CUM sA MEDITAM

In cele ce urmeaza itl VOl da pnmn pas: pentru a-tl atrage Alfa sub control. pentru a rnedita Oaca vel Invata aceasta vel aiunqe m situatia de a-h ehbera fortele imaqmane: pentru a-\I rezolva 0 sene de probleme Dar. pentru inceput sa ne ocuparn doar de tnvatarea medrtatret

Oeoarece vel tnvata fara un ghld expenrnentat, VOl tolosi o metoda mal lenta ~I putm modrncata fa,a de cele tolosite la unele cursun Nu-u va fl greul

Daca lnven doar meditana, dupa care vel intrerupe, cruar ~I asa deja vel putea rezolva anurrnte probleme In timpul rnedrtatret intn intr-un tentonu mmunat, foarte greu de redat in cuvmte, dar frumusetea intalnlta are un efect emmamente calmant Pe rnasura ce rnedttezi, aJungl pe nlvele tot mal profunde ale Eulut tau ~I slm\1 tot mal puterruc pacea sufteteasca mtenoara, atat de sohda tncat nu poate fl oistrusa de rurmc in vla\a

Toate acestea vor fl utJhzate benefic ~I de corpul tau Pentru inceput vel observa ca in nmpu' medrtane, drspare once sentiment de suparare, de anqoasa Una dm frumusenle medrtatier in Alfa este ca acolo nu pon sa duct cu tine sub mCI 0 forma sennrnentu' suoararu, al reqretultn al anqoasei Ele raman totdeauna "Ia u~a". rar cane revn vel constata ca au fost luate de cmeva Daca totust cumva apar asemenea senti mente in trrnpul rneditatrer (practic e rrnposrbrt) in acel moment at ~I fost pur ~I srmpli, "debarcat" al reverut in Beta Cu timput pe rnasura ce exersezi pe masura CE" avansezi In pracncarea aceste

16

DAN SERACU

vor tndeparta tot mal mult de tine Jar intr-o ZI vel constata ca ele au disparut cu desavarsire din viata ta Aceasta nu rnseamna altceva decat ca asemenea qandun care irnbolnavesc corpul ~I spmtul au fost neutrahzate complet Corpul nostru are arhetrpul sau perfect C' A fost creat dupa chrpul ~I asernanarea LUI"), el a fost proiectat sa fie sanatos Are mecarusrnele sale propru de autovrndecare incorporate din start Aceste mecanisme sunt lnsa blocate de un mental care a uitat Autocontrolul Fac 0 paranteza probabil ~tltl ca nu folosesc ruciodata termenul de a vmdeca pe cmeva, CI pe acela de a ajuta Tocmat asta §I face , II ceblocarn mecarusrnele ce le-a pnrrut de la EI ~I se vmdeca C:..: .... esc dear un smgur Om care a vmdecat in ultnnu 2000 de am, este lisus Hnstos NOI doar ajutarn, ruqandu-l pe EI S9 "1e spnune in aceasta munca 89 reverum In autocontrol rnedrtatia este pnmul pas cu ajutorul canna pou ajunqe foarte departe in deblocarea forte lor curative ale orqarusmuun propnu sau al altura, II putem reda energnle impra~tlate, II aruhuarn tensiurule

lata ce at de tacut pentru a invata mtrarea in Alta Dimmeata, oupa ce te-al trezit, le§1 pana atara daca este nevoie, dupa care revmo In pat §I pune ceasul sa mal sune o data peste 15 minute, asta daca cumva vel adorrm din nou (se Intarnpla uneon la ineeput) Lasa radioul dimmuat, lumina de asemenea, pentru a te obisrun sa lucrezi in asemenea condrtn Stat relaxat pe spate cu mana stanga tntmsa pe langa corp eu palma in sus, iar dreapta IIplta eu palma de corp onunde Stanqacu proceoeaza myers Astea tl Ie cer deoarece in palma stanqa exrsta 0 cakra (punct de schrrnb §I metaboltzare a enerqnlor subtile) secundara de receptie tar In dreapta - una de ermsie Pnn pozina ce 11-0 recomand nu exista pencolul ca enerqia ce 0 pnrnesn de Sus sa 0 pierzt necontrolat [nchrde ochu ~I pnveste (sub pleoape) in sus sub un unghl de cca 20 grade Aeest unqru este ecruvalent cu cel sub care pnvesn dm pozitra sezano un obrect aflat ta 2 m de sol ~I la 3 m de tine Motrvele nu sunt inca clanficate dar mtrarea in Alfa este mult usurata If' aceste comMIl

Autocontrol

17

Acum spune (mental) 0 propozitre de telul "Nurnar rar de

la pana la 1 lil mtru in cele mal adanci zone dm Alta"

Propozitia poate tl modincata dupa cum itl convme, dar 0 data lnceputa invatarea astfel, nu 0 mal scrurnba!

In pnmele 10 zile, incepe numaratul de la 100 Frecventa cu care pronunn numerele sa nu tie mal mica de 1 secunda FII atent doar la nurnararei Numara rar' 81mtl cum te afunzi tot mal multi

Cand al ajuns la 1 esti gata de a folost Alta pentru 0 sene de probleme avantajoase Dar lasa inca ceva trmp pentru asta, pana mal exersez: Mal bme savureaza cateva minute aceasta stare placuta, pasruca'

Cu toate ca doar srmpla numarare de la 100 la 1 te aJuta sa "atenzezr" in Alfa, al nevoie de 50 de zile pentru a Invata acnvarsa constrenta a zone: Deer, In pnrnele 10 zile, nurnara de la 100 la 1 in urrnatoarele 10 ztle, numara de la SOia 1, apoi inca 10 zile de la 25 la 1, tar apot de la 10 la 1 in ultrrmle 10 zile, numara de la 5 ta 1 pentru a Intra in Alta Asttel al lnvatat activarea zonei in cca 5 secunde

Inca dm pnma z; invata ~I metoda de "tesire", de revemre in Beta Pentru aceasta spune mental 0 propozitre de felul "Nurnar rar de la 1 la 5, revrn in Beta, sunt treaz complet relaxat l?1 rna s.mt mal bine decat I'namte" Descrude ochu undeva intre 3 ~I 4, tar la 5 e~tl intr-adevar complet treaz ~I relaxat

Dupa ce al term mat cele 50 de zile, urmeaza etapa invatarlf mtrarJI in Alta ~I in alta pozttie Pentru aceasta asaza-te comod lntr-un totolru, sau turceste, in cap, oncum dar sa fie 0 pozrtre care itl este cornoda Pune-ti mairule leJer in poala, dreapta dedesubt, stanqa deasupra, ambele cu palmele in sus (stanqacu vor face invers) Nu-n lasa capul sa atarnei Relaxeaza-ti corpul Indreapta-ti atentia spre crestetul capulin, apoi coboara incet spre fata pe gat in JOs bratele, abdomenul, prcroarele Vel constata de la pnma incercare. cu surpnndere cat de contractat poate satl fie corpull

Ac.um uita-te spre un punct aflat ta eca 4b de gradp deasupra onzontale: 51 nxeaza-t pana It I sunt. orecaoe-:

18 DAN SERACU ingreunate, cand fe fa§1 sa se inchrda Numara acum Incet de fa 50 la 1, tolosmd antenor propoziua pe care deja 0 stu Aceasta sa 0 tac: trrnp de 10 zile In urrnatoarele 10 zile tncepi numaratul de fa 25, apoi 10 zile de la 10 §I inca 10 zile de la 5 Daca la inceput mtn usor in Affa numarand de Ja 50, lncearca a doua ZI de la 25, tot 10 zile' Exercrtiul nernaifund legat de dmuneata, este bme daca if exersezi de 2-3 on pe ZI, la ore diferite Astfel lnvett mtrarea in Alfa in once moment al zilei

Ultima parte a invatatuhn este onunde Pentru asta, in trarnvai, autobuz, troleibuz, in tirnpul drumuhn spre ~I de la serviciu reia nurnaratul de la 50, apot de la 25 apot de la 10 !iiI h frna! de ta 5, cats 10 zile

Insusmdu-n toate acestea, vel fl capabil sa-tl actrvezi Alta in once moment !?I in once loc, lucru foarte uti! pentru activrtatea ultenoara Mal incolo in carte itl VOl mal prezenta ~I alte doua tehrnci mal rapide de activare a zone: Alfa, dar rnomentan sa ramanem aicr, fund suncient

Ma Intrebi "Sme,!?1 ce este daca am ajuns in Alta? La ce sa 0 folosesc?"

Om prima ZI de acnvare a zonei Alfa vel incepe $1 rnedttatra contemplanva

Conform Meditation Group for the New Age, exrsta patru etape elementare in meditane medrtatra reflectrva, cea conternplatrva, cea recepuva !?' cea errunva In prima forma stai !?' reflectezi asupra unor notiurn ea "lubrre'', "A face bme" etc In a doua contemph un 'oblect, un fruct, 0 floare etc In cea de a trera forma de rneditatie, recepuonez: ce-n transmit altu (pamantenu sau alte funte qanditoare), iar ln cea de a patra, eel care ermte esti chrar tu lnsuu

Dect nOI sanrn peste prima forma ~l exersam din prima ZI medrtana conternplatrva, adrca vel exersa vtzuahzarea reanzarea mentala a unei rmaqrru Vrzualrzarea este deosebit de rmportanta in Alfa de aceea este orne sa te straduiesn pentru a obtrne 0 Imagine cat mal pertecta cromauca (0 obtu chiar din pnma Z!) olfactiva gustativE! tacnla (acestea le vel obtme mal meet, dar in once caz w "tl'pul pnrnelo: ~de' Cu cat vel v-zuauza mal brne ell atnt

Autocontrol

19

efectele pe care pott sconta in Autocontrol vor fl mal puterruce

Pentru inceput, in scopul vtzuahzaru trebuie sa-n creezi oscula utlla, nurruta de nOI "ecran mental" Nu este vorba de un ecran precum cel de la cmernatoqraf, opac, CI de a srmpla delirrutare in carnpul tau vizual a unui spatru dreptunqhrular pe care sa itl prorectezi apoi rmaqrrule Nu II rmaqma irnedrat Inapoia pleoapelor, CI la cca 2 m in fata tal tndrterent care este tema rneditatie., obiectul respectiv sau funta respecnva sa Ie prorectezi totdeauna pe acest ecran Mal tarziu vel vedea ~I alte poslblhtatl de a-t tolosi Din pnrna ZI proiecteaza pe acest ecran mental un fruct, un mar sau 0 para sr incearca sa-t vrzuahzezi cat mar in detaliu Nu schrmba fructul in cursul aceleiast zllel Vizuahzeaza imaqmea tndrrnensronala, colorata Incearca sa-: srrnt: aroma, gustul Acum reuneste cele doua lumatatl ~I al invatat legea de baza din Alfa "in Alfa once este posibrl' fructo: reurut nu mal are nrci 0 urma, dupa ce a fcsi sectionat'

Se spune ca crererut nostru este ca 0 marmuta oeata' Face once in afara de ceea ce trebuie Vel fl surpnns cat de putm pot 1 sa-tl comanzi creierut itl apar tot felul de Imagrnl parasite, perturbatoare La inceput se poate intamola ca ecranul sa ne acopent aproape complet cu "paraztt." In acest caz, fin, lncet, fara a brusca, cu mana stanga (in Alfa natural nu folosim mana corpulut f,ZIC, CI a cehn enerqetrc) impinge lin ecranul de la stanqa la dreapta Vel observa ca el ghseaza, drsparano dm campul tau vizual doar ImagJnlle staruerutoare, "tema de casa" ramanand pe ecranul ce apare dedesubt Daca mal reapar irnaprrule parazite rnsista' La un moment dat cmeva se va phctrsi ~I sunt siqur ca nu tu vel fl acela, CI "parazitn" Astfel inven sa itl til sub control creierul, sa II obllgl sa lucreze doar asupra "temei" pe care r-at dat-o, sa nu homareasca pe unde vrea (asta cel putm in Alfa) Creierul are 0 forta prea mare pentru a fl lasat fara control Daca vom lnvata sa II coordonarn acnvrtatea atune: este capabit sa efectueze lucrun surpnnzatoare I folos'll nostru dupa cum vel vedea '"'la tarzu,

20

DAN SERACU

Pima atune: Insa, etectueaza-n exercitnle In mod stOIC Exerseaza-n creierul sa aJunga user ~I repede, fara probleme, In Alfa ~I concentreaza-te asupra reahzaru unor rmaqtru cat mat reale drn punctul de vedere al tuturor organelor de sirnt La Inceput vor mal mtra din cane in and ~t gandun straine In imaqme FII tolerant cu ele, nu Ie brusca' irnpmqe-Ie incet la 0 parte ~I revmo la smqura ta sarcina din acest moment, vizuahzarea Daca te enervezt e;;tl "debarcat" imedrat em Alfa

In acest mod vel invata medrtatra pracncata de foarte multi In lume Chrar ~I daca vel face doar atat ;;1 rurmc mal mult, orqarusmul tau nu va avea decat de castrqat Masuraton tacute de laboratoarele Spttalulut Orasenesc din Boston, pendtnte de Uruversitatea Harvard (Thorndike Memonal Laboratory), de ce!e ale Umvers!tiH!! din Irv!ng, California (ca sa ammtesc doar cateva dmtre ele) au aratat chrar ~I la incepaton 0 dimmuare sensibrla a consumulut de oxiqen ;;1 a expirarn DIOXldUlUI de carbon De asemenea s-a stabrht 0 dirrunuare a ntmului respirator, a cantrtatu de aer scturnbat, a tensiunn artenale, a ruvelulur acrdulut lactic din sanqe, care face tnrrutere la nivelul metabchsmutui anaerob

Toate aceste schirnban flzlologlce mCI nu Ie sestzezi cat timp star ;;1 medrtezi cu ochu tncrus: Deoarece auzi vocile celor din jurul tau, stu unde te afh ;;1 ce fact, mal mult te l?1 gande;;tl la asta - pon chrar crede ca "nu s-a lntamplat rurmc"

Starea de rneditatre este 0 stare naturale, ca fundal al acnvrtatu diurne, zilrnc e~tl "acolo", dar mal ales cand te relaxez: sau "visezi" Nu este rnrruc extraordmar in asta

Nu auz: cantece de sirene ;;1 rue: trarnbrte nu te intampma la mtrarea in Alta Oegeaba al astepta ~I un cornurucat oficral Totust e;;tl in Alta ~I Itl atraq: tot mal mult sub control aceasta zona a subconstrentulut Pe masura ce stu sa medrtezt tot mal bme in mod diruat poti sa tolosesn tot mal uul tehrucile Autocontrolului in scopul atmqer« telunlor tale

Pare o {_opllane ,~a pentru un asemenea IUCfu simon, sa

Autocontrol 21 al nevoie de 50 de zile, dar trebuie sa til cont ca in Alfa once rezultat bun, once succes reprezmta punctul de plecare pentru data urrnatoare De aceea trebure sa fie procedeul acelasi totdeauna - In spatru, trmp §I metoda Once modrftcare duce doar la lntarzren

In trrnpul exersaru apar ~I avantajele nzroloqice Toate celulele corpului tau, ton rnuschu, toate oasele ton nervn participa active la relaxare Profrta din phn de aceste momente hpsrte de stresul cotidran al omului de rand

In cazul in care tOtU§1 contmui §I dupa cele 50 de zile, va f o expenenta mteresanta aJungerea pe mveiele profunde ale sutletului, lar cu tirnpul aceste "phmban" vor fl tot mal naturale §I nuanta de "aventura" orspars Mul~ parasesc rnedrtaua rn acest moment EI ulta ca nu partropa la 0 "excursie" de unul s:~g~r, c: c3 este pnrnul pas (poate) al celet mal irnportante catatoru din viata lor

1.1. Cateva idei pentru aprofundarea starii de medltatle

Bazan pe expenenta altora, precum §I pe cercetan intrepnnse mal multe zeci de am, lata cateva ide: pentru a putea aprofunda starea de medrtatie

1 Sa nu um sa "pnvesti" punn in sus sub pleoape

Datonta unor cauze necunoscute inca, noicarea cchilor usor in sus - cu cca 20 grade deasupra onzontalei - duce la 0 manre canntanva a producner de unde Alta

2 Pentru un moment sa ne relmprospatarn memona

cu senzana "relaxaru" Incrnde-n pumnuf Stranqe-I orne:

Mal tare' Oa-I drumul' Acesta este momentul relaxant momentul in care pon slmtl fizic relaxarea Contracteaza-u rnuschn prcioaretor' Fa la fel cu rnuschu max.larelor' NU-I alia ca este 0 senzatie placuta cand II relaxezr>

3 Inainte de a inctude ochu, oboseste-i pnvmd fix intr un punct srtuat la cca 45 grade deasupra onzontalet Incearca sa nu chpestr' Nu-tr ndrca capulf Ulta-te in sus fara d ndica ~i capult Daca srrnu nevora de a chpt In mod norma dupa eca 0 jurnatate de rnmut mcrnde tl ochn ~l Lonb'll ~

22

DAN SERACU

medrtaua dupa modul tnvatat

4 Inainte de a terrmna rneditatra pnn numararea de la

1 la 5 spune-u in gand "de necare data cand ma relaxez astfel, ajunq In zone tot mal profunde ale lUI Alfa"

1.2. De la rneditatia pasiva la cea activa

Daca trebuie sa-tl aduct arrunte de prea multe In trrnpul medrtatrei, itl va fl mal greu sa trect de la Beta la Alfa Tocrnat de aceea cele de pana acum sunt mal mult decat sunciente In cele 50 de zile de invatare, tar rezultatele oct.nute la fiecare ~edlnta te ajuta in accelerarea ~i autornanzarea rntraru In Alfa

Fiecare repetare reprez.nta cate on punct de refei,nta pentru ocazia urmatoare Cu cat at mal multe asemenea puncte de refennta, cu atat mal facrla ~I mal avantajoasa este meditatra Devme un tentonu cunoscut

Dupa cele 50 de zile cane (asemenea altor oamern trnphcatr), nu tl se mal pare cunos sa sacnfici cateva minute zilruc pentru "a face rnrrnc", esn preqatit pentru a trece de la medrtatra pasiva la cea dmarruca

Acum prorecteaza-n in fata obrectele cunoscute, de pretennta cat mal colorate

Pot, sa-tl prorectezi astfel 0 portocala, 0 ramaie, 0 saiata o bancnota proaspat le~lta de la npar Oncare ar fl obiectut, prorecteaza-I pe ecranul mental cateva secunde Nu te consuma daca dispare' Este un obicei fixat bme In nOI de a san de ta 0 Idee la alta Itl arruntesti de maimuta beata? Nutl le~1 din flrel Lasa-tl Idelle sa apara pe ecran ca actorn pe 0 scena Dar, deoarece tu esn cel care sene presa, dupa ce au spus ce au avut de spus, fa-I sa dlspara, revmo la imaqmea onqinala!

Oaca deja "merge" bine, tree la Imagrnl rna! complexe care in afara culonlor contm ~I rmscare! Astfel

- Pe un cer serun plutesc non alb:

- Picatun de roua scurqanou-se pe petalele un,» tranda:

q,'::aldal .n soar e reflectana I '1 l.drcub~u <azele acestua

Autocontrol

23

- Parau care curge vesel pnntre pietre

Vizuahzeaza in afara corpulut tau' lrnaqmea sa fie "in atara" Vrzuahzarea In atara corpului tine de Alfa vederea cu ochu este de domeruul lut Beta Vederea normala reprezinta ruvelu' Beta, vizuahzarea reprezmta ruvelul Alta

1.3. Cum pof sa-ti maresti capacitatea de vizualizare?

De fiecare data cano te Intmzi comod in pat pentru 0 noua ~edlnta, it' incruzt ochu, te Uftf putm in sus sub pleoape, nurnen indarat de la 5 la 1 acorz: cateva minute vrzuauzar», far lnamte de a revern in Beta, numen rar de la 1 la 5

V,LUdltLarea ~I uuaqmatra sunt doua lucrun esennale care contnbure la cresterea capacrtatu tale de clarvazator TJ se pare ca este 0 orercere de nmp simpla Imagmare a unor obiecte Ca ~I cane at visa' De ce al conceput 0 anurmta imaqme? Toate acestea reprezmta conceptu eronate despre vizuauzare ~I imaqmatre, ele contnbumd in mod esential la drminuarea numarutui de clarvazaton Acele cateva minute pe care Ie petreci dimmeata cu realizarea imagmrlor mentale activeaza celulele netotosrte em crerer Ie pune la munca in scopul reahzaru scopunlor tale EI sunt neuronu errusterei drepte (Ia dreptaci), iar rolul lor este esential in activrtatea ta vutoare Tocmai de aceea te rog sa exersezi vizuahzarea de mal multe on pe Zl, la fel ca dupa trezire

Astfel, zrua in nmp ce crtesti, opreste-te la un cuvant de care est. legat pnntr-o acuvitate practica din trecut ~I concepe-n despre el 0 Imagine mentala Daca de exemplu 1:;lte~tl despre 0 casa, ooreste-te ~I rearrunteste-n 0 casa pe care al vazut-o, vrzuahzeaz-c' Readu-tl In trnaqme ammtrrue des pre aceasta casa Fa acelast lueru cane auzi 0 drscutie :and 5e arrunteste ceva de care esti legat ,p treed -Jezvdt'; Irrag!nea crea-c .n fel de :::"pel1latCQf ,1 »enta'

24

DAN SERACU

1.4. 0 imagine mentala irnportanta

Meditatia dinamica este creativa. Ea te proqrarneaza atat pe tine, cat ~i pe altii. Programeaza ~i evenimente Imaginile proiectate pe ecranul tau mental sunt umbrele unor lucruri din viitor, ale unor evenimente din viitor!

Sa ne oprim un moment. Nu ti s-a mai lntamplat asa ceva? Toti vizualizeaza, toti realizeaza imagini mentale cu ochii min\il. Tu ce vizualizezi? Iti Inchipui problemele, te framanta. Iti faci probleme cu pozitia ta, cu partea ta din ca~tig, cu termene, cu franari, cu modul de a realiza 0 81;umita lucrare. in fond, ce se intampla in realitate cand te asezi comod Intr-un fotoliu sau in pat ~i iti vizualizezi problemele? Ele se intarescl

Prin metoda autocontrolului nu vizualizezi problemele, ci rezolvarea lor. lar schimbarea ce urrneaza este deosebita!

Dar, deoarece ~i tu figurezi in aceasta imagine, este nevoie ca in cadrul exercitiilor sa incepi sa te vizualizezi.

o femeie se uita foarte des in oglinda, de exemplu, cand i~i aranieaza parul. in fond, ea nu da nici 0 importanta intregii imagini. La fel face ~i barbatul cand se priveste in ogllnda In nrnpul barbrentulur, al pieptanatutur, iar cele vazute Ie receptionezi ca pe ceva natural.

Tocmai de aceea, prooabu, pon sa-n proiectezi mutt mal usor pe ecranul mental imaginea unei portocale, decat propria-ti fata. Pof sa lmbunatatesti situatial Uita-te in oglinda. Memoreaza-ti fata. fnchide ochii, ridica-ti privirea sub pleoape usor in sus ~i proiecteaza-f imaginea pe ecranul mental. Deschide ochii ~i cornpara imaginea obtinuta cu cea din oglinda. fnchide la loc ochii ~i refa-tl imaqinea pe ecran. Repeta exercitiul pana cand lntr-adevar iti vizualizezi propria imagine pe ecranul mental

1.5. lmaqmatia realista

Unu reahzeaza user unaqim mentale detahate Este un mceput perfect pentru un vutor clarvazator Dar nu est-

Autocontrol

25

esential Pe masura ce Incept vizuahzarea cotidrana aceasta itl va merge ~I tIe tot mar bme

Esentral tnsa este sa al in cap rdeea, concepti a a ceea ce itl proiectezi pe ecranul mental Atuncr, imaqmea deja parca vine de la sine Inchide-u ochu ~I prorecteaza-n pe ecran 0 jurnatate de pepene verde, cu mtenorul spre tine

Ce al mal observat in afara COJ" verzi? Probabrl pulpa rosie din mtenor, sernmtele negre, coara mtenoara alba Eu nu te-am rugat sa vtzuahzezi toate acestea Le-al vizuahzat in mod automat deoarece notiunea de "pepene verde" Ie Include ~I pe acestea Daca nu al fl vazut inca acest fruct al avea probleme cu nnaqmea Dar, deoarece al vazut deja peperu, detalule itl apar imedrat in mmte

Daca tl-a~ spune acum sa vtzuahzezt un urs polar In b!k:r.~ fOZ bcmbcn' Te-a putrut rasul? Totue: nu este !1!C! un Impediment ca sa poata creierul tau sa formeze unaqmea, detalnle sale fllndu-tl cunoscute dmainte, cruar daca nu impreuna Acum incearca sa vizuahzezi 0 tranglsca Nu este imaqme? De ce? Pentru ca habar nu at ce este tranqrsca. nu-n poti forma unaqmea pe ecran Daca imaqmea obtinuta in cadrul antrenamentelor nu este "pe ecran lat" nu-n face problema' FlI relaxat ~I continua vizuahzarea Continua exersarea ~I totul va merge din ce in ce mal brne

1.6. Tu ~i imaqinatia creatoare

Cum te rmaqmezt in trmpul rnedrtauei? Ar~ trebu: sa te vezt pe ecranul mental In timp ce te prepteru? In aceste 2116 d,flclle ar fl 0 pierdere de energlel

A~a sa te vrzuahzezi cum vrei sa fill Aceasta estc deocamdata dear faza de exercitru dar enerqra ce 0 cedez, In trrnout vizuahzaru in Alfa are efect creator AI vrea sa tt:; schrmb, dmtr-un punct oarecare de vedere? L\!ege atune: ( asemenea Imagine care sa arate aceasta scr-mbare

Stu ca esn nerabdator eu subalternu? Decide te 'i-<

schrnun '$1 ororecteaza-u 0 Imagme In care Lal ,::>~ ,

fenCI+ ~I abdator nupa f' <aptamar-a

cr'llrYlh":lr!--'::1 r P~!B!

26

QAN SERACU

Cum? in cele ce urmeaza vel afla ~I mal multe despre enerqra creatoare despre modul cum cucereste ca teren, despre modul cum aJunge ~I la alte mentalun, mdrterent de spatiu ~I ump, pentru a rezolva 0 problema, sau pentru a-si atmqe scopul

Daca momentan nu al 0 problema deosebita pe care ar don-o scrumbata, daca nu at nrci un scop brne deftrut pe care sa-I atmqr, tormeaza-n 0 imaqme sirnbohca despre sme, care sa-\I sugereze succesul

- Lucrezt In spatele unei mese man de brrou care lnsearnna un post Important

- Trale~tl tntr-o locuinta mal mare

St~!! la 0 roasa araruata in onoarea ta - Porn discutu cu personane importante

Alege Imaglnea cu discerna l'YIa" nt In t,mn, II I'YIOrl,t<>toO' t"'11

I ,II III I .... '1' ...... ,...""". "' __ '''_~I_I, __

f\ecare vrzuairzare e~t\ ma\ aproape de \e\

E~tl gata sa-tl dezvotn capacttatrle latente de clarvazator?

2. MEDITA llA DINAMICA

La rnedrtana pasiva despre care al citrt pana acum, pott ajunqe ~I pe alte cal Astfel, te POtl concentra In locul rmaqmn de pe ecranul mental asupra unui sunet pronuntat cu voce tare (on mental), cum ar fl OM, l\UM, f\MIN etC" Pou sa te concentrezi asupra ntrnului respiraner, asa cum V~I v~u~a la capitolul refentor la respiraua Qlgong, asupra unui anurmt punct din sau de pe corpul tau Te pon concentra asupra mUZICl1 auzrte In timpul unui serVICIU rehglos Toate aceste rnetoce, ~I nu numai ele, te pot conduce de asemenea lntr-o stare sufleteasca de rneditatre calma

TOtU~I, Itl recomand metoda nurnaratunn indarat pana la 1, deoarece pnn aceasta itl legl atenna din pnmele faze In continuare 0 data anns ruvelul Alta, se tae ruste legatun In creierul tau intre starea aceasta ~I suecesul obtinut, on imaqmea ptacuta vizuanzata In urma acesnn fapt, treptat, procesul devine automat

Dupa cum n-am spus deja, In Autocontrol once rezultat Incununat de succes devine _un punct de retennta, de plecare In etapa urmatoare In mod constrent sau nu revernm de fiecare data la acesta ~I pormrn de arc. mal departe

Daca at atms mvelul Alta nu este suftcient sa ramal doar acolo ~I sa astept. sa se intample ceva E drept, cruar $1 aceasta are un efect foarte placut calmant, de mentmere a sanatatll dar In comparatre cu poslblhtatlle ofente est€' doar un rezultat mrnor mcrprent Depaseste aceasta taza a medrtatre: passive crrueaza-tr crererut spre 0 acnvrtatc ,1IPBf""lIC?l ()'-qaIl1zaf#l lar rezultatul obtrnut te ifF< :O()le~

28

DAN SERACU

itl arruntesc asta, deoarece acum at depasrt faza rnedrtatrei pasive despre care al crtrt In caprtolul antenor ~I itl pot I insus: metoda rnedrtatrer dmarruce, pe care sa 0 folosesu In scopul rezolvaru problemelor ce tl le-al pus in tata Acum vel Inteleqe de ce am pus atata importanta In matenalizarea Imagmara pe ecran a unui obiect oarecare

Acum, lnamte de a mtra In Alta, gande~te-te la ceva foarte placut - poate fl once lucru cotidian - ce tl s-a intamplat len sau aZI Reammteste-n cat mal detahat evenrmentul apoi Intra in Alta dupa modul cunoscut ~I prorecteaza-l pe ecran cat mal detahat Ce al vazut, ce al snnnt, rrurosrt, gustat atuncr? Vel tl surpnns cat de mare este docsebu ea dmtre ce slm\1 in Alfa ~I ce sunt in Beta! Aproape tot atata cat intre a pronunta "inot" ~I a inota efectrv'

Ce sens au toate acestea? Pe de 0 parte, reprezmts 0 treapta pe un drum care duce spre reahzan mal man, pe de alta, ca atare, este ceva foarte utrl Acum itl VOl arata cum pon ajunqe !a rezu!tate utile

Gandeste-te la un obrect pe care nu stu unde I-al pus ~I pe care ar trebut sa-l caun mult pana sa-t gase~tl De exemplu nu-t: gase~tl chelle rnasmu Unde sunt? Pe brrou In buzunarul hamei pe care a! scos-o aseara, In masma? Daca nLl esf prea srqur unde le-al lasat Intra in Alfa reaou-n pe ecran ultimul moment in care le-al avut in mana ;;1 deplaseaza-te treptat in tnnp spre prezent La un moment dat vel ajunqe la umpul in care le-ai lasat, reverund In 8eta Ie vel gas 1 exact acolo (cu excepna daca altcmeva nu le-a luat intre nrnp) In acest caz tnsa, datele problemei se schimba ~I ar nevoie de 0 metoda mult mal sensibrla, pentru care Inca nu esn pregatlt

Inctupureste-ti un student care nu mal sue exact data la care a nxat profesorul examenul Mrercur , on rruercurea vutoare? lntrand In Alfa dnerna este rezolvata de la sine Toate acestea dar nu nurnai sunt simple probleme cotidrene rezolvabrle pnntr-o meditane la fel de srmpla Acum sa facerr- un pas unas Vor» mterconecta ur everurn=nt real ell unul rmaqma- {dar dont sa se fntaMplc,

;: ObS"'t'VdrY' CP SP II;:' int:.JrYl"!a Ppntru a tfF.ln"f0rrna (P

Autocontrol

29

donte in reahtate, trebuie sa til cont neaparat de cateva cennte elementare

Prima cennta Doreste dm tot sutletul ca evenrmentul sa se produce in reahtate' Nu te gandl la lucrun rrunore Doreste-ti, de exemplu, ca seful tau sa tie mal pnetenos, un anurrut client sa fie mteresat de marfa ce ooten, sa gase~tl interes In efectuarea unui lucru anost - toate acestea sunt deja donnte senoase, lucrun pe care Ie pot, don mtens

A doua cennta Trebuie sa til convms ca evenrmentul dont se va petrece in reahtate' Daca curnparatorul respecuv este deja saturat de marfa ce 1-0 oten, nu pou erede senos ca el 0 va cumpara tocrna. de la tine, drept pentru care crererut tAu on 0 va iqnora on va luera tocmai In directre contrara

A treia cennta Trebuie sa astepn ca evenrmentul sa se produca' Poate aeeasta este cea mal dehcata din to ate cenntele Pe cane pnmele doua erau cermte pasrve aceasta este emrnamente una acnva Un everurnent poate fl dont, POt' creoe (in Beta) ca se va produce, fara lnsa a astepta neaparat ca el sa alba efectrv loc Aici mtervme acnv autocontrolul !?' vrzuahzarea

A patra cerinta nu POtl provoca rau' Nu este vorba doar ca nu al VOle, cr, pur ~I sirnplu, nu POtl Aceasta este 0 lege de baza, atotcupnnzatoare Lucrano In mod dmarruc in Aifa intn In legatura cu I nteuqenta Superioara (Sprnte Supenoare, Gn,zi Spintuau, Ingen Pazrton, intelept. Maestn, etc) Om punctul de vedere al Spmtelor Supenoare un gand rau este rmatenahzabtl, chrar mterzis Poti sa-t. sapi seful cat dorestr, dar asta 0 faci de unul smqur in Beta in Alfa, acest lucru (ca de altfel once gand malefic) este 0 trnposrbrhtate

Daca pe nrvelul tau de medrtatre al mcerca sa te acordez cu 0 intehqenta care sa te ajute Intr-un plan malefic ar f eeva similar ca ~' cand la aparatul de radrc a: incerca s~, pnnzi un post Inexistent

AICI mult!, foarte multi ascultaton (~! cmtor.) zamnesc p, olaneta noastra se tntarnpta atatea rele $1 nOI totus: aflf!11a"'" ca in Alfa este nnposibtt sa proVOCI ceva malefic Da

relele se intarnpla dear r Beta rucrodata in "at· ~. e'.

30

DAN SERACU

Cercetarile in dorneruu au confirmat asta

Nrciodata nu recomand 0 pierdere mutua de trrnp, dar daca doresti neaparat 0 dernonstratre, Intra in Alfa ~I lncearca sa provoci cuiva 0 banala durere de cap Daca esu capabil sa vrzuahzezi "evenrmentul" lntr-o masura suficrenta, rezultatul va fl ca sufennta 0 vel obtrne tu insun ~I nu persoana vizata ~l/sau le~1 din 'Alfa in general insa la asemenea gandun esn irnediat "debarcat" in Beta

Alege-tl un everurnent care ar insemna rezolvarea une: probleme dorrte, in care potl crede ~I, urrnand cele de mal JOs, vel tnvata cum sa procedez:

lata ce al de facut Intr-un asemenea caz

Alege-tl 0 problema reala, care inca nu s-a rezolvat de la sine De exemplu, ~eful tau este morocanos in ultrrnul trrnp Intra in Alfa ~I fa urmatorn pas:

a Readu-n pe ecran un evenrment recent legat de

tema Retraieste-l pentru moment

b impinge rmaqmea spre dreapta ecranuun Fa sa

alunece in locul el 0 alta scena, care se va intampla marnel In aceasta scena ton cet dm jurul sefulu: sunt serum, veseh, deoarece el a pnrrut 0 veste buna Acum, In mod cert, Sl el a deverut mal zarnbrtor Daca cunosn concret cauza acestei scrurnban, vizuahzeaz-ot Cat mal VIU, cu cat mal multe edetalu' Savureaza rmaqinea cateva mmute

c Imprnge ~I aceasta unaqme. lncet, spre dreapta,

acucand In locul el 0 a treia, In care setut este un om ptacut, fencit, asa cum poate fl el din cand In cand Trareste cat mal VIU acest moment, de parca s-ar fl ~l intamplat in realrtate Savureaza-I 10-15 mrnute eel putm

In contmuare, nurnarand in modul cunoscut de la 1 la 5 revmo in Beta ~I te vel simt: mal bme decat inamte de sxercmu FII tnsa convms ca pnn acest exercrtiu aparent srrnplu al cuplat In JOc fortele capabile de rezolvarea problernei

Functroneaza asta rntotdeauna? Nu

Totus: cu trrnpul vel observa fa -ncep sa se tor nrnulteasca "comcidentele" -ar la un moment dat va trebi,

"a recunosn q:~7ultaful I "FlU rp?l'lt;:J'pip) obtln!!t(p) 11' I ",

Autocontrol

31

mai pot exphca pnn termenul de "0 srrnpla corncidenta" Se acumuleaza prea multe asemenea "simple comcidente" in timp. Daca vel intrerupe autocontrolul, rrnedrat nurnarul lor va incepe sa scada. Daca reiei exercitiile, va crests din nou nurnarul lor.

Treptat, cu trecerea timpului ~i acumularea de tot mal multa expenenta personala, vei observa ca ~I everumentele cu probabifitate tot mai mica de a se produce Intra In randut celor numite mal sus "simple coincidente" Pe masura cresteni experientei personale, rezultatele vor fi tot mal surprinzatoare (private de cei din Beta).

Oupa cum ti-arn mai spus, in exercitille de Autocontrol punctul de plecare al unei sedinte il reprezinta intotdeauna evemmentul anterior cel mai reusit. Daca obtii un succes mare, acesta va deveni de acum inainte punctul de plecare. Pnn aceasta, rezolvarea de probleme merge "din bine In ~i mai bine", iar aceasta reprezinta chiar un motto in Autocontrol.

inainte de a incheia acest capitol, sa-ti raspund la fntrebarea pe care, probabil, ti-ai pus-o deja: De ce miscam imaginile pe ecranul mental de la stanqa la dreapta? Pe scurt, iata raspunsul:

Experienta a aratat ca in zonele profunde ale constiintei miscarea in timp a fenomenelor este sesizata ca un flux de la stanqa spre dreapta. Cu alte cuvmte, viitorui este tratat ca ceva aftat ra stanqa, Jar trecutul, la dreapta.

Ziua cea noua este adusa de Soare de la rasarit ~i este dusa spre apus. Stand cu fata spre sud, ziua noua vine dinspre stanqa ~i cea veche pleaca spre dreapta, iar astfel ne-am orientat (in emisfera nordica) in sensul scurgerii timpului pe Pam ant. Nu stiu cat de corecta este afirmatia, dar stand cu fata spre sud te orientezi ~i te mi~ti mai usor In timp.

Dar nici pozitia "cu fata spre sud" nu trebuie considerate

o regula batuta in cuie, deoarece, in conformitate cu filosofia antica chineza, de pilda, "Maestrul sta cu fata spre sud, rar discipolul cu fat a spre nord", nOI suntem doar srrnpl. drscipoh fata de EI'

3. INTRAREA RAPIOA iN ALFA

Tn mod normal, 0 acbvare a zonet Alfa, dupa cum al invatat, poate dura cateva secunde Se poate intampla ca sa al nevore de o actlvare pracnc mstentanee a zonei, de exemplu cand al de rnemorat urgent ceva (cum ar fi harta unul oras In care sofezi)

Pentru aceasta, nmp de 0 saptamana, dupa ce al mtrat in Alfa, sa SpUI (cu voce tare sau nu) "de cate on VOl impreuna pnrnele trel degete de la oncare mana, sa mtru imediat in Alfa, deoarece am un rnonv serios" Accentuez din nou, propozma nu este Mtuta in cure, 0 adaptezr dupa cum itl convme, dar 0 data Invalata mtrarea cu un anurmt text, modmcarea lUI reprezmta iar o saptamana de exercitu

Pnn repetarea propozmei zilruc, in creier se formeaza 0 legatura care II perrrute ca atune cand unesn degetul mare aratatorul ~I mljloclul de la una din manu, sa coboare uneoiat frecventele sale sub 10Hz

o a doua modalltate de mtrare instantanee in Alfa 0 inven tot imr-o saptamana, spunand (tot in meditane) "de cate on VOl pnvi consnent fara ~nta, sa mtru imeoat in Alfa"

Nu va trece mult nrnp ~I va SOSI momentul in care al nevoie urgent de 0 notrune (de exemplu numele cuiva) Relaxeaza-te' $tll nouunea dontal Uneste-n cele trel degete sau pnveste in gOI dupa metoda invatata ~I al rezolvat problema fara rue un efort

Tebruca celor trei degete mal are §I alte unhzan despre care lorn vorbi [1181 tarzio Ea poate fl foloslta In nerumarate cazur care mal de care mal neobisnurte multe Ie vel mventa sinqur Ea este tolosrta de secote In tehrncue rneditan /e Observe daca al ocazia 0 Imagine a unui intelept extrem- :)rIertal 'n nmpu' -nedrtaner (0 <tampa 0 statueta etc) Marea lor marontate al mpreunate +0r'ilal Cjf este tret o=oets de 'Olcel de la )tanqal'

4. METODA iNVATARIl RAPIDE

In caprtolele antenoare, pnn Insusrrea tenrucnor de utihzare mal mtensa a mernoner, avansezi cu pas: man pe drumul spre etapa urrnatoare, a invatanl rapide Pe scurt, in etapele parcurse pan a arci al lnvatat sa intn usor In Alfa, 11- at alcaturt atct un ecran mental utihzabrl in nenumarate scopun Unul dm acestea este readucerea in memone a unei mtorrnatn oarecare in contmuare al invatat, pnntr-o metoda prescurtata, doua tehruci de acnvare rapioa a zonei Alfa, tehruct care pot fi utihzate, pnntre altele, ~I la readucerea "mstantanee" in memone a unei mtormatu "urtate"

Dupa to ate acestea, acum estt capabil sa obtu mtormatn pe 0 alta cale, ce face mal usoara reactivarea mernonei la nevore La fel de Important pste ~I faptul ca aceste cal no! de invatare nu numai ca tacihteaza readucerea In mernone a mtorrnatulor stocate, dar accelereaza ~I totodata adancesc procesul de lnvatare de Intelegere a celor memorate

EXlsta doua tehmcr de invatare in Alfa Vom Incepe cu cea mal strnpla

Tehruca celor tret degete - daca ti-ai insusrt-o deja pon sa

o tolosesn cand studrezi 0 carte on un tratat sau cane audtezi un curs, 0 prelegere sau 0 contermta Folosmd aceasta metoda tt se rnareste In mod consrderabtl capacitatea de concentrare, far mtorrnatra se frxeaza mal bme Ulterior cand al nevore de acea informatre 0 vel putea reactuahza on in Alfa on in Beta Studentul care sene C' !ucrare Irnpreunandu-si cele trei degete practic are in

34

DAN SERACU

ochuor cartea din care a studrat sau poate auzi vocea profesorulut din nrnpul cursuun

Cea de a doua tehruca nu este cruar asa de srrnpla, dar pnn exersarea Autocontrolutui 0 vel putea tolost curand Metoda combma eficacitatea invatarll in Alta cu efectul de fixare a celor invatate in Beta Pentru aceasta al lnsa nevole de un magnetofon sau un casetofon

Sa presupunem ca al de lnvatat un capitol drntr-o carte ~I, In plus, trebure sa " ~I in~elegl Citeste caprtolul cu voce tare ~I intre trrnp lnreqrstreaza-te pe banda Acum Intra in Alta, da drumul la banda ~I concentraza-te asupra propnei VOCI, ascultand matenalul reprodus

In etapele mcipiente ale Autocontrolulut poti lntarnpma c anurruta dmcultate in a apasa butonul START al sculei Pot I trees usor din Alta in Beta pana incerc: sa-! da: crurnul, en pot 1 pierde 0 parte din lucrare Pnn exersare, acest pen col devine tot mal putrn arneruntator lata cateva Idel

a Intra 111 Alfa avand deja degetul pe butonul de

START Astfel nu mal al nevoie sa-\I desctuzi ochu pentru aI cauta

b Roaga pe cmeva sa-tl porneasca banda la un semn

pe care" vel face

C F oloseste tehruca celor tre: degete pentru a Intra

(sau daca e nevoie pentru a reveru) in Alta

Greutatea poate sa tl se para mal mare decat este in realltate Pe masura ce itl crests expenenta in Alfa, pe rnasura ce capen runna, trebuie sa til cont ca ~I semnalele "de intrare" se pot schrrnba Vel avea tot mal des irnpresia ca esn in Beta Ca un rezultat al dezvoltaru ultenoare, pot sa-tl reapara semnalele de mtrare de la inceput, dar ele Itl sernnahzeaza de data asta parcurgerea unor zone mal profunde - poate cruar Teta La cursunle de Autocontrol poti vedea adesea elevt avansan vorbmdu-si aparent in Beta, cane er 5e gase5c In realrtate de mult In Alfa Chrar §i glumesc, cu ochu deschrsi aparent la fel de treu cum esti tu acum Sa fu complet treaz ell capacrtaute spmtuale deschrse In plerutudmea lor aceasta este semrufrcatra r1p"",,,pl'1it? ;:> A I Jtn('ontroli Iii II

Autocontrol

35

Dar, sa revemm la banda inreqrstrata in scopul flxanl mal brne a celor lnvatate, rasa sa treaca ceva trrnp de pretennta cateva zile, dupa care reciteste matenalul - in Beta - mtra In Alta ~I asculta dm nou Intreglstrarea

Dad'! Inveti Autocontrolul lmpreuna cu altu, folosmd (eventual) acest material, pentru econorrusirea trmpului ca un fel de "drvrzurne a muncu'', pof face scrumb de casete cu cerlaln Cu toate ca merge perfect, at un anume avantaj daca 1\1 asculti propria voce, fata de a altora

Metoda celor trel degete ~I invatarea In Alfa aduce 0 irnportanta econorrue de timp celor unphcan In Autocontrol, din cele mal drtente dornenu (studenn, predare, cercetare, Junsprudenta, actone, management etc)

Natural, tehruca lnvatarn rapide ~I tehnrca celor tre: degete or~ cea a pr~"ntu!u~ "in go!" sunt de totes In pnmul rand elevuor ~I studennlor Acesta este ~I motivul pentru care Inca In 1977 Mind Control-ul (una drn sursele de baza ale rnetodei de Autocontrol) este predata in SUA in 24 de umversrtan, 16 hcee ~I 8 glmnazil Multumlta acestei tehrucr, multe mil de elevi ~I studenn petrec mcomparabil mal putm tirnp cu invatatul, tnsusmdu-si ins a un volum mult mal mare de matene, In comparane cu cer nerrnphcan In Autocontrol

5. SOMNUL CREATIV

Cata IIbertate avem in sornn! Dispar banerele trmpului !iiI ale spatrului, se spulbera regullie loqrcu, canoanele consnentuun S Freud a considerat visele de 0 nnportanta capitala, deoarece tot ce vrsarn este nurnai !iiI nurnai al nostru E! spunea ca lnteleqand visele omului, II Inteleqerr pe el Insusi

In Autocontrol luarn foarte in senos vrsele, dar putm mal altfel Freud se ocupa de visele spontane In Autocontrol, drrnpotnva, scopul nostru e de a crea vise in mod consnent, vise cu ajutorul carora sa putem rezolva anurmte probleme Intrucat nOI suntem cet care stabthrn tema acestor Vise, tot nOI suntem ~I cel care Ie pot mterpreta, iar mterpretarea lor o putem face de cele mal multe on cu rezultate spectaculoase Ce-I drept, pnn aceasta ingradlm spontaneitatea senzatulor din trrnpul viselor, tOtU~1 actiunea ne facihteaza 0 mal mare IIbertate, ne controlarn lntr-o mal mare masura viata

Pnn mterpretarea vrselor programate, putem gasl rezolvarea la 0 sene de probleme cotrdiene care ne framanta Problema nu este noua Omemrea de secole trage foloase de pe urma viselor

Pana in 1869, 0 Mendeleev, savant rus, incercase degeaba ordonarea intr-un srstern flabll a elementelor chrrruce cunoscute pan a la acea ora In acel an, intr-un VIS I-a aparut forma pe care 0 cunoastem a srstemului penodic al elementelor (care il §I poarta numele) Dirnmeata, la trezire, a pus pe harne cele visate A fost nevoie doar de corectn rrunore

E Howe lucra fa elaborarea pnncrptulu: rnasmu de cusut (l' bucla mchrsa Se blocase 'lU outea rucicurn rezolv=

Autocontrol

37

funcnonarea buna a acuhn Intr-o noapte, a visat ca era atacat de abongenr cu ruste lanci gaunte in vart Trezrnduse a Inteles ca in VIS I s-a dat rezolvarea problemei Astfel s-a nascut rnasma de cusut Singer

N Bohr, la fel, tot dintr-un VIS si-a extras teona sa atomica Teornle multor savanu, de asemenea, i~1 au izvoarele in vise

Cand vrsarn frecventele crererului urea, din Delta, cu cativa hertzr, ajunqand in zona de 10 Hz, adica tocma: in Alta cu care lucrarn in mod constient Deer, pe acest ruvel se poate ajunqe din ambele direct", atat de JOs (din Delta sau Teta) , cat ~I de sus (din Beta)

In starea de veghe, Alfa deja este sub controlul tau Pon Intra aro dupa donnta, pentru atmqerea oncarui scop dent Tn somn tnsa itl pon coordona mal putm Alfa In aceasta penoada, ta necare 1112 ora ajW1g1 In mod automat in Alta pentru 10-15 minute pe tJmpul cat vrsezi Pe masura ce lucrezt tot mal mult in Alfa in stare de trezie, cu atat mal mult itl va sta la dispozrtre accesibrlrtatea acestei zone din somn Visele tl se leaga tot mal mult de probleme, capata 0 pondere tot mal mare in atrngerea scopunlor

Menta sa-n tact un otncei sa-n notezt drrnmeata la trezire ce al visat in noapte Pregate~te~tl la tndernana 0 hartre, un creion ~I eventual 0 Ianterna pentru a nu derarua pe ceilaltr, pentru ca irnediat dupa trezire til mmte visut cu toate detalule sale Daca nu-n notezt visele imedrat dupa trezrre, ele se pierd partial sau total

Visele itl of era comurucan importante pentru rezolvarea problemelor din acel moment, pentru dmjarea sentirnentelor tale Putem dimmua astfel stresul, putem amehora sanatatea

In pnma etapa, deer, trebure sa inveu sa-tl reammtesti ce at vrsat in noaptea antenoara Multi afrrma ca nu viseaza deloc, fapt irnpostbil, deoarece visele - s-a demonstrat - sunt 0 necesitate flzlologlca Fara Vise, in cateva zile apar tulburan ftzrologrce ~I psituce deosebrt de grave, tar la prelunqrrea staru - chiar moartea

Seara inarnte de culcare mtra in Alta ~I spune-ti 'vreau sa lrru arruntesc ce VOl visa Irm VOl arrunn ce am "ISH! ,.

38

DAN SERACU

cele mal rruci arnanunte" Dupa asta, fara a mal revern In Beta, adorrru Nu uita sa It I preqatesn dmamte hartra creionul ~I lanterna, arnmnte mal sus Cand te-al trezrt, fie cluar ~I in rmez de noapte, noteaza-u rrnedrat ce itl ammtesti din VIS Exerseaza asta ztlruc ~I vel observa ca pe Zl ce trece itl arnmtesn tot mal multe detail! din visul avut antenor Daca esn rnultumrt de rezultat, trect la

Etapa urmatoare Inainte de a adorrru, qanoeste-te la problema ce 0 a: de rezolvat, pentru care at nevoie de mformare, on de sfat Alege 0 asemenea problema a care: rezolvare te !nclta intr-adevar (Ia intreban fara sens, vel obtme rezultate tot fara sens) Acum, Intra in Alfa ~I proqrarneaza-te cu urmatoarele cuvmte "vreau un \t IS care sa ma ajute in (nurneste problema) VOl avea un asemenea VIS, rm-l VOl ammti ~I-I VOl in1elege", dupa care aoorrm dIrect

La trezire, rndrterent de ora, revezr vrsul din memone, oaca sunt mal multe, revede-I pe cel mal clar ~I Incearca saI caun sensul Interpretarea acestor vise programate 0 poate face doar cel care le-a provocat' Daca 11-al programat ca mal sus, sa in1elegl visul ee-l vel avea, vel avea un fel de "presentiment" despre sensul ce 11-1 transmit EI Inconsnentul nostru de multe on cornurnca cu nOI pnn aceste "presentlmente", sau este mtermediarul drntre EI ~I nOI Exersand, vel constata ca pe Zl ce trece al Incredere tot mal mare in aceste "presennrnente" programate

Controlul viselor este, ca de altfel 0 sene din tehrucrle Autocontroluhn, una din carle de legatura cu Sprntele Supenoare, dar de data aceasta este ~I 0 cale facil de insusit

Exersand cu rabdare Autocontrolul, tl se vor dezvalui in fata unul cate unul izvoarele celor mal valoroase forte de care drspui

6. PUTEREA CUVINTELOR

Inchrpuieste-n ca stai in bucatane, til in mana 0 lama Ie pe care tocrnai al scos-o din fnglder II sirnf in mana racoarea Pnveste-t coaia galbenal Este galben-cerata ~I are doua rruci excrescente verzui la capetele drarnetrului mal lung Apas-o putm, sunte-i rezrstenta ~I elasticrtatea

Acum ndrca lam ala la nas ~I srrnte-i aroma NU-I asa ca E:5tE: 0 aroma splendida? Tare-o in doua ~I rruroase-o din nou' Aroma este ~I mal puterruca Acum musc-o ~I las a sa itl umple gura cu aroma suculut E mmunat acest gust, nU-1 a~a?

Daca ti-ar folosit cum trebuie puterea gandunlor, in acest moment ar trebui sa ar gura pima de saliva

Sa pnvim insa putm In "cuhse"

Sirnplele cuvmte pronuntate mal sus (on citrte) au mfluentat actrvttatea glandelor sallvare Dar, aceste cuvrnte ruci rnacar nu au reflectat ceva real, CI doar ceva genenc, mcmpurt Majontatea dmtre nOI i~1 Inctupure ca cuvmtele folosite reflecta sensun, tar acestea em urma pot fl bune on rele, adevarate sau false, tan on slabe Este corect, dar numai pe jurnatate Cuvmtele nu numai ca reftecta realitatea CI 0 ~I creeaza, de pllda acum, sahvatia

Creierul nu este numai un translator al mtentulor noastre CI ~I un organ de prelucrare ~I Inmaqazinare de rnforrnatu avanc in gnJa ~I corpul nostru Spune-I de exemplu 'mananc 0 lamale" ~I imedrat se lanseaza in lucru

A SOSlt vremea sa fac 0 "curaterue generala rnentala" Pentru aceasta nu mal avem un anume exercitru venfrcat de oracnca Este 0 problema oe deCfZIE' l?1 vomta In sensu I selectaru cuvrntelor tolosrte in actwarea $' c' trv-tato -l' propr.u

40 PAN SERACU

Exercltlul armntrt mal sus a fost unul negabv din punctul de vedere al corpuun propnu, el neaducand mrmc benefic acestuia (spre norocul nostru, de data asta mCI malefic) Cuvmtele mcorecte, sau folosite in mod mcorect, pot lnsa avea ambele sensun, sau ctuar efecte pur matence!

in coouane deseon practicam un !OC stupId in nmout mesei Regula "jocului" era sa descru mancarea de pe masa in modul cel mal scarbos posibrl Scopul era sa ne prefacem de parca aceste cuvmte nu ne-ar mtluenta deloc, dar in acefasi nrnp sa lnvmqem puterea de prefacere a celorlaln corneseru, lucru ce deseon crnar reusea, "pacrentul" trebumd sa paraseasca in graba masa

$! nOI aduln: pracncarn (cluar mconsnent) acest JOc stupid Folosmd cuvmte negative ne dirnmuam, "potta" de vlata, iar cuvmtele tolosite tot mal des incep sa capete 0 forta (neqativa) vital a tot mal mare, datonta carera treptat incepe lntr-adevar sa ne scada "pofta"

Faptul ca trebuie sa gate~tl pentru farmlie este ecruvalent cu "0 cocoasa pe spate", ca este "curata nebume" sa te pot I descurca la salarule ~I pretunle actuale, ca "te streseaza" cea mal mica schrrnbare rneteorotoqica reprezmta 0 buna parte din onorarule medrcilor Nu uita, tr-am mal spus, crererul este un executant fidei Zrce "Domnul mi-a comandat 0 durere de cap? Ok' Domnul este servit", rar durerea de cap vrne "intr-o veselie" Sa te vad cum vel scapa de ea'

Natural, durerea de cap nu apare on de cate on 0 ammnm Starea norrnala a corpuhn este sanatatea, drrectie in care lupta cu toate rnuloacele ~I procesele sale ftzroloqrce ~I enerqetice ce Ie are la drspozrtre Cu timpul tolosmd "cum se cuvlne"(?) cuvrntele, reusim sa-: stabim Sl chrar sa-: distruqem srsternul de aparare ~I el "creeaza" boala "comandata"

Cuvmtele noastre pnmesc 0 torta supumentara in functie de ruvelul constnntei propru ~I de cat de mult trann ceea ce pronuntarn

Daca spunem suncient de convmqator "Doamne asta rna a08rp" at Irerpa \fIn;:.:> 18 nOI 'q1tr-o vesphp" [larA

Autocontrol

41

spunem cu tane suhcienta "In aceste condnu nu pon reahza mCI macar un lucru marunt ~i impunt", anrrnana devine reahtate, rar execuna este aparent Indreptatlta

Autocontrolul otera preteens necesara irnpotnva proastelor obicenm ce Ie avem in Alta ~I Teta puterea cuvintelor noastre creste extraordmar de mult in caprtolele antenoare al putut constata ca folosmd cuvmte surpnnzator de simple itl POtl programa visele, rar torta care te propulseaza in Alta 0 pon transfera ~i celor trei degete, on pnvrm fara tel

Emile Coue a fost timp de aproape 30 de ant tarmacist In Troyes (Franta), tOtU~1 el nu a devernt celebru datonta retetelor sale, CI datonta unei propozitn simple, banal de srrnpla "ZI de ZI rna sirnt din ce in ce mal bme din toate punctele de vedere" ('1eZI pentru detalu, "Autocontro!u! pe cale a autosuqesner", Samuel Welser, New York, 1974) Cu aceste cuvmte el a tratat mil de pacrenn de boll considerate de rnedrcrna alopata mcurabile ~I astazt E Coue a descrus in 19100 chnrca gratulta In Nantes, unde a tratat multe mil de pacienn de cele mal drterrte maladn (reumattsm, duren acute de cap, astm, pareze, TBC, b~lIbalala, detormar. ale tegumentelor datonta TBC-ulul, cancer, ulcere etc) "NICI-O data nu am tratat pe rurneru - spunea - CI r-am invatat sa se trateze smqun" lata ce facea il punea pe pacienn sa repete de 20 de on propozitra de mal sus inamte de rnasa ~I de Inca 20 de on seara, in ftecare ZI cat erau mternan Actele dovedesc In mod mcontestabil ca pacientn paraseau lntradevar tratan chruca Dupa moartea sa (1926) metoda a disparut aproape in totalitate E drept, daca ar fl fost 0 metoda cornphcata, pe care speciahstu sa 0 poata invata ~l folost atunct poate ea ar mal fl fost tolosrta l?' aZI

Esenta sa este autosuqestra Jar in Autocontrol puten obtme acelea~1 rezultate cu -ncornoarabu mal putrne efortun Are doua prinCIPII

-'l \II' if-' iutern

,lep j

42

DAN SERACU

qand acesta devine realitate.

Deoarece pe nivelele Alfa ~I Teta forta cuvintelor este mult lntarita, am adaptat putin metoda CoUE~. Activand Alfa, spune: "Zi de zi ma simt din ce In ce mai bine din toate punctele de vedere". Dupa care, spune: "Nici 0 influenta neqativa, nici un gand negativ nu poate patrunde pe nici unul din nivelele constientului, subconstientului ~I tnconstlentului meu, nici In Alfa ~i nici in Beta". Chiar ~i aceste doua fraze simple vei vedea ce multe rezultate benefice vor provoca. Chiar Iti recomand ca dupa activitatea cotidiana a zonei Alfa sa pronunti aceste propozitii ca mantre de protectie,

7. FORTA IMAGINATIEI

. .

Vomta, pentru a-si annqe scopul, are nevore de un adversar pe care sa il poata invmqe Se straduteste sa fIe dura, dar in rnajontatea cazunlor cedeaza inamte de a-sr atinqe scopul final Renun\area la unele obtsnumte rele se poate face ~I pnntr-o metoda mal blimda - imaqmana lmaqmatia se agata direct de scopul vizat, nu lucreaza pnn imerrnedran

Acesta este un alt motiv pentru care am accentuat atat in capitolele antenoare invatarea vizuanzarn cat mal reallste, cu cat mal multe detail I Daca itl cornpletezt irnaqmaua cu crez, cu cat donnta de a reahza, cu asteptarea reahzaru, daca Inveti sa itl tmaqmezt cat mal VIU scopunle, sa vezi, sa simn, sa gu~tl, sa pipal, sa atmgl telul propus, atunci vel obtme tot ce doresti

"Daca vomta ~I imaqmana aJung la conflict - spunea E Coue - atune: totdeauna Imaglnatla este cea care lese lnvmqatoare"

Daca lncerci doar sa te gande~tl sa scapi de un obrcei prost, probabrl te vel pacall Daca tl-al don aceasta lntradevar, atunci al ~I scapat Ar trebui sa-11 doresn mal tare avantajele care ar rezulta decat abandonarea obrcerului Daca vel tnvata sa-\I doresn cu tane suftcienta acest avantaj, te vel ellbera de obrcerul mvoluntar

Concentrarea asupra abandonaru obrceiulut precum ~I dectzra In acest sens, te leaga ~I mal mult Se asearnana oarecum ell decizia terma ca dm acest moment vel adorrru - decizre care insa drmpotnva te va tine treaz

Sa vedem lnsa ce avem de facut Pentru exemouncare '10m lua doua din cele mal sohcitate cazun de r\ l(S8ntl, '1f '\dtoC;)r!roi cotta exace-ata de rYl§nC8fP ~I fJ 1f'y),.-4t, t

44

DAN SERACU

Daca vrei sa It I dmunuezi pofta de rnancare, pentru inceput va trebut sa revezi problema pnvrta din exterior Care este problema rnananci prea rnult, la ore nepotnvrte, taci prea puttna rmscare, sau din toate cate ceva?

Poate problema este ndicata nu atat de cantitatea, cat de calrtatea necorespunzatoare a altmentelor Poate raspunsul ar fl scrnmbarea reqrrnulut altmentar, on a orei de rnasa In pnmul caz medrcul casei, sau un dreteticran este cel care itl da raspunsul

De ce vrei sa slabestr> E~tl atat de gras incat i11 penchteaza sanatatea, on vret sa devil mal atractiv slabmd? Ambele motive sunt bune pentru a slabl, dar trebuie sa te decrzi asupra unura dtn ele, pentru a ~tl la ce avantaje sa te astepu

Daca at ajuns sa mananc un memu corsspunzator cu canntan modeste de allmente, daca faci rruscare suficienta ~I at doar un usor plus de greutate, atune: (cu exceptia cand medicul itl recomanda expres sa slabestr) parerea mea este sa ramal asa cum esn Sa itl modmci greutatea ar necesrta un efort muttl fata de ca~tlgul ce l-at putea obtme Probabrl al probleme mult mal irnportante in viata pentru care sa itl fotosest. enerqule ell berate de Autocontrol, decat pentru a scapa de cateva kuoqrarne in plus

Daca esn intr-adevar decrs sa slabest: ~I stu de ce 0 fact, atunci pasul urmator este sa anahzezt avantarele ce vor rezulta in urma slabirn Nu lua in socoteala doar avantaje generale, cum ar fl "VOl arata mal bme", CI concret, pe cat posrbrl luand in lucru toate cele ClnCI srrntun de care drspui' De exemplu

Vazul - cauta 0 totoqrane mal veche in care esn atat de slab cat doresn sa devil

Pipartul - lnctupureste-n cat de netede Itl vor f bratele pulpele, burta daca vel slabl

Gustul - lnctupureste-u aroma qustativa a acelor mancarun care pot fiqura din bel~ug in noul rneruu

Mlrosul - gande~te-te la aroma acestor rnancarun

Auzo] lncearca sa-n inclupu. ce vor z.ce oamen« <.-al"

Autocontrol 45

~~~~~~-------------------------------

te vor vedea asa de slab

Dar ruci aceste CInCI simtun nu sunt suficrente pentru a putea vizuahza profund Esenuale sunt ~I sentimentele Incrupureste-n in ce "voqa" te vel slmtl dupa ce vel da JOs krloqrarnele dontet

Avand toate aces tea in mmte, mtra in Alta Reahzeaza-n ecranul mental ~I proiecteaza-n pe el irnaqmea actuala t.asa sa drspara aceasta Imagine in trecut (dreapta), tar din stanqa impinge 0 Imagine (poate fl 0 totoqrane mal veche de-a ta) in care aratl asa cum doresn sa devil dupa cura

Cat trrnp observi (mental) in aceasta ipostaza, incearca sa itl tmaqmez cu cat mal multe detail! ce vel srmn cand vel fl atat de slab? Ce vel slmt' cand te vel apleca sa It 1 legl siretunle? Dar cane urci scan le? Dar cand vel reus: sa scapi

~o "'I"o.,to h",.no? ran~ ",nt. ~.n nn •• .,,::, to n"rnh. no ",l",.<i.? ~'"

______ ... _ •. _ ... _ __ •• _ ""'_';" _II I .• _- -_ .. - ,..., ...• -. ,.....- I"""I_J- .....,"'"

nu itl para rau de nrnpul pe care II cheltuiesn cu to ate acestea Trect pnn toate cele CInCI organe de simt, gandlndute 0 data la un smqur lucru, asa cum am ammnt rna! sus! Ce vel simn fata de tine lnsun daca vel reusr>

Acum, tot mental, tree in revista rneruul tau obisnuit - nu nurnai ce, CI ~I cat mananct de obrcei - ~I alege rnancarunle ce pot fl rontalte Intre mese (morcovi, de exemplu) Spunet! "corpul meu nu are nevore de mal multa rnancare, nu va simtr foame ~I nu va tnrnite semnale sa pnrneasca «supllment»"

Cu aceasta itl termini meditana Sa 0 faci de doua on pe

Zl

FII atent ca pe trrnpul rneditatret sa nu apara imaqrru ale mancarunlor de evitat'

In trrnpul acestui program de slabire este de 0 importanta deosebita sa itl pUi un tel real In fata Daca al un surplus de 25 de kg nu POtl gandl senos ca Intr-o saptamana sa scapi de acestea ~I sa aratl ca Audrey Hepburn, on Mark SPitz! In acest caz perrrute-rm sa rna indoresc de rezultatele ce Ie vei obtme

In pnmele zile vechile rnesare ale corpului pot sa mal apara cum ar fl "ce bme ar pica 0 bucatica de crocotata Daca e~tl ocupat In nmpul zile: ;;' '1U 31 f!n'lp ell'" nleriltatlP

46 DAN SERACU etectueaza 0 msprratie adanca, irnpreuneaza-n cele tre: degete In modul cunoscut deja ~I readu-n In rmnte cuvmtele tolosrte in Alta, pnvrnd necesitatea drete: pentru corpul tau Te aJuta daca in acest trrnp itl arunci 0 pnvrre pe 0 fotoqrane mal veche

Pnn Autocontrol \1 se va lmbunatau starea sufleteasca rar aceasta va contnbui intr-un mod esential la functionarea optima a corpului tau Cu cateva indemnun mentale, va ceda cu bucune surplusul de greutate avut

Metoda are nenurnarate vanante Alege-o pe cea care tl se potnveste cel mal bme Caut-o ~I toloseste-o

Ca un exemplu, s-a orqamzat 0 Intalmre saptamanala a unor cursanti de Autocontrol Din acesna 15 s-au prezentat la flecare curs, el au slabrt In medie 2 2 kg lntr-o luna' Ton au slablt! Dupa inca 0 luna s-a reluat cantanrea acestor ~ 5 ~I s-a constatat ca 7 din el au mal slabrt In contmuare, tar ceilaln 8 si-au rnentmut greutatea Nrci unul nu s-a ingra~at la toe'

Fumatul este un obrcei atat de penculos pentru organism tncat daca fumezt, cred ca a SOSlt momentul sa renunn acum In mod similar cu slabitul ~I aici vom folost trepte in modul de lucru, lasand trrnp berechet corpului sa tnvete sa se supuna complet norlor mstrucnum verute dinspre creier

Din punctul de vedere al extenorului nu mal e nevoie sa punctarn aventajele renuntaru la fumat, sunt prea cunoscute itl creste vitalrtatea, cruar se multi plica, organele de simt itl vor functiona mal bme, la fel ~I viata Probaon Ie stu mal bme decat mine

Intra In Alfa, proiecteaza-te pe ecran in pozrtia in care It! fumezt pnma tlgara a zrlei Te vezi calm in urrnatoarea ora vezi cat de multe al putea face in afara fumatului Daca sa

zrcern, aceasta ora tine intre 7 Sl 8 1/2 spune-n

"incepand de acum, intre 7 ~I 8 VOl renunta la fumat VOl savura faptul ca in trrnpul acestui ceas nu mal fumez merge user deja m-arn ~I obrsnun'

Repeta acestea pana cand ~I in Beta merge mtr-adevar usor pnrnut ceas fara tumat' Acum a verut trrnpu

v~llatoru'UI ,:::83S crtarca poatc f orezenta 0 Pt:;dFdJ,:'S

Autocontrol

47

pentru corpul tau, ceea ce nu ar fl cmstrt, deoarece psihrcul ~I nu corpul tau este cel care a lnceput sa "fumeze" t.asa deci ca ~I acum PSI hi cui sa taca ce are de tacut pe baza .maomatrer De alttel, pe aceasta terns vom mal reveru Intrunul din caprtolele urmatoare

Cateva Idel

a Scrumba cat mal des sortrrnentul de tlgan

b In orele in care inca nu ar renuntat, de cate on mtenuonezi sa-t: apnnzi 0 tlgara, lntreaba-te "Doresc eu intr-adevar aceasta tlgara?" vel rarnane surpnns de cat de multe on vel obtme NU Asteapta cu urmatoarea tlgara pana cand raspunsul va tl din nou DA

c Daca in ora ehberata deja de \Igara corpul totus. It. cere una, trnpreuneaza-n cele tret degete in modul cuncecet, ~nep~ra adanc ~! - fc!~s~n~ aceleasr cuvmte din urnput medrtatiet - repeta ca in aceasta ora nu fumezt !?' ruct nu vel furna'

Legat de aceasta metoda de baza pentru a renunta la fumat, mal eXlsta 0 sene intreaga de alte tehrucr, pe care potl sa tl Ie cauti smgur

E drept, trebuie sa recunosc faptul ca nu exrsta inca atat de multe rapoarte pnvmd renuntarea la fumat, ca in slablre Totusi, exista suficient de multi cursanti de Autocontrol care au renuntat, on au dirmnuat senstbn numarut de tlgan zilruce, mouv (cred) suficrent pentru a stimula !?' pe altu sa incerce tolosrrea Autocontrolului in abandonarea fumatului

8. FOLOSIREA SUBCON~TIENTULUI PENTRU AMELIORAREA ST ARII PROPRII DE SANATATE

Este surprinzator cat de putini i~i folosesc torta subconstientului pentru ameliorarea staritor de suferinla ale corpului. Poate tocmai de aceea exista atat de multi care consioera tratamentul pe cale osihica ceva mistic si inexplicabil. Dar este oare ceva mai mexpllcabtl decat pasiunea unor pacienti pentru teancurile de retete pline de medicamente prescrise de medici pentru cutare sau cutare maladie, mai mult sau mai putin banala, medicamente cu efecte secundare asupra organismului? Sa nu luarn decat un simplu exemplu, pe care l-am repetat deja de nenumarate ori in diferite cercurr copilul a inceput sa-~I tuseasca. Te duci la medic ~i insist: s~HI dea cele mal puternice medicamente, de la ella farmacie, iar de acolo revii acasa cu 0 punga de Aprozar plina cu antibiotice AI uitat cumva de unde provine cuvantul ANTIBIOTIC? Oaca da, iti spun eu, de la ANTI ~i BIOS, adica IMPOTRIVA VIETIII ~I asta in cazul unei raceli banale (unde exista nenurnarate re~ete natunste foarte efrcace ~I incercate de secole, on in cazul unei tuse banale, unde 0 tot atat de banala mhalatie eu ceai de rnusetel on trasarea unei dung I eu rnustar de mas a intre baza gatulUl ~I baza sternuhn fac rrunuru' Nu neg In cazurrle grave, unde once alta metoda ar fl un e~ec tota: adourustrarea antrbioncelor este 'leeesara Dar in cazurue banale ce pot fl tratate pe cale natunsts sau ell 0 sunarmda admmstrare a annbrotrcelo- d'r 3 'j3Slv() 'lU f h t

Autocontrol 49 COplI) sa i~1 produca suse de rezistenta, iar in momentul cand intr-adevar este nevoie de un antibiotic, pentru un efect cat de cat sestzabil trebuie sa se adrmrustreze doze astronormce! Ca sa nu mal vorbesc de efectele secundare, nu cunosc sa exrste in medrcatra alternatrva (pnn asta lnteleqand atat metodele natunste "clasrce", cat ~I cele psrhrce de care vorbirn aici) asemenea probleme

Cercetante medicale afla tot mal multe din legatunle care exrsta intre subconstient ~I corpul fIZIC, dare Ie sunt destul de disparate TOtu~I, putem trage 0 concluzie foarte rrnportanta subconstientul joaca un rol deosebit de putermc, necunoscut inca in totalltate

Sunt convms ca daca metodele Autocontrolulut ar fl rTldl bine cunoscute ~I apllcate (chrar daca nu in totalltate

rlo"",ro,.o rI"rnonll 01 o.:to rlon<:lrto rio <:I f, on, II "'7<:1t\ t"t, "'''''

____ I 'f _ ••• _. _ ....... - --t"'- ... - ..... - - II -t"'-._- .. ,I .. -~ _.

avea corpunle in stare de functionare perfecta Dar, cruar In stadrul mcrpient de cunoastere a Autocontrolului ~I a positnhtanlor sale, avem deja cunostmte suficrente ca sa putem actiona mental asupra ftztcuhn pentru a-I intan, pentru a-I rnobihza fortele regeneratoare, iar astfel sa putem invmqe cu mal mult succes bohle

Nu cred ca al urtat ca "omul a fost creat de EI dupa chipul ~I asemanarea I UI" (Geneza) adlca perfect Dar EI cunoscancu-ne in totahtate, sna dmamte ca vor putea aparea difente dereqlan provocate sau nu direct de nOI care sa dea peste cap ecruhbrul acesta perfect Tocrnai de aceea, EI nea dotat l?' cu "scule l?1 utlla)e" necesare pentru restabihrea echrhbruhn Pnn ditente tehruc: (nu doar Autocontrolul) nOI nu facem altceva decat sa "punem la pnza" aceste "scule l?1 utilaje"

Chiar ~I metoda lUI Coue a avut succes in cele mal difente rnaladu, cu toata srrnphtatea sa Tehruca Autocontrolulut, care apnea ~I Metoda Coue are efecte mutt intante

Este de la sine inteles ca, cu cat este cmeva mal perfectionat in automedicatie psihrca cu atat va apela mal ra~ fa rnedicrna alopata Pnvmd insa ruvelu: actual a

A.utocontrolulul cred oste prea devTmc .'" 3'

50

DAN SERACU

deja la "pensionarea" medicilor ~I in contmuare drscuta la fel problemele ce Ie al cu medicul tau, apeleaza la el cane e nevoie Daca in paralel aphci ~I cele cunoscute pnn Autocontrol, nu faci altceva decat sa II ajutl in munca sa de a te vmdeca, tar el (rnedicul) va fl placut surpnns ce bme al reacuonat la tratament, fata de alte cazun Eventual, sa-l povestesti cum al "snrnulat" corpul in a se vmdeca mal repede ~I mal btne Trebuie sa til cont ca 0 boala 0 data arunsa ~I mstalata in corpul fIZIC, poate fl lnlaturata mult mal orne ~I mal usor pnn rnunca concertata a medicu'ur ~I a ta

Autotratamentul este format din sase pas: destul de simph

Pnmul, incepe pnn a te consicera (in Beta) a fl 0 persoana tot mal iubrtoare (~I Implicit iertatoare), rar tubrrea

(aproapehn) consrder-o "'" CI ,,8nn ~r f, ocan+~ f,n",l;; ':l

\_,..... ...,1'-'11_' V __ y' __ .. __ . I I~_ II •• _. __

tuturor tucrurnort Pentru aceasta tnsa, probaou al nevore de o curaterue mentala generala (vezi cap "Puterea Cuv Intelor")

AI dorlea pas, Intra in Alfa Cruar ~I aceasta reprezmta deja un pas enorm pe calea vindecaru tale, deoarece (dupa cum am mal arnmtrt) pe acest ruvel al subconsnentului se aruhrleaza toate activrtattle negative (suparan, despre al carer rol vom reveru in eele 40 de capitole "zilruce"), rar corpul tau pnmeste cale hbera pentru a face ceea ce trebuie sa taca pnn natura sa sa se autorepare Natural, supararea on sentimentele negative pe care Ie al pot fl foarte reale, dar ~tll ca ele sunt tralte doar pe ruvelul extenor, in Beta in Alfa nu se poate Intra cu ele Le "las: la usa", tar pana revu are cmeva gnja sa Ie fa de acolo

AI treilea pas, vorbeste-ti mental despre pnrnul pas concepe-ti donnta ca vel face 0 curaterue rnentala qenerala deosebita, ca vrei de acum inamte sa gande~tl numai in mod pozrtrv, ca vrei sa devu un om rubrtor cu toata lumea iertator

AI patrulea pas vizuahzeaza-te cu sufennta boala ce ~ 81 Foloseste ecranui mental, simte boala! Nu oierde im,d »rea mult nrnp cu asta etapa a! e ooar roiul de a-f concer-t-. '-,rtele ,'uratl\O sore ICCdl undo ostc 'leVOIE: de ele

Autocontrol

51

AI cmcilea pas, lrnpmqe user rrnaqmea "suferrnda" spre dreapta ~I inlocureste-o cu una unde apan comptet vrndecat ~I fencit' Simte, savureaza fencirea ~I hbertatea starn de a te fl vmdecat complet' Ramfu la aceasta imaqme, stai un trrnp acolo, savureaz-o ~I fu constient ca al mentat-o, fu constrent ca in aceasta stare de sanatate com pi eta esn in acord dephn cu vomtele ce Ie are Natura rata de tine

AI saselea pas, tntareste-n inca 0 data curatenra menta's ~I terrruna spunand (tot in Alfa) "ZI de Zl rna simt din ee in ce mal brne din toate punctele de vedere"

Cat trrnp ~I cat de des sa tao asta?

Dupa modesta expenenta ce 0 am, 15 minute sunt suncrente Exercitrul sa II faci cat ae des posibu, udl t..t::1 putm zilruc AICI nu exista nscul de "a san peste cal"l

Q; f~ro " mit''; n~r'!:ln+07~ 'In l.a,..,';tllr::':; f"I'll ,,~ c';rl noc~+o r"<::ll"

-- ._- - •••• _- r"'-' _ .... _-- of' '-:::t- .. _. - -- - -""" J ,...,--,,- __ I

Poate ca at auzit VOCI spenand ca medrtatra este "ceva bun", dar nu e bme sa exaqerezi deoarece "n se poate SUI la cap" Se spune ea te indeparteaza de lume, far sub efectul er ne ocupam prea mult cu nOI insme Nu stru daca este adevarat sau nu Oespre alte tehruct de medrtane se poate (eventual) anrma asta, dar nu despre Autocontrol NOI accentuarn ca pnn Autocontrol nu ne lndreptarn atentia spre ndrcarea deasupra problemelor practice sore evitarea lor, CI drrnpotnva, nOI ne lndreptam atentia tocma spre rezolvarea lor, spre gaslrea carlor eat mal simple care sa ne arute in aceasta lar acest lucru nu poate fl facut mcrodata "in exees"

Reventnd la autovtndecare, pnmul pas fund tacut urrnatorul vine in mod automat ~I tot asa mal departe Exerseaza-I In Beta In Alfa, In Teta Slmte trareste iubrrea fata de altu! Daca in trmpul zrlei simn ca-n slabeste aeest sentiment, impreuneaza-t. cele tret degete ~I el va reveru rrnedrat

52

DAN SERACU

8.1. Intarirea aurei

Aura reprezmta totalltatea corpunlor energetlce ce ne incoruoara Conform clarvazatonlor in afara corpulut frzic exista inca sapte corpun enerqence "terestre", urmate de altele, "celeste" Majontatea oamerulor inteleg pnn "corp' doar pe cel fizrc In realltate, corpul este format din sumum ul atat al corpuiui fizrc, cat ~I al celor enerqetice Pe masura ce ne "indepartarn" de corpul ftzic, corpunle enerqetice devm din ce in ce mal subtile, se lntmd tot mal mult In spatiu. sunt tot mal difrcrl de vazut, rar de la un moment dat, chrar ~I de vizuahzat

ur exercinu simpiu de a veaea "aura' este ::.a I~I inunzi mana cu palma paralela cu un perete vopsit intr-o culoare daschrsa, cum ar f; huma sau varul in jurul degetelor, dupa un exercrtiu scurt, pon sesiza 0 reverberatie a aerulut, asemanatoare cu cea de deasupra unut resou electnc Vel exclama "este efectul calduru corpuhn" Pana arci as fl de accord cu tine Roaqa acum doua persoane sa i~l apropie mairule in fata unui perete de tipul celui deserts mal sus Daca persoanele marutesta una fata de alta sennmente de atractie, vel observa ca acea usoara reverberaue a celor doua maim parca se atrag incepe sa se intlnda ~I la un moment dat se contopeste cu reverberatia celurlalt Daca lnsa persoanele respective rnarutesta sentimente adverse una fata de cealalta, haloul necarera parca incepe sa se retraqa Asta deja nu se mal poate exphca pnn "caldura arurnala" Dupa un anum It exercmu, pon arunqe sa vezi aura in jurul lntrequ persoane Poti cruar sa 0 vezi in culon' Pentru aceasta insa, este nevore de un rmc exercmu Poate at observat deja ca in zrlele serune, daca te Ultl spre cer, observi un dans (asernanator rruscarn Browntene) al unor rruci cerculete cu un punct central In zilele cu cer acopent nurnarul lor se drrrunueaza, rar daca ziua este foarte noroasa ele pot aproape sa dispara Conform clarvazatonlor, acestea sunt partrculele de snerq.e cunoscute de extreme-Oriental! sub numele de "prana"

(), I "orqo=" etc 03CQ 3CUn- ft! l'ldrept~ prv-rea sp«

Autocontrol

53

coroana unui porn, vel observa in jurul el un fel de ftacaru: rnov-pahde, cu 0 rmscare unduitoare usoara Este "aura" pomului Daca sufta vantul, aceste flacann sunt deplasate usor in duectia in care bate Daca esn atent, dupa un anum It exercmu pott observa cum particulele de orgon parca sunt atrase ~I mtra in aura pornulu: Pornu rnetabohzeaza aceasta enerqie subtila De arci nu mal al decat un pas pana la dezvoltarea capacitatu de a vedea aura unui om' In general ea se intrnde in jurul intrequun corp de la cativa cennrnetn la cateva zec: In funcne de omul respectiv, dar ~I in functie de antrenamentul ochtulut intenor

in 1\ 'f~ dt .p':; r-, 'm ~l a~ rna ~~.,~ ~ exista "rrnpos b , ..

I I /""\1 d, y a ,",yl l - III II I .::>jJy':', ,'1.1 a I U, II

Intrand in Alfa ~I spunandu-n "acum val vedea aura lUI X" ~!'"~!ect2!1du-! pe ecran, tntr-adevar !! it \,!ZU3!!ZeZI aura, sub forma unut halou arqmtiu, sau colorat, ce II Incoruoara Daca vrei sa-I vizuahzez: un anum It corp energetic, nu a: altceva de facut decat sa te "acordezr" pe acel corp ~I imedrat it ~I al pe ecran in jurul corpului fizrc Vederea drrecta a urun corp energetic necesrta un antrenament, dar ~I 0 anurmta capacitate

Pnmul corp energetic, cel mal apropiat de cel fIZIC, dec: cu 0 structure subtrla mal apropiata de a acestuia, este corpul etenc Clarvazatoru II vad st/sau vizualrzeaza Intr-o nuanta albastra-cenuste, in functre de trpul persoanet in cauza (cu acnvrtate mal mult spre mtelectual, sau mal mult spre fizic). Urmatorul este cel mental, mal subtrl decat precedentul, galben-aunu (arnmteste-n de "aura" sfinnlor de pe icoane), mal distantat in jurul capulut !?I mal apropiat in rest Urmeaza corpul astral !? a m d Daca dorestr, in Stemer (Teosona), pon gasl 0 descnere detaltata a lor, dar Stemer nu este smgura sursa docurnentara

Revenmd la aura, in Alfa, ruqandu-t sa-tl tnrruta din Lumma LUI atat cat al nevore pentru a-tl intan aura desclude-n palma rnamu stangl spre a-I pnrru Lurnma lndreptandu-n palma rnamn drepte spre margmea din rata ta de pe ecranul mental ~I baleraza-u imaqmea cu fascicolul ce tasneste dill ea pana cand aura Itl devine alb-stralucttoare

DAN SERACU

Nu uita sa itl incept meditana cu propozitnle invatate, la care mal adeuqi una, astfel lncat sa spui "I nvoc Lumma lUI Hnstos, sunt un canal curat ~I perfect, Lurmna lrm este calauza Am tot ce-rru trebuie ca sa fac tot ce vreau ~I am tot ce vreau ca sa fac tot ce trebuie Tot ce creez, tot ce reahzez se face pnn vomta ~I pnn indrumarea lUI Hnstos, in numele Tatalui, al Ftulut ~I al Sfantului Duh Asa sa rna ajute Oumnezeu Amm"

8.2. Cakrele ~i activitatea lor

Atat pe corpul fiztc, cat ~I pe cele enerqencs exista un nurnar de deschiden circulare, cunoscute din tolosofra indiana sub numele de cakre (care in traducers hbera inseamna "rotr") Exista sapte cakre pnncrpals ~I mal multe sute secundare Cele pnncrpale sunt situate pe partea ventrala a corpului, iar cakrele II, VI au ~I proiectn dorsale Dupa cum tr-am arruntit, in palme exrsta cate 0 cakra secundara, care au in mod normal pozrna de "recepue" la stanqa ~I "ermsie" la dreapta (Urta-te la majontatea gravunlor reproduse in Mica Bibhe Aproape in toate Mantu.toru: este reprezentat Cu palma mam« stangl deschrsa in sus, spre Tatal, iar cu dreapta spre popor) La stanqa, situatra este mversa "Modul" de lucru al lor poate fl modrfrcat vohtrv, dar asta este 0 alta problema, ce depaseste capitolul prezent

Alte cakre secundare exista pe umen, genunchl, in dreptul sphnei, pe sfarcun (dar nurnar la temei). la incheretura label prcrorului etc

Explorand forma uner cakre se constata ca ea apare ca o deschtdere brcoruca, cu varfunle unite, care merge dlr corp pe partea ventrala sau dorsala (la cakrele pnncipale despre care vom discuta in cele ce urrneaza) Ele au o rotatie un SPin care dlfera de la cakra la cakra dar dlfera ~ In functie de sex oaca spmul de rotane al cakrei ventraie este orar conul cakrei corespunzatoare de pe partee' dorsal a are 0 rotatre artrorara Sens.,l de ~ot3tle poate dlfe'

Autocontrol

55

de la 0 ora la alta, de la 0 persoana la alta, In funcne de drtentele starr malaoive sau sufletestt etc SPInIl cakrelor ventrale, in mod normal (incepand cu cakra I spre VII) la un barbat sunt altemativ orar, annorar, orar ~ a m d La 0 femere, dupa cum tr-am spus, situatra este mversa antiorar orar etc POt' stabih ~I tu directra de rotatie a unei anurrute cakre cu ajutorul unui pendul, dintr-un crrstal de cuart (despre cnstalele de cuart VOl revern mal pe larg In capitolele urmatoare) Roaga persoana a caret cakra doresti sa 0 explorezi sa se culce ~I apropre pendulul de cakra pe verticala Roaga pendulul sa-tl mdice spmul cakrei La un moment dat, el va incepe sa se roteasca, dtrecna de I otaue fllnd cea a spinulu cakrei mspectate 0 alta modantate este ca sa apropu cu mana dreapta un cnstal nnut onzontal de corpul (vertical, de data asta) al persoanei cercetate Acum, tmand cu stanqa antebratul el, pentru a sesiza pulsul Incept sa cobon treptat cnstalul in lungul IInlel medians a corpulut t.a un moment dat, cnstalul va fl tangential cu conul une: cakre In cazul in care sirnn pentru 0 penoada scurta de tirnp (1-2 secunde) 0 usoara accelerare a pulsului, cnstalul este cu varful spre sensul de rotatle al vortexuhn cakrer, daca pulsul se drrmneaza, el este in direcna opusa Contmuand miscarea in lungul corpulur, aJungand la partea drarnetrat opusa a cakrer, pulsul va prezenta 0 modiftcare mversa fata de cazu! de mal sus Astfel, mspectand corpul de sus pana jos, pOtl sa-: stabuesn sensul de rotatie al frecarei cakre ventrale, iar apoi a celor dorsale

Prima cakra - Muladhara Cakra (Pntluvi Granthi), "cakra pubrana", este srtuata exact in prelunqirea coloaner vertebrale, la jumatatea permeului Caractenstrci Vitali tate enerqie subtua, telunca, legatura cu Parnantul, mteractrune groslera mactivrtate sornnolenta, solidrtate Dmtre organele de simt coordoneaza rrurosul, iar drntre glandele endocrine I se subordoneaza suprarenalele coordonano sinteza adrenahnet ~I noradrenahnei in corp I se mal =ubordoneaza toate partue tan coloana oasele ,~artllaJe!E '11'ltll Ilngl"'lIle ambele orcroare Coordoneaza +"J'1 ')arte~

lfe' a ~0rpl'll" ~", <' 'I rect'_1 ,,'fpc! ''''''It:. r-,,';:::m"'-

56 DAN SERACU asemenea coordoneaza sanqele ~I forrnarea celulelor Pe corpul fIZIC, precum ~I in aura are de obrcet culoarea rosie ca focul

A doua cakra - Swadhlstana Cakra (Varuna Grantm). "cakra ornbihcala", este srtuata la cca 2 cun (umtate tradrnonala de masura chmeza pentru lunqune, fund egala cu latlmea deqetului mare de la mana dreapta, cca 2 5 cm) sub ombrhc Caractenstrct enerqra mstmctelor, enerqia subtua a aper, enerqnle maqnetice lunare, rrurnetrsrn, conformism, Integ rare socrala, senzuahtate Coordoneaza gustul ~I organele de reproducere, precum ~I smteza hormorulor respectrvi (oestrogene ~I testosteronul) in corp I SG subordoneaza organele de reproducere, nrucnn, vezica, toate hctudele, ca sanqele, hrnfa, sucunle digestive, sperma, etc apar in culoare portocalle

A treia cakra - Mampura Cakra (Aqru Granttu), "cakra plexuhn solar", este srtuata pe locul omornrn de pe corp caractenstrci ambitie, vomta, dmarmsm, Vlolenta, enerqia subtrla a foculur, enerqia Soarelui, expansivrtate Coordoneaza vazul ~I pancreasul, respectiv biosmteza msulmei in corp I se subordoneaza spatele mfenor, cavitatea abdornmala, srsternul drqestiv, stomacul, pancreasul, splma, srsternu' oeuro-veqetativ Apare in culoarea gal ben pana la aunu

A patra cakra - Anahata Cakra (Vayu Granthl), "cakra rrumu", se afla locahzata in centrul preptulur, pe onzontala rrumu Coordoneaza plpaltul ~I trmusul (hormonul nrman) in corp I se subordoneaza spatele supenor, mima, cavrtatea toracica plarnanu mtenon. srsternul circulator, pielea maim Ie Apare colorata in verde cu un punct roz In centru

Cakra a cmcea - Vrsuddha Cakra (Vyoma Grantlu) "cakra bazei gatulul" locahzata pe locul ornorum Caractenstrct mtuitre mtelectuala rntellgenta pura, enerqia subnla a eterului (Akasa - in hmdusa) transcenderea aspectelor temporare train sublime de natura spmtuala I 5e coordoneaza auzul ~I nroida lmpreuna cu paratirorda strmuleaza btosinteza hormonuhn trroxma In corp I se -ubo: doneaza ptamaru, bronh.rle esofaglJI aparatul d-

Autocontrol

57

vortnre (~I vocea), gatlejul, ceafa, rnaxilarele Apare in culoare azune

Fiecare din cakrele II-V are cate 0 corespondenta dorsala sltuata pe onzontala cakrei ventra Ie

A sasea cakra - A)na Cakra (Aham Granttu) "al treuea ochi", "ocluul hn Shiva", se afla prorectata pe frunte la 1 cun (vezi la cakra II) deasupra ochuor, lntre sprancene Caractenstrct putere mentala deosebrta, centru de cornanda rnentala, clarvrzrune, telepatie Coordoneaza toate simtunle, iar in sistemul endocnn tupofiza, respectiv smteza vasopresmei ~I piturtnnei Apare In culoare albastru-inchrs pana la mdlgo Cateodata este punctata cu stelute auru Cakra dorsata este proiectata putm sub onzontala, la partea supenoara a qatului, imedrat sub ~dar!~Jt!lr~ de la baza darsa!.e a !:r~~~!J!!J~

A saptea cakra - Sahasrara Cakra (Mahat Granthi) "cakra coroanei", este situata in maleola din crestetul capului, la punctual cunoscut ca "moalele capulur" Caractensnci starea de lntelepciune, reahzare spmtuala suprema, extaz, consonants cu ABSOLUTU L, revelarea DIVINULUI in fllnta l.ucreaza irnpreuna cu epifiza - glanda pmeala - coordonand smteza serotomrmei I 5e subordoneaza crererul mare ~I calota craruana Poate aparea violeta, dar de cele mal rnulte on are culoarea alba sau aune

Mentalul controleaza pracnc toate procesele enerqetrce ale orqarusrnulur, deci ~I acnvitatea cakrelor care nu sunt altceva decat puncte de metabohzare a energllior subtile

Pentru a acnva cakrele, mtra in Alta, spune-u propozitu!e de protectie de la caprtolul anterior, dupa care proiecteazate pe ecranul mental Cu nmpul vel observa ca nu mal este nevoie sa Ie prorectezi pe ecran Pur l?1 simplu "Eul" tau parase~te corpul tIZIC, se intoarce spre ell?' esn cu tata spre tine

Acorn, desctude-n palma rnamn stangl (natural, nu mal vorbim de corpul fiZIC, CI de Eu) spre EI, rar palma mamu drepte spre cakra a VII-a Nu este nevore sa It, oozrtronez mana dreapta deasupra crestetului capului C! 0 pot I srtua :;.

TABELUL METODELOR DE

I YOGA Nt! 5imt ELEM Subord. 5USORD. CULoARE
NUME SUB- rn GLANCE CROMO
I ORDO· corp honnonale TERAPIE
I ::;UDOra NATE
Astrale '"
pianetare
HA-
THA Toole pilr1Jle
YOOA I MlfOs tan. coloana.
'rId' oase, dln~
Mula- -0111..1 -, f'ijm<'lnr u~h" SuprarenaJe Ro\>U
dhara 'I i ambele Foe
I KU- pooare
NDA- Anus, red,
I ZOOA I I I Intestine I I
prostatl!,
sAnge Adrerahra, I
f~":":":8:'"'.::~ Nor;virp..
K- oelulelor rahna
Sexuale
II O"ganede
TANTRA Swadls Gust Apil reproduoere,
YOGA ht-hana "",chi, O"ange
@I \"9ZIca, !Dale
.£::./9 hohldele,ca Oeslro-
sAnge, hmfa, gene,
m.1 "- su:un Testoste -
dlgesbve, rone
I sperma I
Panaceas
KARMA III vrrz. Foc Spatete Galben
pana la aunu
MANI- JJI Infenor,
YOOA PlJRA ca'<1talea
"':/9 abdormrala
sisiemul
IT? I -, dlgestlv,
ficat, sphnil, Insuhna
l .. parcreas, J
sistsmul
neuro-
vegetatJv
: --~ - - - - _._G ________ . __ . .. _ ..... - ------ . ; *) Uleiuri eterice cu efect general puternic. cuisoare 1 salvie (80%), trandafiri (75·80%). mu~etel (7St).

ACTIVARE A CAKRELOR

enoterapoe

teraple

Aromo teraple

eloTel3p.e (activare)

V()Ca~

Nota

"u"
Do Do rnsj LAM MLlZIC~ Cedru Agat Riisalltul
ntrnata CUI~oa rasps sau
Arhaica re rosu aousu'
Dansun grana! soarenn
sirnuare coral pamant
rosu reavan Sllaba

I rubin
I I
I
0 Re Remaj VAM Muzlca Ylang- Cameol Luna pltna
(lncbrs) fluenta ylang rubin reflectata
(muzlca Santal citnna in apa
populara chi- hmpede
I germana number I
I muzrca I
usoara) !
I I I I
I
"0 MI MI rna; RAM Rrtmun t.avanoa Ocru de Lumina
osschs infccale rozma- !lgrU soarenn
muzica
orchestra 103 fin chrhhmb de pranz
Erga ar !Op3Z camp de
I moteb nobol rapita
I (aunu) ;nIlon! I
I cmn~ cereaic I
I
I I aoanta coacts
I , I sJlfitr floarea I
I I I calCite .... oareto-
I I I L 1

I _L

iavanda (75%), (100%) menta (90%) molid (90%) santa! (90%) arnica (80%) rnaiorana (75%) pin (75°ft1:

60

DAN SERACU

paralel cu corpul, enerqia errusa, 0 data ajunsa in dreptul cakret VII, va cotr spre ea

Spune "Doamne, da din Lumina Ta at at cat trebuie pentru a activa cakrele ~I aura mea" (daca acnvezi pe altcmeva, numesie-oi In acest moment vel vizuahza un fascicol de Lumina alba coborand in cakra palmer stanqr, rar din cea dreapta tot una alba patrunzand in cakra a VII-a Incepe sa SpUI Ruqaciunea Domneasca "Tatal nostru Care esn in cerun, sfmteasca-se numele Tau" (Mt, VI,9) Coboara mana dreapta la cea de a VI-a cakra ~I continua spunand "Vie imparatla Ta," (Idem, 10) Vel observa schimbarea culoru fascrcolulut emergent din alb stralucitor in albastruv'olet, Cu stelute aLH II Contmua cu mana dreapta in dreptul cakrai V "faca-se vera Ta, precum in cer ~I pe pamant", (idem, 10), cand raza ernerqenta devine albastra-azune La cakra mrmu spune "Parnea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazr", (Idem, 11), tnrrutand un fascrcol verde-srnarald, dupa care !a cakra plexuhn solar (!I!) spune "~I ne rarta noua gre~alele noastre, precum ~I nOI iertam gre~ltllor nostn", (Idem, 12), cane din palma main II drepte va emerge un fascrcol de lurnma aune Coboara acum la cakra II ~I spune "~I nu ne duce pe nOI in rspita", (Idem, 13), tnrmtanc un fascrcol de lumina portocahe. pentru a lnchera apot la pnma cakra, cu palma tot paralel cu Irma rnediana a corpului "CI ne izbaveste de cel rau" (Idem, 13), cand tascicolut emrs va fl de culoare rosie ca focul, rar in momentul in care va arunqe in dreptul descruderu cakrei, trarectona el va cot I in sus, pentru a patrunde exact in deschiderea el

In final indreapta-n palma cu degetele urute spre treimea din stanqa a part" ventrale a corpului ~t facand 0 baleiere de sus in JOs, in timp ce din varfunle degetelor tnrmu un fascicol lat de lumina alba, spunand "Ca a Ta este imparana" (Idem 13), continua in sus (cu palma tot inspre parnant) pe lima medrana ventrala a corpulur, spunand "!?I puterea" (Idem, 13), coboara pe treirnea dm dreapta spunand "~I slav a" Trect pe partea dorsala a corpulut ~J rjp Sll<:; in Inc:, ru patma a~8 curn tl am Spus 1='1

Autocontrol

61

allneatul antenor, jurnatatea dm stanqa a corpului, spunand "in veer" (Idem, 13) ~I terrruna cu jurnatatea dorsals din dreapta, de JOs in sus, spunand inchererea ruqacrunu "Arrun" (Idem, 13)

In urma acester intann, cakrele I~I mtensmca viteza de rotatie, "se deschrd", rar aura devine alba-stralucrtoare

Daca trebuie sa lntaresn un anumrt corp energetic lucreaza cu culonle corespunzatoare De exemplu la corpul etenc lucreaza cu albastru-cenusru, la cel mental cu galben-aunu Pentru faza in care te gase~tl acum, insa este mal mult decat suncient sa pof actrva aura ~I cakrele in general Restul de past vor vern de la sine pe rnasura ce t! se acurnuleaza rezu!tatele practice

In trrnpul acestei enerqizan, POtl aplica oncare dmtre

"...ot"rlolo rio <>t"tH,<>ro ""Itorn<>.",,!a <> t"<>L-rolnr nr070nt<>to In

.,._ .. • ..... _. __ ... _ ••• _ .... ,,,, 1 ,.....'''''~_r ... _ .. _ 11'

tabelul 1, ca metoda suptimentara Rezultatele (errunarnente benefice) Ie pot I constata de la pnrna ~edmtal

Metoda 0 ooti aohca on de cate on constan 0 slabrcrune in organism sau in psiruc, on de cate on doresn Ea va antrena scrnrnban rrnpresronante atat in staburtatea ta atecnva, cat ~I in cea f,zlca Cu tirnpul, vel putea incerca ~I ajutorarea altora, de aproape, sau de la distanta (tr-am spus, in AI!a nu exrsta drstantei) Rezultatele nu vor Intarzia sa apara In general, rnajontatea simt un val ae caidura benefice ce Ie munda corpul, 0 stare mexphcabtla de bme

Nu rna intreba ce se intampla' Una dm leqile fundamentale in psromca (termenul, cred, mal corect pentru parapstholoqre) este "Nu ceute cu tot dmadmsul expltcei«, ele vor vern cena est. copt pentru a Ie intelege"

9. CEl DE-Al $ASElEA SIMT, DIAGNOSTICAREA

Exista cel de-al saselea simt? Azi, once om cat de cat informat va da un raspuns afirmativ. Este un tapt demonstrat ca primim necontenit tnformatii din exterior, ln afara celor obtinute direct prin cele cinci organe de simt lnformatiile acestea pot veni din prezent, din trecut, din vutor, de aproape, sau de la distante de neinctupurt (In Beta); ele torrneaza "capacitatea de perceptie extrasenzoriala (ESP)", care funcnoneaza prin "al saselea simt" , fara a fi limitat nici de timp ~i nici de spatiu.

Poate ti-au cazut in mana rapoarte privind experientele lui J.B.Rhine, care i~i pu~a studentii sa extraga carti de joc dintr-un pachet, Incercand sa ghiceasca in prealabil ce carte va iesi. A efectuat experientele acestea la Universitatea din Duke (SUA), lucrand in asemenea condini lncat sa excluda lntamplarea. NOI insa, in Autocontroi, nu avem simple perceptii, ci ne proiectam atentia asupra punctului respectiv in continuumul spatiu-timp, exact acolo unde se gase~te inforrnatia dortta. Perceptia este 0 reproducere Intr-un sens prea pasiv, prea limitativ a ceea ce facem prin Autocontrol. Tocmai de aceea, poate ar fi mal corect In loc de ESP sa se toloseasca in acest caz termenul de proiectare efectiva a simturilor (PES).

Pentru a tnvata In cadrul Autccontrolulu: PES, nu al nevoie de cartl de joc Acestea ar folosi eventual doar pentru a-ti testa capacrtatile native de medium NOI lnsa cunoscand asta, vom pune Tnaintea ta un tel mult mal mare sa inven sa te porti ca medium in viata de toate zllele, intr un mod atat de excuant lncat sa slmtl mult mal din pur

Autocontrol

63

"inaI1imile" spiritualitatii, iar viata sa ti se schimbe complet Pentru aceasta ai nevoie de 0 preqatire destul de serioasa, atat teoretica, cat ~i practica, dar efortul iti va fi rasplatlt drn plin.

Nu dispera! Pan a acum, mai mult de 0 jurnatate de rruhon de oameni au tnvatat asta; de ce ai fi tocrnai tu cel care sa nu poata? Insusindu-f toate tehnicile prezentate pana aici, al ~I parcurs deja 0 buna parte din drumul spre PES. Poti deja intra in zonele cele mai profunde ale spiritului, ramai acolo in mod constient cat doresti, pof sa faci sa-ti apara in fata obiecte ~I evenimente tangibile cu oricare din cele ClnCI simturi.

La cursurile "intensive" de Autocontrol, studentii pot deja in cea de-a doua zi sa actioneze psihic, iar in cea de-a treia z~ se pet extracorpoltza, ad~ca sa T~! proiectezs FU-I in afara corpului propriu. Tie, fiind la un curs "prin corespondenta", iti va lua ceva mai mult timp. Dar, iata ca a venit vremea ~i pentru aceasta!

Pentru activarea irnaqinatie! creative, vei incepe cu un exercitiu simplu. Intra lntr-o stare de meditatie cat mai adanca l?i inchipuie-te in fata ul?ii casei sau apartamentului tau. Inainte de a trece de ul?a, observa atent totul. Intra ~i opreste-te in sufragerie, cu fata spre peretele sudic. Vizuaiizeaza camera seara cu toate lumlnrle aprinse, apot ziua in plin soare. Incearca sa vizualizezi totul, in cele mai mici detalii. Dupa asta, atinge peretele cu mana, iar apoi patrunde in el! Probabil ti se va parea ceva de ordinul tantasticului. Gandesti in Beta! Este ceva perfect posibil in Alta pentru unul ca tine, care a trecut de etapa exersarf intensive a imaqlnatiel creative.

In perete vei intalni un mediu in care inca nu "ai umblat" Observa acest mediu nou pentru tine, vizualizeaza tot ce te Inconjoara: lummile, mirosul, temperatura, culoarea duritatea materialului (cioeaneste dmspre interior peretele) Acum ie~1 din nou in camera ~I sltueaza-te cu fata la peretele in care tocmai ai tost, "la 0 pensula" ~i vopseste-l io negru de sus pana JOs In rosu In verde, albastru violet apoi din nou In culoarea Inltlala A fost dlflcll') R1dlca U'

64 DAN SERACU scaun (in Alfa constati ca este fara greutate) ~I exarmneazaI in tata peretelui in tirnp ce il "zugrave~tl" din nou in to ate culonle Fa acelasi lucru cu un truct colorat pepene verde, galben, lamale, portocala etc

La terrrunarea acestei etape al facut un pas Important spre asezarea partn loqrce a crererului (itl arnmtesn, e yorba de errusfera stanga, cea care este intotdeauna cu "NU se poate" in brate) pe scaunul din spate, iar a errusterei care coordoneaza Imagmatla, mtUltla creanva (ermstera dreapta), pe scaunul din fata votanuhn errusfera stanga (Ia stanqac nu urta totul este mvers') itl va spune in trrnpul exercrnului de mal sus "Nu-rm anrma ca el?tl in rntenorul L!i":U! perete, Oq i"tr-un alt loc vraJltl $tll doar foarte bme c~ l?ezl in contmuare In fotohu'"

Ermsfera dreapta, datonta antrenamentulu! repetat, poate Ignora asta Pe masura ce ne dezvoltam fortele de Inclupuire, in aceeasi rnasura ne cresc Sl fortele psihrce Ele sunt rnentmute in vlata de creierul irnaqmatrer creative (ermsfera dreapta)

In urrnatoarea etapa, in mod similar cu student" de la cursul "supenntensiv de zr", te vel proiecta in difente corpun anorqaruce cubun l?1 crhndn din cele mal drtente metale, cnstale de sare de bucatane sau cuart etc, unde vel proceda exact ca l?1 In cazul pereteun anauzezi cutorne, rrurosul, temperatura, duntatea De data asta insa scrumba obrectele de studru cu 0 frecventa cat mal mare, pentru ca ermsfera stanga sa nu alba nmp sa inceapa lara~1 cu "Nu se poate" Intra in detalu Vizualizeaza structura mtlma a obrectului studiat, structura sa cnstahna, atom II , fluxunle de electronr, de enerq.e etc NU-I asa ca nu este deloc greu?

Mergand de la sirnplu la complex, in ordmea loglca a treptelor viet" (probabrl al cmt deja de ea cnstal-ptantaarumat-om-Spmte l?1 Funte Supenoare), acum te vel proiecta intr-o fllnta vie de pe treapta urrnatoare, un pom fructrter Anahzeaza-I in toate cele patru anotirnpun scrumoa-: intre nmp culoarea fundaluhn Proiecteaza-te apot in frunzele, fructele ~I flonle sale Simte, vizuanzeaza ! fluxunle de substante nutntrve de substante de excretre

Autocontrol

65

de enerqu Vezi acum (dar cu aln ocru) ce este cu ace a aura rnov-violet pala ce at vazut-o cu ochu corpulut fizrc Este ceva superb, ceva ce inca nu al intalmt' Te cred $1 eu am stmnt la fel la pnrnele expenente de acest gen

Acum vel face un alt salt mare, enorm te vel proiecta in corpul umn animal Nu-ml spune ca nu lube~tI arnmalele ca nu te mal cred Poate la pnmele paqiru cand ne-am Intalrut te-a~ fl crezut, dar acum, dupa curaterua mentala generala sa mal anrrru ca nu-n iubesn fratn mal rruc: - arumalele? Este rrnposibrl Deer, daca al un caine 0 pisica once animal in casa, proiecteaza-te in corpul sau De obicer, cursantu ajunst la acest stadiu s-au lnvartrt in atatea rnedu irnposibu de realtzat in Beta, incat !lICI nu se mal intreaba "Vd merge?", CI mtra direct, considerand-o ca pe ceva absolut n0r~e! {,:~rYI de e'tfe' ~' este, der on tdfa) dl in tata ecranul mental, proiecteaza amrnatul pe acesta varundu-i culonle fundalului Sl exarmneaza-l pe indelete din extenor apoi proiecteaza te in mtenorul !UI Pa~e~te cu slgura'1ta, !"'u-I doare absolute deloc Nu mal esn material E~tl EnerqieGand care poate traversa spatrul ~I trmpul cum dorestu Intra in calota craruana in crererul VIU' Exarmneaza pentru cateva minute tot ce vezi in jurul tau, le~1 §I exarnmeaza acum arnmalul drn exterior Mal anrrrn ca este ceva dmcrr> vez: ce simplu a tosr> in momentul in care crererul tau a comandat "Acum intru in el" al ~I fost acolo AI observat ceva? in Alfa nu pasesn, CI parca plutesn dar cu vrteze de neimaqmat In momentul in care vrei sa fu undeva, in acelast moment e~tl acolo' Acum concentreaza-te asupra zone: toracice apot mtra lnauntru Exarruneaza-t tot ce intalnestr acolo coloana coastele plarnanu bronhule rrurna Coboara ceva mal JOs, spre abdomen Vezt ce inqhesurala este pe acolo? Fa un tur de onzont In tlhna Nu stu anatorrua arumaielor? Prezinta ce al vizuahzat unui medic vetennar (atentie sa fie 0 persoana cu desctuden largl a Itfe I nu detaha sursa mtormatulor tale) Vel rarnane surpnns cat de aproape at fost de reahtate Ma' pon aflfMi':! ('8 este fantezie pura? Ca ""ILl a, fost mtr adevar I rei? Nu

l=a-nte de a contmU'3 rt) ('P2 "13 Oyt It3nta ':l ent .r::;l i

66

DAN SERACU

viata ta, vrzualizarea mtenoara a corpului uman, mal al nevoie de 0 mica preqatrre

Deoarece nu vizualtzezi mtenorul corpului uman, animal etc, de dragul arter, CI cu scopul ca in cazul in care constat: ceva anormal sa poti ajuta orqarusrnul respectrv, al nevoie sa rntn pentru inceput intr-o rneditatre cat mal profunda poate chiar pana la Teta unde sa-t. creezi un laborator mental Constructia, culoarea, forma, dotanle mtenoare tl Ie stabuesti dupa bunul tau plac "Sculele" lnsa sunt esentrale, deoarece cu ele vel lucra in ajutorarea altora Asta pentru inceput La etape avansate vel putea renunta la acest laborator, deoarece in urma rnantrei "Am tot ce-rru trebuie cc sa Iac tot ce If rea'..! ~I am tot ce 'v reau ca sa fac tot ce trebuie", intr-adevar, mditerent de ce at nevoie pentru un caz oarecare, in ace! moment II ~I a: Tn "mana"

Totu~r, momentan (eu toate ca deja pronuntarea aeester mantre tl-a mtrat in reflex la fiecare activare a zonei Alfa) doteaza-n laboratorul Pentru a il1telege acest pas trebure sa itl accentuez dm nou cat de departe se gase~te sirntul nostru psihrc de hmbat ~I loglca ~I cat de aproape de rrnaqmane ~t stmbohstrca Accentuez asta deoarece acum urmeaza sa itl dotezi laboratorul cu "sculele" ~I "utilajele" necesare care sa te arute in vmdecarea psrruca a corpului ftzic Majontatea lor sunt scule ~I utilaje pe care in mod norma! nu al cum sa Ie vezi in viata "Beta" Itl dau cateva exemple, deoarece in functie de necesttati tl Ie vel "contecnona" smqur 0 slta foarte flna pentru "fJltrarea" rrnpuntaulor pe care Ie vel vedea in sanqe, 0 pene moale dotata cu 0 pompita de aspirare pentru indepartarea depunenlor de praf alb (calcar) din lncheretunle inteperute ~l/sau dureroase 0 prcuratoare cu ulet special pentru .ncheietun ~I una cu ulei pentru coloana vertebrata, picatur §I solutu pentru drzolvarea depunenlor din mtenorut arterelor a noduhlor crustuntor etc unguente pentn, acopenrea pe penoada vmcecaru ulcerelor solutu ~I spray un "virofuqe'' ~I "vrrotuqe ' adlca sub actrunea carora

rusurue "0 rat, dlf1 loc' on sunt distruse de =xemplu I ;-- .'< c._.::, f't q~ pr c:;r~<:;\ q 1'.<:;,1 >"'.4 p mpo<:;,l,

Autocontrol

67

ca te trimit la prima Zl, repetent Cred ca al invatat suficient pana azi ca sa poti inteleqe ca aceste "jucaru" Iti sunt esentiale pentru vizualizare, de care se leaga direct fluxui de camp PSI ce II trimiti spre persoana In cauza, flux care iti determina organismul (dupa receptia "ernisiei" tale) sa inceapa activitatea sistemului rmunitar (de exemplu, ir cazul spray-urilor de mai sus)' Cu timpul, te vel convrnqe :?I tu, la fel ca multi altri, ca munca etectuata pe aceste ruvele profunde ale subconstientului are un efect puterruc s asupra lumii reale fizrce

In timpul lucrului eu aceste "jucari!" s-ar putea sa aJungl in irnpas, sa nu $til ce e mai bine de faeut, sa nu fii sigur care e proeedura optima In aceste clipe dificile s-ar putea sa ai nevoie de un sfat. de 0 voce "interioara calda, calma

~r\n+ih:in ("I"'O~ ".; ~Qi~ to_'!:lIi ,....r\n\lin~ ,....!5 ~"'Q~C!t; "\1"'''''0.'' nlr"

"'-1"'-"- _, -- -- --)- -- -. -- ...... - -- ------- . --- '''-'

nu este soptita, ci una normala, cea a Sfetnicilor, a Ghizilor

Spirituafi, a fngerilor Pazitorr, indiferent cum Ii nurnesn, tot acerasi sunt ~I te aJuta de care ori ie cen statuti

Daca Inca nu i-ai vizualizat, poti chema in ajutor oe oricine, personalitati "trecute" din lumea noastra, specralisti in domeniu, etc. Cu toate ca foarte rar se Intampla sa te ajute chiar persoana dorita, niciodata nu vei fi dezarnaqit de staturile primite!

Acum intr-adevar te afli In tataaa celui mal mare pas din viata tal Te voi ajuta sa te proiectezi intr-un corp uman VIUI Acum lnsa nu mai poti actiona de unul singur, va trebui sa lucrezi de fata cu altii, ai nevoie de cel putin inca 0 persoana.

Primul exercitiu este studiul interior a doi prieteni, do. cursanti etc., studiu efectuat alternativ Deci exercitiul va trebui sa If efectuezi in prezenta cuiva. ajutat de cineva

Acesta te va orienta psihie, iar tu vel fl operatorul (tot psihic). dupa care schirnbati rolunle Prirnu' scrie pe 0 hart!p numeie unui cunoscut (nu obtrqatonu cunoscut 8 amandurora) varsta sexul, date mai importante legate dp el (sau ea), precum ~I rnaladu S8L' sutermte d>:' care arc,

cuncst-ota Daca poti ar fl ideal ('en a.uton- UPI" me;' .

"'1 a'" alt-;:3 veaet't rna oeo;-,r.__.q t- '~~:\~ \. ' ... i

68

DAN SERACU

prezmta nscul neincrederu. intrucat frrzeaza cel mal "elementar bun srrnt medical"! Intra in Alta, poate pentru ultima oara putm cam nesiqur In pnvmta a ce va urma

Cand at semnahzat ca tr-a: activat zona, adlca esn In Alta, al laboratorul In prearrna, esti In el Inteleptu sunt prezenti ~I el lndrumatorul It I da pnmul ca varsta, sexul numele (nu este obliqatonu) locahtatea unde se gase~te (In cazul alter tan de obrcei este suficrenta tara) Rolul tau este sa aJungl la aceasta persoana sa mtn in ea ~I sa stabilesti de ce sutera Exarnmeaza-l din extenor din rntenor in caz de nevoie consulta-ti Sfetmcu, on cruar intreaba-n "pacrentul" Indrurnatorul te va dlrlJa in trmpul exarrnnaru sa I: SpUI tot ce gase~tl "spune-rru ~I atune: cane Itl face rrnpresia ca doar qrucestr"

o asttel de ~edH1ta peats decurqe carr' asa Indrumator

"AI un barbat, Popescu Ion 48 am dm Bucuresti" II al pe ecranu: mental Vrzuahzeaza-l Pnveste-t corpui dm extenor, din mtenor, baleiaza-! de sus in JOS, de JOs In sus, phrnbate pnn el t.asa ca imaqmatra sa aleaga tret dm cele mal rnteresante locun Baleraza corpul In contmuare Spune-rm care sunt aceste locun mteresante care tr-au sant In ocru Sa nu da: importanta daca tl se pare d e fantezie pura Vorbeste In contmuare Spune-rru tot ce srrntr, ce vizualtzezi

Executant

- Are urnarul drept putm mal cazut ~I mal In tata Restul este in regula, exceptand glezna stanga Sa ne urtarn In cosul pteptului totul este cald dreapta este parca ceva mal rece mal racoroasa ~I mal intunecata II hpseste plarnanu' drept Sa vedem acum glezna Se pare ca este In regula are acolo 0 lime mal alba, subtire, pallda pe vreme umeda II doare probabll e 0 factura mal veche Cred ca asta este cam totul Asteapta' Spmtul femrnm II intoarce ~I lrm arata zona din spatele urechn drepte Vad 0 taretura adanca 0 operatie mal veche la ureche c

taietura destul de adanca asta-: tot

lndrumato«

Autocontrol 69

Pertect' il hpseste plarnanul drept ~I are 0 operatie in spatele urechu drepte Despre glezna stanqa, nu stru rurruc vom vedea (Atentre! Indrurnatorul sa nu spuna ruciodata "nu se poate", sau "Inexact", etc, deoarece poate provoca resirea din Alfa ~I intreruperea expenenteit) Acum continua in plarnanul hpsa ~I apot in taietura de la ureche Descne

rm ce sirnn descne-rru tot ce ar simnt pentru ca data

vutoare acestea sa Itl fie punctul de retennta ~I de plecare

Dupa un mmut, reverund in Beta, vel zambi dar vel ~I exclama "A fost splendid I E curata neburue!"

Intr-adevar, e 0 neburue curata' Este impotnva a tot ceea ce reprezmta expenenta ~I bunul sirnt in lumea "lucida" In care trann l-am spus, da~d vrel un medu. p~ fJo::.t tit indrumator, alege-I cu gnja ~I sa-t prevu ca tot ceea ce va urma va fr:z2 ce! m3~ eleme-itar bun simt medical Dupa cateva cazun rezolvate, se va convmge ~(el ca "ceva este" rar apor s-ar putea chiar sa-tl ceara matenalul cursului'

Unn dau cateva eron la pnmele cazun, unora nu !e reuseste deloc pnmul caz, altu reusesc doar la al trerlea la al patrulea, dar incet, incet (Ia cursul "de Zl, mtensiv", la sfa~Itui cele de-a patra ZI) ton studentu au atatea cazun rezolvale la acttve (de obrcei 80-95% dm maladule ~I sutenntele existente la subiect) incat sunt convmsi ca nu mal e vorba de "simple comcidente", ca este exclusa Intamplarea, ca arct mtra in JOC 0 reahtate mult mal senoasa

Deja dupa pnma incercare vel intelege ca arci nu e vorba de fantasmagone AI tnvatat sa crezi in ce vizuahzezi Astfel nu faCi altceva oecat sa itl antrenezi talentul psrruc Leglle care exista arci sunt legl naturale Psuucul nostru nu este hrmtat doar la creier, el se exnnde mult dmcolo, poate Intra in legatura cu oncme ~I once, sfrdand contmuumul spauu nrnp Pentru ca sa se poata Insa extmde are nevoie de stlmulul donntei, de credmta, de stralucuea sperantei

Un cursant capabil nu este inca phn de speranta Daca este cult ~I are 0 personahtate desctusa, sue ca exists eel de-al saselea snnt dar viata I-a Invatat ca nu lUI II est€" ddt acest dar Cane 1f1 ur=ia pnrnelor reahzan n 'i'a

70

DAN SERACU

Inteleqe ca situatia nu este tocmai asa, speranta iI salta pe culmi nebanuite ~i deja prin aceasta avanseaza cu pas: mari pe drumul cel bun Dupa cateva ore, avand 8-9 cazun rezolvate, se poate considera absolvent al cursului de initiere in Autocontrol

Mul~i nnd sa creada tntr-o forma de telepatie. La lnceput ~ eu credeam asa. Pentru a elimina suspiciunea. am modificat protocolul experientelor. Cazurile ce Ie primeam de 13 medicul cu care facusem primele experimente, Ie rezolvar» direct in fata sa. Pentru a elimina suspiciunea teiepatiei, i-an; cerut sa-rni dea cazurile sub forma unei liste cuprinzand varsta sexul si localitatea unde se afla cazul, codificand cazurile cu cate un nurnar, retinand pe 0 a doua lists decodiftcarile, adica perechile nurnar-nurne Tn continuare, diagnosticarea 0 rezolvam canova, :~t:-C' Z! sau !~ rY!a! multe pana la urmatoarea sa garda. De data asta, rezultatele fiino acelea~i (peste 85% din simptorne), a trebuit sa elimin suspiciunea.

Inca nu stiu care este calea subtila pe care primim aceste tntorrnatii, dar unda purtatoare a ei parcurge orice distanta ~i trece prin orice mediu. Am avut cazuri ~i de peste ocean ~i din camera vecina, sau chiar de langa mine Timpui de parcurqere a dlstantei ce ne separa este instantaneu. Aceasta mi-a amintit de experienta de telepatie cu una din capsulele NASA care a transmis dintro pozitie de pe cealalta parte a Lunii, cand toate legaturile conventionale (radio, video) erau intrerupte, iar timpul in care semnalul a ajuns pe Parnand a fost mai scurt decat pentru unda radio. Viteze hiperluminice? Tind sa credo 0 alta experienta de telepatie a fost etectuata dintr-un submarin de pe fundul oceanului, unde de asemenea legaturile radio erau fntrerupte; totusi celelalte legaturi au existat. Tahioni? Nu stiu Viitorul va da raspunsul coree!

Energia psrhica radiata de oameni are maximul in cazurile In care viata este In perico! De aceea este atat li~' des simtita de 0 mama situatia limita a copitulut sau in urm;g 'l11ll' ace.dent sau coma

;\(85t8 este s- motl'!~l'

Autocontrol

71

Autocontrol "Ia zi" incep diagnosticarea cu cazurile maladive foarte grave. Daca ei exerseaza in mod constient aceasta capacitate, treptat ajung la perforrnanta de a receptiona semnale tot mai slabe, iar Intr-o zi ajung in situatia de a putea intra (daca dorese) in legatura cu oricine, independent de faptul ca persoana in cauza este bolnava sau sanatoasa ~i fara a tine cont de distante. Deer poti intra in legatura cu fiinte qanditoare de Oriunde' Sensibilitatea ti se dezvolta 0 data cu experienta. Persevereazat

9.1. Ghizii spirituali

Niciodata sa nu te consideri singur. Tntotdeanuna exista

. __ .. __ :~_ .. _ ,.._1 _ .. 4-:_ ~ __ .:::. ...J_ •• .:::. "';;_,, __ ,;;.,_.....1;,, __ ... _ _l.-..:_ ...

fJ1vUjllla. I.c;;.I ,,",vi ..,U\"I 111"""a. UVUQ IIII'\C ~ClIIUllVClIC, \..oIIIGlI

daca in mod normal nu Ii poti vedea decat daca ti se rnaterializeaza expres. Ei sunt Ghizii Spirituali, Maestrii, Sfetnicii, Tngerii Pazitori etc., avand cele mat diferite denumiri, dar reprezentand totdeauna aceleasi Entitati Superioare. De la Ei provin gandurile care ne avertizeaza asupra unei primejdii, Ei iti soptesc raspunsunle la intrebarile (serioase) ee ti Ie pui, Ei te ghideaza cand In viata ta apare 0 bifurcare ~i nu stii care este "drumul" eorect. Ei te fae sa intri intr-o librarie, ori sa te duei la raful eu carti de acasa, sa iei 0 carte, sa 0 deschizi, iar pe pagina din fata ta sa gase~ti informatia cautata (~i pentru care esn copt sa 0 utilizezi).

Poti comunica in mod constient cu Ei. Le poti pune Intreban (serioasel) ~i vei ootine intotdeauna raspunsuri ce reprezinta solutia optima. Cu cat apelezi mai des la Ei. cu atat vei avea rezultate mai bune in viata ta, in activitatea ta

Modalitati de a-i contacta sunt multe Astfel, folosmd y; Jing (Cartea Schimbarilor - 0 Carte antica de filosofie chineza), potl obtine una sau doua Hexagrame (desene uniare formate din ~ase Imil intregl sau intrerupte). a carol' -nterpretare HI va da raspunsul cautat idu-r.

-ntrebarea :;>: desctuzano "lOUI Testament 12 ,,-' ';er.:::pr

n DANSERACU

Dar, fiind deja asa de departe intrat in "teritoriul" Alfa, de ce sa nu-l contactezi direct?

Asaza-te comod lntr-un fotoliu, lasa-ti picioarele (daca se poate goal e) pe pamant (podea), pune-ti mainile in poala in modul cunoscut ~i intra in Alfa. Incearca sa intri intr-o zona cat mai profunda, poate chiar Teta. Roaga-I sa se materializeze in fata tao Mai mult ca sigur ca din prima incercare Ii vei avea in fata tao De obicei se rnaterializeaza intr-un barbat (sta in dreapta, cum privesti) ~i 0 femeie (in stanqa). Saluta-l cu tot respectul. Ei sunt Ghizii tai spirituali, lnteleptii care te coordoneaza, Spiritele Superioare care intotdeauna sunt in preajma ta, chiar daca nu ii poti vedea.

Priveste-l rnai lntai pe EI. Ce culoare are parul? Cam ce varsta crezi ca are? Cum este irnbracat? Are barba, rnustata, este barbierit? Intreba-L cum il chearna.

Priveste acum femeia. Cati ani crezi ca are? Ce culoare are parul ei? Cum este imbracaHi? Cum se numeste?

Asculta-l, au multe sa-ti spuna Stai linistit ~j asculta-Le mesajul. Daca ai lntrebari, 9aca te afJi in fata unei dileme, nu pregeta sa Ie ceri statuI. II vei obtine ~i rezultatul va fi eel optim. Nu e~ti obligat insa sa Le urmezi neaparat statui, dar nu-ti recomand, deoarece rezultatul va fi 0 catastrofa.

Cand au terminat. cand nu mai ai ce sa Ii intrebi, multume~teLe pentru tot, revino in Beta, numarand in modul cunoscut, de la 5.

Daca ai senzatia ca nu ai primit toate raspunsurile, mai incearca. Leqatura ta cu Ei se tntareste de la 0 zi la alta. Pentru inceput, pune lntrebari simple, care sa aiba raspunsurile de tipul "DA" ~i "NU", apoi lntrebarile pot fi din ce in ce mai cornplexe, la fel ca ~i raspunsurile asteptate ~i primate. Nu uita tnsa ca Spiritele Superioare iti dau intotdeauna ajutorul, dar numai la solicitarea tao Ei dau sugestii, nu ordine. Daca aplici sau nu in practice cele lnvatate de la Ei, depinde numai si numai de tine. Totusi, daca tii cont de sugestiile lor, poti ti sigur dinainte ca rezolvarea problemei avute va fi optima.

Am vorbit de Spirite Superioare, de Intehgenta C::!Jrprtoara, de Ghlz! Spintual I intelepn etc

Autocontrol 73

Inteligenta Superioara ar fi 0 trimitere la Dumnezeu? Nu.

Restul. cele ce urrneaza nu Ie pot demonstra decat prin crez, ele fiind rezultatul unor cautari §i cornunicart.

intregul Univers. atat cel cunoscut noua, cat ~i cele paralele. care inca ne scapa organelor de simt, dar de a caror prezenta sunt convins. Ie concep (translatate in lumea tridirnensionata in care traim) sub 0 forma "centripeta", sub forma de "straturi sferice paralele". in jurul unui "Centru" Acest "centru" II concep ca Dumnezeu. ca Forta Unica §I Ornniprezenta. Toate tehnicile (religioase - ca ruqacumea, sau nu - meditatnle) nu fac decat sa se miste "centripet", "pe sfere", la "diametre" care ditera de la una la alta. Singurul rezultat este ca asttel poti intra in contact cu unele forme inteligente intermediare intre noi si Dumnezeu, forme pe care !e nemim Spirite Superioare, lntelepti etc.

Aceste Spirite Superioare mi se par a fi identice cu Ingerii pazitori, de care ne-a povestit de atatea ori bunica. Cred ~i sunt convins ca menirea lor este sa ne ajute in viata aceasta, sa ne indrume pa§ii pentru a ne indeplini menirea cu care am venit pe Pam ant in decursul istoriei trecute ~i viitoare este de a tnvata (in ambele sensuri ale cuvantului - unii pentru acumulare de cunoastere, majoritatea, al~ii pentru "predat", un fel de "monitori", veniti din reincarnari superioare). Aceasta acurnulare de cunoastere am putea-o numi ~i acumulare de energie informationala. Rolul Ingerilor Pazitori este tocmai de a ne indruma in peerioada aceasta de "scoala". li se poate cere sfatul ori de cate ori avem nevoie de ei, pot fi consultati privind dilema din fata, jar de cate on sunt consultati ne dau sfatul optim, indicandu-ne calea on actiunea cea mai benefica pentru noi. Dar, cum tiam spus, statui Lor este doar un stat si nu un ordin. Depinde de tine daca iI vei urma sau nu. Fii !nsa convins ca daca \ii cont de sfatul primit, vei avea succes de fiecare data!

intr-o comunicare avuta cu Ei, i-arn intrebat cine sunt §'i de unde au venit? Mi-au spus ca vin dintr-o lume cu patru dimensiuni (dar nu timpul este cea de-a patra. ci tot 0 dimensiune qeometrica. eel de-al patrulea ax i~,

74

DAN SERACU

onginea celor trei cunoscute noua). In acea lume se pare ca timpul curge dupa complet alte "norme", asta deoarece toata durata vietii noastre reprezinta pentru ei doar 0 fractiune din timpullor, din viata lor. Tocmai de aceea pot sa fie permanent langa noi. La randul lor au ghizi spirituah veniti dintr-un spatiu superior, pentadimensional s.a m.d La intrebarea "si Dumnezeu?", raspunsul pe care mi L-au dat a fost: "Lumea N-dimensionata".

Cei doi ghizi, dupa cum tr-am spus, se obiectiveaza de obicei Intr-un barbat ~i 0 femeie. Daca-i rogi, vor spune lrnpreuna cu tine Rugaciunea Dornneasca, dar Crezul II va spune Entitatea masculina, cea feminina in acest moment dernaterializandu-se. La intrebarea ce i-am pus-o atunci Lui "Deci ea este rnalefica?", am primit raspunsul: "Nu. Ea rarnane in continuare in preajma ta pentru mentinerea echilibrului" (subl.n.). $i intr-adevar chiar asa este. Totul in lume este un joc al contrariilor, figurat, superb in Jinie in forma de S, 0 jurnatate fiind innegrita, iar cealalta alba, avand un punct alb in mijlocul zonei negre cea mai mare ~i unul negru in mijlocul zonei albe cea mai mare.

De obicei, vei observa, cel care particlpa la discutii, cel care raspunde la lntreban este EI. Poate, Ea este cea care Hi pune in fata tncercante, care te lnvata sa Ie dobori Poate.

Am amintit pe la inceputul acestui subcapitol, de

lntefiqenta Superioara ~i am intrebat daca Ea ar fi

Dumnezeu. Nu.

Din nenurnaratele niveluri ale inteliqentei, noi putem vedea doar 0 infima parte din zona cuprinsa intre obiectele neinsutletite pana la lntetioenta Superioara. chiar pana la Dumnezeu. Prin Autocontrol ti-am prezentat un canal prin care pof intra in contact de comunlcatu directe incepand cu obiectele nelnsufletite ~i pana la Spiritele Supenoare, canal testat ~i verificat de nenumarate ori prin experiente ~i repetrtii efectuate in conditi. riguroase Oricine a studiat deja Autocontrolut, sau tehruci srrrulare. Ie poate ir-cerca ohtlnand aceleasi rezultate

Autocontrol

75

astfe!) nu se intmde dedit pima la Intehqenta Supenoara Pana la Oumnezeu nu avem calea descrnsa ~I ruci n-o putem descrude nOI Asta doar EI 0 poate face

Revenmd la rnerurea noastra La Intrebarea pusa Sfmtei Evanqhelu "Care este rolul nostru arci ~I acum", am pnrrut 0 tnrrutere la lsaia, iar In cartea prorocului am gaslt "invatau sa facen bmele, cautan dreptatea, ajutau pe cel apasat taceu dreptate orqanului, aparan vaduvar' (Isaia, I, 17)

Dar in atara de asta, nOI am venit pe Pam ant, cupa cum tr-am spus deja, pentru a invata, pentru a acumula cunoastere, enerqie mformauonala (sa rna scuze fizrcrenu dar alt termen nu pot sa gasesc) Sarcina noastra pnncrpala deci este de a invata (ea este ceruta nu numai de crestrrusm, CI §I de alte reliqn) Ma vel Intreba "Dar oarnenu sunt atat de difentr, vor putea cumula ton aceeasi canntate de cunoastere?" Cred ca nu Cred ca tocmat asta este rolul revenmlor pe Pam ant, al remcarnanlor (concept scos din Stanta Scnptura pe vremea Sfmnlor lmparan Constantin §I Elena, dar sper sa fie remtrodus intr-un vutor aproprat deoarece s-au acumulat prea multe dovez: care-I spnuna) Dupa necare revernre de pe Pam ant in Lumea Sprntuala cantrtatea de cunoastere acurnulata, de enerqie, ru se depune undeva, spre folosul nostru §I alintregulUJ Uruvers (ceva cam cum este 0 depunere lntr-o banes, unde bann depusi de tine sunt al tal, al acces la el, dar lntre nrnp II foloseste banca, contnbumd la suma totala ce 0 ruleaza) Cred ca In momentul In care cmeva a acumulat sufrcienta cunoastere, poate face pasul urrnator, spre 0 Lume Supenoara, (poate) paralela cu a noastra, (poate) cu 0 drrnensiune In plus In acest caz insa, trebuie sa admitem ca. rnerqand dm aproape In aproape, lumea Ndrrnens.onala, lumea cu mfirut de multe drrnensrurn il reprezmta pe Dumnezeu Aflrmatla pare a fl sustmuta §I de rmaqmea hohstrca a drvrrutatu, de acea afrrrnatre CEi Dumnezeu este In no: §I nOI suntern 0 parte din EI vsruno mal lOS, mal ln lumea noastra, putem observa fara nlCI 0 dlflcultate ca lumea tndrrnensronala cupnnde lump-t

bldlt11enSIondia far aceasta ta ~and';1 s' 0 pe ce

76

DAN SERACU

monodunensronala De exemplu, rruscarea urnn punct (0- dimensional), duce la obtmerea unei hnu (1 dimensiune), tar rmscarea hruer, duce la obtmerea unei supratete MI~carea acestera din urma (2 drrnensruru) creeaza un corp (3 drmensium) Ma Intreb, totus., nu exista ~I proces mvers? Dmcolo de lumea o-ounensionata nu exista lurm cu -1 drrnensruru, -2 drrnensruru, -3 drrnenstum ~ a m d ?

Reverund in aceasta accepnune, Spmtele Supenoare pot fl canntan qandrtoare verute din Lunule Supenoare, dar pot fl tot asa de bme ~I pamantem, afla\1 la remcarcan supenoare, deci care au acumulat multa cunoastere ~I se afla in penoada de "odlhna" lnamte de reincarnarea urmatoare (po ate ultima) In once caz nu pot accepta ca Entitatrle Supenoare de langa crneva sa fie filnte gandltoare care In tramie antenoare sa fl adunat mal putma cunoastere decat cel pe care iI coordoneaza. " indruma

10. AJUTORAREA ALTORA IN CAZ DE SUFERINTE PATOLOGICE

lnsusi faptul ca pon descopen de ce boh sutera oarnenu pe care met nu I-al cunoacut, care organe emit semnale de sufennta. este ceVd rrununat, dar nu acesta este telul ultim (cel putrn in etapa de preqatire in care te aflr) Pou Indrepta spre corpunle lor nu numat atentra ta, CI ~I enerqre in scopul Insanato~lm lor

Nu strrn Inca pe ce cale subula ne culegem mforrnatule pnvind starea de sutennta a organelor dmtr-un corp aflat 1::1 once distanta Nu stun cine este purtatorul acestet mforrnatu Probabu acelasi camp, pe care ne-am permrs saI nurrurn camp PSI Nu te-al gandlt Inca asupra faptului ca din moment ce al 0 unda purtatcare ce It I aduce mtorrnatule de C::Ire 81 nevoie moiferent de distanta (~I de trmp), Dare pe aceeasi cale nu pen tnrrute ~I enerqia de care are nevoie acel organ pentru a-si putea remedia problema, sufennta? In ftlosofra antica chmeza, in acupunctura, dar nu numai acolo, deseon se arnmteste ca rnaladra este In fond 0 blocare a scurgeru libere a energlel pnn corp, on 0 scurgere, respecuv acumulare, rnaladiva de enerqre numita QI, Prana etc Tnrrntand pe purtatoarea PSI un tascicol energetic spre organul In sutermta, on spre cakra blocata, aJutl persoana respectiva in deblocarea circulatre enrqetrce in propnul sau corp, far pnn asta 12- autovtndecarea sa Vezl, personal consider ca nOI n. vmdecam CI ajutarn persoana respectiva sa 5e vmdece singura

intrebarea care s-ar noica ar n cum sa cuoie= Intrp e''-

78

DAN SERACU

scopunle tale ~I aceasta enerqie, astfel incat sa reahzezi telul spre care trnzr? La fel cum pnn rmaqmatre facem sa apara pe ecran corpul cu maladnle sale, tot asa putem face sa apara ~I in stare sanatoasa

Aceasta este una din carle de ajutorare psituca ~I cruar asa de srmpla ~I este'

In majontatea cazunlor cand vrei sa ajuti pe cmeva sufennd, ruci nu prea al nevoie de draqnosticare II pot I tnrrute ajutorul necesar doar tolosmdu-n ecranul mental pe care deja II tolosesti in mod curent la rezolvarea a 0 sene de probleme Mal mult, in fazele mcrpiente ale rnedrtaner, ca "incepator", chrar ~I atunci deja pon obtme rezultate :-c""lE!"cabrle, cu toate ca tu abra at lnceput sa-tl folosesn mturtia

M'otodolQ CQ tl Ie ",.." n r ezenta In colo ('0 " r mo~'7; "'" Int no

_to. _1- - I ._1,.... __ "' ..... _ '11 1111 ..... _1 ... f""-

cat de simple pe atat de eficace

10.1. Ajutorarea persoanelor suferinde folosind imagini succesive

Una dm cele mal simple, dar in acelast timp eficace, metoda de aiutorare a celor cu sutermte patoloqice (dar nu nurnai) este utihzarea ecranulut mental pe care qhsezt trei rrnaqrm difente lata ce ai de facut

a) Este mal brne la inceput, dar nu reprezmta 0 condrtie exclusivrsta, sa cunosti dmamte bolnavul pe care vrei sa ll ajutl Cunostmta poate fl flzlca (II cunosti direct), sau psituca (rnentala - II vizuahzezi) Te aJuta de asememnea daca tl se spune In cateva cuvmte de ce sutsra Pnn asta itl scurtezi mult trrnpul necesar (telejdraqnostrcaru

b) Intra pe ruvelul tau, pnn metoda cunoscuta, spune-ti mantrele de protecue ~I de ajutor pe care deja le-al invatat dupa care prorecteaza-l pe omul respecnv pe ecranul mental, vizualizandu-l cu sufenntele sale cu tot In etapa urrnatoare, proiecteaza pe partea stanga a ecranutui 0 Imagine a lut In care procesul de (autojvmdecare a inceput deja In pnme!e tale incercan de ajutorare de Ia distanta atune: cano Inca nu al suficier-ta oracnca .ncearca sa afl

Autocontrol

79

cum arata mdivrdul

c) Acum, proiecteaza tot in stanqa ecranuhn imaqmea lUI perfect sanatoasa, plin de enerqie ~I incredere in sine MI~ca lncet aceasta Imagine spre dreapta, astfel incat rmaqmea maladrva (iar apot cea cu jumatate de vmdecare) sa rasa din ecran pnn dreapta Pe ecran II rarnane doar rmaqinea sanatoasa In aceasta medrtatre In Alfa In afara vizuahzaru este deosebrt de Important ce itl SpUI Este decrsiv In acest moment Important sa fu convins ca rrnaqmea tencrta ~I sanatoasa creata pe ecran este a realltate Nu VA DEVENI, CI ACUM el ESTE asa cum I-al proiectat pe ecran 0 exphcatre ar fl ca pe ruvelele Alfa ~I Teta constnnta ta lucreaza eu eauzele, pe cand in 8eta c., efectele

D~c~ In ,~.!fs ~! Tet2 Tt! !mag!nez! cu cea r:!3! mare convmgere subiectul respecnv atune. ver ~tI "eauza" efeetele scontate Ignora factorul trrnp, atune, folosesti "exista" In !oc de "va fl" Pe aceste ruvele, totul are ell totul alt sens Reahzeaza imaqmea cu rezultatul dont ca §I cum tl-al atms deja scopul propus

10.2. Activarea direct de la distanta a aurei, a cakrelor ~i a organelor in suferinta

Aeeasta este metoda ce 0 folosesc de prefennta, la fel de srmpla ea precedenta, iar rezultatele sunt de asemenea "spectaculoase" (pnvite eu ochu din Beta)

a Intra In Alfa, vrzuahzeaza persoana respectrva, stabileste care organe emit semnale de sutennta dupa care consulta-ti Ghizn pnvmd "terapia optima" de care are nevoie din partea ta Poti tolos: Sl ansa radrestezrca, pendulul on aite mstrurnente ajutatoare, dar tl Ie pon prorecta ~I direct deasupra ecranuhn mental unde sa arunc. cateodata 0 pnvrre pentru a obtme raspuns la 0 anum Ita intrebare Stabileste-t deer care cakre care organe (daca este cazu!' trebuie activate de cate on ~! la cate zile interval Stabdesrc

oe asernenea folosrnd "ansa" car€' tl a n<:.:talet

80

DAN SERACU

ajutorului pe care II po ate primi persoana respective, cat la suta se datoreaza medicinii alopate (eventual detahaza pe specialitati), altor tehnici alternative de vindecare (acupunctura, homeopatie, dietoterapie, sacroterapie etc.). Insurnand valorile (procentuale) obtinute, cu valoarea obtinuta la intrebarea "cat la suta din ajutorul total pot sa i-I dau eu?", vei obtine un procent maxim Intre 90 ~i 95% (restul este Tntotdeauna partea Lui).

b. In ziua enerqizarii respective, stabilita pe baza graficului primit In etapa anterioara, intra cat mai profund In Alfa, spune-ti mantrele de protectie ~i ajutor, dupa care proiecteaza persoana respective pe ecran, sau ~i mai s!rnph.l, fa un salt 'in spatiu ~i deplaseaza-te lang a el. Mai spune: "Doamne, da din Lumina Ta atat cat trebuie ~i unde trebuie acestui om", dupa care deschide-ti palma maini! stanqi spre EI, iar cu dreapta enerqizeaza-i cakrele ~i aura dupa modelul cunoscut deja. In continuare, daca ti s-a cerut, enerqizeaza-i In plus una sau mai multe cakre, unul sau mai multe organe. In aceasta parte a enerqizarii poti transmite lntre timp ~i comenzi mentale, cum ar fi: "resorbtie", "eliminare", "sfaramare", "activare", "diminuarea activltatii" etc., In functie de ce este nevoie sa taca organul respectiv, sau cakra respectiva. Nu-ti fie tearna de probleme cum sunt compatibiiitatea energetica cu persoana respective, deoarece nu tu, ci EI este cel care Ii trimite energia benefica, ori EI este compatibil cu toata lumea. De curiozitate, mascara procentul de compatibilitate, vei obtine totdeauna valori peste 90-95%. De asemenea sa nu te preocupe localizarea exacts a organului, sau cakrei energizate, de faptul ca are exces sau lipsa de energie etc., EI oricum Ie stie iar tu L-ai rugat sa te ajute.

c. Dupa ce ai terminat tot ce ai de facut, spune: "In numele Tatatu], al Fiului ~i al Sfantului Duh, Amin", facand semnul crucii peste persoana respective, dupa care, numarand de la 1 la 5, revino In Beta.

Intre legile Universului se pare ca exista 0 "clauza" cosmica ce ne da dreptul flecaruia - independent de starea rnateriata. ori dotarea psihica - sa putern lua parte activa la

Autocontrol 81 formarea lucrunlor pnn donntele noastre, pnn crezul nostru ~I pnn sperantele noastre Asta a spus-o, dar mcomparabu mal frumos, usus, cu cca 2000 de am in urrna "Toate cate Ie cereu, ruqandu-va, sa creden ca le-an ~I pnrrut ~I Ie veti avea" (Mx, XI, 24) ~I "Dupa credmta voastra, fie voua" (Mt, IX, 29)

Cand al ajuns la formarea rmaqmu perfect sanatoase a omulur, respecnv cand pronunn asupra lUI mantra Tnrutara soseste un moment, un moment deosebit de placut, cane srrnn ca n-a: indephrut rrusrunea pentru acel moment, sau caz Este un moment placut deoarece este patruns de undele receptronate de la cel pe care tocrnat l-at ajutat

La pnmele cazun rezolvate, lara!?1 It I poate aparea "I mmte notiunea de "0 simpla comcrdenta" sau "~I asa s-ar fl vmdscat spontan, cr~ datonta rnedicmu" Cu trrnpul, crescand numarul de cazun rezolvate, aceste gandun vor drsparea Totusi, revm dm nou la medicma alopata Itl recomand sa cen lntotdeauna cazunlor pe care !e aJut! sa urmeze mal de parte tratamentul alopat, sa efectueze penodrc anahze, etc Tebuie sa-tl fie clar ca 0 maladre odata mstalata pe corpul fizrc, trece mult mal repede daca este atacata din doua directu pnn rnedicatra "clasica" ~I pnn enerqizan Nu te astepta la rezultate irnedrate Arc: nu e ca la stornatoloqre, unde put clestele ~I gata, dar arnmteste-n de extracna urun drnte putred, care nu mal durea Dupa extractre, locul respectrv poate sa doara zrle lntreqr, rm-arn perrms sa numesc aceste duren "duren de vmdecare", notrune pe care am exnns-o ~I la unele rruci acutizan de durere in pnmele saptamanl de energlzan, mal ales In cazunle cand acnonezi direct asupra a ceva (nodul, crust tumoare etc) Tot in pnmele penoade de enerqrzan, In zilele respective, persoana ajutata poate avea senzatia unor valurt de catdura, semn al receptionarn enerqiei tnrmse, on chiar bulversare, mal ales la persoane cu deficit mare de enerqie, care subrt se trezesc pe ruvelul optrm energetic Til rrunte, lntr-o excursre, dupa ce al marsannt zile lntreq: pana la pnrnul sat cu rucsacul aproape gol Ie:

re,,,d3rCar'38 !UI cu glimel'lte c t, "E J"> p§r"">

82

DAN SERACU

deosebit de greu, apoi te obrsnuresn cu noua stare Cam asa se intarnpla ~I la enerqizan

Multi "bioenerqoterapeuu'' (souza-rna pentru termen dar este cel consacrat, chrar daca nu cel mal corect) acuza epuizare flzlca, pSlhlca ~l/sau enerqetica dupa una sau mal multe sedinte Multi acuza cruar pierden in greutate Daca anahzezi in arnanunt cauzele respective, vel constata ca to ate au un nurrntor com un undeva s-a strecurat 0 qreseala

Dmtre gre~eh, doua sunt cele mal frecvente

a Mercannhzarea, adlca pretmderea unor beneftcu

matenale (bane~tl sau nu) de la pacienn Acestia Ulta cele recornandate de "sus cand ~I-a tnrrus apostotu (nu ca m-as considera apostol, dar tot EI ne-a tnrrus sa-: aJutam pe cer sufennzi) "TamadUitl pe eel neputmctosi, Ir.vlatl pe eel rnorti, curatltl pe ce: leprosi, pe demon! scoatsu-r, in dar atl luat, in dar sa dati" (Mt, X, 8) Nici unul din ce: care lucrarn bioenergetic nu cred ca ne-am platrt aceste capacrtan, CI eventual le-arn dezvoltat pe eele avute pnntr-un curs sau mal multe Deci capacitante Ie avem in dar, iar un dar nu poate fl vandut'

b Lucrul cu ambele manu Tr-am spus de cele doua

cakre din palme, eea din dreapta avand pozma normala pe "errusre", iar eea din stanqa pe "receptre" Langa fiecare exista cate "un rmc Intrerupator" pnn care putem schirnba sensul de lucru al lor Intmzand ambele main! spre cel pe care vrei sa II ajutr, rar In eel mal bun caz nu fact altceva decat sa II dat cu dreapta enerqie benenca, rar cu stanqa sa pnmesn de la el enerqra de sutennta, malefica NU-I normal sa te resimu dupa o asemenea sedmta> Daca itl treci cakra din stanqa pe "errusie", atunci cu ambele II tnrmtr enerqie benenca, dar de unde? Din propna ta enerqie Te epuizezi? Normal' Periodrc trebuie sa "te pUI la pnza", adrca sa te relncarcr' $1 asta Inca nu este tot' In pnvmta grupelo~ sanqvme, sttu foarte bme ca exrsta patru grupe pnncipale In bioenerqenca, cel putin pe tentonul Rornarue. se pare ca exrsta 23 maoane de grupe Adlea vibreaza pe 0 anum Ita frerventa Incercand <;3

Autocontrol

83

peste cap, fact mal mult rau decat brnele ce l-a: fi vrut' In cazunle In care este nevoie de a se lucra cu amandoua marrule, de exemplu la ehrmnarea unei duren deschide-u complet cakra VII, ca pe 0 dlafragma foto, pentru ca pe arci sa poata EI sa-n tnrmta Lumina de care are nevoie cel pe care II ajutl Atunci deja nu mal este rue 0 problema, de exemplu in "irnpmqerea" atara din organism a enerqnlor negative (cenusu spre negru) ale durern

Multi cred ca cel pe care If ajuf este mal bme sa fie prezent pentru ca sa pen sa itl "pUI rnamile" pe el In cazu! nostru, nefund mer medici ~I mCI fete orsencesn asta cam contravme lequ ~I se numeste "pracnca meorcala ileqala" Mal mult din punctul de vedere al Legllor Supenoare qestul este munl Aiutorarea de la distanta funcnoneaza perfect, mdrterent

rI",,..<'o ,..01""1,,,1+ oeto ",1",,+0 .r. rio tlno <::", •• I"\Q<::tQ (),..Q,;:,n

--~- --,-,_ .. - ...... - _._._ .. -- .. ,.- --- ,....-_ .. - """---"

o mica §I ultima observane la acest capitol De obrcei cursantrlor II se recornanda nnerea cat de cat mal ascunsa a capacitatilor lor Cateodata, rue rnacar eel aiutat nu este nevore sa afle Til mmte ee a spus "sus leprosuhn dupa ce 1- a tratat? "VeZI, nu spune rurnanu, "(Mt, VIII, 4)

Nu cred ca e yorba de 0 drrunuere a capaotanlor, chit ca ~I asta e posibn, dar eVltl COZI mtermmabite in tata U~II tale, evm ruste dlscu~1 nepnnopiale cu ce care nu ~tlU altceva in afara 'Matenahsmulur dialectic ~I ~tllntlfjc"'

11. CUM 504-11 ORGANIZEZI UN GRUP DE AUTOCONTROL

Cele prezentate pima aeum Ie pon face ~I smqur In cateva IUn! POtl sa aJungl la asemenea performante incat sa fn capabtl sa diaqnostrchezr dupa cum al vazut mal inamte Pentru draqnosticare, asa cum u-arn moicat, al nevoie ae 0 o doua persoana, precum ~I de condrtn preqatite corespunzator Tocmai de aceea poate, este mal bme ca sa-ti orqaruzezi de 10 inceput un giup de stud.u 01 Autocontroluhn AI de facut urmatoarele

Forrneaza un grup de cel putm sase personae senoase, de incredere, care doresc sa invete impreuna cu tine, in paralel, exercrtrlle in pnmele 40-50 de zile, in cele mcrpiente de tnvatare a "alfabetuun", nu este nevoie sa lucran impreuna, tmetl doar legatura, rar la terrmnare adunati-va oentru studhle de caz Pentru pnrna ocazie consacran cel putm 0 ZI intreaqa' Flecare sa se preqateasca ~I sa aduca cu sine cel putm patru frse cu cazun malaorve grave Pe 0 parte a fl~el treceu numele, sexul, varsta, locahzarea geograflca a persoaner, tar pe verso descnen cu cat mal multe arnanunte sutennta (sau sufenntele) Cu cat aveu mal multe detalu, cu atat va ajutati mal mult colequ

Pentru studule de caz impaftltl-va cate do: in Cap 9 vet I gasl un exemplu pnvmd modul de desfasurare a una' sedmte de draqnosticare Lucran similar 0 atentionare Indrumatcrul sa nu foloseasca expresn de trput "nu exrsta" "nu are aceasta sufennta" etc deoarece prezmta nscu reintoarceru cehnlatt in Beta

Toate acestea trebuie efectuate intr-un rnediu pregat.f -orespunzator

a Cautan-va un I~C nrusnt unoe "'8 'hI

Autocontrol

85

b Convmqen-va ca tot I rnernbrn grupulul si-au insusrt exercrtule antenoare In ordmea data ~I Ie-au efectuat cu succes

c Clanftcati de la inceput ca rurneru nu vaneaza "aplauze"

Poate vor fi unu care vor obune rezultate mal stralucrte decat ceilaln, asta doar la inceput Nu lnseamna insa ca el sunt "cei mal bunt", mal deosebm, CI doar ca le-a reusrt mal repede expenmentul Pot exista unu care nu pot lucra psrhic in mod corespunzator in pnmele 5-6 expenmente dar de multe on, cel mal lenn devrn cele mal bune rnediumun

d Daca cunosn pe cmeva care a absolvit un curs de Autocontrol, roaga-I sa s~ alature qrupulu. vostru Oat-a ~I (ea) continua antrenamentele, va poate ofen un ajutor de

noin,...hU'\llIt n!JII"';' '!:a inter'I"'+ roll.-Eanrl 1""' Irel If I"\rl ("'>1 I ~II '+1"\'-' II

•• _1. I_I •• t'- ... - 11 ... _. _,.... .. , • _. __ ,1- __ , __ I -. -- -J-"'_I-

acestui matenal, i~1 poate reirnprospata toarte repede cunostmtele

e Cand tu e~t! acela care fact draqnoza lasa tl deoparte toate dubule l?1 arunca-te "cu capul inamte" in ce faci' Lasate condus de simtun, de presenumente, de intuitre ~I Inamte de toate "Nu lncerca sa dat exphcatu la ce gase~tll" NIClodata sa nu spui "lmposrbil!" In marea rnarontate a cazunlor. onrna imoresre. pnrna mturtre este cea corecta Nu te opn, vorbeste tara intrerupere' Baleiaza corpul fara opnre l?1 spune ce gase~b

f Daca tu e~tl lndrumatorul, nu mtluenta executantull AI don ca sa reuseasca cat mal bme, dar nu II aJuta daca il SpUI "Ia vezi in spatele lUi Sigur nu este rurruc acolo?" Nu II vel spune executantulut ca gre~e~te In etapele mcipiente eronle i~1 au onqmea in faptul ca mediumul (executantul) se poncneste de alte cazun in loc sa Ie exarmneze pe ale sale Eroarea este minora ~I se poate elrmma pnn practica Arnmteste-n de "imaqrrule paraztte" de pe ecranul mental dm pnmele sedtnte de vrzuahzare' 0 expresie punltlva Off' partea indrumatoruhn poate provoca trecerea expenmentulw intr-un punct mort Eventua spune

atata "Se poate dar eu nu snu rum«, des pre '3"'

86 DAN SERACU

9 AI rabcarei Daca treaba asta le-a reusrt altor sute de mil, It I va reus: ~I tiel Poate vel avansa ceva mal incet, mal ales daca te-al IIpit umn grup neeunoscut dmamte Dar, de ce te-al grabl?

h Dupa ce ton rezolva bme cazunle de diaqnosucare. trneti legatura In continuare, lntalrutr-va pen odic ~I rezolvati cazun Va merge din ce in ce mal bme, pana cane sunn ca potl face asta ~I smqur Cu cat devil mal sensrbu, cu atat mal slabe vor fl semnalele ce Ie vel receptrona, crnar ~I pe cele dm viata cotidrana (nu doar pe cele proverund de la oarneru sau organe in stare de sutennta),

I. Nicrodata nu tolosif persoanele prezente pentru a fl cazunle luate 'i, studiu! Este 0 dlferenta esennala din punct de vedere JUridic intre aceasta ~i examinarea de la distanta a cuiva. In pnmul C3Z se chearna diaqnostrcare ~j este treaba exclusiva a cadrelor medieale In eel de-al doilea eaz este yorba de perceptie psihica ~i nu contravine niciunei legll

J. Daca sesizezi ceva rau, nu te grabl sa aduci asta la cunostinta bolnavului! Asta este treaba medicului. Treaba ta este sa iti dezvolti capacitatile psihrce in asa rnasura lncat sa-l poti ajuta pe aceeasi cale (care in acelasi timp este ~I leqala'), Maladia 0 seslzezi pe cale psiruca, ajuta-I pe bolnav sa scape de ea, pe aceeasi cale

12. AL TE TEHNICI DIN AUTOCONTROL

12.1. Rezolvarea unor probleme cotidiene

Siqur te vel Intalru cu probleme generale, cotidrene Acum at pOSibilitatea sa te autoproqrarnezt pentru rezolvarea lor.

Pentru ca te lntalnesti poate pentru prima data cu termenul "programare", sa ti-I detaliez. Este yorba de actiunea in care inainte de a adormi intri in Alta ~i cornanzi subconstientului ca sa te trezeasca noaptea la ora cea mai potrivita pentru programarea lui privind ce sa taca daca pe viitor va lntalni problema respectiva, dupa care adormi tara a mai reveni in Beta.

Noaptea, cane te trezesti, Intra din nou In Aifa ~i rera mental problema (sau problemele) ce pot aparea. Pentru 0 rezolvare cu succes este important ca creierul sa functioneze lntr-o dimensiune corespunzatoare. Pentru unele probleme este mai propice activitatea emisterei stangl, pentru altele, dreapta, ori conlucrarea arnandurora Asttel, lti proqrarnezi ca la unirea celor tret degete de la oricare mana, creierul sa lnceapa sa functioneze optrrn pentru rezolvarea problemei aparute Spune mental "Daca pe vutor rna intalnesc cu 0 asemenea problema, doar atat am de tacut, sa unese eele trei degete de la oricare dm manu In acest mod val cupla capacrtaute mtenoare Va' oevern deosebit de sensibrl pentru inteleqerea mformatre: ;;;1 0 pot utlilza rmed-at pentru rezolvarea , 111 r ontrr-uare aC·'Yfl.' '~:!fj(t :t' ,\Ita

88

DAN SERACU

Deci pe puncte, asta trebuie sa faci:

a. Proqrameaza-te inainte de a adormi, in Alfa, ca sa te trezesti la ora optima pentru programarea rezolvani problemelor cotidiene.

b. Adormi direct in Alta.

c. Cand te trezesti intra in Alta.

d. Uneste-ti cele trei degete de la oricare din rnaini.

e. Spune in minte textul de mai sus, sau unul similar, adaptat problemei.

f Readormi direct in Alfa.

g. Daca vreodata apare 0 problema de tipul rnentionat, atunci pentru gasirea rezolvarii optime, uneste-f degetele amintitel

"! 2.2. Rezolvarea unor probleme rare, un ice

Pentru rezolvarea unor probleme speciale, de 0 deosebita irnportanta, probleme ce pot aparea rnai rar, procedeaza similar cu cele descrise la paragraful anterior Deci, inainte de a adormi seara, intra in Alta ~i te programezi ca sa te trezesti la ora cea mai potrivita din noapte pentru programarea rezolvarii problemei speciale. La trezire, intra din nou in Alfa si, tolosind tehnica celor trei degete, proqrameaza-te. De asemenea, proqrameaza-te sa taci urrnatoarele:

In timpul zilei iti sacritici cateva minute In birou, ori intrun alt loc lini~tit pentru a intra in Alta ~i a te programa ca pentru rezolvarea problemei sa gase~ti, pe calea cornunicarii subiective, solutionarea reciproc optima. Asupra comunicarf subiective vom mai reveni in paragrafele urrnatoare.

In continuare adormi direct in Alta.

A doua zi, sau la sosirea zilei critice, retrage-te intr-un loc lini~tit, intra in Alta dupa modul cunoscut (nurnarand de fa 5 sau de la 10 la 1). Analizeaza problema ce 0 ai, Ce provoaca compllcatia? Pe cine mai poate ajuta? Cheama-

cei implicati problema ~i drscuta cu ei pe nivelu;

Autocontrol

89

subiectiv problema. Analizeaza problema ~i din punctul de vedere al celuilalt!

Acum, reia in tine ca atunci cand va sosi momentul (de exemplu al convorbirii), unirea celor trei degete va aduce dupa sine faptul ca to ate capacitatile tale vor conlucra pentru obtinerea solunei optime, pe care 0 vei exprima In cuvinte corespunzatoare la momentul propice.

Revino in Beta ~i continua-ti munca. La sosirea momentului discunei (de exemplu), reuneste-n cele tret degete. Fii sigur ca mtormatiile necesare vor ajunge la tine in momentul optim, iar problema se va rezolva intr-un mod avantajos tuturor.

12.3. Rezolvarea problemelor unitare,

_ : = __ &: __ .... ~ __ .x.

v III"p" GtlG GUGII"G

Daca inaintea discutarii problemei nu ai timp sa intri in Alfa sau nici un eveniment concret nu se !eaga de problema, comunicatia subiectiva poate fi neglijata, iar in locul ei foloseste 0 alta tehnica de activare a mecanismutu:

De data asta, dupa modul cunoscut dinainte (seara, in Alfa), proqrameaza-te sa obtii rezolvarea facand 0 inspiratie aoanca. retinand 1-2 secunde aerul in plamanl si unindu-tl cele trei degete.

Prin asta iti cuplezi capacitatile de simt subiective ~i obiective, care te vor ajuta in luarea deciziei corecte, adica la pronuntarea hotararf corecte. La momentul potrivit lr avantajul tuturor.

12.4. Cel rna; important lucru in rezoJvarea problemelor

Multi in~i se straduiesc in decursul vieti: sa I~I dezvoite cunostintele. sa acumuleze experienta Altu, din pacate procedeaza de asa rnaniera de pares viata ar fl 0 pauza de cafea de cca.70 de ani. Pentru rezolvarea problemelor ce t: le pune vrata In fata at nevore de tot mal rnulte r unostl;.' (

90

DAN SERACU

de mforrnatre Cu cat esn mal documentat, cu atat mal user poti rezolva problemele ce tl Ie pune viata In fata

Cea mal importanta treaba ce trebuie sa \1-0 insusesti este acea capacitate cu care sa pon sa obtu mstantaneu cunoasterea, mtormaua, pe care apot sa 0 folosesti la rezolvarea probternei

Pnn Autocunoastere se dezvolta actrvitatea ambelor ermsfere cerebrale, pnn asta fund capabrh sa putem relua oricand 0 intorrnaue stocata, respectiv 0 mtorrnaue necesara, dar pe care nu am invatat sa 0 putem "culege" ~I sa 0 tolostrn in scopul rezolvaru probtemei ce 0 avem

12.5. Programarea cu ochii deschisi

Dupa ce programarea de ncapte meige corespunzator, POtl trece la etapa urrnatoare, a oroqrarnaru cu ochu deschisr, pnn metoda "pnvrtulut In gol"

Seara. lnamte de a adorrm, Intra in Alfa ~I proqrarneazate ca sa te trezesti la ora cea mal potnvrta din noapte pentru a te programa in rezolvarea problemet ce 0 at in fata De exemplu, al un coleg "intr-o groapa enerqetica", un coleg care, cateodata, nu da randamentul asteptat Adorrru, tara a mal le~1 din Alfa

Noaptea, la trezire, Intra din nou in Alta ~I proqrarneazate ca, de cate on apare problema respective, sa "pnvesn in gol" ~I sa-jl prorectezi pe ecran tret rmaqiru succesive legate de tema In cazul exernptulut dat, in prima Imagine colegul I~I face munca in mod neqluent, i~1 pierde trrnpul cu fumatul, cu bautura in trrnpul servicruhn In cea de a doua Imagine. in stanqa pnrneia, impmqand-o putm spre dreapta pe aceasta din urma, proiecteaza 0 Imagine a lUI cand, band din bautura preterata I se trezeste donnta de a-s'mbunatatl modul de a se apuca de lucru In cea de a trera .rnaqme aparuta tot om stanqa, dar impmqand-o complet pe prima cmcolo de ecran pnn dreapta, nu mal ndlcii! t: -obleme de munca, lucreaza mult mal brne oecat n-at "

, tu! \/1 eodata

Autocontrol

91

o data efectuata aceasta programare, noaptea, ori de cate ori apare problema In cauza nu mai este nevoie sa intn in Alfa, ci e suficient sa "privesti doar in gol" !?i imediat incep sa se perinde pe ecranul mental imaginile.

12.6. Activarea generatorului de idei

Lucrezi undeva unde incontinuu e nevoie de idet creative cum este cazul cercetarii. or; a concurentei intre firme unde Dermanent trebuie sa !upti pentru mentinerea pe pnmul lac

Seara, inamte de a adormi, intra in Alfa, !?i proqrarneazate sa te trezesti la ora optima pentru proqramare= generatorului de ide! . Adorrni direct, fara 9 rYl9! rp\I.::>nl in Beta. Cerinta de mal sus pof sa 0 completezi cu oricare idee lecata de tema ce te framfmta.

Noaptea, cane te-ai trezit, intra cat mal profound in Alfa !?i aleqe-f 0 personalitate din domeniu. Fa 0 "copie" a sa ~i roag-o sa ti se stature ca sfetnic. Cum? Asttel.

Spune-i ce te tramanta, ce planifici sa obtii. Discuta cu ei ideile pe care le al. Nu-i vorbi fara oprire! Lasa-i si lui timp sa-ti raspunda. Asta 0 poti obtine punand deoparte (intr-un alt "sertar" al creierului) ideea ce te trarnanta, dupa care revino din nou la ea: "Ce sa fac pentru a avansa In terna?' Ce-f trece acurn prin minte este raspunsul specialistulu.

Daca apar mai multe idei, selecteaza-Ie. Numeroteaza-le !?i com para-le doua cate doua. Compare pe prima cu a doua ~i intreaba-f sfetnieul care este buna. Apoi decupleaza-te cateva seeunde, iar cane revii la tema, raspunsul primit va fi cel optim. Daca ai !?i 0 a treia varianta, compar-e eu cea ie!?ita din selectia anterioara s.a. rn.d., pana epuizezi toate variantele.

In fond, expncana este deosebit de snnpla Pe plan subiectr, Iti cuplezi neurorui cu eei ai specialistului ales. iar ce receptionez. este sfatul lui Foloseste metoda pentru proqramarea sistematica a ta

o data la doua-trei zile intra seara in Alfa ~i prcqrameaza-tsa te trezesf la ora optima cornurncarii cu sfetrucul ales <>3'1C te-al trezit, reintra In Alfa multumeste-r pentiU 'I nal f_i· .r- 0

92

DAN SERACU

12.7. Sursa creativitatii

Cu cat etectuarn mal multe cercetan pnvmd functtonarea celor doua errusfere cerebrale, cu atat mar mult incepem sa intelegem procesele de creaue

Creatra, luata In sensul "clasrc", este 0 acuvitate pnmordrala a ermsferei stangl Asa-nurrutul "bramstormmg" este 0 activrtate de asemenea a emlsferel stanq: Literature de specialrtate bazata pe asernanan, diterente, concluzn anahze, lasa in atara atentrei strafulqeranle Instinctive ale presentrmentului, factorul "Aha" ~I "Evnca"

Deoarece se pare ca pnn errusfera dreapta ne cuplarn la !;-;te!'f;s~~~ Supenoara, la Banca Mondlala de date, numeste-o cum vrei, ~I deoarece in Alta ambele errusfere lucreaza la fel, se para ca in Alfa sa reahzeaza aceasts legatura intre nOI ~I aceasta mtelrqenta enorrna

$1, in urma cercetanlor din flzlca s-a ajuns la concluzu asernanatoare Optica apuseana de pana acum pnvea Uruversul ca lumea galaxlllor, sistemelor solare, planetelor, organrsmelor ~I lucrunlor separate Acum, frzicrenn lncep sa descopere lumea subatormca Ea este lumea enerqier, a relatulor recrproce, a mterdependentet

F Capra, ftzrcian la Uruversitatea Berkeley din California, autorul cartn "The Tao of Physics" (Dao at fiZICII) afirma Urutatea de baza a Uruversunn nu este doar caractenstrca prtncrpata a exrstentei rmstice, CI ~I cea mal importanta descopenre a flZICII modeme"

Daca ~I ftzica rnoderna a descoperrt ca nu suntem tocmai atat de rzolati cum credeam, atune: a descopent ~I sursa rderlor creative Aceasta sursa provme, in mod legrc ~lloglc, drn "unrtatea de baza"

Aceasta urutate 0 consider ~I 0 numesc mtehgenta supenoara, dar, deoarece nonunea apartme conceptelor rellgroase, e mal bine sa 0 scrrem cu ~aJuscule, intehqenta Supenoara Deer, cane vorbesc de Intehgenta Supenoara, trebuie sa til cont ca nu este yorba de ceva din afara noastra CI mal repede de acea urutate din care facem ~I no! nartc> tvez. .maqmea hollstlca a Divrrutatu) ~' din care

Autocontrol

93

scoate inforrnatiile !?i la care ne putem cupla In mod constient in Alfa, cand ambele emisfere lucreaza in mod sincron.

12.8. Repetitio mater studiorum est

Chiar !?i pentru a folosi in mod sincron cele doua maim al nevoie de exercltii, desi Ie folosesti inca din primul tau an de viata. Cu atat mai mult ai nevoie de exercitii pentru a obisnui cele doua emisfere sa lucreze sincron la comanda ta, emisfera obiectiva - stanqa, cu cea subiectiva (de obicei somers) - dreapta.

Peate ai observat muncitcri la banda rutanta. ~\I1ainile tc merg precis la montarea exacts a pieselor, tin scule In I-I-Iaill', efectueaza fazele muncii cu precizie. Teate astea leau putut invata doar prin practica !?i exersare.

Capacitatea subiectiva trebuie !?i ea invatata si totos.ta Aceasta necesita practica ~i sistem de lucru A~a cum muncitorul de la banda a Invatat de la sefii sai ~i de la muncitorii mai In varsta, a carer experienta s-a bazat pe ani de tnvatare, incercari, esecuri, studiul acestora ~i tragerea unor concluzii corectoare, in acelasi mod ai acum In mana "metodologia" de invatare a dezvoltarii capacitatilor subiective. Ti-arn mai spus, aceste capacitati Ie au toti, in stare latenta, conservata, trebuie sa Inveti sa Ie activezi (in masura In care ti se permite - daca nu poti face astfel rau altora) ~i sa practici cele invatate.

Tocmai In acest sens, al repetaru, am inserat acest paragraf cu cele studiate pana aici, dar ~i cu cele din viitor. a. Nurnarand invers de la 5 (sau 10) la 1 activezi Alfa.

Spui mantrele de ajutor ~i protectie.

b. Vizuallzezi cazurile primate, ajuti energetic cazurile In lucru.

c. Soliciti ajutorul Sfetnicilor in cazurile ~i problemele mal dificile.

d. Intri In comunicare cu al1ii. Te "plimbi" lnainte $i lnapor in timp. vizualizand evenimente. spatii etc.

e. SPUI 0 scurta ruqaciune de multumire ~I dupa mantra .ir. reverure, nurnarano de la . !3 5 react.vez. 8et~~

94

DAN SERACU

Pentru programare

f La trezirea la ora optima te vrzuahzezi in functie de

necesitan

9 La trezirea la ora optima, In Alta itl dal suqestu pozrtive h Folosesti imaqiru mentale pentru dezvoltarea memone : Te proqrarnezi pentru tehnica celor tret degete

J Te proqramezi In tehruca "pnvrtulut In gol"

k Folosrea inreglstram magnettce In Alfa pentru programare ~I intanrea program am existente

I Folosrrea sfetrucilor chemati

m Programarea repetaru condrtulor optime de munca dill

!r'?cut

n Folosirea cornurucaru subrective, cu altn, cu sfetrucr. etc o Folosirea selectarll rezolvaru optime

p Oezacnvarea stresuhn in cateva rrunute

q Folosrrea unui calendar mental pentru programarea ir t.mp a unor everumente

r Cornbmarea oncarora dmtre punctele de mal sus

12.9. Programarea pentru eliminarea greutatilor viitoare

Pa~1I rmci aduc sclnrnbarea (vezi drctonul chrnez antic "Once drum de 0 rrue de " incepe cu un pas") Dar pentru ca acesn pas: sa te duca cu succes spre schtmbare, trebuie sa proqramezi in Alfa, ca schimbarea va mterveru Asta 0 nurrurn "programare"

Pentru a obtme aceasta schrrnbare, cruar In Beta actrveaza timusul Insa, un rezultat mal bun obtn daca preproqramezi In Alfa, pnn tehruca celor trel degete, sau alta srrnrlara 0 rezolvare de excepue, de exemplu se poate obtme In cazul senzanei de msucces "garantat"

Totus: pentru succesul garantat, toate aces tea trebuie sa tl Ie proqrarnezi daca zarnbesti, Itl unesn cele tret degete :;;: crocanest user cu ele zona trmusulut penh: cateva secunce vel devem mal enerpic mal plm de etar

Autocontrol

95

Preprogramarea 0 potr face in legatura cu once evemment probabu sa se lntarnple in vutor, dar ;;1 fata de everurnente nenorrunahzate, care pot insa sa-f provoace starr de stres

Cateva cuvinte despre timus Este 0 glanda cunoscuta ;;1 sub numele de "glanda coprlaner', care 1;;1 inceteaza (conform rnedicmu clasrce) activrtatea dupa trecerea adolescents: Se gase;;te in dosul sternulur, la cca 4 cm sub capatul superior al acestuia Pnn ciocarurea sternulur provoc. vibratn in nmus ;;1 II activezt

Pana aZI nu prea se cunoaste cu exacntate rolul aceste: glande, dar se pare ca joaca un rol coordonator Se pare ca roaca un rol ~I in reglarea altor glande ~I organe Toate semnele duc la lntanrea supoziner ca ciocamrea stemului snmularea trmusulu: due !a normahzarea a 0 sene de organe, rar prrn aceasta se norrnalizeaza ;;1 un ruvel energetic maladiv de scazut

12.10. Preprogramarea tonului de dimineata

lata 0 tehruca pnn care te pot I preprograma pentru a invlnge mapetenta de drrruneata, zarnb.nd ~i acnvanc timusul conform celor de mal sus Metoda Insa presupune ca al deja sufrcrenta pracnca in acnvarea zone: Alta

a Inamte de a dorrru, Intra in Alfa ~I proqrameaza-te ca sa te trezesti la ora optima preproqrarnaru impotnva hpsei de chef dumneata Adorrru direct In Alfa

b La ora trezmr, mtra din nou in Alfa, l?1 anrrna "Daca rna simt abatut, plrctrsrt, in toate rele, fara chef mdtferent am doar atat de facut sa incep sa zambesc sa-m! unesc cele tret degete de la mana ~I sa-rm crocanesc pentru cateva secunde sternui De la asta rru se corecteaza mstantanei, tonusut cheful de vlata etc I"

-: Readorrrn direct in Alfa

inCa ae a doua ZI pot tP alut' 3ctlla"'f' 'f~'{

vepn_;qra'1C'8r .. din f'(';<~ tt"d I ,~ I ~"'t-

96

DAN SERACU

loc mal izolat, mal urusnt, zarnbeste, uneste-n cele trer degete ~I oocaneste-n cel mult un mmut zona sternuhn lmedrat "acumulatoru" tl se vor relncarca'

12.11. Jos durerile de cap!

AI 0 durere de cap, te-a apucat 0 rmqrena "rebela", in mod normal te-al intrnde spre 0 tlola de Algocalmin sau alt calmant Dar de ce? AI Alfa la lndemana. e mult mal leftma ~I nu are contramdicam, on efecte secundarel

a Intra in Alfa pnn metoda cunoscuta b Ramiu relaxat arc 3-5 minute

c Acest timp pet: 55 n folosestr ~I pentru rezolvarea unul probleme pe care Ie ar

d Cluar daca eventual t,-a mal rarnas 0 "bazalala" in cap, revmo in Beta pnn metoda cunoscuta ~I te vel slmtl mult mal bme decat inamte!

Dupa ce t,-a crescut expenenta, pot, activa A!fa ~I cu ochu descrust Cet care se "ph mba" nurnai in Beta ar aprecia aceste cateva minute de "vrsare" ca 0 pierdere Inutlla de timp NOI tnsa sum prea bme ca. dm contra este cea mal creativa folostre a timpulut de care diSPUI1

Pon aruta in Alta ~I la lnlaturarea durenlor de cao ale altora

a Intra in Alta, spune-n mantrele de protectie ~I ajutor

b Roaqa-I pe Cel de sus sa-tl dea din Lumina LUI atat cat are nevore cel in cauza ~I descruoe-u palma rnamu stanq: (a EuIUl) spre EI

c Cu ajutorul Lurmnn care lese dm palma mamn drepte impinge durerea (cenusie-neaqra) afara din capul cehn in cauza ~I canahzeaz-o spre pamant

9 Multumeste-t pentru ajutor ~I revino in Beta

In cazul durenlor rebele, dupa punctul a ~I rugarea LUI pentru Lurmna, urmeaza

b Deschrde-ti cakra VII complet pentru a pnrm Lumina c Cupleaza-n intrerupatorul din palma stanga pe pozma errnsre" pune-ti mairule drarnetral la baza celu. in cauza (; I

Autocontrol

97

palmele usor in sus ~I rrnpmqe-i durerea atara, in sus Repeta rrnscarea dm inca doua unqhiun, astfel lncat in final sa cuprmzt intreaga circurntermta a capulut Aduna durerea cenusie de deasupra capului ~I dirueaz-o spre pam ant

Terrmna cu punctual d anterior

12.12. Puterea dorlntel, credintel ~i asteptarll

Donnta, credmta ~I asteptarea sunt cuvmte care reflecta sentimente Sentrmentele sunt subrecnve, nu pot fl fotoqranate sau rnasurate De aceea mCI nu sunt reale Oare?

Eroarel Donnta a nascut toate creatute umane de pe acest pamafit Credinta ~I asteptarea au dat furta dormtet

Parca ar reprezenta energu reale ~I parca ar fl ctuar asa in reahtate! Nenurnaran cercetaton se ocupa cu studrerea acestor senti mente, cauta sa Ie cuannfice, sa Ie rnasoare irnpactul in reahzanle condiene Sa nu armntesc decat lntalrunle btanuale ale Societatn de cercetan psihotroruce (Association for Psychotromc Research) dm SUA, sau cercetanle efectuate la lnstitutul pentru stunte noetice (Institute for Noetic SCiences), fondat de cosmonautul E Mitchell, on lnstnutut SRI (de data asta este acrorumul de la Stanford Research Institute), cu sediut in Palo Alto, Cahtorrua, lnsntutul din Freiburq (Germarua) etc in toate acestea ~I nu nurnai in ele se fac cercetan pnn care se incearca cuantmcarea pnn metode nzice a enerqrei mentale

On cum al nurm aceasta enerqre - ~I are 0 sene de denurnm - ea rarnane tot aceeasi Este 0 enerqie creatoare Not,unl ca "Nu doresc asta", "Nu cred" etc, 0 un decuplata

Nonunea "Ooresc" 0 cupleaza, "Astept" 0 lntareste, 0 arnpunca, tar "Cred" II da puterea necesara

Prm Autocontrol nu faci decat sa Ie dat puter. nemargmlte, dar totU~1 tmute sub control

98

DAN SERACU

12.13. Doua minute pentru invingerea stresului

Metoda pon sa 0 lncerci in birou, in parcare, onunde unde §tll ca nu vel fi deraruat la-o in senos' Efectueaz-o de parca vrata ta ar depinde de ea (cateodata afrrmatra este cruar reala)' 0 pon etectua chiar daca inca nu al avansat prea mult in Alta

Asaza-te comod pe scaun, ehbereaza-n tot ce tr-ar putea starueru respiratra, mclusiv siretunle de la canton Strangetl pumnu Mal tare! Relaxeaza-i Reahzeaza ce simn in tirnpul acestei retaxan Strange-tl dlntll Preqateste-te pentru consnennzarea a ce S,iTltl la relaxarea falclior Relaxeaza-le' Fa acela§1 lucru cu gleznele la acum 0 msptrane adanca §I pe timpul cat da, diumul incet la aer, sub pleoapele tnctnse usor in sus Simte relaxarea pieln capulur, a fruntn Indreapa-u sprancenele' Sunte relaxarea pleoapelor, a fetel, a faicli Indreapta-n atenna spre gat, umen, piept, abdomen I Retaxeaza-tt pe rand toate partlle corpulur Treci acum pe spate Relaxeaza-l de sus in JOs Acum picioarele, de la pulpe pana la degete! Exercrnul pana aici nu itl la mal mult de un mmut

Acum numara rar de la 25 la 1 Inctupuieste-te intr-un loc pasruc, ce itl aduce vreo arnmnre placuta gradlna, fotohul preferat, patul, un camp inflont, un munte, malul unei ape - oncare loc hm§ttt de care-n poti arrunn Stai cateva momente aicil Acum spune-n "de ftecare data cand rna relaxez astfel, ajunq pe un mvel tot mal adanc al subconsnentuhn Tnnpul este pnetenul meu Lucreaza pentru mine Acum numar de la 1 Ia 5 cand arunq la 5, lrm descmd ochu, VOl fi perfect treaz, ma VOl srrnn bme §I slgur de mine Unu, dor, trel Cand aJung la CInCI descrud ochn VOl fi perfect treaz, ma VOl slmtl bme §I sunt slgur de mine Patru, CInCI (descrude-n ochui) Sunt perfect treaz rna simt bme §I sunt siqur de mine, tm lucrunle in mana Agentul stresant nu mal are mCI 0 putere asupra mea"

Intregul exercitru nu dureaza mal mult de doua minute

Autocontrol

99

12.14. Efecte rnasurabile ale imaginilor mentale

Iti prop~n un exercitiu simplu: lntinde-ti in taVi mamile orizontal. Inehide oehii. In mana dreapta tii 0 sacosa de cumparaturi eu alimente (nu "cosul zilnie"!). Simte-i greutatea! De incheietura mainii stangi "Ieaga-ti" un balon rosu plin eu heliu. Simte eum te trage in sus! Dupa un minut deschide-ti oehii ~i priveste-ti bratele.

Pune cartea jos ~i incearca experimentul!

Cand iti desehizi ochii, unul din orate este de obieei mal [os decat cetalatt, de obicei dreptul, deoareee a reactionat !a "greutatea" cosului mentalizat Cateodata fara sa vrem corectarn aceasta rniscare, drept pentru care bratul ajunge

__ : _ .. _ -1 __ .:. ... __ I _.L':' __

IIIQI ;)U;) UCvQL vIOl ;:)LQ"!::I.

Intra in Alta, atarna-ti mana dreapta lntr-un vas cu apa eu gheata, iar stanqa intr-unul eu apa calda. Dupa cateva minute revino si compara temperaturile celor doua rnaini. Dreapta, sub influenta apei eu gheata mentalizate va fi mai reee decat stanqa.

Mentalizarea, "antrenamentul" in Alta este tot rna; mult folosit de sportivii de performanta.

Intr-un gimnaziu. 0 ciasa a tost impartita in doua ~i s-a facut un test privind nurnarul de cosuri aruneate din lovituri de pedeapsa. In continuare, una din grupe s-a antrenat zilnic in sata, sub cos, cealalta, acasa in totoliu, in Alta, vizualizand numai lovituri perfeete. Dupa un timp, cele doua grupe au tost testate din nou. Ambele grupe au dat aceeasi dezvoltare, eu toate ea cea de-a doua nu a pus mana deloc pe minge in aceasta perioadal

12.15. Opt minute care iti schimba ziua

lata un text care poate fi reprodus de pe 0 caseta, sau poate fi citit de alteineva (eu exceptia partilor dintre paranteze):

- Intinde-te comod In pat. Inchide-ti ochii, intoarce-n privirea in sus sub pleoape Nurnara rar de 18 5 ra 1 5

4 . 3 2. 1

100

DAN SERACU

Relaxarea pot I sa 0 adancesu Inctupumdu-ti scene calme lata cateva exemple pe un camp iruerbat canta pasarele, nonson albl pe cerul albastru Vezi iarba verde cerul albastru! Auz: cmpitul pasanlor' (pauza) Acum irnaqmeaza-n valunle care rnatura malul aper' Le auz: sunetul' (pauza) Acum un pare cu flon' Vezi flonle' la una In mana' Observa cat de catifel ate sunt petalelel Srrnter parfurnul! Vezt prcatunle de roua pe petalele el' Ca drarnantele In soare - reflecta curcubeul in toate culonle sale

Acum, vor urma cateva afrrrnatu Cu efect benefic pentru tine Repeta-fe mental dupa mine' "De cate on exersez astfel aJung tot mal repede ~I mal profund in subconstient

(pauza) Pe acest mvel al consmntei, idene pozinve

pastrate In fata octulor mel sutletesn sunt benefice

(pauza) Devin tot mal bun in domeruul clarvrziunu

(pauza) irm pastrez totdeauna calmul ~I pozitra corecta

On de cate on irm unesc trer degete de la oncare din maim, constunta va funcuona pe un mvel tot mal profound"

Pon ajunqe la un mvel mal profund al constrentulu: nurnaranc de la 25 la 1 Nurnara mental cu mine' Vizuahzeaza numerele ~I simte cum aJungl pe mvelun tot mal profunde, cum te relaxezt tot mal bme' Cand a: ajuns la

1 estt complet relaxat (Numara rar') 25 24 23 22

21 20 19 18 17 16 15 14 13 12

11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Vrzuahzeaza-n in fata ziua de aZI vezt cum trec orele, vezi cum econormsesn trrnp, deaorece toate merg lin, arrnoruc, productiv lncrupureste-ti cum avansezi de la 0 ora la alta, impmqand Imagmlle de la stanga spre dreapta'

Acum este ora (da ora reala) It I lei rrucul dejun cu

familia (cu pnetenn, srngur) El?tl treaz Sl phn de viata' Radiezi' II vezi ~I pe ceualu, se bucura de prezenta tal

Imprnge usor imaqmea spre dreapta Acum este ora (da un nmp cu 2-3 ore mal tarziu) Esn la locul tau de rnunca Toate sunt pregatlte orne din timp, ton lucreaza eficace Til in mana totl factoru Relatnle tale cu cellaltl sunt de intelegere armomce

Acurn este ora (da un umo ell o ora dOl<A mal tarzlli

Autocontrol

101

vezs un ceas in fata ta care indica aceasta ora ~I Impinge irnaqmea spre dreapta (Spune cu cuvmtele tale ce trebuie sa tact la aceasta ora) Toate se deruleaza in regula econorruseste-n nmp (Continua in pas: de 0 ora-doua rrusca tmaqmrle spre dreapta l?1 da conditnle Ideale)

A trecut ziua de rnunca (Vez: un ceas mdicand aceasta ora Impinge rrnaqmea l?1 mal spre dreapta) Te srmti bme enerqic' It I termini ziua reahzandu-n toate cate tl le-al propus pentru aZI

Radrezi recunoastere, spnun l?1 spre altll

Pregatel?te-te pentru termmarea rnedrtatrei stnnd ca esn inamtea unet zile creative, care sa itl Indephneasca telunle e~tl un conducator capabn, rare invrnqe toate greutaflle rezolva toate problemele ~I arunqe la once tel Asa sa flel

"I ....... !ior!io ria I", 1 I", ~ r'ilnrl!:l' !;lI1I.nc I!:I ~ rlocl"h.rlo_t. f\l"hll

.• _ •.. _. ._ .. _ - __ r. __ . _,_.t_. __ , ... __ ~. __ I ••

l?1 te vel simn treaz complet, odihrut, relaxat, perfect sanatos, mult mal bine decat Inamte - 1 2 3 Cand al aiuns la 5 e~tl complet treaz, te srmti brne ~I sanatos, mult mal bme decat mal inamte - 4 5 Ochn sunt oescms., e~tl treaz, te slmtl excelent'

12.16. "Teleconferlnta" subiectiva

Pentru inceput trebuie sa rna aoresez errusterei taie cerebraie Stangl Daca ceie ce ie VOl spune nu re 1'ncadrez In hrmtele Ioqrce, errusfera ta stanga va bloca folosirea lor lar asa ar ramane mal sarac cu un Instrument Important de comunicaue

Orumul parcurs de la semnalele de tum pana la rnuloacele actuale de comurucatre a fost lung Pnn mtermediul satehntor putem cornuruca cu 1'ntregul parnant Daca asta ti-as fl spus-o CU 0 suta de ani in urrna, a: fl ZIS ca "sunt dus cu sorcova"

Crede-ma, nu sunt mCI aZI putrru cet care la cuvintele mele reacnoneaza la fel Intra In Alta, prorecteaza-ti pe ecranul mental rrnaqmea pnetenului care traieste pe ceatatta parte a globulUl parnantesc vizuahzeaza-t cu ocnu sufletului exphca I ce trebuie sa f8(".8 I::' "IVE'ld

102

DAN SERACU

cunostmtelor actuale ale fIZICII, cornurucarea la distante foarte man, pe cale enerqeuca, este 0 concepne greu de inghltlt, iar "dlgestla" este inqreunata ~I mal mult daca enerqra tolosita nu este alta dedit enerqia psihotromca a ermsferei cerebrale drepte, enerqra consnentet

Neuronn crererului urun om se acordeaza cu neuronu creieruun altura, mdrterent de drstanta flzlca ce II separa

Til mmte expenentele lUi C Backster legate de plante ~I modul cum "detectorul de mmcturu" - pollgraful - le-a lnreqrstrat comurucatule? Aceste cercetan Ie-au dezvoltat apo: cercetatorn japonezi, reusmd sa puna la pucnt un drspozrtrv capabil sa lnreqistreze comumcatnle la ruvelul p'antelor

Intr-o ZI, savant" plecand in pauza de mass, au lasat mstalana cuplata, onentata spre cer Relntorsi, au gaslt 0 inreqistrare care le-a demonstrat ca a avut loc 0 comurucare la ruvelul plantelor Round drspozrtrvut, onentat tot in sus, au obtmut mal multe directn de unde s-au obnnut inreqrstran drn eter pe ruvelul plantelor

Asta, natural, I-a surpnns Pe nOI, rmplrcan in Autocontrol, nu NOI sum ca oarnenu sunt capabm sa cornuruce la distante de nelnchrpuu Atune plantele de ce nu ar fl? NOI facem asta in fiecare ZI $1 avem cmar unele drspozitrve deosebrt de simple care ne aJuta in aceste comurucatn pe distante uumaqmabile (in Beta)

TotU~I, cornurucarea subrecnva are ~I limite

Ermsfera dreapta te cupleaza cu lumea nernatenala In lumea subrecnva nu exista spanu sau nrnp Cu alte cuvmte, comumcarea subrectiva se mstaleaza mstantaneu, fara a fl .nfluentata de distante Pott cornuruca pe cale subrectiva cu cmeva din Honolulu? Da, potl Pon cornuruca cu ella fel cum al comunica cu cmeva din aceeas: intrepnndere cu 'ine Ermsfera dreapta nu a fost creata insa pentru a inlocin ermsfera stanqa, CI pentru a-t fl pereche Comurucatra .ubrecuva nu 0 Inlocureste, CI 0 completeaza pe cea oorectrva!

Ea trebuie totdeauna sa aJunga la destmatre Exista Insa ., exceptu

Autocontrol

103

Cateva dmtre ele Ie ~I cunosn, sau cel putm Ie mturesn Astfel, daca nu drscuti de la egalla egal, daca II cntrcr, daca asculti mcorect situatra, cornumcatra subrectiva S8 Intrerupe Stu ca trebuie sa drscun ca un politician, nu sa te zbati sa se afle cme are dreptate, CI care este adevarul Asemenea rezolvan sa tmtesn sa fie avanta.oase tuturor celor imphcan

Acesta este hrnbajul dornemului subiectrv Daca toate astea Ie vel urma ~I in detalule obrective, atune: ele se vor incadra ~I mal brne in Imagine

Mal exista 0 exceptie Daca masa mtormatronala a errusferet stangl 0 treci in comumcana emlsferel drepte, legatura se intrerupe lmaqrru nenumarate, foarte multp date, formule, programe, tim pi, toate acestea sunt matenal hrut;:' !:! ,:uv'IIC!fara. C!t,s,n". In Int" t"!:! toate astea C!;:' le prelel "'.:.

_, - - -1111_1_1_' _"_'I~I III .. I I I 1,...._

ruvelul tau (de altfel sa ramai in Alfa ~I sa te gande!?tl la cele din Beta este foarte difICII), foloseste-n Alfa pentru a comuruca generahtatl despre irnportanta acestor mtorrnatu ~I despre faptul ca respecnva persoana sa Ie ra atent in mana cand vor aiunqe la el

Oaca ar incerca sa vorbesn pe nrvel obrectrv in mod subiectrv, de asemenea te-ar CIOCni de drflcultatl Inctnpuieste-n ~eful la care al Intra §r r-ar spune "Trebure sa cooperarn mal strans pentru a transforma in bme lumea in care trarm" Probabtl s-ar gandl ca ar nevore de un concecru medical mal lung

Cornunrcana subrectrva pretmde 0 rnetodrca propne, la fel ca ~I cea obiecnva Cu toate ca aceste metode difera, ele consnture podul peste dlferentele celor doua errnsfere Diterente pot fl in

- parere,

- pozitie

- mteres

12.17. Abecedaruf muncii in Alta

Dupa cum observ: de la ur- caprtol ta altul It· I rerun tot mAl surpnnzatoare (In Beta) dar avand II' JE'd~ i r

1~ DANSERACU ca inca invetr, din cand in cand mal mserez cate 0 revemre la teme elementare, cate 0 pauza de "respiro"

Celulele cerebrale sunt capabue sa se acordeze cu alte celule cerebrale, sau chiar cu matena anorqaruca Pe ruvel uman este mult mal usor sa lucrezi decat pe mvel am mal Acolo insa unde mrza este supraviennrea, neurone sunt capabih sa invmga once greutate, el fund proqraman errnnarnente pentru supraviennre

Un speciahst defectolog de la (sa zicem) 0 uzma de tabncaue a motoarelor de avion, implicat putermc in Alfa, poate detecta defectele "pnvmd in gol" spre motorul care tocrnai se apropie pe banda, fund connrrnat apot de : nstrumentele electromce

Tehmca "pnvrtulu: in gol" 0 pot I foiosi oncand in trrnpul ziler Oaca Insa lucrezt cu obiecte neinsuflepte, este mal bme, pentru inceput cel putin, sa fact mvesuqatia noaptea lata ce al de facut, daca te-al trezrt la ora optima

a Vrzuahzeaza care este problema, motorul nu funcnoneaza, nu at semnal de raspuns de dmcolo de ocean etc, dect situatra "nevie" care trebure corectata

b Muta imaqmea puun spre dreapta Vlzuahzeaza corecna intr-o baza mciprenta

c Impinge rmaqmea ~I mal spre dreapta Situana acum este normala' Toate sunt in regula

Rezultatele, probaoil te vor surpnnde Nu este 0 treaba loglca Nu este ~tlln\lflca Nu se poate expllca pnn metodele clasice

Cum pon exphca daca

- Un motor gnpat creme, Incepe sa-~I dea drumul, tar apot sirnptomul dispare cornplet?

- Om locul cel mal rmposibd apare cmeva cu presa de

scrurnb hpsa?

- Tnrmterea "prerduta" apare totus: a doua Zl dimmeata?

- Un strain apare exact cu obrectul de care am nevoie?

- In urma unet Idel ce \I-a fulgerat pnn creier, sclurnbi

tacnca ~I al succes?

Sa incepem ,ara~1 cu "0 slmpla comcidenta"?

Dupa parerea mea defuutra accidentatunn este "acea