UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

PROIECT
la disciplina
MARKETINGUL ŞI MANAGEMENTULDESTINAŢIEI TURISTICE

Identificarea celui mai potrivit

suvenir pentru rezervația
„Focul Viu" de la Andreiaşu
de Jos

Realizat : Ceaica Tatiana

Fiastru Axinia
Pristavu-Ioana Bianca
Welter Ramona
Verificat: Ispas Ana

2018
 Cuprins

Introducere ....................................................................................................................................... 2
Capitolul 1. Analiza literaturii de specialitate ..................................................................................... 4
Definirea suvenirului...................................................................................................................... 4
Turismul si suvenirurile .................................................................................................................. 5
Importanta/utilitatea promovarii destinatiei turistice prin intermediul unui suvenir ...................... 5
Capitolul 2. Prezentarea destinaţiei turistice Andreiașu de Jos .......................................................... 5
Atracțiile pentru destinația Andreiașu de Jos ................................................................................. 6
Industria Turismului în Judeţul Vrancea ......................................................................................... 8
Capitolul 3. Metodologia de cercetare ............................................................................................. 11
Definirea populației de cercetat,stabilirea metodei de cercetare și a celei de eșantionare ........... 11
Analiza rezultatelor...................................................................................................................... 12
Identificarea unui element reprezentativ, unic și autentic ............................................................ 13
Descrierea tipului și caracteristicilor suvenirului......................................................................... 15
Capitolul 4. Concluzii și implicații manageriale/de marketing al destinației turistice ......................... 16
Anex nr.1......................................................................................................................................... 20
Anex nr. 2 ........................................................................................................................................ 22
Bibliografie : .................................................................................................................................... 26

Introducere

Potrivit studiului Holiday Inn Souvenir, 70% dintre respondenți consideră că suvenirurile
reprezintă o parte importantă a experienței de vacanță și doar 20% dintre călători se întorc acasă
cu mâinile goale. Tocmai din acest motiv am ales să realizăm un studiu de caz referitor la un
punct turistic de pe teritoriul României cu o deosebită importanță ce nu deține un propriu
suvenir.
Cuvântul "suvenir" este de fapt un cuvânt francez care înseamnă amintire sau
memorie. Suvenirurile sunt, de asemenea, numite rechizite sau mementouri și pot fi orice
element pe care cineva îl păstrează pentru amintirile pe care le aduce înapoi dintro oarecare
destinatie.
Scopul lucrării este de a identifica cel mai potrivit suvenir pentru destinația turistică: „Focul
Viu” de la Andreiașu de Jos. Pentru turiști, suvenirurile acționează ca păzitori ai
memoriei . Acest memento servește ca dovadă a timpului în care au explorat un teritoriu
necunoscut. Chiar și cu fotografii ca dovadă, oamenii încă se agață de suveniruri pentru a le
reaminti locul. Acestea sunt descrise ca o "protecție strategică a memoriei pentru a proteja
amintirea unei experiențe de neuitat". Acestea sunt numai câteva motive pentru care
considerăm că „Focul Viu” de la Andreiașu de Jos merită neapărat să aibă un obiect
reprezentativ de luat acasă.
Obiectivele acestei lucrări includ în primul rând definirea noțiunii de suvenir. Deasemenea vom
evidenția care este corelația dintre turism și suveniruri. Totodată, vom scoate în relief care
reprezintă adevărata importanță a promovării destinației turistice prin intermediul unui suvnir.
Vom sublinia și evidenția principalele atracții turistice reprezentative pentru rezervația
naturală: „Focul Viu” de la Andreiașu de Jos. Cercetarea și studul minuțios al acestei zone ne
va permite să cunoaștem în detaliu industria turismului din respectiva destinaţie și anume:
indicatorii referitori la contribuţia turismului, capacitatea de cazare turistică și evoluţia
numărului de turişti.
Metodologia de cercetare va conține definirea populaţiei de cercetat, stabilirea metodei de
cercetare şi a celei de eşantionare. După această etapă, vom identifica un element reprezentativ,
unic și autentic pentru destinația turistică „Focul Viu”. Vom descrie tipul și caracteristicile
suvenirului care să reprezinte destinația aleasă. Și nu în ultimul rând vom identifica cele mai
importante măsuri ce pot fi luate pentru a stimula activitatea de producere şi comercializare a
suvenirurilor.
În acest studiu de caz vom încerca să contribuim la promovarea acestei zone turistice și vom
încerca să ne implicam cât mai mult din punctul de vedere al marketingului al aestei zone.
Capitolul 1. Analiza literaturii de specialitate
Definirea suvenirului
Natura oamenilor este de a reveni dintr-o călătorie cu un suvenir al experienței. Suvenirurile
sunt amintiri universale ale unor momente sau evenimente speciale. Venind acasă, un suvenir
validează și prelungește călătoria experimentată ( Kristen K. Swanson, 2004 ).

Suvenirul este o componentă importantă a experienței turistice cu care majoritatea turiștiilor

care aduc înapoi mementouri și suveniruri ca dovadă. Oamenilor le place sa li se reamintească
de momentele speciale în viata lor și să dețină dovezi ale acelor momente speciale. In orice
caz, în ciuda cercetărilor anterioare considerabile privind suvenirurile și comportamentul de
cumparare, există puține cercetări care investighează motivațiile pentru achizitionarea de
suveniruri. In plus, s-a incercat să se faca mici investigatii asupra impactului genului asupra
suvenirurilor achiziționate și a motivației pentru cumparare.

Din punct de vedere istoric, dovezi din partea călătorului la locație a fost întotdeauna oferitî ca
dovadă a călătoriei. Marco Polo, secolul al 13-lea, călător din Veneția, revenit de la Orientul
cu mătase și condimente. Graburn ( Ibid., pag 24 ) a declarat că "puțini turiști vin acasă din
vacanță fără să le arate celolalți ceva ca dovadă că au facut cu adevarat o călătorie'. Prezentarea
cadourilor la incheierea unei călătorii este "Justificat moral" de către comunitatea de origine.
Suvenirul este o taxă de intrare sau reintrare cerută de cultura. Dovezi fizice de călătorie, ce
adesea sunt împărtășite cu familia și prietenii, este cu adevarat o retrăire a amintirii ce a fost
experimentată. Achiziționarea unui suvenir de către un turist servește ca un mod tangibil de
capturarea sau suspendarea în timp a unui alt lucru experiența intangibilă. Când oamenii văd
sau ating suvenirul, ele nu le reamintesc că au fost acolo, dar dovedesc că înca sunt acolo.

Istoria despre descoperirea suvenirurilor este luată dintr-un articol numit “Tourists’ and
retailers’ perceptions of souvenirs” scris de către Kristen K. Swanson (21 iunie 2004). In acest
articol ne este prezentată istoria turiștilor și descoperilile lor asupra suvenirurilor, cât și despre
percepția cumpărătorilor asupra acestora. In acest studiu sunt luate în considerare mai multe
criterii ca de exemplu : producția, atribuțiile, vânzarea și metodologiile suvenirurilor. In urma
rezultatelor obținute și discuțiilor efectuate, au reușit să descopere cum vânătorii iși vor putea
mări producția cu ajutorul suvenirurilor, iar turiștii vor aprecia mai mult acest concept de
“suvenir”.
Turismul si suvenirurile

Turismul este o activitate complexă ce are legatură cu diverse sectoare ale societății și ale
economiei. Datorită acestui fapt, planificarea turismului pe termen lung este importantă, în
special pentru menținerea unui nivel corespunzător de satisfacere a nevoilor turiștilor, dar și
pentru evitarea producerii de impacturi nedorite. Turismul este, pentru multe state ale lumii, un
tip nou de activitate.
Producerea suvenirurilor este în general asociate în turism ca o producție comercială deoarece
obiectele achiziționate de către turițti făcute sa le reamintească de experiența petrecută în
destinația respectivă. Din perspectiva turistică, suvenirurile trebuie sa fie articole tangibile care
satisfac intangibilul imagini ale experiențelor amintite de catre turist. Din perspectiva
comercianților cu amanuntul, amestecul de mărfuri dorit trebuie să satisfacă preferințele pieței
țintă, în acelați timp fiind productivi din punct de vedere financiar pentru comerciantul cu
amănuntul. Produsele de suvenir pot fi clasificate în cinci categorii largi: suveniruri de imagini
pictorial (cărți poștale sau broșuri), bucăți de cartier suveniruri (obiecte găsite în natură),
simbolice suveniruri de suflet (elemente care evocă un mesaj despre locul de unde au venit),
marcatori (elementele înscrise cu locația din care au venit) și produsul local suveniruri (obiecte
indigene din zona).

Importanța suvenirurilor pentru economii, culturi și vizitatori se reflectă în diferite cercetări.

Suvenirurile sunt parte integrantă a structurii economice a multor destinații (Dragoste și
Sheldon, 1998). Suvenirurile sunt importante din punct de vedere economic pentru multe
întreprinderi de vanzare cu amanuntul situate în apropiere sau la destinațiile turistice (Swanson,
2004). Cu toate acestea, un suvenir trebuie să fie "tipic" al site-ului vizitat (Black, 1964, citată
în Hume, 2009). Suvenirurile pot servi și ca simboluri tangibile pentru a semnifica sau
comemorează experiențele de călătorie (Love and Sheldon, 1998).

Suvenirurile sunt mijloace excepționale de promovare turistică a unei destinații în întreaga

lume (Ispas, 2014).

Importanța/utilitatea promovării destinației turistice prin intermediul unui suvenir

Una din strategiile folosite pentru promovarea destinațiilor turistice este prin intermediul
suvenirurilor. Suvenirul poate reprezenta destinația insăși sau momente ce se petrec la locație.
Turiștii preferă cumpărarea suvenirurilor drept amintire dintr-o destinație nouă, reamintidu-le
de momentele petrecute în diferitele zone.
Când produsul suvenir a fost selectat, turistul trebuie sa ia în considerare atributele relative a
produsului (Anderson și Littrell, 1996). Goeldner și colab (2000) a sugerat că relația producției
către zona locală și autenticitatea sunt fost cele mai importante atribute ale produselor. Călătorii
internaționali doresc suveniruri ușor portabile, relativ ieftine, ușor de înțeles, curate și
utilizabile la întoarcerea acasă (Pysarchik, 1989). In plus, aerul călătoriilor consideră restricții
de dimensiune, fragilitate și manevrabilitate ca atribute de produs importante. Littrell și colab.
(1994) a raportat că criteriile atributelor de produs ale turiștilor includ design, superior,
manoperă de calitate și culori atractive. Unii turiști au fost probabil atrași de suveniruri pe baza
naturii, a țării și a temelor tradiționale.
Alți turisti au selectat achizițiile în funcție de cerințele de curațenie și ingrijire, simbolismul
locului vizitat, site-ul de vacanță, estetic și calitățile calitative ale artiștilor din zonă care și-au
semnat lucrările și / sau artizaniile care au fost observate creând lucrările lor. Turner și
Reisinger (2001) au descoperit trei atribute ale produselor care au fost importante pentru turițti:
valoare (gama, calitate), caracteristici de afișare a produsului (culoare, afișare, ambalare,
dimensiune) și unicitatea (memoria călătoriei). Ei au concluzionat că în mare parte decizia de
alegere este determinată de importanța atributelor produsului. Pentru turiști, satisfacția pentru
cumpărături va fi rezultatul direct al obținerii atributelor de produs pe care le consideră
importante.

Capitolul 2. Prezentarea destinaţiei turistice Andreiașu de Jos

Atracțiile pentru destinația Andreiașu de Jos

Pincipala destinație turistică este Focul Viu din Andreiaşu de Jos aceasta este o rezervaţie
geologică caracterizată prin emisii de gaz natural care tâşnesc din crevasele formate în scoarţa
pământului şi care se aprind instantaneu, arzând cu flăcări de 30 - 50 cm înaltime. „Focul Viu”
a fost un vulcan al Vrancei care se consideră ca fiind un punct turistic care atrage mulţi turişti.
 Imaginea 1. Poza de la rezervația geologică prin emisii de gaz

Noaptea „Focul Viu” se poate asemui cu un sfeşnic ce veghează asupra vrâncenilor, deoarece
emană gaze ce în permanenţă menţin focul aprins. Acest fenomen de aprindere spontană este
întâlnit în mai multe zone ale României, dar şi în alte ţări precum Italia (Sicilia) sau Azerbaijan
(Yanar Dag, Dashgil). În România acest fenomen se întamplă în exteriorul arcului carpanic şi
Bazinul Transilvaniei. Aceste emanaţii au fost semnalate şi în spaţiul carpatic din Munţii
Vrancei, fiind în apropiere de Lepsa, pe pârâul Stramba.

În apropierea "Focului Viu" de la Andreiaşu de Jos se afla trei lacuri - Mocearu, Meledic şi
Limpede. De asemenea, pot fi vizitate vulcanii noroioşi şi peşterile din zonă.

Ofertele de cazare sunt pentru toate buzunarele. Fie în cort pe malul Milcovului sau în gazdă
la vreun localnic, fie la una dintre pensiunile situate în apropierea satului, în Mera sau Odobeşti.
Pe lângă drumeţiile în rezervaţia geologică sau pe valea Milcovului, turiştii pot organiza
competiţii de off-road, de vânătoare, vizitele la crame în care pot degusta cele mai bune soiuri
de vinuri, însoţite de bucate specifice locului.

Flăcările sunt colorate şi prezintă nuanţe de galben, roşu şi chiar albastru. Inălţimea lor variază
de la câţiva centimetri până la aproape jumătate de metru, iar numărul, intensitatea, durata şi
înalţimea focurilor sunt foarte variate. În timpul cutremurelor de pământ ajung până la
înălţimea de 2 metri.

Această arie naturală care se întinde pe o suprafață de 12 hectare se află în partea centrală în
județul Vrancea și cea nordică a satului Arșița, în Subcarpații de Curbură, la o altitudine de 500
m, în dreapta drumului comunal ce leagă localitatea Andreiașu de Jos de Andreiașu de Sus.
Andreiașu de Sus este un sat în comuna Andreiașu de Jos din județul Vrancea, Muntenia. Se
află în partea centrală a județului, în Subcarpații de Curbură.

Incă din anul 1995 întreg teritoriul situat în aceste locuri a fost numit Rezervaţie Naturală, fiind
o zonă ocrotită prin lege. Am putea spune că binele este destul de mare dacă ne vom gândi la
protecţia pădurilor de conifere din aceste regiuni, astfel putându-se proteja pământurile şi
locuinţele situate pe dealurile înalte în faţa alunecărilor de teren. De asemenea, întreaga regiune
este protejată de un zid de piatră, în aşa fel încat turiştii să nu se aventureze prea mult, punându-
şi sănătatea în pericol. În fiecare an, localnicii din Andreiaşu de Jos cheamă turiştii la distracţie,
cântând şi dansând la Sărbatoarea Focului Viu.

Industria Turismului în Judeţul Vrancea

România este încadrată în categoria statelor mai puţin dezvoltate, având PIB-ul pe cap de
locuitor cu puţin sub 50% din media UE-27. România este unul dintre statele membre cu cel
mai mic PIB pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Judeţul Vrancea contribuie cu 9,66%
la PIB-ul regional (Regiunea de Dezvoltare Sud-Est) şi 1,03% la cel naţional, valoarea PIB-
ului în termeni absoluţi fiind situată la 5.738,2 mil lei în anul 2011 (conform INS). Astfel, din
punctul de vedere al contribuţiei la PIB-ul naţional, judeţul se situează pe locul 34 în topul
judeţelor. În ceea ce privește PIB-ul pe locuitor, judeţul se situează pe locul 32 în ţară,
înregistrând o valoare de 3.915 euro la nivelul anului 2013. Evoluţia economiei reale în anul
2009 a fost puternic afectată de criza economică şi financiară, majoritatea judeţelor din regiune
cunoscând un regres în această privinţă, dar în anul 2010 s-a înregistrat o uşoară creştere a PIB-
ului (de la 1,07% contribuţia jud. Vrancea în 2009, la 1,10% în anul 2010).
Conform previziunilor Comisiei Naţionale de Prognoză, se va observa o creştere a PIB-ului
judeţului şi regiunii, în acelaşi ritm cu creşterea aşteptată la nivel național, conform tabelului.

Astfel, creşterea negativă din anul 2009 (-3,03%) şi 2010 (-6,8%) va fi urmată de un trend
progresiv pozitiv în 2014 (+4,62%), în 2015 (+4.72%) şi în 2017 (+5.09%). Estimările
Comisiei Naţionale de Prognoză au fost efectuate pe baza datelor statistice la nivel naţional
(din anul 2012). Evoluția PIB pe cap de locuitor, prognoză până în 2017 comparatic cu nivelul
regional și național.

Specificul Regiunii Sud-Est îl reprezintă disparităţile dintre nodurile de concentrare ale

activităţilor industriale şi terţiare, centrele industriale, respectiv cele cu specific turistic (litoral
şi Agricultura, sector economic de bază al judeţului, a cunoscut schimbarea prin reforma
proprietăţii, care a dus la distrugerea vechilor structuri atât în sectorul culturii plantelor, cât şi
în zootehnie, silvicultură. Ţăranii au devenit proprietari de terenuri, fără a dispune de mijloace
financiare necesare cultivării acestora. Factorii negativi pentru piaţa produselor agricole au fost
creşterea preţurilor carburanţilor, a seminţelor, utilajelor şi altor produse industriale necesare
producţiei agricole, insustenibile de micul proprietar de pământ, dar şi inexistența unei cereri
constante de produse agricole de către industria prelucrătoare. În judeţul Vrancea numărul de
întreprinderi din sectorul agricultură, silvicultură şi pescuit este mic, respectiv 341 IMM –uri
la nivelul anului 2012.elta) şi zonele cu suprafeţe de culturi agricole şi viticole (Buzău,
Vrancea).

Capacitatea de cazare turistică existentă în judeţul Vrancea era în anul 2013 de 425 de locuri
în hoteluri, 315 în pensiuni agroturistice şi 200 în tabere de elevi şi preşcolari. Cea mai mare
scădere faţă de anul 2008 o înregistrează locurile în taberele de elevi și preșcolari (de 68%),
dar şi cele în hoteluri (de 46%). Capacitatea de cazare turistică din județ reprezenta 2% din
întreaga regiune în anul 2013, fapt care se explică şi datorită turismului foarte dezvoltat în
celelalte judeţe din regiune.
Durata medie a şederii turiştilor în judeţul Vrancea a fost în perioada 2007 – 2013

Între 1,76-1,41 nopţi per turist. Cadrul natural variat al judeţului, cu un peisaj atractiv, oferă
condiţii favorabile turismului și existenţa obiectivelor turistice diversificate

Pozitia judeţului este favorabilă pentru atragerea de noi turişti.Vrancea se afla de-a lungul celor
mai importante destinaţii care fac legătura între sudul ţării, respectiv capitală şi
nordul Moldovei. Unele dintre ele se racordează la magistralele rutiere sau feroviare europene,
care leaga sud-estul Europei sau Orientul, de nord -vestul Europei.

Capitolul 3. Metodologia de cercetare

Definirea populației de cercetat,stabilirea metodei de cercetare și a celei de eșantionare

În scopul identificării celui mai potrivit suvenir din Andreiașu de Jos, am decis că este
oportună, în primul rând, derularea unei cercetari în rândul turiștilor români și străini, care au
vizitat Andreiașu de Jos măcar o dată și, în al doilea rând, un interviu (focus-group) în rândul
localnicilor.

Ca metodă, în primul rând, s-a folosit cercetarea cantitativă, prin crearea și aplicarea unui
chestionar, format din 10 întrebări legate despre tema de cercetat și, în al doilea rând, s-a folosit
cercetarea calitativă bazată pe un interviu cu teme de discuții: focus-group. Mărimea
eșantionului este de 100 de respondenți pentru identificarea percepției turiștilor români asupra
identificării tipului de cel mai vândut și apreciat suvenir de către turiști și a popularității
localității.

Andreiașu de Jos, nefiind promovat și având foarte puțini turiști, nu are niciun suvenir pentru
elementul său reprezentativ (Focul Viu). De aceea, am decis, în primul rând, să aflăm cât de
mulți știu despre locația respectivă, cât de mulți au fost acolo, câți s-ar mai întoarce și ar mai
vizita Andreiașu de Jos încă o dată.

Pentru a identifica problemele, oportunitățile și resursele care trebuie luate în considerare în

procesul de creare a unui suvenir care să promoveze Andreiașu de Jos în rândul turiștilor
români și străini, s-a considerat oportun să se efectueze o cercetare de marketing calitativ, cum
ar fi un focus-group, cu localnicii comunei Andreiașu de Jos.

Analiza rezultatelor

După cum se vede și din grafice (Anex nr.2), majoritatea participanților sunt tineri între 18 și
25 de ani, 74 dintre care sunt femei și 26 bărbați. 77% au răspuns pozitiv la întrebarea dacă le
place să călătorească și 23% au avut un răspuns negativ. Din 100 de persoane doar 42 au vizitat
Focul Viu și doar 64 au auzit despre acest fenomen. Drept uramare, Andreiașu de Jos este o
localitate nepromovată și are foarte puțini vizitatori.

Vorbind despre rezultatele eșantionului, putem spune că 36 de persoane din cele 42 care au
vizitat Focul Viu, au rămas profund împresionați de această locație, insă au constatat faptul că
în afară de magneți nu au găsit niciun suvenir care ar reprezenta simbolul acestu fenomen
misterios. Drept urmare, această locație are nevoie de mai multă activitate de producere şi
comercializare a suvenirurilor.

Din discuția cu localnicii am aflat că pentru elementul reprezentativ al Andreiașului de Jos nu

exista niciun suvenir și plus la toate nu se mai face absolut nimic pentru promovarea localității.
Câțiva ani în urmă, în zonă a fost amenajată şi o scenă, unde se reuneau formaţii folclorice din
comunele şi judeţele vecine şi invitaţi de prestigiu cu prilejul Festivalului „Focul viu”. Acum,
din cauza crizei financiare, din păcate, nu se mai ține nici acest festival. Cu toate acestea, am
ajuns la concluzia că o parte din localnici ar fi de accord să participle la promovarea locației și
la crearea unui suvenir.

Rezultatele interviului, au evidențiat necesitatea creării unui suvenir reprezentativ pentru

Andreiașu de Jos. Astfel, respondenții au considerat că Focul Viu este cea mai cunoscută
atracție turistică din localitate.

Deși respondenții au declarat că există în prezent unele probleme de ordine economică și

administrativă care ar putea împiedica procesul de identificare și de creare a unui suvenir pentru
zona respectivă, ei au oferit și o serie de soluții pentru a-și crea sprijinul. Printre soluțiile
identificate de respondenți pentru conceperea suvenirurilor se numără: utilizarea materiilor
prime locale, implicarea meșterilor populari în producerea lor și deschiderea de magazine
specializate în vânzarea de suveniruri locale.

Ca urmare a acestei cercetări, s-a constatat că succesul promovării satului Andreiașu de Jos
printr-un suvenir depinde de mai mulți factori, dintre care cel mai important, din punctul de
vedere al respondenților, este autenticitatea, datorită interdependenței care trebuie să existe
între suvenir și imaginea orașului.

În ceea ce privește implicarea guvernelor locale în stimularea producției unor astfel de

suveniruri autentice, măsurile care pot fi adoptate sunt reduse, deoarece, la nivel național, este
necesar ca implementarea politicilor și strategiilor guvernamentale de interes să definească în
mod clar rolul obiecte de artizanat și suveniruri în promovarea destinațiilor sau regiunilor
turistice.

Deși, rezultatele obținute în cadrul acestei cercetări sunt valoroase, ele nu pot fi extrapolate la
populația în care am făcut această cercetare. Studiile de cercetare viitoare se pot concentra pe
investigarea opiniilor turiștilor despre suvenirurile locale sau pe crearea mai multor
interviurilor pentru a finaliza rezultatele. Cu toate acestea, rezultatele acestea pot fi folosite ca
ipoteze pentru viitoare cercetări cantitative, pentru a verifica dacă ipotezele pe care le-am
început sunt în concordanță cu preferințele turiștilor pentru suveniruri.

Identificarea unui element reprezentativ, unic și autentic

Elementul reprezentativ, unic și autentic pentru Andreiașu de Jos este Focul Viu. Focul Viu
de la Andreiașu de Jos a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate) și
reprezintă o zonă de interes geologic și peisagistic aflată în versantul drept al Milcovului.
Aria naturală este o suprafață deluroasă care constituită din roci sedimentare (marne și gresii)
și supusă unor alunecări de teren datorate defrișărilor excesive, în a cărei perimetru sunt
semnalate emanații de gaze naturale (hidrocarburi) care se aprind spontan și ard singure.

Focul Viu are şi o puternică simbolistică religioasă, fiind cunoscut ca un protector al

animalelor, însă are şi o semnificaţie negativă, în sensul că flăcările mari anunţă un cutremur.
Este considerat a fi cel mai extins câmp de „focuri vii" din ţară, atât ca întindere, cât şi ca debit
de metan, respectiv 50 de tone pe an. Numai prin 6 dintre orificiile analizate s-a stabilit că sunt
emanate anual aproximativ 24 de tone de gaz metan.

Pe lângă metan, din sol mai ies şi alte gaze precum dioxidul de carbon, azotul şi heliul.
Nu se cunoaşte o dată de atestare a acestui fenomen. Se spune doar că este foarte vechi încât ar
fi rezultatul unei erupţii vulcanice. Mărturie stau descoperirile arheologice, cercetările făcute
la suprafaţă care au dat la iveală unelte de muncă sau de luptă ce au ca materie primă rocile
vulcanice. Spectacolul focurilor vii este magnific, mai ales în timpul nopţii. Localnicii spun că
Flăcările ce ies în mod misterios din pământ pot fi interpretate şi ca un semn de avertizare în
caz de seism. Ei sunt primii care află când se va cutremura pământul. Flacăra are până la 45-
50 cm înălţime, este slab colorată ziua, mai evidentă în amurg, accentuându-i-se intensitatea la
coborârea nopţii.

Din 1973, zona ce se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 400 de metri pătraţi în judeţul
Vrancea a fost declarată rezervaţie geologică. Turiştii prin aceste locuri rămân plăcut
impresionaţi de frumuseţea luminii degajate de flacăra dansând, la poalele brazilor. Noaptea,
lumina ei se reflectă în pădurea de brad din vecinătate, creând o atmosferă feerică. Situat la 430
de metri altitudine, pe versantul drept al Văii Milcovului în Subcarpaţii Vrancei, Focul viu de
la Andreiaşu este o curiozitate şi pentru străini.

În perimetrul Focurilor Vii pot fi întâlnite uneori şi mici băltoace, care bolborosesc şi din care
iese gaz metan, dar care nu arde spontan. Locurile de ieşire a hidrocarburilor nu sunt fixe, ci se
schimbă pe măsură ce se obturează unele orificii sau se deschid altele. Dacă se încearcă
stingerea flăcărilor, ele se reaprind în acelaşi loc sau alături. De altfel, de la locuitorii din zonă,
cunoscuţi pentru ospitalitatea de care dau dovadă, pot fi aflate diverse legende, poveşti sau
tradiţii legate de Focul Viu. De pildă, locul are o puternică simbolistică religioasă, fiind
considerat a fi un protector al animalelor, însă are şi semnificaţie negativă. Mai exact, este
vorba despre flăcările care, atunci când depăşesc înălţimea de doi metri, prevestesc un
cutremur.
Descrierea tipului și caracteristicilor suvenirului

Crearea unui suvenir reprezentativ și autentic pentru promovarea unei destinații turistice este,
fără îndoială, o sarcină dificilă și complexă, încercând să sporească vizibilitatea unei destinații
turistice, evidențiind aspecte care conferă autenticitate și unicitate pe piața turistică națională
și internațională.

După cum am menționat mai devreme, Andreiașu de Jos este o localitate mică și nepromovată.
La rândul nostru, am încercat să facem un suvenir pentru elementul său reprezentativ, adică
Focul Viu. Acest model a fost făcut din plastic cu ajutorul programului de photoshop și
imprimantei 3D. Însă, pentru un model mai ieftin și mai realizabil, am decis ca suvenirul să fie
făcut dintr-un material confecționat de pe teritoriul rezervației, acesta fiind, lemn.

Imaginea 2. Prototipul suvenirului "Focul Viu”

Capitolul 4. Concluzii și implicații manageriale/de marketing al destinației turistice

Destinaţia reprezintă, locul sau spaţiul geografic unde un vizitator sau un turist se
opreşte fie pentru o noapte de cazare, fie pentru o perioadă de timp, sau punctul terminal
al vacanţelor turiştilor, indiferent dacă ei călătoresc în scop turistic sau de afaceri. Destinaţia
constitute legătura catalizatoare ce uneşte, menţine şi propulsează toate sectoarele industriei
turistice, respect iv transportul, cazarea, alimentaţ ia şi agrementul, fiind un element
complex și specific turismului. Pentru a putea fi considerată destinaţie, un loc trebuie să
dispună de un potenţial turistic corespunzător şi să îndeplinească în acelaşi t imp şi alte
cerinţe legate de infrastructură, de bunurile şi serviciile complementare, ce-i pot mări
aractivitatea, diferenţiind destinaţiile şi det eminând p ieţ ele ţ int ă spr e car e t rebuie
or ient at ă at enţ ia fir me lor de t ur ism. Multitudinea şi varietatea destinaţiilor lumii au
contribuit la succesul sectorului turistic, începând cu 1945. "Industria turistică" este
caracterizată nu numai de schimbare, ci mai ales de creşterea înregistrată. Inevitabil, aceasta
a creat o anumită presiune asupra destinaţiilor turistice, deoarece cererea este excedentară. În
strânsă legatură cu cele două caracteristici este natura schimbatoare a turiştilor actuali, care şi-
au sporit exigenţele în ceea ce priveşte serviicile destinaţiilor. "Noul turist" nu mai este satisfăcut
de experienţe pasive, ci apreciază tot mai mult cultura, istoria şi mediul în care trăiesc locuitorii
zonelor.
Rezervația „Focul Viu" îndeplinește totalmente aceste cerințe și am decis să îi oferim noului
turist ocazia de a procura un suvenir din această locație și să reprezinte perfect bogăția ei. În urma
chestionarelor și al studiului am ajuns la concluzia că reprezentativ acestei locații îi este un suvenir
ce ar putea reprezenta un foc, dat fiind faptul că acesta este pincipalul motiv pentru care este
cunoscută rezervația. Am decis că acest suvenir ce va avea forma unei flăcări să fie confecționat
din lemn, deoarece locația respectivă este bogată în această resursă. Lemnul fiind un material
reprezentativ locației va scuti rezervația de mari cheltuieli. Un alt avantaj de a folosi lemnul ca
material de bază pentru acest suvenir este că prelucrarea acestuia este mai simplificată și nu
necesită numeroase aparataje sofisticate și costisitoare.

În cele din urmă vom prezenta motive pentru care ar trebui o persoană să viziteze rezervația
„Focul Viu". Pentru segmentul străinilor, turişti între 30 şi 50 de de ani. Aceștea sunt pasionaţi
de natură dar şi de cultură, de noi provocări, de cunoaşterea de noi tradiţii.
Acest segment este un mare potenţial de atragere a altor străini prin transmiterea de mesaje pozitive
în ţara de origine cu privire la turismul din : „Focul Viu" de la Andreiaşu de Jos. Multe puncte
tari ale turismului din aceasta rezervaţie sunt atractive pentru străini: aer curat, mâncare
sănătoasă şi naturală, vizitarea atracţiilor istorice, etnografice şi culturale autentice, vizionarea
unor peisaje naturale inedite şi spectaculoase, practicarea drumeţiilor prin zone încă nealterate
de intervenţia omului şi întreţinerea sănătăţii. Străinii pun mare preţ pe păstrarea neschimbată
a tradiţiilor ancestrale şi pe posibilitatea de a le urmări. Din păcate rezultatele ne arată că acest
segment este totalmente dezinformat de rezervaţia „Focul Viu" de la Andreiaşu de Jos, însă
sunt extrem de entuziasmaţi de a face cunoştinţă cu respectiva locație.

Motive pentru tinerii români în jurul vârstei de 18-30 de ani, cu viaţă activă şi stil de viaţă agitat,
foarte ocupaţi, pasionati de ieşiri în natură pentru relaxare. Aceştea sunt preocupaţi de o „viaţă
sănătoasă" de evadări şi de revigorare. Cerințe ce le poate satisface în deplinătate rezervația.

În continuare vom prezenta câteva implicații de marketing ce ar avea puterea de a infuența pozitiv
turismul rezervaţiei „Focul Viu". Prin urmare, propunem să se colaboreze cu primaria comunei și
cu Consiliul Județean Vrancea și să se includă vizitarea acestei rezervați în diferite programe sau
circuite precum și cooperarea cu diferite agenții de turism. Un exempu ar fi o cooperare cu
Ministerul Educației prin care să se includă vizitarea acestei rezervații în programul școlilor din
„Săptămâna altfel". Aceasta fiind o posibilitatea de a-i „educa" pe copii prin vizitarea acestei
rezervaţii „bogate" din punct de vedere istorico-cultural deasemenea din punctul de vedere a faunei
și florei.

Un alt exemplu ar putea fi sprijinul operatorilor de tabere ce poate fi de folos prin lansarea unor
escapade de tip „copii părinţi" / „copii şi bunici", în care copii sunt cazaţi în tabere ce desfăşoară
activități specifice iar părinţii/bunicii se cazează în apropierea taberei şi pot vedea copiii oricând,
respectiv pot organiza și desfăşura activităţi impreună. Pentru acest program ne-am gândit să oferim
copiilor lecții de meșteșugărit, și anume modul prin care se concepe cap-coadă un suvenir. Aici
vorbim despre modul în care se sculptează, se dă forma corespunzătoare lemnului, cât și pictarea.
Pentru atragerea tinerilor recomandăm diversificarea posibilităţilor de distractie precum ar fi
amenajarea de campinguri.

Alte aspecte de îmbunătățit și metode de promovare:

-Posturi de televiziune regionale;
-Presa regionala, naţională;
-Posturi de televiziune locale, naționale;
-Posturi de radio naţionale, regionale;
-Agenţii de turism;
-Broşuri / Cataloage / Fluturaşi;
-Târguri;
-Site web propriu
Recomandăm participarea operatorilor de turism a autorităţilor la evenimentele care pot atrage turişti
străini (prezenţa de materiale de promovare clasice dar şi cu spectacole de dans popular sau degustare
de mâncăruri tradiţionale) caci turismul atrage şi invită numeroşi vizitatori din intreaga lume să vină
şi să viziteze o ţară precum și ajută la progresul economic al unei ţări. Turismul este o metodă
minunată de schimb cultural. Prin urmare, fiecare ar trebui să incurajeze turismul cât mai mult posibil,
deoarece aesta ne permite să explorăm și să descoperim cât de frumoasă este această lume. Tocmai
din acest motiv am decis să contribuim și noi la promovarea rezervaţiei „Focul Viu" de la Andreiaşu
de Jos. Iniţial am creat o pagina de facebook si instragram pe care am incercat cât de mult posibil să
o facem recunoscută. Deasemenea am conceput o mostră a unui eventual suvenir al acestei locații
caci suvenirurile sunt arte universale ale turismului. Ele funcţionează ca mementouri simbolice.

Turismul este actul de călătorie principal pentru relaxare şi scopuri. Organizaţia Mondială a
turismului defineşte turiştii drept persoane care " călătoresc și locuiesc în afara mediului lor obișnuit
timp decel mult un an consecutiv pentru activități de agrement, de afaceri, recreere și alte scopuri care
nu au legătură cu exercitarea unei activități remunerate din interiorul locului vizitat".Turismul nu
este doar o activitate de agrement, distracţic, dimpotrivă, este şi industria care desenează,
găzduieşte, distrează turiştii și contribuie la generarea de venituri pentru tară. Importanţa turismului
este văzută prin Progresul Economic, Sursa veniturilor, Progresul societății și Patrimoniul cultural.
De aceea este extrem de important să promovăm frumoasele locuri din Romania, atât cele mai
cunoscte cât și cele mai misterioase și puțin dezvoltate. Acum este momentul ca lumea să
descopere orice detaliu despre rezervaţia „Focul Viu" căci turismul acestui loc explică frumusetea,
arta, istoria şi cuItura ţării noastre.
Anex nr.1
Chestionar privind informarea populației despre Focul Viu din Andreiașu de Jos

1. Vârsta DVS. este?

a) 18-25 _______
b) 26-35 _______
c) 36-50 _______
d) 51-65 _______
e) Peste 65 _____

2. Sexul DVS este?

a) F
b) M

3. Vă place să călătoriți?
a) Da
b) Nu

4. Cât ați fi dispus/-ă să plătiți pentru un suvenir?

a) Nu dau nimic, consider că nu e necesar
b) Nu mai mult de 20 lei
c) Mai mult de 20 de lei

5. Ce tip de suvenir ați cumpăra?

a) magnet
b) tablou
c) breloc
d) ceva deosebit

6. Ați auzit despre fenomenul Focul Viu de la Andreiașu de Jos?

a) Da
b) Nu

a) Ați vizitat Focul Viu de la Andreaiașu de Jos?

b) Da -> mergi mai departe
c) Nu -> te oprești aici

7. Ați recomanda prietenilor locația?

a) Da
b) Nu

8. Dacă ați avea posibilitate, ați mai vizita încă o dată această locație?
a) Desigur, mi-a plăcut foarte mult
b) Probabil, dacă voi fi în apropiere
c) Nu, nu ai ce vedea aici

9. Vizitând Focul Viu, ați cumpărat și un suvenir ca amintire?

 a) Desigur
b) Nu am nevoie
c) Nu am găsit nimic în afară de magneți

10. De câte ori ați vizitat Focul Viu?

a) 1
b) De 2 și mai multe ori
Anex nr. 2

Peste 65
5% Varsta DVS. este?

51-65
12%
36-50 18-25
13% 47%

26-35
23%

Sexul DVS. este ?

M
33%

F
67%

Va place sa calatoriti ?

Nu
23%

Da
77%
 Ați auzit despre fenomenul
Focul Viu de la Andreiașu
de Jos?

Nu Nu, 36

Da Da, 64

0 20 40 60 80

Ați auzit despre fenomenul

Focul Viu de la Andreiașu de
Jos?
Nu

Da

0 20 40 60 80

Dacă ați vizitat Focul Viu, ați

recomanda prietenilor
locația?
Nu
14%

Da
86%
 Dacă ați avea posibilitate, ați mai
vizita încă o dată această locație?
Probabil, dacă
voi fi în
apropiere
16%

Nu, nu ai ce Desigur, mi-a

vedea aici plăcut foarte
28% mult
56%

Vizitând Focul Viu, ați cumpărat și un

suvenir ca amintire?

Nu am nevoie
16%
Nu am găsit
nimic în afară Desigur
de magneți 56%
28%

Considerați că această locație are

nevoie de mai multă activitate de
producere şi comercializare a
suvenirurilor?
Nu stiu
16%

Nu Da
28% 56%
De câte ori ați vizitat Focul Viu?

De 2 si mai
multe ori
33%

1
67%
Bibliografie :
1. Anderson, L., Littrell, M.A., 1996. Group profiles of women as tourists and purchases of souvenirs,
Family and Consumer Sciences Research Journal, 25 (11), 28–57.
2. Black, R., 1964. Old and New Aboriginal Art. Angus and Robertson: Australia, cited in: Hume,
D.L. 2009. The Development of Tourist Art and Souvenirs — the Arc of the Boomerang: from
Hunting, Fighting and Ceremony to Tourist Souvenir, International Journal of Tourism Research, 11,
55-70.
3. Goeldner, R., Ritchie, J., McIntosh, R., 2000. Tourism: Principles, Practices, Philosophies. New
York, John Wiley & Sons.
4. Graburn, N. (1989) ‘Tourism: The sacred journey’, in Smith, V. (ed.) ‘Hosts and Guests: The
Anthropology of Tourism’, University of Pennsylvania Press, Philadelphia, pp. 21–36, at p. 28.
5. Love, L.L., Sheldon, P.S., 1998. Souvenirs: Messengers of Meaning, Advances in Consumer
Research, 25, 170-175.
6. Malhotra, N.K., 2004. Marketing research. An applied orientation. Fourth Edn. USA, Pearson
Education International.
7. Pysarchik, D., 1989. Tourism retailing. In S. Witt & L. Moutinho (eds), 1994. Tourism Marketing
and Management Handbook, New York, Prentice-Hall, 553–556.
8. Reisinger, Y., Turner, L.W., 2002. The Determination of Shopping Satisfaction of Japanese
Tourists Visiting Hawaii and the Gold Coast Compared, Journal of Travel Research, 41(2), 167-175.
9. Shen, M.J., 2011. The effects of globalized authenticity on souvenir, International Journal of
Innovative Management, Information & Production, 2(1), 68-76.
10. Shenhav-Keller, S., 1993. The Israeli Souvenir: Its Text and Context, Annals of Tourism
Research, 20, 182-196.
11. Smith, S.L.J., Reid, L.J.N., 1994. Souvenirs of Tourism Scholarship, Research Notes and Reports.
12. Swanson, K.K., 2004. Tourists’ and retailers’ perceptions of souvenirs, Journal of Vacation
Marketing, 10(4), 363–377.
13. Swanson, K.K., Horridge, P.E., 2004. A Structural Model for Souvenir Consumption, Travel
Activities, and Tourist Demographics, Journal of Travel Research, 42(4), 372-380.
14. Turner, L., Reisinger, Y., 2001. Shopping satisfaction for domestic tourists, Journal of Retailing
and Consumer Services, 8(1), 15–27.
15. Wilkins, H., 2011. Souvenirs: What and Why We Buy, Journal of Travel Research, 50(3), 239–
247.
16. Wong, I.A., Wan, Y.K.P., 2013. A Systematic Approach to Scale Development in Tourist
Shopping Satisfaction: Linking Destination Attributes and Shopping Experience, Journal of Travel
Research, 52(1), 29– 41.
Surse online:

1. http://www.creeaza.com/afaceri/turism/Program-de-valorificare-a-pote967.php
2. https://locuridinromania.ro/judetul-vrancea/comuna-andreiasu-de-jos/rezervatia-naturala-
focul-viu.html

3. http://www.cesavezi.ro/obiective-turistice/7-rezervatii-naturale/10-rezervatia-naturala-focul-
viu

4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Focul_Viu_de_la_Andreia%C8%99u_de_Jos

5. http://www.creeaza.com/afaceri/turism/Program-de-valorificare-a-pote967.php

6. http://www.cjvrancea.ro/files/file/Strategia%20de%20dezvoltare%20a%20jud/Strategia%20
de%20dezvoltare%20integrata%20a%20judetului%20Vrancea%20%202014-2020.pdf