Scoala Clujeana de Psihologie Clinica Si Psihoterapie

Daniel David
Şcoala Clujeană
de Psihologie Clinică şi Psihoterapie
la Universitatea Babeş-Bolyai:
Tradiţie-Excelenţă-Onoare
2013 - Moment Aniversar

Daniel David
Şcoala Clujeană
de Psihologie Clinică şi Psihoterapie
la Universitatea Babeş-Bolyai:
2013 - Moment Aniversar
Presa Universitară Clujeană

2013
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
DAVID, DANIEL
Şcoala Clujeană de Psihologie Clinică şi Psihote-
rapie la Universitatea Babeş-Bolyai: tradiţie-excelenţă-
onoare / Daniel David. - Cluj-Napoca: Presa Universitară
Clujeană, 2013.
ISBN 978-973-595-552-6
378(498 Cluj-Napoca) Babeş-Bolyai:159.9
© 2013 Autorul volumului. Toate drepturile rezervate.

Reproducerea integrală sau parţială a textului, prin orice
mijloace, fără acordul autorului, este interzisă şi se pedep-
seşte conform legii.
Universitatea Babeş-Bolyai
Presa Universitară Clujeană
Director: Codruţa Săcelean
Str. Hasdeu nr. 51
400371 Cluj-Napoca, România
Tel./fax: (+40)-264-597.401
E-mail: editura@editura.ubbcluj.ro
http://www.editura.ubbcluj.ro/
CUPRINS
Cuvânt înainte ....................................................................................... 7
Casetă Academică ............................................................................... 15
I. Introducere/Motivaţie.................................................................... 25
II. De unde am pornit. Scurt istoric al psihologiei clujene ............ 31
III. Ce cale am ales .............................................................................. 37
IV. Unde am ajuns .............................................................................. 39
V. Încotro ne îndreptăm ..................................................................... 79
VI. Lecţii şi concluzii pentru mediul academic .............................. 81
VII. Referinţe bibliografice selective ................................................ 85
5
CUVÂNT ÎNAINTE
Cuvântul înainte este lăsat colegilor noştri din ţară şi străinătate a

căror perspectivă ne face şi pe noi să ne înţelegem şi să ne
definim mai bine.
Poziţii internaţionale şi naţionale faţă de realizările Şcolii de

Psihologie Clinică şi Psihoterapie din Universitatea Babeş-
Bolyai din Cluj-Napoca.
Internaţionale (selecţie focalizată pe programe similare, dar

independente nouă):
• Congratulations on the 10-year anniversary of your re-
igniting clinical psychology and psychotherapy at the
Babes-Bolyai University! The infectious enthusiasm of
your faculty and graduate students was evident during
my recent visit, and the cutting-edge, high-tech research
is putting your group on the global map of our field.
Richard J. McNally, Professor, Ph.D.
Director of Clinical Psychology Program (Graduate school)
Harvard University, Boston, USA
• I want to congratulate you with the ten-year existence of

the Clinical Psychology and Psychotherapy School at the
Babes-Bolyai University and the 5 year of the Department
of Clinical Psychology and Psychotherapy. In this
relatively short period of time, you have managed to
build up an internationally well-known research group,
that meets high standards for scientific work in our field. I
think this is a great achievement, and I look forward to
7
Şcoala Clujeană de Psihologie Clinică şi Psihoterapie la Universitatea Babeş-Bolyai
collaborating with you in the years to come. I hope you

have a great day today and enjoy the pride of this
achievement. Congratulations!
Pim Cuijpers, Professor, Ph.D.
Head of the Department of Clinical Psychology
VU University Amsterdam, The Netherlands
Naţionale (selecţie focalizată pe centrele universitare tradiţio-

nale şi autorităţile naţionale în domeniu):
Centre universitare tradiţionale în domeniu

• Se împlinesc, deci, 10 ani de când a luat fiinţă Şcoala
Clujeană de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca! Şi tot de 10
ani, în fruntea ei s-a aflat profesorul şi prietenul meu,
Daniel David. Am avut multiple ocazii de a colabora cu
domnia sa si cu unii dintre membrii acestei Şcoli. A fost
foarte plăcut, foarte util şi extrem de stimulativ! După
cum se ştie, această Şcoală s-a impus repede în peisajul
ştiinţific şi aplicativ al psihologiei, devenind foarte repede
un element de referinţă pentru alte şcoli. Dar partea cea
mai frumoasă este aceea că această Şcoală de elită din
România este bine cunoscută în străinătate, directorul
acesteia devenind recent director în cadrul unui institut
celebru în domeniu. Psihologia românească are deja
realizări importante şi onorante în perioada postdecem-
bristă, dar dacă mi s-ar cere să le listez, în primele poziţii
nu ar lipsi, desigur, Şcoala Clujeană de Psihologie Clinică
şi Psihoterapie. Aşa că am tot dreptul să felicit întregul
colectiv de oameni inimoşi şi valoroşi, condus de Daniel
David, să le urez tuturor sănătate şi noi succese în
8
strădania lor de a fixa pe harta ştiinţifică şi profesională

a României o Şcoală de excepţie! Vă îmbrăţişez pe toţi!
LA MULŢI ANI!
Prof. univ. dr. Nicolae Mitrofan
Decan (2008-2012), Facultatea de Psihologie
şi Ştiinţele Educaţiei
Universitatea din Bucureşti
• Dragi colegi,
Mă simt onorat să particip, chiar dacă de la distanţă, la un
eveniment care marchează nu doar un moment aniversar
în dezvoltarea Şcolii Clujene de Psihologie Clinică şi
Psihoterapie, ci şi un reper important în dezvoltarea
psihologiei româneşti, în general. Celebrăm o structură
academică şi de cercetare care a devenit într-un timp
relativ scurt sinonimul excelenţei în psihologia româ-
nească şi, prin acreditările şi contactele internaţionale, un
reper de prestigiu în psihologia europeană.
Spiritul de adevarată Şcoală în domeniul psihologiei al

acestui "Proiect academic" este confirmat de multiplele
colaborări pe care aceasta le-a iniţiat şi dezvoltat
impreună cu principalele facultăţi de psihologie din ţară.
Baza de cercetare a International Institute for the Advanced
Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health a fost
utilizată şi de cercetători ai Facultăţii de Psihologie şi
Ştiinţe ale Educaţiei a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iaşi,
iar fondatorul acestui Institut, prof. univ. dr. Daniel David,
este membru al Consiliului şcolii noastre doctorale. De
asemenea, mulţi dintre membrii şcolilor noastre doctorale
sunt invitaţi la Iaşi şi la Cluj-Napoca în calitate de membri
în juriile de analiză a tezelor de doctorat din domeniul
psihologiei clinice.
9
Urez profesorilor, cercetătorilor şi clinicienilor din diver-

sele compartimente ale Şcolii de Psihologie Clinică şi
Psihoterapie a UBB să-şi continue activitatea cu aceeaşi
determinare şi inspiraţie care le-au asigurat respectul şi
preţuirea tuturor colegilor din România şi un binemeritat
prestigiu internaţional.
Prof. univ. dr. Ion Dafinoiu
Decan, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei
Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi
• Cu ocazia sărbătoririi a 10 ani de existenţă a Şcolii Clujene

de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din Universitatea
Babeş-Bolyai vă doresc LA MULŢI ANI de Tradiţie,
Excelenţă şi Onoare! Vă felicit pentru multele realizări pe
care le-aţi atins în acest deceniu, pentru faptul că prin
munca dumneavoastră aţi plasat psihologia şi în special
psihologia clinică românească pe un loc fruntaş al
cercetării la nivel internaţional. Sunteţi un colectiv care
constituiţi un model pentru toate şcolile de psihologie din
ţară. Dincolo de educaţia de excelenţă pe care o oferiţi
studenţilor dumneavoastră în consiliere psihologică,
psihoterapie şi psihologie clinică, aprecierile laudative vin
şi pentru munca pe care o depuneţi pentru comunitate,
pentru popularizarea ştiinţei în rândul semenilor noştri.
Vă mulţumesc pentru buna colaborare pe care aţi avut-o
în această perioadă cu Universitatea din Oradea şi sper că
ea va continua în multe decenii. Ca prieten vă asigur de
dragostea şi mândria pe care o port în suflet pentru că
faceţi parte din viaţa mea.
Conf.univ.dr. Simona Trip
Prorector Universitatea din Oradea
10
• România proiectelor de viitor este o lume perfect inte-

grată în bunăstare şi civilizaţie occidentală. Pe hârtie
avem mii de kilometri de autostrăzi, avem 1% din PIB
alocat cercetării şi alţi 6% destinaţi educaţiei copiilor
noştri. În realitate, puţine din aceste proiecte frumoase
ajung să fie implementate. Din fericire, unul dintre ele
este cel al Şcolii clujene de psihologie clinică şi
psihoterapie din Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-
Napoca. Meritul fondatorului ei, prof. univ dr. Daniel
David, este de a fi reuşit să insufle colaboratorilor şi
discipolilor săi, trei factori esenţiali. Primul este viziunea
împărtăşită de a ancora cercetarea şi practica din psiho-
logia românească la standardele internaţionale existente.
Cel de-al doilea este înclinaţia către raţionalitate şi excelenţă
prin promovarea resursei umane competente şi funda-
mentarea obiectivă a deciziilor şi a strategiilor de dezvol-
tare. Cel de-al treilea este unul de ordin motivaţional,
vizând tenacitatea, implicarea 100% şi spiritul antreprenorial,
fiind pilonul care consolidează poziţia şi renumele Şcolii
ca vârf de lance al psihologiei româneşti.
De aceea, cu prilejul acestui moment aniversar îmi exprim
preţuirea pentru realizările Şcolii clujene de psihologie
clinică şi psihoterapie, dar şi recunoştinţa pentru oportu-
nităţile de dezvoltare şi colaborare universitară oferite,
esenţiale pentru maturizarea mea profesională. Înainte
de toate, însă, îmi exprim gratitudinea pentru faptul de a
fi demonstrat că se poate face performanţă la nivel
sistemic în cercetare în ţară, fiind un exemplu demn de
urmat de către alte şcoli de psihologie de la noi, spre
avantajul psihologilor din România şi ai beneficiarilor
acestor servicii.
Conf. univ. dr. Florin Alin Sava
Director al Departamentului de Psihologie
Universitatea de Vest din Timişoara
11
Autorităţi Naţionale în domeniul psihologiei şi al cercetării

• Dragi colegi,
Aniversarea a 10 ani de existenţă a Şcolii de Psihologie
Clinică şi Psihoterapie a Universităţii Babeş-Bolyai din
Cluj-Napoca îmi oferă prilejul de a vă prezenta, în numele
Colegiului Psihologilor din România şi al meu personal
cele mai călduroase felicitări şi urări de succes în viitor.
Vocaţia de conducător şi întemeietor de Şcoală a dom-
nului prof. dr. Daniel David a condus la mobilizarea
dumneavoastră şi astfel aţi realizat o instituţie de vârf în
învăţământul superior şi în psihologia din ţara noastră.
Sunt realizări absolut remarcabile pe care Colegiul
Psihologilor din România le apreciază la modul super-
lativ şi pentru faptul că oferă studenţilor, masteranzilor şi
doctoranzilor dumneavoastră competenţe profesionale în
acord cu cerinţele internaţionale. Aş dori să subliniez că
dl. prof. dr. Daniel David a contribuit în mod decisiv la rea-
lizarea cadrului instituţional, normativ şi metodologic de
funcţionare a Comisiei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie
din cadrul Colegiului Psihologilor din România în timpul
în care a fost preşedintele acestei comisii.
Dragi colegi, aveţi motive întemeiate să fiţi mândri de

ceea ce aţi realizat, iar nivelul pe care l-aţi atins vă obligă
să vă menţineţi poziţiile câştigate. Îmi exprim speranţa că
exemplul dumneavoastră va constitui un model de urmat
şi pentru celelalte centre universitare. Valorile pe care le
promovaţi: „Curaj, Bun-simţ, Raţionalitate/Gândire
critică” sunt fundamentale, le împărtăşesc şi le propun
tuturor psihologilor din România. La mulţi ani!
Prof. dr. Mihai Aniţei
Preşedintele Colegiului Psihologilor din România
12
• Am fost impresionat de Şcoala de psihologie clinică şi

psihoterapie de la Cluj-Napoca încă de la primul contact,
în urmă cu mai bine de şapte ani. Pe atunci Şcoala se baza
aproape exclusiv pe oameni, inimoşi şi pasionaţi, care, cu
multă sudoare şi efort, au construit apoi şi infrastructura
de cercetare. Am vizitat-o ultima oară la inaugurarea
Complexului CAMELOT (laboratoarele din clădirea
AVALON şi amfiteatrul RATIONALIA) şi pot spune ca
sunt mândru că o universitate România a ştiut să
valorifice potenţialul unor tineri entuziaşti şi să-i susţină
şi încurajeze să-şi împlinească idealurile profesionale în
ţara lor. Este una din investiţiile de care Autoritatea
Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică poate fi mândră! Îi
felicit pe aceşti colegi temerari şi le doresc să-şi menţină
perserverenţa şi curajul şi să continue tradiţia construcţiei
şi modernizării instituţionale pentru a lăsa generaţiilor
următoare oportunitatea de a concura egal în liga
profesionistă a oamenilor de ştiinţă din întreaga lume. La
mulţi ani şi performanţe remarcabile!
Prof. univ. dr. Dragos Ciuparu
Preşedintele Autorităţii Naţionale
pentru Cercetarea Ştiinţifică (2010-2012)
13
CASETĂ ACADEMICĂ
ŞCOALA CLUJEANĂ DE PSIHOLOGIE CLINICĂ

ŞI PSIHOTERAPIE DIN UBB
(2003/2007-2013)
Motto: “...Melius est siti moriri

quam mediocritati poculum libere...”
Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB

constă din (1) Departamentul de Psihologie Clinică şi Psiho-
terapie (2007-), (2) International Institute for the Advanced Studies
of Psychotherapy and Applied Mental Health (2003/2004-) şi re-
vista asociată (Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies,
2001/2004-), (3) Clinica Universitară de Psihologie „Babeş-
Bolyai – PsyTech” (2007-) şi (4) Asociaţia de Psihoterapii
Cognitive şi Comportamentale din România (2000/2005-).
1. Valori
• Tradiţie prin Bun-simţ
• Excelenţă prin Raţionalitate
• Onoare prin Curaj
15
2. Inovaţie Instituţională
o Prima Catedră de specialitate din România (organizată după
modelul catedrelor/departamentelor similare de la universităţi
din Top-500)
o Catedra de Psihologie Clinică şi Psihoterapie (înfiinţată în
2007; din 2012 s-a transformat în Departament)
o Specializările organizate la nivel de master corespund cu
trei profesii distincte (în profesia liberală din domeniul
psihologiei), ceea ce asigură inserţia rapidă a absolven-
ţilor pe piaţa muncii
 Psihologie clinică
 Consiliere psihologică
 Psihoterapie
o Prima Clinică Universitară de Psihologie din România
o Clinica Universitară de Psihologie „Babeş-Bolyai – PsyTech”
(înfiinţată în 2007)
 726 de pacienţi (servicii gratuite şi/sau la preţuri
accesibile)
3. Inovaţie Curriculară
• Cursuri şi programe în premieră naţională
o Coaching cognitiv-comportamental (curs; Institut)
o Consiliere genetică (curs; Program masteral)
o Metodologia cercetării clinice (curs)
o Psihologie evoluţionistă (curs)
o Psihologie pozitivă (curs)
o Psihoterapie validată ştiinţific (curs; Şcoala doctorală
şi Program postdoctoral)
o Programe de parenting (curs)
16
4. Cercetare şi Rezultate Ştiinţifice

• Cercetare fundamentală/exploratorie/de bază
o Focalizată pe clarificarea mecanismelor implicate în tulbu-
rările psihice şi sănătatea mintală (în paradigma clinical
cognitive neurosciences)
 Publicarea unor rezultate inovative în reviste cu
factor de impact ridicat şi la edituri de prestigiu (ex.
Oxford University Press)
• Cercetare translaţională şi aplicativă
o Focalizată pe utilizarea unor rezultate avansate ale cerce-
tării fundamentale, proprii sau a altor grupuri, pentru a
rezolva inovativ probleme practice (ex. propunând noi
tratamente psihologice)
 Rezultatele au fost publicate în reviste cu factor de im-
pact ridicat şi la edituri de prestigiu (ex. Oxford Uni-
versity Press), iar tehnicile de tratament au fost incluse
în Ghiduri Internaţionale (ex. National Institute for
Health and Clinical Excellence/NICE Guidelines, Cochrane
Reviews, American Psychological Association/ APA)
o Abordarea rezolutivă creativă a unor probleme practice
 Rezultatele au fost publicate în reviste cu factor de
impact ridicat şi la edituri de prestigiu (ex. Oxford
University Press), iar tehnicile de tratament au fost
incluse în Ghiduri Internaţionale (ex. NICE, Cochrane
Reviews, APA)
• Cercetare de tip dezvoltare-inovare
o Focalizată pe realizarea unor produse, tehnologii şi
servicii psihologice inovative, diseminate larg în mediul
socio-economic
17
 Adaptarea la nivel naţional a unor teste psihologice

internaţionale majore (inclusiv crearea de noi teste
psihologice, precum PDE, PDA, RIBS, FADNES etc.)
• Selecţie:
o Interviurile Clinice Structurate (SCID)
pentru Tulburările Clinice din DSM (pentru
Axa I şi Axa II, incluzând KID-SCID,
pentru copii)
o Inventarele Clinice Multiaxiale Millon (pentru
preadolescenţi, adolescenţi şi adulţi)
o Inventarul de Depresie Beck
o Instrumentele ADI-R şi ADOS pentru
tulburări din spectrul autist
o Sistemul de evaluare clinică ASEBA
o Teste de inteligenţă Raven (MPC, MPS,
MPA) şi WISC-IV
o Sistem de Evaluare Clinică
 Crearea produsului psihoterapeutic RETMAN (cu
acordul Albert Ellis Institute, SUA, proprietarul
numelui; vezi la http://www.retman.ro)
• Benzi desenate
• Carte de poveşti
• Desene animate
• RoboRETMAN
 Crearea produsului psihoterapeutic PASTILE PSI-
HOLOGICE
• app PsyPills (protejat OSIM)
o https://itunes.apple.com/us/app/psypills
/id589004229?mt=8
18
• Documente de poziţie şi de politici (selecţie) (autor/coau-

tor/expert - Daniel David)
o Selecţie:
 Alianţa pentru Îmbunătăţirea Calităţii Vieţii
Persoanelor cu Condiţii de Spectru Autist (2010).
White Paper – „Autismul şi Abordarea sa Terapeutică şi
Educaţională” (http://www.autisminfo.ro). Co-autor/
redactor al lucrării (profesor univ. dr. Daniel David).
Notă: Lucrarea a fost asumată de Colegiul Psihologilor din
România şi a fost unul dintre documentele de bază în discu-
ţiile pentru o serie de iniţiative legislative în domeniul autis-
mului (cu accent pe decontarea serviciilor psihologice pentru
tulburările de spectru autist de către Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate) - Website: http://www.copsi.ro/ima
ges/upload/CLINICA/white-paper%20autism%202010.doc.
În anul 2013 serviciile de psihoterapie cognitiv-comporta-
mentală pentru tulburările de spectru autist au fost decontate
de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
 Human Brain - From Cell to Society. Towards better
mental health in Europe. Strategic Report (European
Science Foundation). Website: http://www.esf.org/
research-areas/humanities/strategic-activities/the-
human-brain-from-cells-to-society.html. Co-autor şi
membru al steering committee
 Analize şi documente naţionale legate de strategia
naţională în cercetare, studiile doctorale etc. Co-
autor şi expert
 Publicaţii (autor/co-autor) în:
• Academica
• Actualitatea Academică
• Observatorul Cultural
• Revista 22
• Revista Ad-Astra
• Revista de Politică a Ştiinţei şi Scientometrie
• Timpul
19
5. Absolvenţi/Cursanţi
• Aproximativ 600 de absolvenţi la nivel de master (2007-2013),
pregătiţi în paradigma scientist-practitioner, capabili să ofere
intervenţii psihologice validate ştiinţific, unele în premieră în
ţară, integrabili în mediul socio-economic stabil (ex. prin spe-
cializările/profesiile distincte existente în profesia liberală din
domeniul psihologiei) şi adaptabili la un mediu socio-econo-
mic dinamic (ex. la noi specializări emergente în profesia
liberală din domeniul psihologiei)
• 10 doctoranzi şi 9 postdoctoranzi (2007-2013), pregătiţi în
paradigma clinical science, capabili de cercetare avansată în
domeniu, servicii clinice inovative şi management performant
al cunoştinţelor, potenţiali inovatori în mediul socio-economic
• Contribuţii, prin curriculumul de “clinică” (aproximativ 25%
din curriculum general în psihologie), la absolvirea (2007-
2013) unui număr mare de studenţi în psihologie (câteva mii),
nivel licenţă, capabili să se integreze în unele profesii stabile
pe piaţa muncii şi/sau să-şi continue studiile performant la
nivel de master
• Aproximativ 2000 de cursanţi (2003-2013) au parcurs cursuri
în regim de formare iniţială şi continuă (life-long learning),
organizate prin Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi
Comportamentale din România şi International Institute for the
Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health
• Aceşti absolvenţi/cursanţi a căror formare este recunoscută
internaţional prin reţelele în care este integrată Şcoala (ex.:
European Association of Behavioral and Cognitive Therapies /
EABCT) au contribuit la o mutaţie fundamentală în practicile
psihologice clinice şi psihoterapiei din ţară, implementând o
paradigmă de tip evidence-based, cognitiv-comportamentală,
ancorând astfel psihologia româneasca la practicile similare
din domeniu la nivel internaţional şi oferind pacienţilor şi
clienţilor români acces la cele mai moderne şi performante
servicii de specialitate de la nivel internaţional
20
6. Pacienţi Trataţi (în mod direct)

• Peste 700 de pacienţi (2007-2013), copii şi adulţi, cu un spectru
larg de (psiho)patologie, au fost trataţi prin Clinica
Universitară de Psihologie „Babeş-Bolyai – PsyTech”. Majori-
tatea acestora a beneficiat de servicii inovative, de ultimă oră,
gratuite (fiind incluşi în o serie de studii) şi /sau la preţuri
accesibile
7. Granturi
• Din anul 2007, membrii Şcolii clujene de psihologie clinică şi
psihoterapie din UBB au atras la UBB o serie de resurse finan-
ciare, prin competiţie naţională şi internaţională, totalizând o
sumă de aproximativ 6 000 000 de Euro (majoritatea din
sursa 1)
(1) Granturi de cercetare
• Cercetare-dezvoltare-inovare
• Resursă umană (ex. postdoc, tinere echipe etc.)
• Infrastructură de cercetare
(2) Granturi pentru servicii clinice inovative
(3) Granturi educaţionale
(4) Proiecte POSDRU
21
8. Structura (Organigrama – 2012;

vezi şi la http://www.clinicalpsychology.ro)
9. Recunoaştere şi Prestigiu
• La nivel internaţional
o Prima unitate academică universitară din ţară, recunos-
cută ca fiind de anvergură şi interes european în cercetare,
prin includere în platforma MERIL (2013)
 “…The MERIL database is an inventory of the most
excellent research infrastructures (RIs) in Europe of more-
than-national relevance across all scientific domains…”
• http://portal.meril.eu/converis-esf/
publicweb/startpage?lang=1
o Institutul este localizat în clădirea AVALON,
din cadrul complexului CAMELOT (care in-
clude şi un amfiteatru în aer liber - Forumul
RATIONALIA), clădire gândită pentru a aco-
moda infrastructura de cercetare a Institutu-
lui (ex. „Cubul Virtual”)
22
o Clădirea AVALON are o arhitectură

specială, care îmbină modernitatea
(science-fiction) cu tradiția/natura, fiind
premiată cu Premiul I de către Ordinul
Arhitecţilor, Filiala Transilvania (2009)
 Poziţii profesionale reprezentative: subsemnatul am
fost numit (1) directorul programului de cercetare
la Albert Ellis Institute, New York, SUA (din 2013),
(2) co-editor al Journal of Rational-Emotive and
Cognitive-Behavior Therapy (din 2013) şi (3) editor
(co-editori: Dr. DiGiuseppe, preşedintele Diviziei de
Psihoterapie din American Psychological Association
şi Dr. Doyle, directorul Albert Ellis Institute) al seriei
SpringerBriefs in Best Practices in Cognitive-Behavioral
Therapy (editura Springer)
• http://albertellis.org/daniel-david-phd/
o La nivel naţional
o Şcoala a fost prezentată ca “Poveste de Succes” în mediul
academic românesc de către UEFISCDI (2008)
 http://uefiscdi.gov.ro/Upload/200a77c3-ff8b-450b-
8b96-4f83aff82b8f.pdf
o Premiul I în Gala Premiilor în Educaţie (2011); locul doi a
fost ocupat de Facultatea de Fizică a Universităţii din
Bucureşti, iar locul trei de Facultatea de Economie şi de
Administrare a Afacerilor de la Universitatea de Vest din
Timişoara
 http://www.premiileineducatie.ro/gpo/finalisti/
facultatea-anului/
o Psihologia clujeană din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai
(UBB) s-a situat pe locul întâi în ţară în ierarhizarea pro-
gramelor universitare efectuată de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării (2006-2010). Departamentul de Psihologie
Clinică şi Psihoterapie a avut o contribuţie importantă în
această poziţionare, alături de celelalte două departa-
mente de psihologie din cadrul UBB
23
o Şcoala de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB a

susţinut seria de emisiuni „Călătorii Interioare” la TVR
Cluj/TVR 3 (2013)
o Poziţii profesionale reprezentative: subsemnatul am fost
ales preşedintele Comisiei de Psihologie Clinică şi Psiho-
terapie din cadrul Colegiului Psihologilor din România
(2009-2013) şi preşedintele Colegiului Psihologilor din
România, filiala Cluj (Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj)
(2005-2013)
o La nivel de UBB
o Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie din
UBB a fost recunoscută ca Şcoală de cercetare de excelenţă
în UBB (2007)
o Programulul de master în Psihologie clinică, consiliere
psihologică şi psihoterapie a fost recunoscut ca program
de excelenţă al UBB (2011)
o Programul postdoctoral Psihoterapie Validată Ştiinţific -
primul Program postdoctoral din UBB - a fost recunoscut
ca program de excelenţă al UBB (2011)
o International Institute for the Advanced Studies of Psycho-
therapy and Applied Mental Health a fost recunoscut ca
unitate de excelenţă a UBB (2011)
o La acestea se adaugă premiile individuale, naţionale şi inter-
naţionale, ale membrilor Şcolii clujene de psihologie clinică şi
psihoterapie din UBB. Spre exemplu, în cazul subsemnatului,
următoarele premii (selecţie) reflectă realizări în cadrul Şcolii:
Premiul C. R. Motru (Academia Română, 2013), Ordinul
Naţional pentru Merit în grad de Cavaler (Preşedinţia României,
2008), Premiul In Hoc Signo Vinces (CNCSIS, 2003) şi Henry
Guze Award (SCEH, SUA, 2003) (pentru alte premii vezi CV-ul
fiecărui membru la http://www.clinicalpsychologoy.ro)
24
I. INTRODUCERE/MOTIVAŢIE
Aniversarea de amploare a unei unităţi academice dintr-o

universitate se face mai ales atunci când (1) este vorba de
universitate ca întreg şi/sau de o facultate, şi asta mai ales atunci
când (2) se împlineşte un număr de ani de la un eveniment legat
de acea universitate/facultate. La nivel de departament,
aniversările, dacă se ţin, au, de regulă, un caracter local, iar la
nivelul unităţilor de cercetare ele se fac chiar rar (ex. doar dacă
unitatea de cercetare a dobândit un prestigiu deosebit şi/sau are
unele realizări excepţionale).
Gândind în aceste cutume academice, noi aniversăm Şcoala
clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie din Universitatea
Babeş-Bolyai (UBB) în fiecare an, la nivel local. Acum, în 2013,
acest eveninent este unul mai special, devenind astfel major,
deoarece sărbătorim:
• 10 ani de Şcoală de psihologie clinică şi psihoterapie în
UBB. Bazele ei au fost puse odată cu ideea şi planificarea
înfiinţării (2003) International Institute for the Advanced
Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health (Insti-
tutul Internaţional de Studii Avansate de Psihoterapie şi
Sănătate Mintală Aplicată) – Institut înfiinţat de UBB şi de
Albert Ellis Institute din New York – (oficializat în 2004)
şi a revistei sale Journal of Cognitive and Behavioral Psycho-
therapies – singura revistă de profil din Europa Centrală şi
de Est indexată Web of Science – (schimbare planificată şi
anunţată în 2003 şi oficializată în 2004; anterior, din 2001
până în 2004, revista s-a numit Romanian Journal of
Cognitive and Behavioral Psychotherapies).
25
• 5 ani academici de funcţionare a Departamentului de

Psihologie Clinică şi Psihoterapie în cadrul Şcolii de
psihologie clinică şi psihoterapie din UBB. Evenimentul
nu este unul local deoarece: (1) Departamentul este
primul de profil din ţară, fiind o premieră UBB la nivel
naţional; (2) a devenit unul dintre cele mai performante în
domeniu şi chiar mai larg în mediul universitar din ţară,
competitiv internaţional.
o La nivel internaţional
 Prima unitate academică universitară din ţară,
recunoscută ca fiind de anvergură şi interes
european în cercetare, prin includere în
platforma MERIL (2013)
• “…The MERIL database is an inventory of the
most excellent research infrastructures (RIs) in
Europe of more-than-national relevance across
all scientific domains…”
o http://portal.meril.eu/converis-
esf/publicweb/startpage?lang=1
o Institutul este localizat în clădirea
AVALON, din cadrul complexului
CAMELOT (care include şi un
amfiteatru în aer liber - Forumul
RATIONALIA), clădire gândită pentru
a acomoda infrastructura de cercetare
a Institutului (ex. „Cubul Virtual”)
o Clădirea AVALON are o arhi-
tectură specială, care îmbină mo-
dernitatea (science-fiction) cu tra-
diția/natura, fiind premiată cu
Premiul I de către Ordinul Arhi-
tecţilor, Filiala Transilvania (2009)
26
 Poziţii profesionale reprezentative: subsem-

natul am fost numit (1) directorul programului
de cercetare la Albert Ellis Institute, New York,
SUA (din 2013), (2) co-editor al Journal of Rational-
Emotive and Cognitive-Behavior Therapy (din
2013) şi (3) editor (co-editori: Dr. DiGiuseppe,
preşedintele Diviziei de Psihoterapie din
American Psychological Association şi Dr. Doyle,
directorul Albert Ellis Institute) al seriei
SpringerBriefs in Best Practices in Cognitive-
Behavioral Therapy (editura Springer)
 Şcoala a fost prezentată ca “Poveste de Succes”
în mediul academic românesc de către
UEFISCDI (2008)
• http://uefiscdi.gov.ro/Upload/200a77c3-
ff8b-450b-8b96-4f83aff82b8f.pdf
 Premiul I în Gala Premiilor în Educaţie (2011);
locul doi a fost ocupat de Facultatea de Fizică a
Universităţii din Bucureşti, iar locul trei de
Facultatea de Economie şi de Administrare a
Afacerilor de la Universitatea de Vest din
Timişoara
• http://www.premiileineducatie.ro/gpo/
finalisti/facultatea-anului/
 Psihologia clujeană din cadrul Universităţii
Babeş-Bolyai (UBB) s-a situat pe locul întâi în
ţară în ierarhizarea programelor universitare
efectuată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării
27
(2006-2010). Departamentul de Psihologie Cli-

nică şi Psihoterapie a avut o contribuţie impor-
tantă în această poziţionare, alături de celelalte
două departamente de psihologie din cadrul
UBB
 Poziţii profesionale reprezentative: subsem-
natul am fost ales preşedintele Comisiei de
Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul
Colegiului Psihologilor din România (2009-
2013) şi preşedintele Colegiului Psihologilor
din România, filiala Cluj (Alba, Bistriţa-
Năsăud, Cluj, Sălaj) (2005-2013)
o La nivel de UBB
 Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psiho-
terapie a fost recunoscută ca Şcoală de cerce-
tare de excelenţă în UBB (2007)
 Programulul de master în Psihologie Clinică,
Consiliere Psihologică şi Psihoterapie a fost recu-
noscut ca program de excelenţă al UBB (2011)
 Programul postdoctoral Psihoterapie Validată
Ştiinţific – primul program postdoctoral din
UBB – a fost recunoscut ca program de
excelenţă al UBB (2001)
 International Institute for the Advanced Studies of
Psychotherapy and Applied Mental Health a fost
recunoscut ca unitate de excelenţă a UBB (2011)
o La acestea se adaugă premiile individuale, naţio-
nale şi internaţionale, ale membrilor Şcolii clujene
de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB. Spre
exemplu, în cazul subsemnatului, următoarele
28
premii reflectă realizări în cadrul Şcolii: Premiul C.

R. Motru (Academia Română, 2013), Ordinul Naţio-
nal pentru Merit în grad de Cavaler (Preşedinţia
României, 2008), Premiul In Hoc Signo Vinces
(CNCSIS, 2003) şi Henry Guze Award (SCEH, SUA,
2003) (pentru alte premii vezi CV-ul fiecărui
membru la http://www.clinicalpsychologoy.ro)

a fost fondată inovativ şi în premieră în ţară la UBB, după modele
internaţionale, marcând apoi psihologia la nivel naţional şi
asigurând UBB un avantaj competitiv la nivel internaţional. Mai
precis spus, Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie
din UBB (Departament, Institut/Revistă, Clinică şi Asociaţia
profesională) reprezintă un „Proiect academic” prin care s-a
încercat racordarea rapidă a UBB la practicile internaţionale în
domeniu, astfel încât aceasta să devină de referinţă la nivel
naţional şi competitivă internaţional. S-au creat structuri acade-
mice complet noi, după modele performante de la universităţi de
prestigiu, cu profesionişti tineri, ancoraţi în paradigmele interna-
ţionale, majoritatea foşti diasporişti. Acum, la ceas aniversar, este
momentul să analizăm dacă proiectul UBB a fost unul de succes
şi dacă acesta poate deveni un model pentru dezvoltarea
competitivă a unor astfel de structuri în învăţământul superior
românesc.
Aşadar, să analizăm în cele ce urmează, istoria şi realizările
Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB.
Precizez că este o istorie scrisă şi înţeleasă de fondatorul acesteia
(subsemnatul), într-o formă condensată a unui sinopsis; pentru a
completa structura de sinopsis a lucrării, am indicat o serie de
link-uri unde pot fi găsite online detalii referitoare la unele aspecte
29
prezentate aici. Evident, în acest sinopsis voi încerca să identific

doar realizările majore ale acestei Şcoli, fără a marca toate
rezultatele pozitive. În acest demers riscant - un sinopsis al
rezultatelor scris de fondatorul unităţii analizate -, dar normal,
important şi necesar la moment aniversar, pentru a evita, pe cât
posibil, distorsiuni involuntare, subiective şi/sau postfactum,
inerente unui astfel de demers, voi încerca să prezint informaţiile
mai ales la nivel de descriere şi mai puţin la nivel de interpretare
şi evaluare personală. Acolo unde, totuşi, voi fi nevoit să fac
interpretări, voi încerca să le fundamentez prin argumentele care
au stat la baza deciziilor atunci când acestea au fost luate.
Evaluările asociate descrierilor şi inferenţelor vor fi, la rândul lor,
argumentate raţional şi/sau formulate cât mai obiectiv posibil,
aşa cum au fost ele făcute de actori/instituţii independente nouă.
Un demers mai detaliat, istoric şi ştiinţific, asupra Şcolii clujene
de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB va face obiectul unei
lucrări viitoare, aflată în pregătire, scrisă în colaborare cu istorici
profesionişti.
30
II. DE UNDE AM PORNIT.
SCURT ISTORIC
AL PSIHOLOGIEI CLUJENE
Psihologia clujeană a fost înfiinţată formal odată cu crearea la

Cluj, în anul 1919, a Universităţii Daciei Superioare, fiind astfel
una dintre disciplinele fondatoare ale Universităţii care astăzi se
numeşte Universitatea Babeş-Bolyai (UBB). Cel care a iniţiat înfi-
inţarea Catedrei de Psihologie a fost Florian Ştefănescu-Goangă,
elev al lui W. Wundt la Leipzig, Germania, care în anul 1922 a
pus bazele, la Cluj, şi a primului Institut de Psihologie Experi-
mentală, Comparată şi Aplicată din România.
Tradiţia psihologiei clujene a fost blocată, ca de altfel în toată
ţara, între anii 1977-1989 ca urmare a directivelor comuniste care
considerau, simplu spus, că în formarea omului nou, – comu-
nistul –, nu psihologii, ci oamenii muncii cu experienţă au rolul
fundamental (pregătirea universitară în psihologie fiind astfel
interzisă pentru a nu interfera cu noile principii de formare a
omului nou).
După revoluţia din 1989 învăţământul psihologic a fost
reluat în marile centre universitare tradiţionale, deci inclusiv la
Cluj-Napoca, reînfiinţându-se catedrele de psihologie.
Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) şi psihologia clujeană nu
au avut o tradiţie sau excelenţă în psihologia clinică şi psihote-
rapie, deşi acest domeniu este cel mai reprezentativ ca număr de
profesionişti din domeniul psihologiei şi constituie atât prototipul
social al psihologiei, cât şi motivaţia dominantă a celor care
doresc să studieze psihologia (vezi şi American Psychological
Association/APA: http://www.apa.org). Explicaţia acestei stări de
fapt este una complexă, care ţine în primul rând de pretenţiozi-
31
tatea domeniului în ceea ce priveşte infrastructura (ex. dotările cu

aparatură/instrumente de practică şi cercetare şi spaţiu clinic/de
cercetare sunt foarte costisitoare) şi pregătirea clinică a profesio-
niştilor (ex. simpla licenţă în psihologie nu permite practica în
acest domeniu, ci este nevoie de studii postlicenţă de lungă
durată), ambele greu de realizat în regimul comunist şi imediat
după Revoluţia din 1989.
În prezent, dezvoltarea psihologiei în domenii de specia-
lizare (ex. clinic, educaţional/şcolar, muncii-organizaţional) şi
mai ales apariţia şi în România a profesiilor independente de
psiholog clinician, consilier psihologic şi/sau psihoterapeut (ca
urmare a apariţiei Colegiului Psihologilor din România;
http://www.copsi.ro), au impus, pentru a rămâne congruenţi cu
normele şi practicile internaţionale şi pentru a reprezenta serios
acest domeniu, apariţia (în 2007) Catedrei de Psihologie Clinică şi
Psihoterapie. Aceasta este cutuma internaţională în domeniu şi
noi credem că aşa este normal să se întâmple şi în ţară! Catedra a
fost gândită de la începuturile sale ca parte a Şcolii clujene de
psihologie clinică şi psihoterapie din UBB. Dar ce este o Şcoală
academică? Să analizăm succint acest concept în cele ce urmează,
înainte de a continua analiza mai specifică a istoriei şi realizărilor
Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB.
Despre Şcoli academice de ştiinţă

(vezi şi la http://www.danieldavidubb.wordpress.com)
Simplu spus, o Şcoală se referă la un grup de profesionişti

(între care, de obicei, există şi/sau au existat relaţii de mentorare
de durată) care lucrează împreună de mult timp, cu metode
înţelese şi agreate în comun, asupra unor teme comune şi/sau
interrelaţionate; aşadar, un grup de cercetare, o echipă de lucru,
un colectiv de specialişti etc. nu reprezintă în sine o Şcoală, chiar
dacă sunt organizaţi într-o structură academică.
32
Faptul că profesioniştii dintr-o Şcoală lucrează împreună

duce la constituirea unui mediu academic şi de cercetare care
poate susţine cercetarea programatică. Altfel, putem vorbi de o
sumă de colegi, fiecare cu interesele lui, fără însă a marca acade-
mic domeniul de referinţă prin rezultatele comprehensive şi
cumulative ale unei cercetări de tip programatic. Este foarte
important ca grupul care formează o Şcoală să fie deschis spre
oameni noi, de valoare, care pot contribui la prestigiul şi
performanţa Şcolii, dar şi să fie capabil, în momente cheie, să nu
accepte în grup specialişti care au interese (poate unele valoroase
în sine) opuse Şcolii. Faptul că metodele de cercetare sunt comune
susţine cercetarea riguroasă şi controlul reciproc; într-un astfel de
grup este mai puţin probabil să apară eşecuri sau distorsiuni etice
în cercetare. Sigur, pentru a evita fundamentalismul şi dogmatis-
mul, trebuie să ne asigurăm că metodele sunt constant reevaluate
critic, astfel încât să fie utilizată mereu cea mai avansată metodo-
logie ştiinţifică. Faptul că se abordează doar anumite teme (altele
refuzându-se explicit şi conştient) permite o cercetare cumulativă,
cu impact şi vizibilitate în domeniu. Sigur, trebuie să fim atenţi
astfel încât Şcoala să abordeze teme de tip mainstream sau
progresive, fără a se cantona în programe academice regresive.
Aşadar, o Şcoală permite o cercetare programatică riguroasă, cu
efecte cumulative, asigurând astfel calitate academică (didactică,
în cercetare, în servicii inovative şi chiar în administraţia univer-
sitară), impact şi vizibilitate! Pentru a se menţine progresivă, o
Şcoală trebuie să fie autoreflexivă astfel încât (1) să includă mereu
oameni de calitate care, cu excepţiile de rigoare, pot lucra bine şi
în echipă (inclusiv să fie orientată spre aducerea de oameni noi,
foarte buni, prin head-hunting), (2) să excludă, în mod academic,
dar ferm, membrii care deviază de la programul, standardele şi
33
valorile Şcolii (aici aş menţiona că americanii ştiu bine de ce oferă

tenure doar mai târziu, după ce ai confirmat, atât profesional cât şi
caracterial!), (3) să utilizeze cea mai avansată şi mai inovativă
metodologie ştiinţifică şi (4) să abordeze teme care definesc
probleme relevante şi cu impact teoretic (ex. prin cercetare
fundamentală/exploratorie/de bază), metodologic şi/sau practic
(ex. prin cercetare translaţională, de tip aplicativ şi de tip
dezvoltare-inovare).
Departamentele de profil din universităţile de top au adesea
o structură de tip Şcoală. Spre exemplu, la Universitatea Harvard
nu vei vedea preocupări legate de teme revolute sau foarte
diverse sub aspect de conţinut şi metodă, ci, adesea, abordări de
tip Şcoală. La Universitatea Harvard nu se va angaja sau
promova un specialist care are realizări sau interese care nu
corespund valorilor, standardelor şi/sau programului progresiv
al Şcolii (acesta, dacă este bun, îşi poate găsi locul altundeva,
unde există poate alte programe progresive direct legate de
interesele sale). De aceea universităţile de top dau direcţia în
domeniu! Departamentele fără Şcoală sunt ca nişte unităţi
administrative, în care fiecare vine cu interese şi valori proprii, îşi
face treaba mai bine sau mai prost, fără însă a avea un rol major
în domeniu; într-un astfel de mediu eşti un salariat, poate uneori
chiar performant ca cercetător sau cadru didactic individual (sau
grup restrâns), dar care, totuşi, de obicei rezolvi doar probleme
de tip puzzle (în termenii lui Thoma Kuhn), într-un puzzle creat
însă de oamenii de ştiinţă care contează. Iar oamenii de ştiinţă
care contează, de regulă, se nasc şi lucrează în Şcoli academice
şi/sau creează Şcoli academice ei înşişi! Este greu să impui o
nouă paradigmă, fără cercetare programatică şi cumulativă în
domeniu. Acesta nu înseamnă că nu pot exista departamente
34
academice onorabile şi foarte performante, care să nu fie

organizate ca Şcoli academice! Pot, dar ele vor excela ca unităţi
academice mai ales în activităţi didactice şi/sau de servicii către
comunitate, fiind mai puţin performante în cercetarea internaţio-
nală şi în serviciile inovative către comunitate; în cadrul acestora,
excelenţa în cercetare, atunci când apare, va fi dată probabil de
individualităţi şi/sau de grupuri restrânse, fără însă a avea forţa
(cu inerentele excepţii!) să producă o mutare de paradigmă sau o
contribuţie consistentă la nivel internaţional, recunoscute sub
„blazonul” său, deoarece acest lucru presupune cercetări progra-
matice, mai uşor de realizat în Şcoli academice.
Despre Şcoala clujeană de psihologie

Şcoala clujeană de psihologie a fost înfiinţată de Florian

Ştefănescu-Goangă (pentru detalii vezi http://danieldavidubb.
wordpress.com/2010/10/26/florian-stefanescu-goanga-omagiu/)
(vezi şi Bejat, 1972; Herseni, 1980; Ralea şi Botez, 1958). Aşa cum
spuneam în textele mele anterioare şi în prezentările/conferinţele
invitate despre istoria psihologiei, la nivel internaţional, în ţară şi
la Cluj (vezi David, 2001; 2001a; David şi Miclea, 2002; David,
Moore şi Domuţa, 2002), ca om de ştiinţă, Florian Ştefănescu-
Goangă a creat un cadru paradigmatic care marchează psihologia
clujeană până astăzi. Astfel, pentru a avea o Şcoală, noi credem,
urmând modelul profesorului Florian Ştefănescu-Goangă, că este
nevoie să dezvolţi patru componente cheie ale cunoaşterii, toate
ancorate internaţional:
(1) Generarea de cunoaştere – prin cercetare avansată. Profesorul
Florian Ştefănescu-Goangă a înfiinţat, în anul 1922, Institutul de
Psihologie Experimentală, Comparată şi Aplicată, primul institut
35
de psihologie experimentală din România, formând astfel o

echipă valoroasă de psihologi experimentalişti. Psihologia clu-
jeană a rămas astfel, până astăzi, pe un fundament experimental
riguros, indiferent de domeniile de specializare (ex. clinic, educa-
ţional/şcolar, muncii-organizaţional).
(2) Transmiterea de cunoaştere – prin activităţi didactice performante
care generează absolvenţi care sunt buni profesionişti şi buni
cetăţeni. În acest sens, profesorul Florian Ştefănescu-Goangă a
dezvoltat catedra şi disciplinele academice de specialitate.
(3) Utilizarea cunoaşterii – prin servicii inovative către comunitate.
Prin funcţiile publice pe care le-a avut, Florian Ştefănescu-Goangă
a introdus fişa de observaţie psihologică în toate şcolile din
România şi a înfiinţat institute psihotehnice la Bucureşti şi Cluj.
(4) Diseminarea cunoaşterii prin publicaţii, inclusiv reviste şi
edituri proprii. Profesorul Florian Ştefănescu-Goangă a fondat şi
a condus Revista de Psihologie, apărută la Cluj între 1938-1949.
Cei mai mulţi membri de start ai Şcolii au fost studenţii
profesorului Florian Ştefănescu-Goangă, dar unii dintre ei au fost
atraşi şi din alte domenii, datorită calităţilor şi meritelor ştiinţifice
personale, care puteau ajuta şi dezvolta Şcoala clujeană de
psihologie; sigur, şi aceştia au fost iniţial mentoraţi de profesorul
Florian Ştefănescu-Goangă, fie ca tineri cercetători la doctorat sau
în echipe de cercetare, fie ca noi colegi care se integrau în
Şcoala/echipa deja constituită. Acest mod de gândire şi de lucru a
fost continuat şi implementat sistematic de toţi marii profesori ai
Şcolii clujene de psihologie (Goangă-Roşca/Mărgineanu-Radu).
Pentru a înţelege în detalii fundamentele Şcolii clujene de
psihologie, fundamente care ne marchează şi astăzi pe cei care
facem parte din Şcoala clujeană de psihologie clinică şi
psihoterapie din UBB, vezi articolul istoric al profesorului
Mariana Roşca (Roşca, 2007).
36
III. CE CALE AM ALES
Aşa cum am mai spus, din motivele enumerate anterior, la

UBB nu am avut o tradiţie în domeniul clinic.
Înainte de revoluţia din 1989 cursurile care defineau
domeniul clinic erau susţinute adesea de profesionişti care nu
avea norma de titular la universitate (ex. dr. Bâlcea), ci lucrau în
clinici/spitale. Aşadar, deşi erau profesionişti excelenţi, nu s-a
putut constitui o Şcoala de psihologie clinică şi psihoterapie la
UBB.
Imediat după revoluţie, disciplinele majore, care definesc
domeniul clinic - de psihologie clinică şi psihoterapie - au făcut
parte din norma de titular a lectorului univ. dr. Jeno-Laszlo
Vargha. Ulterior, pentru o perioadă scurtă, disciplinele de
psihologie clinică şi psihoterapie au fost susţinute în regim de
plata cu ora, de mai mulţi colegi din UBB sau din mediul clinic
(spitale/clinici). De asemenea, cursuri preclinice, ca prerechizite
domeniului clinic, şi/sau cursuri conexe domeniului clinic au fost
susţinute de alţi colegi din UBB sau din mediul clinic
(spitale/clinici). Nici în această perioadă însă, în ciuda calităţii
cadrelor didactice, adesea remarcabilă, nu s-a articulat o Şcoală în
domeniul clinic, din motive simple şi absolut naturale pentru
mediul academic: (1) cele mai multe cadre didactice nu erau
specializate în principal în domeniul clinic (ex. specializarea
principală şi/sau interesele principale erau în alt domeniu,
domeniul clinic reprezentând adesea pentru aceşti colegi un
domeniu important de aplicaţii şi/sau complementar/conex
domeniilor lor principale), (2) mutându-se din catedră, (3)
neavând conducere de doctorat şi/sau cercetare programatică în
domeniul clinic şi/sau (4) lucrând cu norma de bază în afara
37
UBB. În consecinţă, în ciuda unor contribuţii individuale exce-

lente, lipsa unei Şcoli, în forma unui program autonom (cu stan-
darde de formare şi supervizori acreditaţi), făcea ca programul de
psihologie clinică, consiliere psihologică şi psihoterapie să nu fie
acreditat profesional la nivel naţional şi/sau recunoscut
internaţional, iar vizibilitatea cercetării în domeniu nu asigura un
avantaj competitiv pentru UBB în ţară şi/sau străinătate, pentru a
atrage resurse umane şi/sau financiare dincolo de bazinul
obişnuit al UBB.
Realizând nevoia imperioasă a dezvoltării unei astfel de
Şcoli/Catedre pentru a ne ancora la standardele internaţionale,
am decis (1998), împreună cu conducerea Catedrei de Psihologie
de atunci, să parcurg o parte din programul doctoral iar apoi un
program postdoctoral în SUA, la SUNY at Binghamton (ştiinţe
cognitive clinice/psihologie clinică), Mount Sinai School of
Medicine (medicină bio-comportamentală şi integrativă), New
York, şi Albert Ellis Institute (psihologie clinică şi psihoterapie), New
York, unde, timp de câţiva ani, am luat contact direct şi am fost
pregătit în cele mai noi tendinţe în domeniul clinic şi al
psihoterapiei, aceste instituţii fiind actori de prim rang în lume în
domeniul psihologiei clinice şi psihoterapiei validate ştiinţific.
După încheierea programelor de pregătire am lucrat o perioadă
lungă în aceste instituţii, pentru a înţelege mecanismele instituţio-
nale de performanţă care le ghidează activităţile didactice, de
cercetare şi de servicii. Odată întors în ţară (2003), pornind de la
tradiţia experimentală de prestigiu a psihologiei clujene (ex.
Goangă-Roşca/Mărgineanu-Radu) şi construind pe ceea ce au
iniţiat anterior colegii mei în domeniul clinic, am început, alături
de o serie de colegi mai tineri, construirea unei Şcoli de
psihologie clinică şi psihoterapie în UBB, pe baze experimentale
riguroase şi la standarde internaţionale.
38
IV. UNDE AM AJUNS
4.1. Despre Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie

Faptul că Florian Ştefănescu-Goangă, acest „părinte fondator”,
ne-a marcat serios pe cei care reprezentăm astăzi psihologia
clujeană nu este doar o vorbă frumoasă, spusă din respect pentru
memoria unui mare înaintaş. Spre exemplu, ca şef (2007-2012) al
celei mai noi catedre de specialitate din psihologia clujeană –
Catedra de Psihologie Clinică şi Psihoterapie – am fost mereu
preocupat – dacă am reuşit sau nu trebuie să judece alţii – să dau
viaţă acestei viziuni, lucru care ne-a menţinut în top la nivel
naţional şi ancoraţi în reţele internaţionale de prestigiu. Astfel:
• Pentru a stimula generarea de cunoaştere am înfiinţat
(2003/2004) International Institute for the Advanced Studies
of Psychotherapy and Applied Mental Health (Institutul
Internaţional de Studii Avansate de Psihoterapie şi
Sănătate Mintală Aplicată), cofondat de UBB împreună cu
Albert Ellis Institute, SUA, un reper în domeniu la nivel
internaţional (director: profesor. univ. dr. Daniel David).
Institutul (http://www.psychotherapy.ro) este astăzi
vârful de lance al Departamentului în competiţia
internaţională, integrat în reţele internaţionale de
prestigiu, fiind cel mai reprezentativ Institut din acest
domeniu în Europa Centrală şi de Est şi reunind ca
membri profesori din cadrul National Academy of Science
SUA, de la Universităţi de prestigiu (ex. Columbia
University, Harvard Medical School, Pennsylvania University)
şi/sau incluşi în Higly Cited Researchers (Thomson-ISI/Web
39
of Science). Institutul a dezvoltat în România primul

program postdoctoral în domeniu (Psihoterapii Validate
Ştiinţific), fiind acreditat profesional pentru diverse
activităţi atât de Colegiul Psihologilor din România cât şi
de Colegiul Medicilor din România.
• Pentru a stimula transferul cunoaşterii prin educaţie am
înfiinţat (2007) o catedră universitară (http://www.cli
nicalpsychology.ro) – Catedra de Psihologie Clinică şi
Psihoterapie – (astăzi, din 2012, Departament) (director
fondator: profesor univ. dr. Daniel David; din 2012
directorul este conferenţiar univ. dr. Anca Dobrean) şi am
introdus, în premieră în ţară, o serie de discipline noi care
existau la nivel internaţional (am susţinut cursurile în
primii ani de implementare a lor: 2-6): (1) coaching
cognitiv-comportamental (Oana Gaviţa); (2) consiliere
genetică; (3) metodologia cercetării clinice; (4) psihologie
evoluţionistă; (5) psihologie pozitivă (cu Aurora
Szentagotai); (6) psihoterapie validată ştiinţific (incluzând
psihoterapia prin realitate virtuală şi roboterapia) şi (7)
programe de parenting (Oana Gaviţa). Prin Departament,
la nivel didactic deservim, la nivel de licenţă,
curriculumul „clinic” al specializării în psihologie
(licenţă). La nivel de master am dezvoltat trei programe
de master în paradigma scientist-practitioner: (1) Master în
Psihologie Clinică, Consiliere Psihologică şi Psihoterapie,
(2) Master în Tehnici Psihologice de Control al
Comportamentului şi Optimizarea Potenţialului Uman şi
(3) Master de Consiliere Genetică (în premieră naţională).
Masteratele sunt organizate după modelul Bologna şi
sunt acreditate profesional de ARACIS (agenţia naţională
de acreditare a programelor academice) şi de Colegiul
40
Psihologilor din România, ceea ce asigură inserţia directă

a absolvenţilor pe piaţa muncii (psihologia clinică,
consiliere psihologică şi psihoterapia fiind specializări/
profesii distincte în cadrul profesiei liberale din domeniul
psihologiei). La nivel doctoral am dezvoltat o Şcoală
Doctorală numită Psihodiagnostic şi Intervenţii Psihologice
Validate Ştiinţific, organizată în paradigma clinical science,
cu un program (Psihoterapie Validată Ştiinţific) postdoc-
toral asociat acesteia. Pentru planurile de învăţământ ale
acestor structuri academice la nivel de master, doctorat şi
postdoctorat vezi http://www.clinicalpsychology.ro.
De asemenea, prin Asociaţia de Psihoterapii Cognitive
şi Comportamentale din România, pe care am fondat-o în
2000 şi al cărei preşedinte am fost până în anul 2011, am
introdus şi structurat, după modele internaţionale, pre-
darea şi practica psihoterapiei cognitiv-comportamentale,
oferind formare profesională iniţială şi/sau continuă
absolvenţilor/specialiştilor în domeniu (de ordinul a
câteva mii, din toată ţara), la standarde internaţionale.
Înfiinţarea Asociaţiei profesionale a fost un lucru absolut
necesar deoarece, pentru profesiile liberale, asociaţiile
profesionale sunt cele care certifică competenţele într-un
domeniu de practică profesională. Asociaţia de Psiho-
terapii Cognitive şi Comportamentale din România s-a
format în jurul componentelor de cercetare şi didactice
deja existente la Cluj-Napoca şi a devenit, în scurt timp,
membră a European Association of Behavioral and Cognitive
Therapies/EABCT (singura acreditată în acest moment de
EABCT, pentru formare în domeniu, în ţară) şi centru de
formare în domeniu recunoscut de Academy of Cognitive
Therapy, SUA şi Albert Ellis Institute, SUA.
41
Scopul nostru final aici este să transferăm cunoaşterea

pentru a produce absolvenţi/specialişti care sunt excelenţi
profesionişti (ajutând apoi, la rândul lor, sute de mii de
oameni care au diverse probleme psihologice şi/sau su-
feră de o serie de tulburări psihice) şi buni cetăţeni (ex. cu
gândire critică şi valori personale şi prosociale clarificate).
• Pentru a stimula utilizarea cunoaşterii în viaţa cotidiană am
înfiinţat (2007) Clinica Universitară de Psihologie „Babeş-
Bolyai – PsyTech” (http:www.clinicadepsihologie.ro)
(director fondator: profesor univ. dr. Daniel David; directo-
rul actual, din 2012, este lector univ. dr. Mădălina Sucală)
şi International Coaching Institute (http://www.international
-coaching.org/) (director: lector univ. dr. Oana Gaviţa),
primele de acest tip din ţară, prin care oferim servicii
inovative către comunitate, la preţuri accesibile (servicii
avansate/de ultimă generaţie la care un om obişnuit, fără
resurse financiare serioase, nu ar avea altfel acces). În
plus, în cadrul Clinicii se desfăşoară atât o parte a
practicii de specialitate a studenţilor noştri cât şi anumite
activităţi de cercetare avansată (cercetare aplicată-
dezvoltare-inovare).
• Pentru a stimula diseminarea cunoaşterii am fondat
(2001/2004) Journal of Cognitive and Behavioral Psycho-
therapies (JCBP; http://jcbp.psychotherapy.ro; editor fon-
dator: profesor univ. dr. Daniel David), publicată de către
International Institute for the Advanced Studies of Psycho-
therapy and Applied Mental Health, cea mai vizibilă şi
influentă revistă de psihologie din ţară şi singura indexată
Web of Science din domeniu din Centrul şi Estul Europei.
Revista publică doar contribuţii originale de calitate din
domeniul psihologie clinice şi psihoterapiilor, cu accent
42
pe linia ştiinţelor cognitive clinice, după un proces riguros

de peer-review (ex. rata de acceptare a manuscriselor
trimise spre publicare in anii 2004-2012 a fost în medie de
40%), respectând standardele de publicare ale American
Psychological Association (www.apa.org). Board-ul revistei
este format din personalităţi de prestigiu în domeniu din
întreaga lume: membri ai National Academy of Science, SUA,
ai unor universităţi de prim rang (ex. Columbia University,
Harvard Medical School, Pennsylvania University etc.) şi
cercetători care fac parte din categoria Highly Cited
Researchers (Thomson-ISI/Web of Science). Revista s-a impus
rapid la nivel naţional (categoria A la CNCSIS) şi
internaţional (indexată în rezumat în baze de date
internaţionale cunoscute în domeniu: PsycInfo şi
International Bibliography of Social Sciences şi full text în
EBSCO şi ProQuest), din 2006 fiind indexată şi de către
Thomson ISI/Social Science Citation Index. Este singura
revistă de profil din Estul si Centrul Europei indexată
Thomson-ISI/Web of Science, fiind o platformă de promovare
la nivel internaţional a cercetării originale şi de calitate din
domeniu, transformând astfel Şcoala clujeană de psihologie
clinică şi psihoterapie din UBB într-un actor activ în
cercetarea internaţională. Din anul 2009 editorul revistei a
devenit conferenţiar univ. dr. Aurora Szentagotai, care a
avut (în calitate de editor asociat) o contribuţie decisivă la
includerea revistei în Web of Science şi, din 2009, la creşterea
factorului de impact al acesteia. Recent (2013), JCBP a
fuzionat cu prestigioasa revista Journal of Rational-Emotive
and Cognitive-Behavior Therapy, publicată de editura
Springer.
43
Toate aceste realizări au fost posibile, având în minte

modelul şi viziunea date de acest „părinte fondator” al psiho-
logiei clujene – Florian Ştefănescu-Goangă – şi de profesorii
fondatori care au continuat şi dezvoltat Şcoala clujeană de
psihologie până la noi: Roşca/Mărgineanu-Radu. Cu timpul s-a
creat un grup unit de profesionişti (foşti studenţi, foşti doctoranzi,
foşti postdoctoranzi ai mei, dar şi colegi şi cercetători membri în
granturile/proiectele mele iniţiale) care funcţionează ca o Şcoală
reflexivă de psihologie clinică şi psihoterapie, în componentele
administrative descrise mai sus. Suntem o Şcoală deoarece în toate
aceste contexte noi lucrăm ca un grup unit de profesionişti (un
grup în care există relaţii colegiale de mentorare în evoluţia
academică), cu metode comune (un substrat experimental de tip
personalized evidence-based clinical science), asupra unor teme majore
(sănătate mintală abordată din perspectiva multinivelară a
ştiinţelor cognitive), după modele/ paradigme şi standarde
internaţionale de tip mainstream (clinical cognitive neurosciences).
Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB s-a
putut constitui destul de rapid deoarece am depus efort continuu
în această direcţie, conştientizând „anatomia” unei Şcoli
academice, prescrisă de fondatori, şi beneficiind de fundamentul
experimental al vechii Şcolii clujene de psihologie.
Sumarizând, bazele Şcolii clujene de psihologie clinică şi
psihoterapie au fost puse în anii 2000-2001, odată cu constituirea
Asociaţiei de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din
România (atunci Asociaţia de Hipnoză şi Psihoterapie Cognitiv-
Comportamentală din România – 2000; numele a fost schimbat în
2005) şi a Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies (atunci
Romanian Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies - 2001).
Aceasta s-a cristalizat formal în 2003-2004, odată cu crearea
International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and
Applied Mental Health, iar apoi s-a stabilizat în forma actuală în
44
anul 2007, odată cu constituirea Departamentului de Psihologie

Clinică şi Psihoterapie (atunci Catedră) şi a Clinicii Universitare
de Psihologie „Babeş-Bolyai – PsyTech”.
Pentru a înţelege componentele Şcolii clujene de psihologie
clinică şi psihoterapie din UBB şi rezultatele ştiinţifice majore ale
acesteia, vezi în referinţe website-urile Departamentului Institu-
tului/Revistei, Clinicii şi Asociaţiei profesionale.
Astăzi Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie
din UBB se înscrie în mişcarea internaţională personalized evidence-
based practice, este organizată în paradigmele scientist-practitioner
(master şi formare continuă) şi clinical science (doctorat şi postdoc-
torat) şi se prezintă ca o Şcoală de prestigiu, cu o organizare
complexă într-un Departament (Departamentul de Psihologie
Clinică şi Psihoterapie - Catedră în perioada 2007-2012), Institut
(International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and
Applied Mental Health) şi revista asociată (Journal of Cognitive and
Behavioral Psychotherapies), Clinică (Clinica Universitară de
Psihologie „Babeş-Bolyai – PsyTech”) şi Asociaţie profesională
(Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din
România). După cutumele internaţionale de la universităţi de
prestigiu, Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie din
UBB şi-a stabilit elementele de indentificare (ex. valori, motto,
imn academic, culori, siglă, steag academic, organigramă etc.),
elemente care să o individualizeze şi care să coaguleze grupul
profesional pentru activităţi didactice, de cercetare şi servicii
inovative de performanţă. Tot urmând cutume academice
internaţionale, numele laboratoarelor, sălilor de curs, progra-
melor etc. poartă numele unor personalităţi în domeniu (ex. sălile
Watson, Skinner, Ellis, Beck, laboratorul didactic Albert Ellis)
şi/sau au nume/acronime cu semnificaţii valorice (ex. Clădirea
AVALON, Proiectul Star-Trek, Complexul CAMELOT, Forumul
RATIONALIA etc.).
45
• Valori: Tradiţie prin Bun-simţ, Excelenţă prin Raţionalitate,

Onoare prin Curaj
• Motto: “...Melius est siti moriri quam mediocritati poculum libere...”

• Imn: Dor de Cluj, Dor de Blaga
• Culori: Alb/Negru sau Galben/Albastru
• Sigla:
• Steag:
46
• Organigrama 2012
(vezi la http://www.clinicalpsychology.ro):
4.2. Resursa umană

Treptat, în jurul instituţiilor create şi menţionate mai sus s-a
coagulat un grup de profesionişti (ex. asistenţi de cercetare, doc-
toranzi, postdoctoranzi, cercetători, cadre didactice) care consti-
tuie astăzi Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie, o
echipă performantă, dedicată dezvoltării şi promovării Şcolii
clujene de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB.
Departamentul este organizat după standarde internaţionale,
astfel încât, în mod inovativ în ţară, unele persoane sunt angajate
programat în regim temporar (cu prelungire potenţială şi/sau
tenure-track) şi/sau complementar specialităţilor Departamen-
tului. Acest lucru încurajează o fluctuaţie planificată de personal,
47
care duce la creşterea performanţei Departamentului, prin flexi-

bilitatea şi expertiza cu care se abordează noile dezvoltări în
domeniu. În plus, tot în mod inovativ în ţară, normele academice
ale angajaţilor, în condiţiile legii, au fost individualizate pentru a
exprima clar, în procente variabile, activităţile didactice, de
cercetare, de servicii inovative către comunitate şi pe cele
administrative.
Profilul profesional şi psiho-moral pe care îl preferăm la cei
care doresc să intre în echipa noastră este caracterizat de:
(1) Cunoştinţe ştiinţifice avansate/metode avansate de cercetare;
(2) Motivaţie, plăcere şi atracţie deosebite pentru a contribui la
progresul cunoaşterii, dublate de disponibilitate la efort şi muncă;
(3) Comportament etic şi profesional în general, şi în activităţile
de cercetare/didactice/de servicii psihologice şi/sau administra-
tive în special (ex. comportamentul etic trebuie să fie nu doar
individual ci şi social, proactiv, cu respingerea imposturii şi
protejarea domeniului);
(4) Leadership/management eficient al activităţilor, cu elemente
antreprenoriale;
(5) Abilităţi de comunicare şi relaţionare interpersonală în
general, şi în echipa de lucru în special (ex. generozitate/altru-
ism, calm şi asertivitate, stil de interacţiune suportiv dar
competitiv în acelaşi timp etc.);
(6) Un stil mental raţional caracterizat de: (a) un mod de gândire
inteligent, creativ, flexibil, non-absolutist, optimist şi sceptic în
acelaşi timp (b) toleranţă la frustrare, (c) non-catastrofare şi (d)
evaluări nuanţate, non-globale.
48
4.2.1. Pagina membrilor Departamentului de Psihologie Clinică

şi Psihoterapie în anul 2013
Cadrele Didactice şi de Cercetare ale Departamentului de

Psihologie Clinică şi Psihoterapie
ACADEMIC: Titulari angajaţi în regim didactic (Major: didactic

şi cercetare; Minor: servicii clinice inovative (dezvoltare-inovare) şi
administraţie/management):
Profesor “Aaron T. Beck” univ. dr.

Daniel DAVID – Directorul Fondator
Ştiinţe cognitive clinice/aplicate în

patologie (copil, adolescent, adult,
vârsta a treia), consiliere genetică,
psihologie evoluţionistă, diagnostic şi
psihoterapii validate ştiinţific (raţional-emotive şi cognitiv-
comportamentale) şi prin robotică (roboterapie) şi realităţi
virtuale. Profesor univ. dr. asociat şi cu Mount Sinai School of
Medicine, New-York, SUA
• Postdoctorat: Mount Sinai School of Medicine, New
York, SUA
49
Conferenţiar univ. dr. Anca DOBREAN

– Director de Departament
Psihodiagnostic, psihodiagnostic validat

ştiinţific, patologia copilului şi adoles-
centului
• Master: Universitatea Grenoble 2,
Franţa
Lector univ. dr. Ioana CRISTEA
Ştiinţe cognitive clinice/aplicate în

patologie, neuroştiinţe cognitive clinice,
psihologie evoluţionistă. Afiliată şi cu
University of Pisa, Italia
• Postdoctorat: University of Pisa,
Italia
Lector univ. dr. Oana DAVID
Psihologie clinică/Psihoterapie aplicată

în mediul economic (ex. coaching cogni-
tiv-comportamental) şi parenting.
• Fellowship: Harvard University, SUA
şi King's College London, Anglia
50
Lector univ. dr. Ramona MOLDOVAN
Psihologie clinică/Psihoterapie aplicată

în genetică, consiliere genetică
• Master: Manchester University,
Anglia
Lector univ. dr. Sebastian PINTEA
Metodologia cercetării clinice
Lector univ. dr. Simona ŞTEFAN
Psihologie clinică/
Psihoterapie validată ştiinţific
(cognitiv-comportamentală)
51
Lector univ. dr. Mădălina SUCALĂ
Ştiinţe cognitive clinice/

aplicate în psihopatologia adultului,
consiliere genetică
• Postdoctorat: Mount Sinai School
of Medicine, New York, SUA
Lector univ. dr. Bogdan Ioan VOINESCU
Psihiatrie clinică şi experimentală/

tulburări de somn şi ADHD,
consiliere genetică
Asistent univ. drd. Bianca MACAVEI
Psihologie clinică/
Psihoterapie, psihopatologia adultului
şi a vârstei a treia,
intervenţii în situaţii de criză
52
CERCETARE-DEZVOLTARE-INOVARE: Titulari angajaţi în

regim de cercetare (Major: cercetare şi servicii clinice inova-
tive (dezvoltare-inovare); Minor: didactic şi administraţie/mana-
gement):
Cercetător ştiinţific dr. David OPRIŞ
Robotică/roboterapie
şi tehnologii virtuale şi aplicaţiile lor
în promovarea sănătăţii
Asistent de cercetare
dr. Adela BIAN MOLDOVAN
Ştiinţe cognitive clinice/

aplicate în psihopatologia sugarului,
copilului şi adolescentului, tulburări
ale comportamentului alimentar
Expert psiholog Cristina DOMUŢ, MA
Psihodiagnostic şi evaluare clinică
53
FOŞTI MEMBRI TITULARI

AI CATEDREI/DEPARTAMENTULUI
Aşa cum am afirmat mai sus, Departamentul este organizat

după standarde internaţionale, astfel încât unele persoane sunt
angajate în regim temporar şi/sau complementar specialităţilor
Departamentului. Acesta încurajează o fluctuaţie planificată de
personal care duce la creşterea performanţei Departamentului,
prin flexibilitatea şi expertiza cu care se abordează noile
dezvoltări în domeniu.
• Profesor univ. dr. Octavian Popescu (2009-2011; din 2011 a
rămas membru în Consiliul Şcolii Doctorale de „Psihodiag-
nostic şi Intervenţii Psihologice validate Ştiinţific”)
o Genetică, biologie moleculară
o Membru titular al Academiei Române
• Profesor univ. dr. Mircea Birţ (2008-2011)
o Psihiatrie clinică
• Conferenţiar univ. dr. Alina Rusu (2007-2013)
o Interacţiunea om-animal/terapie asistată de animale
• Lector univ. dr. Ovidiu Andronesi (2008-2011; din 2011 a
rămas cercetător consultant al Institutului)
o Neuroştiinţe clinice cu aplicaţii în neurologie/
psihiatrie
o Afiliat şi cu Harvard University, SUA
• Lector univ. dr. Cătălina Kopetz (2008-2013; din 2013 a
rămas cercetător consultant al Institutului)
o Ştiinţe cognitive
o Afiliată şi cu Maryland University
• Lector univ. dr. Cristina Pojoga (2008-2013)
o Medicină comportamentală/psihologia sănătăţii clinice
o Afiliată şi cu Clinica Medicală III, Cluj-Napoca
• Asistent de cercetare dr. Raluca Anton (2008-2012)
o Psihologie clinică/psihoterapie validată ştiinţific
54
MEMBRII ASOCIAŢI
Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie este
preocupat să aibă ca membri profesionişti reprezentativi la nivel
naţional şi internaţional. Membrii asociaţi, implicaţi în diversele
activităţi ale Departamentului, sunt selectaţi pe criterii riguroase
de performanţă. Pentru o listă orientativă (incompletă) a lor vezi
www.psychotherapy.ro (Faculty of the Institute).
Dintre membrii asociaţi, o contribuţie fundamentală la
dezvoltarea Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie din
UBB a avut-o conferenţiar univ. dr. Aurora Szentagotai, din UBB.
De asemenea, conferenţiar univ. dr. Viorel Lupu (Universitatea
de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca) a
fost un partener constant. Din străinătate, au avut contribuţii
majore Dr. Aaron T. Beck (care a permis înfiinţarea profesurii
“Aaron T. Beck Professorship” în Statul de Funcţii al
Catedrei/Departamentului, ocupată în prezent de subsemnatul),
Dr. Raymond DiGiuseppe, Dr. Thomas Dowd, Dr. Albert Ellis,
Dr. Arthur Freeman, Dr. Steven J. Lynn, Dr. James McMahon şi
Dr. Guy Montgomery. Dintre cercetătorii din străinătate care au
derulat granturi şi/sau proiecte de cercetare proprii importante
în cadrul Şcolii (în calitate de cercetători asociaţi şi/sau
colaboratori ai Institutului) trebuie amintiţi Dr. Claudio Gentili,
(University of Pisa, Italia), Dr. Cezar Giosan, Berkeley College, SUA,
Dr. Adriana Ţăpuş (EANST – ParisTech) şi Dr. Bram
Vanderborght (Vrije University, Belgia).
Note:
(1) Criteriile de promovare pentru nivelul “Major” sunt reprezentate de cri-
teriile de performanţă minime stabilite la nivel de UBB/naţional, la care se
adaugă criteriile de excelenţă internaţională (stabilite în Regulamentul
Departamentului). Ele se coroborează cu criteriile de promovare pentru
nivelul “Minor”, care sunt reprezentate de criteriile de performanţă minime
stabilite la nivel de UBB/naţional.
55
(2) Organizarea membrilor Departamentului, descrisă mai sus, este făcută ţi-
nând cont de specificul Departamentului, care desfăşoară activităţi didactice,
de cercetare şi servicii clinice inovative (dezvoltare-inovare). Astfel, membrii
Departamentului sunt organizaţi în mai multe categorii, fiecare categorie
având traiectorie, responsabilităţi şi indicatori de performanţă proprii;
categorille nu sunt statice, un membru al Departamentului putându-şi alege
şi/sau schimba traiectoria personală în funcţie de interesele sale de carieră.
4.3. Cercetare, granturi şi resurse financiare atrase la UBB

Cercetarea este organizată prin International Institute for the
Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health,
înglobând programele de cercetare ale Departamentului (vezi şi
în organigramă):
1. Psihodiagnostic şi psihoterapie prin robotică/roboterapie
şi realitate virtuală. Responsabil de program: Dr. Daniel
DAVID. Infrastructura Institutului: Platforma de
Psihoterapie prin Robotică/Roboterapie şi Realitate
Virtuală (Centrul de Psihoterapie prin Robotică/Robo-
terapie şi Realitate Virtuală).
2. Modele biologice (ex. evoluţioniste, genetice) ale psiho-
patologiei. Co-Responsabili de program: Dr. Daniel DAVID
şi Dr. Octavian POPESCU (membru asociat). Infrastruc-
tura Institutului: Platforma de Imagistică Avansată –
MRI/EEG – în Ştiinţele Cognitive Clinice.
3. Psihopatologia sugarului, copilului şi adolescentului:
Promovarea sănătăţii şi tratament. Co-Responsabili de
program: Dr. Anca DOBREAN şi Dr. Viorel LUPU
(membru asociat). Infrastructura: Unitatea de Cercetare
Clinică a Departamentului.
4. Psihopatologia adultului şi a vârstei a treia: Promovarea
sănătăţii şi tratament. Co-Responabili de program: Dr.
Aurora Szentagotai şi Dr. Viorel LUPU (membru asociat).
Infrastructura: Unitatea de Cercetare Clinică a Departa-
mentului.
56
Din anul 2007, membrii Şcolii clujene de psihologie clinică şi

psihoterapie din UBB au atras o serie de resurse financiare la
UBB, prin competiţie naţională şi internaţională, totalizând o
sumă de aproximativ 6 000 000 de Euro (majoritatea din sursa 1).
(1) Granturi de cercetare
• Cercetare-dezvoltare
o Daniel David (5), Anca Dobrean (1), Bram
Vanderborgt (1), Cezar Giosan (1)
• Resursă umană (ex. postdoc, tinere echipe etc.)
o Daniel David (2), Oana David (1), Alina Rusu (1),
Simona Ştefan (1)
• Infrastructură de cercetare
o Daniel David (4)
(2) Granturi pentru servicii clinice inovative
• Daniel David (1), Oana David (1)
(3) Granturi educaţionale
• Daniel David (1)
(4) Proiecte POSDRU
• Daniel David (3)
4.4. Studenţi/Absolvenţi/Cursanţi
La nivel de Master – în cele trei programe existente –, Şcoala
clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB a înrolat,
între 2007-2013, un număr de aproximativ 600 de studenţi. Dintre
aceştia au absolvit, cu diplomă, un procent de aproximativ 70%.
La nivel doctoral, Şcoala de psihologie clinică şi psihoterapie
din UBB a pregătit, din 2007 până în 2013, un număr de 10 doctori
în domeniul psihologie (coordonator: profesor univ. dr. Daniel
David):
57
• Dr. Oana Gaviţa (data absolvirii: februarie, 2011)

• Dr. Mădălina Sucală (februarie, 2011)
• Dr. Amfiana Gherman (decembrie, 2011)
• Dr. Adela Moldovan (decembrie, 2011)
• Dr. Simona Ştefan (decembrie, 2011)
• Dr. Raluca Igna (februarie, 2012)
• Dr. David Opriş (februarie, 2012)
• Dr. Ioana Cristea (februarie, 2012)
• Dr. Raluca Anton (noiembrie, 2012)
• Dr. Ramona Moldovan (noiembrie, 2012)
Notă: Fiecare doctorand/doctor a publicat cel puţin un articol sau un
capitol internaţional, înainte de susţinerea tezei şi a beneficiat de un
stagiu de pregătire la universităţi de Top- 500. Temele de doctorat pot fi
găsite la http://www.clinicalpsychology.ro Pe parcursul doctoratului,
doctoranzii sunt membri ai Şcolii.
De asemenea, am avut o serie de doctoranzi internaţionali,

care şi-au desfăşurat o parte a cercetărilor doctorale în cadrul
Şcolii (supervizor: profesor univ. dr. Daniel David):
• Drd. Mar Moles; supervizor: Dr. Soledad Quero, Universitat
Jaume I, Spania (2013);
•Drd. Huseyin Caka; supervizor Dr. Miles Hewstone, Uni-
versity of Oxford (2010).
La nivel postdoctoral, Şcoala de psihologie clinică şi
psihoterapie a pregătit, din 2007 până în 2013, un număr de 9
postdoctoranzi (durata programului a fost între 1-2 ani;
coordonator: profesor univ. dr. Daniel David):
• Dr. Anca Dobrean (psiholog; 2006-2007) – psihodiagnostic
validat ştiinţific şi ADHD la copii
• Dr. Alina Rusu (biolog; 2006-2007) – terapia asistată de
animale
58
• Dr. Florin Alin Sava (psiholog; 2006-2007) – metodologia

cercetării clinice, psihologie validată ştiinţific
• Dr. Sebastina Pintea (sociolog; 2007-2008) – metodologia
cercetării clinice
• Dr. Aurora Szentagotai (psiholog; 2007-2008) – psiho-
terapie validată ştiinţific
• Dr. Ioana Cosman (istoric; perioada programului: 2010-
2011) – metode clinice de analiză calitativă
• Dr. Bogdan Tulbure (psiholog; 2010-2012) –
psihodiagnostic validat ştiinţific
• Dr. Elena Predescu (medic psihiatru; 2011-2013) –
tulburări de anxietate la copii
• Dr. Bogdan Ioan Voinescu (medic psihiatru; 2011-2013) –
tulburări de somn şi ADHD la adulţi
Notă: Fiecare postdoctorand a publicat cel puţin un articol şi/sau capi-
tol internaţional, ca parte a stagiului postdoctoral, şi şi-a dezvoltat un
nou domeniu academic, descris mai sus. Pe parcursul postdoctoratului,
postdoctoranzii sunt membri ai Şcolii.
La nivelul formării iniţiale şi continue în profesia liberală de

psiholog, consorţiul format din Institut, Departament, Clinică şi
Asociaţia profesională (APCCR) a pregătit un număr de peste
2000 de profesionişti.
Toţi aceşti absolvenţi/cursanţi au contribuit la o mutaţie
fundamentală în practicile psihologice clinice din ţară, promo-
vând o paradigmă de tip evidence-based, cognitiv-comporta-
mentală, ancorând astfel psihologia româneasca la practicile
similare din domeniu la nivel internaţional şi oferind pacienţilor
şi clienţilor români acces la cele mai moderne şi performante
servicii de specialitate de la nivel internaţional. Contribuţia Şcolii
clujene de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB la sănătatea
59
mintală a populaţiei este exprimată şi direct, nu doar prin

absolvenţii/cursanţii proprii, de cei 726 de pacienţi (2007-2013),
copii şi adulţi, având un spectru larg de (psiho)patologie, care au
fost trataţi prin Clinica Universitară de Psihologie „Babeş-Bolyai
– PsyTech”. Majoritatea acestora a beneficiat de servicii inovative,
de ultimă oră, gratuite (fiind incluşi în o serie de studii) şi /sau la
preţuri accesibile.
4.5. Domeniile de excelenţă

La ora actuală, Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psiho-
terapie din UBB este cea mai reprezentativă şi de impact la nivel
naţional în domeniu, oferind Universităţii Babeş-Bolyai un
avantaj competiv în acest domeniu. Aceste realizări sunt
susţinute de analize scientometrice complexe publicate în
European Psychologist (David et al., 2003) şi de Asociaţia Ad-Astra
a Cercetătorilor din România (http://www.ad-astra.ro). În plus,
există câteva domenii fundamentale în care Şcoala clujeană de
psihologie clinică şi psihoterapie este unul din leaderii
internaţionali, ceea ce asigură Universităţii Babeş-Bolyai, pe care
aceasta o reprezintă, un avantaj competitiv la nivel internaţional.
Aceste lucruri sunt confirmate, aşa cum am mai arătat, prin
următoarele recunoaşteri importante (selecţie):
o La nivel internaţional
 Prima unitate academică universitară din ţară,
recunoscută ca fiind de anvergură şi interes
european în cercetare, prin includere în platforma
MERIL (2013)
• “…The MERIL database is an inventory of the most
excellent research infrastructures (RIs) in Europe of
more-than-national relevance across all scientific
domains…”
60
o http://portal.meril.eu/converis-
esf/publicweb/startpage?lang=1
o Institutul este localizat în clădirea
AVALON, din cadrul complexului
CAMELOT (care include şi un amfiteatru
în aer liber - Forumul RATIONALIA),
clădire gândită pentru a acomoda
infrastructura de cercetare a Institutului
(ex. „Cubul Virtual”)
o Clădirea AVALON are o arhitectură
specială, care îmbină modernitatea
(science-fiction) cu tradiția/natura,
fiind premiată cu Premiul I de către
Ordinul Arhitecţilor, Filiala Transil-
vania (2009)
fost numit (1) directorul programului de cercetare
la Albert Ellis Institute, New York, SUA (din 2013),
(2) co-editor al Journal of Rational-Emotive and
Cognitive-Behavior Therapy (din 2013) şi editor (co-
editori: Dr. DiGiuseppe, preşedintele Diviziei de
Psihoterapie din American Psychological Association
şi Dr. Doyle, directorul Albert Ellis Institute) al seriei
SpringerBriefs in Best Practices in Cognitive-Behavioral
Therapy (editura Springer)
 Prezentată ca “Poveste de Succes” în mediul acade-
mic românesc de către UEFISCDI (2008)
• http://uefiscdi.gov.ro/Upload/200a77c3-ff8b-
450b-8b96-4f83aff82b8f.pdf
61
 Premiul I în Gala Premiilor în Educaţie (2011); locul

doi a fost ocupat de Facultatea de Fizică a Universi-
tăţii din Bucureşti, iar locul trei de Facultatea de
Economie şi de Administrare a Afacerilor de la
Universitatea de Vest din Timişoara
• http://www.premiileineducatie.ro/gpo/finali
sti/facultatea-anului/
 Psihologia clujeană din cadrul Universităţii Babeş-
Bolyai (UBB) s-a situat pe locul întâi în ţară în
ierarhizarea programelor universitare efectuată de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării (2006-2010).
Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie
a avut o contribuţie importantă în această poziţio-
nare, alături de celelalte două departamente de
psihologie din cadrul UBB
fost ales preşedintele Comisiei de Psihologie Clinică
şi Psihoterapie din cadrul Colegiului Psihologilor
din România (2009-2013) şi preşedintele Colegiului
Psihologilor din România, filiala Cluj (Alba,
Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj) (2005-2013)
o La nivel de UBB
 Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie
din UBB a fost recunoscută ca Şcoală de cercetare
de excelenţă în UBB (2007)
 Programulul de master în Psihologie Clinică, Consi-
liere Psihologică şi Psihoterapie a fost recunoscut ca
program de excelenţă al UBB (2011)
 Programul postdoctoral Psihoterapie Validată Ştiin-
ţific – primul program postdoctoral din UBB - a fost
recunoscut ca program de excelenţă al UBB (2011)
62
 International Institute for the Advanced Studies of

Psychotherapy and Applied Mental Health a fost
recunoscut ca unitate de excelenţă a UBB (2011)
o La acestea se adaugă premiile individuale, naţionale şi
internaţionale, ale membrilor Şcolii clujene de psihologie
clinică şi psihoterapie din UBB. Spre exemplu, în cazul
subsemnatului, următoarele premii reflectă realizări în
cadrul Şcolii: Premiul C. R. Motru (Academia Română,
2013), Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler
(Preşedinţia României, 2008), Premiul In Hoc Signo
Vinces (CNCSIS, 2003) şi Henry Guze Award (SCEH, SUA,
2003) (pentru alte premii vezi CV-ul fiecărui membru la
http://www.clinicalpsychologoy.ro)
În continuare, prezentăm succint domeniile de excelenţă ale

Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB, aşa
cum se prezintă acestea în iunie 2013:
• Domeniile de excelenţă care asigură un avantaj competitiv

UBB-ului la nivel internaţional:
o Utilizarea realităţii virtuale şi roboticii în psihologia
clinică şi psihoterapie
 Realizări majore (selecţie)
• Platforma de Roboterapie şi Psihoterapie prin
Realitate Virtuală (Platforma Matrix;
http://www.psytech.ro)
o Platforma Matrix şi activităţile sale au
primit recenzii favorabile în media
naţională şi internaţională (vezi la
http://www.psytech.ro)
63
o Platforma Matrix este inclusă în reţele

internaţionale de profil (vezi la
http://www.psychotherapy.ro)
 ISIC Excelence Network (Spania)
 rNetwork (SUA)
o În cadrul Platformei Matrix se desfăşoară
granturi şi proiecte cu echipe de cercetare
din Belgia, Suedia, Franţa, Spania, SUA.
Unele granturi sunt de referinţă la nivel
internaţional (ex. cu bugete totale de
consorţiu de aproximativ 9 000 000 Euro)
o Am propus şi a fost acceptat, în cadrul
World Congress of Cognitive and Behavi-
oral Psychotherapies (2013), un simpozion
care avansează o schimbare de paradigmă
în psihoterapiile cognitive şi comporta-
mentale, noi vorbind despre al patrulea
val în domeniu. Simpozionul este gândit şi
prezentat doar de membrii Şcolii clujene
de psihologie clinică şi psihoterapie din
UBB, pe baza rezultatelor experimentale
obţinute aici
o Publicaţii relevante în domeniu, articole în
reviste ISI cu factor mare de impact şi/sau
capitole/cărţi la edituri de prestigiu (ex.
American Psychological Association, Guilford
Press, Oxford University Press, Springer etc.)

UBB-ului la nivel european:
o Integrarea ştiinţelor cognitive clinice în psihologia cli-
nică şi psihoterapie
64

• În anul 2004 am fost invitat de prestigioasa re-
vistă Journal of Clinical Psychology să coordonez
un număr special (guest editor) dedicat revolu-
ţiei cognitive în psihologie şi implicaţiilor
acesteia (dincolo de abordarea behavioristă)
• Între anii 2004-2007 am coordonat un proiect al
Albert Ellis Institute, SUA, pentru a integra
ştiinţele cognitive clinice şi psihoterapia raţio-
nal-emotivă şi cognitiv-comportamentală
• Din 2013 sunt directorul pentru cercetare la
Albert Ellis Institute din New York, centrul
internaţional de referinţă pentru psihoterapiile
cognitiv-comportamentale
• Publicaţii relevante în domeniu, articole în
reviste ISI cu factor mare de impact şi/sau
capitole/cărţi la edituri de prestigiu (ex.

UBB-ului la nivel naţional:
o Intervenţii psihologice validate ştiinţific
• Includerea unei strategii clinice pentru trata-
mentul depresiei in Ghidurile internaţionale
NICE, Cochrane Review şi American Psychological
Association, pe baza cercetărilor iniţiate de
Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psiho-
terapie din UBB
65
• Subsemnatul sunt co-editor al Journal of

Rational-Emotive and Cognitive-Behavior Therapy
(Editura Springer)
• Există semnat un contract cu editura Wiley
pentru a publica o lucrare în domeniu (editori:
Daniel David, Steven Lynn, Guy Montgomery),
care să evalueze formele de psihoterapie
validată ştiinţific pentru principalele tulburări
psihice, pe baza unui sistem nou de clasificare
şi evaluare a psihoterapiilor, propus de David
şi Montgomery (2011)
• Organizarea la UBB, în 2014, a primei
Conferinţe Internaţionale de Coaching Cognitiv-
Comportamental
• Publicaţii relevante în domeniu, articole în
reviste ISI cu factor mare de impact (ex. 16)
şi/sau capitole/cărţi la edituri de prestigiu ( ex.
4.6. Evenimente majore

De-a lungul funcţionării sale Şcoala clujeană de psihologie
clinică şi psihoterapie din UBB a organizat zeci de evenimente
importante precum, cercuri studenţeşti (pentru fiecare disciplină
academică), workshp-uri, simpozioane şi conferinţe de
specialitate, naţionale şi internaţionale. Nu le voi enumera pe
toate aici, ele păutând fi găsite mentionate online şi/sau la
http://www.clinicalpsychology.ro. Le voi prezenta aici doar pe
cele majore.
66
• Meeting of the Minds Conference Series

(vezi şi la http://www.clinicalpsychology.ro)
este integrată în reţele profesionale de prestigiu la nivel
internaţional (world-class scientific networks), prin programe de
cercetare (consorţii), knowledge-exchange programs, memberships etc.
În consecinţă, periodic, în cadrul Meeting of the Minds Conference
Series, proiect început în anul 2007, Departamentul are ca invitaţi
specialişti de top din domenii cheie, de interes pentru
Departament; invitaţii fac parte din aceeaşi reţea de prestigiu la
nivel internaţional şi sunt selectaţi astfel încât la nivel mondial să
fie în top 10 (prin publicaţii Thosom-ISI/Web of Science, cărţi/
capitole în edituri de prestigiu, brevete, produse/servicii
inovative) în domeniul şi/sau specializarea (interesul principal/
specialitatea) pe care îl/o reprezintă. Aşadar, nu orice activitate
ştiinţifică şi/sau profesională, naţională sau internaţională, a
Departamentului/Institutului face parte din Meeting of the Minds
Conference Series.
Meeting of the Minds Conference Series este organizată nivelar,
pentru a beneficia maximal de acest eveniment întreaga
comunitate a Şcolii (profesori, cercetători, psihologi, studenţi,
colaboratori). Astfel: (1) iniţial are loc o prezentare ştiinţifică în
Departament/Institut, la care se participă pe bază de invitaţie,
privind teme de frontieră a cunoaşterii în domeniul pe care îl
reprezintă invitatul; (2) apoi au loc analize critice şi dezbateri pe
teme de frontieră în specializarea invitatului, de interes pentru
Departament/Institut, pentru a se planifica noi cercetări în
domeniu, la care participă doar membrii şi colaboratorii
Departamentului/Institutului; unele dezbateri sunt accesibile
public, direct – online/videoconferinţă – sau ulterior (prin înre-
gistrări), pentru cei interesaţi, cu focalizare pe studenţii proprii;
67
(3) invitaţii oferă şi un Workshop/Prezentare publică, deschisă

studenţilor şi altor persoane interesate (incluzând membrii
Asociaţiei de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din
România).
Prin acest mecanism instituţional de asigurare a calităţii,
Şcoala rămâne inserată în temele majore de cercetare/profesio-
nale la nivel internaţional, la un grad ridicat de performanţă,
membrii Departamentului/Institutului participând la rândul lor
la astfel de prezentări în alte ţări din reţea.
Din anul 2007, de când am iniţiat această serie de conferinţe,
am avut ca invitaţi personalităţi ştiinţifice de la universităţi de
prestigiu (ex. Columbia University, Harvard Universty, Oxford
Universty etc.), în număr de peste 30. Pentru o listă completă a
lor şi a activităţilor din cadrul acestei serii vezi:
http://www.clinicalpsychology.ro/alumni/meeting-of-the-minds-
conference-series/
• Congresul Internaţional Latini Dies

(http://www.latinidies2007.ro/)
Forumul Latini Dies a fost conceptul în anul 1986 de un grup
de psihologi şi psihiatri de marcă la nivel internaţional (ex. J.
Cottraux, O. Fontaine, G.F. Goldwurm) pentru a promova
psihoterapiile cognitiv-comportamentale în „ţările latine”. S-a
mizat pe ideea ca aceste terapii elaborate în „mediul anglo-
american” necesită anumite adaptări „mediului latin”.
Congresele Internaţionale ale Forumului au fost organizate până
acum în „ţările latine” cu tradiţie şi forţă în acest domeniu (ex.
Franţa, Italia, Portugalia, Spania, ţările din America Latina etc.).
Pentru prima data în istoria acestui Forum, Congresul
Internaţional Latini Dies a fost organizat în România la Cluj-
Napoca, în 28-30 Septembrie 2007, reunind peste 100 de
participanţi din Europa şi SUA (ex. Franţa, Italia, Belgia,
68
România, SUA). Acesta a fost un semn al forţei şi maturizării

Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB,
reprezentată de International Institute for the Advanced Studies of
Psychotherapy and Applied Mental Health şi Asociaţia de
Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România.
Psihoterapia cognitiv-comportamentală este astăzi cea mai
răspândită formă de psihoterapie care, modificând gândurile
iraţionale/disfuncţionale în gânduri raţionale/funcţionale, prin
tehnici psihologice de restructurare cognitivă, şi comporta-
mentele dezadaptative în comportamente adaptative, prin tehnici
de modificare comportamentală, contribuie semnificativ la
promovarea sănătăţii şi tratamentul tulburărilor care implică
factori psihologici (ex. tulburări de anxietate, tulburări de tip
depresiv, tulburări ale comportamentului alimentar, tulburări ale
comportamentul sexual, consumul de alcol etc.).
Tema Congresului organizat în România, la Cluj-Napoca, a
fost „Psihoterapiile Validate Ştiinţific”, un concept care
promovează acele forme de psihoterapie care se bazează pe
cercetări riguroase de laborator şi care asigură eficienţă şi
siguranţă maximă actului terapeutic. În era asigurărilor de
sănătate acest concept este unul fundamental, discutat pentru
prima data în România, cu implicaţii majore asupra politicilor
privind asigurările de sănătate şi serviciilor acoperite de acestea
în ţară.
• Conferinţa Internaţională „Diagnostic şi Intervenţie

Validate Ştiinţific în Autism şi Tulburări Comorbide”
(http://www.clinicalpsychology.ro/diverse/conferinta-
autism-2009/)
Catedra de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul
Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a Universităţii
Babeş-Bolyai, împreună cu Catedrele de Psihologie şi Catedrele
69
de Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din marile centre

universitare (Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara) a organizat
conferinţa internaţionala „Diagnostic şi Intervenţie Validate
Ştiinţific în Autism şi Tulburări Comorbide”, care s-a desfăşurat
pe parcursul a 3 zile la Cluj Napoca (12-14 noiembrie 2009).
Alături de partenerii din ţară şi străinătate, ne-am dorit să
aducem împreună factorii de decizie implicaţi în educarea
copiilor cu tulburare de spectru austist. În cadrul conferinţei au
avut loc workshop-uri şi mese rotunde care au oferit posibilitatea
elaborării unei agende comune în domeniul diagnosticului şi
intervenţiilor validate ştiinţific în autism în România.
Fundaţia Autism Speaks a asigurat consultanţa ştiinţifică, iar
comitetul ştiinţific a fost alcătuit din Dr. Anthony Bailey (Oxford
University), Dr. Daniel David (Universitatea Babeş-Bolyai), Dr.
Alexandru Popescu (Oxford University) şi Dr. Simon Wallace
(Oxford University). Conferinţa s-a desfăşurat sub Inaltul Patronaj
al Preşedintelui României.
Un rezultat cheie al acestei conferinţe internaţionale a fost un
White Paper, primul în domeniu, în ţară:
O Alianţa pentru Îmbunătăţirea Calităţii Vieţii Persoanelor
cu Condiţii de Spectru Autist (2010). White Paper –
„Autismul şi Abordarea sa Terapeutică şi Educaţională”
(http://www.autisminfo.ro). Co-autor/redactor al lucrării
(profesor univ. dr. Daniel David).
Notă: Lucrarea a fost asumată de Colegiul Psihologilor din
România şi a fost unul dintre documentele de bază în discuţiile
pentru o serie de iniţiative legislative în domeniul autismului (cu
accent pe decontarea serviciilor psihologice pentrul tulburările
de spectru autist de către Casa Naţională de Asigurări de
Sănătate) - Website: http://www.copsi.ro/images/upload/
CLINICA/white-paper%20autism%202010.doc. În anul 2013 ser-
viciile de psihoterapie cognitiv-comportamentală pentru tulbură-
rile de spectru autist au fost decontate de Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate.
70
• The Cluj-Napoca Circle - Critical Thinking On Frontier

Science
(http://www.psychotherapy.ro/programs/society-of-
cbt/conferences/)
Cercul ştiinţific, iniţiat în anul 2006, reuneşte gânditori
importanţi din ţară şi/sau străinătate care problematizează
limitele cunoaşterii, noile frontiere şi tendinţe în domeniu, într-o
abordarte multi-, inter- şi trans-disciplinară. Publicul este format
din participanţi pe bază de invitaţie, profesionişti de marcă în
domeniul lor de activitate ştiinţifică. Invitatul care face prezen-
tarea pe o temă relevantă (keynote speaker) trebuie să fie la rândul
său leader în domeniul său profesional. Spre exemplu, din ţară, au
participat ca invitaţi (keynote speaker) Dr. Sorin Costrei – filosof,
Dr. Ionel Haiduc - chimist, Dr. Petre Frangopol – inginer chimist,
Dr. Simion Şimon – fizician etc. Structura activităţii este
următoarea:
o Moderatorul (Dr. Daniel David) introduce invitatul şi
tema de discuţie (temă ce a fost anunţată prealabil
participanţilor în invitaţia trimisă);
o Invitatul are o prezentare de aproximativ 30 de
minute;
o Se dezbate prezentarea, aproximativ 50 de minute;
o Moderatorul face un sumar al idelor desprinse şi se
anunţă următoarea temă.
• Conferinţe ştiinţifice majore planificate

o Organizarea la UBB, în 2014, a primei Conferinţe
Internaţionale de Coaching Cognitiv-Comportamental
(vezi la http://www.iccbc2014.ro/)
71
4.7. Publicaţii relevante

Prezentăm în continuare, selectiv, câteva lucrări relevante ale
Şcolii de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB (cu accent pe
membrii titulari actuali), exprimate în (1) cărţi/capitole publicate
la edituri de prestigiu şi (2) articole indexate Thomson-ISI/Web of
Science, care îi asigură acesteia vizibilitate şi impact internaţional
şi care contribuie la o poziţionare mai bună a UBB în topurile
internaţionale ale universităţilor (pentru contribuţiile ştiinţifice
complete vezi CV-ul fiecărui membru al Şcolii la
http://www.clinicalpsychology.ro):
• Anton, R., & David, D. (in press). Response expectancy versus
response hope in predicting birth-related emotional distress and
pain. International Journal of Psychology.
• Cosman, I., Macavei, B., Sucală, M., & David, D. (2013). Rational
and irrational beliefs and coping strategies among Transylvanian
Holocaust survivors: An exploratory analysis. Journal of Loss and
Trauma, 18, 179-194.
• Cristea, I., Szentagotai, A., Nagy, D., & David, D. (2012). The bottle
is half empty and that is bad but not tragic: Differential effects of
negative functional reappraisal. Motivation and Emotion, 36, 550-
563.
• Cristea I.A., Montgomery G., Szamoskozi S., & David D. (2013).
Key constructs in “classical” and “new wave” cognitive behavioral
psychotherapies: relationships among each other and with
emotional distress. Journal of Clinical Psychology, 69(6), 584-599.
• David, D., Brown, R., Pojoga, C., & David, A. (2000). The impact of
posthypnotic amnesia and intentional forgetting on implicit and
explicit memory. International Journal of Clinical and Experimental
Hypnosis, 48 267-289.
• David, D., & Brown, R. (2002). Suggestibility and negative priming:
Two replications studies. International Journal of Clinical and
Experimental Hypnosis, 50, 215-280.
• Montgomery, G.H., David, D., Winkel, G., Silverstein, J. H., & Bovbjerg,
D.H. (2002). The effectiveness of adjunctive hypnosis with surgical
patients: A meta-analysis. Anesthesia & Analgesia, 94, 1639-1645.
72
• David, D., Moore, M., & Domuta, A. (2002). Romanian psychology

on the international psychological scene: A preliminary critical and
empirical approach. European Psychologist, 7, 153-160.
• David, D. (2003). Rational Emotive Behavior Therapy (REBT); The
view of a cognitive psychologist. In W. Dryden (Ed.). Theoretical
developments in REBT. London: Brunner/Routledge.
• David, D., & Brown, R. (2003). The impact of different directed
forgetting instructions on implicit and explicit memory: New
evidence from a modified process dissociation procedure. Quarterly
Journal of Experimental Psychology, 56A, 211-233.
• Montgomery, G.H., David, D., Goldfarb, A.B., Silverstein, J.H.,
Weltz, C.R., Birk, J.S., & Bovbjerg, D.H. (2003). Sources of
anticipatory distress among breast surgery patients. Journal of
Behavioral Medicine, 26, 153-163.
• Montgomery, G.H, David, D., et al. (2003). Is hoping the same as
expecting? Discrimination between hopes and response
expectancies for nonvolitioanl outcomes. Personality and Individual
Differences, 35, 399-409.
• David, D. (2004). Special issue on the cognitive revolution in clinical
psychology: Beyond the behavioral approach-Introductory remarks.
Journal of Clinical Psychology, 4, 351-353.
• David, D. (2004). Special issue on the cognitive revolution in clinical
psychology: Beyond the behavioral approach-Conclusions: Toward
and evidence-based psychology and psychotherapy. Journal of
Clinical Psychology, 4, 447-451.
• David, D., Montgomery, G.H. et al. (2004). Discriminatiopn between
hopes and expectancies for nonvolitional outcomes. Psychological
phenomenon or artefact? Personality and Individual Differences, 36,
1945-1952.
• David, D., Schnur, J., & Birk, J. (2004). Functional and dysfunctional
emotions in Ellis’ cognitive theory; An empirical analysis. Cognition
and Emotion, 18, 869-880.
• David, D., Montgomery, G.H., Macavei, B., & Bovbjerg, D. (2005).
An empirical investigation of Albert Ellis’ binary model of distress.
Journal of Clinical Psychology, 61, 499-516.
73
• David, D., Montgomery, G.H., & Bovbjerg, D.H. (2006). Relations

between coping responses and optimism-pessimism in predicting
anticipatory psychological distress in surgical breast cancer patients.
Personality and Individual Differences, 40, 203-213.
• David, D., & Szentagotai, A. (2006). Cognition in cognitive-
behavioral psychotherapies; Toward an intergrative model. Clinical
Psychology Review, 26, 284-298.
• Montgomery, G.H., Bovbjerg, D.H., Schnur, J.B., David, D. et
al. (2007). A randomized clinical trial of a brief hypnosis
intervention to control side effects in breast surgery patients. Journal
of National Cancer Institute (factor de impact aproximativ 16), 99,
1304-1312.
• David, D. (2008). Duplication spreads the word to a wider audience.
NATURE, 452 (7183): 29-29 Mar 6.
• Schnur, J.B., Bovbjerg, D., David, D. et al. (2008). Hypnosis decrease
presurgical distress in excisional breast biopsy patients. Anesthesia
and Analgesia, 106, 440-444.
• David, D., Szentagotai, A., Lupu, V., & Cosman, D. (2008). Rational
emotive behavior therapy, cognitive therapy, and medication in the
treatment of major depressive disorder: A randomized clinical trial,
posttreatment outcomes, and six-month follow-up. Journal of
Clinical Psychology, 64, 728-746.
• Montgomery, G.H., Kangas, M., David, D., et al. (2009). Fatigue
during breast cancer radiotherapy: An initial randomized study of
cognitive-behavioral therapy plus hypnosis. Health Psychology, 3,
317-322.
• David, D., Lynn, S., & Ellis, A. (2010). Rational and irrational beliefs
in human functioning and disturbances. London: Oxford University
Press.
• Dryden, W., David, D., & Ellis, A. (2010). Rational emotive behavior
therapy. În K. S. Dobson (Ed.), Handbook of cognitive-behavioral
therapies (pp. 226-276). New York: The Guilford Press.
• Montgomery, G.H., Hallquist, M.N., Schnur, J.B., David, D., et al
(2010). Mediators of a brief hypnosis intervention to control side
effects in breast surgery patients: response expectancies and emotio-
nal distress. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 1, 80-88.
74
• Wagstaff, G.F., David, D., Kirsch, I., & Lynn, S., J. (2010). The
cognitive-behavioral model of hypnotherapy. În S. J. Lynn, J. W.
Rhue, & I. Kirsch (Eds.), Handbook of clinical hypnosis (pp. 179-
208). Washington, DC: American Psychological Association.
• David, D., & Montgomery, G.H. (2011). The scientific status of
psychotherapies: A new evaluative framework for evidence-based
psychosocial interventions. Clinical Psychology: Science and
Practice, 18, 89-99.
• David, D., Lynn, S. J., & Surya Das Lama (2013). Self-acceptance in
Buddhism and rational-emotive and cognitive-behavioral therapy.
In M. Bernard (ed.), The strength of self-acceptance, New York:
Springer.
• David, D., Matu, S., & David, O.A. (2013). New directions in virtual
reality-based therapy for anxiety disorders. International Journal of
Cognitive Therapy, 6, 114-137.
• Rescorla, L., Achenbach, T.M., Ivanova, M., Dumenci, L., A.,
Almqvist, F., Bilenberg, N., Bird, H., Broberg, A., Domuţa, A.,
Döpfner, M., Erol, N., Forns, M., Hannesdomir, H., Kanbayashi, Y.,
Lambert, M., Leung, P., Minaci, A., Mulatu, M., Novik, T., Oh, K.,
Roussos, A., Sawyer, M., Simsek, Z., Steinhausen, H.C., Weintraub,
S., Winkler-Metzke, Ch., Wolanczyk, T., Zilber, N., Zukauskiene, R.,
& Verhulst, F., (2007). Epidemiological Comparisons of Problems
and Positive Qualities Reported by Adolescents in 24 Cultures.
Journal of Consulting and Clinical Psychology, 75, 2, 351-358.
• Rescorla, L., Achenbach, T.M., Ginzburg, S., Ivanova, M., Dumenci,
L., A., Almqvist, F., Bathiche, M., Bilenberg, N., Bird, H., Domuţa,
A., Erol, N., Fombonne, E., Fonseca, A., Frigerio, A., Kanbayashi, Y.,
Lambert, M., Liu, X., Leung, P., Minaei, A., Roussos, A., Simsek, Z.,
Weintraub,, S., Wolanczyk, T., Zubrick, S., Zukauskiene, R.,
Verhulst, F. (2007). Consistency of Teachers-Reported Problem for
Students in 21 Cultures. School Psychology Review, 36, 1, 91-110.
• Gaviţa, O.A., Capris, D., Bolno, J., & David, D. (2012). Anterior
cingulate cortex findings in child disruptive behavior disorders: A
meta-analysis. Aggression and Violent Behavior, 17 (6), 507–513.
• Gaviţa, O.A., David, D., Bujoreanu, S., Tiba, A., & Ionuţiu, D.R.
(2012). The Efficacy of a short cognitive-behavioral parent program
75
in the treatment of externalizing behavior disorders in Romanian

foster care children: Building parental emotion-regulation through
unconditional self- and child-acceptance strategies. Children and
Youth Services Review, 34 (2), 1290–1297.
• Gaviţa, O.A., DiGiuseppe, R., & David, D. (2013). Self-Acceptance
and raising children: The case of parental unconditional acceptance.
In M. E. Bernard (Ed.), The Strength of self-acceptance. Springer:
New York.
• Gherman, A., Schnur, J., Montgomery, G.H., & David, D. (2011).
How are adherent people more likely to think? A meta-analysis of
health beliefs and diabetes self-care. Diabetes Educator, 37, 392-408.
• Moldovan, A., & David, D. (2012). Features of automaticity in
eating behaviour. Eating Behaviors, 13, 46-48.
• Moldovan, R., Cobeanu, O., & David., D. (in press). Cognitive
bibliotherapy for mild depressive symptomatology: Randomised
clinical trial of efficacy and mechanisms of change. Clinical
Psychology and Psychotherapy.
• Mureşan, V., Montgomery, G.H., & David, D. (2012). Emotional
outcomes and mechanisms of change in online cognitive-behavioral
interventions: A Quantitative meta-analysis of clinical controlled
studies. Journal of Technology in Human Services, 30, 1–
13, DOI:10.1080/15228835.2011.653290.
• Opriş, D., & Macavei, B. (2005). The distinction between functional
and dysfunctional negative emotions; An empirical analysis. Journal
of Cognitive and Bahavioral Psychotherapies, 5, 181-195.
• Opriş, D., Pintea, S., García-Palacios, A., Botella, C., Szamosközi, Ş.
& David, D. (2012). Virtual reality exposure therapy in anxiety
disorders: a quantitative meta-analysis, Depression and Anxiety,
29(2), 85-93.
• Sava, F., Yates, B., Lupu, V., Szentagotai, A., & David, D. (2009).
Cost-effctiveness and cost-utility of cognitive therapy, rational
emotive behavior therapy, and fluoxetine (Prozac) in treating
depression: A randomized clinical trial. Journal of Clinical
Psychology, 65, 36-52.
• Ştefan, S., & David, D. (2013). Recent developments in the
experimental investigation of the illusion of control. A meta-analytic
review. Journal of Applied Social Psychology.
76
• Ştefan, S., & David, D. (in press). The functions of worry and its
relation to performance in controllable and uncontrollable
situations. Cognition and Emotion.
• Sucală, M., Schnur, J., Brackman, E., David, D., & Montgomery, G.
(in press). The role of specific and core dysfunctional beliefs in
breast cancer radiotherapy patients’ fatigue. Journal of Health
Psychology.
• Szentagotai, A., David, D., Lupu, V., & Cosman, D. (2008). Rational
Emotive Therapy, Cognitive Therapy and medication in the
treatment of major depressive disorder: Theory of change analysis.
Psychotherapy: Theory, Research and Practice, 4, 523-538.
• Szentagotai, A., & David, D. (2010). The Efficacy of cognitive-
behavioral therapy in bipolar disorder; A quantitative meta-
analysis. Journal of Clinical Psychiatry, 1, 66-72.
• Szentagotai, A., & David, D. (2013). Self-acceptance and happiness.
In M. Bernard (Ed). The Strenght of Self-acceptance. Springer: New-
York.
• Ţăpus, A., Aly, A., Peca, A. Pop, C., Jisa, L., Pintea, S., Rusu, A., &
David, D. (2012) Exploratory study: children’s with autism
awareness of being imitated by Nao robot. Interaction Studies. 13,
315-348.
• Tulbure, B., Szentagotai, A., Dobrean, A., & David, D. (2012).
Evidence-based clinical assessment of child abd adfolescent social
phobia. A critical review of rating scales. Child Psychiatry and
Human Development, 43, 795-820.
• Vanderborght, B., Simut, R., Saldien, J., Pop, C., Rusu, A., Pintea,
S., Lefeber, D., & David, D. (2012) Using the social robot Probo as
social story telling agent for children with ASD. Interaction Studies,
13, 348-373.
• Voinescu, B.I., Szentagotai, A., & Coogan, A.N. (2010). Attitudes
towards psychiatry – A survey of Romanian medical residents.
Academic Psychiatry, 34(1), 75-78.
• Voinescu, B.I., Szentagotai, A., & David, D. (2012). Sleep
disturbance, circadian preference and symptoms of adult attention
deficit hyperactivity disorder (ADHD). Journal of Neural
Transmission, 119(10), 1195-1204.
77
V. ÎNCOTRO NE ÎNDREPTĂM
Deşi are un trecut scurt, Şcoala clujeană de psihologie clinică

şi psihoterapie din UBB este o „Poveste de Succes”. Ea s-a
constituit printr-o integrare reuşită a tradiţiei experimentale
existente în psihologia clujeană, cu tendinţele noi la nivel
internaţional, prin munca şi seriozitatea unui grup de
profesionişti care nu au cedat motto-ului românesc “las’ că merge
şi aşa”, ci şi-au dorit să fie trataţi şi să se simtă la UBB aşa cum
s-au simţit atunci când au fost la universităţi de prestigiu din
lume, funcţionând după motto-ul I would rather die of thirst than
drink from the cup of mediocrity. Noi nu admitem limite în căutarea
cunoaşterii prin cercetare ştiinţifică, în cadrul deontologiei
profesionale. Practic, apariţia acestei Şcoli a reuşit să mute
psihologia clinică şi psihoterapia românească de la nivelul anilor
‘70 (ex. în care testele proiective erau the golden standard şi în care
nu existau publicaţii Thomson-ISI/Web of Science ale autorilor
români din ţară, ca autori principali, de concepţie, în domeniu) în
realitatea internaţională actuală.
Noi sperăm ca această Şcoală de psihologie clinică şi
psihoterapie din UBB să fie începutul unei tradiţii de excelenţă la
UBB, care să ofere un avantaj competitiv UBB-ului în acest
domeniu, atât la nivel naţional cât şi, pe anumite teme (ex.
roboterapie, realitatea virtuală în psihoterapie), la nivel
internaţional. Consolidarea, dezvoltarea şi diseminarea în aria
internaţională a educaţiei şi cercetarii a realizărilor şi
79
preocupărilor noastre didactice, de cercetare şi profesionale sunt

priorităţile noastre absolute, alături de efortul continuu de a
creşte cât mai mult factorul de impact al revistei Journal of
Cognitive and Behavioral Psychotherapies.
80
VI. LECŢII ŞI CONCLUZII
PENTRU MEDIUL ACADEMIC
În primul rând vreau să precizez că în această secţiune nu

doresc să dăm lecţii nimănui, ci, dimpotrivă, doresc să spunem
lecţiile pe care noi le-am învăţat! Dacă cineva va dori să înveţe
din experienţa noastră, ne-am bucura.
O Şcoală academică se poate naşte acolo unde există resursă
umană de calitate care are conştiinţa Tradiţiei, ambiţia Excelenţei
şi ghidul Onoarei. Dar toate acestea se pot manifesta doar într-un
context propice. Faptul că la UBB am găsit suportul instituţional
necesar, a permis exprimarea potenţialului în realizările sumari-
zate succint în această analiză. Paradoxal, prin suport institu-
ţional nu înţeleg neapărat suport în sensul DEX-ului (sic!), cât mai
ales faptul că am fost protejaţi (cu mici excepţii trecătoare) de
piedici administrative şi umane neacademice (ex. birocraţie
excesivă, invidii exprimate instituţional) care grevează sistemul
de învăţământ superior in ţară. Acesta este un lucru absolut
normal în străinătate, dar o şansă mare în România! Datorită
faptului că diversele conduceri ale UBB au avut o atitudine
unitară şi constantă, ajutându-ne (rareori) sau lăsându-ne în pace
să facem ceea ce ştim (adesea), fără a fi blocaţi (cu mici excepţii),
am reuşit să ne exprimăm potenţialul academic şi astfel, în final,
să promovăm UBB. Aceasta, în principiu, poate fi o cale de urmat
şi pentru alte universităţi (accentuând, totuşi, mai mult
mecanismul de suport explicit!).
Se discută în aceste zile în ţară dacă strategia „unificării” este
mai bună decât strategia „segmentării” în învăţământul superior
românesc. Experienţa noastră arată că nicio strategie nu este bună
în sine. Unificarea poate evita suprapuneri şi deci anumite pierderi
81
de resurse, dar diluează specializările şi grupurile de excelenţă

prin îngroparea (sic!) lor în departamente mamut. Separarea
favorizează dezvoltarea specialităţilor performante, dar poate
genera, dacă se exagerează şi nu este gândită bine, consum de
resurse (ex. se reproduc laboratoare în unităţi diferite din aceeaşi
universitate). O strategie înţeleaptă uneşte acolo unde unirea
aduce performanţă sustenabilă, şi separă acolo unde separarea
favorizează performanţa sustenabilă. Să ne amintim că din
Universitatea Sorbona s-a desprins Universitatea Oxford, iar din
Oxford s-a desprins apoi Universitatea Cambridge! Observ că, în
ţară şi străinătate, cele mai performante universităţi, facultăţi şi
departamente sunt totuşi gândite pe principiul favorizării
specializărilor (ex. Facultatea de Fizică; Facultatea de Psihologie
şi Ştiinţe ale Educaţiei), constrânse însă de excelenţă şi
sustenabilitate. Cele mai puţin performante au favorizat
unificarea şi masificarea, generând facultăţi (ex. Facultate de
Ştiinţe; Facultate de Ştiinţe Sociale) sau departamente mamut care
nu pot susţine avantaje competitive. Atunci când doreşti (şi poţi)
să excelezi într-un domeniu, promovezi autonomia specializărilor
respective. Spre exemplu, la Universitatea Harvard vom găsi
câteva departamente de biologie (cu nume corespunzând
avantajului competitiv dat de specializare), nu un departament
general de biologie; în schimb, există doar un departament de
psihologie, deoarece psihologia acolo reflectă mai ales
disciplinele experimentale generale, nu şi pe cele aplicative,
reunite aşadar într-un departament general (ex. Programul de
Psihologie Clinică a fost acreditat din 2008). În schimb, în alte
universităţi din SUA şi în Europa (ex. Belgia, Germania, Olanda),
care văd psihologia ca putând oferi un avantaj competitiv
universităţii, vom găsi universităţi cu 3-5 departamente de
psihologie, nu doar cu un departament general, focalizate atât pe
discipline experimentale cât şi de specialitate avansată (ex. de
psihologie clinică).
82
Sincer şi direct spus, dacă nu se înfiinţau structurile

academice noi, descrise în acest sinopsis, Şcoala de psihologie
clinică şi psihoterapie din UBB nu se putea dezvolta astfel în
structura veche – Catedra de Psihologie – şi nu se putea implica
în colaborări cu departamente similare de la universităţile din
Top-500, în final, nerealizând ceea ce a fost prezentat aici!
Motivele sunt simple: psihologia este extrem de diversă ca
specializări şi expertize, astfel încât, într-un grup larg de
psihologi, neorganizat cu autonomie decizională, financiară şi
administrativă pentru specializările majore, interesele şi
distribuirea resurselor nu se pot stabili doar pe bază de
performanţă. Într-un grup cu multe specializări, depinzând de
votul şi interesele legitime ale altor specializări, eşti forţat la
compromisuri funcţionale, care însă uneori nu pot susţine
excelenţa, ci doar, în cel mai bun caz, o bună funcţionare a
tuturor. În astfel de cazuri, separarea şi/sau autonomia
specializărilor majore sunt condiţii de start, absolut necesare,
pentru excelenţă şi, în final, pentru dezvoltarea normală a tuturor
specializărilor (sigur, în funcţie de potenţialul academic al
fiecăreia). În plus, psihologia clinică este adesea organizată în
departamente de specialitate, în structura generală de psihologie
fiind de obicei cuprinse doar specializările experimentale,
educaţionale/şcolare (uneori incluse şi în educational schools) şi,
eventual, cele din domeniul muncii-organizaţional (uneori
incluse şi în economic/bussines schools). Dacă specializarea „clinică”
este totuşi inclusă în departamente generale de psihologie (mai
ales în structuri mai vechi), programul are autonomie
decizională, administrativă şi financiară, includerea fiind practic
doar o formalitate. Simplu spus, dacă nu am fi urmat această cale,
am fi fost într-o situaţie similară cu situaţia în care o specializare
de psihiatrie, spre exemplu, ar fi inclusă într-un unic Departa-
83
ment de Medicină, împreună cu toate celelalte specializări

medicale. La începuturile unui domeniu medical într-o universi-
tate nemedicală, o astfel de structură globală probabil că ar putea
avea sens (deşi, totuşi, ar fi organizată la nivel de Facultate), fiind
necesară pentru primii paşi; dar apoi, dacă este performantă,
structura globală va evolua în mod natural spre departamente de
specialitate.
Sigur că, ţinând cont de cele spuse mai sus şi de condiţiile
psihologiei şi învăţământului superior din ţară, înfiinţarea
mecanismelor instituţionale ale Şcolii de psihologie clinică şi
psihoterapie din UBB a generat la început reacţii diverse în cadrul
psihologilor din UBB şi din ţară, de la entuziasm, apreciere şi
aprobare din parte multora, la nemulţumire din partea unora,
trecând prin scepticism în cazul altor colegi. Acestea sunt reacţii
umane fireşti la schimbări şi provocări noi, iar noi le-am luat ca
atare. Important de remarcat, şi este corect să spunem acest lucru,
este însă faptul ca nimeni nu s-a opus la înfiinţarea acestor
structuri (cel mult unii colegi din UBB s-au abţinut). Astăzi se
vede că acest demers a fost unul spre normalitate academică şi
unul care poate servi ca model pentru învăţământul superior din
ţară!
În încheiere, aş spune că, la 10 ani de existenţă, noi credem că
suntem o Şcoală şi, în consecinţă, ne comportăm ca atare, nu ca
un simplu grup de specialişti reuniţi într-un Departament şi/sau
Institut. Aşa cum observa profesorul Roşca (Roşca, 2007), noi
trebuie, în sens kantian, să ne facem datoria academică şi să
lăsăm apoi oamenii şi timpul să judece! Rămâne aşadar să arătăm
constant şi să confirmăm, prin rezultate de nivel naţional şi
internaţional, că suntem o Şcoală de Elită în UBB, care continuă,
prin Excelenţă şi Onoare, Tradiţia fondatorilor!
84
VII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
SELECTIVE
• Bejat, M. (1972). Geneza psihologiei ca ştiinţă experimentală în

România. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
• David, D. (2001). Cognitive-behavior therapy in Romania. Letter
to the International Association of Cognitive Psychotherapy.
• David, D. (2001a). The history of hypnosis and hypnotherapy in
Romania. Psychological Hypnosis, American Psychological
Association.
• David, D. şi Miclea, M. (2002). Behavior therapy in Romania. A
brief history of theory, reseach, and practice. The Behavior
Therapist, 25(10), 181-185.
• David, D., Moore, M. şi Domuta, A. (2002). Romanian psychology
on the international psychological scene: A preliminary critical
and empirical approach. European Psychologist, 7, 153-160.
• David, D., şi Montgomery, G. H. (2011). The scientific status of
psychotherapies: A new evaluative framework for evidence-
based psychosocial interventions. Clinical Psychology: Science and
Practice, 18, 89-99.
• Herseni, T. (1980). Cultura psihologica româneasca. Bucureşti:
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.
• Ralea, M. şi Botez, C. (1958). Istoria psihologiei. Bucureşti: Editura
Academiei R.P.R.
• Roşca, M. (2007). Când şi de ce a apărut sintagma „Şcoala
clujeană de psihologie”? An. Inst. de Ist. „G. Bariţ” din Cluj-
Napoca, Series Humanistica, V, 137–162.
o http://www.humanistica.ro/anuare/2007/Anuar%20Hu
manistica_V_2007/art06Rosca.pdf
o http://www.anps.ro/documente/Revista%20nr%201/Jurc
au%20pp87-103.pdf
85
Referinţe web pentru Şcoala clujeană de psihologie clinică şi

psihoterapie din UBB
(1) Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie (didactic)
• http://www.clinicalpsychology.ro
(2) International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and
Applied Mental Health (cercetare)
• http://www.psychotherapy.ro
o (2a) Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies
 http://jcbp.psychotherapy.ro
(3) Clinica Universitară de Psihologie „Babeş-Bolyai – PsyTech”
(servicii inovative)
• http://www.clinicadepsihologie.ro
(4) Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din
România (training profesional)
• http://www. psihoterapiecbt.ro
86

Scoala Clujeana de Psihologie Clinica Si Psihoterapie

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Scoala Clujeana de Psihologie Clinica Si Psihoterapie

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Daniel David

2013 - Moment Aniversar

2013 - Moment Aniversar

Presa Universitară Clujeană

© 2013 Autorul volumului. Toate drepturile rezervate.

Cuvânt înainte ....................................................................................... 7

Casetă Academică ............................................................................... 15

II. De unde am pornit. Scurt istoric al psihologiei clujene ............ 31

III. Ce cale am ales .............................................................................. 37

IV. Unde am ajuns .............................................................................. 39

V. Încotro ne îndreptăm ..................................................................... 79

VI. Lecţii şi concluzii pentru mediul academic .............................. 81

VII. Referinţe bibliografice selective ................................................ 85

Cuvântul înainte este lăsat colegilor noştri din ţară şi străinătate a

Poziţii internaţionale şi naţionale faţă de realizările Şcolii de

Internaţionale (selecţie focalizată pe programe similare, dar

• I want to congratulate you with the ten-year existence of

collaborating with you in the years to come. I hope you

Naţionale (selecţie focalizată pe centrele universitare tradiţio-

Centre universitare tradiţionale în domeniu

strădania lor de a fixa pe harta ştiinţifică şi profesională

Spiritul de adevarată Şcoală în domeniul psihologiei al

Urez profesorilor, cercetătorilor şi clinicienilor din diver-

• Cu ocazia sărbătoririi a 10 ani de existenţă a Şcolii Clujene

• România proiectelor de viitor este o lume perfect inte-

Autorităţi Naţionale în domeniul psihologiei şi al cercetării

Dragi colegi, aveţi motive întemeiate să fiţi mândri de

• Am fost impresionat de Şcoala de psihologie clinică şi

ŞCOALA CLUJEANĂ DE PSIHOLOGIE CLINICĂ

Motto: “...Melius est siti moriri

Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB

4. Cercetare şi Rezultate Ştiinţifice

 Adaptarea la nivel naţional a unor teste psihologice

• Documente de poziţie şi de politici (selecţie) (autor/coau-

6. Pacienţi Trataţi (în mod direct)

8. Structura (Organigrama – 2012;

o Clădirea AVALON are o arhitectură

o Şcoala de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB a

Aniversarea de amploare a unei unităţi academice dintr-o

• 5 ani academici de funcţionare a Departamentului de

 Poziţii profesionale reprezentative: subsem-

(2006-2010). Departamentul de Psihologie Cli-

premii reflectă realizări în cadrul Şcolii: Premiul C.

Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie din UBB

prezentate aici. Evident, în acest sinopsis voi încerca să identific

Psihologia clujeană a fost înfiinţată formal odată cu crearea la

tatea domeniului în ceea ce priveşte infrastructura (ex. dotările cu

Despre Şcoli academice de ştiinţă

Simplu spus, o Şcoală se referă la un grup de profesionişti

Faptul că profesioniştii dintr-o Şcoală lucrează împreună

valorile Şcolii (aici aş menţiona că americanii ştiu bine de ce oferă

academice onorabile şi foarte performante, care să nu fie

Despre Şcoala clujeană de psihologie

Şcoala clujeană de psihologie a fost înfiinţată de Florian

de psihologie experimentală din România, formând astfel o

Aşa cum am mai spus, din motivele enumerate anterior, la

UBB. În consecinţă, în ciuda unor contribuţii individuale exce-

4.1. Despre Şcoala clujeană de psihologie clinică şi psihoterapie

of Science). Institutul a dezvoltat în România primul

Psihologilor din România, ceea ce asigură inserţia directă

Scopul nostru final aici este să transferăm cunoaşterea

pe linia ştiinţelor cognitive clinice, după un proces riguros

Toate aceste realizări au fost posibile, având în minte

anul 2007, odată cu constituirea Departamentului de Psihologie