DR. BORDEI PETRU DR.

ULMEANU DAN

ANATOMIA
DESGRIPTIVA A
MEMBRULUI
INFERIOR

,lHl,?::lfi,"
Dr. $apte Elena
Dr. Iliescu Dan
Dr. Cambrea Marius

EX PONTO
Constanla 1996
Tehnoredactare: Cambrea Marius
Stanca Rizvan
Dactilografiere: Maulti Leila

ISBN: 973-97466-5-9
O EX PONTO
 CUPRINS
SCHELETUL MEMBRULUT INFERIOR
Centura membrului inferior 5
Coxalul 5
Pelvisulosos.. 12
Oasele coapsei 17
Femurul 17
Patela . 24
Oaselegambei.... 25
Tibia. 26
Fibula (peroneul) 30
Oaselepiciorului... 5Z
Tarsul . 32
Metatarsul 41
Oasele degetelor (falangele) 42
S c h eletul p ic ior ului tn totolitate 42
MU$CHII MEMBRULUI INFERIOR . . . . 44
Mugchii bazinului 44
Mugchii anteriori ai bazinului 44
Muqchii posteriori ai bazinului 48
Muschii coapsei 59
Mugchii regiunii anterioare 59
Muqchii regiunii mediale 67
Mugchii regiunii posterioare 73
MuSchiigambei... 77
Mugchii regiunii anterioare (grupul extensorilor) 77
Mugchii regiunii laterale 8l
Mugchii regiunii posterioare 85
Muschii piciorului . . 93
Regiunea dorsal6 93
Regiunea plantard 95
Grupul muscular plantar medial 95
Grupul muscular lateral . 99
Grupul plantar mijlociu l0r
ANEXELE MU$CHILOR MEMBRULUI INFERIOR. . 106
Fasciile gi aponevrozele membrului inferior 106
Tecile musculare gi septurile intermusculare . . tt2
Fasciile gi aponevrozele piciorului 122
ARTICULATTTLEMEMBRULUIINFERIOR.... t28
Articulaliile centurii membrului inferior 128
Simfiza pubian[ 128
Articulalia sacro-iliacS 130
Articulaliile membrului inferior liber . . 136
Articulalia qoldului sau articula{ia coxo-femural[ . . . . 136
Articulafia genunchiului 145
 Articulaliile tibio-fi bulare 163
Articulalia talo-cruralf, 166
Articulaliile piciorului 172
VASCULARIZATIAMEMBRULUI INFERIOR . . . . 190
Arterelemembruluiinferior ...... ...:.. 190
Ramurile parietale extrapelvine ale arterei iliace interne 190
Arteraobturatorie .....: 190
Artera glutealI superioard 192
Artera glutealE inferioari 193
Aftera pudendald internd 194
Ramurile parietale intrapelvine ale arterei iliace interne 194
Artera ilio-lombard . 194
Aderele sacrale laterale 195
Arterafemurald... 196
Arterapoplitee.... 204
Artera tibiald anterioard . . . 209
Artera dorsald a piciorulur 214
Artera tibiald posterioarf, 219
a't A
Arterele plantare
Artera plantard mediald 224
Aftera plantard laterald 225
Venele membrului inferi or 227
Venele tributare venei iliacei interne venele tributare venei iliacei externe . . . 227
Venele profunde 227
Venele superfi ciale (suprafasciale) 229
L imfaticele memb r ulu i infe r io r 234
Reteaua limfatici superfi cial6 234
Re{eaua limfaticd profundd 236
INERVATIA MEMBRULUI INFERIOR. . . . 239
Plexul lombar 240
Nervul ilio-hipogastric . . . . 242
Nenru[ ilio-inghinal 243
Nervul genito-femural . . . . 244
Nervul cutanat femural lateral 245
Nervul obturator 246
Nervul femural 248
Plexul socral 253
Nervul ischiadic 259
Nervul peronier sau fibular comun 261
Nervul peronier (fibular) superficial 264
Nervul peronier (fibular) profund 266
Nervul tibial . . 269
Nervul plantar rnedial 273
Nervul plantar lateral 275
REZUMAT AL INERVATIEI MEMBRULUI INFERIOR 217
BIBLIOGRAFIE 285

4
 Scheletul membrului inferior

SCHELETUL MEMBRULUI
INFERIOR
(ossa membri inferioris)
Membrele inferioare numite gi membrele abdominale sau pelviene, se
detageazd, de pe pdrfile laterale ale bazinului. De la acest nivel coboard paralel unul
cu altul qi iau contact cu soiul printr-o bazd relativ larg5, reprezentatd de regiunea
plantari. Membrele inferioare sunt destinate staticii qi locomofiei.
Oasele membrului inferior se impart in oasele centurii membrului inferior Si
oasele membrului inferior liber. Scheletul membrului inferior liber este format la
r6ndul sau din trei segmente: sclteletul coapsei, gambei qi piciorului.

CEI{TURA MEMBRULUI II\FERIOR

(cingulurn membri inferioris)

Centura membrului inferior este formati din cele doud. oase coxale. Acestea
in parlea anterioar5, iar posterior se articuleazd cu sacrumul,
se articuleazd intre ele
lbrmdnd impreuni peretele osos al unei cavit5li nurnite pelvis (la formarea cdruia
participd gi coccisul).

COXALUL (os coxae)

Coxalul este un os plan, voluminos gi neregulat, torsionat pe axul sdu fiind

asemdnat cu o elice de vapor. PAnd la pubertate este fomat din trei piese distincte:
ilionul, pubisul gi ischionul, care se sudeaz[ definitiv intre 12 gi 15 ani la fete qi 13 -
18 ani la biie{i.
Orientare. Se aqeazb posterior marginea care prezintd o mare scobiturE, lateral
fa\a prevdzutd cu o cavitate emisfericl (acetabulul), iar inf,erior scobitura acestei
cavit[1i.
Ilionul (os ilium) fonneazd porliunea superioari a osului qi reprezintd mai mult
din jurndtatea lui. l,imita inferioard a iliouuiui estc realS la i]t gi la copil, unde sudura
Iui cu celelalte doul piese uu s-a realizat inc6. La adult, limita inferioard este
 Anotomia vd a membruhi inferior

reprezentatd de o linie conventionali ce trece prin treimea superioard a acetabulului.

Ilionul prezintd ut1 cotp (corpus ossis ilii) care participi la formarea acetabulului qi o
porlitrne superioar6, turtitS, comparatd cu o aripi, aripa osului iliuc {ala ossis ilii).
Ischionul (os ischii) cuprinde portiunea posterioard gi inferioarS a osulLri; el

c(lreasta iliactr

Linia gluteal[ iniet ioald

\iiij,1
L.inia glutealh
anterioari j,il
1:= Spina iliacl antero-
:':::l
-r tlpe rlU3Ih
t.inia glutealS
posterioard

Spina iliacl
postero-superioarl
1 $pina iliacd antero-
Spina iliacl 'f-- inf'erioari
;
-'+;.;,.- "u
postero-inl'erioarii
iri.
!,.,,;t ;,;=1*!- ganf ul supracotiloiclizrLr
Mareu i;rcizurd isclttadicl
Sprdnceana cotiioidi
Fosa acetabriluirii
Lncizura ilio-puhiani
" q- T- Rolrtttra orizonial6 I puh'st:ltrt
L.rcizura ilio-ischiadrci
: t>* !an1ul subputrian lohturatort
Spina ischiadic[ IJnghrul puhrsului
Incizura aoetabulului
Mica incizur[ ischiadrc['
I{amura desoendenta a pubisului
Ramura descendentd a ischronului
obturator antefi01

Gaura obturatA al isohionului

Tuberozitatea ischiadic?l

'f ubercul ul obturator

Posterlor

Fig. I - Osul coxal (vedere laterald)

afe un corp ;i o ramurd. Corpul (corpus ossis ischii) parlicipa la formarea

acetabulului, constituind porliunea postero-inferioard a acestei cavitAfl. Corpul se
continu6 cu ralrrura (ramus ossis ischii), ce se indreaptd anterior, particip6nd Ia
delimitarea g6urii obturate. La limita dintre corp $i ramur6 se gAse$te tuberozitateo
ischiudicd.
Pubisul (os pubis) reprezintd portiunea antero-inferioard a osului; el are un
corp $i douii ramuri. Corpul (corpus ossis pubis) participd la formarea porliunii
antero-inferioare a acetabulului. El se une$te cu ilionul, iar la locul de unire se
 Sch eletu I membru lui i nferio r

Creasta iliacl
Fosa iliacd

Spina iliacd
antero-superioarl Tuberozitatea
iliac[
Spina iliacd
postero-superioarl

anlul nenumit
Spina iliaci antero-inferioard
Spina iliacd
postero-inferioara
Fa{a auriculard
[-inia arcuatl
Marea incizur[ ischiadicd

Lama patrulatera
Ramura orizontalI a pubisului
$antul obturator
Spina ischiadicI
Unghiul pubisulu
Suprafala articularf, Mica incizurl ischiadictr
'Iubercul obturator anterior
Ramura descendentf, a ischionului
Ramura descendentd a pubisului
Gaura obturatd

Ramura ascendentl a ischionului Ischion

Tuberozitatea ischiadicd

Tubercul obturator posterior

Fig. 2 - Osul coxul (vedere mediald)

gese$te eminen{a ilio-pectinee (eminentia ilio-pectinea). De la corp pleaci anterior

ramura supefioard (rainus superior ossis pubis); ea cote$te in unghi ascutit (unghiul
pubisului) gi se continud cu ramura descenelentd sau inferioard (ramus inferior ossis
pubis). Ramura inferioard a pubisului se une$te cu ramura ischionului, formdnd
impreund ramula ischio-pubiand care participi la delimitarea gdurii obturate.
Coxalul, considerat in totalitate, prezinte doud fe!e, patru margini gi patru
trnghiuri.
Faya laterald prezintd. in partea ei mijlocie o cavitate mare, numitd acetabul
(acetabulum), care ne-a seruit la orientarea osului. La formarea acetabulului
contribuie corpul celor trei oase constitutive ale coxalului. Inferior acetabulului se
gAse$te un orificiu mare, numit gaura obturatd, la formarea cdreia contribuie
ischionul qi pubisul. Superior acetabulului se gAse$te faya gluteald a uripii osului
iliac.
Anntomio descriptivd a membrului inferior

Acetahulul sau cavitatea cotiloidd este o cavitate profundd, semisfericS,

privind antero-lateral gi inferior qi servegte la articula{ia cu femurul. Circumferin{a
aceta-bulului este proeminentd qi ascu{itd gi poarti numele de sprfrnceana cotiloidii
sau ucetabulard. Ea este intreruptd de trei incizuri, cea mai profundl dintre ele fiind
scobituru sau incizura acetabulului (incisura acetabuli), situatd in partea inferioar[
la unirea ischionului cu pubisul qi de aceea se numeqte qi incizura isclrio-pubiand.
Scobitura acetabulului este situatd irnediat superior gdurii obturate gi transfonnatd pe
viu intr-un canal de cdtre o formafiune fibro-cartilaginoase numiti ligamental
transvers al ucetubulului, carc se fixeazd pe cele dou6 coarne ale suprafetei
semilunare. Prin acest canal trec vasele gi nervii destinafi capului fernural.
Su prafala interioard a acetabul ului prezint[:
a. suprafoya semilunard (facies lunata), care este articulard. Suprafa{a
semilunard prezintd. doud extremitdli sau coarne, care delimiteazd qan{ul ischio-
pubian. Cornul anterior este mai evident gi rotunjit, iar cel posterior este mai gters qi
asculit. Pe cele dou6 coarne se inserd ligarnentul transvers al acetabulului.
b. fostt acetubulultri (fossa acetabuli), nearticularl de form6 patrulater5, este
incadratd de suprafala semilunar6.
Guuro obluratd (foramen obturatum), este incadratd de pubis gi ischion fiind
limitatd in cea rnai mare parte printr-o rnargine ascr.r{itd ca o creast5, in afari de
por{iunea superioar[ unde creasta este ?nlocLritd cu un gan! numit Eun{ul obturator
(sulcus obturatorus) sav Snn{ul subpubiun, deoarece este situat sub ramura orizontald
a pubisLrlui. Prin acest gan! trece pachetul vasculo-nervos obturator. Pe viu gaura
obturatd. este acoperiti, de merubranu obturntoare. iar gan{ul transformat in cunalul
obturator.
Gaura obturatd are o fbrml aproximativ triunghiLrlard cu trei unghiuri
(superior, rnedial Ei posterior) gi dou6 margini sau semicircumferinle (medial6 qi
laterald), care in partea inferioarl se continud una cu alta, iar itr paftea superioard se
indepdrleazd, formAnd qan{ul obtLrrator. Pe contumI gdurii obturate se observd dou[
proemineu{e determinate de inser{ia membranei obturatorii gi a urrr;chilor obturatori:
una este sitLratd posterior qair{Lrlui obturator, numitd ttrbcrt'ulul obturator posterior
sau lateral (VALOIS) qi alta situatd sub ranrrrrii cicscendentS a pubisului. numitd
tuberculul obturdor unterior sau medial .
Suprufalo glutealri u osului iliac (facies glutea ossis ilii). E,ste uqor excavatd ?n
porliunea ei mijlocie qi de aceea se numeqte qifosa iliacd externd.Pe ea se gdseqte
gaura nutritivl principalI a osului. Aceastd fa!6 este strAb6tut6 de trei linii: linia
gluteald (fesiern) unterioard (linea glutea anterior) care pleacl de la nivelul marii
scobituri ischiatice de pe marginea posterioard a osului, merge antero-superior spre a
se tennina pe n-rarginea superioar6, in vecindtatea spinei iliace antero-strperioari;
linia gluteulri (fesierii) posterioard. (linea glutea posterior) se desprinde tot de pe
marea scobiturd ischiadicS, apoi merge ir.r sr-rs aproape vertical gi se termini pe
marginea superioard a osului, la unirea treirnii posterioare cu cele doud treirni
anterioare; liniu gluteald (fesierd) inferioard (linea glutea inferior) sau
supracotiloidiand care se indreaptd de la marea scobiturS ischiadicd cdtre marginea
anterioari a osului.
 Scheletul membrului inferior

Cele trei linii delirniteazd,patru cAmpuri: unul posterior, rnic, pe care se insere
mugchiul gluteu mare, unul situat mai anterior, pe care se inseri mugchiul gluteu
mijlociu; al treilea anterior, care dd inser,tie pentru mugchiul gluteu mic qi al patrulea

Creasta iliaci

:
::1

Spina iliacd antero-superioara

Fosa iliaci

Spina iliacl antero-inferioartr

$anf ul supracotiloidian

Fosa acetabulului Eminenla ilio-pectinec

Suprafa{a articrulartr
Supralafa pectineald
Incizura acetabulului
$antul obturator
Sprdnceana ootiloidl
Creasta pectinealtr

Tuberculul 0bturator posterior Spina pubisului

$anf ul subcoti!oidiart
Unghiul pubisului

Lama patrulaterd a pubisului

T'uberozitatea ischiadicl Ramura descendentf, a pubisulur

Marginea inferioari

Rarnura bscendent[ a ischionului

Fig. 3 - Osul coxal - mfirginea anleriosri

situat sub linia gluteald inferioarE, pe care se inserA mu$chiul drept femural.
Fa{a mediald este str6b6tutA de linia arcuatd (linea arcuata), sau linia
nenumitd sau cre&sta strfrmtorii superioare (ROUVIERE), indreptatd oblic, supero-
inferior gi postero-anterior. Ea este mai netedd ?n por{iunea rnijlocie $i ascutitA la cele
doul extremitdfi, in special la niveiul extremitifii anterioare, unde formeazl creasta
pectineale. Aceasta linie imparte fala mediali in douE portiuni.
f)easupra liniei se gAse$te o suprafatA escavatd numite fosa iliacd (fossa
iliaca), care privegte medial antero-superior gi pe care se inser6 mugchiul iliac. in
partea ei posterioard se afl6 una din glurile nutritive ale osului.
Dedesubtul liniei arcuate se gdsesc:
Anatomia descriptivd a membrului inferior

a. suprafa(a sacro-pelvind (facies sacropelvina ossis ilii), alcdtuiti la r6ndul ei

din doud forma{iuni anatomice:
- o puternic6 rugozitate, destinati inse(iei ligamentelor articulaliei sacro-iliace,
numiti tuberozitutea iliacii (tuberositas iliacd)
- o suprafald asemdndtoare cu pavilionul urechii, numit6 din aceastd cauzdfaya
auriculard (facies auricularis), care se articuleazd cu o fald asemSn[toare de pe osr.rl
sacrum cu care formeazd articLrlalia sacro-iliacd.
b. dedesubtul felei auriculare se giseqte o suprafafi plan6 ce corespunde
acetabulului, pe care se inserd rnuqchiul obturator intern, ea face parte din
strAmtoarea mijlocie a bazinului.
c. inaintea suprafelei precedente se gdsegte guura obturatd. La paftea antero-
superioard a acesteia se observd o creastd rugoasd care pleacS postero-superior de la
nivef ul tuberculului obturator posterior, numiti creasta tubercularii, pe care se inserd
membrana obturatorie.
Marginea anterioard (margo anterior). Este formatd dintr-o por{iune vedicald
ce aparline ilionului qi o porliune orizontald ce aparline pubisului. Cele doul porliuni
determind intre ele un unghi obtuz de 1400. Aceast[ margine este accidentatl qi
prezirftd:
1. la unirea ei cu marginea superioar[ se afld spina iliacd antero-superiourd
(spina iliacd anterior superior) pe care se inserd rnuqchii croitor. tensor al fasciei lata
gi ligamentul inghinal;
2. o micS scobituri (scobitura nenumitd) prin care trece nervul cutanat
femr:ral lateral;
3. spina iliacd antero-inferioard (spina iliac6 anterior inferior) pe care se
inserl muqchiul drept femural;
4. o a doua scobiturS pe unde trece muqchiul ilio-psoas gi de la aceasta
scobiturd trmeazb. sclrimbarea de direc{ie a marginii;
5. sub scobiturd se vede proeminenya rotunjitd a eminenlei ilio-pubiene sau
eminenta ilio-pectinee care corespunde jonc{iunii pubisului cu ilionul qi pe care se
inser6 bandeleta cu acelaqi ltume;
6. mai jos este situatl suprafaya pectineald pe care se inserd mugchiul
pectineu; suprafa{a pectinealS este neted[, triunghiulard cu v6rful rnedial, fiind
mdrginiti anterior de creasta obturotoare (crista obturatoria) gi posterior de creasta
pectineald (pecten ossis pubis); creasta pectinealS continu[ linia arcuatd de pe fa{a
rnediald a osului;
7. la vArful suprafe(ei pectineale se gdsegte tuberculul pubion (tuberculum
pubicum) pe care se inserd ligamentul inghinal;
8. medial de tubercul se afl6 o linie groasd gi rotunjitd, numitd creosla
pubisului (crista pubica), pentrr: inserlia muqchiului drept abdominal qi a mugchiului
piramidal.
Marginea posterioard (rnargo posterior). Este tot at6t de accidentati ca gi
marginea anterioard, de care diferl totugi prin direclia ei aproape verticali. Marginea
este formati de ilion gi ischion. Ea prezintd:
1. spina iliacd postero-superiourd (spina iliac[ posterior superior), situatl la
unirqgju marginea superioar[;
 Schelelul membrului inferior

2. o micd scobiturd nenumitd, intercalati intre extremitatea posterioard a

tuberozitdti i i I iace i suprafa,ta auricul ar[;
g

3. spina iliacd postero-inferioard (spina iliacd posterior inferior); cele doud

spine dau inser(ie puternicelor Iigamente ale articulaliei sacro-iliace;
4. marea scobiturd sau incizura iscltiadicd mare (incisura ischiadicd major).
Prin ea trec urmitoarele formafiuni: mugchiul piriform, nervul ischiadic, nervul
gluteal superior, nervul gluteal inferior, vasele ischiadice qi vasele pudendale interne;
5. sub precedenta se gdsegte spina ischiadicd (spina ischiadica) salu mica spind
sciaticd pe care se inserd muqchiul gemen superior pe fala laterald, ridicdtorul
anusului pe fala medialS gi ligamentul sacro-spinos pe v6rf;
6. rnai jos, se afld incizura ischiadicd micd (incisura ischiadica minor), prin
care trece: mugchiul obturator intern gi pachetul vasculo-nervos pudendal intern;
7. sub aceasta se gisegte o proeminenfi voluminoasd,, tuberozitatea ischiadicd
(tuber ischiadicurn) pe care repauzeazd omul in pozilie gezdnd[. Pe fafa sa mediald se
inserd muqchii ischio-cavernogi qi transversul perineal superficial; pe fala laterali se
inserd marele adductor, iar ?n partea posterioari se inserd muqchii gemen inferior,
pdtrat femural, semitendinos, semimembranos qi capul lung al bicepsului femural.
Marginea superioard (rnargo superior) sau creasta iliacd (crista iliaci) se
intinde de la spina iliac6 antero-superioarS la spina iliac6 postero-superioar6.
Marginea aparfine in totalitate osului iliac. Creasta iliacd, cea mai gtoasd dintre cele
patru margini ale coxalului, este arcuitd in formd de "S" culcat. Prezintd, tuberculul
gluteului mijlociu (tuberculum coxae) la o distanld de 5 - 6 cm dorsal de spina iliac6
antero-superioard. Creasta iliacd are o buzd laterald pe care se inserd muqchiul oblic
extern al abdomenului, gluteul mare 9i mugchiul dorsal mare, un interstiliu pe care se
inser6 mugchiul oblic intern Si o buzd mediold pe care se inserd mugchii transvers
abdominal, pdtratul lombar qi iliacul.
Marginea inferioard (rnargo inferior) se intinde intre tuberozitatea ischiadicd
gi unghiul pubisului. La constituirea ei iau parte ramura ischionului gi ramura
inferioard a pubislui, de unde qi denumirea de ramurd ischio-pubiand ce se dd
acestei margini. Imediat sub unghiul pubian marginea prezintd o suprafala ovald,fa{a
pubianit sau /ala simfizald (facies symphysialis), care se afticuleazd cu suprafa{a
similari a osului coxal de partea opusl formdnd simfizu pubiand. Marginea
inferioard dd inserlie muqchilor adductor mare, adductor scurt, corpilor cavemogi gi
aponevrozei perineale mij locii.
Unghiurile coxalului:
Unghiul antero-superior este reprezentat de spina iliac5 antero-superioar6.
Unghiul postero-superiar este reprezentat de spina iliacd postero-superioari.
Unghiul antero-inferior este reprezentat prin unghiul pubisului.
Ungltiul postero-inferior este format de tuberozitatea ischiadic6.
Structuri. Osul coxal este un os plat, format din doui lame de tesut osos
compact care acoperd un strat de fesut spongios de grosime variabilS. Traveele
principale ale lesutului spongios au o direclie corespunzdtoare presiunilor transmise
coxalului qi femurului de cdtre coloana vertebralS. Acestea trec mai int6i prin travee
groase qi dese care pleacl tangen{ial de la suprafa{a auriculard a coxalului spre v6rful

II
Anatomia descriptivri a membrului iqferior

incizurii ischiadice mari, la o ingro$are de lesut compact numitd pintenele ischiadic.

Din acest punct se detaSeazd dou[ sisterne de travee: unul in raport cu staliunea
verticalS, celalalt cu pozilia sezAnd. in prirnul sistem traveele se pierd in partea
postero-superioard a cavitSlii acetabulare. in cel de al doilea, ele coboard aproape
veftical, p6nd la tuberozitatea iscliiadicS.
Explorare manualfl. Creasta osului coxal este ugor de explorat la subiec{ii
slabi. La nivelul extremitAlii ventrale a crestei coxale se palpeazd qi uneori se vede
spina iliacd antero-superioard. Sub spina iliacd antero-superioarb se poate palpa
incizura prin care trece nervul femuro-clrtanat, iar mai cauclal se palpeazd uneori
spina il iacl antero-inferioar6.
Palparea crestei iliace se poate face de la spir,a iliac5 antero-superioarl pe toatS
lungimea ei, in sens ventro-dorsal p6n5 la spina iliacd postero-superioard.
Comparativ cu spina iliacd antero-superioarS, cea postero-superioard are o
pozilie mai caudali cu aproximativ 3 cm gi se palpeazi ca un tubercul rotr-rnjit.
Sirnfiza pubian[ se palpeazd Lr$or pe linia median6, deasupra organelor
genitale. Tuberculul pubian se giseqte pe marginea cranialE a osului pubis, la o
distan!6 de aproximativ 2 cm de simfiz5. care proeminS ventral. La femeie, spina
pubiand o gdsim la locul de jonc{iune a labiilor mari cu muntele lr,ri Venus, iar la
blrbat Ia nivelul orificiului sr-rperficial al canalului inghinal.
Fafa rnediald a acetabulului o putem palpa prin tuEeu rectal sau vaginal.
Marginea inferioard a sirnfizei pr-rbier-re Ia femeie se poate palpa prin tact vaginal.
Tuberozitatea ischiadic6, acoperitd de rnuqchiul lesier mare, se poate palpa mai
uqor la nivelul fesei in condiliile in care coapsa este flectatd. Reperul este bine palpat
in cadranul uredio-caudal al fesei, la rnijlocul liniei dintre trolranterul rnare femural gi
coccis, dacd subiectul stdiu pozitie perineald. in pozilia sezAndd, trunchiul se sprijind
pe tuberozitatea ischiad ic5.

PELVISUL OSOS (pelvis)

Pelvisul osos sau bazinul este format de cele doud coxale, sacrum qi coccige.
El este situat cu aproximalie la mijlocLrl corpului adultr,rlui.
Conforrna{ie generall. Are forma unui trunchi de con. cubaza tnare superior
qi cu baza rnicd inl'erior.
Pelvisul osos prezintS: o circuml'erinld superioard gi alta inierioard, o suprafa!5
exterioard (exopelvind) gi o suprafa!5 irrterioari (endopelvinE).
Circumferin{a superiourri sau baza nttre u pelvisultti osos este formati, la
rAndul ei de: baza sacruurului, creasta iliacS, rnarginea anterioard a coxaiului gi buza
anterioarb a rnarginii superioare a simfizei pubiene. Dian-ietrele care intereseazd
aceasti ci rcumferinfd sunt ttrmitoare le :

1. Diametrul biiliac superior {bispinos anterior), cuprins intre spinele iliace

antero-superioare; mdsoari 23 - 25 cn

T
 Scheletul membrului inferior

2. Diametrul transversul maxim (bicrest), situat intre punctele cele mai

indep[rtate ale crestei iliace; mdsoari 27 - 29 cm.
Aceste diametre sunt importante pentru obstetrician. Evaluarea lor la femeia
gravidd face parte dintr-o metodi obstetricalS cunoscutd sub numele de pelvimetrie
externd .

Fosa iliacd

Stramtoarea superioarA

Fig. 4 - Bazinul (pelvisul) (vedere anterioard)

Saprafaga exterioard (exopelvind) prezirfid. elementele anatomice de pe fefele
laterale ale celor doui coxale gi de pe felele dorsale ale sacrumului qi coccigelui:
- anterior - fala anterioari a simfizei pubiene situatd pe linia medianS, lateral
de care se gdsesc unghiurile pubisului qi gEurile obturate cu cadrele osoase de care
ele sunt mdrginite;
- posterior - felele dorsale ale sacrumului gi coccigelui, precum qi marginile
posterioare ale oaselor coxale; intre sacrum gi coccige, pe de o parte, qi marginile
posterioare ale coxalelor, pe de altd parte, se delimiteazd scobiturile sacro-ischiadice;
- lateral -fe{ele laterale ale coxalelor cu fa{a glutealS, acetabulul qi
tuberozitatea ischiadic[; de asemenea se gbsegte gi o parte din scobitura sacro-
ischiadicd ce aparline atit felei dorsale c6t gi felei laterale a pelvisului osos.
Suprafa|a interioard (endopelvind) se caracterizeazd printr-un relief osos
circular numit linia terminald, care delimiteazd str6mtoarea superioarl a pelvisului.
Str6mtoarea superioard imparte suprafala interioard in doud porfiuni: una situatS
deasupra gi alta dedesubtul ei.
Porliunea superioard sau pelvisul mcre (pelvis major) apar{ine topografic
abdomenului. Ea este fcrrmati de eele doud fose iliace ale coxalelor gi de aripioarele
sacrurnului, hind mdrginilii superior de circumferinla superioarS, iar inferior de
strdrntoarea superioarl prezintd o scobitur5 dorsal[ in care
pitrunde coloana lom hisd de muqchii peretelui abdominal
Analomia descriptivd a membrului inferiot

anterior.
Strdmtoarea superioar[ delimiteazd impreun6 cu circumferin{a inferioard sau
bazamicda pelvisului osos (numitd qi strimtoarea inferioarS a pelvisului) o excava{ie
ce poartd numele de pelvis mic sa:u bazinul obstetrical.
Cele doud strAmtori qi pelvisul mic au o deosebitd importan!5 obstetricali.
Strdmtourea superioard (apertwa pelvis superior) are forma unui oval
,as de cupd". Ea este delimitatI, cum s-a mai menlionat, de
neregulat, comparat cu un
cdtre linia terminald, alc6tuiti astfel: posterior de promontoriu qi marginea anterioard
a aripioarelor sacrumului; lateral de liniile arcuate ale celor doui coxale, prelungite
prin crestele pectineale; anterior de marginea superioarl a simfizei pubiene care
continud crestele pectineale.
Strflmtoarea superioard prezintd mai multe diametre cu impofianla anatomicd 9i

Diametrele oblice drept

Si stdng

Diarnetrul antero-posterior

Fig. 5 - Diametrele strdmtorii superioare a bazinului (vedere craniald)

obstetrical6.
l. Diametrul promonto-suprapubian se intinde de la promontoriu la marginea
superioarl a simfizei pubiene; m[soard 11,5 cm. Micgorarea lui patologicd devine o
piedicd important[ in mecanismul naqterii'
2. Diametrul promonto-retropubian (conjugata) se intinde de la promontoriu
la fa\aposterioard a simfizei pubiene; la acest nivel simfiza pubiand este proeminentd
in pelvis. Acest diametru mlsoar[ 10,5 - 11 cm.
3. Diametrul trunsversal moxim unegte punctele cele mai indepSrtate ale liniei
arcuate gi mdsoara 13,5 cm; el intretaie diametrul promonto-retropubian la unirea
celor doud treimi anterioare cu treimea posterioarS.
4. Diametrul transversal clinic, mediu sa.a obstetrical intretaie pe cel
promonto-retropubian la mijlocul lui 9i mdsoard 12,5 - 13 cm. El este utilizat de
ovoidul fetal in timpul nagterii, motiv pentru care se mai numeqte Si diametrul util.
5. Diametrele oblice,in num6rde dou[, se intind de la articulafia sacro-iliacl
 S chelelul membrului inferior

Diametrul promonto-suprapubian

Diametrul promonto-pubian

Diametrul promonto-
subpubian

Diametrul cocci-subpubian

Fig, 6 - Diumetrele antero-posterioure ule bazinului (vedere laterald)

dintr-o parte la eminenta ilio-pubianS de partea opus[; ele misoar[ 12 cm gi

constituie in marea majoritate a cazurilor diametrul de intrare (angajare) a ovoidului
fetal in pelvisul mic.
SfiAmtuarea inferioarri pelvisului (apertura pelvis inferior) sau baza micd a
a
pelvisului oso.s este formatd anterior de marginea inferioarl a simfizei pubiene,
posterior de vArful coccigelui qi lateral de cele doud tuberozitil\i ischiadice.
Tuberozitdlile ischiadice sunt legate anterior de simfiza pubiand prin ramurile ischio-
pubiene, iar posterior de sacrum qi coccige, prin ligamentele sacro-tuberale qi sacro-
spinoase.
Cele doud ramuri ischio-pubiene alcdtuiesc impreund un atc osos al cdrui vdrf
este situat Ia nivelul rnarginii inferioare a simfizei pubiene. Acest arc se numeqte
arcul pubiaz (arcus pubis) gi delimiteazil un spa{iu numtt unghiul subpubian
(angulus subpubicus). Atat arcul pubian cAt gi unghiul subpubian au o deosebitd
importanlI obstetrical6.
Diametrele strAmtorii inferioare:
1. Diametrwl antero-posterior sau cocci-subpubian tneSte vArful coccigelui cu
marginea inferioard a simfizei pubiene qi mlsoard 9,5 cm. in timpul nagterii
(expulziei litului) el se mdregte, ajungAnd pAnd la 12,5 cm. Cregterea diametrului se
datoregte mobilizdrii posterioare a coccisului in arliculafia sacro-coccigiand.
2. Diametrul transversal sau biischiadic unegte felele mediale ale celor doud
tuberozitdli ischiadice; m[soari 11 - 12 cm.
3. Diametrele oblice, in num6r de dou6, unesc mijlocul ligamentului sacro-
spinos cr-r mijlocul ramurii ischio-pubiene de partea opusd. lmportan{a lor este redusS;
t)
Anatomia descriptivd a membrului inferior

mesoare 11 - 12 cm.
Pelvisul mic sau excavaliunea pelviand (pelvis minor) este por-tiunea
delimitatd de cele doud str6mtori. in clinicl se utilizeazl qi termenul de canal
pelvian, infeleg6ndu-se prin aceasta pelvisul mic impreund cu cele doud strAmtori ale
lui. Pelvisul mic este format posterior de fa{a anterioard a sacrumului gi coccisului,
lateral de suprafelele plane ce corespund acetabulului (situate pe felele mediale ale
coxalelor) gi de gaura obturatd, iar anterior de fala posterioari a sirnfizei pubiene.
Pere{ii pelvisului mic diferb in indlfime: posterior mdsoari l6 cm, pe laturi 9 -
10 cm, iar anterior numai 4,5 - 5 cm.
Pelvisul mic prezintS relieful strAmtoiii mijlocii.
Strfrmtoarea mijlocie este format6 posterior de linia transversalS dintre
vertebrele sacrate 4 gi 5, lateral de marginea superioard a ligamentelor sacro-spinoase
gi de spinele ischiadice, anterior de o linie curbd ce se intinde de la spinele ischiadice
la treimea inferioard a felei posterioare a simfizei pubiene.
Diametrele str6mtorii mij locii sunt:
l. Diametrul cel mai important in timpul trecerii fdtului este cel bispinos '

(transversal), care mdsoara 1 I - 72 cm.

2. Diametrul antero-posterior, de la vdrful sacrumului la mijlocul felei
posterioare a simfizei pubiene; mdsoarl 11,5 cm.
Pe lAngd diametrele celor trei strAmtori, in obstetricd se mai utilizeazd un
diametru al excavaliei pelviene, ce poate fi mdsurat pe viu (la femeie): este diametrul
promonto-subpubian ce se intinde de Ia promontoriu la marginea inferioard a
simfizei pubiene. Acest diametru se mdsoari prin tact vaginal qi are ?n condilii
normale l2 - 13 cm.
Pe fala posterioarS a pelvisului se poate delimita rombul lombo-sacral
posterior al lui MICHAELIS, care permite si se aprecieze simetria gi dezvoltarea
dimensionalS a bazinului. Rombul este delirnitat superior de procesul spinos a celei
de a cincea veftebre lombare, inferior de extremitatea superioard a pliului interfesier,
iar lateral de doud puncte simetrice reprezentate de spinele iliace postero-superioare.
Diametrul transversal imparte rombul in doud triunghiuri: superior, cu indllimea de ,1
cm gi inferior cu indltimea de 7 cm.
fnclinalia petvisului (inclinatio pelvis). in ortostatism pelvisul mic apare
foarte inclinat fa{a de coloana vertebrald, deoarece planul strdmtorii superioare este
orientat postero-anterior gi supero-inferior, trecind prin promontoriu gi marginea
superioard a simfizei pubiene. Promontoriul este situat la 9 - 10 cm deasupra simfizei
pubiene. in orlostatism planul strAn-rtorii formeazd un unghi de 600 cu orizontala ce
trece prin marginea inferioarl a simfizei, numit unghiul dq tnclina{ie al pelvisului.
in decubit dorsal unghiul de inclinalie se reduce la 450. Planul str6mtorii inferioare
trece prin vArful coccisului qi marginea inferioard a simfizei pubiene. Este oblic, ca qi
planul strAmtorii superioare, dar formeazd cu orizontala un unghi de numai 100. Acest
unghi se anuleazbin decubit dorsal.
Datoritl inclina{iei pelvisului qi a str6mtorii lui, axele teoretice care indicd
direcfia de progresie a capului fetal in timpul nagterii prezintd unele particularit[1i:
- axul strAmtorii superioare este perpendiculara ce cade in centrul planului
strAmtorii; el este oblic inferior qi posterior, unind ombilicul cu coccisul.
 Scheletul membrului inferior

- axul strAmtorii inferioare este perpendiculara ce cade in centrul planului

str6mtorii; este aproape vertical, unind prima vertebra sacrald cu un punct situat pulin
anterior anusului.
- axul pelvisului mic (axis pelvis) unegte centrul planurilor celor doui
strAmtori, rlmAnind in tot traiectul lui la egald distan{d de pere}ii excavafiei; axul este
curb gi paralel cu concavitatea fe{ei anterioare a sacrumului, imbrdfiqAnd astfel
simfiza pubiani in concavitatea lui.

SCHELETUL MEMBRULUI INFERIOR

LIBER
(skeleton membri inferioris liberi)

OASELE COAPSEI

FEMURUL (femur)

Femurul este un os lung (cel mai lung os al corpului) 9i pereche, care

formeazd singur scheletul coapsei. Pe schelet este oblic indreptat supero-inferior gi
latero-medial. CAnd cslcAiele sur"rt alipite, cele doud femururi se ating prin epifizele
1or inf-erioare. Aceastd oblicitate este mai accentuatd la femei, deoarece pelvisul este
mai larg decAt Ia b6rbafi. Femurul prezintdinci o curburd cu concavitatea posterior 9i
este torsionat pe axul mare transversal al extremitdlii superioare, ugor oblic medial qi
anterior, formdnd cu cel al extremitSlii inferioare, aproape transversal, un unghi
deschis medial.
Femurul prezintd.de studiat corpul qi dou[ epifize.
Orientare. Se ageaz[ superior extremitatea cotit5, medial suprafala sfericd qi
articularS a acestei extremitdfi, posterior marginea cea mai aspr5 a osului.
Corpul (corpus femuris). Prezintd. o uqoard curburi cu concavitatea
posterioari. Corpul este prismatic triunghiular qi prezinti trei fele gi trei margini.
Fa{a anterioarl, convexd gi netedi este acoperitl de mugchii vast intermediar
(crural) qi tensor al sinovialei genunchiului (muqchiul articular al genunchiului).
Fa{a lateral5 este 1arg6, avAnd aspect de ;an! in partea mijlocie 9i convexS Ei
11
 efilatd la extremitdfi. Ea este aco-
peritA de mu$chiul vast interme-
Tuberculul pretrohanterian diar, care ia inser{ie qi la acest
mprenta iliacd
nivel.
Fafu mediald este liberd de
Trohanteru Colul anatomic orice inserlie musculard.
I mare Liria intertrohantericd Marginile mediald qi late-
ruld sunt pu{in pronunlate.
'frohanterul mic
Marginea posterioard este
rugoasA, groas6, proeminentd qi se
numeqte linia asprd (linea aspe-
ra). Ea strdbate supero-inferior
corpul femurului qi prezintd o
buzd laterold (labium laterale) pe
care se inserd mugchiul vast late-
ral gi a buzd medialri (labium
mediale) pe care se inseri mu;-
chiul vast medial. Pe interstiliul
liniei aspre se inseri muqchii: ad-
ductor mare, adductor lung, ad-
ductor scurt qi capul scurt al bi-
Fata anterioarA
cepsului femural.
in porliunea superioarl
linia asprd se trifurcd dAnd:
l. o ramurii laterald, nu'
mitd t u b ero zitute a g I ute al d (tube-
rositas glutea) pentru rnuqchiul
gluteu mare; ramura se terntind la
nivelul epifizei superioare a osu-
lui, 16r,gI trohanterul mare, trans-
form6ndu-se la acest nivel uneori
intr-un adevdrat tubercul numit
trohonterul al treilea (trochanter
tertius);
2. o rumurd mediald, ce se
continul cu linia intertrohantericd
Gropila
de pe epifiza superioard; deoarece
supratrohleartr
Condilul medial
pe ea se inserl mugchiul vast
': . :s medial se numegte Si creasta vas-
tului medial.
3. o ramurd miilocie Pe
Trohleea care se inserb muEchiul Pectineu
numindu-se qi creasta Pectine-
Fig. 7 - Femurul - privit anterior ului.
 Scheletul membrului inferior

Uneori se poate intal-

Capul ul anatomic ni $i o a patra ramur5 a
f'enrural
asta m. gluteu mijlociu
liniei aspre, in afara celei a
Troiranterul mare
pectineului, pe care se
inserd muschiul adductor
a intertrohanterica scurt $i se nume$te cressla
Trohanterul mic
adductorului scurt.
in portiunea inferi-
asta m. gluteu mare
oard linia asprd se bifurc6,
Creasta m. adductor scurt
delimitdnd o suprafalA tri-
Creasta pectineuluj LrnghiularA numit6 fap po-
Creasta m. vast modial plitee (facies poplitea). Pe
aceaste suprafata, deasupra
fiecirui condil se gdsesc ru-
gozitu;li, numite tubbrc ulul
supracqndilian n ediol $i
lateral, pe care se inserA
Fafa posteroJaterall
,!;
fibre ale mu$chilor gastro-
crnemieni. Tuberculul medi-
al este intotdeauna mai pro-
Linia asprf,
i:,.,ri
a,:,l
emirrent gi se numeqte tu-
ll:'1'':1 berculul lui GRUBER.
Fala postero-mediald
Linia de bifurcatie mediald
r':: ::i
:,'rir:,: r'
!.
li
t este intreruptl de o depre-
siune produsd de artera fe-
i:, j mural5 superficial6 care la
,1
acest nivei se continu5 cu
,.1

artera poplitee. Pe linia as-

,,i
prh se ghseqte gaura nutri-
.'l tivl principal5, in porliunea
:irn
.i,.J sa miilocic sau mai sus

Tr-rberculul supracon-
' :iL (poate fi 9i dubld) sau pe
dilian mcdial fata rrre dialS a osului, itr
ui popliteu apropierea liniei aspre.
Tr"rbercului supracondilian
lateral
Epifiza superioard
I unerculrri nt. prezintd capul. colul gi doui
adductor ntare ,l=.
: -r tlrberozit6ti nurnite marele
ondilul iatei:ai qi micul trohanter. Epifrza
Incizura rntercorrdil iai'i5 superioard este Iegatd de
corp prin colul chirurrgical.
Condilul rnedial Capul (caput femo-
lis) este articular gi repre-
Fig. 8 - Fenrurul (vetlere poslerioarii) zintl. doui treimi dintr'-cr
sferd. Prezintd .fitselu ca-
pului (fovea capitis lertto-.
Anatomia descriptivd a membrului inferior
Capul f'emural

Fafeta de inse(ie a m. piriform

Foseta ligamentului Amprenta obturatorului intern qi

capului femural a gemenilor

Trohantenrl mare

Fosa obturatorie

Creasta intertrohantericd

Trohanterul mic
Foseta pretrohantiniana

Creasta m. gluteu mare

Creasta m. vast
Creasta m adductor scurl

Creasta pectineului

Fig. 9 - Extrenritutes superioori a femurului (vedere posteriourd)

ris) pentru inserfia ligamentului capului femural (ligamentul rotund). Capul pri-
ve;teantero-superior gi pulin medial. El este circumscris de cdtre o linie sinuoasd
formati din douh cllrbe, una superioard gi alta inferioarS.
Cotul (colluLrl femoris) este o coloanl osoasA puternicA, turtitd supero-inferior
gi medio-lateral $i formeaz6 cu diafiza unghiul de tnclinalie care mdsoard 125 - 1300.
Axul colului formeazd cu axul transversal al extrernitd{ii inferioare un alt unghi,
numit unglxiul cte tteclina(ie. Axul transversal ce trece prin condilii femurali
coresplrnde planului frontal al corpului, pe cend axul colului este oblic antero-medial.
Aceste doud axe determinS unghiul de declinalie, care m6soarl in medie 120.
Modificdrile unghiului de inclinalie gi declina{ie se repercuteazd asupra
atitudinii membrului inferior. Mlrirea unghiului de inclinalie are ca rezltltat ducerea
membrului inferior in abduclie: coxo villga.lnvers, micgorarea lui imprirnd adducfia
mernbrului inferior: coxa vara. Mirirea unghiului de declina{ie pune membrul
inferior in rota{ie medial6. MicEorarea sau reducerea lui la zero duce membrul
r
 Scheletu I membrului inferior
inferior in rotafie lateruld.
Greutatea corpului se transmite de la bazinul osos la membrul inferior liber
prin colul femurului.
Din punct de vedere descriptiv, colul prezintS doud fe(e (anterioard gi
posterioard), douf, margini gi doui extremitdti.
Faya anterioard este limitatd lateral prin linia intertrohantericd (linea
inteftrochanterica), iar cea posterioard, prin creusta intertrohantericii (crista
inteftrochanterica). Fafa anterioari este aproape plan6, fiind in raport pe toatd
intinderea sa cu capsula articularS. Poate prezenta adesea" in partea supero-mediald,
la joncliunea celor doud linii curbe care limiteazl suprafala articulard, o suprafa!5
rreregulat6 pe care POIRIER a numit-o omprenta iliacd. Ea ar apare ca reztitat al
presiunii exercitate la acest nivel de cltre labrumul acetabular al articula{iei coxo-
femurale.
Fa{a posterioard a colului nu este acoperiti de capsula articular[ decAt in
doud treirni mediale ale sale, in treimea laterald,
fiind extraarticular6.
Marginea superioard a colului este orizontald, iar marginea inferioard este
oblicd infero-l ateral.
Extremilatea mediald continuS cu capul f,emural, iar extremitateu laterald nde
celor doui trohantere qi liniilor inteftrolianteriene.
Troltanterul mare (trochanter rnajor) este o proerninen{h patrulater5. ce
continui superior femurului. Pe fa{a lui medial[ se ghsegte"y'bss trohuntericd (fossa
troclranterica) saa/bseto digitald in care se inserd mu;chiul obturator extern. Imediat
antero-superior fosei se gisegte arnprenta pentru inser{ia obturatorului intern qi a
celor doi gemeni. Pe fala laterald, marele trohanter prezintd o cre:rst5 osoasd oblic[
supero-inl'erior qi postero-anterrior nurnitd creasto sav il.fttprento de inserlie a
gluteului mijlociu. Marginea inf'erioarS a marelui trohanter este indicatd pe fala
lalerald de o creastf, aproape orizontalI nurnitd cre*sta vastului tflterul. Pe marginea
superioarS se inserS muqchiui pirifbrrrr, pe marginea anterioar[ se inser[ gluteul mic,
iar pe rnarginea posterioard pbtratul femural.
Troltanterul mic (trochanter minor) este c proeminen{d rnamelonatd, situatd la
par"tea postero-inferioard a colului. Pe el se inserb mugchiul ilio-psoas.
Trohanterul mare gi rnic sunt uni{i prin linia intertrokantericd (situatd
airterior) qi prin ffeasta intertroltuntericii (mai proenrinent5 ca precedenta, situatd
posterior), care dd inserlie rnugchiului p[trat femural.
Eptfiza inferiourd este un masiv voluminos, mai intins in sens transversal
decAt ?n sens antero-posterior. Este fonnatl dirr dou6 proeminente afticulare puternice
numite candili. Anterior, cei doi condili corlverg spre o suprafatl articular6 numitd
fn;c patelard, in timp ce posterior condilii sunt separali de o fosd addncd nunitd.fosct
intercondilard.
Fnla patelarri (facies patelaris), are forma unei trohlei {trokleeafemurolii) ctr
Lrn qant antero.posterior ce separi doui versante, versantul lateral fiind rnai iutins
dec6t cel medial. Deasupra trohleei (care se afticulea.zd cu fala posterioarl a patelei),
se afl6 o depresiune numitl gropilcr supratroltleand, in care intrl baza roiulei in
nrigcarile de extensie ale gambei pe coaps5.
Cr"art;, tr"t t,r ,ru
Analomia descriptivd a membrului inferior

condilul tibial qi celLlalt la-

teral (condylus lateralis) sau
condilul Jibular. Ei diverg
antero-posterior, delimit6nd
astfel fosa intercondilard
menlionatd. Condilul medial
este mai ingust ca cel lateral,
fiind situat mai jos ca acesta.
Tuberculul m. adductor Gra{ie acestei particularitS{i
coapsa formeazd cu gamba un
Epicondil medial unghi obtuz de 170 - n5o
deschis lateral. Unghiul este
lmpresiunea mai ac-centuat la femei dec6t
ligamentului la birba{i. Cind condilul me-
colateral tibial
dial coboard prea mult, rezul-
td o deformare numitd genu
v ulg um, caracterizati printr-o

oblicitate mai mare a femu-

Fig. 10 - Extremitutea inferioard afemurului rului, proiec{ia medialS a ge-
(vedere mediald) nunchiului qi diminuarea un-
ghiului lateral sub 1450. SitLra[ia inversS, cAnd unghiul dintre coapsd gi gambd, este
deschis medial. constituie genu vnrum.
Fiecare condil prezintd qase fefe: superioard, anterioard, inferioari, posterioarS,
medial d ( i ntercondi lard) gi I aterald (cutanatd).
Fala superioard corespunde corpului femural.
Felele anterioard, inferioard qi posterioard fonneazd suprafala adicular[ care

Tuberculul supracondilian laleral

Tuberculul supracondilian medial

Tuberculul m. adductor mare

Fosa capului lateral al
gastrocnemianului

Condilul medial

Epicondil lateral
Condilul Iateral
Irosa m. popliteu

Fig. 1 I - Extremitatea inferioard a femurului (vedere posteto-lateraldl

 S c h el et u I memb r u lu i i nferio r
continu6 cele doui povarni$uri ale fefei patelare gi descriu o curbA antero-posterioari,
cu raza descrescAndl de la 43 mm (in partea anterioard) la 16 mm (in partea
posterioar[).
Felele intercondilare se privesc intre ele gi delimiteazd fosa intercondilard
(fossa intercondylaris). Pe fe{ele intercondilare se inserl ligamentele incrucigate ale
articula{iei genunchiului.
Fe{ele laterale sunt accidentate. Prezint[ cAte o proeminenld numitd epi-
condilul mediul (epicondylus medialis) qi respectiv epicondilul lateral (epicondylus
lateralis), pe care se inserd ligamente colaterale corespunz[toare articulafiei
genunchiului.
Postero-superior epicondilului medial se g[segte o alta proeminen{[, tuberculul
adductorului (tuberculum adductorium) pe care se inseri mugchiul adductor mare.
LAtngS, acest tubercul se inseri capul rnedial al muqchiului gastrocnemian, intr-o
fosetd proprie.
Fa{a laterald a condilului lateral prezirtS, doul fosete, una superioar[ pentru
capul lateral al mugchiului gastrocnemian gi una inferioar[ pentru muqchiul popliteu.
Structuri. Ca toate oasele lungi, femurul este format dintr-o teac[ de {esut
compact care inconjoard canalul medular. Acesta se opregte superior la nivelul
micului trohanter. iar inferior la nivelul bifurcafiei liniei aspre. ExtremitAtile
fernurului sunt formate din lesut spongios ?nvelit de o lam[ de lesut compact. Teaca
de lesut compact prezinti pe peretele inferior al colului femurai o ingrogare care a
fost descris[ de RODET sub numele de luma osoasd sublrohanteriand. Traveele
lesutului spongios sunt dispuse ?n aga fel incdt sd ofere cea mai mare rezistenli
presiunilor pe care le suportd extremit[file osoase. La nivelul extremitefii superioare
exist[ un sistem de travee implantate oblic pe peretele compact al colului, care se
?ncruciqeazi in ogiv[ la unirea colului cu capul qi se termind pe suprafala articulard,
dup6 direcli a razelar suprafelei articulare.
Explorare manuali. It pozilia de abduc{ie forlatd qi rotafie laterald capul
femural se poate palpa in triunghiul lui SCARPA, intre mugchii pectineu situat
medial gi iiio-psoas situat lateral. Porfiunea proximald a colului anatomic al
femurului se poate explora palpatoriu la nivelul fosetei femurale, delimitatd de
mugchiul tensor al fasciei lata, lateral gi muqchiul croitor (m. sartorius) medial, la 4 -
5 cm sub spina iliac[ antero-superioar[.
Reperul osos femurai, cel mai folosit datorit[ pozifiei sale accesibile
examenului clinic, rimAne marele trohanter. Se g[seqte distal qi lateral de spina iliacd
antero-superioari gi este acoperit de mugchii pelvi-trohanterieni.
Virful trohanterului mare corespunde in profunzime marginii craniale a
spr6ncenei acetabulare, fapt utilizat pentru a delirnita marginea acetabulului prin
miqcarea de flexie a coapsei.
Trohanterul mare constituie un reper imporlant in explorarea epifizei
proximale a femurului, dar gi a intregului membru, fiind folosit la trasarea mai multor
linii gi triunghiuri utile in examenul luxa{iilor coxo-femurale qi fracturilor de femur
(rnai ales ale colului).
. Linia lai NELATON-ROSER (ilio-ischiaticl anterioari) unegte tuberozitatea
,."t t"tU .pt,
"r
--_.--B
Anatomia ivd a membrului inferior

rnijlocul ei, in situalia ?n care coapsa este semiflectati. in fracturile de col femural
{brd sprijin pe acetabul sau in luxaliile coxo-femurale, trohanterul se va situa superior
acestei linii.
Diafiza femural[ nu se palpeazd decitt cu greutate prin intermediul mugchilor
coapsei care o invelesc complet.
Condilii femurali se palpeazd, u;or superior interliniului articulaliei
genunchiului (o linie orizontald care trece prin vArful patelei), reper care iqi pdstreazd
utilitatea clinicS qi semiologicd, at?tt in flexia cdt qi in extensia genunchiului.
Reperele palpate inferior acestui interliniu aparlin platoului tibial.
Condilul femural lateral (peronier) se palpeazi mai bine superior interliniului
in flexia genunchiului. Condilul femural medial (tibial) este mai greu de palpat,
deoarece gi interliniul articular se gdseqte mai dificil datoritd masivitAli condililor
tibial 9i femural.
Epicondilii, lateral gi medial, se exploreazd cu mult mai uqor, fiind vizibili la
indivizii slabi, ei gSsindu-se proximal de condilii femurali.

PATELA (patella)

Patela sau rotula este un os scult, turtit 9i pereche, situat in tendonul

mugchiului quadriceps femural. Ea este triunghiulard cu baza orientati superior 9i
baza,vdrful, doud fele qi doud margini.
aplatizatd, antero-posterior. Prezintd de studiat
Orientare. Se pune superior baza, posterior fa{a articular[ gi lateral versantul
cel mai lat al acestei fete.
Fala anterioarri (facies ante-
Bazapatelei
rior) este convexi qi rugoasd presd-
ratS cu numeroase g6uri vasculare gi
Eanfuri vefticale determinate de fi-
brele tendonului quadricepsului.
Fala
Fala srticulard (facies arti-
anterioarA cularis) sau fa{a posterioard cu-
prinde doui p[r!i, una superioard,
articulari qi alta inferioard. Partea
superioarS, articulari, ocupl trei p5-
Vdrful patelei trimi superioare ale felei posterioare
a patelei qi corespunde felei patelare
Fig. l2 - Pateh (vedere unterioard) a femurului. Prezint6 o creastl ver-
ticald qi doul versante, cel lateral fiind mai larg qi mai excavat decit cel rnedial.
Partea ipferioard a fe{ei posterioare a patelei, rugoas[, presaratd cu orificii,
corespunde ligamentului adipos al genunchiului. O linie uqor proeminentS, curb6, cu
concavitatea superior, o separS de suprafala articulard.
 Scheletu I membrului inferior

Faleta articulara medialtr

Impresiunea condilului
medial Fateta articular[ laterald

Vrirt'ul patelei

l3 - Pstela fitedere posterioard)

Fig.
Baza (basis patellae) prive$te in sus qi are formd triunghiulari, cu vArful
posterior. Este inclinati anterior qi d[ inserfie in jurndtatea sa anterioard tendonului
rnuqchiului quadriceps. Posterior, in apropierea suprafelei articulare di inserlie
capsulei articulare. intre cele dou5 inserfii, tendinoasd gi capsulard, suprafata osoasd
este neted6.
Vdrful (apex patellae) priveqte inferior gi di inse(ie ligamentului rotulian.
Marginile ?n numir de doud, mediald Si laterald, sunt convexe. Pe fiecare
dintre ele se inserd muqchiul vast qi aripioara patelard corespunzdtoare.
Explorare manuald. Patela situat[ pe fafa ventral[ a articulaliei genunchiului,
nu se poate palpa in intregime, contrar aparen,telor. Inspecfia gi palparea patelei se fac
cel mai bine in extensia garnbei pe coapsS, dar cu musculatura relaxat6 (foarte micd
flexie, in pozifie de decubit dorsal, picior peste picior). Patela este evidentd in aceastd
pozilie, iar proximal se vede gi se palpeazd o porliune mai platl, delimitati de
tendonul mugchiului quadriceps.

OASELE GAMBEI

Oasele gambei sunt reprezentate, ca gi cele ale antebrafului, de doui oase

unite prin epifizele lor qi separate la nivelul diafizelor printr-un spaliu interosos. Osul
medial, tibia, este cel mai voluminos qi puternic, suportd greutatea corpului gi este
singurul care se articuleazd cu femurul. Osul lateral,fibula, este mai sublire. Distal,
cele doul oase ale gambei iau parte la formarea articula{iei gleznei (talo-crurale).

25
 Anatomiu descriptivd a membrului inferior

TIBIA (tibia)

Tibia este un os lung, pereche gi asimetric, cu direc{ie vefticald, situat la partea

medialS a gambei. Formeazd cu femurul un unghi deschis lateral. Tibia are un corp gi
doud epifize.
Orientare. Inferior se
Incizura intercondilarb aqeazd epiftza mai micd,
Cavitatea glenoidd avitatea glenoidl medial6 medial prelungirea ei, iar
lateralf,
$anjul pt. m. semitendinos anterior marginea cea mai
,Tuberculul medial asculitd a osului.
Tubercul lateral
Tuherozitatea tibiei
Corpul (corpus tibiae)
prezintl doud ugoare cur-
buri: una superioarS, con-
vexd medial qi alta infe-
rioard, concavi medial, care
Tuberculul lui GERDY
ii dau aspectul literei "S".
Corpul este prismatic triun-
ghiular gi prezinti trei fele
'if- Fata mcdial6
:i
',i qi trei margini.
Fa;a mediuld (facies
Marginea laterald i
I
medialis) este pland qi ne-
lvlarqinea anterioara
tedd. Este in rapofi cu tegu-
r1

rri mentele, nefiind acoperitd

il
:l-
de mugchi decAt in partea
Marginea medrald
Fa!a lateralS
superioard unde se inser6 o
formaliune fibroasd numitd
pes anserinus (laba de
giscd), formatd din tendoa-
nele mugchilor croitor, gra-
cilis qi semitendinos. Pe o
altS suprafatd rugoasd pla-
sata posterior precedentei se
inserE ligamer-rtul colateral
tbial al articulaliei genun-
chiului.
Fala luteraki (facies
lateralis) este evidentd nu-
mai in porliLrnea superioard,
unde prezintd un qan! Ion-
gitudinal in care se inserd
Fig. 14 - Tibitr (vedere anterioard) muqchiul tibial anterior. in
por{iunea inferioard este con-

2T-
 S ch e letu I me mb ru I u i i nfer i o r

vexe gi igi schimbl orientarea, devenind anterloara.

Fa(a posterioard (facies posterior) prezintd in porliunea superioard o linie
oblicd orientatd infero-medial numitd linia solearului (linea m. solei) sau linia oblicd
a tibiei, pe a c6rui interstifiu se inserd mugchiul solear. Pe buza superioarS gi superior
liniei se inserd mugchiul popliteu, iar pe buza inferioard gi inferior liniei se inserd
muqchii flexor lung al degetelor qi tibial posterior. Tot aici se giseqte gaura nutritivd
a osului.
Marginea anterioard (margo anterior) este foarte asculitd qi de aceea mai
poartl numele de creasta tibiei. Urmind curburile corpului, marginea anterioard are
forml de "S". Ea proemin[ sub piele. Superior se bifurcd gi cuprinde tuberozitatea
tibiei de pe epifiza superioard. Inferior se termind pe maleola medial5 a osului.
Marginea mediald (margo medialis) este gtearsi in partea superioarS, fiind
pronunfatd numai in porfiunea inf'erioarh.
Marginea interosoasd (margo interossea) sau laterald di inserfie membranei
interosoase. Ea se bifurcdpe epifiza inferioarl delimitAnd incizuraJibukrd.
Eprfiza superioard este o masd voluminoasi alungitd in sens transversal, fiind
constituitl din doi condili: condilul medial (condylus medialis) qi condilul lateral
(condylus lateraiis). Condilii prezintd o fafd superioard comun[ gi o circumferinld.
Suprafa{a retrocondiliarh
Tubercul ul intercondilar lateral

'i'uberculul intercondi lar rnedial

Cavitatea glenoidf, lateralf,

Cavi{atea glenoidX mediald

Sulrrafala precondilartr

Tuberozitatea tibiei

Fig. 15 - Extremitutea proxiruatd a tibiei - privitd cranial

Fa{a superioard sau platoul

tibiei, prezint[ mai multe detalii:
1. fa{a articulard superioard (facies articularis superior) este alcdtuitd, la
rAndul ei, din cloub suprafele articulare ce corespund condililor femurali, numite
cavitd{ite glenoide ale tibiei. Suprafafa medial6 este oval6 qi mai addncit6, iar
suprafafa lateral5, mai largitS qi concavd in sens transversal qi aproape pland antero-
posterior.
2. eminen(a irutercondilard (eminentia intercondylaris) sau spinu tibiei este tn
masiv osos ce separS cele doui suprafefe arliculare. Ea este formatd din doi tuberculi,
tuberculul intercontlilar medial (tuberculum intercondylare mediale) qi tuberculul
intercondilar laterol (tuberculum intercondylare laterale), itttre care se g[seqte o
mic[ incizur6. Anterior qi posterior fa{d de eminen{a intercondilari se afl6 doud
suprafele neregulate gi rugoa."e numite suytrofala prespinald sau ariu intercondilard
anterioard (area intercondylaris anterior) pe care se inser5 ligarnentul incrucigat
anterior qi suprafayo retrostrtinald sdu uria intercondilard posterioard (area
Anatomia descriptivd a membrului inferior

intercondylaris posterior) pe
Eminenta intercondilara
Cavitatea glenoidd care se inserd ligamentul incru-
Cavittrtea glenoidf, lateraltr ci$at posterior al articulaliei ge-
medialtr
i, Suprafala retro- nunchiului.
Tuberculul mediai condilard
Suprafa{a fibulartr
Circumferin(a sau mar-
Suprafala de inse(ie ginea infraglenoidald are o in-
pt. m. popliteu 5lfime de 2 cm, fiind intreruptd
Linia solearului posterior de aria intercondilar6
posterioara. Pe porliunea pos-
tero-lateralS a circumferinlei se
afld o feliqoari articulard pland,
Suprafa{a de inser}ie pl rotunjitS, privind postero-infe-
m. tibial posterior rior qi lateral (facies articularis
JiFCreasta verticald fibularis) pentru capul fibulei.
t::j j in partea antero-laterald a clr-
1l':i- Marginea laterala
i cumferintei se afld o proemi-
nenl6, tuberculul lui GEhDY,
Suprafala de inse(ie pt.
de la care pleaci o creastA osoa-
m. flexor lung al degetelor s[ oblicd antero-inferior pAni la
marginea lateralS a tuberozitdtii
tibiei (tuberculul lui GERDY
aflindu-se la mijlocul distan{ei
dintre tuberozitatea tibiei qi fa-
leta articularA pentru capul ti-
biei). Pe tubercul gi pe creastd
se inser6 mu$chii tibial anterior
gi tensor al fasciei lata.
Postero-medial pe cir-
curnferin{d se afl6 amprenta de
inserlie a tendonului direct al
ncizura fibulard
mugchiului semimembranos, iar
anterior acesteia un qan! trans-
$an{ul pt.m. flexor lung
al halucelui versal in care alunec[ tendonul
reflectat al aceluiagi rntrqchi.
$an{ul pt. rrrm. flexor lung a)
degetelor Ei tibiai posterior Pe por{iunea anterioard a
Maleola medialS circumferin{ei se gdsegte o su-
Fig. l6 - Tibitt - privitd posterior prafald triunghiulard, limitatd
de bifurcarea marginii anteri-
oare a corpului. in aceastl suprafa![ se glseqte tuberozitateu tibiei (tuberositas tibiae)
care dd inser{ie ligarnentului patelar.
EprJiza inferioard este mai pu{in dezvoltatd ca cea superioard. Ea are o formd
neregulat cuboidal[ gi prezintS urmltoarele elemente: o fa{d superioarii ce se
confundd cu corpul osului; ofil{d articulard inferioard (facies articularis inferior) de
forml patrulaterS, concavd antero-posterior gi mai largd lateral decAt medial. Pe
aceasti fa{d se gdseqte o creastd antero-posterioard, care o intparte in doud feligoare;
 Scheletul membrului inferior

atat creasta c6t gi fefiqoarele corespund trohleei talusului, cu care se articuleazdl. o

fald anterioard care continui fala laterald a corpului qi este u$or convexd qi neted6,
pe ea alunecdnd tendoanele extensorllor; o fald posterioard, convexd, care prezintd o
depresiune prin care aluneci tendonul mugchiului flexor lung al halucelui; o fald
laterald ce prezinti scobitura fibulard (incisura fibularis), limitatS intre cele doud
ramuri de bifurca{ie ale marginii Iaterale a tibiei, scobiturl ce se articuleazd crt fibula;
o fald mecliald ce se prelungegte cu un proces puternic numit maleola mediald
(malleolus medialis) vizibili sub piele.
Maleola mediald sau tibiald prezintd o fa{d articulard sa:u laterald (facies
articularis malleoli) de formd triunghiulard cu baza anterior pentru talus gi o fald
mediald subcutanatd. Marginea posterioard prezintd Sanlul maleolar (sulcus
malleolaris), care uneori poate fi dublu, pe unde trec tendoanele mugchilor flexor
lung al degetelor gi tibial posterior. Marginea unterioard este groasS, rugoasd gi dI
inserfie stratului superficial al ligamentului lateral medial al articulafiei talo-crurale.
Vdrful muleolei este implrfit de un ganf in doi tuberculi, unterior mai proeminent
decAt cel posterior. Pe virf se inseri fasciculele superficial gi profund ale
ligamentului lateral medial al articulaliei talo-crurale.
Structur[. Canalul meduiar este situat ?n por{iunea mijlocie a diafrzei.
Traveele {esutului osos prezintl la unirea treimii mijlocii cu cea inferioari, o direcfie
spiralati care intlresc statica tibiei. ExtremitAlile sunt constituite dintr-o masd de
lesut osos spongios, acoperitl de o lami sublire de lesut compact. La nivelul
extremitetii superioare, traveele principale sunt, pe pdr{ile laterale, perpendiculare pe
suprafe{ele afticulare, in timp ce in centru ele se incrucigeazd in arcade cu
deschiderea inferior.
Explorare manual5. Distal de interlinir-rl articular care trece prin vdrful patelei
se palpeazl condilii tibiali. Tuberozitatea anterioarl a tibiei se gdsegte pe linia
nredian[ a gambei, la 4 - 5 cm sub vArfirl patelei, iar tuberculul lui GERDY il gisim
pe epifiza tibiali proximalS, la I crn deasupra mijlocului unei linii dusd de la capul
fibulei la tuberozitatea anterioard a tibiei.
Corpul tibiei ofer6 de explorat pe viu in primul rAnd creasta osoas6 (marginea
anterioarS) a diafizei tibiale, care se poate palpa pe toati lungimea acesteia, de la
tuberozitatea tibiall pAnE la nivelul epifizei distale gi reprezintd o zonb foarte
dureroasi la traumatisme.
O parte din epifiza distalS tibialI gi anume, maleola tibial6, se g6segte sub
piele, fiind mai voluminoasd gi mai rotunjitS, dar mai proximal situatd decAt maleola
fibular6.

29
Anatomia descriptivd a membrului inferior

FIBULA (fibula)

Fibula sau peroneul, un os lung ce pare torsionat pe axul s6u, este un os

pereche gi asimetric. Prezinti un corp pi doud epifize,

I stiloidian
Procesul stiloidian
Procesul stiloidian
Fatreta articulara

Gdtul fibulei Gritul fibulei

Rugozitati pt. inse(ia m

solear
Fata posterioard

arginea IateralI
Fa{a medial6

Gaura nutritivd
pFala laterala

ii) Fala posterioara

tll,l Creasta interosoasA
lil
!i
Marginea lateralI

Marginea medial6
Fata medialtr

$an{ul peronierilor

Maleola lateralS Faleta articulara Maleola lateralf,

Foseta de inserfie a ligamenl Vdrful maleolei
falo-fi hrrlar nosterior
Fig. 17 - Peroneul Fig. I8 - Peroneul Fig. 19 - Peroneul
(vedere lilerald) (vedere mediald) (vedere posterioard)

Orientare. Se pune inferior epifiza turtitS, medial feligoara articulari pe care

ea o prezintS, posterior marginea epifizei care prezint[ o fos[.
 Scheletul membrului in_ferior

Corpul (corpus fibulae) este prismatic triunghiular. Prezintl trei fefe gi trei
margini.
Fala laterald (facies lateralis) care este convex6 superior gi sub forma unui
gan! longitudinal in partea sa mijlocie. Pe ea se inserd cei doi mugchi peronieri: lung
qi scurt. Aceasti fa{[ este imp[r1it6 in partea sa inferioar[ printr-o creastd oblicd
postero-inferior in doud segmente: unul anterior triunghiular gi subcutanat gi altul
posterior, prin care aluneci tendoanele peronierilor.
Faya mediald (facies medialis) prezintd o creastl longitudinal5 numiti creasta
mediald (crista medialis) pe care se inser6 membrana interosoasi. Anterior crestei se
inser6 extensorul lung al degetelor gi al treilea peronier (anterior), iar posterior crestei
fala mediali prezintd un gan! in cele dou[ treimi superioare unde se inseri mugchiul
tibial posterior.
Fala posterioard (facies posterior) vizibil1, numai in porliunea superioard a
corpului, deoarece in porliunea inferioar6 se confundd cu fa{a mediali. in partea
superioar[ se inserl solearul, iar inferior flexorul lung al halucelui. Pe aceasti fafd se
giseqte gaura nutritivi a osului.
Murginea unterioard (rnargo anterior) este mai pronunlatd in partea mijlocie gi
se continud inl'erior cu marginea anterioard a maleolei;
tr{arginea luterald (margo lateralis) este mai ascufitd in doui treimi inferioare;
Murgineu mediald (margo medialis) este puternic pronunfatd in por{iunea
mijlocie a diafizei"
Eprfiza superioard este reprezentat5 de capul fibulei (caput fibulae), care
prezintd o fe{isoard srticulard (facies articularis capitis fibulae) pentru tibie. Capul
se prelungeqte superior cu an virf (apex capitis fibulae) sat procesul stiloidian pe
care se inserb mugchiul biceps femural gi ligamentul colateral fibular al articula{iei
genunchiului. Capul este legat de corp printr-un gdr, inconjurat lateral de nervul
peronier (fibular) comun, raport important ?n fiacturile osului la acest nivel.
Eprfiza inferiaard este formatS de o proerninent5 turtitd latero-medial, vizibilS
sub piele numitd maleola laterald (rnalleolus lateralis), care coboard mai mult dec6t
maleola medialS.
Maleolu lateruld sau percnierd prezintd, o bazd ce se confund[ cu osul gi zn
vfrrf care prezintd un gan! in care se inserS fasciculul peroneo-calcanean al
ligamer-rtului colateral lateral al articula{iei talo-crurale. Fuga laterald a maleolei
prezintd dou[ segmente separate printr-o creastd oblic5. Segmentul anterior, convex
gi neted, priveqte lateral gi este acoperit de piele. Segmentul posterior este sub forma
unui gan( in care alunecd tendoanele peronierilor.
Fula mediald prezintd o fe(isoard articulard (facies articularis malleoli)
triunghiulard cu baza superior, pentru tibie gi talus gi o excavalie profundd numiti
fosa maleolei laterale (fossa malleoli lateralis) in care se inserS fasciculul posterior
al ligan-lentului colateral lateral al articulafiei talo-crurale.
Structuri. Peroneul este format dintr-o teac5 de lesut osos compact care
?nconjoarl un canal medular ingust. Extremitdlile sunt spongioase gi acoperite cu
lesut osos compact.

3l
Analomia descriptivd a membrului inferior

Explorare manualfl. Se palpeazd capul fibulei dispus lateral de tuberculul lui

GERDY. Sub acest reper osos, la nivelul colului fibular trece nervul fibular comun
sau nervul peronier comun.
Diafrza fibulard nu este accesibild mAinii, ea fiind acoperitb de muqchii
peronieri, in schimb din epifiza distald, putem palpa un teritoriu mai intins chiar
decdt la tibie. Din aceasti por{iune se palpeazd at6t maleola laterali, cAt gi o suprafald
neted6, triunghiularS, subcutanati dispusd cu v6rful proximal.
Maleola laterali este ascufitd, alungitd, v6rful ei fiind situat cu 3 cm inferior
liniei articulare talo-crurale qi cu 1 cm sub maleola tibiei. Maleola fibularh este sediul
frecvent al fracturilor oaselor gambei, iar ?nveligul cutanat al epifizei distale fibulare
poate fi deseori lezatin fracturile respective (fracturi deschise).

OASELE PICIORULUI

Oasele piciorului sunt reprezentate de 26 oase, dispuse in trei grupuri: tarsul,

metatarsul qi oasele degetelor.

TARSUL (tarsus)

Tarsul este un masiv osos care ocupS jum6tatea posterioard a piciorului gi este
fonrrat din gapte oase scurte dispuse in doul rAnduri:
a. un rhnd posterior cu doud oase suprapuse'. talusul superior qi calcaneul
inferior;
b. un rdnd unterior cu celelalte cinci oase: navicularul, cuboidul qi trei
cuneiforme.
Oasele tarsului pot fi in dou5 rdnduri antero-posterioare: un rdnd
grupate qi
medial ce cuprinde talusul, navicularul qi cele trei cuneiforme qi un riind lateral in
care se glsesc calcaneul qi cuboidul. Tarsul este mai ingust posterior decAt anterior qi
oasele tarsului posterior sunt mai voluminoase. Cele qapte oase ale tarsului formeazd
o boltl concavl inferior, pe care se sprijinl ?ntreaga greutate a corpului.
 S cheletul membru lui inferior

Calcaneul

Talusul

Procesul mare al
calcaneului

Cuboidul

Cuneiforme

Cuneiforme

Metatarsiene

Fig. 20 - Scheletul piciorului Fig. 2l - Scheletul piciorului

(vedere dorsald) (vedere plantard)

TALUSUL sau ASTRAGALUL (talus)

Talusul este situat in v6rful masivului tarsian, fiind interpus intre oasele
gambei, calcaneu qi navicular. Aplatizat supero-inferior gi alungit antero-posterior el
este format clintr-un corp, un cap $i un col ce une$te primele dou[ porliuni. Porfiunile
talusului sunt bine izolate gi ugor de recunoscut. Cu toate acestea este considerat in
intregime qi comparat cu un cuboid cdruia i se descriu $ase fete.
Corpul formeazi cu colul douS unghiuri unghiul de declirualie Si unghiul de
inclinalie, unghiuri ce se ftrrmeazd prkr faptul cE la acest os colul nu continui
direclia corpului, ci este ?nclinat infero-medial.
Ungliiul de inclinalie este deschis inferior qi are in medie 1 150.
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Unghiul de declinafie este deschis medial gi are 1580.

Cele doud unghiuri se modific6 in unele deform6ri ale piciorului. Unghiul de
inclinalie este cu atdt mai deschis cu c6t piciorul este mai plat gi dimpotrivd cu atAt
mai inchis cu c6t piciorul este mai boltit. Unghiul de declina{ie este mai mic Ai colul
mult deviat medial in piciorul var.
Orientare. Se aqeazd anterior capul, superior trohleea, lateral fa{a articulard
triunghiularS.
Capul talusului Fe{ele talusului sunt: superi-
oar6, inferioard,, lateralE, medialS,
Creasta rugoasd
anterioar5" gi posterioard.
Colul talusului Fa{a superioard (facies supe-
rior) este in cea mai mare parte arti-
Fateta tibiala cular5. F.a prezintl, trohleea talusu-
lui (trochlea tali), prelungitl medial
I rohleea
cu .felisoara maleolard mediulii
Faleta (facies malleolaris medialis) qi late-
fibulard ral cu fe{isoara maleolard laterald
$anlul pt. m.
flexor lung al (facies malleolaris lateralis).
halucelui Tuberculul lateral Trohleea talusului prezintd un
Fig. 22 - Talusul (vedere superioard) gan{ antero-posterior, doud versante
qi doud margini (cea lateralS fiind
mai inalt[ gi mai pronunlald ca cea rnediald).
Fe{iqoara maleolard medialS are fonna unei virgule cu capul anterior.
Fefiqoara maleolarl lateralS este triunghiularS. Ea se sprijind pe o proeminen{d
osoasa numit6. procesul lateral al talusului, care pleaci de pe fala laterald a osului.
Fa{a superioarl se articuleazd cn scoaba gambierd (formatd de fafa articularl
inferioar5 de pe epifiza distald a tibiei, maleola rnedialS gi maleola lateralS). Anterior
trohleei fala superioard prezintia o mic.l suprafafd neregulatd ce apar{ine colului.
Foqa inferioard prezintd ante-ro-posterior trei feligoare afticulare pentrlr
calcaneu:
-ffif_
- Capul talusului a. fa{a calcaneunii anterioard
Fala artrcularA (facies articularis calcanea anterior);
calcaneanf, anterioari b. fa(a calcaneand mijbcie
Irata articularl (facies articularis calcanea media);
calcaneanf, mijiocie c. fo1a calcaneand posterioard
(facies arlicularis calcanea posterior),
$an{ul talusului
care are forma unui segment de cilin-
dru.
Fata arliculari Fefele calcaneand anterioarl gi
calcaneand posterioara
mijlocie pot fi unite intr-o singurd
fa![ articr"rlard coirvexd.
Felele calcaneand posterioarl
qi cea rnijlocie sunt separate printr-un
Fig. 2-1 - Talusul (vedere inferiaard) gan! nurnit San(ul tolusttlui (sulcus
tali), oblic antero-lateral q;i ldrgindu-
 Scheletul membrului inferior

se postero-anterior. La nivelul s6u sunt rugozitEli pe care se inser6 ligamentul

i nterosos calcaneo-astragal ian.
Fa{a laterald prezintd pro-
cesul lateral al talusului (proce-
ssus lateralis tali) pe care se gA-
colul sefte, a;a cum s-a menlionat, fe(i-
caoul mileolard laterald de formd
' Soara
triunghiulard cu baza superior gi
care se va articula cu maleola late-
ral6.
Fa{a mediald este neregula-
td gi prezintd felisoara maleolard
/ibulard in formb de virgul[ cu
capul anterior, ca.re se va afticula
Fig. 24 - Tslusul (vedere laterald)
cu maleola tibialS. Sub fe{iqoara

Trohleea

Fatd maleolari tibralS

Colnl Suprafala de inserfie ligamentarl

Capul
F'ata articIlara naviculard $antul tendonului m. flexor lung al
halircelui
Fa{a calcanecanA anterioarx

Fig. 25 - Talusul (vedere mediald)

mediali este o suprafat6 rugoasd excavatb pe care se inser6 fasciculul profund al
ligamentului colateral medial al articula{iei talo-crurale.
Fala anterioard prezintd cnpul talusului (caput tali), care este o proeminen{d
rotunjitd ce prezintl Jala articulard naviculard (facies articularis navicularis).
Inferior capul se continuS 9ufa1a calcaneand anterioarii descris[ lafa\a inferioard a
osului.
Faya posterioard prezintd procesul posterior ul tsluswlui (processus posterior
tali), strlbdtut de un ganl limitat prin doi tuherculi: unul latersl (tuberculurn laterale)
qi oltul medial (tuberculum rnediale). Prin acest qan! alunecl tendonul muqchiului
f'lexor Iung al halucelui. Uneori existS un os supranumerar sudat [a tuberculul lateral,
numit os trigonum.
Anatomia descriptivd a membrului inferior

CALCANEUL (os calcis)

Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului, fiind situat inferior

astragalului la partea postero-inferioarl a piciorului, formdnd proeminenla
cdlchiului. Are o formd prismatic-patrunghiulari, fiind alungit antero-posterior qi
ugor turtit transversal, prezent6nd gase fe1e.
Fafa articulard
Suprafala articulard
anterioard
Suprafa{a articulard

$anlul calcanean

Suprafala articulartr
posterioarf,

Fata posterioarA

Amprenta pt. rnse4ra

tendonului lui ACHILLE

Fig. 26 - Calcaneul (vedere superioard) Fig. 27 - Calcaneul (vedere inferioafi)

Orientare. Se aqeazi superior fala prevdzutd cu trei feligoare articulare,

posterior extremitatea cea mai voluminoasd, medial fa{a cu un gan! adinc.
Fayu serioard prezintd antero-posterior:
up
a.fala talard anterioard (facies articularis talaris anterior);
b. fula talard mijlocie (facies articularis talaris media); aceste doud fefe pot fi
deseori unite intr-o singurl fa!6 concavS;
c. San;ul calcaneului (sulcus calcanei) care se lSrgeqte postero-anterior gi
impreund cu qanlul talusului formeazd un canal numit sinus tarsi sau canalul
astrgalo-calcanean;
d.fala talard posterioard (facies afticularis talaris posterior) care are aspect de
segment de cilindru cu convexitatea in sensul axului mare al fa(etei articulare;
e. posterior suprafelelor articulare, fala superioard a calcaneului intrd in
contact cu o masd adipoasi situatd inaintea tendonului lui ACHILLE.
Cele trei fele arliculare corespund fe{elor calcaneene de pe fafa inferioar[ a
talusului.
Fala inferioard este neregulat6 gi prezintd trei proeminenfe.
Proeminenla anterioard dd inserlie ligamentului plantar lung (calcaneo-
cuboidian).
Cele doud proeminenle posterioare, dintre care una este mediald (processus
 S c h e I etu I me mbru lu i i nferi o r
medialis tuberis calcanei), iar cealalti laterald (processus lateralis tuberis calcanei),
se prelungesc pe fala posterioari a osului, formeazd la acest nivel tuberozitatea
calcaneand. Proeminen{a medial[, mai voluminoasi, dI inser]ie mugchilor flexor
scurt plantar qi adductor al degetului mare, iar cea lateralS d[ inserlie muqchiului
abductor al degetului mic. intre proeminen{ele posterioare qi cea anterioard, fafa
inferioard a calcaneului este perforati de numeroase g[uri vasculare gi str6betutd de
striuri longitudinale, in raport cu fasciculele ligamentului calcaneo-cuboidian.
S uprafata articulard posterioard
Tuberculul de inse4ie pt.ligamentul
calcaneo-fibular

$anlul pt. m. peronier

Faia posterioare scurt

Trohleea fibulard

$anful lateral pt. m. peronier Iung

Fig. 28 - Calcaneul (vedere laterald)

Fa{a laterald este subcutanatd. Pe ea se gSs6qte o proeminenlA numit5 trohleea
peronierd satrfibulard (trochlea peronealis sau fibularis) sau tuberculul peronierilor
ce separd doud qanfuri: unul superior prin care trece tendonul peronier ului scurt qi
altul inferior, prin care trece tendonul peronierului lung.
Sustentaoulum tali

Suprafala articular{ mij locie

$an1ut pt. tendonul

Suprafala articular'6 m. flexor lung al
anterioarf, halucelui

Suprafala articular6
$an1ul calcanean
cuboidalS

fubercul medial

Fig. 29 - C&lcuneul (vedere mediald)

Fala mediald esteprevf,zutd cu fanlul calcuneon,pe unde trec de la gambS Ia

plantd tendoane, vase gi nervi. $anlul calcanean este limitat posterior prin
tuberozitatea calcaneani, iar anterior printr-o proeminen{d puternici, numitd
sastentaculum tali. Pe sustentaculum tali se sprijini talusul. Fala superioard a acestei
proeminen{e prezintd fala talari rnijlocie a calcaneului (serveqte la articularea qi
suslinerea talusului). Pe fala inferioarS, sustentaculum tali prezintd un qan! (sulcus
tendinis rn. flexoris hallucis longi) pe unde alunecd tendonul muqchiului flexor lung
al halucelui. in vArful sdu sustentaculum tali prezintl un qan{ pentru tendonul
37
Anatomia descriptivd a membrului infefior

flexorului lung al degetelor.

Fala articulard cuboidald (facies articularis cuboidea) sat fala anterioard
este concavd supero-inferior gi convex[ transversal qi se mai numeqte marele proces
al calcaneului.
Fa(a posterioard rdspunde cllc6iului (calx), iar jumdtatea inferioard a fefei d[
insertie tendonului lui ACHILLE.

NAVICULARUL (os naviculare)

Navicularul sau scafoidul are formi de nacel[, fiind un os scurt, turtit antero-
posterior. Este situat pe partea mediali a piciorului, cuprins intre capul talusului,
cuboid qi cele trei cuneiforme. Prezint[ qase fe1e.
Faya posterioard este concav6, neted6, eliptici qi se articuleazb cu capul
talusului.
Fala anterioard este convex[, articularS, qi imp6(it5 prin doud creste netede in
trei feligoare, destinate articula{iei cu cele trei cuneiforme.
Fala dorsald face parte din dosul piciorului.
Fala plantard face parte din plant[.
Faya mediald prezintd tuberculul navicularului (tuberositas ossis navicularis)
pe care se inseri tendonul tibialului posterior.
Fala laterald corespunde cuboidului.

CUBOIDUL (os cuboideum)

Cuboidul este un os scurt cu o formi neregulat cuboidald, prezent6nd qase fe!e,

fiind aqezat pe partea lateral[ a piciorului, anterior calcaneului.
Faya saperioard face parte din dosul piciorului, fiind rugoasd gi inclinata
infero-1ateral.
Fala inferioard sauplantard prezintd tuberozitatea cuboidulzi (tuberositas
ossis cuboidei) sau creasta cuboidului. Anterior tuberozitdlii se glseqte un gan!
profund (sulcus tendinis m. peronei longi) ce este transformat pe viu intr-un canal,
printr-un ligament. Prin acest canal trece tendonul mugchiului peronier lung.
Posterior tuberozitilii fa{a plantard dd inser{ie ligamentului calcaneo-cuboidian.
Fa(a posterioard serveqte pentru articularea cu calcaneul gi se prelungeqte
infero-medial qi posterior cu o proeminen{d numitd procesul piramidal al cuboidului.
Fata anterioard este subdivizatd printr-o creastd vertical5 in doui fe{igoare
care se articluJeazd cu metatarsienele IV gi V.
Fa{a mediald prezintd o suprafa!5 articulari pentru cuneiformul lateral.
 S ch e letu I mernb ru lui i nferio r

Navicularul

Cuneiformul III

Cuneiformul II
Metatarsianul V
Inse4ia pt. m. tibial
anterior

Cuneiformul I

Metatarsianul I

Metatarsianul II
Metatarsianul III

Fig. 30 - Oasele tarsului (vedere dorsald)

Posterior acestuia este o a doua suprafafd articulard mai micl pentru navicular.
Fa{a laterald, ingust6, este situate pe marginea laterall a piciorului.

CUNEIFORMELE (ossa cuneiformia)

Cuneiformele sunt trei oase de formd prismatic triunghiulard, eare contribuie

la edificarea bollii transversale a piciorului, plasate anterior navicularului gi articulate
intre ele.
Sunt numerotate cu I, II, III numdrdndu-le medio-lateral. Au formd de cui de
lemn, cu baza plantar pentru primul cuneiform qi cu baza dorsal pentru urmetoarele
dou6. Deci, fiecare cuneiform vaprezentapatru fete, obazd gi un vArf (creastd).
1. Cuneiformwl medial (os cuneiforme mediale) are baza situatA plantar, iar
marginea asculiti face parte din dosul piciorului. Este situat pe marginea mediali a
piciorului intre navicular qi primul metatarsian. Se articuleazd. anterior cu
rnetatarsianul I, posterior cu navicularul, lateral cu metatarsianul II qi cuneiformul
intermediar. Fala mediald a osului face parte din marginea mediali a piciorului qi dd
inserlie mugchiului tibial anterior. Fa{a inferioard sau baza, rugoasd, dd inser{ie
unuia din tendoanele tibialului posterior.
2. Cunedormul intermediar (os cuneiforme intermedium) are o bazd, ce face
parte din dosul piciorului, iar v6rful corespunde plantei. Osul se articuleazd anterior
cu metatarsianul II, posterior cu navicularul, lateral cu cuneiformul lateral, iar medial
cu cuneiformul medial.
3. Cuneiformul lateral (os cuneiforme laterale) arc baza orientatd spre dosul
piciorului, iar vdrful rispunde plantei. Osul se articuleazd, anterior cu metatarsianul
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Fa{a posterioarf, a talusului

Tubercul
Cuboidul
Naviculanrl
$anlul pt. tentonul m
peronier lung lateral
Cuneiformul
Cuneiformul III

Metatarsianul V
sr:Iil lXil

Metatarsianul [V

rrr, posterior cu ,:::"::,-::,^"::,:;''::':::::::,-':mediar cu cuneironnur

intermediar gi metatarsianul iI.
Structura oaselor tarsiene. Toate oasele tarsiene sunt formate dintr-o masA de
lesut spongios acoperit de lesut osos compact. Traveele principale ale lesutului
spongios pleac[ de la trohleea talusului gi se indreaptd in trei direcfii diferite,
form6nd trei pilieri, dup[ care se transmit presiunile membrului inferior. Acegti
pilieri sunt: pilierul posterior, care de la talus se dirijeazd spre c6lcai; pilierul
antero-medial care traverseazd colul gi capul talusului mergAnd la navicular qi mai
departe la prirnele trei metatarsiene; pilierul antero-lateral, ale cdrui travee trec prin
marele proces al calcaneului qi cuboid.
Explorarea manuall. Are o mare impoftan{i in aprecierea traumatismelor,
Dacd punem piciorul in valgus (ridicarea marginii laterale a piciorului), atuttci medio-
distal de maleola tibial5 se poate palpa capul talusului, iar mai distal, degetele
exploratorului vor sirn{i tuberozitatea osului navicular situatl la 3 cm ventral qi distal
de maleola tibialS.
Pe rnarginea tibiald a piciorului, la 3 cm de tuberozitatea navicularului, se
palpeazd tuberculul prirnului metatarsian.
La jLrrnltatea rnarginii fibulare a piciorului se palpeazS tuberculul celui de-al
V-lea rnetatarsian. Mai proximal, la 1,5 cm, se poate palpa interliniul calcaneo-
cuboidian.
Din calcaneu se exploreazl cu ugurinfi pe viu sustentaculum tali, care se
gdseqte la 2 crn sub maleola tibialS gi procesul lateral al calcaneului, care se palpeazd
pe marginea fibulard a piciorulur mai proximal gi dorsal de tuberozitatea
metatarsianului V.
intre cele dou6 maleole, ventral qi distal, se palpeazd proeminen{a unghiului
ventro-lateral al trohleei talusului. La fel, in miqcdrile de flexie gi extensie ale
piciorului, degetele exploratorului intAlnesc o parte a capului talusului.
Sub maleola fibulari se palpeazd pe fa{a lateralS a calcaneului tuberculul
40
 S chel etu I membru lu i i nferior

lateral, care de fapt este mai rnult o creasta, ce separi tendoanele muqchilor peronieri
scurt gi lung.
De la tuberculul navicularului, mergdnd distal qi ventral, degetele
exploratorului palpeaz[ corpul navicularului, primul cuneiform gi se vor opri la
nivelul tuberculului metatarsianului I.

METATARSUL (metatarsus)

Metatarsul este format din cinci oase metatarsiene (ossa metatarsalia).

Nurndrdtoarea lor se face dinspre marginea medial[ spre cea lateral[ a piciorului, de
laIlaV.
Caractere generale. Metatarsienele sunt oase lungi gi perechi. Prezinti un
corp, o bazdsi un cap.
Corpul (corpus) este prismatic triunghiular, avAnd cAte o fa(d dorsaki, mai
ingust6, alta laterald, iar atreia metliald. Fala dorsalS face parte din dosul piciorului,
celelalte delimiteazd spa{iile interosoase.
Prezintd qi trei margini: dou5 dorsale, mediald qi laterali qi o margine
inferioard sau plantard, curb6 cu concavitatea inferior.
Baza (basis\ sau extrentitatea posterioard, se articuieaz[ cu oasele tarsului
priltr-o fa{etb posterioard, de fbrmi triunghiulard gi cu metatarsienele invecinate prin
c6te o faleti articulard rnediali qi alta laterald.
Capul (caput) sau extremitatea snteriaard, este turtit transversal av6nd o
suprafa{a articulara convexi care se articuleazS cu falanga proxirnali.
Caracterele proprii ale metatarsienelor
Metatursianul I este cel mai scurt qi cel mai gros. Baza osului prezintd o
suprafa{6 articularI care se articuleaz6 cu cuneiformul rnedial. Pe bazd se gdseqte o
tuberozitate mectiatd (tuberositas ossis metatarsalis I) care dd inser{ie unui fascicul al
tibialului anterior qi o tuberozitale laterald, mai proeminentS, pe care se inserd
muqchiul peronier lung. Uneori prezinti o suprafa{a articulard lateral[ semilunard
pentru rnetatarsianul [I.
Metatarsianul.Il este cel mai lung. Baza lui se articuleazd cu toate cele trei
cuneifonne. respectiv cu metatarsianul III 9i uneori cu metatarsianul I.
Metatarsianut Iil se articuleazdprinbaza sa cu cuneiformul lateral, respectiv
cu metatarsienele lI gi IV.
Metatarsianut IV se afticuleazd prir, baza sa cu cuboidul 9i cu cuneiformul
lateral, respectiv metatarsienele III qi V'
Metatarsianul V se articuleazd prinbaza sa cu cuboidul qi cu metatarsianul IV.
Baza prezitrtS lateral o tuberozitale (tuberositas ossis metatarsalis V) pe care SE
inserd tendonul peronierului scur1.
Structura metatarsienelor. Corpul este fonnat dintr-o teacd de lesut compact
care inconioarl un canal medular cu intindere variabili. Extremitdtile sunt formate
 Anatomia clescriptivd a membrului inferior

din lesut spomgios inconjurate de lesut osos compact.

Explorare manuald. Epifizele distale (capetele) ale metatarsienelor I-V se
pot palpa daci se executd flexia forlat5 a degetelor piciorului.

OASELE DEGETELOR (ossa digitorum pedis)

Degetele sunt in numSr de cinci, numerotate de la I la V, de la marginea

mediali la cea laterald a piciorului. Degetul I poarti numele de haluce (hallux), iar
degetul Y de deget mic (digitus minimus).
Oasele care formeazl degetele se numesc falange. in total sunt 14 falange,
fiecare deget avdnd cAte trei falange, cu exceptia halucelui care are numai doul
falange. Falangele sunt asemdndtoare celor de la mAnd, cu deosebirea cd cele de la
picior sunt mai reduse in dimensiune.
Falanga proximald (phalanx proximais) este turtitd transversal.
Falanga mijlocie (phalanx media) este scurtS, fiind formatd aproape numai din
bazd gi cap.
Falanga distald (phalanx distalis) este micd, se termind in formd de potcoavd,
tuberozitateafalungei distale (tuberositas phalangis distalis) 9i r6spunde unghiei.
Explorare manuald. Bazele falangelor I ale degetelor se pot palpa dacd se
execut6 flexia forlat6 a degetelor piciorului, restul falangelor palpAndu-se cu uqurin{a.

SCHELETUL PICIORULUI iX TOTALITATE

Piciorul la orn prezintd caractere de diferen{iere foarte importante care sunt

strAns [egate de procesul de umanizare qi este foarte bine adaptat staliunii bipede,
indeplinind dou[ funclii: de sus{inere a corpului (de sta{iune) 9i de miqcare (de
locomo{ie). Adaptarea Ia aceste funclii se realizeazd printr-o bolta plantarb
caracteristicd.
Axul piciorului trece prin al I[-lea metatarsian.
Bolta plantarl are trei sfilpi de sprijin reprezentati de: tuberozitatea
posterioard a calcaneului, de capul metatarsienelor I, II,III antero-medial gi de capul
metatarsienelor IV qi V antero-lateral. StAlpii sunt unili prin doud arcuri
lortgitudinule'. arcul lileral format de calcaneu, cuboid gi metatarsienele IV qi V gi
urcul medial format de calcaneu, talus, cele trei cuneifonne qi primele trei
metatarsiene. Calcaneul reprezintd deci, st6lpul posterior cofilun pentru cele doua
arcuri, in timp ce anterior arcurile diverg spre ceilalli doi stdlpi.
4',2
 S ch e letu I membru lui i nferio r
Arcul longitudinal medial este mai inalt gi nu intrd in contact cu suprafala de
sprijin a plantei gi se numeqte orcul de miscare.
Arcul longitudinal lateral, rnai pu{in boltit, atinge suprafafa de sprijin gi se
numegte arcul de sprijin.
Arcurile longitudinale sunt unite prin arcufi transversale, mai inalte posterior gi
rnai turtite anterior.
Asamblarea oaselor tarsului contribuie la alc[tuirea scobiturii fcrrmate de bolta
plantar[.
Fetele dorsale ale oaselor tarsului sunt, in general, mai largi ca cele plantare.
De asemenea, trabeculele osoase din substanla spongioasi a tarsului gi a metatarsului
sunt dispuse paralel cu arcurile bolfli plantare, intdrind arhitectural bolta. Bolta
plantard este menlinutd de ligamente, mugchi qi tendoane.
Oasele sesamoide ale piciorului. Aceste oase iqi au sediul intotdeauna pe
fafa plantard. Doud oase sunt constante, fiind plasate pe fala medialS a prirnei
articulafii metatarso-falangiene. Aceste douf, oase sunt ovoide, alungite antero-
posterior. Cel niedial este mai voluminos decAt cel lateral. Sesarnoidele degetului
nrare qi in particular cel medial, sunt uneori irnpdrlite in doui sau trei fragmente.
Aceasta se datoregte faptului (dup5 M. GASSER) cI suprafafa osoasd pe care se
aplicd sesamoidele nu este intotdeauna regulat6.
Se observS, mai rar, un sesamoid la nivelul arlicula{iei metatarso-falangiene a
celui de-al doilea deget qi unul sau doul sesamoide la nivelul articulatiei metatarso-
falangiene a celr"ri de-al cincelea deget.
 MUSCHII MEMBRULUI INFERIOR
(musculi membri inferioris)
Mugchii membrului inferior se repartizeazd, in patru grupe: mugchii
bazinului, mugchii coapsei, mugchii gambei qi rnugchii piciorului.

MU$CHII BAZINULUI

Muqchii bazinului se mai numesc Si muschii Soldului, intinzAndu-se de la

nivelul bazinului la extremitatea superioard" a femurului. Sunt muqchi scurli,
voluminogi qi puternici (muqchii de fo(5) av6ndu-qi originea pe felele laterall 9i
mediald ale bazir-rului gi se termind spre cele doud trohantere qi pe regiunile
invecinate lor, motiv pentru care se numesc Ai muqchi pelvitrohanterieni.
DupI agezarea fa\d de bazin gi in raport cu articulalia coxo-femurali se
impart in dou6 grupuri: anterior qi posterior.
Grupul anterior sau interior, format de mugchiul ilio-psoas qi de mugchiul
psoas mic, acesta din urmd put6nd lipsi deseori.
Grupul posterior sau exterior in care muqchii sunt aqeza{i pe suprafala
exterioard a pelvisului, iar corpurile lor musculare se suprapun in doud sau trei
planuri pe fala posterioarl gi lateralS a bazinului, forrndnd in totalitatea lor fesa.
Dirrtre acegtia numai tensorul fasciei lata, datoritd aSezdrii sale topografice, poate fi
descris qi la mugchii coapsei, el dob6ndind in mod secundar inserlia terminald pe
tractul iliotibial.
Din grupul posterior al muqchilor bazinului fac parle; gluteul mare, gluteul
rnijlociu, gluteul rnic, tensorul fasciei lata, piriforrnul, obturatorul intern, obturatorul
extern, gemenul superior, gemenul inferior gi pdtratul femural.

MU$CHII AI\TERIORI AI B AZINULUI

Maqchiul ilio-psous (m. iliopsoas)

Ilio-psoasul este format din doi muqchi: muSchiul psoss mare Si muschiul
iliac, care sunt separali in pelvis qi care se unesc in vecindtatea inser{iilor femurale.
44
 Muschiul psoas mare (m. psous maior)
Psoasul mare este un mugchi voluminos, lung qi fuziform, lombo-femural
care se ?ntinde de la col0ana vertebrali lombara la trohauterul mic.
Proximal se inserl pe paftea inferioard gi laterald a corpului ultimei veftebre
dorsale qi pe fala laterali a corpurilor prirnelor patru vertebre lombare (uneori pe
toate cele cinci vertebre iombare) qi pe discurile intervertebrale corespunzitoare. De
aserlenea se inseri prin langhete cdrnoase pe fa{a anterioarl a proceselor costiforme
ale vertebrelor lombare mult mai aproape debaza acestora. Fasciculele musculare se
dispul in douf, planuri, unul profund gi lateral, celSlalt superficial 9i medial, intre
aceste planuri gisindu-se plexul lombar.
Insertiile veftebrale se fac prin tn-
termediul unor fascicule tendinoase care
se atageazd discurilor intervertebrale 9i
p6rfii corespunzdt<lare a corpurilor
vertebrelor vecine. in intervalul dintre
aceste fasciciile fibrele psoasului dau
naqtere la arcade fibroase care unesc
fasciculule tendinoase intre ele 9i
g' delinriteazi impreunl cu fa\a laterald,
concav[ a corpurilor r,'ertebrale, orificii
;'. &
eliptice osteo-fihroase prin care trec
vasele lombare qi relrnurile comunicante ce
unesc siirpaticul cu plexul lombar. Fas-
ciculele musculare se uttesc intr-un corp
ciinos volunlinos. aplatiz,at uqor latero-
rnedial qi obiic inf-ero-lateral, coboard de-a
lungul coloanei lombare, traverseazi par-
: tea medialS a ltrsei iliace gi in partea infe-
i rioard a acesteia se unesc cu tendonul
I rnuEchiului iliac, trec6nd ?mpreun6 poste-
i rior cle arcada femlrralE prin lacuna mus-
culard qi se inserd pritttr-un tendon comun
cu rnugchir:l iliac pe trohanterul mic.
Raporturi. In abdomen qi Pelvis
are rapofturi anterior cu muqchiul psoas
mic qi cu orgattele abdominale retroperito-
neale: rinichi, vasele renale, ureterttl, va-
sele sperrnatice sau ovariene, colonul as-
cendent (sau desccndent). Posterior mug-
Fig. 32 - Muscltiul ilio-psoas
chiului se gisesc rr-tuSchiul pdtratul lom-
belor qi procesele costiforme ir:nrbare. Pe tnarginea rnedialii se glsesc vasele iliaoc
exterl.le.
==T
Anatomia descriptivii a membrului inferior

Fasciculele costiforme inserate pe

marginea inferioarf, a proceselor
lnsertia pe coasta XII-a costiforme I - 4
Psoasul

fucadtr fibroasl de inse(ie a psoasului

lnserfie pe discul intervertebral

l'endonul distal al ilio-

Bursa seroasf, a ilio-psoasul

Inse4ia terminaltr pe
trohanterul nric

Fig. 33 - Schema inserqiilor ilio-psoasului

Raporturile importante ale mLrgchiului psoas sunt cu plexul Iornbar qi

ramurile acestuia. Plexul este a$ezat intre cele douS planuri ale rnuqchiului: nervul
genitofemllral pSrdseqte mu$chiul in partea superioard a felei sale anterioare, nervul
femural se exteriorizeazdla nivelul rnarginii laterale a mu$chiului, nervul obturator
pSrdscgte mu$chiul pe sub marginea lui mediald, iar celelalte ramuri ale plexului ies
prin paftea superioard a marginii laterale a psoasului.

Muschiul iliac (m. iliucus)

Este un mu;chi larg, gros, in forrnd de evantai, ocupand fosailiac[.
Inser{ii. Proximal se inserd pe cea mai rnare parte a fosei iliace cu excep{ia
pdrfii arrtero-inferioare a acesteia. Superior el se inseri gi pe marginea medialS a
crestei iliace, pe ligamentul ilio-lornbar, iar posterior se poate irtsera gi pe sacrum
(ROUVIERE). Fibrele mugchiului iliac converg spre tendonul psoasului atagAndu-se
pe partea laterald a acestui tendon gi numai rareori se pot insera pe trohanterul rnic
priutr-urr tendon propriu.
 MuSchii membrului inferior

Raporturi. Mugchiul iliac este in raport anterior cu ceco-apendicele in partea

dreaptd qi cu colonul ilio-pelvin in partea stAngd. Ilio-psoasul trece prin lacuna
musculari impreund cu nervul femural. La coapsi corpul muscular al ilio-psoasului
se subfiazi treptat fiind dispus intre vastul rnedial gi pectineu, descriind un traiect
spiralat peste colul femural. La r-rivelul marginii anterioare a coxalului din cauza
solicitdrilor mecanice puternice, pe fa{a profundd a rnuqchiului se formeaz[ o bursd
sinovialS (bursa ilio-pectinea) care uneori poate comunica cu cavitatea articularS. La
coapsi ilio-psoasul prin fafa lui anterioarb ia parte la formarea plangeului triunghiului
lui SCARPA, iar prin fa{a posterioard vine in raport cu articula{ia coxo-femurald.
Ac{iune. Psoasul este un mugchi pluriarticr-rlar aclionAnd nu numai asupra
articulaliei coxo-femurale, ci gi asupra ar"ticulafiilor interveftebrale, de la ultima
vertebr[ toracalS pdni la sacrurr. Dar acfiunea sa principai[ se exercitd asupra
aft iculaliei coxo-femurale.
MLrgchiul iliac este uniarticular gi ac{ioneazd exclusiv asupra articula{iei
coxo-femurale.
Ilio-psoasul flecteazd coapsa pe bazin qi ii impriml o miqcare de rota{ie
dinspre medial spre lateral. Este cel mai important flexor in afiiculalia coxo-femuralS
qi in acelagi tirnp apropie coapsa de pelvis sau pelvisul de coapsS, dupd cum igi ia
punctul fix prorimal sau distal. Cdnd ilio-psoasul igi ia punct fix pe femur, flecteazd
coloana vertebral5 qi bazinul gi imprimd trunchiului o migcare de rotalie de partea
opusf,. Cdnd arnbii mugchi iau punct fix pe femur, detennini flexia directd a trun-
clriului. in acliunea de flexie, cele doud corpuri musculare se completeazd.reciproc,
psoasul lucreazd. ca un muqchi de vitezd qi amploare, iar iliacul ca un muqchi de for{d.
CAnd ia punct fix pe bazin qi coloanb, intervine in locomo{ie duc6nd coapsa dinspre
posterior spre anterior. in decubit dorsal mugchiul ridicS tmnchiul, flectdndu-l pe
coapsi.
Vasculariza{ia provine din arterele lombare, ilio-lornbar[. circumflexa iliacd
profundd gi aftera obturatorie.
Inerva{ia este dat[ de ranruri scurte, colaterale din plexul lombar gi unul,
dou6 ramuri din nervul femural.

MuEchiul psoas mic (m. psoas minor)

Este un rnuqclii inconstant, put6nd lipsi in mai mult de 50%o din cazuri,
sublire, care coboard anterior psoasului pind la eminenla ilio-pectinee.
Inserfii. Proximal se inserb pe corpurile veftebrelor a 12-a dorsald qi a primei
lombare ;i pe discul intervefiebral corespunzdtor. Coboarb anterior psoasului av6nd o
direcfie aproape verticalS qi spre partea rnijlocie a traiectului sbu se continud cu un
tendon aplatizat, unit strAns la fascia iliacS. Tendonul distal se poate termina pe
fascia iliacS, dar cel mai frecvent se inserd pe eminen{a ilio-pectinee prin intermediul
arcu lui ilio-pectineu.
Ac(iune. Contribuie slab Ia flexia bazinului pe coloana vertebral[. Prin
trac{iune asupra fasciei iliace gi a arcului ilio-pectineu, menline deschisd lacuna
musculard protej6nd astfel nervul femural de a fi comprimat in tirnpul contrac{iei
4'/
Anatomiu descriplivd a membrului inferior

mugchiului psoas mare.

MU$CHII POSTBRIORI AT B AZINULUI

Numili qi muschii posteriori ai Soldului sau ai regiunii gluteale sunt dispugi

pe trei planuri: profund, mijlociu gi superficial.

Plunul profund
Acest plan muscular este situat in partea superioard a fefei posterioare a
articula{iei coxo-femurale. Este format dinspre superior spre inferior de c6tre: gluteul
mic, piriformul sau piramidalul, gemenul superior, obturatorul intern, gemenul
inferior, obturatorul extern qi pdtratul femural.

Linia glutealtr anterioartr

Muschiul gluteu mic (m.
gluteus minimus)

Numit qi micul fesier, este un

mugchi gros, aplatizat, triunghiular situat
la partea inferioard a fefei laterale a
osului iliac Ai pe fafa superioarS a arti-
culaliei coxo-femurale, intinzdndu-se p6-
nd la trohanterul mare.
Inserfii. Proximal se inserd prin
fibre cdrnoase pe intreaga suprafalI a
felei gluteale situatd intre liniile gluteale
t,\ anterioard gi inferioard. Fibrele mus-
Inserfia ter-
minalA pe culare converg inferior gi se fixeazd pri-
trohanterul ntr-un tendon puternic pe marginea ante-
mare
rioard a trohanterului mare.
Raporturi. Este acoperit in
intregime de gluteul rnijlociu gi acoperS
fa{a glutealS a osului iliac, fala supe-
rioari a capsulei articulafiei coxo-femu-
rale gi tendonul reflectat al mugchiului
drept femural. in general intre tendonul
mugchiului qi marginea superioard a
Fig. 34 - Sclrema insergiilor gluteului mic
trohanterului mare se dezvolt[ o burs6
48
 MuSc hi i memb ru lui inferior
seroasA. Frecvent, gluteul mic este legat de capsula articula(iei coxo-femurale printr-
un fascicul fibros larg, numit expansiunea uponevroticd a gluteului mic.

Gluteul mic
Gluteul mare

Piriformul

Gemenul superior
Obturatorul intern Gluteul mijlociu

Genrenul inf-erior
ensorul lasciei Iata
Pltlatul 1'emural

Gluteul mare

Adductorul mare

Bicepsul
Gluteul mare
Semitendinosul lascrculul ilrlenor

Fig. 35 - Planul profund al ntuscltilor posteriori ai bszinului

Ac{iune. Are acfiune comuna cu cea a gluteului mijlociu, fiind in general
abductor al coapsei. Contraclia izolatd a fasciculelor sale anterioare produce rotalia
mediald a coapsei, iar contraclia fasciculelor posterioare determind o rotatie laterald.
CAnd gluteul mic ia punct fix pe femur, el extinde bazinul gi-l inclind de partea sa.
Vascularizafia provine din rarnul profund al arterei gluteale superioare.
Inerva{ia este datd de nervul gluteu superior.

MuEchiul pirifurm (m. pirformis)

Numit qi muschiul piramidal al bazinului, este alungit, aplatizat,

triunghiular gi se intinde de la fala anterioar5 a sacrului la extremitatea superioar6 a
femurului. El este situat par{ial in bazin qi parlial in regiunea glutealf,, imediat
dedesubtul gluteului mic qi pe acela$i plan cu acest mugchi.
Inser(ii. Proximal se inserd pe fala anterioari a vertebrelor sacrale 2,3,4
prin trei digitalii c5.rnoase, separate intre ele prin cea de a doua qi a treia gauri sacrald
anterioarI. Aceste digitalii sunt unite intre ele prin fascicule clrnoase care se inserd
Anatomia descriptivd a membrului inferior

pe $anturile ce prelungesc ?n afari glurile sacrale. Mugchiul se indreapt[ antero-

lateral qi inferior, iese din bazin prin scobitura ischiadici mare gi se inser[ printr-un
tendon sublire in porfiunea miilocie a marginii superioare a trohanterului mare.
Raporturi. In pelvis,
posterior corespunde sacru-
mului, iar anterior rectului gi
plexului sacral. La nivelul re-
giunii gluteale este situat sub
gluteul rnic posterior articu-
laliei coxo-femurale. Trec6nd
prin scobitura ischiadicd ma-
re formeazb douh orificii de
Canalul comunicare intre cavitatea
obturator Piriformul pelvinS gi regiunea gluteald:

o rifi c i ul s up r ap ir ifo r m (for a-

Ligamenrul men suprapiriforme) Si ori-

sacro-spinosy'c iul infrapirifo rm (foramen
infrapiriforme).
Ligamentul
sacro-tuheral Ac(iune. E,ste un ro-
tator lateral, abductor qi ex-
tensor al coapsei.
C)bturatorul intern Vascularizatia pro-
Fig. 36 - Muscltii obturutor intern qi piriform vine din aftera sacralS late-
ral6 inferioard gi din arterele
iliacd internd (hipogastricd), gluteald superioarl gi gluteald inferioarS.
Inerua(ia este datl de un ram colateral al plexului sacral.

Muschiul obturator intern (m. obturator internus)

Este un muqchi aplatizat sub formd de evantai care se intinde de la gaura
obturatd la trohanterul mare, fiind situat parlial in bazin qi parlial ?n regiunea
gluteal6.
Inser(ii. Se inserl prin fibre clrnoase: pe fa{a mediald a membranei
obturatoare; pe fala mediald a ramurii ischio-pubiene, sub inserlia membranei
obturatoare; pe suprafafa osoas[ care corespunde fundului acetabulului, intre gaura
obturatd qi linia arcuat[ gi care posterior se intinde p6nI in vecindtatea marginii
anterioare a scobiturii ischiadice mari; pe fafa profundi a fasciei sale care il acoperd
gi pe repliul falciform al ligamentului sacro-ischiadic mare. PlecAnd de la insertiile
pelvine, fibrele cdrnoase converg cdtre scobitura ischiadicl mici pe care o
traverseazd, gi ajung Ia fes6. La nivelul marginii posterioare a coxalului mugchiul se
reflectd formiind un unghi cuprins intre 600 - 900 gi se termind printr-un tendon pe
fa{a medialS a trohanterului nrare, superior qi inferior de foseta acestuia, imediat
dedesubtul tendonului piramidalului cu care este unit. Mugchiul aluneci pe marginea
 M u; cltii memb ru lui i nferior

\'r
fl
lu
H
Ligamentul sacro-spinos
t,
Piriformul

Gemcnr.rl superior

Inserfia piramidahrlui pe trohanterul

Tendonul terminal al obturatorului

intcm $i al gemenilor

lnser{iile pelvine ale

ohturatorului intern
l-igameirtui sacro-tutreral
Reflexia obturatorLrlui intern la nivelul
rncizurir rschiadicc n!ici

Fig. 37 - Schems insertiilor mu;chilor piriform, obturator intern g

g e men i (v ed c re p o ste rio ard)

posterioard a coxalului prin intermediul bursei ischiadice a obturatorului intern

(bursa ischiacjica nrusouli obturatori interni).
Raporturi. in porliunea intrapelvina obturatorul intern acoperi membrana
obturatoare qi porliunea osoas6 adidcentd, formdnd ?mpreund cll acestea peretele
iateral al pelvisului rnic. Este acoperit de o fascie rezistentS, dependinlb a fasciei
iliace. Pe fascia obturatorului intern se inserd muschiul ridicdtor al anusului, la acest
nivel fascia ingropAndu-se gi formeazia arcul tendinos al ridicdtoru,lui anusului
(arcus tertdineus musculi levatoris ani). Deasupra acestuia vine in raport cu grAsimea
fosei ischio-rectale.
in porliunea extrapeivind el este insofit de cei doi rnuqchi gemeni cu care
acoperd capsula articulaliei coxo-femurale. Este acoperit de glute.ul mare, de pachetul
vasclrlo-nervos gluteal inferior, nervul ischiadic Ai nervul cutanat posterior al coapsei.
Ac{iune. impreund cu cei doi muqchi gemeni este un putemic rotator lateral
al coapsei.
Vasculariza{ia provine cJin artera obturatorie.
Inerva(ia este datl de un ram propriu, colateral al plexului sacral.
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Muschiul gemen superior Ei muschiul gemen inferior (m,

gemellus saperior, m. gemellus inferior)

Sunt doui fascicule c6rnoase subliri qi turtite ata$ate porliunii extrapelvine a

obturatorului intern, fiind dispuqi de-a lungul marginii superioare qi inferioare a
acestui mugchi, putAnd fi considerali ca un singur muqchi - triceps coxal.
Inser(ii. Gemenul superior se inserl proximal pe fa{a lateralS a spinei
ischiadice, dedesubtul inserliei ligamentului sacro-spinos. Gemenul inferior se inserl
pe tuberozitatea ischiadicS, supero-lateral de inserfia ligamentului sacro-tuberal qi pe
acest ligament. Cei doi mugchi se indreaptl lateral de-a lungul marginilor
obturatorului intern qi destul de frecvent se unesc intre ei, fie anterior, fie posterior
tendonului obturatorului. in final ei se termind pe tendonul obturatorului intern cu
care se inserl pe fala mediald a trohanterului mare. Mugchii gemeni au aceleaqi
raporturi, acliune, vascularizalie qi inervafie ca gi obturatorul intern.

Muschiul obturutor extern (m. obturutor externus)

Este aplatizat, triunghiular gi se intinde de la fa{a laterald a conturului g[urii
obturate la trohanterul mare.

Piriformul
Ligamentul sacro-tuberal Pf,tratul femural

1 Gluteul mijlociu

ul niare
Obturatorul extern

DreptuI medial
Adductorul mare
Adductorul mic

Adductorul luteul mare

Pectineul

Fig. 38 - Muschiul obturator extern

Inser{ii. Proximal se inseri prin fibre cirnoase pe fa[a lateral[ a cadrului

osos al g[urii obturate in special in segmentele sale anterior, inferior qi posterior,
adic[ pe ramul descendent al pubelui gi ramurile ascendent qi descendent ale
ischionului. Prezintd fibre care se inserd gi pe bandeleta subpubian6. Fibrele sale se
indreapt5 postero-lateral converg6nd intr-un corp muscular din ce in ce mai ingust,
 Muschii membrului inferior

care trece pe sub colul femural qi pe fa{a postero-inferioard a articulafiei coxo-

fernurale qi se inserd printr-un tendon ?n fundul fosei trohanterice.
Raporturi. Anterior este acoperit de ilio-psoas, pectineu qi adductori, iar
posterior corespunde pdtratului femural. Frecvent obturatorul extern este traversat in
partea superioard de ramul profund al nervului obturator, iar in partea inferioard de
ramificatii vasculare.
Ac{iune. Este rotator lateral al coapsei.TrecAnd pe sLib colul femural
formeazl impreunl cu ligamentul ischio-fernural o ansd musculo-ligamentard,,
contrihuind in acest fel la men{inerea capului femural in articLrlafie.
Vascularizafia provine din artera gluteald inferioard.
Inerva{ia este datd de nervul obturator.

Muschial pdtrut femur&l (m. quadratus femoris)

Este un mugchi patrulater, gros, aplatizat, situat imediat dedesubtul
gemenului inferior qi posterior obturatorului extern. Se intinde de la ischion la femur.
Inser{ii. Proximal se inserd pe fa{a lateralh a tuberozitd{ii ischiadice, intre
inser{ia mugchilor posieriori ai coapsei gi inserfia obturatorului extem. Fibrele sale se
incireaptl transversal in afard spre extreinitatea superioard a femiirului peutru a se
insera pe creasta inteftrohanterianS.

l'endonul obturatorului extern

Ijasciculul superior al obturatorului extern

Arcada obturatoruiLri extern

F'asciculul rnijlociu al obturatorului extern

Fascioului inlbrior al obturatonllui cxtern

Pitratul ftrnural

Fig. 39 -Schema inser{iilor muEcltilor obturator extern Si piitral femural

Raporturi. Anterior vine in rapoft cu articula{ia coxo-femurald., iar posterior

cu uervul isohiadic qi muqchiul gluteu mare.
Ac{iune. Este un rr:tetor lateral qi adductor al coapsei.
Vasculariza(ia provine din arterele gluteall inlerioard, obturato;:ie si
oircuml'ler6 furnuralS med iai5.
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Inerva(ia este dati de un ram colateral din plexul sacral.

Plunul mijlociu
Acest plan este constituit de un singur mugchi: gluteul mijlociu.

MuSchiul gluteu mijlociu (m. gluteus medius)

Nurnit qi mijlociul fesier, este un mugchi larg, aplatiza| gros, triunghiular,
situat posterior de gluteul mic pe care il acoper6. Fibrele sale se intind de la suprafala
gluteal[ a coxalului la trohanterul mare.
Inser(ii. Proximal se inser[ prin fibre cdrnoase: pe suprafala osoasd gluteald
dintre liniile gluteale anterioard gi posterioarI; pe trei pitrimi anterioare ale marginii
laterale ale crestei iliace; pe fala profundd a fasciei care il acoperS; uneori, pe o
arcadd fibroasi inconstantd (arcada lui BOUISSON) ale cdrei extremitdli se ftxeazd
pe marginea superioar6 a scobiturii ischiadice mari. De la aceste inserlii pelvine,
fasciculele musculare ale gluteului mijlociu converg cdtre trohanterul mare unde se
inserd printr-un tendon larg qi aplatizat, pe creasta oblicl a felei laterale a acestuia.

Gluteul mare

Gluteul mijlociu

Gemenul superior
Obturatorul intern
Gemenul inferior
Vastul lateral
Pltratul femural

luteul mare

Fasciculul inferior al
gluteului mare
apul lung al bicepsului

Fig. 40 - Muschiul glutea mijlociu Si planul profund al muscltilor

p osteriori ai b azinului

54
 M uschii membrului inferior

Raporturi. Gluteul rnijlociu acoper6 suprafata glutealS de inserlie gi gluteul

mic. Este acoperit de fascia gluteald qi posterior de gluteul mare. Marginea sa
posterioari vine in raporl cu mugchiul piriform, iar cea anterioard este acoperiti de
muqchiul tensor al fasciei lata. intre gluteul mijlociu qi pirifbrm apare pachetul
vasculo-nervos gluteal superior care uneori poate perfora chiar marginea acestui
mugchi. Tendonul distal alunecd pe fala laterali a trohanterului mare prin intermediul
bursei troltrmterice u gluteului mijlociu (bursa trohanterica musculi glutei medii).
Ac{iune. Are o acliune comunS cu mugchiul gluteu mic; ambii muqchi av6nd
fibrele dispuse in evantai gi cu o direclie diferitl fa{d de axele migcirii, motiv pentru
care executS migcdri diferite, chiar opuse, in funclie de contracfia fasciculelor sale
componente. Fasciculele posterioare ale celor doi rnuqchi au aceea;i direclie cu
gluteul mare gi executd miqc6ri de extensie qi rota{ie laterald a coapsei. Fasciculele
anterioare au aceeagi direclie cu muqchiul tensor al fasciei lata gi executd rniqcdri de
flexie gi rota[ie mediali. F'asciculele mi.jlocii produc o putenrici abduc{ie, migcare
care reprezintl qi ac{iunea de totalitate a fiec6rui mugchi. I-u6nd punct fix pe bazin
este un adductor al coapsei. in sprijin unipodal (lan! cinetic inchis) el asigurd un
eclrilibru orizontal al bazinului foarte eficace. Fibrele sale anterioare ar fi active in
rotafia mediald a coapsei. El prezinti a activitate moderat6 in mers, fibrele sale
anterioare participAnd la menfinerea orienthrii sagitale a membrului in cursul
propulsiei sale. Acfiunea principali a celor doi mr-rgchi este cea de abduc{ie cAnd
punctul fix este pe femur"
Vasculariza{ia provine din artera gliiteal[ inf'erioari gi ramul profund al
arterei gluteale superioare.
Inervatia este datd de uervul glutea! superior, ram ai plexuliii sacral.

Planul superfi*iul
Acest pian cuprinde doi muqchi: gluteul mare gi tensorul fasciei lata

Magchiul gluteu fft$re (m. g{fieus maxi.tttus)

Numit qi m*rele "fesier este un mr-rgchi larg, foarte gros, patrulater, situat
posterior celorlalli muqclii ai f'esei pe care ii acoper6. llste cei mai superficial, mai
voluminos qi rnai puternic dintre aceqti mugchi. Este fbrmat din fascicule musculare
care se intind de la osul iliac qi sacl'um la sxtrernitatea superioarb a femurului.
Inserfii. Frorirnal se inserd prin fibre clmoase sau prin scurte fibre
tendinoase: pe suprafafa glutealS a osului iliac, posterior liniei gluteale posterioare; in
pdtrimea posterioarS a crestei iliace, fibrele sr.rperioare inserAndu-se pe aceastd
creasti prin intermediul fasciei ce acoperl por{iunea superioar6 a gluteului mijlociu;
pe creasta sacralS prin inteurediul fasciei lombare; pe cornul sacral; pe creasta
sacral6 lateral6, pe rnarginiie laterale ale sacnimului 6i coccisului, postero-laterai d,:
!igarnentul sacro-iuberai; pe fala posterioarE a liganientuli.ei sacro-tr-rberal. Fibrcle
55
Anutomia descriptivd a membrului inferior

iiiirli,i
Fascia gluteului miilociu
iiil

Gluteul mare

Tensorul fasciei lata

Semitendinosul

Capul lung al brcepsului

Fig. 4I - Muschiul gluteu mare

musculare se grupeazA in
fascicule c6r-
noase, groase, voluminoase, separate un-
ele de altele prin septuri aponevrotice.
{,i
..iii
!'i ':,iii:ttii :fl}H, Toate aceste fascicule se indreapt[ infero-
srl"eorc
lateral, fiind paralele unele cu altele. in
',,':'.-.1.'r'.rt realitate disocierea fasciculelor in apro-
Gluteul
mare
pierea termin6rii lor femurale aratS cd ele
suferd o migcare de torsiune prin care o
parte a fasciculelor superioare ajung la
Trohanterul
mare partea inferioard a tendonului terminal, in
Pianul
timp ce fasciculele inferioare ajung in
pr"irra numdr mare la paftea superioard a acestui
tendon trecAnd posterior de precedentele.
Fibrele superficiale ale tendonului distal
al gluteului mare se tennind. printr-o lamd
superficial aponevroticd pe marginea posteri oard a

tractului ilio-tibial.
Fig. 42 - Schema inseryiilor muSchiului lnser{ia femuralS a fibrelor pro-
gluteu mare funde se face prin trei fascicule diferite:
un fascicul superior, tendinos, care se
inser6 pe ramura laterald de trifurcafie a liniei aspre a femurului; un fascicul mijlociu,
muscular care se inseri prin scurte fibre tendinoase in par1tea superioard a buzei

56
 Mus ch ii me mbru lui i nferi or
Iaterale a liniei aspre; un al treilea fascicul inferior, tendinos, care se inser[ pe septul
intermuscular lateral ce acoper[ vastul lateral al quadricepsului. La nivelul unde lama
aponevrotici trece peste trohanterul mare, se formeazl, bursa trohantericd a
muSchiului gluteu mare (bursa trohanterica musculi glutei maximi). intre lama
aponevroticl a gluteului mare gi piele se formeazd bursa subcutanatd trohantericd
(bursa subcutaneea trohanterica).
Raporturi. Gluteul mare acoperd muqchii posteriori ai bazinului, cu exceplia
po(iunii anterioare a gluteului mijlociu gi a mugchiului tensor al fasciei lata. Acoperd
de asemenea scobitura ischiadici mare cu vasele gi nervii ce trec prin ea, trohanterul
mare, por{iunea superioard a mugchilor ischio-crurali qi tuberozitatea ischiadic5,
aceasta din urm6 numai in timpul extensiei. in timpul flexiei, tuberozitatea ischiadic[
se degajeazd de fa{a profundd a rnuqchiului. Uneori se poate intdlni o bursd seroasd
intre gluteul mare gi tuberozitatea ischiadici. Fa{a superficiald a mugchiului este
acoperiti de tegument qi un strat de grdsime foarte abundent, ce contribuie la forma
caracteristicd a fesei umane. Marginea superioar[ a mu;chiului este unitd puternic cu
fascia groasi care acoperd porfiunea superioarl a gluteului mijlociu prin fascicule
cdrnoase care se atageazl acestei fascii. Marginea inferioard este incrucigati
transversal in treimea mijlocie de gan{ul gluteal, un $ant transversal ce separ6 fesa de
coapsS. Imediat sub gluteul mare gi delimitat de fascia profund[ exist[ un spa{iu larg,
decolabil, numit spaliul celular subgluteal, ocupat de fesut celulo-grrsos. Acest
spa(iu favorizeazd difuzia colecfiilor sanguine sau purulente.
Ac{iune. Gluteul mare este extensor gi rotator lateral al coapsei. Fasciculele
sale inferioare sunt adductorii, in timp ce fasciculele superioare sunt abductorii ale
coapsei. Cdnd ia punct fix pe femur, mugchiul redreseazd bazinul, il inclinl de partea
sa gi ii imprim[ o miqcare de rotafie de partea opusd.
Gluteul mare a fost mult timp considerat ca un muqchi postural indispensabil
stafiunii verticale. Studiile recente nu confirmi in totalitate aceasti ac{iune gi aratd c6
el este activ in migcarea de redresare, plecind din flexia anterioari a trunchiului. in
aceast[ situafie el ac{ioneaz[ ca un lan! cinetic inchis, avdnd punctul fix pe femur. in
sprijinul unipodal el contract[ activ porfiunea sa abductorie, adici fasciculele sale
superioare gi superficiale (care se inser6 pe tractul iliotibial). El este de asemenea
activ in extensia coapsei pe trunchi. in lanl cinetic deschis (punct fix pe pelvis),
mugchiul gluteu mare este un extensor al coapsei, un rotator lateral gi un abductor al
rnembrului inferior. Mai importante esrc acliunea lui in cadrul lanlului triplei
extensii, cind ?ntregul membru a fost flectat in prealabil in cele trei articulalii
principale gi se extinde apoi cu mare putere impotriva greutAtii corpului. in mers,
muqchiul gluteu mare are o activitate moderatl dar bifazicd. la inceputul gi sfdrgitul
fazei oscilante. Parulizia sa complet[ nu afecteazi ?n mod apreciabil mersul dupi cum
aardtat DUCHENNE.
Vascularizafia. Provine din arterele gluteali superioarS, gluteald inferioard,
ci rcumfl ex6 femurali I ateralS. gi pudendal 5 interni.
Inerva{ia este datd de nervul gluteu inferior.

57
Anatomia descriplivd u membrului inferior

Muqchiul tensor ul Jasciei lata (m. tensor fasciile latue)

Este un mugchi alungit, aplatizat, cdrnos in partea superioard qi tendinos in
partea inferioarS, situat la partea lateralS gi superficiald a goldului qi a coapsei. El se
intinde de la coxal la genunchi.
Din punct de vedere topografic aparline mai mult coapsei, dar pe plan
funclional acest muqchi poate fi inclus in grupul mugchilor glutei, fiind o dependinfa
a gluteului mijlociu, av6nd origine embriologicd din acelaqi blastem.
Inser{ii. Proximal se inserd pe spina
iliaci antero-superioarS, posterior inserliei mug-
chiului croitor. Corpul s6u muscular este relativ
:

J
:!,
scurt, se indreaptl infero-posterior, trece peste
g ili trohanterul mare gi se fixeazd pe tractul ilio-
fJ,Tj:ll,H['.'tibial. Corpul muscular este cuprins intr-o de-
lata dublare a fasciei musculare.
Tractulilio{ibia' ounorturi.Superficialcorespundefas-
ciei qi tegumentului, anterior are raporturi cu
croitorul qi dreptul femural, iar posterior cu
gluteul mijlociu.
Ac{iune. Prin intermediul tractului ilio-
tibial ac{ioneazd la distanld asupra ?ntregului
complex aponevrotic gi fascial al coapsei,
asupra arlicula{iei genunchiului qi a gambei.
i**- Vastul laterai Este extensor al gambei gi de asemenea
uqor abductor gi rotator medial al coapsei. Acest
muqchi este un tensor gi un proiector anterior al
fasciei lata. El impiedicl
astfel deplasarea
I1i r tihial acesteia posterior de muqchii trohanterieni,
,l cdnd fascia este foarte intinsd pe aceastd
proeminen!5 osoas5.
Acliunea sa este importantd qi eficace
in sprijinul unipodal de aceiaqi parte pentru a
asigura echilibrul orizontal al bazinului. Acfio-
nAnd impreund cu gluteul mare, el este abduc-
tor al goldului. In mers el prezinti doud peri-
: :::::rr
oade de activitate: prima in timpul propulsiei
Fig.43 - MuSchiultensor alfasciei anterioare a mersului Si in faza de sprijin; a
luta doua mai slabd, la inceputul ridicdrii piciorului.
Pentru RIDEAU gi DUVAL activitatea sa este mai puternicd in func{ie de flexia
:ioldului (in timpul urclrii unei sclri).
Vasculariza{ia. Provine din artera glutealS superioard gi circumflexd
femural6 laterali.
Inerva(ia este datd de nervul gluteu superior.

5r
 " Muschii membrului inferior

MU$CHII COAPSET
(musculi femoris)

Sunt grupafi in jurul femurului fiind repartizali in trei grupuri: un grup

anterior care cuprinde mugchii extensori, un grup medial care cuprinde adductorii qi
un grup posterior al mugchilor flexori.

MU$CHII REGIUNII ANTBRIOARE

Cuprinde doi mugchi, unul profund - quadricepsul femural, qi unul superficial

- muEchiul croitor.

MuSchiul quadriceps femural (m. quadriceps femoris)

intecuiegte aproape complet corpul fernurului qi igi primegte numele dupd
cele patru capete de origine: vastul medial, vastul lateral, vastul intermediar gi dreptul
femural. Cei patru rnuqchi se inser[ distal printr-un tendon comun qi nu sunt dispugi
pe acelagi plan, cel rnai profund fiind situat vastul intermediar care este acoperit de
ceilalli doi mugchi vagti, arterior de care se afl6 dreptul fbmural.
Quadricepsul este cel mai puternic gi mai voluminos mugchi al corpului,
putdnd atinge o greutate de doud kilograme.

Maschiul drept femural (m. rectus femoris)

Numit qi dreptul anterior ul coupsei, este un mugchi lung, aplatizat, situat la
partea anterioard gi mijlocie a coapsei, anterior de muqcliii vagti, intinz6ndu-se de la
coxal la patelS.
Inserfii. Ia nagtere pe osul iliac prin doul tendoane scurte qi puternice: un
tendon vertical - tenelonul direct, cilindric, care se inserd pe spina iliac[ antero-
inferioard qi altul orizontal - tendonul reflectat, aplatizat, care se inseri pe o
suprafali rugoasd situatd imediat deasupra sprAncenei acetabulare, sub linia glutealS
inferioar6.
Cele doui tendoane se reunesc prin intennediul unei lame tendinoase care
coboarS pdnd la mijlocul coapsei. Fibrele musculare se desprind de pe aceasti lam6,
muqchiul drept femural fiind un mugchi bipenat. Fibrele musculare sunt relativ scurte
Analomia descriptivd a membrului inferior

Croitorul
Tensorul fhsciei lata
Tendonul direct al dreptului femural

Tendonul reflectat al dreptului femural

-;;l
Obturatorul extern

Adductorul mare

Dreptul f'emural

Vastul lateral

Vastul medial

Tendonul dreptului femural

Expansiunea anterioarl a vaqtil

Tractul ilio-tibial
Ligamentul patelar

Fig. 44 - Muqchii dtept femural, vast medial Si vast lateral

qi formeazd un corp muscular fuziform, gros gi aplatizat antero-posterior. in partea
inferioari lama tendinoas6 se retractd gi se transforma intr-un tendon aplatizat care se
va reuni cu tendoanele celorlalte corpuri lxusculare ale quadricepsullli.

Muqchiul vast luterul (m. vustus luteralis)

Este cel mai voluminos dintre vaqti fiind situat lateral de vastul intermediar,
pe care il acoperl in cea mai mare parte a lui gi cu care este unit in partea inferioarS.
Inser(ii. Vastul lateral se inseri proximal: pe o creasti rugoasi care limiteazd
medial qi inferior fa\a laterald, a trohanterului mare; pe btza lateralS a crestei
mugchiului gluteu mare qi pebuza laterald a liniei aspre. Inser{ia se face printr-o lamd
tendinoasl groasa pe care se prind fibrele musculare, care se indreaptd inferior, cele
superioare fiind aproape verticale, celelalte avAnd o direcfie cu atat mai oblicd cu c6t
 M u S chii me mbru lu i i nferior

sunt mai jos situate.

Muschiul vast medial (m.

I vastas medialis)

Este o lam[ musculare largd,

Tendonul di - groase, situata medial de vastul inter-
Tendonul refleotal
mediar, pe fata mediald a femurului. Prin
Tendonul recurent
marginea sa anterioar[ se confund[ cu
mu$chiul vast intermediar in aga fel inc6t
este necesar sd se incizeze yertical vastul
medial pinl la fala sa profundA, liber6,
pentru a putea descoperi urmdrind aceas-
td suprafafd, limita sa cu vastul interme-
Vastul lateral diar.
Inserfii. Proximal se inserd pe
Dreptul buza mediald a liniei aspre gi pe ramura
medialS de trifurcafie superioard a aces-
tei linii. Superior inserlia se intinde pinl
la extremitatea inferioarl a liniei inter-
trohanteriene. Inser{ia pe linia aspri se
Vastul medial '\ face printr-o lam[ tendinoasb care aderd
strdns de lamele tendinoase ale adduc-
torilor. Vastul medial nu ia inserlie pe
fa{a mediald a femurului, care rimdne
astfel liberd de orice inserfie muscular[.
Fasciculele musculare se indreapti ante-
ro-inferior, inconjrlr6nd fala mediald a
l'endonul quadricipital femurului, pe care o acoper6. in treimea
Retinaculul patelar medial sa inferioard fibrele musculare sunt mai
Expansiunea quadricipitall dezvoltate qi mai oblice dec6t in partea
Ligamentul patelar
superioar6.

Fig. 45 - Schema inser(iilor muschilar dreptfemural,

vast medial Si vast lsleral

Mugchiul vast intermediar (m. vastus intermedius)

Numit Si muschiul crural, este cel mai profund corp muscular al quadri-
cepsului, fiind voluminos, gros, prezentftnd o cottcavitate care corespunde felelor
anterioard gi laterali ale femurului. Fafa sa superficialS ?mpreund cu ceilalfi doi vagti
6l
Anatomia descriptivd a membrului inferior

formeazd un jgheab in care alunec[ dreptul femural.

Inserfii. Se inserl prin fibre cdrnoase in 314 superioare ale fe{elor anterioard
qi laterald gi pe marginile mediall gi laterald ale femurului. Medial, inser{iile se
opresc Ia limita anterioarb a felei mediale a corpului femurului. Fibrele musculare
anterioare sunt vefticale, iar cele mediale qi laterale oblice spre patelS. Fibrele
musculare se termind pe o aponevrozl sau lamd tendinoasd care ocupi cea mai mare
parle a fe{ei anterioare a mugchiului. Aceastl aponevrozd se ingroagi supero-inferior
gi in acelagi timp se ingusteaz5, contribuind distal la formarea tendonului terminal al
quadricepsului.
Croitorul

Tensorul lasciei lata

Dreptul f-emu ral

\tr}} Adductorul lung
Y.
Pectineul
Iliopsoasul

ll" Gracilisul

Adductorul scurl

Obturatorul extern

Vastul medial

Vastul lateral

Vastul intermediar

Insertia distalS a vagtilor

Expansiunea anterioarf, a vagtilor

Expansiunea anterioard a vaqtilor
Tendonul distal al dreptului lentural

Tractul iliotibial
[,igamentul patelar

Fig. 46 - Muschiul vast intermediur

Tendoanele terminale ale celor patru portiuni musculare se reunesc la c6{iva
centimetri deasupra patelei formdnd tendonul quadricepsului. Dupd POIRIER
fuziunea tendoanelor terminale nu este decAt aparentd qi tendonul quadricepsului
poate fi impdr[it in trei planuri tendinoase suprapuse. Aceste planuri tendinoase sunt
TT_-
 Mugchii mcmbrulai inferior

unite la nivelul marginilor lor prin

incrucigarea unor fascicule tendinoase,
Tendonul direct al
iar la nivelul fe{elor prin fesut fibros
dreptului femural dens in care se pot dezvolta burse
Tendonul reflectat seroase.
Planul tendinos superjicial
Tendonur recurent
este reprezentat de tendonul dreptului
femural care se inserd pe marginea
anterioard a bazei patelei; fibrele sale
superficiale aluneci anterior patelei qi
se termin6 direct pe tuberozitatea tibiei
constituind fasciculele superficiale ale
ligamentului patelar.
Vastul lateral
Planul tendinos mijlociu este
format de tendoanele vaqtilor lateral gi
medial, care se unesc pe linia mediand
Vastul medial intr-o lamb tendinoasd unic[, care se
- inserl pe baza patelei, imediat pos-
ii \
terior dreptului femural. Fiecare dintre
I v*tut inrermediarvagti emite o expansiune anterioard cu
doud feluri de fibre: unele coborAnd de
fiecare parte a patelei gi a ligamentului
patelar, inserdndu-se pe marginea late-
ralS corespunzitoare patelei, a liga-
mentului patelar 5i pe extremitatea su-
ii,,
perioari a tibiei; altele se indreapt6
.1,]
oblic trecAnd anterior patelei, se in-
Tendonul crucigeazS cu cele de partea opus5 gi se
quadricipital
terminl pe platoul tibial opus.
Retinaculul
Expansiunea
patelar medial
Planul tendinos profund este
quadricipital{
format de tendonul larg al vastului
L,igarnentul intermediar care se inserl pe toatl
patelar
I Idrgimea bazei patelei, posterior inser-
{iei vaqtilor lateral gi medial. Expansi-
\ unile fibroase ale tendoanelor distale
patela, o deplqesc inferior
Fig. 47 - Schema inse4iilor muEchilor vast inglobeazd
intermediar, vest mediol, vast lateral gi formeazi ligamentul patelar care
Si plonul tendinos al tendonului poate fi considerat tendonul de inse(ie
distul al intregului quadriceps, iar patela un os
sesamoid mare.
Raporturi. Muqchiul drept femural in partea superioarl este acoperit de
tensorul fasciei lata qi de croitor, iar in partea inferioari numai de fascia gambierd.
Fafa posterioari corespunde jgheabului format de cei trei r,aqti. f)reptul fernural gi
vastul medial formeaz[ impreuni cu mugchii adductori un gant in care.superficial se
t"t p
"flA ".rlt"ttrl
Anatomia descriptivd a membrului inferior

fibrelor vasto-adductorii cu por{iunea distald a adductorului mare. Marginea

posterioar[ a vastului lateral formeazd impreund cu bicepsul femural, de care este
despdrlitd prin septul intermuscular lateral, Sanlul laterul al coapsei. Mugchiul
quadriceps este cel care realizeazd forma exterioarl a coapsei qi a genunchiului.
Ac{iune. In ansamblu, muqchiul quadriceps este un extensor al gambei pe
coapsS, forla lui de extensie fiind foarte mare, fiind practic unic qi de neinlocuit
pentru aceastd acfiune. Prin contraclia sa'quadricepsul aclioneazb impreund cu
ceilalli muqchi ai triplei extensii, intervenind in toate migc6rile in care genunchiul qi
intregul membru in prealabil fixat se extinde, ridic6nd trunchiul in sens vertical. in
mers contraclia quadricepsului contribuie la alungirea pasului prin extensia brusc[ a
genunchiului. Fiecare din cele patru corpuri musculare ale sale prezintd, insd o acliune
specific6.
Mu$chiul drept femural este biarticular, fiind singurul corp muscular din
quadriceps ce acfioneaz[ asupra articula{iei coxo-femurale gi prezintd o acliune de
flexie a coapsei pe bazin, corelat6 cu acfiunea de extensie a genunchiului. $oldul
trebuie sd fie stabilizat pentru ca mugchiul sd-qi poatl exercita eficace acliunea sa de
extensie a genunchiului. El nu reprezintd decAt a cincea parte din fo4a totalS a
mugchiului quadriceps qi este incapabil singur s6 asigure extensia complet5. El
intervine de asemenea in miqcirile de abduclie qi rotafie laterali, ale goldului.
Activitatea sa este neglijabild in sprijinul unipodal gi in mersul normal prezintd o
uqoard activitate bifazicd, (GREENLAW - 1973). LuAnd punct fix pe gambd, dreptul
femural ac\ioneazdasupra bazinului particip6nd la balansarea sa in plan sagital.
Cei trei mugchi vaqti sunt foarte puternici extensori ai genunchiului, insd se
gtie cd ei nu se contractd simultan cu aceeaqi forld qi cd existd importante varialii
individuale.
Muqchiul vast medial iqi intensifici activitatea sa in ultimele 150 ale
extensiei, cealalt5 acfiune particular6 a sa este de a preveni luxalia laterald a patelei.
Vasculariza{ia este asigurati in principal de artera femurald profund[ qi de
artera circumflexS femurald laterald. Vastul medial primegte ramuri arteriale 9i din
artera descendent[ a genunchiului gi artera supero-mediald a genunchiului, aceasta
din urmd ram din poplitee, iar vastul lateral din arterele perforante gi din artera
supero-lateralS a popliteei.
Inerva(ia provine din nervul femural, ram terminal al plexului lombar.

Muschiul urticular ill genanchiului (m. urticularis genus)

Numit qi muschiul subcrural, este format din cAteva fascicule cdrnoase,
situate posterior de vastul intermediar care le acoperd gi de care sunt independente.
Mugchiul se inseri proximal pe fa[a anterioard a femurului, dedesubtul inserliei
vastului intermediar gi se termind pe bursu suprapatelard (bursa subquadricipitalS).
Mugchiul lipseqte atunci cdnd nu existd bursi seroasd suprapatelar[ . El se contracti
in hcelaEi timp cu quadricepsul qi trage in sus bursa seroas6, impiedicAnd inclavarea
acesteia ?ntre suprafelele articulare in timpul migcdrii de extensie a gambei pe coaps[.
 Maschii membrului inferior

MuEchiul croitor (m. surtorius)

Este un mugchi lung (aproximativ 50 cm), aplatizat, situat anterior de
quadriceps. Se ?ntinde de la pelvis la gambd, strdbate in diagonal6 regiunea anterioard
a coapsei, fiind un mugchi biarticular.
Inserfii. Proximal se in-
seri pe spina iliacl antero-supe-
rioard prin fibre scurte tendinoase,
medial qi anterior de tensorul fas-
ciei lata. De la origine mugchiul se
indreaptd infero-medial, incruci-
qeazi oblic ilio-psoasul qi quadri-
cepsul gi ajunge pe fala medialS a
coapsei. Inconjoar6 apoi vastul
medial qi condilul medial al femu-
rului, dupi care corpul muscular
Dreptul femural se ingusteazd qi devine tendinos.
La nivelul tuberozitdtii mediale a
tibiei se etaleazd intr-o apone-
Graoilisul vrozd largd care se inseri pe fa,ta
medial[ a tibiei. Tendonul ter-
Vastul medial minal al croitorului este situat an-
Vastul lateral
terior de tendoanele mugchilor
gracilis qi semitendinos cu care
constituie aqa numita "labd de
g&scd" (pes anserinus). O bursd
seroasd separi tendonul croito-
rului de tendoanele celorlalli doi
Tractul ilio-tibial --l muqchi.
Raporturi. Muqchiul pre-
zintd o teaci formatd prin dedu-
Gracilisul blarea fasciei lata. Prin fala lui
Croitorul anterioard vine in raport cu tegu-
rnentul gi celelalte planuri super-
ficiale, iar prin fafa pr:sterioar5,
Fig. 48 - Muschiul croitor Si muschii unteriori ai profundd corespunde dreptului fe-
coapsei
mural, vastului medial gi adduc-
torilor. Superior marginea lui mediali delimiteazi impreuni cu adductorul lung
triunghiul femural al lui SCARPA (trigonum femorale). Extremitatea sa inferioari
vine in raport cu fafa mediali a articula{iei genunchiului.
Croitorul este satelitnl arterei femurale, fiincl situat in porliunea superioarS,
lateral fa{E de arterd, trece anterior acesteia aproximativ la rnijlocul coapsei, pentru
ca in porliunea inferioari sd fie situat medial fat6 de artera femurald. N{ugchiul este
Anatomia descriptivd a membrului inferior

I
Ligamentul inghinal
.JJ
Gluteul mijlociu --';r':,
Ilio-psoasul
{,d
lsl
Triunghiul femural

Tensorul fasciei Pectineul

Adductorul lung

Croitorul

Gracilisul

Tractul iliotibial
-.
Dreptul femural

Vastul lateral Vastul medial

Tendonul quadricipital
Bicepsul

Ligamentul patelar

Fig. 49 - Scltema mu$chiului croitor $i s raporturilor sale

cu mu$chii anteriori ai coapsei
perforat de cele dou[ ramuri cutanate ale nenrului femural qi de ramul infrapatelar al
nervului safen.
Ac(iune. Este flexor al coapsei pebazin gi accesor abductor qi rotator lateral.
Activitatea sa maxime se manifeste in flexia simultan6 a goldului gi a genunchiului,
care se produce infaza oscilantb a mersului. El indeplineqte gi rolul de stabilizator in
extensia putern icA a genunchiului.

66
 M uSchii me mbru lu i i nferio r

MU$CHII REGIUNII MEDIALE

Regiunea medial[ a coapsei cuprinde mu$chii adductori, reprezentali prin

adductorul lung, adductorul scurt, adductorul mare, pectineu qi gracilis. Primii trei
sunt suprapugi antero-posterior, frind denumili ?n ordinea suprapunerii primul, al
doilea gi al treilea adductor, sau dupd volumul lor sub numele de mijlociul sau lungul,
micul sau scurtul qi marele adductor. Cei cinci muqchi ai regiunii mediale ai coapsei
sunt dispuqi pe trei plaruri: un plan profund reprezentat de adductorul mare, un plan
mijlociu reprezentat de scurtul adductor gi un plan superficial reprezentat de lungul
adductor, pectineu gi gracilis.

Muschiul adductor m&re (m. adductor magnus)

Numit Si al treilea adductor este un mugchi larg, gros, triunghiular cu v6rful
trunchiat pe ramura ischio-pubianl i;i baza pe toatd in[llimea liniei aspre a femurului.
Inser{ii. Proximal se inserd pe doud treimi
L-' posterioare ale ramurii ischio-pubiene, inferior in-
j ser{iei obturatorului extern qi pe fafa laterali a tube-
,\.*r**r rozitdlii ischiadice, sub inserlia pitratului femural.
/s-:,'1 Fibrele musculare se ?ndreapt[ infero-lateral
a

ii I

J
il
;i
formind o mas[ clrnoasd groasl care se termind pe
toatl lungimea interstifiului liniei aspre a femurului
gi pe epicondilul medial al acestuia, numit din
Fasciculul aceasti cauzi qi tuberculul adductorului mare. Por-
superior
fiunea clrnoasd poate fi impnrlitd in doud porliuni:
una laterald gi cealaltl medial6. Porliunea mediold
sau fasciculul inferior sl adductoralui mare
Fasciculul
constituie marginea medial6 a mugchiului. Se inserd
mijlociu
superior pe tuberozitatea ischiadicd qi se termind
Fasciculul printr-un tendon lung pe condilul medial al femu-
inferior rului. Po4iunea laterald a adductorului mare se im-
parte in doud fascicule bine distincte - unul superiar
care se intinde din l/3 mijlocie a ramurii ischio-
pubiene qi se termin[ pe buza medialI a ramurii
laterale de trifurca{ie a liniei aspre; cel5lalt fascicul,
numitfasciculul mijlociz pentru ci se intercaleazd
la origine intre ramura ischio-pubian[ gi fala laterald

F-ig. 5A - Schems inser;iilor sdduclorului martt

(vedere posterioard)
Anatomia descriptivd a membrului inferior

a ischionului, intre preceden-

Croitorul tul $i portiunea mediald a
muqchiului. se fixeazd inferior
Iliacui
pe toatd indlfimea interstitiului
Psoasul
liniei aspre" Inserfia pe linia
Pectineul aspr6 se face printr-o lamd
Dreptul femural tendinoasd unitA anterior cu
Adductorul
Gluteul mic lamele de inserlie ale celorlalli
lung
Tensorul fasciei
lata
adductori qi intreruptd la dife-
rite indllimi prin orificii sub
Pectineul form5 de arcade (de reguld in
num[r de trei), traversate de
Adductorul
ramuri vasculare (vasele per-
scurt forante).
Adductorul lung Fasciculul In pattea inferioar5,
mi.jlociu al porliunile medialS qi lateral6
adductorului
ale adductorului mare se inde-
mare
Vastul lateral pdfteazd una de cealaltS, for-
mand un spatiu unghiular care
este transformat de cdtre fe-
Vastul medial
mur intr-un orificiu triun-
i{iatul tendinos
ghiular numit hiatus tendinos
(hiatus tendineum), prin care
canalul adductorilor comunicb
Dreptul femural
AddLrctorul mare cu losa poplitee. La acest ni-
vel vasele femurale se con-
tinud cu vasele poplitee.
Raporturi. Fafa ante-
rioard este acoperitd de ceilalli
doi muqchi adductori gi de
croitor, fala posterioarl venind
in raport cu muqchii ischio-
Fig. 51 - Muqcltii adductor marc Si adductor scurt crurali prin intermediul septu-
lui intermuscular medial, care
reprezint[ ?n acelagi timp Ei fascia posterioar6 a adductorului mare. Intre adductorul
mare $i capul lung al bicepsului se giseqte nervui ischiadic. Marginea medialS a
adductorului mare corespunde muqchiuh-ri gracilis, iar marginea sa superioarS
mugchiului pdtrat fbmural. in po4iunea inferioard cdrnoasS a adductorului mare qi de
pe tendonul porliunii mediale se desprind fibre tendinoas€ care merg lateral spre
vastul medial pe care se fixeazd, fbrm6nd membrana vasto-adductorie. Aceasta
?nchide anterior gan{ul longitudinal dintre vastul mediatr gi adductorul mare
transfornrArdu-l intr-un canal, numit canalul lui HUNTER sa:u canalul adductorilor
al lui TIILAUX.
Acfiune. Este cel mai 'puternic adductor al coapsei, fiind in acelagi timp gi

68
 Mu Sc hii me mb ru lai i nferio r
singurul extensor din acest grup muscular.
Vasculariza{ia este asiguratl de ramul posterior al arterei obturatorii, din
artera circumflex[ femurali mediall, arterele perforante, artera gluteall inferioarI, iar
pentru por.tiunea inferioard gi din artera descendenth a genunchiului.
Inerva{ia provine din ramul profund al nervului obturator, iar in partea
inferioar[ qi din nervul ischiadic.

Maschiul uddactor scurt (m. adductor brevis)

Numit Si micul adductor, este un mugchi aplatizat, gros, triunghiular, situat
anterior adductorului mare. Se intinde de la pubis la jumdtatea inferioard a corpului
femurului.
Inserfii. Proximal se inser[ superior adductorului mare, pe suprafafa
unghiular6 a pubelui qi pe ramura inferioarl a pubelui. Inser{ia pubiani se face printr-
un tendon scurt care se continu[ cu corpul muscular ce se lSrgeqte infero-lateral gi
posterior qi se termindin 113 superioari a intersti{iului liniei aspre. Inserliei distale i
se pot deosebi doui fascicule: un fascicul superior care se inserd pe buza laterald a
ramurii mijlocii de trifurca{ie a liniei aspre (aceasti inser{ie determind frecvent
formarea unei creste a adductorului scurt, distinctd de creasta pectineului); un
fascicul inferior care se inser[ in 1/3 superioar6 a intersti{iului liniei aspre printr-o
lamd tendinoasd ingust6, care se confundl mai rnult sau mai pulin, posterior cu lama
adductorului mare, iar anterior cu lamele pectineului gi adductorului lung.
Raporturi. Este acoperit de pectineu gi de adductorul lung, iar posterior lui
se afld adductorul mare. Este cuprins in furea format[ de cele douS ramuri terminale,
superficial gi profund, ale nervului obturator.
Ac{iune. Este adductor gi rotator lateral al coapsei, exercitdnd gi o acliune de
flexie a coapsei pe bazin.
Yasculariza{ia este asigurati de ramul anterior al arterei obturatorii, de
afiera circumflex[ femuralS mediald gi arterele perforante.
Inervafia este datl de ramul superficial terminal al nervului obturator.

Mugchiul adductor lung (m. adductor longus)

Este numit qi mijlociul adductor, fiind un muqchi aplatizat gi triunghiular,
situat imediat dedesubtul pectineului gi pe acelaqi plan cu acesta, anterior
adductorilor scurt qi mare. Se intinde de la pubis lapartea mijlocie a liniei aspre.
Inser{ii. Proximal se inseri pe suprafala unghiularb a pubelui gi pe spina
pubelui printr-un tendon ingust, gros gi aplatizat. Suprafala de inserfie este situat[
medial de cea a pectineului qi deasupra celei a adductorului scurt. Tendonul
depSgeqte medial limita mediali a pubisului qi vine ?n raport anterior simfizei cu
elementele fibro-tendinoase ale muqchilor vecini (dreptul abdominal, piramidalul
abdominal qi oblicul extern) pentru a forma lama lendinoasd pubiand sau
,lnatomia descriptivd a membrului inferior

presimfizard. Mugchiul se indreaptd infero-

lateral qi pulin posterior, devine din ce in ce
rnai larg $i se subliazd pe misurd ce se
indepdrteazi de originea sa. Distal se inseri in
por{iunea mijiocie a liniei aspre, de-a lungul
buzei mediale a acesteia, printr-o lami tendi-
Pectineul
noasi unitd anterior cu aponevroza de origine a
vas-tului medial gi posterior cu lamele de
Adriuctorul
inserfie ale celorlalli adductori.
scurt
Raporturi. Fala anterioard in partea
superioarS este acoperiti de fascie qi piele, iar
Adductorul
lung
in partea inferioard muqchiul devine rnai
profund fiind incruciqat de croitor, intre ei
Adductorul
mafe trecAnd vasele femurale. Participd la formarea
peretelui postero-medial al tecii vaselor femu-
rale. Fala sa posterioard corespunde adduc-
torilor scurl qi mare. Marginea laterald fonnea-
zd latura infero-medialS a trigonului fernural
SCARPA, iar cea mediald corespunde mug-
Hiatul tendinos chiului gracilis.
Ac{iune. Este adductor, flexor gi ro-
tator lateral al coapsei, acliunea sa fiind ase-
m[nStoare cu cea a pectineului, dar mai pu-
ternici.
i -* i Vasculariza{ia provine din ramul an-
terior al arterei obturatorii gi din artera circum-
fl exi femur alb later ald.
Fig. 52 - Schems mu$chilor adduc*
Inerva{ia este dat6 de ramul profind al
tori Si a pectineului (vedere
anterioard)
nervului obturator gi din ramul muscular rnedial
al nervului femural.

Muqchiul pectineu (m. pectineus)

Este un mugchi aplatizat, patrulater, situat anterior de adductori, anterior qi
medial de ilio-psoas. Se intinde de la pubis lapartea anterioarS a femurului.
Inser{ii. Se inserl pe creasta pectineald de la eminenla ilio-pectinee la spina
pubelui qi pe porliunea invecinat[ a suprafefei pectineale, pe ligamentul lui COOPER
gi pe fala profundd a aponevrozei care il acoper6. ROUVIERE ii descrie gi un plan
prcrfund format Cin fibre musculare care se inserd pe buza inferioar[ a ganfului
subpubian. Corpul muscular se indreapti infero-lateral gi posterior, acoperl
fasciculul superior al adductorului scurt gi se inserd printr-o lamd tendinoasl ingustd
pe linia mijlocie de trifurcafie superioar[ a liniei aspre a femurului, numitd din
 M u$chii membrului inferior

;i ereasia pectitreui:ri"
aceast6 calizil
Raporturi. i,rin fa{a lui anterioarb forrneazd peretele pcstero-medial al
canalului feniurai, av6nd rapofiuri ru !,assle i'emuraie gi ganglionii limfatici inghinali
prof-unzi. Formeaz[ impreuna cu ilic-psc,asul triunghi,rl fumural SCARPA. Fala sa
posterir:ard acoperi adductorul scurl, obturatorui extern Ei capsutra articula{iei coxo-
femurale. N4arginea meriiald ccrespunde adductorului lting, iar cea traterali
corespunde ilio-psoasului. Prezintir o fascie care ii acope-rfi fafa anterioarE, fiind o
dependinla a fasciei iiic-pectinee.
Ac{iume. Este un adductor qi tlexor al coapsei, avind 5i o ae{iune mai retlusd
de rotatie Xateral'a.
Vasculariza{ia este asigurath de artera obturatorie.
Inerva{ia este datb de ramuri din nervul femurai, din ramul muscular medial
al nervului femuratr qi din ramul anterior superficial al nervuiui obturator.

Mugchiul grucilis (m. gracilis)

Nurnit qi ttreptul intern, este un muqchi aplatizat, sublire, sub foruna unei
panglici, situat la partea mediali a coapsei, medial de adductori. Se intinde de la

Iliacul
Psoasul
Piriformul
sacro-splnos
C)trturatorul intgm
Gluteul mare
Ligament sacro-tuberal

Addur:torul mare

Croitorui Semimembranosul

Semitendinosul

Gracilisul

Vastul medial

Capiii mcdial al
,, l:. gastrcrnerniannlui
ga.LIt,,IEUild
,t , i,l
Fig. 5.1 - Schenu{t -N"" ,- Tendoanele 'laber de gdsct'
ntuEcttilor lojei tti:r1tii

mediate a coapsei
Anatomia descriptivd a membrului infertor

pubis la tuberozitatea medialI a tibiei.

Inser{ii. Proximal se inserl printr-o lami tendinoasd pe suprafafa unghiulard
a pubisului, pe marginea simfizei pubiene qi pe ramura descendent[ a pubisului.
Corpul muscular coboare aproape vertical pe sub fala profund[ a fasciei gambiere,
inconjurl posterior condilul medial al femurului qi se termini in partea superioarl a
felei antero+nediale a tibiei la nivelul labei de gAsci, posterior de tendonul
mugchiului croitor, printr-un tendon care este frecvent unit cu tendonul
semitendinosului.
Raporturi, Mugchiul este ?n intregime situat sub tegument, put6nd fi palpat
mai ales atunci ednd este contractat gi cdnd formeazd un relief bine vizibil mai ales la
subiecfii slabi. in partea inferioarl este incrucigat de croitor. Fa{a sa profundd
corespunde adductorilor gi articulafiei genunchiului. in partea inferioard are rapoarte
qi cu ramurile cutanate crurale mediale ale nervului safen.
Ac{iune. Este un muqchi biarticular care este activ in flexia coapsei; dac[
genunchiul este extins este adductor al coapsei gi rotator medial al femurului. Asupra
articulaliei genunchiului este un flexor gi rotator medial al gambei, iar in mers este
activ ?n perioada oscilantS.
Vascularizafia este asigurati de artera femurali profundi gi de artera
circumflexi femurald medial[. Poate primi ramuri in partea superioari gi din artera
obturatorie, iar in partea inf,erioar[ din artera descendenti a genunchiului.
Inervafia este dat6 de ramul superficial al nervului obturator.

Trigonul femural SCARPA (trigonam femorale)

Este o suprafali triunghiulard situati in partea antero-superioar[ a coapsei,

subfascial. Are baza orientatd in sus formati de ligamentul inghinal gi v6rfil in jos
'situat
la nivelul intersecliei croitorului cu adductorul lung. Marginea lateral6 este
fbrmat[ de marginea medialE a croitorului, iar marginea mediali a trigonului este
fonlat5 de marginea laterald a adductorului lung.
Aria triunghiului (plangeul) este formatd in partea lateralS de mugchiul ilio-
psoas, iar in partea mediald de mugchiul pectineu. Cei doi muEchi fiind inclinali unul
spre celilalt formeaz[ un jgheab de form[ pirarnidal-triunghiular[. Trigonul lui
SCARPA este inchis de cltre foifa superficiald a fasciei lata, care se intinde intre cele
trei margini ale trigonului. Foila profundl a acestei fascii formeazd fasciile ilio-
psoasului qi pectineului (f'ascia ilio-pectinee).
Importanla trigonului femural este datd de elementele anatomise cuprinse in
aria sa: prima por{iune a vaselor fbmurale cu ramurile lor, vase gi ganglioni limfatici,
ramul femural al nervului genito-femural.
 MuSchii membrului inferior

MU$CHII REGIUNII POSTERIOARE

Regiunea posterioard a coapsei cuprinde trei mugchi lungi biarticulari, cu

origine comun5 pe tuberozitatca ischiadicS, reprezenta!i de: semimembranos,
semitendinos gi biceps femural. Semimembranosul este situat mai profund dec6t
ceilalli doi care il acoper6.

Muschiul semimembrunos (m. semimembrunosus)

Este un muqchi aplatiz.at, situat posterior de adductorul mare, se intinde de la
ischion la extremitatea superioard a tibiei.
Inser{ii. Proximal se in-
Gluteul
Gemenul superior serd pe partea laterald, a tubero-
C)bturatorul intem mijlociu
Gemenul zitalii ischiadice, medial de pdtra-
Semitendinosul
inferior tul femural gi lateral de tendonul
Pdtratul comun al capului lung al bicep-
femural
Fasciculul superior al
sului gi de semitendinos. Inser{ia
adductoruiui mare Gluteul mare proximald se face printr-un tendon
Fasciculul r.nedial al ingroEat care se continua apoi cu o
adductorului mare membrand tendinoasS. larg6, mai
Fasoiculul mijlociu groas[ lateral decAt mediai qi care
al addrictorului
mare
se prelungegte pAnd la mijlocul
coapsei. Aceasti membrand este
* Vastul lateral cea care dd denumirea muqchiuiui.
Semimembranosul
Ea se continu[ cu un corp inus-
cular u$or oblic infero-lateral"
Fasciculul infbrior al
-. Capul scurt al Tendonul terminal, gros gi rezis-
adductoruiui rnare bicepsului tent, dd o expansiune tendinoas5
oare se pierde in fascia gambieri
Vastul rnedial
Capul lung al (BARDELEBEN) ce se impafte
bicepsulu i
apoi in trei fascicule: unul numit
tendonul direct, eontinud direclia
muqchiului qi se inser[ in partea
Plantarul
posterioard a tuberozitilii mediale
Capul lateral al a tibiei; uneori fibrele sale super-
gastrocnemianului
ficiale se pot termina mai jos
apul medial al
gastrocnemianulu i
unele inserandu-se pe marginea
rnediald a tibiei, iar altele confun-
Fig. 54 - Plaxul profund al nmscltilor pasteriori ai d6ndu-se cu fascia muqchiului
coopsei Al doilea fascicul sau
popliteu.
tendonul reflectat acoperit de
73
Anatomia descriptivd a membrului inferior

ligamentul colateral tibial al genunchiului se

indreapt[ anterior, parcurge $anful orizontal
al tuberozit[fii mediale a tibiei gi se fixeaz[
pe extremitatea anterioard a acestui $ant.
Acest tendon alunece cu ajutorul unei burse
seroase. Al treilea fascicul numit tendonul
Tendonul capului
rec arent constituie ligamentul popliteu o blic
lung al bicepsului al articula{iei genunchiului, se indreaptd pos-
tero-superior, inserAndu-se pe coaja condi-
liand lateral[.
Raporturi. in partea superioar[ este
acoperit de mugchii gluteu mare gi semi-
tendinos, anterior corespunde adductorului
mare, iar ?n partea inferioarl capului medial
al gastrocnemianului, a c[rei extremitate su-
Semimembranosul perioar[ o acoperi. Lateral corespunde muq-
Capul scurt al chiului biceps. Impreund cu semitendinosul
bicepsului
formeazl latura supero-lateral[ a fosei popli-
tee.
Ac{iune. Este un extensor al coapsei
gi flexor al genunchiului gi slab rotator
medial al genunchiului.
Vascularizafia provine din artera
Tendonul gluteali inferioard, arterele circumflexe
femurale laterald gi medial5 gi din arterele
perforante.
Inervafia este datd de nervul
ischiadic.

Fig. 55 - Schema inser{iilor muqchia-

lui semimembrunos

Muschiul semitendinos (m. semitendinosus)

Este un mugchi fuziform, clrnos in partea superioar[ gi tendinos inferior,
situat posterior de semitendinos gi medial de biceps. Se intinde de la ischion la
extremitatea superioar[ a tibiei.
Inserlii. Proximal se inserS, printr-un tendon comun cu capul lung al
bicepsului, pe fata posterioar[ a tuberozitdlii ischiadice, lateral de inserlia
ligamentului sacro-tuberal qi medial de semimembranos. Tendonul proximal se
continud cu un corp muscular fuziform traversat oblic in partea sa mijlocie de cltre o
inserlie tendinoasi. Muqchiul se indreapt[ inferior qi urgor medial qi in treimea
inferioard a coapsei se continui cu un tendon lung qi sublire. Acest tendon trece
posterior condilului medial, trimite c0teva fibre fasciei gambiere gi se inser[ in
 MUS c h i i me mb ru lu i i nferi o r

partea superioarA a fe{ei mediale a tibiei, posterior de croitor qi inferior gracilisului,

constituind planul tendinos profund al labei de g6sci. Tendonul distal prezintl doud
burse seroase care-l separ6 de croitor ?n partea anterioarb gi de ligamentul medial in
partea posterioard.

Gemenul superior
Obturatorul intem
Gemenul inferior
Gluteul mi-jlociu

Pltratul femural

Fasciculul superior al
adductorului mare
Gluteul mare

Fasciculul mijlociu al
adductorului mare
Fasciculul medial al
adductorului mare
:-+ Vastul lateral
Semitendinosul Capul lung al bicepsului

Capul scurt al bicepsului

Semimembranosul

Capul medial al gastrocnemianului

Capul lateral al gastrocnemianului

Fig. 56 - Muschii posteriori ai coapsei

Raporturi. in partea superioard este acoperit de gluteul mare, iar sub acesta
devine superficial. El acoperd semimembranosul gi adductorul mare fiind dispus in
u$oara concavitate pe care i-o formeazd semimembranosul. Lateral corespunde
muqchiului biceps. impreund cu semimembranosul formeazd latura supero-mediald a
fosei poplitee.
Ac{iune. Semitendinosul are o actiune asemdndtoare cu a semimem-
branosului.
Vuscularizayia provine din artera gluteald inferioard, din arterele circumflexe
femurale laterald gi medial[ gi din arterele perforante.
Inervalia este date de c6tre nervul ischiadic prin doud ramuri: unul superior
5i celSlalt inferior.
t)
Anatomia descriplivd a membrului inferior

Lsba de gfrscfr (pes anserinus)

Este un complex tendinos format din expansiunile fibroase tenninale ale
tendoanelor croitorului, gracilisului gi semitendinosului. Planul superficial este
fonnat de expansiunea croitoruiui, iar planul profund de expansiunile gracilisului gi
semitendinosului. in profunzimea sa poate prezenta o bursi seroasi (bursa anserina),
bursd situatl pe ligamentul colateral tibial al genunchiului. Aceasti bursd protejeazl
laba de giscd in timpul rotafiei gambei.

Muschiut biceps femural (m. biceps femoris)

Este un muqchi voluminos, situat lateral de semitendinos, format din doud
capete: unul ischiadic sau capril lung, iar celllalt femural sau capul scurt.
-\.
-litr-- Inserfii. Capul lung (caput longum) sau
\ lunga por{iane a bicepsului se inseri printr-un
\l
tendon comun cu semitendinosul pe fa{a posterioari
a tuberozitilii ischiadice. Capul scart sau scurt$
i
.1
po4iune a bicepsular se inserd prin fibre scufte
/:,
./ !-':' tendinoase in doui treimi inferioare ale interstitiuiui
liniei aspre, intre adductorul mare care este rnedial
gi vastul lateral care este situat iateral" in partea
inferioar6 capul scurt se inserd qi pe por{iunea
superioarl a ramurii de bifurca{ie laterali a liniei
aspre, Capul lung se indreapi5 inferior gi ugor lateral
Semitcndinosul
gi fibrele sale se termin5 pe fala anterioard a
Lenclonului distal. Fibrele capului scuft se indreapt[
Capul lung al
bicepsului
infero-medial gi posterior 9i se termini pe marginea
laterald qi fa{a anterioarb a tendonului comun.
Tendonul distal al bicepsului este iarg, aplatiza';,
Capul scurt al
trece posterior de condilul lateral f'emural gi se
bicepsului inseri pe vdrful capului peroneului,- lateral de
Semimemhranosul inser{ia ligarnerrtului colateral fibular al articulaliei
genunchiului. Tendonul trimite doud prelungiri ten-
Tendonul recurenr u1 dinoase, una aproape orizontald pentru condilLll late-
semimembranosului ral al tibiei qi alta pe fascia ganibierS.

Raporturi. Capul lung este acoperit in

partea superioarI de gluteul mare gi dupl ce
depdqeqte marginea inferioari a acestui mugchi
devine superficial. El acoper[ muqchiul adductor
Fig. 57 - Sclrema inser{iilor mug- mare, intre cei doi muqchi aflAndu-se nervul
chilor semitendinos pi ischiadic. Medial are rapofiuri cu semitendinosul de
biceps femural
care in treimea inferioari a coapsei se desparte
 A"E"m *r*Orrtrl
delimitdnd impreun6 cu acesta triunghiul superior al fosei poplitee. Capul scurt este
separat anterior prin septul interrnuscular lateral de mugchiul vast lateral cu care
formeazd ganlul lateral al coapsei. Tendonul terminal este separat de ligamentul
eolateral fibular al genunchiului printr-o bursd seroasd (bursa subtendineea musculi
bicipitis femoris inferior). Nervul peronier comun coboard din fosa poplitee pe fala
mediali a tendonului distal al bicepsului.
Acfiune. Prin capul lung, bicepsul este extensor al coapsei pe bazin, iar
ambele capete ale bicepsului ac{ioneazd ca flexori ai gambei pe coapsS; cdnd gamba
este flectati muqchiul aclioneazd, qi ca rotator lateral.
Vasculariza{ia provine din artera gluteal[ inferioari, din arterele
circumflexe femurale lateralS gi mediali gi din arterele perforante.
Inerva(ia este datl prin doui ramuri ale nervului ischiadic, unul superior
pentru capul lung qi unul inferior pentru capul scurt. Capul scurt poate primi qi un
ram din nervul peronier comun, care se desprinde irnpreunl cu ramul articular al
genunchiului al acestui nerv.

MU$CHII GAMBEI
(musculi cruris)

Mugchii gambei se impart in trei grupuri care sunt: anterior, lateral qi

posterior. Cele trei grupuri musculare sunt separate prin scheletul gambei, membrana
interosoas6 gi fascia gambier[, impreund cu cele doud septuri intermusculare, anterior
qi lateral care se desprind de pe fala profundd a fasciei.

MU$CHII REGIUNII AI{TERIOARE (GRUPUL

EXTENSORTLOR)

Cuprinde patru muqchi care sunt situa{i in spa}iul delimitat intre fa}a laterald
a tibiei situatS medial, fibul[ qi septul intermuscular anterior dispuse lateral gi
membrana interosoas6 situatd posterior. Dinspre medial spre lateral cei patru mugchi
sunt: tibialul anterior, extensorul iung al halucelui, extensorul lung al degetelor qi al
treilea peronier.

77
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Mugchiul tibial anterior (m. tibialis anterio)

Este un mugchi lung, gros, prismatic triunghiular, fiind cel mai medial
mugchi din grupul anterior. Se intinde de-a lungul fe{ei mediale a tibiei pdnd la
marginea mediali a piciorului.
Inser(ii. Inserlia proximali se
face prin fibre tendinoase scurte gi super-
ficiale qi mai ales prin fibre clrnoase
care se inser[ direct pe tuberculul lui
"Laba de
GERDY gi creasta oblicd ce pleacd de la
gAsctr" acest tubercul la tuberozitatea anterioard
a tibiei, pe condilul lateral qi pe fa{a
Tibialul laterald a tibiei pane in treimea sa
anterior
inferioari; in partea supero-mediald a
Peronierul lung Gastrocne-
fe{ei anterioare a membranei interosoase,
mianul
in pdtrimea superioard a felei profunde a
fasciei gambiere qi pe septul fibros care
il separd in partea superioard a gambei de
extensorul lung al degetelor. Fibrele
musculare formeazi un corp cirnos, vo-
luminos, care coboari pe fafa lateralS a
Peronierul scurl tibiei gi se continud cu un teudon care
apare evident in treimea inferioari a
mugchiului. Tendonul trece pe sub reti-
Extensorul lung
al halucelui naculul extensorilor (prin culisa medial[)
se indreaptd antero-inferior qi medial
.1,
spre marginea mediall a piciorului gi se
::.i' ':.1 I
inser[ pe fata mediali a primului cunei-
11i form qi in partea infero-mediald abazei
Exlensorul scurt al
primului metatarsian. Inconstant o bursi
degetelor Extensorul scurt ssJs45[ poate separa tendonul de primul
al halucelui
Al III-lea peronier cuneiform.
Raporturi. La gambd are raPor-
furi cu vasele tibiale anterioare, fiind sa-
telitul acestora. Vasele tibiale impreund
cu nervul peronier profund sunt situate
intre fa{a laterald a mugchiului tibial
anterior qi ceilalli mugchi. Anterior muq-
Fig. 58 - Muschii anteriari ai gambei chiul este acoperit de piele, ,tesut celular
subcutanat qi fascia gambierd. Posterior corespunde membranei interosoase. Lateral,
in partea superioard este in raport cu extensorul lung al degetelor, iar in partea
inferioard cu extensorul lung al halucelui. Medial, muqchiul se gisegte pe fafa laterali
a tibiei. Pe fafa dorsald a piciorului tendonui este sitllat superficial, imediat sub fascia
 MuSchii membrului inferior

dorsalS.
Ac{iune. Este un flexor dorsal al piciorului, cdruia ii imprim6 qi o miqcare de
adduc{ie qi rotafie medialS (supinaiie). Prin ac{iunea lui de flexie dorsal6 intervine in
locomofie asigur6nd scurtarea membrului necesard pendulSrii, iar la nivelul
membrului de sprijin trage gamba anterior.
Vasculariza{ia este asiguratd de aftera tibiald anterioarS.
trnerva(ia este dat[ de nervul peronier comun qi nervul peronier profund.

MuSchiul extensor lung ul halucelui (m. extensor hullucis

longus)
Se mai numeqte qi muSchial extensor propriu al hnlucelui, fiind un muqchi
aplatizat, situat lateral de tibialul anterior. Se intinde de la fibul[ la cea de a doua
falangS a halucelui.
Inser(ii. Inser{ia proximalS se face in porliunea mijlocie a fefei antero-
mediale a fibulei, anterior membranei interosoase gi pe porliunea invecinat6 a acestei
membrane. Fibrele se indreapti inferior qi uqor anterior, inser6ndu-se pe un tendon
situat in marginea anterioarl a mugchiului. Este un mugchi penat. Tendonul distal
trece lateral tibialului anterior, prin culisa mijlocie a retinaculului extensorilor, se
indreapt6 oblic antero-medial pe fala dorsald a piciorului, alunecd pe articula{ia
cuneo-metatarsianS cu ajutorul unei burse seroase gi apoi pe fala dorsali a articula{iei
metatarso-falangiene, unde poate exista de asemenea o bursl seroasd. Se termind pe
extremitatea posterioard a celei de a doua falange a halucelui dAnd qi dou6 expansiuni
care se inserd pe marginile lateralS gi medialS ale primei falange.
Raporturi. La gambd este situat profind, fiind cuprins intre tibialul anterior
care este medial qi extensorul lung al degetelor care este lateral. Cei doi muqchi il
acoperd p6nd in treimea inferioard a gambei, dupd care marginea inferioard a
mujchiului iese dintre cei doi muqchi 9i vine in rapoft cu fascia gambierd" intre el 9i
tibialul anterior trece minunchiul vasculo-nervos al regiunii. La picior tendonul
mugchiului merge pe marginea medialS a extensorului lung al lialucelui, aftera
dorsald a piciorului qi nervul peronier profund fiind situali intre aceqti doi muqchi.
Ac{iune. Extinde a doua falangd a halucelui pe prima qi pe aceasta pe prirnul
metatarsian qi flecteazd dorsal piciorul pe gambd, imprimAndu-i in acelaqi timp o
miqcare de rotalie medialS.
Vascularizalia provine din artera tibiald anterioar[.
Inerva(ia este dat6 de nervul peronier profund.
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Mugchiul extensor lung sl degetelor (m. extensor

digitorum longas)
Numit qi extensorul comun al degetelor, este un mugchi aplatizat, alungit
transversal, cdrnos in partea superioari, implr{it in patru tendoane in partea lui
inferioar6. Este situat lateral de tibialul anterior gi extensorul lung al halucelui,
intinzdndu-se de la cele doui oase ale gambei la ultimele patru degete.
Inser{ii. Proximal se inserl di-
f-..... -i I
I
!l rect prin fibre c6rnoase pe condilul late-
ral al tibiei, lateral de inse(iile tibialului
anterior; pe doul treimi superioare ale
fefei antero-mediale a fibulei, lateral
inse(iei extensorului lung al halucelui,
Peronierul lung pe partea laterali a membranei intero-
soase, deasupra extensorului lung al
Tibialul antsrior
halucelui gi lateral de tibialul anterior,
?n partea superioarl a felei profunde a
Extensorul fasciei gambiere, pe septurile fibroase
lung al
degetelor
care il separd de lungul peronier lateral
gi de tibialul anterior. Fibrele cdrnoase
coboari cltre un tendon distal ce apare
Peronierul scurt
in porfiunea mijlocie a gambei. 'Ien-
donul se imparte in patru tendoane se-
cundare care invelite de o teaci sino-
viald trec prin culisa lateral[ a reti-
naculului extensorilor, indreptindu-se
spre ultimele patru degete. Fiecare din
cele patru tendoane se imparte pe fa(a
dorsali a primei falange in trei fas-
cicule: un fascicul mijlociu care se in-
serl in partea posterioarl a celei de a
doua falange Si doud fascicule loterale
care se reunesc pe fala dorsal[ a celei de
a doua falange gi se inserd pe fa{a dor-
Fig. 59 - Schemu inse4iitor muschilor ante- sall a celei de a treia falange.
riori ai gambei Raporturi. La garnbd este aco-
perit in partea anterioari de piele, lesut celular subcutanat gi fascia gambierd. Medial
are raporturi in partea superioarl cu tibialul anterior, intre ei gisindu-se pachetul
vasculo-nervos, iar in partea inferioarl vine in raport cu extensorul lung al halucelui.
Lateral are rapofturi cu muqchii peronieri de care este desplr{it prin septul muscular
anterior. Pe fa(a dorsali a piciorului tendoanele sale acoperd muqchiul extensor scurt
al degetelor.
Ac{iune. Este un extensor al degetelor, un flexor dt-rrsal al piciorului, cdruia
 Muschii membrului inferior

ii imprimd qi o migcare de abduc{ie qi rota{ie laterald.

Vasculariza(ia provine din artera tibiald anterioarS.
Inerva(ia este datd cle nervul peronier profund.

Muschiul al treilea peronier (m. peroneus ter{ius, m-

jibuluris terlius)
Numit Si peronierul anterior, este un mugchi alungit, aplatizal transversal,
situat lateral de porliunea inferioari a extensorului comun. Se intinde din treimea
inferioard a fibulei la cel de al cincilea metatarsian. Uneori poate lipsi.
Inser{ii. Proximal se inserd prin fibre cdrnoase care se confundl adesea cu
fasciculele inferioare ale extensorului lung al degetelor. Inser{ia se face pe treimea
inferioard a felei antero-mediale a fibulei, pe porliunea invecinatd a membranei
interosoase gi pe septul intennuscular anterior care ?1 separd de peronierii laterali.
Corpul muscular se indreapti antero-inferior qi se continud cu un tendon care este
adesea unit cu cel al extensorului lung al degetelor cu care strdbate aceiaqi culisd a
retinaculului extensorilor, dupb care se indreaptd lirgindu-se antero-lateral qi inferior.
Se termind pe fafa dorsali abazei celui de al cincilea metatarsian'
Ac{iune. Flecteazd dorsal piciorul pe gamba, fiind in acelagi timp 9i un
abductor gi rotator lateral al piciorului.
Vasculariza{ia provine din artera tibiald anterioard.
Inerva(ia este dat6 de nervul peronier profund.

MU$CHII REGIUNII LATERALE

Acest grup muscular cuprinde doi muqchi: lungul qi scurtul peronier. Aceqti
doi muqchi sunt situali pe fa(a antero-laterali a fibulei ?ntre septurile intermusculare
anterior qi lateral, peronierul scurt fiind situat profund, iar peronierul lung fiind
superficial.

Muschiul peronier lung (m. peronews langaso ffi. Jibularis

longus)

]"lumit qi lungut peranier laterul, este un muqchi aplatizat, cirnos in paftea

slperioar[, tenclinos ?n partea inferioar[, situat iateral de qanlui fibular pe care-l
acoperd. Se irrtinde de la partea supero-laterald a gambei, la fala plantarS a primului
metatarsian.
Analomia descriptivd a mcmbrului infertor

Tractul ilio+ibial

Capul lateral al
gastrocnemianului
Extensorul lung al degetelor

Peronierul lung

+
$i
r1
.1
Peronierul scurl

Al III-Iea peronier
'l'endonul lui ACHILLE
--ii :

Tendonul flexorului lung al halucelui Retinaculul extensorilor

Retinaculul peronierilor Extensorul scurt al degetelor

Fig. 60 - Schema inse4iilor maschiului peronier lung

Inserfii. Proxirnal se inseri ?n partea antero-laterall a capului fibulei, in

treimea superioare a fefei antero-laterale a fibulei $i pe septurile intermusculare
anterior gi lateral, care il separ[ de extensorul lung al degetelor situat anterior gi de
solear qi flexorul lung al halucelui situati posterior. Poate prezenta fibre care se
inserd 5i pe condilul lateral al tibiei, lateral de inser.tia extensorului lung al degetelor.
Mugchiul coboare vertical qi se continud cu un tendon pufin dedesubtul mijlocului
gambei care trece indir[tul maleolei fibulare, fiind conlinut in aceeagi teacd osteo-
fibroasI cu peronierul scurt. La virful maleolei tendonul se reflecte gi coboarl
antero-inferior pe fata laterali a calcaneului, trece dedesubtul tuberculului
peronierilor, fiind menlinut pe calcaneu printr-o teac[ fibroasd distinctd de cea a
peronierului scurt, plasatd deasupra lui. Ajuns Ia nivelul marginii laterale a
piciorului, tendonul peronierului lung se cudeazi a doua oar6, se angajeazd. in gan{ui
cuboidului. incruciqAnd oblic fafa plantard a piciorului gi se inserd pe tuberculul
lateral al extremiti{ii posterioare a primului metatarsian. Acest tendon trimite
frecvent o expansiune primului cuneiform, celui de al doilea metatarsian gi primului
interosos dorsal.
Raporturi. La nivelul gambei in partea anterioar6 are raporturi cu extensorul
Iung al degetelor prin intennediul septului intermuscular anterior. Posterior
corespunde solearului gi flexorului lung al halucelui de care este desp[r.tit prin
interrrediul septului intermuscular lateral. Super-ficial este acoperit de fascia
 MuSchii membrului inferior

gambier6, iar in profunzime

Bicepsul
.j Tractul ilio- corespunde fibulei gi muq-
iffi -lt,l',,,i tibial chiului peronier scurt. La ni-
;.1,'r:i
velul inserliilor sale proxi-
Peronierul Iung
male, mu$chiul este perforat
Nervul peronier comun
de nervii peronier comun $i
Nervul peronier superfi cial peronier profund. Suprafa{a
de inserlie pe corpul fibulei
Tibialul anterior este impdrtitd in dou6 por-
Peronierul lung
liuni: una anterioard gi cea-
laltd posterioard, de cAtre o
Extensorul lung al creastd osoas6, liberS de ori-
degetelor ce inserlie muscularA $i pe
care alunecd nervul peronier
superficial.
La plantd tendonul
se gAse$te intr-un canal
osteo-fibros format de qanlul
cuboidului gi ligamentul
Peronierul scurt
plantar lung (calcaneo-cubo-
Extensorul lung al idian) qi alunecd la acest ni-
halucelui
vel prin intermediul unei teci
sinoviale care-l inveleqte. La
intrarea in canalul osteo-fi-
bros, tendonul poate pre-
zenta o reflcctare fibro-carti-
laginoas6 care se poate osi-
fica gi sE devind os sesa-
moid.
Peronierul lung
Peronierul scurt
Extensorul scurl Ac{iune. Este exten-
al degetelor
sor al piciorului, fiind in
acelaqi timp qi un abductor gi
Fig. 6I - Muschii regiunilor lalerald anterioard ale
rotator lateral (pronator) al
Si
gambei piciorului. in plus, ducAnd
postero-lateral extremitatea
posterioari a primului metatarsian, produce o cre$tere a concavit5lii bol{ii piantare.
impreuni cu tibialul anterior formeazd o ching[ ce susfine bolta plantard.
Vasculariza{ia provine din aftera peronierS.
Inerva{ia este dat6 de nervul peronier superficial.
Anatomia descriplivd a membralui inferior

Muschiul peronier scurt (m. peroneus brevis)

Numit qi scurtul peronier lateral, este un mugchi aplatizat, peniform, cdrnos
in partea superioari gi tendinos in partea inferioari, situat in partea laterali a gambei
qi piciorului gi se intinde de la fala laterald a fibulei la cel de al cincilea metatarsian.
Inser(ii. Proximal se in-
seri prin fibre cdrnoase pe 213
inferioare ale fe{ei laterale a fibu-
Inse(ia tibialf,
peronierului lung
a lei, uneori inserfia putdndu-se
prelungi pdn[ deasupra maleolei;
Nervul peronierprofund pe septurile intermusculare ante-
rior gi lateral. Corpul muscular se
Capul postero-
Capul antero-inferior continul cu un tendon aplatizat
inl-erior al
peronierului
al peronierului lung lateral care apare evident la nive-
lul interliniului articulalieitalo-
crurale. Alunec[ posterior de ma-
Nervul peronier Ieola laterald intr-o teacl osteo-
superfrcial fibroasi comund cu a peroni-
erului lung. Tendonul se reflectb
Peronierul apoi in unghi obtuz qi se in-
dreaptii oblic antero-inferior, tre-
ce deasupra tuberculului peroni-
erilor de pe fala laterald a calca-
neului, nivel la care este fixat
printr-o teacd fibroasi. Se termind
pe tuherculul celui de al cincilea
metatarsian.
Ac{iune. Este un flexor
plantar, abductor gi rotator lateral
(pronator) al piciorului.
Vascularizalia provine
Fig. 62 - Schema mascltilor peronieri lung Si
din artera peronierS.
scurt
Inerva{ia este dat6 de
nervul peronier superficial.
 MuSc hii me mbru lui inferio r

MU$CHII REGII]NII POSTERIOARE

Sunt situa{i posterior scheietului gambei qi a membranei interosoase, fiind in

numlr de opt gi dispugi pe dou6 planuri: un plan superficial qi altul profund.

Plsnul superficiul
Cuprinde doi mugchi: tricepsul sural gi plarrtaml.

MuEchiul triceps sural

Reprezint6 o masd muscularl vo-
Bicepsut luminoasd care determinS proeminen{a
serrrimembranosul posterioard a gambei. Se compune din
muqchii gastrocnemian gi solear situa{i
superficial qi muqchiul plantar situat
Capul medial al profund.
gastrocnemianului : Capul lateral al Aceqtia se inserd distal pe cal-
, i E'-"--"-""*""""canell
sastrocnemianului
,,.r
,il'r
printr-un tendon cofitun numit ten-
donul calcaneun al lui ACHILLE (tendo
calcaneus ACHILLIS).

Muschiul gastrocnemian
(m" gastrocneftrius)

Este format la origine din doul

capete: medial qi lateral, culloscute gi sub
PerOnierui iung
numele de mwschii gemeni. Cele doui
Peronienri scurt capete fuzioneazd in partea iirferioarb
Flexorul lung al
degetelor intr-un singur corp muscular pentru a se
Tibialul posterior Tendonul lLri insera printr-un tendon coffIull cu
ACL{ILL,E]
irlexorul lung al solearul.
halucelrri Inser{ii. Capul medial (caput
rnediale) sau gemenul medial se inserd
printr-un tendon scurt gi aplatizat intr-o
depresiune situatd pe fa\a medial5 a
Fig. 63 - Muqclriul gtstracnemisn condilului medial al femurului, posterior
qi inferior tuberculului adductorului
 Anatomia descriptivd a membrului inferior

mare. Prin fibre cirnoase qi scurte fibre

tendinoase se inserd pe tuberculul supracondilian
rnedial qi pe coaja condiliand mediali. Capul
Piantarul laterul (caput laterale) sa:u gemenul lateral se
inseri printr-un tendon puternic pe o fosetd
situati posterior gi superior epicondilului lateral,
Capul lateral al deasupra fosetei de inse(ie a mnqchiului
gastrocnemianului popliteu. Prin fibre cdrnoase qi prin scurte fibre
Capul medial al
tendinoase se inserb pe rugozit[{ile osoase de
gastrocnemianului
deasupra condilului femural lateral qi pe coaja
condilianl corespunzitoare. in grosirnea capului
lateral se giseqte adesea un os sesamoid. Cele
doud capete aluneci pe condilii femurali cu
ajutorul unei burse seroase care colnunicd adesea
cu cavitatea articular[, bursa seroasl a capului
:,.
lateral putAnd lipsi adeseori. Fibrele musculare
l,-nrlilr;ul l.la;rtrrultrr 4
, ale celor doud capete coboard gi converg unele
'i
.
spre celelalte terminAndu-se pe fala posterioarl a
,
,
I
li
:t unei lame tendinoase care ocupf, aproape in
l'enclonLrl ,u; 46Pi11.1,9-! ,1.
intregime f'a{a anterioari a cotpuiui muscrtlar.
i

. i:
: 'lt
Aceastd lamd tendinoasd este format6 din douE
'd:
i.,rn; :.;.*- i,:
,.,_,,, pir,ti distincte superior qi este unicb petrtru cele
i I !- ._-, doud capete ?n parlea inferioarE unde se va uni
":iEl
cu lama tendinoasd unicb a solearuilri. cr-r care va
l?ig. 64 - Schemu inse(iilor ruuS- forma ten1anul lwi ACHILLE. Acesta este
clr iwlui gastt'oenemi{en tendonul cel mai voluminos dirr organism.
coboarS vertical, ?ngust6ndu-se:, ating6nd l5{irnea sa mininiS la nivelul ariictrlatiei
talo-crurale" apoi se lErgegte Ei se inser[ pe jurnStatra inferir:ard a futei posterioare a
calcaneului. [,a irivelui tencir:nului f ibrele nu sunt rectilinii, ci sunt dispuse in spiralE
astfel incit fibrele posterioare cr:boar5 infero-lateral, iar cele anterioare au o
olll icitate orientati invers.
ltaporturi. Cele doui capete ale gastrocnemianului formeazS laturile
inl'erioare ale fosei poplitee. Gastrocnemianul este acoperit de piele, lesut celular
subcutanat gi fascie qi la rAndul sdu acoperfi popliteul, plantarul qi solearul.
'Iendonul
calcanean vine in raport anterior cu rrrugchii flexori profunzi de care este separat prirr
lama prof'undd a fasciei garnbiere. La nivelul f,elei posterioare a calcaneului intre
tendon qi os se interpune burs* sinovisld a tendonului calcanean (bursa tendinis
calcanei).

Muschiwl solear (m. soleus)

Este un muqohi voluminos, larg, situat posterior rnuychilor planului profund
posterior al gambei.
Inser{ii. Inserlia prorimalS pr*zinid dou6 capete distinote: utiul frbular gi
 Mu{chii membrului inferior

celAlalt tibial. Capul Jibular se in-

Bicepsul
serA pe fala posterioard a capului fi-
Capul medial al
gastrocnemianului bulei printr-o lamd tendinoasi groa-
Semimembranosul sd qi rezistentA $i prin fibre apo-
Capul lateral al
gastrccnemianului
nevrotice in pbtrimea superioara a
Tendonul
felei posterioare a fibulei, treimea
Plantarul
Ligamentul
superioard a marginii laterale a
Tendonul reflectat popliteu arcuat acestui os $i pe partea invecinatl a
Tendonul direct
septului intermuscular lateral.
Popliteul
Capul tibial se inserd prin-
tr-o lamd tendinoasd foarte rezis-
tentd pe buza inferioard a liniei
solearului gi in treimea mijlocie a
marginii mediale a acestui os. Cele
Capul lateral al doud lame de origine ale solearului
Capul medial al gastrocnemianului
gastrocnemianului fuzioneazd intr-o lam[ unicl qi la
locul de unire rezultd intre cele
doui capete musculare o arcada
fibroasd cu concavitatea in sus
numitA srcal tendinos al solearului
(arcus tendineus musculi solei).
Peronierul lung Acest arc se ?ntinde de la partea
rnedial[ a capului fibulei la partea
mijlocie a liniei solearului. De la
nivelul arcului, lama tendinoasd
Peronierul scurt care provine din unirea celor dou[
Flexorul lung al Tendonul Iui lame, tibialS gi fibulard, se imparte
degetelor
Flexorul lung al
ACHILLE inferior in doui porfiuni laterale
halucelui
- care pe m5sur6 ce coboard se in-
Tibialul posterior gusteaz[ gi pe ambele fele ale lor se
inserd fibre cdrnoase. Aceastd la-
md este cuprinsl in grosimea muq-
chiului forrnAnd aponevroza intru-
Fig. 65 - Muschii solear 6i plantur
musculard o soleorului. Aceasta
este mai apropiatA de fala profundd
a mu$chiului dec6t de fala superfieiald gi servegte ca punct de reper pentru iigatura
afterelor tibial6 posterioari gi peronieri. Fibrele cArnoase care se inserd pe fata
posterioare a aponevrozei intrasoleare coboare gi converg pentru a se termina pe fala
anterioard a unei lame tendinoase terminale. Fibrele cdrnoase care provin de pe fala
anterioard a aponevrozei intramusculare se terminl pe o membrand sublire, ingustd qi
lungd, care se desprinde de pe fa{a anterioarA a lamei terminale qi se ?ndreaptd antero-
superior intr-un plan oblic in aga fel incAt o fa16 privegte antero-lateral, iar cealalti
postero-medial. Aceasti expansiune a tendonului tenninal pitrunde intre cele doud
porfiuni ale aponevrozei intramusculare, bifurcatd inferior. Lama tendinoasd ter-

81
Anatomia elescriptivii a membrului inferior

minal[ a gastrocnemianului se une$te cu cea a so-

learului form6nd tendonul lui ACHILLE.
Raporturi. Marginea concav[ a arcului
solearului corespunde pachetului vasculo-nervos
;_) :: 1t.-
tibial posterior, care la acest nivel pdtrunde in loja
:
i,:l;

'r:-;-J-- Pl36t61ul
. t, i ,:A. profundd. Fa{a anterioard a muqchiului este aco-
; , ,' r#-tilri
peritl de gastrocnemian, care il depdgegte pe p6rlile
laterale, intre cei doi muqchi gdsindu-se tendonul
mugchiului plantar. Fa{a profundd corespunde
muqchilor flexorii lungi, pachetului vasculo-neryos
tibial qi vaselor peroniere. Aceste raporturi se fac
prin interrnediul foilei profunde a fasciei gambiere.
Gastrocnemianul
Ac{iune. in totalitate tricepsul este extensor
(flexor plantar), adductor qi rotator medial (supi-
nator) al piciorului. Asupra articulaliei genunchiului
aclioneazd numai gastrocnemianul, fiind slab flexor
al gambei pe coaps6. Prin contraclie separatl capul
laterai al gastrocnemianului produce o uqoard rotalie
rnedialh a gambei, iar capul medial o ugoarS rotatie
,,: Flexorul lung al degetelor lateralS a gambei.
Vasculariza{ia provine din arterele suralo,
,.. Fiexorul lung ai halucelui
: : \rr-..:i-.j, ramuri ale arterei poplitee qi din arterele tibial[ pos-
terioard gi peronierl (fibular[).
F ig. 66 - St'hemo inse rqiilot;
Inerva{ia este dati de nervul tibial.
tt u$clrilor s$le$r ;i
pluntilt

Mwqchiul plant*r {w. plant&ris)

Nurnit Si plantar sublire estr: un uruqchi alungit qi tendinos pe cea mai mare
parte dilr lungimea sa, situat intre gastrocnemian 5i solear gi intinzAndu-se de la
condilul fenrrral lateral la calcaneu.
Inser{ii. Proximal se inser5 prin fibre scurte tendinoase pe condilul lateral al
i'emurului. supero-mediai de inserlia capului iateral al gastrocnemianului. Por{iuriea
clrnoas5 foarle scurtd qi fuziformd, se indreaptl oblic infero-rnediai i;i se continul
dup6 un scuft traiect cu un tenCon sublire, aplatiz.at, care se ataqeaz.d ?n partea
inferioar6 a gambei rnarginii mediale a tendonului ACHILLE, inser6ndu-se pe fala
posterioar6 a calcaneului.
Raporturi. Este acoperit de capul lateral al gastrocnernianului gi acoperd
articula{ia genunchiului gi mugchiul popliteu.
Ac{iune. Muqchiul plantar este un vestigiu al unui rnugchi care ia unele
aninrale se continuS deasupra calcaueului cu aponevroza ltlantar1. La om el are o
ac{iune auxiliard tricepsului, iar cdnd ia punct fix pe calcaneLl este tensor al capsulei
artiouiaf iei genLrnchiului.
 M u E c h ii me mb ru lu i i nferi o r

Vastul media| Croitorul

Gracilisul

Semitendinosul

Capul medial al gastrocnemianului

Flexorul lung al halucelui

Retinaculul extensorilor
Flexorul lung al degetelor
Retinaculul
Tendonul lui ACHILLE
Extensorul lung al degetelor
Tibialul posterior
Extensorul lung al halucelui
Adduotorul halucelui
Flexorul scurt al degetelor

Fig. 67 - Schema mu$chilor lojei posteriosre o gambei (vedere mediald)

Plunal profund
Este fbrmat din patru mu$chi: popliteul, flexorul lung al degetelor, tibialul
posterior, flexorul lung al halucelui, mu$chi care stlnt aplica{i pe schelet. Dintre
ace$tia numai mugchiul popliteu se termind in partea superioard a gambei, ceilalti
trei rnu;chi situati dedesubtul precedentului termin6ndu-se la nivelul regiunii
plantare.

Muschiul popliteu (m. popliteas)

Este un mulchi scurt, aplatizat $i triunghiular, situat posterior articulaliei
genunchiului, in fosa poplitee. Se intinde de la condilii femurali laterali la partea
superioard a tibiei.
Inserfii. Proximal se inserA inf-o fosetd de pe fa{a lateral6 a condilului
lateral al femurului, sub foseta capului lateral al gastrocnemianului. Inserlia se face
printr-un tendon aplatizat gi scurt, de la care corpul rnuscular se indreaptd infero-
89
Anatomia descriptivd a membrului inferior

medial qi se terminl pe buza supe-

Capul medial al rioard a liniei solearului.
gastrocnemianului Raporturi. Este situat pro-
Semimembranosul Capul lateral al fund in fosa poplitee, unde acoperA
gastrocnemianului fa{a posterioara a articulafiei genun-
Tendonul recurent
Plantarul
chiului pe care alunec5 prin inter-
'l'endonul retlectat mediul unei burse seroase, recesal
l endonuI direct subpopliteu (recessus subpopliteus),
Popliteul care comunica cu cavitatea arti-
cular6. Tendonul proximal este aco-
perit de ligamentul popliteu arcuat,
sub care fa{a posterioard a mug-
chiului vine in rapofi cu mu$chii
gastrocnemian Si plantar, cu vasele
poplitee gi nervul tibial.
Tibialul posterior Ac{iune. Flecteazd gamba pe
coapse gi ii imprirnd o miqcare de
Flexorul lung al rotafie mediali.
degetelor Peronierul lung Vasculariza{ia provine din
Flexorul lung al artera poplitee.
lralucelui Inerva{ia este data de nervul
tibial.

Peroniorul scurt
Flexorwl lung al de-
getelor (m. flexor eligitorum
'libialul posterior
longus)
Flexorul lung ai
dogeteior
Flexonrl lung al Este un rnu;chi alungit care
halucelui
in partea inferioard se termina cu
patru tendoane, fiind cel mai medial
mu$chi din planul profund posterior
Ftig. 68 - Planul prafund ul muSeltilar posteriori al gambei. Se intinde de la tibie Ia
ai gambei fa{a plantarS a ultimelor patru degete.
Inser{ii. Inser!ia proximald
se face pe: partea medial6 abuzoi infe-rioare a liniei solearului; in treimea rnijlocie a
felei posterioare a tibiei. medial de o creast6 osoasA longitudinald care il separd de
tibialul posterior qi pe septul fibros care il separd de tibialul posterior. De la origine
mugchiul coboard vertical posterior tibiei, fiind plasat mai int6i medial de tibialLrl
posterior, pe care-l incrucigeazS oblic in paftea inferioard a gambei (chiasma crurale),
trec6nd posterior acestui mugchi. Porliunea c6rnoasl se termini cu un tendon care
alunecd posterior maleolei mediale, intr-o teacS osteo-fibroasi proprie, postero-lateral
de tendonul tibialului posterior. La acest nivel tendonul se reflectd trecdnd postero-
lateral tendonului tibialului posterior, incrucigeazd ligamentul colateral medial al
q0
 Muschii membrului inferior

articr"rla{iei gdtului piciorului, trece prin qanlul din

--,
'Iil marginea liber[ a sustentaculum tali gi ajunge in
regiunea plantard Llnde are o direclie antero-laterali.
()
I rer
Incrucigeazd in unghi asculit fala inferioard a
\r;t$ff' 1.
Popliteut tendonului flexorului lung al halucelui (chiasma
\ t4.,., I
\,[frr],;ti, plantare), clruia ?i trimite un fascicul tendinos scurt
\w
| +1""//.1
qi gros, dupl care prime;te pe marginea sa laterald
Peronierul lung pEtratul plantei. Apoi, tendonul se ld{eqte qi se
termind cu patrll tendoane care se inseri pe baza
Tibialul celei de atreia falange a ultimelor patrll degete.
Raporturi. La nivelul gambei acoper5 fata
posterioar6 a tibiei gi este acoperit de muqchiul
Flexorul lung al
halucelui solear, de care este despdrlit prin foila profundi a
Flexorul lung al fasciei gambiere. La gAtul piciorului trece pe sub
degetelor retinaculul flexorilor, fiind dispus intre tendonul
tibi-alului arlterior care este anterior lui qi pachetul
Peronierul scurl vasculo-nervos tibial posterior, care este situat pos-
terior. in regiunea plantari este situat in loja plantard
mij locie, intre flexorul scuft al degetelor gi
,l
j, adductorul halucelui. De la nivelul articulatiilor
Tendonutperonierului
i, Scurt
metatarso-falan gie ne, tendoanele sunt inconj urate de
rl
,1 Tendonulperonierului cdtre o teacd sinovialS (vaginae synoviales digitorum
1 lung pedis), care impreunl cu falangele formeazi canale
Tendonul tibialului
posterior osteo-fibroase.
Tendoanele terminale au anexali muEchii
lombricali qi fiecare tendon al flexorului lung al
degetelor strdbate tendonul corespunzdtor al flexo-
rului scurt al degetelor, fiind un tendon perforant.
Deci, tendoanele se comportd in mod asemdnltor cu
tendoanele flexorului profund de la mdn6.
Fig. 69 - Schemq inser{iei muS-
cltilor planului profund Ac{iune. Este un flexor al degetelor gi un
al lojei posterioare a extensor al piciorului pe gamb6. De asemenea este
ganrbei un supinato-adductor.
Vasculariza(ia provine din artera tibialS
posterioar5.
Inerva{ia este datA de nervul tibial.

Flexorul lung al hulucelui (m. flexor hullucis longus)

Este un mugchi alungit, gros, clnros in parlea superioarA gi tendinos inferior,
fiind cel mai lateral din mugchii planului profund al gambei, situat intre tibialul
posterior gi peronieri gi intinz6nclu-se de la fibuld la haluce.
Inser(ii. Proxirnal se inserd in trei p6trimi inferioare ale felei posterioare a

9T
Anatomia descriptivd a membrului inferior

fibulei, pe septurile fibroase care il separA de tibialul posterior, medial gi de peronieri

Iateral gi in partea inferioari a membranei interosoase. Corpul muscular se continui
cu un tendon care aluneci succesiv pe qanful de pe fala inferioard a talusului, apoi
prin qanful de pe fa{a medialS a calcaneului qi fafa inferioard a sustentaculum tali, in
aceste gan{uri fiind menlinut printr-o teac6 fibroasl foarte puternicS. Tendonul ajunge
in regiunea plantar[, incruciqeazd fala posterioard a tendonului flexorului lung al
degetelor, trece printre cele douS sesamoide ale primei articulalii metatarso-
falangiene gi se angajeazdintr-o teac6 fibroasi a halucelui inserindu-se pe cea de a
doua falangi a policelui.
Raporturi. La gambd este situat lateral de muqchiul tibial posterior, intre cei
doi muqchi cobor6nd vasele peroniere. Este acoperit de muqchiul solear. La gAtul
piciorului, coboard pe sub culisa posterioard de sub retinaculul flexorilor, ?nvelit intr-
o teaca sinovial[, p6na la nivelul incrucigdrii cu tendonul flexorului lung al degetelor.
Ac{iune. Flecteazd cea de a doua falangi a halucelui pe prima gi aceasta pe
metatarsian; extinde piciorul pe gambd, avAnd 9i acliune supinato-adductorie.
Tendonul sdu distal trecAnd ca un cordon de-a lungul marginii mediale a piciorului,
men{ine pozilia calcaneului gi intreaga boltd plantarS.
Vasculariza{ia provine din artera tibialS posterioari.
Inerva{ia este datd de nervul tibial.

Muschiul tibiul posterior (m. tibialis posterior)

Numit si gambierul posterior, este un muqchi aplatizat, cdrnos in partea
superioari gi tendinos inferior. Este situat intre flexorul lung al degetelor dispus
mediai gi flexorul lung al halucelui dispus lateral, intinzdndu-se de la cele doud oase
ale gambei la marginea rnediald a piciorului.
Inser(ii. Froxirnal se inseri prin fibre cirnoase pe doud treimi superioare ale
fefei posterioare a tibiei, in afara crestei osoase care reprezint[ limita laterald a
inserfiei flexorului lung al degetelor. De asemenea ia inserfie qi pe partea laterald a
buzei inferioare a liniei solearului, pe dou[ treimi superioare ale felei mediale a
fibulei, pe membrana interosoasl gi pe septurile fibroase care il separi medial qi
lateral de muqchii flexori lungi. De la aceste inser{ii, fibrele cdrnoase se indreaptd
spre o lama tendinoasi, aplatizatd transversal. Corpul muscular coboari uqor oblic
infero-lateral intre cei doi mugchi flexori gi se continud cu un tendon care este
incruciqat in partea inferioari a gambei de flexorul lung al degetelor. Tendonul
coboara incon-iurAnd marginea posterioari a maleolei, fiind situat intr-o teacd osteo-
fibroasd proprie qi se inseri pe tuberozitatea osului navicular trimifAnd expansiuni
fibroase spre fala plantarS a piciorului, spre cele trei cuneiforme, cuboid 9i
extremitatea posterioari a metatarsienelor 2,3, 4.
Raporturi. La gamb[ corpul muscular este situat intre cei doi flexori, fiind
acoperit de mugchiul solear. Prin fala sa inferioari corespunde tibiei, membranei
interosoase qi fibulei.
Ac{iune. Este extensor slab al piciorului pe gamb6, fiind ins6 puternic
T
 Mu$chii membrului inferior

adductor qi supinator al piciorului. Tendonul s[u sus{ine capul talusului gi prin

aceasta bolta plantar6. Sl6birea mugchiului contribuie la formarea piciorului plat.
Vascularizalia provine din artera tibial6 posterioar6.
Inerva{ia este dati de nervul tibial.

MU$CHII PICIORULUI
(musculi pedis)

Sunt repartizaliin mugchii regiunii dorsale gi rnugchii regiunii plantare.

REGIUNEA DORSALA

Cuprinde tendoanele extensorilor de la nivelul gambei gi muqchii extensor

scurt al degetelor gi extensor scurt al halucelui.

Mugchiul extensor scart al degetelor (m. extensor

digitorum brevis)
Este un mugchi scurt gi aplatizat, gros qi cdrnos in partea posterioarl gi
impdrlit ?n trei tendoane in partea anterioarS. Este situat pe fa{a dorsal[ a piciorului,
dedesubtul tendoanelor extensorilor care-l acoper6 gi se intinde radiar de la calcanetr
ladegetele2-4.
Inser{ii. Proximal se inseri prin fibre scurte tendinoase in partea anterioard a
fe{ei superioare a calcaneului (l6ngn sinus tarsi) gi prin fibre cirnoase la nivelul
retinaculului extensorilor. Corpul muscular se ?ndreapt6 antero-medial l[rgindu-se,
fiind situat pe fa{a dorsalS a piciorului, imediat deasupra scheletului gi a articula{iilor
gi dedesubtul tendonului extensorului lung al degetelor care il incruciqeazd oblic.
Mugchiul se imparte in trei fascicule care se continu[ cu c6te un tendon pentru
degetele 2 - 4. Aceste tendoane se aldturl marginii laterale a tendonului corespondent
din tendonul extensorului comun la nivelul articulafiei metatarso-falangiene gi se va
insera tenninal impreunl cu acesta.
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Extensorul lung al degetelor

Tibialul anterior

Extensorul lung al halucelui

Rerinaculul extensorilor

Foila profundtr a retinaculului extensorilor

Retinaculul inferior al extensorilor

Extensorul scurt al degetelor

Ilxtensorul scurt al halucelui
Al III-lea peronier

Fig. 7A - Muscltii extet sor lung ol degetelor Si exlensor scurt ul halucelui

MaEchiul extensu scurt al halucelui (m. hullacis

extensor brevis)

Are aceeagi inserlie proximalS ca precedentul qi reprezintd de fapt un

fascicul individualizat din extensorul scurt al degetelor destinat degetului mare.
Tendonui siu terminal va merge impreuni cu extensorul lung al halucelui. Autorii
francezi descriu cei doi mu$chi ca unul singur sub denumireade mu;chiul pedios.
Raporturi. Cei doi mu$chi extensori au ca raport principal pe fala dorsalS
a piciorului artera dorsald a piciorului. Aceastd arterd este situatd inilial medial de
extensorul scuft al halucelui, intre acesta gi tendonul extensorului lung al halucelui.
Apoi este incruciqati de extensorul scurt al halucelui, dupd care artera descrie o
arcadd care trece pe sub fasciculele extensorului scurt al degetelor. Artera qi
extensorii scurli sunt acoperili de fascia dorsal[ a piciorului.
Ac{iune. Extind prirnele patru degete pe metatars.
Vasculariza{ia provine din artera dorsald a piciorului.
Inerva{ia este dat[ de nervul peronier profund.
9T
 M u S c h i i me mbru lu i i nferi o r

Retinaculul inferior al
rnugchilor peronieri
Tendonul peronerului lung

Extensorul scurt al degetelor

Tendonul peronerului scurt
Extensorul scurt al halucelui

Tendonul tibialului anterior

Tendonul extensorului lung al

halucelui

Fig. 71 - Schema inser{iilor mu$clrilor extensot scart ol degetelor Si

extensor scart al halucelui

REGII]NEA PLANTARA

'impart in trei grupuri: mi.ilociu, lateral gi mediai.

Mugchii regiunii plantare se

GRUPUL MUSCT]LAIT PLANTAR MEDIAL

Cuprinde trei rnu$chi destir:afi halucelui: abcluctorul halucelui situat in plan

superf,icia[, flexorul sourt al halucel,ri qi adductorul halucelui situali in plan profund.
Anatonria descriptivd a membrului inferior

Muschiul qdductor al halucelui (m. adductor hallucis)

Este situat in loja rnijlocie a plantei dar tendonul s[u distal trece in loja
medial6.

Flexorui scuft al degetelor

Tibialul posterior
Abductorul halucelui

Flexorul lung ai degetelor

exorul lung al halucelui

Abductorul halucelui
plantei

Iilexorul scurt al degetelor

Fleriirrrl scrrrt ai haluoelui

Abductorul degetutrui mic
Flexorul scurt al degetului mic
Adductorul oblic

hrterosoqi i

Aclductorul transvers

Fig. 72 - Mwgchii planului prtrfurtd a{ regiunii plantate

Inserlii. Inserfia sa proxirllal[ prezinti dou6 capete: r]nul oblic ai cei6lalt
transversal. Cupul oblic {.taput obliqurn) sau ildductorul oblic se inserd pe creasta
cuboidului :;i pe iigamentul plantar lung, pe cel de al treilea cuneiforn,, ;i pe baza
metatarsienelor 3 gi 4. Cupul trflnsvers (caput transversuln) sau udcluctorwl transvers
se inserd prin rnici langhete cdrnoase pe fa{a piantard a Lrltimelor trei articLlla{ii
metatarso-falangiene qi pe ligarnentul metatarsian transvers profund. Cele doud
fascicule musculare sunt aplicate pe mugchii interosoryi plantari, converg spre
articulafia metatarso-falangianl a halucelui unde se terrninS prin dou[ tendoane
distincte" Tendanul capului oblic se uueqte cu cel al fascicuh"rlLri lateral din flexorul
scurt gi se inserd impreunf, pe sesilrxoidul lateral albazei prii:rei falange a haiucelui.
q6
 Muschii membrului inferior

Tendonul capalui transvers se imparte la nivelul articula{iei metatarso-falangiene a

halucelui in doud feluri de fibre: unele care se unesc pe fala dorsalI a halucelui cu
tendonul extensorului, iar altele trec pe fa{a plantard a tendoanelor reunite ale
adductorului oblic Ai flexorului scurt gi se termind pe teaca flexorului lung al
halucelui.
Raporturi. Muqchiul ocupd regiunea mijlocie a plantei unde formeazl planul
profund, fa{a lui superficiali fiind acoperitd de tendoanele flexorului lung al
degetelor impreunI cu lombricalii. Fa{a profundi a mugchiului corespunde mugchilor
interosoqi plantari.
Ac(iune. Este adductor al halucelui, iar impreund cu interosogii plantari
contribuie la apropierea degetelor prin str6ngerea metatarsienelor. Are rol principal
in special prin capul transversal in menlinerea bollii plantare in sens transversal.
Vascularizafia provine din artera plantar6 laterali.
Inerva{ia este dat6 de nervul plantar lateral.
Flexorul scurt al degetelor

rir
.:ir Abductorul degetului mic

Tendonul peronierului lung

Tendonul peronierului scurt

Opozantul degetului mic

Flexorul scurt al halucelui
Flexorul scurt al desetului mic
Addrrctorul oblic |.i
lr.
AbductoruI fruf u"elri jl:\ J-f abductorul degetului mic
It, .'

Adductorul transvers -++i irji

,.J.,
1ri
Tendonul flexorului
lung
Tendon al flexorului scurt
al degetelor
Tendon al flexorului lung
al degetelor

Fig. 73 - Schems inser{iilor muschilor planului profund al

regiunii planlare
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Mugchiul flexor scart al halucelui (m. Jlexor hallucis

brevis)
Este un rnugchi scurl, simplu qi gros posterior, fiind bifurcat anterior. Este
situat sub primul metatarsian gi se ?ntinde de la tarsul anterior la degetul mare.
Inserlii. Proximal se inseri prin fibre tendinoase pe fafa inferioard a
cuneiformelor 2 gi 3, pe cuboid, pe ligarnentul plantar lung gi pe expansiunile
plantare ale tibialului posterior. Corpul muscular se indreaptd anterior, fiind aplicat
pe primul metatarsian, la mijlocul cdruia se impafte in doui fascicule care se
indepdrteazl unul de celSlalt formAnd ?ntre ele un $anl prin care trece tendonul
flexorului lung al halucelui. Cele dou6 fascicule se tetmind cu cAte un tendon.
Tendonul medisl se unegte cu cel al abductorului halucelui cu care se inseri pe
sesamoidul medial al articulaliei metatarso-falangiene a halucelui qi pe paftea
medialS abazei primei falange. Tendonul lateral se unegte cu tendonul adductorului
halucelui cu care se inserd pe sesamoidul lateral gi pe partea lateral5 abazei primei
falange a halucelui.
Acfiune. Este flexor al lialucelui qi contribuie la men{inerea bolfii plantare.
Yasculariza{ia. Cele doud fascicule au vascularizalie diferitS: cel medial clin
artera plantar[ medialS, cel lateral din artera planiar6 laterald.
Inerva{ia. Capul latera} este inervat de nervul plantar lateral, iar capul
medial de nervul plantar medial.

Muschial abductor sl haluceui (m. abductor hallacis)

Este un rnuqchi alungit, aplatizat, mai gros in partea posterioard, care ocupd
toat6 lungirnea marginii mediale a regiunii plantare qi unegte calcaneul cu halucele.
Contribuie la realizarea conformalic' i rnediale a pic ioru| ui.
Inser{ii. Proximal se inserl pe procesul rnedial al tuberozitdlii calcaneului, la
partea inferioari a retinaculului f'lexorilor, pe fala profundi a aponevrozei plantare qi
pe septul intermuscular medial care il separi de scurtul flexor al degetelor. Aceste
inserlii se fac prin fibre tendinoase care se reunesc intr-o lamb larg[ qi sublire pe fala
profund[ a muqcliiului. Frecvent abductorul primegte un fascicul accesoriu de pe
tuberculul navicularului. Corpul muscular se indreaptd anterior de-a lungul rnarginii
mediale a piciorului qi se terminl printr-un tendon lung qi puternic pe sesamoidul
medial gi pe partea rnediald a extremit[fii posterioare a primei falange a halucelui.
Raporturi. Fafa lui prof,und6 acoperi cele dou6 pachete vasculo-nervoase
care trec prin canalul calcanean. Marginea sa laterald corespunde septului
intermuscular lateral, tendonului flexorului lung al halucelui gi muqchiului flexor
scurt al halucelui, care il acoperd parlial.
Ac{iune. Este flexor qi abductor al halucelui gi contribuie la men{inerea bollii
plantare.
Vasculariza{ia provine din artera plantard mediald.
Inervalia este datd de nervul plantar rnedial.
r
 Muschii membrului inferior

GRUPUL MUSCULAR LATERAL

Cuprinde doi muqchi: unul situat superficial, abductorul degetului mic qi

celSlalt profund, flexorul scuft al degetului mic. Acegti mugchi sunt mai slab
dezvoltali gi greu de separat intre ei. Nomenclatura francezd adaugd un al treilea
mugchi situat tot in plan profund, opozantul degetului mic.

MuSchiul ubductor al degetulai mic (m. abductor digitis

minimi)
Este situat de-a lungul marginii laterale a regiunii plantare fiind un muqchi
alungit gi mult mai gros posterior dec6t in partea anterioard. El se intinde de la
calcaneu la degetul mic.

t
:.;
Flexorul scurt al degetelor

(
Ahdrrctorrrl halucelui -lL
,!
:)

Abductorul degetului mic

'fendonul flexorului lung al halucelui
Flcxorul scurt al degetului mic

l le,rorul scurl al haluceiui Flexorui lung al degetelor

Adducton:i ohlic

Flerorul scurt al halucelui

i,,l,i', l-ombncalii
i\I
Lt,;
t*,,
_Fii

#,
!1:r':
Fig. 74 - Muschii planului super-
Jicial al regiunii plantare
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Inser{ii. Proximal se inseri pe tuberozitatea calcaneului intre cele doud

proeminenfe posterioare, anterior inserfiei flexorului scurt al degetelor. Se inserd de
asemenea pe fala profundl a aponevrozei plantare, pe septul intermuscular lateral
care-l separd de flexorul scurt al degetelor gi inconstant pe tuberculul celui de al
cincilea metatarsian. Corpul muscular se indreaptd anterior gi acoperi partea
posterioari a mugchiului pdtrat al plantei, teaca peronierului lung qi apoi flexorul
scurt al degetului mic. Fibrele musculare se termin[ printr-un tendon lung qi aplatizat
care se inser[ pe partea laterald a extremitdlii posterioare a primei falange a degetului
mic.
Ac(iune. Este abductor gi flexor al degetului mic qi contribuie la menlinerea
bollii plantare.
Vasculariza{ia provine din artera plantari laterald.
Inerva{ia este dat6 de nervul plantar lateral.

Muschiul flexor scart al degetului mic (m. flexor digiti

minimi brevis)
Este n"rai nTic qi situat sub precedentul (abductorul degetului mic) fiind
fuzifonn gi intinzAndu-se de la tarsul anterior la degetul mic.
Inser(ii. Proximal se inserd printr-o lam[ tendiuoas6 scuttd pe teaca
peronierulrii lung, pe fafa plantar[ a osului cuboid qi pe baza celui de al cincilea
metatarsian. MuEchiul se indreapt6 anterior acoperind cel de al cincilea metatarsiar gi
se inseri printr-un tendon aplatizat pe fala inferioard a extremitS{ii posterioare a
prirnei falange a degetului mic.
Ac{iune. Este f'lexor al degetului mic qi contribuie la menfinerea bollii
plantare in sens longitudinal.
Vascularizalia provine din artera plantard laterald.
Inerva{ia este dati de nervul plantar lateral.

Muschiul opozunt al degetului mic

Este un fascicul muscular scuft, aplatizat, situat lateral de precedentul cu care
este foarte frecvent fuzionat.
Inser(ii. Inserlia proximalS se confundl cu cea posterioard a mugchiului
flexor scuft al degetului mic, frc6ndu-se pe teaca peronierului lung. Tendonul de
origirie se continud cu fibre cdrnoase care se indreaptl cltre marginealateral/a a celui
de al cincilea metatarsian, unde se inserS. Nomina anatomica il considerd un fascicul
al rnuqchiului flexor scuft al degetului mic care nu ajunge pAnd la falangS, ci se
termind pe marginea laterald a metatarsianului 5.

T(Itr
 M uS chii membrului inferior

Flexorul scurt al degetelor

Abductorul halucelui

Opozantul degetului rnic

Flexorul scurt al degetului mic

Flexorul scurt al halucelui

Fig. 75 - Sclterua ma$chilor din planul

saperJicial al regiunii plantare

GRUPUL PLANTAR MIJLOCIU

Cuprinde trei planuri musculare supraplrse: un plan profund reprezentat de

mu$cliii interosoqi gi adductorul halucelui, un plan mijlociu format de flexorul lung al
degetelor clruia'ii sunt anexati lomLrricalii qi rnugchiul pitrat al plantei gi un pian
superficial reprezentat de rnuqchiul flexor scurt al degetelor. Acegti mu$chi sllnt
separali de grupele musculare rnedialS qi laterali prin septuri fibroase intermusculare
care se intind de la aponevroza superfrcial6 la schelet.

Mugchial llexor scilrt al degetelor (m. flexor digitorum

brevis)

Nurnit Si muschiul jlexor scart plantal" este alungit, aplatizat, mai gros in
partea posterioarl gi mai sublire anterior, nivel la care se imparte in patru tendoane.
Este cel mai superficial dintre mugchii regiunii plantare mijlocii qi se intinde de la
101
Analomia descriptivd a membrului inferior

calcaneu la ultimele patru degete.

Inser{ii. Proximal se inserd prin fibre cArnoase gi tendinoase pe prooesul
medial al tuberozitElii calcaneului qi pe suprafa(a osoas[ calcanean[ invecinat[, pe
aponevroza plantard mijlocie gi pe septurile intermusculare medial qi lateral care il
separi de grupele musculare respective. Corpul muscular, mai intAi ingust, se l6rgeqte
postero-anterior qi se imparte in porliunea mijlocie a plantei in patru fascicule care se
continui fiecare cu c6te un tendon lung gi sublire. La nivelul degeteior tendoanele se
impart in dou[ bandelete (tendon perforat) care inconjoar[ pe pe4ile laterale
tendonul flexorului lung al degetelor (tendon perforant), dupd care se reunesc pe fala
dorsali a acestui tendon pentru a se insera pe marginile laterale ale fe{ei inferioare a
celei de a doua falange a degetului.
Raporturi. Prin fala sa profund[, muqchiul flexor scurt al degetelor acoperi
flexorul lung al degetelor, lombricalii qi pdtratul plantei. intre flexorul scurt qi
p[tratul plantei trece pachetul vasculo-nervos plantar lateral. Tendoanele flexorului
scurt sunt dispuse pe fata inferioarl a tendoanelor flexorului lung.
Ac{iune. Flecteazd a doua falangl a ultimelor patru degete pe prima qi
aceasta pe metatarsianul corespunz[tor. impreuni cu aponevroza plantard are rol in
men{inerea boltei plantare in sens longitudinal.
Vasculariza{ia provine din ambele artere plantare.
Inerva(ia este dat[ de nervul plantar medial.

Muqchiul pdtratul plantei (m. quadratus plantae)

Numit qi accesorul flexorului lung al degetelor sau c(rrnea pdtratd a lui
SYtr VIUS, este un mugchi scurt, aplatiz,at, patrulater, situat la partea posterioari a
plantei, pe acelagi plan cu tendoanele flexorului lung al degetelor. Fibrele sale,
aproape paralele, se intind de la calcaneu, anterior tuberozititilor sale, la tendoanele
flexorului lung al degetelor.
Inser{ii. Proximal prezinth dou[ capete de inser{ie: tn cap medial care se
inserS prin fibre ci.rnoase la parlea inferioari a ganfului calcanean (de pe fa{a
rnedialS) qi pe procesul medial al felei inferioare a acestui os gi un cap lateral care se
inserd printr-un tendon aplatizat pe procesul lateral al felei inferioare a calcaneului qi
pe ligamentul piantar lung. Ceie doul fascicule se indreapt6 anterior, se unesc intr-un
corp muscular unic care se inserd distal pe tendonul flexorului lung al degetelor la
nivelul ?mp6(irii acestuia in cele patru tendoane terminale.
Raporturi. Acoperl fala inferioarl a calcaneului, cuboidului qi ligamentul
plantar lung. La nivelul flexorului lung al degetelor se dispune pe marginea laterald a
tendonului acestuia anterior incrucigdrii tendonului flexorului lung al degetelor cu
tendonul flexorului lung al halucelui. Acoperi porliunea oblici a arterei plantare
laterale.
Ac{iune. Este accesor flexorului lung al degetelor, producind flexia
ultimelor patru degete.
Vasculariza{ia provine din cele dou6 artere plantare.
\t2
 Muschii membrului inferior

Inerva{ia este datl de nervii plantari medial gi lateral.

Mugchii lombriculi (musculi lombricales)

Sunt reprezentafi de patru fascicule musculare, cdrnoase, mici, fuziforme,
asemdndtoare celor de la mdnd gi anexate tendoanelor flexorului lung al degetelor.
Sunt numifi: primul, al doilea, al treilea gi al patrulea, dinspre lateral spre medial. Ei
sunt situali in regiunea plantard mijlocie intre tendoanele flexorului lung al degetelor
qi se termind pe tendoanele extensorilor ultimelor patru degete.
Inserfii. Acegti muqchi r" trr".1_.1: doud tendoane vecine ale flexorului lung

.t

Abductorul halucelui
Patratul plantei
Tendonui tibialului posterior
Tendonul peronierului lung
Tendonul flexorului lung al degete
Abductorul degetului mic

Tendonul flexorului lung al. Opozantul degetului mic

Capul medial al flexorului Flexorul scurt al degetului mic

scurt al halucelui
C'apul lateral al tlexorului |]
scurt al halucelui

Adductorul oblic
Adductorul transvers

Tendon al mugchiului flexor

scurt al degetelor

Fig. 76 - Schema maEcltilor lowbricali Si ai muScltilor

profunzi ai regiunii plantare
al degetelor, cu exceplia primului lombrical care se inserd pe marginea mediald a
t*ndonului celui de ai doilea deget" De la origine lombricalii merg pe marginea
rnedialh a articulaliei metatarso-falangiene corespunzStoare, unde se continui cu mici
tendoane care se ftxeazd in parte pe fala mediali a bazei primei falange qi in parte
printr-o expansiune tendinoasd pe tendonul extensorului corespunzitor. Ei trimit gi o
expansiune dorsall slabS care intrd in constitulia aponevrozei dorsale a degetelor.
Ac{iune. Flecteazl prima falangS a degetelci qi extind pe celelalte dou[.
I03
Anatomia descriptivd a membralui inferior

Vasculariza{ia provine din artera plantard lateralS.

Inervafia este dati pentru primii doi lombricali de nervul plantar medial, iar
pentru ultimii doi lombricali din nervul plantar lateral.

MUS chii interosogi (mus culi intero ss ei)

Ocupb spafiile intermetatarsiene gi sunt in numir de trei interosoqi plantari gi
patru interosoqi dorsali. Ei au o dispozilie analogd interosoqilor de la m0nd. Inserliile
lor sunt raporlate la axul piciorului care trece prin degetul al doilea.

Maqchii interosoSi dorsali (musculi interossei dorsales)

Sunt muqchi scurli, prismatici triunghiulari, mai puternici dec0t cei plantari,
care ocupS cele patru spafii intermetatarsiene. Sunt denumili: primul, al doilea, al
treilea, al patrulea, dinspre medial spre lateral. Ei se intind din spaliile
internretatarsiene la primele falange ale degetelor 2,3, 4.
Inser{ii. Fiecare interosos
dorsal se inserd pe felele laterale a
dou[ metatarsiene care delimiteazl
spaliul interosos in care este situat
mugchiul: pe toatd fafa metatarsia-
nului mai apropiatl de axa piciorului
qi pe.jurnitate sau doud treimi supe-
rioare a felei celuilalt rnetatarsian,
mai depdrtatd de axa piciomlui.
Coryul cirnos se continu[ cu un ten-
don care se inserd pe fa\a lateralE a
extremitdtii posterioare a prirnei fa-
lange a degetului mai apropiat de axa
piciorului. Deci, primul qi al doilea
interosos dorsal se termini pe prima
falangd a ceiui de al doilea deget, iar
Interosoqii dorsali
al treilea gi al patrulea se termind pe
nrerososii otunt*i
priffi? falangd a degetelor 3 respectiv
4. Interosoqii dorsali pot s[ trimitd o
expansiune subfire tendonului exten-
sorului corespunzdtor.
Primul interosos dorsal pre-
zintd cdteva caractere particulare: el
nu se inser[ pe corpul prirnului meta-
Fig. 77 - Schema muSchilor interososi
(vedere plantard)
 Muschii membrului infefior

tarsian, ci numai pebaza acestuia" Cele doud fascicule de inserfie de pe primul gi al

doilea metatarsian, circumscriu la extremitatea posterioard a muqchiului un spafiu
prin care se angajeazd artera dorsalS a piciorului.

Mugchii interosoSi plantari (musculi interossei pluntares)

Au aceeagi form5, dar sunt mai mici decAt precedenfii, numili primul, al
doilea gi al treilea, dinspre rnedial spre lateral.
Inserfii. igi au originea pe ultimele trei metatarsiene unde se inserd in partea
inferioari a felei mediale, pe marginea inferioari qi pe baza acestor metatarsiene.
Corpul muscular se indreaptd anterior gi se continui la nivelul articulaliei metatarso-
falangiene cu un tendon scurt care se inserS pefala mediald abazei primei falange a
degetului corespunzdtor. Poate si trimit[ expansiuni fibroase spre aponevroza
dorsal6.
Raporturi. Interosogii dorsali au raporturi cu tendoanele extensorilor, cu
vasele qi nervii dorsali ai piciorului
Interosogii plantari sunt separafi de muqchii din loja mijlocie a plantei prin
fascia plantar5 profundd.
Ac(iune. Sunt flexori ai primei falange pe metatarsian gi au acliune redusd de
extensie a celorlalte doui falange. Interosogii dorsali depdrteazd, degetele de axul
piciorului, iar cei plantari le apropie.
Vasculariza{ia provine din artera plantar[ lateral[.
Inerva{ia este datb de nervul plantar lateral.
Anatomia descriplivd a membrului inferior

ANEXELE MU$CHILOR
MEMBRULUI INFERIOR

FASCIILE $I APONEVR OZF.,LE

MEMBRULUI INFERIOR

Mriqchii membrului inferior sunt inveliti de o teacd conjunctivo-fibroas6 de

formd cilindricd care in partea superioard se continuh cu fasciile trunchiului, iar in
partea inferioard se termin[ cu fasciile degetelor. Cu toate cd aceastd fascie este
unicd, ea se descrie separat pentru fiecare din diferitele regiuni ale membruiui
inf-erior, datoritd unor particularitIli pe care le prezintd, in diferitele segmente ale
acestuia.

Ligamentul inghinal (ligumentum imghin ale)

Numit Si arcada femurcld, ligomentul lui FALLOPIU,S sau ligamentul lui
POUPAR"T, este o band6 fibroas6 care se intinde de Ia spina iliacS antero-superioar[
Ia tuberculul pubian, separAnd regiunea abdominalE de cea femural[. Pielea aderdla
ligamentul inghinal prin tractusuri conjunctive, determinAnd formarea plicii
inghinale (sulcus inghinalis), care se poate simli prin palpare. Aderenla ligamentului
la piele impiedicl difuzia unei coleclii subcutanate de la abdomen la coapsd.
Ligamentul inghinal reprezintl porliunea inferioarl a aponevrozei oblicului
extern, care trec6nd peste ilio-psoas la nivelul marginii anterioare a osului aderd la
fascia iliac6, trece ca o punte peste vasele femurale, iar la nivelul muqchiului pectineu
se inflecteaz[ antero-posterior qi formeazd Iigamentul lacunar. Reflectarea marginii
inferioare a oblicului extern pentru a fonna ligamentul lacunar, are loc dupb ce
aceasta a depdqit mugchiul ilio-psoas, adicb la nivelul vaselor femurale.
Deci, ligamentului inghinal i se pot descrie trei segmente:
- un segment lateral, care participl la delimitarea lacunei musculare (lauma
musculorum), prin care trec rnugchiul ilio-psoas gi nervul femural, situat rnedial fa{I
de mugchi; av6nd o lungime de aproximativ 6 cm, lacuna musculard este delimitatd
de ligamentul inghinal situat anterior, marginea anterioari a osului coxal situat[
posterior qi arcul ilio-pectineu dispus medial;
- un segment mijlociu de aproximativ 3 cm. care paftricipl la delimitarea lacunei
m
 Anexele muschilor membrului inferior

Aponevroza oblicului extern

Arcul ilio-pectineu
Artera iliaci externi

Spina iliacl antero- Vena iliacl externi

superioarl
Ligamentul inghinal glionul limfatic al lui CLOQUET

Ligamentul lacunar al lui GIMBERNAT

Nervul fem

Tuberculul pubian

Lacuna musculari

Ramul femural al nervului genito-femural

Lacuna vasculard

Septul
Ligamentul pectineal al lui COOPER

Fig.
- Ligamentul inghinal, lacuna muscalard qi lrcuna
78
vasculard, cu con{inutal lor
vasculare (lacuna vasorum), prin care trec vasele femurale;
- un segment medial de aproximativ 2 cm, care corespunde ligamentului lacunar ul
lui GIMBERNAT (lig. lacunare).
Dupi autorii francezi,ligamentului inghinal i se pot descrie douS feluri de
fibre:
a.
"fihre proprii, care se intind de la spina iliacd antero-superioara la tuberculul pubian
gi formeazl ligamentul inghinal al lui HENLE;
b. jlbre ole aponevrozei oblicului exteru, care se ?nruleaz5 antero-posterior pe fibrele
proprii in aqa fel inc6t formeazd un ganl cu concavitatea orientatd superior.
Concavitatea acestui $ant este ocupatA de fibrele proprii, versantul anterior
continuendi-i-se cll obiicul extern, iar versantul posterior se prezintd sub forma unei
ianre fibroase subliri nurnitd bandeleta ilio-pubiand a lui THOMPS0try', care se
intinde de asernenea de la spina iliacd antero-superioar[ la tuberculul pubian.
lr4arginea superioarA a bandeletei este liberl gi foarte subtire. Marginea sa inferioard
se unegte cri ligamentul inghinal de-a lungul rnarginii posterioare a qan{ului gi face
parte din ligan:ent cieoareee este forrnatd din fibrele cele mai profunde ale marginii
inferioare a aponevrozei oblicului extern (GILIS). Bandeleta ilio-pubianl este foarte
aderentd ia fascia transversal6 situatS posterior, pe care o intireqte. in lungul
jumdtAli; laterale a ligamentului inghinal bandeleta gi fascia se indepdrteazd ana de
cealaltd gi in spaliul dintre ele se gisesc vaseie circumflexe iliace.
LigarnentLil inghinal serve$te pentru inserfia ligomentului interfoveolar al
lwi HESSELBAT:H, ligament trir,rnghiular care intdreqte fascia transversalS, vArful
t07
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Oblicul extern al abdomerrului

1i

Pilierul lateral al oblicului

extem
Lacuna
muscularl
Fibre intercrurale

Ligarnentul Pilierul medial al

inghinal oblicului extern
Orificiul superficial al
canalului inghnal
Ligamentul reflex al lui
COLLES

Lacuna vascularf,
Pilierul lateral al oblicului ex

Liganrentul peclineal al lui COOPER

Ligarnentul lacunar al lui GIMBERNAT

Fig. 79 - Scltemu regiunii inghinale (vedere anteriosrd)

sdu pierzAndu-se ?n fascia transversalE. sau continuandu-se cu linia arcuatd.
Partea medial6 a ligamentului inghinal formeazd peretele inferior al canalului
inghirial. Fe ligamentul inghinal se inserA mu$chii oblic intern, transvers gi fascia
transversal6.
Ligamentul lacunar al lui GIMBERNAI este o forma{iune fibroasd
provenita prin ref'lectarea aponevrozei oblicului extern, care merge sd se insere pe
creasta pectineale, unii autori considerand-o ca inserfia pectinealS a acestui mu$chi.
Are o forml triunghiularS, prezentAnd dou6 fele qi trei margini. Fala sa superioara
este abdominali, fiind acoperit6 de fascia transversall, iar fa[a inferioari corespunde
mu$chiului pectineu. Marginea anterioari corespunde ligamentului inghinal, din care
ligarnentul provine, marginea posterioard se fixeazA pe creasta pectineali, iar
marginea laterali sau baza are o formA concav5 gi corespunde vaselor femurale, la
acest nivel gdsindu-se gi ganglionul lui CLOQUET. V6rful ligamentului corespunde
tuberculului pubian.
Ligomentul pectineal al lui COOPER (lig. pectineale), numit qi ligamentul
pubic al lui COOPER este un cordon fibros, gros $i rezistent, situat pe creasta
pectineald, de la tuberculul pubian la eminenfa ilio-pectinee. Este format din fibre
care provin din ligamentul lui GIMBERNAT qi din ingroqarea periostului care
acoperd creasta pectineald (ROUVIERE).
Arcul ilio-pectinea (arcus iliopectineus) nurnit qi bandeleta ilio-pectinee
reprezintd portiunea fasciei iliace, care se reflectd de la nivelLrl ligamentului inghinal
(cdnd se desparte de marginea medial6 a muqchiului ilio-psoas, pentru a acoperi
vasele femurale) pe eminenta ilio-pectinee, motiv pentru care autorii germani o
numesc p or{ i un e a int er lac anard a fus c iei iliac e.
 Anexele muschilor membrului inferior

Fasciu gluteald

Numiti qifasciafesierd, ea acoperS muqchii glutei (ftsieri). Este consideratd

o dependinlS a fasciei lata, dar are individualitate gi importan![ practici deosebitS. Ea
se inserd superior pe creasta iliacS, pe sacrum gi pe coccis gi se continud antero-
inferior cu fascia lata. Urm[ritd antero-posterior gi supero-inferior, ea acoperd mai
intAi porliunea anterioard a mugchiului gluteu mijlociu, fiind foarte groasS, cu aspect
aponevrotic qi servind ca suprafald de inser.tie pentru acest mugchi. Continudndu-se
inferior cu tractul ilio-tibial este consideratd ca originea lui mijlocie, aponevrotici.
Ajunsd la marginea superioard a gluteului mare ea se imparte in trei foile:
superficiald, mij locie qi profundS.

Fascia gluteald

Gluteul mare

Croitorul

Tensorul fasciei lata

Dreptul femural

Vastul lateral
Tractul ilio-tibial

Fig. 80 - Schemafasciei gluteale

Foila superJiciald acoperd f-a1a superficiali a gluteului mare, particip6nd la
intecuirea acestuia qi se continud cu fasciile regiunilor vecine.
Foiya mijlocie acoperd fafa profundi a gluteului mare, iar la marginea
inf'erioari a acestuia se une$te cu foila superficiald form6nd teaca mugchiului.
Ambele foi{e trimit septuri musculare intre fasciculele mugchiului.
Faila profundd, sublire, celuloasS, acoper6 succesiv supero-inferior
por{iunea posterioard a gluteului mrjlociu, piriformul, gemenii qi pltratul femural. Ea
este intren:pti deasupra pirif,orrnului pentru a permite trecerea vaselor gi nervilor
gluteali superiori. Dedesubtul pirilormului ea permite de asemenea trecerea vaselor
gluteale inferioare qi a nervului ischiadic.
intre foila mijlocie gi cea profundd existi r.n tesut celular dezvoltat numit
109
 :

Anatomia descriptivd a membrului inferior

stratul subgluteal, care comunicd cu bazinul prin scobitura ischiadici mare, cu fosa
ischio-rectali prin scobitura ischiadicd micS gi inferior de-a lungul nervului ischiadic
cu lesutul celular al coapsei.
Autorii francezi descriu inc[ doud foile celuloase care acoperl fa{a profundl
a gluteului mijlociu gi fala superficial[ a gluteului mic. Aceste doud foile ar rezulta
din pdtura celuloasd care separd cei doi muqchi qi care se continul cu foila profundd a
fasciei gluteale la nivelul interstiliului ce separd gluteul mijlociu de piriform.

Fascia iliacd (fascia iliaca)

Acoperi rnugchiul ilio-psoas pe toatd suprafafa lui, fiind mai sublire la

nivelul psoasului, in regiunea lombard qi ingrogdndu-se pe m6sur6 ce coboarS.
Inserfii. Medial se inserd pe toate veftebrele lombare, pe arcadele fibroase
ale psoasului mare qi pe linia arcuatd a coxalului; lateral pe fascia mugchiului pdtratul
lombelor qi pe creasta iliac6,. Superior formeazd, o ingroqare sub forma unei arcade
constituind ligamentul arcuflt medial (ligamentum arcuatum rnediale) pe care se
inserd fasciculele din po(iunea lombari a diafragmei. Inferior fascia iliacd se
ingrdagd mult, aderd intim de porliunea lateral[ a ligamentrlui inghinal, iar in
por{iunea mediald a ligamentului inghinal pStrunde in profunzime de-a lungul
marginii rnediale a muqchiului iiiac qi se inserd pe eminenfa ilio-pubicd formAnd
arcul ilio-pectineu care separi spaliul dintre ligamentul irighinal qi marginea
anterioar5 a osului coxal in cele doud lacune: musculard qi vasculard. Arcul ilio-
pectineu este deci o porliune ingroqatl a fasciei iliace fiind foarte dezvoltat atunci
cdnd tendonul psoasului mic se inserd qi la nivelul sdu.
I.,a coapsd fascia iliaci devine sLrb{ire qi fuzioneazi cu foila profundd a
lasciei lata,iar medial se continud cu fhscia muqchiului pectineu, formAnd fascia ilio-
pectinee.
R.aporturi. Prin fafa sa prcfundd acoperi muqchiul ilio-psoas particip6nd la
fbnnarea unui canal osteo-fibros in care este confinut acest muqchi. Canalul numit gi
canalul iliac al lui VELPEAU, are urm6toarele limite: posterior qi medial - coloana
veftebral5 lombarl; inferior - osul iliac; superior - fascia mugchiului pltratul
lornbelor; anterior - fascia iliac6. AceastS loji osteo-fibroas[ are importan{i practici
deoarece intre fascie qi fala superficiald a psoasului se afl5 un strat de lesut grdsos
sLrtrfasciai prin care pot cobor? colecliile purulente de la nivelul coloanei lombare
pAnd la coaps6. Intre fascia iliacd qi peritoneu exist[ de asemenea un strat de lesut
celulo-grdsos (stratul subperitoneal) unde se afl6 vasele iliace 9i nodrili lirnfatici. La
nivelul acestui strat colecliile purulente nu pot cobori la coapsd fiind oprite de
ligamentul inghinal, datorit[ aderenlei fasciei iliace pe acesta.

I t0
 Anexele muschilor membrului inferior

Fuscia coapsei sau fuscia lata (fasciu lata)

inconjurd coapsa ca un man$on prezentAnd ingroqSri (tractul ilio{ibial),

dedubldri (teci pentru vase gi mugchi) 9i prelungiri in profunzime (septuri inter-
musculare). Antero-superior fascia lata se inseri pe ligamentul inghinal, iar postero-
superior se continud cu fascia gluteal5. lnferior fascia lata se inserd pe fa{a anterioard
a patelei, pe fibuli, pe tuberozitatea gi pe condilii tibiei, continu6ndu-se cu fascia
crural6. Adapt6ndu-se solicitirilor mecanice, ea va avea o grosime variabil6 fiind
foarte groasd in partea lateralf, unde formeazd tractul ilio-tibial qi mult mai sublire in

Nervul cutanat femural lateral

Vena epigastricd superfi cial6

Vena circumflextr iliacf,

superficialf,
Ganglionii Iimfatici inghinali
Hiatul salen cu ligamentul sunerficiali
AI,I,AN-B{JRNS
Vena ruginoasd extemi

Vena safend mare

Vena safenf, accesorie

Ramuri cutanate ale

nervului femural

Ramul infrapatelar al nervului safen

ri . ,,

,t',.
! ).t . t:\'
,t', ^B',
rlF,' I
Fig. 81 - Fusciu lila
{ ).t',' (vedere anterioard)
Anatomia descriptivd a membrului inferior

partea mediai5 gi cea posterioare permilend astfel migclrile de abduclie gi flexie ale
coapsei. La nivelul triunghiului femural (SCARPA), fascia lata se dedubleazd la
nivelul marginii mediale a croitorului ddnd o foi![ superficialS oare trece peste
triunghiul femural 9i o foili profundd care acoperd fascia iliaci qi fascia muqchiului
pectineu, formdnd astfel plangeul fosei ilio-pectinee. Cele doud foile se reunesc pe
rnarginea laterald a adductorului lung. Foila superficialS la nivelul triunghiului
femural prezintd numeroase orificii pentru trecerea vaselor. Dintre aceste orificii unul
este mai mare numit ltiatul safen prin care trece crosa (arcul) venei safene mari
pentru a se vdrsa in vena femural6. Hiatul safen este limitat lateral de o margine
semilunard numitd marginea falciformd (rnargo falciformis) ale c6rei extremitdfi
sunt numite cornul superior qi cornul inferior (corn'u superius gi comu inferius).
Aceast6 margine semilunarS care apare ca o ipgrogare aponevroticd este numitl
ligamentul lui AI-LAN - AUftNS qi HEY. Porliunea fasciei lata care inchide hiatul
saferr qi care fonneazd peretele anterior al por{iunii superioare a tecii vaselor
fenrurale se nur.neqte fascia crihroasd (fascia cribrosa) sau fascia cribriformis. Ea
reprezintd o porfiune mai groas[ a fasciei lata lamelard gi mai bine sudatl cu stratul
prof"unil al lesLrtului subcutanat.

Tructul ilio-tibiul (tractus iliotibiulis)

Nurnit qi bandeleta lui MAISSIAT este o bandd fibroasE diferenliatb in
partea lateral5 a fasciei lata. Superior are o tripl6 origine (BRAUS): posterior din
porliunea superficialb a gluteului mare, anterior din aponevroza de inserfie a
rnugchiului tensor al fasciei lata qi in porliunea mijlocie din fascia gluteal[, ingroqatd
aponevrotic la nivelLrl gluteului mijlociu gi cu inser{ie pe creasta iliaca. De la origini
tractul ilio{ibial se indreaptd inferir:r pe partea lateralS a coapsei, trece peste vastul
lateral qi se tennini pe condilul lateral al tibiei (in principal), pe corpul fibulei. pe
patel6 qi pe fascia cruralS.
Tractul ilio-tibial are rol at6t in staticd c6t gi in mers impreunf, cu mr.rgchiul
tensor al fasciei lata aclion6nd asupra intregului complex aponevrotic al coapsei,
asupra ailicula{iei genurichiului qi asupra gambei.

TECILE MUSCULARE $I SEPTURILE

INTERMUSCULARE

La nivelul inugchilor croitor, gracilis gi tensor al fasiei lata, fascia lata se

dedubleazi intr-o foild profundd qi alta superficial[ care vor intecui aceqti muqchi. De
pe fala profund6 a fasciei lata p1eac6 doud septuri intermusculare, unul lateral qi
celdlalt medial care o leag6 de femur.
112
 Anexele mu$chilor membrului inferior

Septul intermuscular lateral (septum intermusculare laterale) este mai

puternic, fiind plasat intre vastul lateral, situat anterior gi bicepsul femural situat
posterior. El se inserl pe ramul lateral de trifurcalie a liniei aspre, pe bu;za laterald a
acesteia qi pe buza de bifurca{ie inferioar[ gi laterali a liniei aspre, pe care coboarl
pAnd la nivelul epicondilului lateral al femurului.
Septul intermuscular medial (septum intermusculare mediale) este dispus
intre adductori gi vastul medial gi se inserd pe buza medialS a liniei aspre,
confunddndu-se cu fascia de inserlie a vastului medial.
Cele doul septuri intermusculare delimiteazd doud loje: una anterioard care
confine croitorul gi quadricepsul gi alta posterioarl care confine flexorii gi adductorii.

Teuca vaselor femurale

Prin dedublarea sa fascia lata formeazd vaselor femurale o teac6, care

prezintd la cele doud extremitAti cete un orificiu: cel superior corespunde lacunei
vasculare, iar cel inferior este reprezentat de hiatul tendinos.
Teaca vaselor femurale prezintd trei porliuni: superioarS, mijlocie gi
inferioar6.
Parliunea superioard cuprinde triunghiul femural, are o formd de prismd
triunghiulard gi se intinde de la orificiul superior pdn[ la nivelul intdlnirii mugchiului
croitor cu adductorul lung. Peretele sdu anterior este format de foila superficiald a
fasciei lata, perelii postero-lateral gi postero-medial fiind forma{i de foila profundd a
fasciei lata ce acoperd muqchii ilio-psoas (situat postero-lateral) gi pectineu (situat
postero-medial) cu fasciile lor. in aceastd priml por{iune artera femurald este situatd
lateral, iar vena femurald este situati medial de arter6. Medial de vena femurald
rdmAne un spaliu in care se gisesc vasele limfatice profunde $i 2 - 3 ganglioni
limfatici inghinali profunzi, dintre care unul este mai mare qi este situat pe ligamentui
lacunar f'rind numit gonglionul lui CLOQUET. Nomenclatura francezl numeqte
prima portiune a tecii vaselor femurale canalul crural, iar porliunea canalului situat6
medial de vena femurald infundibul crural. Nornina anatomica foloseqte termenul de
canal femural pentru infundibul. Acesta are o formd de piramidd triunghiulard cu
baza in sus qi vArful in jos, la nivelul vdrsirii venei safene mari in vena femurald.
Peretele s[u anterior este format de fascia cribroasi, peretele lateral de vena femuralS
invelitd de teaca ei conjLrnctivS, iar peretele sdu postero-medial este format de foila
profundi a fasciei lata gi fascia pectinee. Baza sa corespunde porliunii rnediale a
orificiului vascular, septului femural gi ligarnentului lacunar. Septul femural este
socotit ca o dependinli a fasciei transversale, la nivelul unde aceasta trece peste
spa{iul situat intre vena femuralS Ei ligarnentul lacunar. Nomina anatomica
desemneaz6 acest spa{iu sub numele de inel femural. Nomenclatura francezd
considerd inelul femural (inelul crural) intregul orificiu vascular (lacuna vasculard)
care este delimitat astfel: anterior ligamentul inghinal, posterior ligarnentul pectineal
sau ligamentul lui C irreu, iar medial ligamentul lacunar
Anatomia descriptivd a membrului iqferior

Artera circumflexd iliacd superficiald Nervul femural

Artera femural6
Artera epigastrictr superfi cialI
itI _i; r Vena femurald
lr Artera pudendala extern, superioarl
J
Ilio-psoasul

Nerv cutanat femural lateral Ganglionul limfatii

al lui CLOQUET
Croitorul
Tractul ilio-tibial Pectineul

Nerv muscular lateral Nerv muscular medial

Artera qi venele pudendale
TensoruI fasciei lata exteme inferioare
AdductoruI lung
Ramul cutanal
al nervului fcmural
Gracilisul
Vena safeni mare
Nervul vastului Iateral
Vasele vastului lateral

Artera femuralf, profundtr Nervul safen

Nervul vastului rnedial
Ramul accesoriu al nervului
Dreptul t'entural safen

Croitorul
Vastul lateral
Vastul intermediar
Vastul medial
Ramul cutanat mijlociu al
nervului femural

Dreptul f'emural Ram cutanat inlbrior

Membrana vasto-adductorie

1irll 1

ry
I lili:
1,'r.
ll

\
\r!

Fig. 82 - T'eaca vsselor femurale

al luiGIMBERNAT"
Por(iunea mijlocie este mai ingustS, situatA posterior croitorului, fiind
formatd medial de fascia adductorului lung, lateral de fascia vastului medial, iar
anterior de foila profund[ a tecii croitorului.
Poryiunea inferioard este nurnit1 can$lul adductorilor (canalis adductorius)
al lui TILLALX sau canalul lui HUNTER. Datoritd torsiunii pe care o sufera
intreaga teacd avaselor femurale cei trei pereti ai canalului lui HIINTER iqi schimbb
orientarea: peretele anterior. foarte rezistent, este format dintr-un sistem de fibre
TT4. "
 Anexele muschilor membrului inferior

arciforme care constituie o lamd fibroas6 ce se intinde intre vastul medial qi

adductorul mare, formdnd membrsna vasto-adductorie. Aceast6 membran6 este
acoperiti parlial de muqchiul croitor qi teaca sa, fiind distinctl de foila profundd a
tecii croitorului de care este separati printr-un strat sublire de lesut celular lax. Ea
diminud progresiv in grosime supero-inferior gi numai ?n partea sa inferioard poate
adera uneori la foila profund[ a tecii croitorului. Membrana vasto-adductorie este
traversat[ in partea superioard de ramul cutanat accesoriu atr nervului safen, iar in
paftea inferioarl de artera descendent[ a genunchiului gi de nervul safen. Peretele
postero-medial al canalului lui HUNTER este format de fascia adductorului mare, iar
peretele postero-lateral de fascia vastului medial. Canalul iui HUNTER se intinde
pAnd la orificiul inferior al tecii vaselor femurale, reprezentat de hiatul tendinos al
adductorului mare prin care se realizeazl comunicarea cu fosa poplitee. La nivelul
canalului artera femural5 este situatd anterior venei femurale. in afara vaselor
femurale gi a vaselor limfatice care le insotesc, in teaca acestora se gisesc Ai
urmdtorii nervi: ramul femural al nervului genito-femural care pdtrunde in teacl la
nivelul triunghiului femural, se plaseazl antero-lateral de arter[ gi dupd un scurt
traiect perforeazd fascia cribroasl gi devine superficial; ramurile musculare ale
nervului femural, dispuse unele anterior vaselor femurale, altele posterior acestor
vase; nervul safen pdtrunde de reguld in teacd Ia nivelul triunghiului femural gi
coboari de-a lungul arlerei femurale intdi anterior apoi medial de afterd, p6nd in
canalul lui HUNTE,R, dupI care perforeaz[ membrana vasto-adductorie, de regulS
impreund cu adera descendenti a genunchiului. in teaca vaselor femurale vasele sunt
inconjurate de un {esut celular condensat care formeazd teaca vasculard, mai bine
dezvoltatl la riivelul canalului adductorilor, ceea ce face dificilS izalarea celor doud
vase. Nervii din teaca vaselor strdbat spaliul dintre teaca vasculard qi perelii tecii
vaselor femurale.

Fascia crursld (fasciu craris) sau fascia gumbierd

Gamba este inconjuratl de o fascie intrerupti numai la nivelul felei mediale a

tibiei unde f,ascia se confundd cu periostul. in partea antero-superioarS, fascia se
inserS pe condilii qi pe tuberozitatea tibiei, pe capul fibulei qi pe patelS. Ea prirnegte
expansiuni tendinoase de la nivelul bicepsului, croitorului qi semitendinosului.
Posterior se continud cu fascia poplitee care se aflE in continuarea fasciei lata.
Extremitatea inferioarS a fasciei se continud cu fasciile de invelig ale piciorului. La
acest nivel prezinti ingrogdri care formeazd retinaculele gAtului piciorului. Suprafa{a
superficiald a fasciei vine in rapoft cu {esutul celular subcutanat prin care merg
vasele qi nervii superficiali qi cu tegumentul. Suprafa{a profundd a fasciei acoperd
muqchii gambei servind qi ca suprafald de inser{ie pentru acegtia. De pe fala sa
profuridl se desprind doud septari intermusculure'. unul unterior care se prinde pe
marginea anterioard a fibulei (septum intermusculare anterius cruris) gi celilalt
posterior care se inseri pe marginea laterald a fibulei (septum intemruscularis
posterius cruris). Se formeazd astfel trei loji museulare: una anterioarS intre fa{a
Anatomia descriptivd a membrului inferior

lateral1, a tibiei $i septul intermuscular anterior in care se g6sesc mugchii anteriori

(extensorii), o loji laterald intre cele doul septuri intermusculare ce conline mugchii
peronieri 9i o loji posterioarS.
Nervul cutanat posterior al coapsei Bicepsul
Nervul peronier comun
Nervul capului lateral al
Newul capului medial al gastrocnemianului
gastrocnemianului

Vena safenI micd

Capul medial al
gastrocnemianului Nervul cutanat sural lateral

Ramul comunicant peronier

Fascia crural6 Nervul cutanat sural medial

Capul lateral al
gastrocnemianului

Nervul sural

Vena safenl micl

'fendonul lui ACHILLE

Fig. 83 - Fascia crurald Si elementele vosculo-nervoase

superJiciale ale fe{ei posterioare a gambei
in loja posterioare se gese$te o lamd profundl dedesubtul tricepsului sural intinsd
intre marginea medialS a tibiei gi marginea iaterald a fibulei care formeazd lama
profundd a fasciei crurale (a gambei). Ea separ[ muschii planului superficial de
mu$chii planului profund de pe fala posterioarA a gambei. Superior se intinde pinS
116
 Anexele mu1chilor membrului inferior

la linia solearului pe care se inseri, inchizAnd astfel extremitatea proximalS a lojei

profunde. in porliunea inferioard a gambei, lama profundd frxeazd tendoanele
mugcl,ilor profunzi pe schelet gi pe fala posterioarA a articulaliei talo-crurale. Medial
gi lateral in partea inferioard se fixeazd pe fala posterioarS a maleolelor, unindu-se cu
lama superficiald a fasciei crurale cu care formeazl retinaculele flexorilor gi ale
peronierilor. Lama superficialS a fasciei crurale formeazd prin dedublare o teacd
conjunctivd tendonului lui ACHILLE.
in jurndtatea superioard a gambei, fascia crural[ formeazd. prin dedublare, in
jurul venei safene mici un canal care la nivelul fosei poplitee se ldrgeqte brusc
ocup6nd aproape intreaga lSrgirne a acesteia gi deci in regiunea poplitee se pot
deosebi doud fascii, una superficiald qi cealaltd profund6 (CHARPY qi DIEULAFE).
Fascia profundd este intinsd posterior intre cele doud capete ale gastrocnemianului iar
superior intre biceps qi semimembranos. intre cele doud fascii se afl5 por{iunea
tenninalS a neryului cutanat femural posterior gi vena safen[ micd. Fascia cruralS este
formatb din fascicule longitudinale qi circulare av6nd grosime gi rezisten{d variabile
in diferitele sale segmente in raport cu tracliunile mecanice care se exerciti asupra sa.
in partea anterioard qi inferioar6, fascia prezintd o ingrogare transversalS sub forma
unei panglici numitl retinaculul superior al extensorilor (retinaculum superius
musculorum extensorum) sau ligamentul inelar anterior al gdtului piciorului.

Retinaculek gilrufui piciorului

Denumite in nomenclattra francezd ligamente inelare, retinaculele gAtului
piciorului sunt ingroqiri ale fasciei crurale la nivelul unde tendoanele muqchilor
gambei igi schimbd direclia in drumul lor spre picior, av6nd rol mecanic in
menlinerea acestor tendoane. Ele trec peste qan{urile osoase de la acest nivel cu care
formeazd culise osteo-fibroase, iar prin dedublarea lor formeazd culise fibroase prin
care trec tendoanele cu tecile lor sinoviale. Acest dublu dispozitiv anatomic, retinacul
qi teaci sinovialS, impiedicd indepdrtarea tendoanelor de planul osos in timpul
contracliei musculare gi asigLrr[ alunecarea lor in sens longitudinal. Ele sunt
denumite fie dupd muqchii ce trec pe sub ele, fie dupd situalia 1or topograficS.

Retinaculul inferior ill extensorilor (retinuculum musculo'

rum extensorum inferius), ligamentul inelar anterior al tarsului,
ligumentul cruciform
Este o bandl fibroasd dispusd pe fa{a anterioard a gAtului piciorului de la o
margine la alta a acestei fe1e. in rnod obiqnuit el are forma literei Y culcat orizontal,
iar uneori forma literei V. Dup[ clasicii francezi ralnura comuttd se inserd in partea
inferioard a felei superioare a calcaneului gi ?n sinus tarsi, de unde se indreapt[ pdnS
in partea rnijlocie a felei dorsale a piciorului unde se irnparte in doud lame:
sunerioari si inferioard.
 Anatomia descriptivd a membrului inferior

Nervul peronier superfi cial Tibialul anterior

Peronierul lung lung al halucelui

Extensorul lung al degetelor

Retinaculul superior al extensorilor

Vena safend mare.

Ramul perforant al arterei peroniere

Nervul cutanat dorsal medial
Vena safend mic[
Nervul cutanat dorsal intermediar
Lama superioarl a retinaculului
inferior al extensorilor
Artera dorsald a piciorului

Vena marsinaltr medial6 a piciorului

Extensorul scurt al degetelor Artera tarsian[ lateralI

Nervul cutanat dorsal lateral Lama inferioari a retinacululur
Tendonul celui de-al III-Iea
inferior al extensorilor
peronier Artera arcuate

Tendonul extensorului lung

al halucelui

Prima arterd metatarsiantr dorsald

'Iendonul extensorului scurt ai
degetelor
Vend comunicantd

Fig. 84 - Retinaculele exterusorilor Sifap dorsald a

piciorului
Lama inferioard se indreaptd infero-medial gi se termini la nivelul marginii
mediale a picioruh"ri, la nivelul scafoidului gi a primului cuneiform. Ea apare ca o
simpld ingrogare a fasciei dorsale superficiale a piciorului.
Lumu superioard are.o dispozifie mai complex5, fiind constituiti din doud
foife: una superficialS qi cealaltA profundi. Foiga superJiciald trece inaintea
tendoanelor extensorilor qi la nivelul tibialului anterior se dedubleazd intr-o lamd
pretendinoasd gi alta retrotendinoasd, formdnd o teacd a acestui mu$chi. Medial de
tendon, cetre doul lame se unesc ;i se termin[ in partea inferioard a crestei tibiale gi
pe marginea anterioar5 a maleolei mediale. Foiga profundd numit6, qi ligarnentul
frondiform (in praqtie) al lui RETZIUS trece pe sub tendoalrele extensorilor gi la
marginea mediald a fiecdruia dintre ei trimite fibre citre foita s ciald form6nd
 Anexele muschilor membrului inferior

Tendonul tibialului anterior

Al lllJea peronier

Extensorul lung al degetelor

Lama superioarf, a retinacululul
extensorilor fixat[ pe tibie

Retinaculul inferior al extellsorilor

Lama inferioar?i a retinacululur

extensorilor fixata pe osul navicular

\,i 'fendonul extensorului lung al halucelui

f, \'

Fig. 85 - Schema tetifluculului infetior al extensorilor

culise pentru ace$ti muschi, care dinspre medial spre lateral sunt: culisa extensorului
scuft al degetelor, culisa extensorului lung al degetelor qi al celui de-al treilea
peronier gi culisa extensorului lung al halucelui.
Attrnci cdnd retinaculul are forma literei V culcat, ramura superioar6 este cea
care determind culisele. Uneori din ramura comund pleacl o altA ramurd ce merge
c6tre maleola laterald. in aceste cazuri, foarte rare, ligamentul are forma unui X sau a
unei cruci qi igi justifici numele de ligament cruciform'
Dupi lornina anatomica culisele extensorilor lung al degetelor, scurt al
degetelor, extensor lung al halucelui qi al celui de-al treilea peronier, sunt formate de
foila profundl a ramurii comune a retinaculului itr Y. Ramura comunA are foila sa
superficiali care se termind la nivelul tendonului tibialului anterior de unde se
continuA cu ramura superioard a retinaculului care formeazd canalul fibros al
tendonului tibialului anterior. Ramura inferioarS are aceea$i dispozilie ca cea descrisd
mai sus.

Retin uculele p er o nierilo r

Sunt ingroglri ale fasciei crurale care menlin pozilia tendoanelor peronierilor
?n timpul contracliei pe fafa laterald a calcaneului, unde aceqtia igi schirnb6 direclia.
Numit in 'ansambl u ligamentul inelar luteral este format dintr-un retinacul
Si
superior al peronieriior;i un retinacul inferior al peronierilor.
Retinaculul superior cl peronierilor (retinaculum musculorum'peroneorum
superitrs) este o larnd patrulaterd intinsl de la maleola laterald spre fala lateral0- a
calcaneului, av6ncl o direciie oblicd postero-inferior. Formeazd o culisi osteo-
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Peronierul scurl

Peronierul lung Ieaca sinoviala a perorrierilor

Retinaculul superior al

Retinacului inferi0r Teaca sinovial6 a peronierului

Iung Teaca sinovial5 a peronierului scurt
al peronrerilor

lrig" 86 - Scltema retinaculelor Ei tecilor sinovisle ale ffiu$cltilor peronieri

fibroas6 unicA pentru tendoanele peronierilor pe care le menline in $anful
retromaleolar lateral.
Retinaculul inferior al peronierilor (retinaculum lnusculorum peroneonrm
inferius) are aceea$i orientare ca $i cel superior, dar este a$ezat antero-inferior de
acesta. Se inserf, cu ambele capete pe fata lateralE a calcaneului gi se continu6 cu
por!iunea curnuna a retinaculului inferior al extcnsorilor. E,ste cornpartimontat printr-
un 3ept fibros care se inserA pe trohlea peronier[ a calcaneului, delimit6ndlr-se doud
cr,iiise tisteo-fibroase separate, urra sripcrioar6 pentm tendonul peroniei'ului scurt qi
cealaltA inf-erioari pentru tendonul peronierlllui Iung. Uneori cele doul retinacule pot
fi unite intre ele fbrrnind un singur retinacul in care partea sLlperioard este unic[, iar
periea inferioarS, de sub maler:,15, fnnn6nd ceie douS culise osteo-fibroase.

Retinucwlul jlexorilor (retinaculum muscalorunt

.flexorune)
Numit gi liganrcntul inelor n ed.ifil, reprezint[ porliunea inferioard a celor
doui lame ale fasciei crurale, care rXrn6n separate in cea mai mare parte la acest
nivel, fuzionSnd doar in partea antero-inferioar6. Este aSezat pe partea mediald a
gitului picioruiiri, ?ntins intre rrialeola rnedialS gi calcaneu. Cele doud foile pot fi
unite Ia nivelul insertiilor lor maleolare, separAndu-se dupd aceea.
Lama superficiald are o form[ trapezoidall, cu margitrea anterioarl mai
scuitd gi inserat6 pe fafa cutanatl gi pe v6.rful maleolei rnediale. Marginea posterioard
acoperS fa{a rnediali a calcaneului qi se inserd pe marginea sa posterioarf,. N'[arginea
inferioarl este concavd pi trece peste abcluctorul halucelui continr"rAndu-se cu fascia
plantard (extrernitatea posterioar6 a rnugchiului abductor al halucelui ia iuserfie pe
lama superficiald a retinaculului). Marginea superioarh se coniittul cu fascia crural6.
 Anexele muqchilor membrulai inferior

Traiectul pachetului vasculo-nervos

Ligamentul colateral tibial al

articulalrei talo-crurale
,I
tibial oosterior

Culisa flexorului lung

Culisa tibialului posterior
al degetelor

Culisa flexorului lung

al halucelui

Adductorul halucelui

Fig. 87 - Schema retinscululuiflexorilor

Lama profundd este formatd din fibre radiare qi fixeazd pe fata medialI a
calcaneului tendoanele retromaleolare, continuandu-se inferior cu fascia plantard
medialS de-a lungul abductorului halucelui. Retinaculul flexorilor impreund cu
extremitatea posterioard a abductorului halucelui trec peste gantul calcanean qi-l
transformd intr-un canal osteo-fibros numit conalul calcanean medial (canalul
maleolar medial sau canalul tarsului). Acest canal este comun atat getului piciorului
cAt gi plantei, fiind situat in regiunea retromaleolard medial[ qi in porfiunea postero-
rnedialE a plantei. De pe fala sa profundd pleacd trei expansiuni fibroase care se
ftxeazl pe tibie, talus qi calcaneu, fonnandu-se astfel trei culise osteo-fibroase curbe
cu concavitatea anterior, ca $i tendoanele care se gdsesc la nivelul lor. Prin aceste
culise alunecd tendoanele flexorilor profunzi, invelite de o teac[ sinovialS. Antero-
posterior aceste culise sunt: culisa tibialului posterior, culisa flexorului lung al
degetelor gi culisa flexorului lung al halucelui. Exist6 gi o a patra culisl aqezatd nai
superficial, intre fa{a profundl a retinaculului gi culisele osteo-fibroase 9i
independer,t[ de celelalte trei, formatd prin dedublarea lamei profunde a
retinaculului, care fonneazd astfel o teacd pur fibroasS prin care trece pachetul
vasculo-nervos format din vasele tibiale posterioare gi nervul tibial.
Anatomia descriptivd a membrului inferior

FASCIILE $I APOI{EVROZE.LE' PTCTORULUT

Se clasificd in fascii $i aponevroze dorsale gi plantare.

Fasciile dorsule ule piciorului

Pe fala dorsal5 a piciorului sunt trei fascii: fascia superficialS, fascia
extensorilor scu(i gi fascia profundS.
' Fuscio dorsald superficiald (fascia dorsalis pedis) este singura men{ionati in
nomina anatomica. Ea acoperd tendoanele extensorilor, fiind situatl sub fesutul
cetular subcutanat gi se continu[ postero-superior cu retinaculul inferior al
extensorilor" Pe rnarginile rnediald gi laterald ale piciorului se continud cu aponevroza
plantard.
Fascia extensorilor scar{i saufascia muschiului pedios (dupd autorii lian-
cezi), este o lamd sublire, situat6 sub tendoanele extensorilor gi care acoperS cei doi
extensori scur{i, artera dorsal[ a piciorului gi nervul peronier profund. Lateral ea se
in-serd pe marginea lateralI a piciorului, iar medial se une$te cu fascia superticiald,
de-a Iungul tendonului extensorului Iung al halucelui.
Fascia dorsald profundd satfascia interosoasd dorseld acoperd fa{a dorsald
a metatarsienelor qi a mugchilor interosoqi dorsali.

Aponevroza plentard (uponeurosis plantaris)

Este situatd sub tegument, de care este despdrliti printr-un strat de lesut
celular gr6sos. Acoperd rnuqchii superficiali ai celor trei grupe musculare plantare gi
se ?rnpafiein trei porliuni: mijlocie, laterald gi mediald.
Por(iunea mijlocie, este por{iunea cea mai rezistent6 qi mai groas6- a
aponevrozei plantare. Fiind mai scurtd dec6t regiunea plantar5, contribuie la
inenlinerea pasivl a boltii piciorului gi protejeazi vasele gi nervii profunzi, pe care-i
feregte de conrprimare. Are o formd triunglriularS, cu vArful orientat posterior, fiind
mai groas[ posterior qi mai sublire in partea sa anterioard. Posterior se inserl pe cele
dou[ procese ale tuberozit[1ii calcaneene qi pe suprafa.ta osoasl dintre ele, iar anterior
se termind Ia nivelul articula{iilor metatarso-falangiene. Pe p5r!ile rnedialS qi lateral5
se continui cu por{iunile medial[ qi laterali ale aponevrozei plantare, dupd o linie
care corespunde cAte unui qan{ longitudinal mai mult sau mai pu}in profund. in care
se glseqte lesut adipos.
Aponevroza plantard miilocie prezintd doud feluri de fibre: longitudinale qi
transversale.
Fibrele longitudinale forrneazd in partea posterioarl o lam[ continud, care
anterior se ilnpafie in 4 - 5 bundelete pretendinoase, asem[n5toare ceior ale
122
 Anexele muschilor membrului inferior

Artera tibialf, posterioard

Tendonul tibialului posterior

Aponevroza Septul intermuscular I ateral

Abductorul halucelui

Aponevroza lojei musculare

Flexorul scurt al halucelui
laterale

Ligametul metatarsian transvers

superficial
Artera digitali plantard
mediald a halucelui Nervul digital plantar lateral al
degetului mic

Bandelettr pretendinoastr

Tendonul flexorului lung al

halucelui

Fig. 88 - Aponevroza plantard

aponevrozei palmare.
Fibrele trnnsversale (fasciculi transversi) sunt diseminate ?n grosimea
aponevrozei, fiind mai abundente in partea anterioara. impreuni cu bandeletele
pretendinoase, determinb formarea arcildelor digilale prin care trec tendoanele
flexorilor Si a arcadelor interdigitale, prin care trec lombricalii, vasele gi nervii
degetelor.
La nivelul articulafiilor firetatarso-falangiene prezintl o ingro$are care
fonneazd ligamentul metatarsion transvers superlicial (ligamentum metatarseum
transversum superfi ciale), alc5tuit diu fibre transversale condensate.
Por(iunea luterald a aponevrozei plantare acoperd mLr$chii degetului mic
fiind mai groas[ posterior ;i mai sllbtire anterior. Se inseri posterior pe procesul
lateral al tuberozitdlii calcaneene, lateral porliunii rnijlocii a aponevrozei, iar anterior
se terminA pe degetul mic, confund6ndu-se cu teaca tendinoas6 gi bandeleta
pretendinoasd ale acestui deget. Aderd pe marginea corespunzAtoare a piciorului Ia
fascia dorsalS.
Porliunea mediald a aponevrozei plantare acoper6 mu$chii halucelui fiind
*"1 .rUti." port".
Anatomia descriptivd a membrului inferior

tuberozitilii calcaneene, medial de porliunea mijlocie a aponevrozei, iar anterior se

terminS pe rddScina halucelui, confund6ndu-se cu teaca tendinoasl gi bandeleta
pretendinoasd ale acestui deget. Pe marginea medialS a piciorului se continud cu
fascia dorsal6.
Aponevroza plantari se leagd de tegument prin numeroase tractusuri qi lame
fibroase, care compaftimenteazd fesutul subcutanat intr-un sistem de cimlrule
(areole). Paniculul adipos plantar, numit gi pernala grdsoasd subcutanatd plantard,
are rol mecanic in suslinerea gi repartilia presiunilor, fiind mai gros la nivelul
principalelor puncte de sprijin ale piciorului.
Autorii francezi descriu gi o aponevrozd plantard profundd care acoperl
mugchii interosoqi plantari. Ea se intinde de la marginea inferioarS a primului
metatarsian la marginea inferioard a celui de al cincilea metatarsian. Se confundd
anterior cu ligamentul metatarsian profund, iar posterior se continud cu ligamentele
articulafiei gdtului piciorului.

Septurile intermusculare gi lojele aponevrotice ule pluntei

La nivelul continuirii aponevrozei plantare mijlocii cu porliunile mediald gi

Iaterald, se gisesc septuri fibroase care se ?ntind in profunzime pdni la nivelul
scl,eletului.
Septul intermuscular plantar medial se fixeazd pe proceslll medial al
calcaneului, pe navicular, pe primul cuneiform gi primul metatarsian.
Septul intermuscular plantar loteral se ftxeazL pe tendonul peronierului
lung. pe ligamentul plantar lung gi pe al cincilea metatarsian.
Aceste septuri impart regiunea plantard in trei loje: mediall, mijlocie qi
laterali.
Septurile intermusculare sunt incomplete qi lojele comunicd intre ele. Prin
orificiile septurilor trec dintr-o 1oj6 ?n alta vasele gi nervii regiunii plantare, muqchi gi
tendoane.
Septul intermuscular medial este traversat de pachetul vasculo-nervos plantar
medial, de fascicuiul lateral al flexorului scurt qi de adductorul halucelui. Acest sept
prezintd o intrerupere 1arg6,la nivelul extremitdfii inferioare a panfului calcanean.

Barsele sinoviale ale membrului inferior (bursue

synoyiules)

Sunt in numdr de peste 30, dezvoltarea lor fiind variabil[ at6t ?n ceea ce
priveqte numlrul cit gi dimensiunile. Ele sunt anexate fie muqchilor, fie tendoanelor,
favorizAnd alunecarea acestora pe suprafala osoas6. Prin suprasolicitare mecanicd ele
se pot irita gi inflama d6nd aga numitele barsite. Cea mai mare parte din ele sunt
independente, iar unele comunicd cu cavitatea articularl din vecindtate.

t!4
 Anexele maschilor me mb rului inferior

Tecile sinovisle ule membrului inferior (vuginae

syno viales)

Prin culisele fibroase gi osteo-fibroase tendoanele musculare aluneci prin

intermediul tecii sinoviale. Ele sunt in numSr de qapte la nivelul gdtului piciorului,
una la nivelul regiunii plantare gi cinci la nivelul degetelor.
La nivelul g6tului piciorului existS trei teci sinoviale dorsale, trei mediale gi
una laterald, dispuse in culisele fibroase gi osteo-fibroase descrise la retinaculul
superior al extensorilor. Ele protejeazd tendoanele mugchilor extensori ai gambei in
punctul unde aceqtia iqi schimbS direclia. Avdnd o lungime de 6 - 10 cm, depdqesc
atit superior cdt gi inferior retinaculele pe sub care trec. Cele trei sinoviale dorsale
sunt destinate muqchilor: tibial anterior, extensor lung al halucelui gi extensor lung al
degetelor.
Teaca extensqrului lung al halucelui
Teaca sinoviald u mu$chiului
tibial anterior (vagina tendinum musculi
Teaca tibialis anterioris) dep6qeqte superior cu 2
tibialului - 3 cm retinaculul superior al extensorilor,
anterior
iar inferior se terminl la nivelul articu-
Teaca exten-
laliei talo-naviculare.
sorului lung al Teaca sinoviald a extensorului
degetelor Ei a lung al halucelui (vagina tendinum mus-
celui de-al
III-lea peronier culi extensoris hallucis iongi) incepe la
nivelul marginii superioare a retinaculului
superior al extensorilor qi coboard mai
mult pe dosul piciorului decdt precedenta,
ajung6nd la nivelul articulaliei cuneo-
metatarsiene.
Teuca sinoviald a extensorului
lung al degetelor (vagina tendinum
musculi extensoris digitorum pedis longi)
este cea mai largd cuprinz6nd a16t
tendoanele acestui mugchi cAt qi tendonul
celLri de al treilea peronier. incepe pulin
Fig. 89 - Schema tecilor sinaviule ale deasupra retinaculului gi se termind la
muschilor ertensori nivelul navicularului. Toate aceste trei teci
sinoviale prezint[ c6te un mezotendon lung gi foarte bine vascularizat.
Tecile sinoviale mediale trec pe sub trgndoanele retinaculului flexorilor gi
sunt anexate tendoanelor tibialului posterior, flexorului lung al degetelor qi flexorului
lung al haiucelui.
Teaca sinovi{rld a muschialui tibial posterior (vagina synovialis tendinis
musculi tibialis posterioris) incepe la 2 - 3 cm deasupra interliniului articulaliei
gdtului piciorului gi se terminh la nivelul navicularului.
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Flexorul lung a[ degetelor

Tibialul posterior
Flexorul lung al halucelui

Teaca tibialului posterior Canalul calcanean

Retinaculul flexorilor

Teaca flexorului lung al halucelui

Teaca flexorului lung al degetelor

Fig. 90 - Schema tecilor sinovi.ale ale muschilorflexori

Teaca sinoviald a mu$chiului flexor lung al degetelor (vagina tendinum
musculi flexoris digitorum pedis longi) incepe la I - 2 cm deasupra interliniului
articula{iei gitului piciorului gi se termin[ la nivelul articulaliei scafo-cuneene.
Teaca sinoviald a mu$chiului Jlexor lung al halucelui (vagina synovialis
tendinis musculi flexoris hallucis longi) este cea mai lung[ dintre toate tecile
piciorului avAnd peste l0 cm, intinz6ndu-se de la2 - 3 cm deasupra articulafiei tibio-
tarsiene gi termin6ndu-se la nivelul mijlocului primului metatarsian.
Teacu sinoviald laterald a gAtuhi piciorului reprezintd teaca mugchilor
peronieri (vagina synoviales musculorum peroneorum communis). In partea
superioard aceasta este comunl celor doud tendoane qi se imparte in doud prelungiri
care insolesc fiecare tendon, dupd separarea acestora pe fata lateral[ a calcaneului.
Aceasti teacl urcd p6n[ la 2 - 3 cm deasupra v6rfului maleolei, iar anterior
prelungirile sale se terminS in vecindtatea articulaliei calcaneo-cuboidiene.
Peronierul lung este prevlzut in traiectul s6u plantar cu o altd teacl sinoviald,
independentl de precedenta (vagina tendinis musculi peronei longi plantaris).
Aceasta incepe la intrarea tendonului in qanful cuboidului qi se termini la nivelul
inserfiei metatarsiene a tendonului.

Tecile sinoviale ale degetelor (vaginae synoviales

tendinum digitorum pedis)
Sunt situate pe fala plantatd a degetelor, inconjur6nd ultima porliune a
tendoanelor flexorilor lung gi scurt gi intinzAndu-se de la capul metatarsienelor p6nd
|a ultima falangS. Aceste teci impreun[ cu tendoanele sunt menfinute pe planul osos
cu aiutorul unor teci /ibroase (vaginae fibrosae digitorum pedis), formind cu planul
osos al falangelor cdte un tunel osteo-fibros. La nivelul articula{iilor teaca fibroasd
este formatd de fascicule conjunctive tncrucisute (pars cruciformis vaginae

TT-
 Anexele muschilor membrului inferior

fibrosae), iar la nivelul falangelor este formatd din fascicule conjunctive circulure
(pars anularis vaginae fibrosae). Spre deosebire de tecile fibroase ale m6inii, tecile
sinoviale ale piciorului nu comunicd cu sinovialele g6tului piciorului.

Teaca tlexorului lung al halucel

Teaca flexorului lung al degetelor

Bursele seroase ale

lombricalilor

Teaca flexorului lung al

halucelui

Teaca tlexorului lung al degetelor

Fig. 91 - Schems tecilor sinoviale ale degetelor

Analomia descriptivd a membrului inferior

ARTICULATIILE MEMBRULUI
INIFERIOR
fiuncturae membri inferioris)
Ca qi articulafiile membrului superior, articulafiile membrului inferior se
impart in doud grupe: articulafiile centurii membrului inferior gi articulafiile
membrului inferior liber.

ARTICULATIILE CENTURII MEMBRULUT

TNFERIOR
(iuncturae cinguli membri inferioris)

Numite Si articulaliile bazinului, sunt reprezentate anterior prin simfiza

pubianS, iar posterior prin articulaliile sacro-iliace. La aceste doud articulalii se
adaugi ligarnentele sacro-ischiadice, ligamentele ilio-lombare gi membrana obtura-
toare, constituind impreund o unitate osteo-fibroasd care contribuie la men{inerea
echilibrului bazinului, asigur&ndu-i in acelagi timp gi o elasticitate suficientd necesard
locomofiei sau poziliei statice.

SIMFIZA PUBIANA (symphysis pubica)

Este o articulalie care unegte pe linia mediand gi anterior cele doui oase
coxale, fiind o simfizi.
Suprafe{ele articulare sunt reprezentate de feliqoarele simfizare eliptice cu
o inlllime de aproximativ 3 cm qi o lSrgirne de 1,2 cm. Axul acestei feligoare nu este
vertical, ci esteinclinat infero-posterior gi face cu orizontala un unghi de 300. Aceastb
suprafall este tdiat[ oblic antero-posterior gi latero-medial, iar intervalul care separd
cele dou[ suprafe{e este mai larg anterior dec6t posterior. Astfel intre ele se
delirniteazS un spafiu cuneiform cubaza orientat6 anterior. Suprafe{ele afticulare sunt
 A tt i cu I n1i ile memb rul u i i nferi or

Linia alh[ Drcptul abdorninal

Pirarnida!ul abdomenului

Tuberculul pubian

Expansrunea tendinoasI a
dreptului abdominal Ligamentui arcuat

Oriflciul arterei gi nervului Orificiul vener dorsale a penisului

dorsal al penisr.rlui

Ligamenlul transvers al perineului

Fig. 92 - Simjiza pubiand (vedere anterioord)

acoperite de un carlilaj hialin care uniformizeazd neregularitAfile pe care le prezintd
suprafetele osoase.
Mijloacele de unire sunt reprezentate de ligamentul interosos qi un manqon
fibros periferic cu intlriri ligamentare.
Ligamentul interosos este reprezentat de discul interpubian (discus
interpubicr,rs), un fibrocartilaj care ocupA tot spa!iul cuprins intre suprafelele
afiiculare, deci qi el va fi mai larg anterior decAt posterior. El este constituit ?n rnod
asemAnAtor ciiscurilor intervertebrale prezentind o por{iLrne perifericl mai densd qi
rnai rezistenti gi o portiune centralS. rnoale. Por{iunea perifericd este forinatd din
elerxente fibroase cu direc{ie oblici sau transversalS, care se incruci$eazd intre ele.
Por{iunea centrald este frecvelrt prevdzutl cu o cavitate neregulata, lira sinoviali,
aplatizatd, tralisversaI qii rnai apropiati de fafa posterioar6. La femeie ligamentul este
mai gros decAt la birbat gi in timpul sarcinii are o laxitate crescut[.
Munqonul fibras periferic. hnprejurul discului interpubian se gdsegte un
lnafl$on fibros cu aspect dif'erit in diferitele segmente ale articula{iei. Acestui man$on
fibros i se descriu patru ligarnente: posrerior, anterior, superior qi inferior.
Ligamentul posterior este o membrand {ibroasi care se continu6 cu periostul
gi se intinde de la un pubis la altul. pe paftea posterioarA, proeminenti a sirnfizei.
Ligantentul $ilterior mai gros, este fbrrnat din fibre transversale, verticale gi
oblice, provenind de la tendoanele inuqchilor vecini: adductor lung, gracilis, pilierii
oblicLrlui extern, tendoanele con"iLlncte, dreptii abdominali gi piramidalul
abdomenuiui. Sub acestea se gisesc dispuse flbre transversale care reprezintl
aderrS.ratul ligament al afticulaqiei.
I-igamentul pubian superior (lig. pubicurn superius) este un fascicul fibros,
gros gi dens, orientat transversal de la un tubercul pubian la altul, fiind situat intre
linia albd gi sirnfiza pubianii.
Ligamentul pubfun inferior sau arcunt (lig. arcuatunr pubis) este un fascicul
fibros, volurninos, rezistent, care are aspectul unei lane semilunare, cu concavitatea
T'('
Anatomia descriptivd a membrului inferior

orientatd postero-inferior. Situat imediat sub simfiza pubiani are o grosime de 10 - 12

mm pe linia mediani, diminudnd progresiv in grosime spre ramurile ischio-pubiene,
pe care se inseri. Prin marginea sa superioarl corespunde discului interpubian la care
aderd intim, iar pe laturile acestuia, celor dour ramuri pubiene. Marginea sa
inferioarS, concavd, orientatd spre tuberozitatea ischiadic[, micqoreazl deschiderea
celor doui ramuri pubiene (unghiul pubian). Aceastr margine este numiti in
obstetrici t'arcadt pubiandt' sau ligamentul transvers al perineului, av6nd
importan{d practici pentru mdsurarea diametrelor antero-posterioare ale bazinului. Pe
sub ligamentul arcuat trece uretra membranoasd, care poate fi fracturatd in rupturi ale
ligamentului.
Raporturile simfizei pubiene. Anterior cu corpii cavernogi ai penisului sau
clitorisului gi cu corpul adipos al muntelui pubian; posterior cu vezica urinarl de care
este separatd prin spafiul prevezical; superior cu muqchii abdominali; inferior -
ligamentul arcuat pubian se continu[ cu fascia perineald mijlocie strib[tuti de uretr6.
Vasculariza{ia provine din ramul pubian al arterei obturatorii gi din rarnul
pubian al arterei epigastrice inferioare.
Inerva(ia este asiguratl de nervii ilio-hipogastric gi ilio-inghinal gi de nervii
pudendali.
Mipcirile. C6nd diferitele piese osoase ale bazinului sunt articulate intre ele,
simfrza pubiand este o articulalie aproape imobil6. Spre sfrrgitul sarcinii gi in timpul
nagterii, pirfite moi suferd o ramolire (fibrocartilajele articulare, capsula qi
Iigamentele) ceea ce duce la relaxarea acestora qi cregterea mobilitAfii. Cele doud
suprafele osoase pot executa u$oare migcdri de alunecare gi de indep[rtare unul de
celllalt.

ARTICULATIA SACRO-ILIACA (articulatio sacroiliaca)

Ar-ticulafia sacro-iliacd a fost considerat5 o diartro-amfiartrozd, datoritl

acoperirii cu {esut fibrocartilaginos a suprafelelor articulare gi rnai ales datoritl
existenfei normale la ftt a fasciculelor ligamentare intraarticulare care reunesc
suprafe,tele intre ele. Ulterior aceste tracturi dispar gi articulalia ia aspectul unei
articulali i sinoviale.
Suprafe{ele articulare sunt reprezentate de fefele auriculare ale sacrumului
gi ale osului coxal. Aceste suprafele sunt plane la fEt gi la copil gi devin neregulate la
adult, fapt ce contribuie la mai buna solidarizare a oaselor bazinului gi reducerea la
minimum a migcdrilor, ceea ce asigurd stabilitatea pelvisului. Aceste suprafele au
formd de pavilion de ureche sau de echer, cu o porliune vertical[ superioard gi cu alta
inferioari aproape orizontald. Marginile suprafelei sacrale sunt recurbate, convexe,
ca niqte burelete qi lor le corespund gan{uri pe suprafa{a iliac5. Suprafe{ele articulare
sunt acoperite de un strat de cartilaj hialir,, situat profund, acoperit la rAndul siu de o
lamS fibro-cartilaginoasd de I - 4 mm pe sacrum qi mult rnai sublire pe coxal 0,3 - 0,6

IJU
 Art i cu I a( i i I e me mb ru lu i i nferi or

mm. Pe osul iliac, cartilajul este granular, in timp ce pe sacrum este aproape neted.
Mijloacele de unire. Articulalia prezintd o capsul6, care se prezintA ca un
mangon, ce se inserd la periferia suprafelelor articulare. Este intdritd de ligamentele
sacro-iliace ventrale gi dorsale, cu care se confundb aproape pe toatS intinderea sa.
Aceste ligamente sunt groase gi puternice.
Ligamentele sacro-iliace ventrale (lig. sacro-iliacae ventralia) sunt formate
din fibre subliri, care se inserd pe aripioara sacrumului gi pe fala pelvind a
sacrumului, in dreptul primelor trei vertebre sacrale. Ele sunt formate din fibre
transversale care se inserS la cel mult 2 mm de fibrocartilaj. Aceste ligamente
prezint[ la fiecare din extrernitilile lor doud fascicule care se deosebesc de restul
planului ligamentar prin grosirnea lor mai mare gi prin direclia fibrelor care sunt
oblice supero-lateral. Aceste fascicule formeazd" aga numitele ligamente ontero-
superior Si antero-infefior care limiteaz[ rnigc6rile de nutafie. Ligamentul antero-
superior se intinde antero-posterior qi dinspre medial spre lateral intre aripioara
sacrumului gi osul iliac, iar cel antero-inferior, situat la extremitatea inferioard a
articula{iei se intinde de la extremitatea superioard a marii scobituri ischiadice la
marginea laterali a sacrumului, fiind orientat oblic infero-medial 9i posterior.
Ligamentele sacro-iliace dorsale (lig. sacro-iliacae dorsalia) prezintl trei
planuri ligamentare: superficial, mijlociu qi profund.
Planul super/icial este fonnat din doud sau patru fascicule paralele sau
divergente, aplatizate, subliri dar rezistente. Ele pot fi numite Si ligamentele ilio'
articulare deoarece se intind de la tuberozitatea iliaci la creasta sacrati intermediard.
Pe tuberozitateailiacd se inseri in partea postero-inferioard a acesteia, in vecinbtatea
spinei iliace postero-superioare, de unde se indreaptd medial. Primele doud fascicule,
care sunt constante qi se tennind pe prirnele doud proeminen{e (tuberculii articulari
postero-mediali) ale crestei sacrate intermediare, iar celelalte doud fascicule sunt
inconstante qi se inserd unul pe marginea medialS, cel6lalt pe marginea laterald a
celei de a treia gduri sacrate sau al treilea tubercul articular.
Planul mijlociu este cel mai complex, fiind format din cinci fascicule
puternice oare se etajeazd, supero-inferior, posterior de fasciculele precedente. Aceste
fasicule sunt numite qi ligomentele ilio-transversale pentru cd unesc creasta 9i
tuberozitatea iliacd cu creasta sacrat5 laterald (tuberculii sacrali postero-laterali).
Primul fascicul, superior, pleacd de pe extremitatea posterioard a crestei iliace gi se
termind deasupra primului tubercul sacrat postero-lateral. Este dispus aproape
transversal fiind situat pe acelagi plan cu ligamentul ilio-lombar. Acest fascicul mai
este numit Si ligamentul ilio-transversal sacral.
Celelalte fascicule sau ligamente se intind de la osr"rl iliac la creasta sacrat[
lateral[ (tuberculii sacrafi postero-laterali sau conjugali) qi sunt numite ligamentele
ilio-tronsversale conjugate de cdtre FARABEUF. Aceste fascicule sunt dispuse unul
deasupra celuilalt in aqa fel incit fiecare dintre ele este acoperit pa(ial de cel
subiacent.
Al fascicul sau primul ligament ilio-transversal conjugal se intinde
doilea
de la tuberozitatea iliacd la primul tubercul conjugat, este foarte putemic, fiind
adesea fuzionat cu planul superficial gi este considerat ca fiind axa migcdrilor de
/lnqtomia descriptivd a membrului inferior

Ligamentul itio-lombar (fasciculul superior)

Ligamentul ilioJombar (fasciculul inferior)

Ligamentul ilio-transversal sacral

Primul ligament ilio-transversal conjugat

Al II-lea ligament ilio-transversal conjugat

Al III-lea ligament ilio-transversal

Al IV-lea I igament iliotransversal

Ligamentul sacro-cocci gian lateral

Ligamentul sacro-coccigian posterior

Ligamentul sacro-spinos

Ligamentul sacro-tuberal

Fig. 93 - Planul mijtociu al ligamentului sscro-iliac dorsal Si

ligamentele ilio-lombar g i sscro-ischiadice
nritatie gi contranuta{ie, fiind numit ligamentul oxial.
AI treileafascicul sau al doilea ligament ilio-transversal cot jugor, scurt $i
gros se intinde de la tuberazitatea iliac6, in apropierea spinei iliace postero-
superioare pe care poate se ia gi inserfie, la cel de al doilea tubercul sacrat conjugat.
Se mai nume$te qi ligamentul lui ZAGLAS.
Al patrulea Si al cincilea fascicul saLt al treilea Si al patrulea ligament ilio-
transversal conjagat unesc spinele iliace postero-superioare gi scobitura dintre ele cu
tuberculii conjugati 3 9i 4.
Al patrulea Iigament ilio-transversal conjugat ?1 acoperd in mare parte pe cel
de al treilea gi se confundi lateral cu ligarnentul sacro-tuberal.
Plflnul profund este reprezentat printr-un voluminos ligament sacro-iliac
interosos (lig. sacroiliacae interosea) numit Si ligamentul vag, deoarece fasciculele
care il formeazd sunt dispuse neregulat, mai rnult sau mai pulin inclinate unele pe
altele. Se inserd lateral pe toatd suprafa,ta tuberozififii iliace, iar rnedial in partea
superioari a tuberozit[fii sacrate. El umple spaliul neregulat format in partea postero-
superioarA a cavitS{ii articulare.
Ligamentul ilio-lombar (lig. iliolumbale) este un ligament puternic format
din fibre transversale qi oblice care unesc procesele transverse ale vertebrelor
lombare 4 qi 5 cu creasta iliac[ gi partea superioarl a fosei iliace, deasupra suprafelei
articulare. Poate fi divizatintr-unfascicul ilio-lombar superior, intins intre procesul
t.t2
 Art ic a I ay i i I e me mb ru lu i i nfe ri o r

transvers al celei de a patra vertebre lombare, creasta iliacd qi partea superioard a

fosei iliace Si un fascicul ilio-lombar inferior, transversal, care se ?ntinde de la
procesul transvers al celei de a cincea vertebre lombare la creasta iliacS. Fibrele
mediale ale ligamentului prezintd inserlia inferioar[ gi pe sacrum, motiv pentru care
aceste fibre descendente sunt numite de cdtre BICHAT ligamentul sacro-vertebral.
Sinoviala. Capsula articulard este acoperitd pe fala sa interioarl de c[tre o
sinoviald cu suprafafa neregulat5 gi care este ridicatd in mai multe por{iuni prin mici
franjuri.
Raporturi. Anterior, articulalia corespunde vaselor iliace interne qi externe
qi mugchilor ilio-psoas gi piriform; posterior vine in raport cu mugchii extensori ai
coloanei veftebrale; superior corespunde mugchiului pdtratul lombelor, iar inferior
porliunii superioare a scobiturii ischiadice mari prin care trece pachetul vasculo-
nervos gluteal superior.
Vasculariza{ia provine din arterele ilio-lombar[, sacratd laterald, gluteale
superioarl gi inferioard.
Inerwa{ia este asiguratS de nervul obturator, nervii glutei superior qi inferior
Ei din ramLrri arliculare ale plexului sacrat.
Miqcirile. [n articulafia sacro-iliacd se pot executa miqcdri in jurul unui ax
ce trece prin primul tubercul conjugat, migcdri in tirnpul cdrora suprafala articulard
iliacd alunecd pe suprafa{a articulard a sacrumului. Se produc astfel migcdri de
basculi prin care baza qi vdrful sacrumului se deplaseazd in sens invers. Aceste
nrigcdri sunt numite tle nutayie qi contranutalie. in nutalie baza sacrumului se
indreapt6 anterior, iar vArful s5u posterior. Contranutalia este miqcarea prin care
sacrumului basculat anterior revine la pozi\ia normal6. Migcarea de nutalie este
limitati nu nurnai de cdtre ligamentele sacro-iliace anterioare, ci gi de rezistenla pe
care o opllne ligarner-rtul axial, ca urmare a migcdrii de torsiune pe care i-o irnprimd
migcarea de nutalie. Migcarea de contranuta{ie se opregte atunci cAud sacrumul revine
la pozi\ia sa normal5 pentru cd in continuare miqcarea este in mod normal imposibild
ca Llrmare a rezistenfei pe care o opuu fasciculele ligamentului posterior.
Amplitudinea miqcdrilor de nuta{ie creqte spre sf6rqitul sarcinii cAnd elementele
capsulo-ligamentare suferd Lrn proces de imbibilie cu lichid intersti{ial gi se relaxeazi
sub influen{a unui hormon denumit relaxind. Relaxarea pdrlilor rnoi afticulare
precum gi dispozilia ?n timpul naqterii a membrelor inferioare in hiperextensie, duc la
coborArea oaselor iliace priri greutatea membrelor inferioare, produc6ndu-se o
migcare de contranutafie prin alunecarea oaselor iliace mobile pe sacrumul fix.
Aceastd migcare are ca rezultat indepSrtarea sirnfizei de promontoriu qi cre$terea cu
aproximativ 3 - 5 mm a diarnetrului antero-posterior al str6mtorii superioare a
bazinului. Hiperflexia membrelor inferioare pe bazin antreneazd o migcare de nutafie
care are ca urmare creqterea diametrului antero-posterior al strAmtorii inferioare cu
1,3 - 2.5 cm.
Ligamentele sacro-ischiadice sunt benzi fibroase largi, rezistente, intinse
intre sacrum qi osul coxal, situate in spafiul cuprins intre cele doui oase la partea
postero-laterald a bazinului. Ele sunt in numir de dou6, ligamentul sacro-tuberal qi
sacro-spinos"

133
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Ligamentul sacro-taberal (lig. sacro-tuberale) sau ligamentul socro-

ischiadic mare, are o forma triunghiulard cubaza pe sacrum gi vdrful pe tuberozitatea
ischiadic[. Superior se inserl pe spina iliaci postero-superioari, spina iliaci postero-
inferioari gi pe scobitura dintre ele, pe partea invecinatd a suprafelei gluteale, de la
extremitatea posterioarl a crestei iliace p6ni Ia scobitura ischiadicl mare, dedesubtul
articulafiei sacro-iliace, pe marginile laterale ale sacrumului gi coccisului gi pe
primele doul vertebre coccigiene. De la aceste inse(ii ligamentul se indreaptd ugor
oblic infero-lateral qi anterior ingust6ndu-se qi se ldrgegte din nou in apropierea
ischionului, unde se inser[ pe partea postero-mediald a tuberozititii ischiadice.
Trimite o micd prelungire care se inser6 pe buza mediald a ramurii inferioare a
ischionului (ramura ascendentd) numiti plica falciformd (processus falciformis) a
cdrei margine superioari concav[ se continuS cu fascia obturatorului intern. Pe fa{a
posterioari a ligamentului sacro-tuberal se inseri fascicule cdrnoase ale gluteului
mare.
Ligamentul sacro-spinos (lig. sacro-spinale) sau ligamentul sacro-ischiadic
mic are forma unei lame triunghiulare gi este situat anterior fafl de ligamentul sacro-
tuberal, pe care i[ incruciqeazl oblic. Se inseri prin baza sa pe marginile sacrumului
gi coccisului la nivelul ultimelor doud vertebre sacrale gi primelor dou[ sau trei
vertebre coccigiene. De la aceast[ inserfie fibrele sale converg lateral gi ugor anterior
qi se inserd pe vdrful spinei ischiadice. Ligamentul sacro-spinos are raport anterior cu
rnuqchiul ischio-coccigian, fiind considerat de unii autori ca derivdnd din
transformarea fibroas[ a fasciculului muscular posterior al acestui muqchi.
Raporturile ligamentelor sacro-ischiadice. Ligamentele sacro-ischiadice
completeazd peretele lateral al pelvisului gi inchid scobitura sacro-ischiadicd
transform6nd-o intr-un orificiu osteo-fibros. Acest orificiu este impdrfit la rAndul siu
de c[tre ligamentul sacro-spinos in doul orificii secundare: unul superior care
corespunde scobiturii ischiadice mari gi altul inferior care corespunde scobiturii
ischiadice mici. Prin aceste orificii la nivelul c[rora exist[ {esut grisos, se pot
propaga colecfii patologice de la bazin la fesl sau se pot produce hernii.
Orificiul ischiadic mare (foramen ischiadicus majus) este delimitat medial
de ligamentul sacro-tuberal, supero-lateral de scobitura ischiadici mare, iar inferior
de ligamentul sacro-spinos. Prin acest orificiu trec: muqchiul piriform, pachetul
vasculo-nervos gluteal superior, neruul ischiadic, nervul cutanat femural posterior,
vasele gluteale inferioare gi paclretul vasculo-nervos pudendal.
Ori/iciul ischiadic mic (foramen ischiadicus minus) este delimitat infero-
medial de ligamentul sacro-tuberal, superior de ligamentul sacro-spinos, iar lateral de
scobitura ischiadici mic6. Prin acest orificiu iese din bazin muqchiul obturator intern
gi intrS spre fosa ischio-rectald pachetul vasculo-nervos pudendal intern.
Membrana obturatoare (membrana obturatoria) este o larnd fibroasi care
inchide aproape complet gaura obturatl. Ea lasd liberd partea superioari a gdurii
obturate la nivelul qanlului obturator, pe care-l transform[ intr-un canal osteo-fibros.
Marginea sa superioard este liberl qi este intSritl pe fa{a laterald de o panglicd
fibroasi numitl ligamentul subpubian. in timp ce in partea anterioari giposterioarI.
membrana se inserb pe conturul giurii obturate, postero-inferior inserfia depdgegte cu

t34
 A rli cu I alii I e memb ru lui i nferi o r

Suprafala semilunar5 a aoetabulului

Fosa acetabularf,

[,ahrumul acetabular transvors)

Canalul ohturator

Ligamentul subpubian

Memtrrana obturatorie

I'ig. 94 - rtfembrana obturatorie (vedere lalerald)

aproape jumdtate de centimetru marginea g6urii obturate, inserdndu-se pe lata
medialS a ramurii ischio-pubiene. Postero-superior insertia membranei se
indepdrteaz[ de asemenea de conturul gdurii obturate gi se faoe pe creasta
tuirercularS, Membrana obturatd este format6 din fibre incrucigate in toate sensuritre,
dar cea mai mare parte a fasciculelor au o directie aproape orizontai[.
Lignmentul subpubian sau bandeleta subpubiand u lui TESTAT, este o
larni fibroasi distinctd care se inserd posterior pe tuberculul preacetabuiar gi pe
ligarnentul transvers al acetabr-rlului, iar anterior pe tuberculul ischio-pubian anterior
;i pe marginea gaurii obturate qi a felei anterioare a pubisului din vesin[tatea acestui
tubercul. LigamentLrl subpubian se une$te cu membrana obturat[ prin marginea sa
inferioari. El este de asemenea unit cu diferite puncte ale marginii gdurii obturate
prin fascicule fibroase aderente in cea mai mafe pafie a traiectului lor la fa{a laterald
a membranei obturate. Ligarnentul subpubian gi expansiunile sale constituie pentrlt
POIRIER membruna obturutd externd.
Canalul obturator (canalis obturatoris) este un canal osteo-fibros al cdrui
perete superior este format de gan{ul obturator, iar peretele inferior de ligamentul
subpubian qi metnbrana obturatd. Canalul prezintd doud orificii, unul pelvin qi
celdlalt femural. Prin canalul obturator trece pachetul vasculo-nervos obturator ale
cdrui elemente sunt dispuse de sus in jos: nervul, arlera gi vena obturatoare. in canal
se glsegte {esut adipos care se continud pe de o parte cu cel subperitoneal al
bazinului, iar pe de altdparte cu cel al coapsei, ceea ce explicl posibilitatea migrlrii
unei coleclii din bazin la coapsd qi invers. Prin canalul obturator se produc herniile
obturatoare.
Anatomia descrtptivd a membrului inferior

ARTICULATIILE MEMBRULUI INFERIOR

LIBER
fi uncturae membri inferioris liberi)

ARTICULATIA $OLDULUI SAU ARTICULATIA COXO.

FBMURALA (articulatio coxae)
Este o articulafie sferoidal6 tipic6, care une$te femurul cu osul iliac.
Suprafefele articulare sunt reprezentate de capul femural gi acetabulul,
m6rit cu un fibro-cartilaj numit labrum sau cadrul acetabular.

capului femural
Amprenta iliacl I femurului

Frenula capsulae
epliu pectineo-foveal

Capsula articularl

Trohanetrul mic

Fig. 95 - Extremitiltea superioard afemurului cu inserliile capsulei

Capul femural, este o proeminen!5 rotunjiti carc reprezinti aproximativ 213
dintr-o sferf, cu diametrul de 4 - 5 cm. El este orientat supero-medial qi pulin anterior.
Prezintd, pu{in postero-inferior centrului sdu,foseta capului sattfoseta ligamentului
rotund destinatl inserliei acestui ligament. Capul femural este acoperit de un strat de
cattilaj hialin mai gros in partea superioari dec6t in jumitatea inferioari gi mai gros
central dec6t la periferie. Acest cartilaj lipsegte in partea anterioard a fosetei capului
femural. Limita perifericd a cartilajului corespunde marginilor capului fernural qi
suprafala articular[ este mai intinsd in sens antero-posterior dec6t in sens vertical.
Acetubulul este articulat numai in por{iunea sa periferic5, semilunari, care
este gi acoperitd de cartilaj hialin, in timp ce fosa acetabulari neafticularS, prezintS o

l.J6
 A rticu lalii le me mb ru lui inferior

mase gresoase numitd cuzinetul adipos al acetabulului. Cartilqul care acopere

suprafa{a acetabulului este mai gros la periferie decAt in centru.

Fasciculul ilio-pretrohanterian seclional

Tendonul dreptului femural

Fosa acetabulard
Ligamentul capului femural

Fig. 96 - Acetabulul cu inser{iile cupsulei Si lobrumului

ucetubu lar (vedere anterio ard)

Labrumul sau cudrul acetabular numit qi bureletul acetabular sau

cotiloitlian este ut1 fibro-cartilaj care se inserd ca un inel la periferia acetabulului,
caruia ?i mdreqte adAncimea. Cu toate acestea acetabulul cuprinde numai 213 din
capul femural. Pe secliune are o formi de prismd triunghiularS incurbatd sub forml
de inel: o fa!5 aderent6 sau baza prin care se inserd pe sprAnceana acetabulard, o fald
externd convexd care dd inserlie capsulei articulare, o fald intern6, neted6, concav6,
articularS, in continuitate cu suprafala articularl a acetabulului. Deoarece
circumferin{a lui liberi este mai strAnsd decAt cea aderent[, labrumul contribuie qi la
menlinerea capului femu-ral in acetabul. La nivelul incizurii acetabulului el trece ca o
pr.rnte transform6nd-o intr-un orificiu gi aceastl por{iune a labrumului ia denurnirea
de ligument transvers al acetabulului (lig. transversum acetabuli). Grosimea
labrumului este mai mare postero-superior decdt antero-inferior, fiind cuprinsd intre 6
qi l0 mm. LabrumuI mai are rol gi de a egaliza marginea neregulatd a acetabulului.
Miiloacele de unire. Suprafefele articulare sunt men{inute in contact printr-o
capsulS articulard, prin ligamente care intdresc capsula qi printr-un ligament
independent de capsulS numit ligamentul rotund. Mai participb: labrumul acetabular,
mugchii periarticulari qi presiunea atrnosfericd.
Capsula orticulard (capsula articularis) are forma unui manqon conoid cu
bazamare pe coxal gi baza rnicd pe femur. Inserlia iliacd se face pe conturul osos al
sprAncenei acetabulare qi in por{iunea invecinati a fe{ei externe a labrumului. La
nivelul ir-rcizr-rrii acetabulare ea se inseri pe faia laterald a ligamentului trausvers a
acetabulului. La nivelul femurului inser{ia capsulei se face pe colul anatomic astfel:
anterior - pe linia intertrohanteriand, posterior - pe fa\a posterioard a colului la nivelul
t31
Anatomia descriplivd a membrului inferior

unirii 1/3 laterale cu cele 213 mediale ale acestei fep, adici la aproximativ 1 cm
rnedial de creasta intertrohanterian[ (pe fafa posterioard a colului capsula aderl slab
de suprafala osoasl); superior gi inferior, pe marginile corespunzdtoare ale colului,
urmAnd liniile oblice care unesc extremitetile limitelor de inse4ie anterioarl gi
posterioarS. Inferior linia de inser{ie a capsulei trece la aproximativ 1,5 cm antero-
superior de trohanterul mic. O parte din fibrele profunde ale capsulei se reflectd pe
col gi urcl p6nd in apropierea suprafelei articulare a capului. Aceste fascicule
recurente formeazd, impreuni cu sinoviala pe care o ridie[ repliuri numite frenula
capsulae. Printre acestea existi intotdeauna unul mai proeminent decAt celelalte,
situat la partea postero-iqferioarI a colului, pe un plan vertico-transversal trecdnd
prin foseta ligamentului rotund qi prin depresiunea situatd inaintea trohanterului mic
numit repliul pectineo-foveal al lui AMANTINI. Capsula este formatd din doud
feluri de fibre: Jibre longitudinale superficiale intinse de Ia osul coxal la femur, net
distincte pe fap anterioard a capsulei, fibre circulare profunde care prezintr o
condensare spre partea mijlocie a capsulei, formAnd zona orbiculard a lui WEBER
sau ligamentul inelar. Zona orbiculard este mai ingustl la periferia capului femural
qi este unitd prin fascicule groase de fibrele longitudinale. Inser{ia capsulei
articulaliei coxo-femurale prezint[ o serie de particularitSli: capsula acoperd in
intregime fa(a anterioar6 a colului, in timp ce din fala posterioard. a colului nu
acoper[ decdt 213 mediale qi astfel o fracturi in ll3 lateral[ a colului femural va fi
intracapsulard in partea anterioard qi extracapsularl in partea posterioard; trohanterul
mare, fosa trohantericl gi trohanterul mic sunt situate in afara inser,tiei capsulare.
Inserfia capsulei la distanli de colul femural ii mSreqte laxitatea qi ii permite
efectuarea unor migcdri variate gi de amplitudine mare.
Ligamentele articulare. Capsula articulard este intdrit[ antero-medial gi
posterior prin trei fascicule ligamentare, care asiguri o soliditate articulafiei at6t in
mers c6t gi in pozifie static6.
Ligamentul ilio-femaral (lig. iliofemoral) al lui BERTIN. Este cel mai
puternic ligament al articula{iei gi rezisti la o trac{iune de 350 - 600 kg. Are formd de
evantai gi acoperl fafa anterioar[ a capsulei articulare. Prin v6rful sdu se inser6 pe
osul coxal, sub spina iliac[ antero-inferioard, se ldrgegte gi se inserd pe toati
intinderea liniei intertrohanteriene. Are o grosime inegalS, fiind mai sublire ?n
porliunea sa mijlocie qi mai gros pe cele doud margini, superioard gi inferioar5. I se
disting douS fascicule: unul superior gi celdlalt inferior.
Fasciculul superior sau ilio-pretrohunterian este cel mai puternic qi la
nivelul sducapsulaareogrosimede 8 - l0mrn. Se inserdpeo llrgimede 1 -2cm
sub spina iliac6 antero-inferioari; lateral fasciculul se inser[ pe extremitatea
superioard a liniei intertrohanteriene. Fasciculul ilio-pretrohanterian este intirit qi
parlial acoperit prin doui lame fibroase suprapuse numite ligamentul ilio-tendino-
trohanterian Si expansiuneo aponevroticd a gluteului mic.
Aceste Iame fibroase sunt fuzionate intre ele qi cu fasciculul ilio-pre-
trohanterian, pe cea mai mare parte din suprafa{a lor.
Ligamentul ilio-tendino-trohanterian ia naStere din marginea laterald, a
tendonului reflectat a dreptului fernural printr-o lamelS superficiald qi de la nivelul

rJ6
 A rt ic u I a(i i I e me mbru lu i i nferi o r

Li gamentul il io-tendino-trohanterian
Tendonul reflectat al dreptului femural
Gluteul m

Expansiunea aponevrotica a
gluteului
Ligamentul ilio-tbmural
(fasciculul il io-pretrohanterian)
Ligamentul pubo-femural

Ligamentul ilio-femural (fasciculul

lio-pretrohantinian)

Tendonul il io-psoasului

Fig. 97 - Articulayia coxo-Iemurold (vedere onterioard)

sprancenei acetabulare printr-o lameli proftrndd care se confundd cu fasciculul ilio-
pretrohanterian. Cele doud lamele finioneazd la o distanfd variabilS de inserlia lor
iliacS. Lateral acest ligament se inserl pe tuberculul pretrohanterian gi superior
trohanterului mare. Acest fascicul limiteazi miqcbrile de extensie, abduc{ie gi rota{ie
latera 16.

Fosciculul inferior sau ilio-pretrohantinian se insere superior pe spina

iliacd antero-inferioar[, sub tendonul direct al dreptului femural, nivel la care inser,tia
sa se confundd cu a fasciculului superior. Coboard aproape vertical qi se inser[ pe
extremitatea inferioard a liniei intertrohanteriene prin cateva fascicule, la partea
anterioari a depresiunii ce separd aceastd linie de trohanterul mic.
Fasciculul ilio-pretrohantinian este in parte, prin fibrele sale superficiale.
relicva fibroasi a mugchiului psoas mic. Fasciculul ilio-pretrohantinian limiteazd
miqcarea de extensie a coapsei pe bazin.
Cele doud fascicule ale ligarnentului ilio-femural sunt cunoscute qi sub
numele de ligamentul tn Y tntors al lui BIGELOW.
Ligamentul ilio-femuraljoacd un rol deosebit in menlinerea poziliei corpului
opundndu-se cdderii corpului inapoi. [n aceasti pozilie qoldul se extinde gi cele douS
fascicule ale ligamentului puse in tensiune stranguleazd colul femural, apdsdnd capul
femural in acetabul, de aceea acest ligament este numit qi ligamentul poziliei tn
picioare.
Ligamentul pubo-femural (lig. pubo-femorale) este de asemenea situat pe
fa{a anterioari a articulaliei. Superior se inserd in partea anterioard a eminen}ei ilio-
pubiene, pe creasta pectineal5 qi pe ramura superioard a pubisului. Fibrele sale se
indreaptd infero-lateral qi pulin posterior gi se inserd distal anterior trohanterului mic,
in partea anterioar[ a depresiunii pretrohantiniene, acolo unde se termini fasciculul
inferior al ligarnentului ilio-femural. Adiugat celor dou[ fascicule ale ligamentului
139
Analomia descriptivd a membrului inferior

Dreptul femural

Ligamentul Labrumul acetabular

Expansiunea aponevrotice a gluteului

Ligamentul pubo-femural

Trohanterul

$anlul obturator
Cele doutr fascicule
ligametului ilio-femural Gaura obturate

Tuberozitatea ischiadicd
Trohanterul mic
Fig. 98 - Schema articula{iei co.yo-femurale (vedere antefioord)
ilio-femural, ligamentul pubo-femural formeazi ligamentul tn ('N' al lui
WELCKER Ligamentul pubo-t-emural este situat pe acela$i plan cu fascia profundl a
mu$chiului pectineu cu care se ii confundd ?n partea mediald, el provenind prin
transformarea fibroasi a catorva fascicule ale acestui muichi. intre ligamentul pubo-
femural gi fasciculul ilio-pretrohantinian, capsula articulari este subtire gi corespunde
tendonului muqchiului ilio-psoas de care este separatd printr-o bursl seroas[. Uneori
capsula poa-te prezenta la acest nivel un orificiu prin care bursa seroas[ a ilio-
psoasului se poate deschide in cavitatea articular[. Ligamentul pubo-femural
iimiteazd abducfia qi rota{ia laterald.
Ligamentul isehio-femural" (lig. ischiofemosale) este situat pe fala poste-ro-
inferioar[ a articulafiei. Se inser[ pe
$anfui subacetabular, pe po4iunea ischi-
adich a sprancenei acetabulare qi pe la-
Tendonul brumul acetabular. Fibrele sale se in-
dreptului femural
dreapt[ infero-lateral, incruciqeazl
oblic fala posterioard a colului gi o
Ligamentul ischio-
femural
parte din ele se inser6 la partea
anterioarl a felei mediale a
trohanterului mare, anterior fosetei
trohanteriene, fasciculul ischio-
supracervical Si altd. parte se continui
cu fibrele zonei orbiculare, fasciculul
zon ular sau ischio-caps ular. Ligarnen-
tul ischio-femural limiteazd migcirile
de rota{ie medial[ qi adducfie.
Zona orbiculard (zona orbi-
Fig. 99 - Articulayia coxo-femurald (vedere
cularis) reprezint[ partea profund[ a
posterioard)
capsulei din vecinitatea membranei
t4\)
 Artical a|i il e me mb ru lu i i nferi o r

sinoviale, care inconjure ca un inel colul femural susfinAndu-I. Este format5 din doud
feluri de fibre: unele cu inserlie osoasS, altele proprii. Cele cu inser{ie osoas[ pornesc
de sub spina iliacd antero-inferioard gi formeazd un inel care inconjuri colul femural.
Cele proprii nu au inserfie osoasd gi formeazd inele complete sau aproape complete in
porliunea mijlocie a capsulei. Deoarece diametrul ei este mai mic decAt al capului,
acesta nu poate plrdsi acetabulul decAt prin secfionarea, ruperea sau desprinderea de
pe os a zonei orbiculare. Grosimea capsulei este maxim[ la nivelul ligamentului ilio-
pretrohanterian unde are 10 - 13 mm gi minimd in por{iunea dintre ligamentul ilio-
pretrohanterian qi ligamentul pubo-femural, unde misoari numai 2 - 3 mm.
Ligamentul rotund sau ligamentul capului femural (lig. capitis femoris)
este o lamd fibroasd, lungd de aproximativ 3 cm, care se intinde travers6nd cavitatea
articulard, de la capul femurului la canalul obturator. Pe femur se inserd in jumdtatea
antero-superioari a fosetei capului femural, de unde se indreaptd inferior inrulAndu-
se pe capul femural gi se ldrgegte in vecinltatea canalului obturator unde se termind
prin trei fascicule principale: anterior, mijlociu 9i posterior.
Fasciculul anterior sau pubian, se inserd in partea anterioard a ganlului

Ligamentul subpubian

Fasciculul anterior al ligamentului

capului femural
Fasciculul posterior al
I igamentul ui capului femural

Repliul pectineo-foveal

Ligamentul capului femural

Fig. 100 - Articulalia coxo-femurald dupd rezeclitt capsulei Si

lndepdrtarea extremitdlilor urticulare
obturator, imediat posterior de cornul anterior al suprafelei articulare.
Fasciculul posterior sau ischiadic, mai larg, mai lung gi mai rezistent dec6t
cel anterior, inconjurS extremitatea posterioare a $antului obturator, trecAnd inferior
ligamentului transvers al acetabulului de care aderl intim gi se inseri pe coxal, lateral
ganfului obturator.
Fasciculul mijlociu este o laml fibroasi intermediarl intre cele dou6
fascicule precedente, care se inseri pe toatd lungimea marginii inferioare a
ligamentului transvers.
Unele fibre ale ligamentului rotund se inserb pe suprafala fosei acetabulare
dupi ce au traversat {esutul grSsos de la acest nivel. Grosimea qi rezistenla
ligarnentului este foarte variabild, uneori este foarte puternic putAnd suporta greutili
de 30 - 40 kg, alteori este redus la citeva tractusuri conjunctive'
Ligamentul rezultd, prin transformarea fibroasl a fasciculelor superioare ale
Anatomia a membrului

muqchiului pectineu, la unele animale fiind unit cu mugchiul din care derivi.
Ligamentul rotund prezintd. in grosimea sa una sau doul arteriole destinate pentru
capul femural qi cdteva venule, vase qare au rol important mai ales in perioada de
osteogenezS. Ligamentul este ?nconjurat de sinoviali, mdrind in felul acesta suprafala
de secrefie a acestei membrane, iar prin migcdrile lui contribuie la rlspflndirea
sinoviei pe suprafe,tele articulare.
Presiunea atmosfericl joacd un rol deosebit in menlinerea suprafefelor
articulare. Suprafa.ta articulafiei coxo-femurale mdsoarl 16 cm2 gi reprezinti un
spafiu virtual asupra clruia ac[ioneaztr o presiune atmosferici de aproximativ 16,537
kg. Calculul se obline:

16 (suprafaya) x 76 (presiunea atmosfericd) x 13,6 (densitatea mercurului):

Cum greutatea unui membru inferior este de 9 - 10 kg, presiunea atmosferic6

singurl poate menfine capul in cavitatea articular[, chiar dupd secfionarea tuturor
plr{ilor moi. Acest lucru a fost ardtat de fralii WEBER care au constatat cd dupi
sec{ionarea capsulei, ligamentelor gi mugchilor periarticulari, capul femural rdm6ne
in contact cu suprafa(a articulard acetabular[. Dac[ se practicd un orificiu care face
sd comunice cavitatea articulard cu exteriorul, capul femural iese imediat din
articula{ie.
Sinoviala acoperi fu1a profundd a capsulei articulare gi la nivelul inserliilor
coxale gi femurale ale acesteia se reflect[ pentru a se termina Ia periferia cartilajului
articular. Porfiunea reflectati acoperi deci fala externl a labrului de la inser{ia
capsularS p6ni la marginea liberi a sa, precum qi partea intraarticulard a colului
femural, cuprinsl ?ntre linia de inserlie a capsulei qi inveliqul cartilaginos al capului
femural. Sinoviala reflectat[ pe colul femural este ridicati de cltre fasciculele
recurente ale capsulei gi formeazd repliuri numitefrenula capsalae care sunt absente
pe fa{a posterioar[ a colului.
Ligamentul capului femural gi masa grisoasd din fosa acetabulari sunt
inconjurate de o teacd sinoviald independent6 de sinoviala articulard propriu-zisi.
Sinoviala ligamentului capului femural se intinde superior p6nd la marginea fosetei
capului femural gi acoperl partea postero-inferioard a acestei fosete care este liberd
de inser{ie ligamentarS. Inferior ea se ldrgegte gi acoperd. masa grdsoasd, formdnd
repliuri ridicate de tractusurile fibroase venite din ligamentul capului femural.
Sinoviala ligamentului capului femural se termind de-a lungul concavitSlii suprafefei
semilunare qi pe marginea rnediali a ligamentului transvers.
Raporturi. Articulaiia qoldului vine in raport anterior cu elementele
triunghiului femural SCARPA. tn rest are raporturi cu mugchii regiunii gluteale,
nervul ischiadic, nervul cutanat femural posterior gi vasele gluteale inferioare. Fiind
situat6 profund, sub masa muscularS voluminoasd, ea este mai greu accesibili
exploririi. Pentru explorarea articulaliei se utilizeazd, tinia NELATON - ROSER,
care une$te spina iliaci antero-superioarl cu tuberozitatea ischiadici. in flexie
mijlocie (450) trohanterul mare atinge mijlocul acestei linii, iar in luxalii trohanterul
o dep6gegte superior.
Burse seroase periartieulare. in jurul articulaiiei coxo-femurale se giseqte
t42
 A rttca latjt I e me mbru lu

un mare numAr de burse seroase situate sub mugchii periarticulari. Aceste burse sunt:
anterior - bursa ilio-psoasului; lateral - bursele seroase ale celor trei mugchi glutei;
posterior - bursa obturatorului intern; superior - bursa tendonului reflectat al
dreptului femural.
Vasculariza{ia articulaliei coxo-femurale. Capul femural primeqte artere
cu o tripli provenien!6: artera ligamentului capului femural, arterele capsulare, artera
circumflexl femuralE medialS. Artera ligamentului capului femural provine din artera
obturatorie qi nu este dec6t un ram accesoriu, vasculariz6nd doar o micl parte din
capul femural. Arterele capsulare, care-qi au originea in principal in cele doud artere
femurale circumflexe, asigur6 vasculariza{ia fefei inferioare a colului femural gi sunt
afectate in fracturile colului situate in apropierea capului femural gi ?n luxa{iile care
afecteazd capsula. Artera principalS a articulaliei este artera circumflexd femurald
medialS, care inconjoarl fafa medialS a colului, primeqte anastomoze de la
circumflexa femural5 laterald, gi asigur[ cea mai mare parte a vascularizafiei capului
femural. Aceasta arterl este interesatl in cdile de abord posterior a goldului. Ea
trimite qi un ram acetabular, acetabulul fiind vascularizat gi de un ram din artera
obturatorie. Articulafia coxo-femurali primegte ramuri arteriale gi din ramul profund
al arterei gluteale superioare gi din artera gluteall inf'erioar[.
Inervafia este dati pe fala anterioari de ramuri din nervul femural qi
obturator, iar pe fala posterioari de ramuri din nervul ischiadic ai din nervul
mugchilor pdtrat femural qi gemen inferior. Nervul obturator dd un ram important,
nervul articular anterior al Soldului, care ia nagtere in cavitatea pelvinl gi se ?mparte
la iegirea nervului din canalul obturator in trei ramuri: un ram pentru labrum, un raln
acetabular care pltrunde in fosa acetabular[ gi in ligamentul capului femural gi un
ram pentru fala anterioard a capsulei. Seclionarea completd a capsulet antreneazd o
denervare aproape complet[ a articula{iei qi a fost mult timp utilizatl, pentru tratarea
durerilor goldului (TAVERNIER). Nervul obturator ineweazd articulalia coxo-
femuralS gi prin ramul s6u terminal profund.
Miqclrile articula{iei coxo-femurale. Articulalia coxo-femurald fiind o
articula{ie sferoidald tipicd are trei axe de migcare, la nivelul ei executAndu-se
urmdtoarele migcdri: flexie - extensie, abduclie - adducfie, rotalie gi circumduclie.
Datorit5 lungimii colului gi inclinSrii sale pe diaftzd, migcdrile de flexie, extensie,
abduc{ie gi adduclie se asociaz[ cu migcarea de rotafie.
Flexia qi extensia. Flexia este migcarea prin care fala anterioari a coapsei se
apropie de peretele abdominal anterior; iar extensia este migcarea invers6. Aceste
migc[ri se fac in jurul unui ax transversal care trece prin centrul capului femural gi
prin marginea superioard a trohanterului mare. Deoarece migcarea de flexie se
inso{egte de o miqcare de rotalie medial[, iar miqcarea de extensie de o migcare de
rotafie laterald, adevlrata axi biomecanicd nu se suprapune axului anatomic, ci unui
ax care reprezintd axul central al acetabulului. Amplitudinea migcSrilor de flexie gi
extensie depinde de pozilia genunchiului. Cdnd genunchiul este flectat, flexia activ6
poate atinge 1200, iar flexia pasivd 1450; cdnd genunchiul este extins, flexia activd
atinge 900, iar cea pasivd 1200. in flexie partea anterioard a capsulei gi ligamentul
ilio-femural se relaxeazi, iar limitarea sa se face de citre muqchii posteriori ai

143
Anatomia descriptivd a membrului inferior

coapsel.
Muqchii flexori principali sunt: dreptul femural, ilio-psoasul, tensorul fasciei
lata gi croitorul; p6ni la orizontalS intervin gi mugchii adductori qi gracilis, iar de la
orizontala in sus gluteul mijlociu prin fibrele sale anterioare. Mugchii flexori sunt
mai puternici decit mugchii extensori.
Cind genunchiul este flectat, extensia activi este de 100, iar cea pasivl de
300, iar cAnd fenunchiul este extins, extensia activd qi pasivd ajung la 200. Extensia
este limitati de partea anterioard a capsulei qi de ligamentul ilio-femural.
Hiperextensia este posibil5 numai prin flexia articulafiei opuse qi extensia coloanei
lombare. in aceasti pozilie ligamentele ilio-pubian qi ischio-femural sunt intinse qi
frxeazLputemic capul femural in acetabulum.
Muqchii extensori principali sunt semimembranosul, sernitendinosul qi
bicepsul femural, iar accesor fasciculele posterioare ale gluteilor mijlociu qi mic. In
menlinerea poziliei de hiperextensie intervine qi gluteul mare. CAnd coapsa se afl6
superior orizontalei, intervin ca extensori muqchii adductori, gracilisul, obturatorul
extern gi p[tratul femural.
Abduc{ia gi adducfia Miqcarea de adduclie apropie coapsa de linia
rnediana, iar miqcarea de abduclie o indepirteazl. Aceste migciri se tealizeazb in
jurul unui ax antero-posterior care trece prin centrul capului femural 9i sunt inso{ite
de migciri de rota{ie ale coapsei. CAnd coapsele sunt extinse, arnplitudinea maximd
de abiuclie este de 600, astfei cd ambele formeazd intre ele un unghi de 1200'
"oupr"700, ?ntre ambele coapse formdndu-se
in flexia rnaximd a coapselor ab<tuclia atinge
un unghi de 1400. Abductiaeste limitatSprin punereain tensiune a ligarnentului ilio-
pretrohanterian (cAnd coapsa este in extensie) qi a ligamentului pubo-femural c6nd
coapsa este in flexie. Abducfia este limitatd qi de tensiunea mugchilor abductori 9i de
oprirea colului femural de cdtre spr6nceana acetabularS.
MuEchii abductori sunt mai slabi gi mai pu{ini la numdr decAt muqchii
adcluctori. fiind reprezentali de tensorul f,asciei lata, gluteul mijlociu 9i croitor.
Amplitudinea addr.rcfiei este limitati prin contactul cu membrul de parlea
opusd. Dar cornbinati cu o flexie sau o extensie, arnplitudinea adducfiei poate atinge
300. Atunci cAnd coapsele sunt incrucigate, migcarea de adduc{ie este limitat[ de liga-
mentul ilio-pretrohanterian 6i ligamentul capului femural. Muqchii adductori sunt:
ilip-psoas, gluteu mic, gracilis, pectineu, cei trei adductori, semitendinos,
semimembranos.
Amplitudinea migcdrilor de abduclie gi adducfie poate fi rnZritd prin mi;cirile
de compensare ale bazinului qi ale coloalei vertebrale lombare. tn migcdrile pasive
amplitudinea acestor migcdri creqte cu 100'
Miqcarea de rota{ie medialfl qi laterall se realizeazd in jurul unui ax
vertical care trece prin capul femurului.
Amplituclinea miqc6rii de rotalie lateralS, c6nd coapsa este in extensie este de
150, iar..u d. rota{ie mediali de 350. CAnd coapsa este in flexie qi abducfie,
amplitudinea migcirilor de rotalie poate atinge 850-1000. Amplitudinea miqcdrilor de
rotalie pasivd creqte cu aproximativ 150.
Muqchii rotatori laterali sunt mai puternici gi mai numeroqi decAt rotatorii
mediali; supt rcprezentali de sluteul nriilociu prin fascicul.le sule post"rioar.. gl
ffi
 Art iculalii I e me mbru lui i nferior

mare, cei doi gemeni, piriformul, cei doi obturatori, pdtratul femural, pectineul,
gracilisul gi croitorul. Miqcarea de rotalie laterall este limitati de fasciculul ilio-pre-
trohanterian qi de ligamentul capului femural.
Mugchii rotatori mediali sunt: gluteul mijlociu prin fasciculele sale
anterioare, gluteul mic, semitendinosul, semimembranosul. Rotalia mediali este
limitatd de ligamentul ischio-femural gi fasciculul ilio-pretrohanterian.
Rota{ia laterali se mai numeqte supinafie femurald, iar rotalia medial6,
pronalie femuralS.
Miqcarea de circumduc{ie rezultd din trecerea coapsei prin toate poziliile
descrise anterior. in realizarea ei intervin toate grupele musculare ale goldului. in
timpul migc[rii de circumducfie capul femural se invArte in acetabulum, epifiza
distald a femurului descriind un cerc, iar diafrza femuralE un con.
Migcarea de deplrtare. Alcdtuirea articulaliei permite ca printr-o trac(iune
laterall puternic[ si se obfin[ qi un mic grad de dep[rtare (GRAY). Aceasti miqcare
este insb pasivl gi nu prezintd importanld deosebiti in staticd gi locomo{ie.

ARTICULATIA GENUNCHIULUI (articulatio genus)

MAQUET descrie aceasti articulatie ca o articulafie "intermediarS, mobil6 gi

neincastratS"-te
hei caracteristici definesc perfect dificuttatile studiului s6u,
variabilitatea leziunilor qi complica{iilor sale, precum qi dificultatea unei repara}ii
mecanice satisfEcdtoare, atunci c6nd este cazal.
Clasificatd de unii autori drept condiliand, iar de allii trohleartrozd,
articulalia genunchiului este cea mai mare articulafie din corpul omenesc, la
realizarea cdreia participi cele trei oase: femurul, patela gi tibia. Poate fi consideratl
ca fiind formatd din doui articulalii: trohleartrozafemuro-patelard qi condilartroza
femaro-tibiald.
Suprafe{ele articulare sunt situate la nivelul epifizei distale a femurului,
epifizei proximale a tibiei gi pe fala posterioard a patelei. Fibula, care la animale
participS la formarea acestei articulalii, la om se articuleazd numai cu tibia, devenind
un os secundar.
Eptfiza distald a femurulul participi la formarea articulafiei prin cei doi
condili $J prin suprafala patelard (trohleea femural5).
In ceea ce priveqte suprafola patelard, aceasta prezintd versantul sdu lateral
mai larg, mai intins qi mai proeminent decAt versantul medial. Situati pe fa{a anteri-
oard a epifizei distale a femurului, suprafala patelarl se prelungegte pdni la nivelul
fo-sei intercondilare. Ea este separati de condilii femurului prin qanful condilo-
trohleean. Fala posterioard a patelei este extraarticulard in treimea sa inferioarS.
Suprafafa articularl patelard este acoperitd de cartilaj hialin care are o grosime de 3 -
4 mm.

l4)
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Condilii femurali prezintA o serie de caracteristici care influenleazL

biomecanica articulafiei.
a. Condilul lateral este orientat aproape sagital, in timp ce condilul medial
este oblic postero-medial;
b. Suprafa{a articulari a condililor este recurbatd posterior, av6nd por}iunea
sa mai lati situati posterior axului osului;
c. Condilul lateral este mai larg qi mai scurt (aproximativ 8 mm), iar condilul
rnedial este mai ingust qi mai lur-rg (aproximativ 10 mm);
d. Condilul medial se afl6 pe un pian inferior condilului lateral;
e. Curbura condililor este o linie complexi a cdrei razd de curburd descregte
antero-posterior, ra:za de curburd fiind mai mare anterior (aproximativ 45 mm) qi mai
micd posterior (aproximativ 16 mm), ceea ce faoe ca suprafala articulard a condililor
si aparS ca o curbl spiralS qi nu ca un segment de sfer6; aceasti varialie are un rol
foarte important in punerea sub tensiune a ligamentelor laterale;
f. Condilul mediai este mai proeminent dec6t cel lateral;
g. Cei doi condili diverg antero-posterior, astfel c6 gan{ul intercondilar 5i
diametrul transversal al epifizei distale a femurului sunt mai mari in partea
posterioarS decAt in partea anterioarS.
Condilii femurali sunt acoperili de un cartilaj hialin ou o grosime de 2 - 3
rnm. Carlilaiul hialin este mai sublire pe margini gi rnai gJos la nivelul porfiunii
mijlocii a condililor femurati.
Epifiza proximald a tibiei prezint[ fala superioard articularl cu cele dciu[
fose *rticulare {cavitdfile glenoide ale tibiei), separate intre ele printr-o supraflali
neaiticular[, eminentfi intercondilard sau spina tihiei. Fosele aiticu]are ale tibiei
sunt mai inguste decbt lLlriei; aproape netede gi uqor concave iu pian transversal. in
plan sagital fosa articulard medialS este ugor concav6, in tirnp ce fosa articuiard
lateral6 este ugor c,-rnvexd, ceoa ce permite ca s5 fie deosebite pe radiografiile de
profil. Fgsele afiiculare sunt ovale, oea rnedialS llind mai lungd gi niai pu{in larg[
tlecit cea laterali. L,a par'1ea ior axia16, fosetre articuiare prezinth tuberculii
inlerconcli{uri, al c[ror ansami:tlu constituie eminen(u intercondilard. Fosele
articulare ale tibiei suni acoperite de cartilaj hialin care ?tr por{iunea central5 are o
grosirr-re da 6 - 1 mm, fiind mai sub{ire Ia peril'erie. Crosirnea mai mare a canilajului
in partea centralS a foselor articulare are drept consecinld modificarea lbrmei
supraf'elelor articnlare: concavitatea fbsei articulare mecliale este diminuat6, iar losa
articulard lateral5 igi pdstreazd o uqoari concar,'itate transvei'sal5, dar devine net
convex[ in sens sagital.
Coresponden{a suprafe{elor articulare este urtnltoarea: fala posterioarE a
patelei se articuleazi cu suprafa{a patelard a femurului, iar fefeie articulare ale
condililor se articuleaz6 cu fbsele afticulare ale tibiei.
Deoarece suprafe{ele osoase sunt incongruente este absolut necesar6 prezenl;a
unor formaliuni fibrocartilaginoase care sd asigure concordanla dintre suprafelele
arliculare.
Meniscurile intraarticulare (meniscus lateralis et medialis). Fosele
afticulare ale tibiei nu se adapteazd perfect condililor femttrali gi coltcordan{a se
 A rl i cul agii le me mb ru I ui i nferio r

Ligamentul transvers
Extremitatea anterioara a
meniscului medial

Extremitatea anterioard a
meniscului lateral
Ligamentul incruciEat
anterior

Meniscul lateral

Meniscul medial Extremitatea posterioar6 a

meniscului lateral
Extremitatea posterioara
a meniscului medial Ligamentul menisco-femural
Ligamentul incrucigal
posterior

Fig. l0I - Meniscurile articala{iei genuncltiului

realizeazd prin interpunerea intre tibie qi femur a meniscurilor intraarticulare sau
libroctrtilojele semilunare. Acestea amelioreazd, congruenta femuro-tibiald in toate
pozifiile genunchiului, datoritd formei qi elasticitdlii lor qi contribuie la stabilitatea
genunchiului. .
in numdr de dou6, unul lateral gi celdlalt medial, fiecare menisc este o laml
triunghiularl recurbatb in forml semilunard. Li se descriu: o fa{d superioard
concav6, care corespunde condililor femurali1, o fald inferioard care corespunde
porliunii periferice a fosei articulare tibiale corespunzltoare; o fagd laterald sau
perifericd (baza prismei), convex6, foarte groasa gi aderentl la capsuia articularS; o
margine mediald sau centrald, concavA, cu concavitatea orientatd spre centrul fosei
articulare; douii extremitdyi sau coarne care se inser[ pe suprafetele rugoase situate
anterior qi posterior eminenfei intercondilare.
atit prin forma lor, cAt gi
Cele doud meniscuri se deosebesc unul de celSlalt
prin modul lor de inserlie pe tibie (inse(ia lor ftc6ndu-se pe osul rnobil al
articula{iei).
Meniscul laterul are forma literei "O" aproape complet (O.E.). Cornul sdu
anterior se inserl pe suprafala prespinal6 imediat anterior tuberculului intercondilar
lateral al tibiei qi postero-lateral ligamentului incruciqat anterior. Cornul posterior se
inserd posterior eminenlei intercondilare, in depresiunea care separi cei doi tuberculi
intercondilari. De la extremitatea posterioard a meniscului se desprinde un fascicul
puternic numit ligamentul menisco-femurol, care insoleqte ligamentul incrucigat
posterior, trecirrd cel mai frecvent posterior acestuia qi se inser[ impreunl in qan{ul
intercondilar qi pe condilul rnedial al tibiei.
Meniscul mediill are fonna literei "C" (C.1.). Prin cornul sdu anterior se
inserd in unghiul antero-medial al suprafe{ei prespinale, anterior ligamentului ?ncru-
ciqat anterior, iar prin cornul posterior se inseri pe suprafala retrospinald, imediat
pos-terior inserliei meniscului lateral qi anterior inserfiei ligamentului incruciqat
posterior.
Cele doud meniscuri sunt frecvent unite in paftea lor anterioard printr-o

14"7
Analomia descriplivd a membrului inferior

bandeletd fibroasd transversald numitA figamentul transvers al genunchiului (lig.

transversum genus) sau ligamentul jugal.
Mijloace de unire. Capsula articulard este un mangon fibros care se intinde
de la epifiza distall a femurului la epifiza superioar[ a tibiei, prezent6nd anterior o
intrerupere corespunzltoare suprafefei articulare a patelei, pe marginea c[reia se
inserS.
Inseryia femarald a capsulei se face pe conturul suprafelei articulare, la o
distan![ variabild de cartilajul hialin in diferitele sale segmente. Anterior, capsula se
inserl in depresiunea supratrohleeand la o distanfd de I - 1,5 cm de cartilajul hialin.
Din mijlocul depresiunii supratrohleene, linia de inserfie a capsulei se inclini de
ambele pdrfi infero-lateral fa{[ de axul membrului inferior gi trece foarte aproape de
unghiurile anterioare ale suprafefei patelare. Se indreapt6 apoi posterior pe felele
medialS qi laterald ale condililor, indeplrtAndu-se gradat de cartilajul hialin, astfel c6
la mijlocul condilului linia de inserfie a capsulei se afl6 la 1,5 cm de suprafala
articulard, p6nh sub epicondili, care r[mdn extracapsulari. Posterior, inserlia capsulei
se apropie de cartilajul hialin qi trece la cAliva milimetri numai deasupra condililor.
Se inflecteazd apoi anterior in fosa intercondilard qi circumscrie pdn[ la nivelul
extremitAtii anterioare a acestei fose, inserfia ligamentelor ?ncruciqate cu care se
confundS. '
Inserlia tibiald urcneazd neregulat conturul condililor tibiali. Anterior se face
pe marginea anterioari a suprafe{ei rugoase prespinale. Pe pn$le laterale ale
condililor tibiali irfse(ia coboard la 4 - 5 mm inferior cartilajului glenoidian. Uneori,
inserfia capsulei coboar[ p6nd in vecinitatea articulaliei tibio-fibulare superioare, dar
lIrd sb o cuprincid. Posterior, inserfia capsulei urmeazd de fiecare parte mai int6i
inveliqul cartilaginos glenoidian, iar apoi se confundd cu ligamentele incrucigate,
descriind ?n spa{iul dintre fosele articulare o andd cu contur sinuos care circumscrie
inserfia I igamentelor incruciqate.
Inserlia patelard se face pe marginile cartilajului hialin care acoper6
suprafala articularl a patelei.
Stratul fibros al capsulei ar-ticula{iei genunchiului prezint6 dou[ orificii mari:
unul anterior, care corespunde patelei pe ale c6rei margini se inseri gi alful posterior,
la nivelul fosei intercondilare, nivel la care capsula se confund6 cu ligamentele
incrucigate. Capsula prezintd qi o serie de orificii mici prin care trec prelungiri ale
sinovialei.
Capsula articularb este subfire qi lax6 aproape pe toatd intinderea sa, cu
excepfia fefelor posterioare ale condililor, nivel la care prezintl, cite o coajd (caloti)
fibroasi rezistent[, numite cojile (calotele) condiliene. Acestea sunt intim unite cu
capul corespunzdtor al gastrocnemianului, o parte din fibrele acestuia inser6ndu-se pe
coaja condilian[. Uneori capsula poate dispare la acest nivel, in special la nivelul
condilului medial qi tendonul gastrocnemianului vine in raport direct cu sinoviala
articulaliei genunchiului. Pe pbrfile laterale, fala mediald a capsulei aderi la fala
periferic[ a meniscurilor, care impart astfel cavitatea capsular[ ?n dou6 porfiuni:
supra qi submeniscal[, care comunicS intre ele prin porliunea lor centralS.
Capsula articulard lipseqte qi la nivelul tendonului mugchiului popliteu unde

14tr
 Structural, capsula fibroasd este formatS din fibre longitudinale, dintre care
unele unesc femurul cu tibia, iar altele sunt intrerupte de meniscuri: fibrele femuro-
meniscale qi menisco-tibiale. Aldturi de fibre longitudinale, capsula prezintl, qi fibre

Tendonul quadricepsului

Adductorul mare

Aripioara laterald
Aripioara medialtr

Ligamentul menisco-patelar lateral

Ligamentul menisco-patelar medial

Ligamentul colateral iibular

Ligamentul patelar

Ligamentul tibio-fi bular anterror rt'.;- Li gamentul colateral tibial

Fig- 102 - Articula{ia genunchiului (vedere anterioord)

verticale gi oblice.
Ligamentele articula{iei genunchiului:
Ligamentele care intdresc capsula sunt: anterioare, medial, lateral $i
posterioare.
Ligamentele anterioare. Anterior, capsula articulaliei genunchiului este
intlritd de c[tre elemente fibroase diverse, reprezentate dinspre profunzime spre
suprafafd, de urmdtoarele trei planuri:
a. un plan profund, capsalar, format din ligamente care pot fi considerate ca
ingrogiri ale capsulei ;
b. un plan mijlociu, tendinos, format din tendoanele sau expansiunile
tendinoase ale muqchilor invecina{i;
c. un plan superJicial, fascial (aponevrotic), format din portiunea
corespunzdtoare a fasciei superficiale a genunchiului.
Planul capsular este fonnat din aripioarele patelare qi ligamentele
menisco-potelare.
Aripioarele patelare sunt dou6 lame fibroase, subliri, triunghiulare, a c6ror
bazd se inserl pe marginea laterali a patelei gi vArful pe condilul femural. Sunt in
num6r de doud: una medialS qi cealalti lateral5.
Aripioara mediald arebaza in partea superioar6 a marginii mediale a patelei,
iar vArful se inserl pe epicondilul medial, posterior suprafelei de inserlie a
ligamentului colateral tibial al articulafiei genunchiului.
-------T4T
 Aripioara latersld, foarte sublire, se inserd anterior pe marginea laterald a
patelei, iar posterior se inseri printr-o extremitate efilat5, fie pe epicondilul lateral,
fie pe calota condiliand lateralh. Uneori ea se poate intinde p6nd la nivelul tendonului
capului iaterai al gastrocnemianului, confund6ndu-se cu acesta.
Aripioarele patelare se confund[ in vecindtatea patelei cu capsula articulard
subiacent[. Ele trebuiesc considerate ca fascicule de intlrire ale acestei capsule
(vALLOIS)"
Ligamentele menisco-patelare sunt benzi fibroase, bine descrise de
PAUZAT, care se iritind oblic de lapartea inferioard a marginilor laterale ale patelei
la fa{a 1atera16, convexS, a meniscutrui intraarticular. Ligamentul menisco-patelar
lateral este in general mai dezvoltat decdt cei medial.
Planul tendinos. Planul capsular este acoperit de un plan tendinos foatte
aderent qi care acoperi fafa anterioarS a genurichiului in totalitate. Acest plan
tendinos este fonnat astfel:
a. tendonul sau ligamentul putelar;
b. escpansiunile tendinoase ale quadricepsultti, care iau nagtere din muqchii
vast rnediai gi vast lateral ai quadricepsului qi se terminS pe pateld 9i pe condilii
tibiali;
c. expansiunea prepatelard afasciei lata.
Ligumentul patelei (lig. patellae) sau ligamentul patelar este o laml
tenclinoasi aplatizatd antero-posterior, largi qi groasS, aare feprezinti porfiunea
subpatelarl a tendonului muqchiului quadriceps. Are o formd trapezoidald, cu
lungimea de 5 - 6 cm, av6rtd baza mare de aproximatir' 3 cm inseratd pe v6rful
pateiei, iar baza rnicd de 2 cm inserat6 pe partea inferioar[ a tuberozitllii tibiei.
Ligarnentul prezintd: 2 fe\e, anterioar6 gi posterioard,2 margini, lateralS 9i medialS qi
2baze, una mai mare superioarS qi alta mai mici inferioarS-
Ffi{$ ilnterioard sav cutanatd corespunde'fasciei femurale qi tegumentului.
Fa{a posterioard sau articulud corespunde corpului adipos infrapatelar sau anterior,
iar mai jos corespunde unei burse seroase infrapatelare profunde.
Marginile ligamentului vin in raport cu formafiunile de intlrire ale capsulei
reprezentate de expansiunea quadricipita16, retinaculele patelare qi aripioarele
patelare.
Tendoanele distale ale mugchilor vagti (capetele medial qi lateral ale
quadricepsului) trimit fibre oblice care trec anterior patelei, se incrucigeazd cu cele de
partea opusd qi se vor insera pe marginea opusd a patelei gi a ligamentului patelar qi
pe condilul tibiai, formAnd aga numita expansiune qwadricipitald.
Retinaculele patelare. medial qi lateral, numite Si ligamente patelare
accesorii, sunt formate din fibre tendinoase verticale ale tendoanelor vagtilor medial
gi lateral ai quadricepsului, care coboarl de fiecare parte a patelei 9i a iigamentului
patelar de a-eeaqi parte, pentru a se termina pe marginea patelei, a ligamentului
patelar gi pe condilul tibial.
Unii autori identificl retinaculele patelare cu aripioarele patelare, descrise
anterior.
Retinaculele patelare au rol de qine care conduc patela in miqc[rile sale, iar

Ttr
aripioarele patelare indeplinesc rolul de frduri, care limiteazi migcdrile patelei.
chirurgii descriu sub numele de aripioare patelare, ?ntregul complex fibros de la
nivelul genunchiului: expansiunea quadricipitalS, retinaculele patelare gi aripioarele
patelare (anatomice).
Fascia lata este situati anterior expansiunilor tendinoase ale quadricepsului,
inserdndu-se in mare parle pe marginea lateralI a patelei gi pe condilul tibial lateral.
Ea acoperi toatd zona juxtapatelari laterali, dar prezintd, gi fibre care trec anterior
patelei pentru a se insera pe marginea patelei gi pe condilulrtibial de partea opus[,
intdrind zona juxtapatelard medial6. Fascia lata gi expansiunile quadricepsului sunt
str6ns unite gi planul tendinos pe care-l formeazd impreuni este la rdndul s5u foarte
aderent in special la aripioara patelari laterald, de care se izoleazl foarte greu.

Quadricepsul Adductorul mare

Reces subquadricipital

Aripioara medialtr

-| Capul medial al gastrocnemianului

Li gamentul menisco-patelar media Ligamentul colateral tibial

Tendonul reflectat
Semimembranosul
Ligamentul patelar
t'l

Tendonul direct al sentimembranosului

Fig. 103 - Articulslia genunchiului (vedere mediald)

Planul fascial este reprezentat de fascia superficial5 a genunchiului, care
acoperi in intregime fala anterioari a articulatiei. Fa{a profundl a fasciei este unitl
foarte str6ns, de fiecare parte a patelei, cu planul tendinos subiacent gi mai ales de
fascia lata qi din acest motiv este consideratd ca un mijloc de legdtur[ al articulaliei
genunchiului.
La intdrirea capsulei in porliunea sa mediali participd gi cele trei tendoane
care formeazi laba de g6scd (pes anserinus).
Ligamentul coloteral tibial (lig. collaterale tibiale) este format din doui
porliuni: una principald, care se intinde de Ia femur la tibie sub forma unei bandelete
largi qi rezistente, iar cealaltd occesorie, situatd posterior precedentei qi formatl din
Analomia descriptivd a membrului inferior

fascicule care se intind de la femur gi tibie la meniscul medial.

Porliunea principald a ligamentului colateral tibial se inserd proximal pe
epicondilul medial al femurului gi pe o depresiune care se glseste situatl imediat
posterior acestuia. Aceastd inserlie se afl6 inferior tuberculului adductorului mare qi
inserliei gastrocnemianului medial, fiind in mare parte acoperitd de extremitatea
posterioari a porliunii mediale a aripioarei patelare. Ligamentul se indreapt[ inferior
gi uqor anterior, se lSrgeqte, aderd Ia meniscul medial qi se inserd distal prin c6teva
fibre profunde pe condilul tibial medial, de-a lungul liniei de inserlie a capsulei. Dar,
cea mai mare parte a fibrelor coboard inferior precedentelor, acoperd tendonul
reflectat al semimembranosului qi se inseri in partea superioard a marginii mediale a
tibiei gi pe suprafafa rugoasl a felei rnediale a tibiei din vecinStatea acestei margini.
Fibrele posterioare ale ligamentului se terminl printre fibrele superficiale ale
tendonului direct al semimembranosului qi pe fascia mugchiului popliteu.
Poryiunea accesorie a ligamentului colateral tibial, mai sublire decdt
por{iur"rea principall in continuarea clreia se aflE, este situatl posterior acesteia. Ea
este fonnatl din fibre oblice radiare care se intind intre inserliile femuralS gi tibialS
ale porfiunii principale qi fafa perifericl a meniscului medial.
Prin fala sa profundi ligamentul colateral tibial vine in raport cu meniscul
articular medial, cu tendonul reflectat al semimembranosului gi cu artera infero-
rlediald a genunchiului. Fafa sa superficiald este acoperiti de fascia fernurald qi de
tendoanele ce participb la formarea complexului aponevrotic numit "laba de g6sci".
intre cr:ndilul femural gi ligament se poate dezvoltauneori o bursS seroasd qi o a doua

Recesul suhquadricipital

Aripioara lateralS

Capul lateral
gastrocnenrianului

Liganrentul colateral fi bular

Fasciculul tibial al bicepsulLri Ligamentul patelar

Reces pretibial
Tendonul bicepsului
l,igarnentul tibio-tibular

l',
." lrlr' r
,: r.,lr ?

Ligamentul interosos Fig. 104 - Articula;ia genunchiului

(vedere laterald)
 Articu laliile membrului inferi o r
burs[ seroase se poate dezvolta intre ligament qi condilul tibial. Aceste burse seroase
sunt intinse in timpul miqcirilor de flexie qi extensie ale gambei pe coapsS.
Ligamentul colateralfibular (lig. colaterale fibulare) are forma unui cordon
uqor turtit lateral, intins de la condilul femural lateral la extremitatea superioarl a
fibulei. Proximal se inserd pe tuberozitatea condilului femural lateral, deasupra
fosetei popliteului qi sub foseta de inserlie a capului lateral al gastrocnemianului. Are
un traiect uqor oblic postero-inferior pentru a se insera in partea antero-laterali a
extremitdtii superioare a fibulei, in partea anterioari a v6rfului acesteia. Ligamentul
colateral fibular este independent pe toat6 lungimea sa fafd de capsula articulari
subiacentd. Extremitatea sa inferioarl este acoperitl de tendonul bicepsului. de care
este separatd printr-o bursl seroas6.

Capul medial al
sastrocncrnianulu i
Adductorul nrare-=

Capul lateral al
Bursa seroasf, a capuiui gastrocnemianului
medial al gastrocnemianului
Fasciculul lateral al ligamentului
Semimembranosul popliteu arcuat
Ligamentul popliteu oblic Li gamentul colateral fi bular
Fasciculul medial al ligamentului
popliteu arcuat
Bicepsul

Liganretul colateral tibial i;. \,,,,l Popliteul

Tendouul direct al sernimembranosrtri -!$ Ligamentul tibio-flbular

posterior

Fig. 105 - Articulalia genunchiului (vedere posterioarii)

Ligamentele posterioare. Cuprind ligamentele incrucigate situate in fosa
intercondilari qi un plan fibros posterior dispus posterior fosei intercondilare qi care
se intinde de la cei doi condili femurali la partea posterioari a tibiei.
Planul Jibros posterior sau ligomentul lui WINSLOIY este o forma{iune
fibroasd situatA posterior fosei intercondilare gi ligamentelor incruci$ate, de care
poate fi separatb printr-o bursd seroas[. Este format dintr-o porliune rnijlocie qi doud
l)J
Anatomia descriptivd a membrului inferior

porliuni laterale.
Porliunile laterale au forma unui segment de sferd cu concavitatea orientat6
anterior care acoperd pA(ile posterioare rotunjite ale condililor femurali,
confunddndu-se cu capsula articular[ qi cu inserliile mugchiului gastrocnemian,
form6nd cojile (calotele) condiliene gi se insinueazd in fosa irrtercondilard, nivel la
care se continu6 cu inserlia ligamentelor incruciqate. Calota fibroasd lsterald este
mai groasl gi mai puternicS, putAnd prezenta chiar un os sesamoid pentru capul
lateral al gastrocnemianul. Calotafibroasd mecliald este mai sublire qi poate prezenta
un hiatus circular prin care trece capul medial al gastrocnemianului pentru a se insera
pe condilul subiacent.
Por(iunea mijlocie este formatd din fascicule de form6 qi cu direc{ii foarte
diferite, direclia llind determinatd in general de trac{iunile pe care le exercitd muqchii
gastrocnemian qi semimembranos (VALOIS). Dintre aceste fascicule cele mai
importante sunt ligamentele popliteu oblic qi popliteu arcuat.
Ligomentul popliteu oblic (|ig. popliteum obliquum) este o exparsiune
fibroasl largd care se desprinde din tendonul semimembranosului pulin deasupra
tibiei, se ?ndreaptd apoi oblic supero-lateral lSlindu-se sub formd de evantai qi se
inserd pe calota condiliand laterald. Acest ligament reprezintd tendonul recurent ai
semimembranosului.
Ligamentul popliteu arcuat (lig. popliteum arcuatum) este descris in mod
diferit de autori. Prezentdm mai jos doud variante mai frecvent intdlnite.
Duph ROUVIERE, ligamentul se inserd pe vArful extrernit5tii superioare a
fibulei, posterior inserliei liganrentului colateral fibular. Se indreaptb superior gi dup[
un traiect de aproximativ 1 cm se impafte in doud fascicule: unul lateral qi altul
medial. Fssciculul luteral sau ligamentul lateral scurt (Y ALOIS), continud traiectul
vertical al fasciculului de origine, me,lgAnd posterior Iigamentului colateral fibular qi
se inserd pe calota condilianS" de aceeaqi parte. Fasciculul meclial are aspectul de
evantai, fibrele sale superioare indrept6ndu-se supero-medial gi terrninAndu-se in
planul fibros situat sub ligamentul popliteu oblic, iar fibrele inf-erioare ale
fasciculului medial se indreaptd infero-n,edial inserAndu-se pe tibie. Aceste fibre
delimiteazd impreuni cu fasciculul de origine al ligamentului o arcadd pe sutr care
trece mugchiul popliteu: arcada popliteului.
TESTUT - LATARJET descriu ligamentul popliteu arcuat ca fiind format
din dou[ fascicule: unul care pleacd de pe fibu16 la calota condiliand lateralS gi altul
care pleac[ de la partea laterala a fefei posterioare a tibiei, se uneqte cu precedentul qi
se inserd impreund in por{iunea inferioar6 a calotei condiliene laterale. Prin V-ul
format de cele doul fascicule ale ligamentului arcuat trece muqchiul popliteu.
Ligamentele tncrucisate (ligg. cruciata genus). Sunt doud cordoane fibroase
scurte qi groase care se intind de la suprafa{a intercondilari a tibiei la fe{ele
intercondilare ale femurului. Degi profunde, ele sunt ligamente extraafticulare,
gdsindu-se in afara sinovialei.
Ligamentul tncrucisat anterior (lig. cruciatum anterius) se inserd in partea
sa inferioarS pe aria intercondilard anterioard a tibiei, se indreaptd supero-posterior qi
lateral gi se inserd proximal pe jurn6tatea posterioarS a fe{ei intercondilare a

t54
 A rliculaliile membrului i nferior

Ligamentul incrucigat posterior

Ligamentul menisco-femural
anterior

Condilul lateral

Ligamentul incrucigat anterior

Meniscul lateral Meniscul medial
Ligarnentul colateral fi bular

Liganrentul tibio-fi bular anterior Bursa seroasi pretibiald

LigamentuI patelar

Fig. 106 - Ligamentele incruciSate Si ligamentul menisco-

femural anterior
condilului lateral al femurului.
Ligamentul incrucSiat posterior (lig. cruciatum posterius) se inserl pe aria
intercondilard posterioard a tibiei, posterior inserliilor celor doud meniscuri, se
indreaptd antero-superior qi medial gi se termind pe o linie de inserlie orizontal5., la
paftea anterioar6 a fe{ei intercondilare a condilului medial femural.
In p6r{ile anterioari qi posterioard ale ligamentului incrucigat posterior se
gese$te cate un fascicul numit ligamentul menisco-femurol {rnterior respectiv
posterior (lig. meniscofemorale anterius et posterius). Acestea se desprind de pe
cornul posterior al meniscului lateral gi se indreaptd oblic supero-medial spre
condilul rnedial impreund cu ligamentul incruciqat posterior. Mai rar aceste ligamente
sunt independente, merg6nd separat de ligan-rentul incrucigat posterior pentru a se
insera pe fata intercondilar6 a condilului medial, anterior de ligamentul incrucigat.
Cele dou[ ligamente igi primesc numele deoarece se incruciqeazi intre ele
at6t in sens antero-posterior c6t gi in sens transversal. Ligamentul anterior este
anterior in partea inferioard, prin inser{ia sa tibialS qi lateral in partea sa superioarS.,
prin inser{ia sa femurale (A.8.). Ligamentul posterior este posterior in partea
inferioari prin inserlia sa tibialS qi medial in paftea sa superioard, prin inserfia sa
femurald (P.f.). SAPPEY a propus ca mijloc mnemotehnic formula A.E.P.I., care
aratA in acelaqi timp atAt inserliile cdt gi direc{ia fieclrui ligament.
Ligamentele incrucigate vin in contact prin marginile lor axiale, iar prin
marginile lor periferice servesc pentru inser{ia capsulei. Din cele doui fe{e ale 1or,
anterioari qi posterioarS, numai fafa anterioar6 este acoperitd de sinoviald, fala
posterioarA fiind extraarticularS, venind in raport cu corpul adipos posterior al
genunchiului.
155
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Intre cele doud ligarnente se dezvoltd frecvent o bursd seroasd care comunicd
uneori cu cavitatea articularS.
Sinoviala acoperl fata profundb a capsulei articulare qi se inserd la periferia
cartilajllui hialin de pe femur. patelS ;i tibie. in punctele in care capsula se
depdrteazd. de carlilajul hialin, sinoviala se reflectd pentru a acoperi suprafala osoasd
cuprinsd intre inser{ia capsulei gi cartilaj, formdnd recesuri, burse sau funduri de sac,
cu at6t mai largi cu c6t depdrtarea capsulei de cartilaj este mai mare. Pe patelS
sinoviala se termind direct cu capsula la periferia cartilajului hialin. Recesul
perifemural este foarte redus posterior. Anterior, deasupra porliunii mijlocii a
trohleei, sittoviala vine in raport cu fala profundl a quadricepsului gi formeazd, bursu
sutrtraputelarii (bursa suprapateliaris),funtlul tle suc sau recesul suhquatlricipital.in
paftea anterioar6 a articulaliei genunchiului stratul fibros al capsulei se inser?i pAni la
2 cm deasupra marginii superioare a fe{ei patelare a femurului. Sinoviala cdptugind
fafa prof,undi a stratului fibros al capsulei, va forma acest reces suprapatelar, care ?n
realitate poate fi mult mai mare, deoarece comunicd printr-un orificiu mai mult sari
mai pu{in larg, cu bursa seroasd subquadricipitalS. Aceasti burs5. seroasi c:ste
independentd ia tdt gi chiar la copih-ri mic. Ulterior se sl.abileqte, intre ea gi recesul
subqrradricipital, o comunicare care se llrgegte pe mdsLrrS ce subiectul inainteaz6 ?n
r,6rstii. in felul acesta cele doud burse, sinoviala sr-rprapatelari gi seroasa, pot ecoileri
f,ata iinterioard a f!:rrurului pe o in6l{ime de pdn5 la 6 crn. La adult bursa seroas6 esie
independer,t[ nunlai in I din I0 cazuri.
Pe recesLtl suprapatelal se inseri fibrele mugci:iului tensor al sinovialei
genuiichiului (r;r ar-ticularis genus) sau rnugchir"ri subcrural. Accst reces perrnilc u
alunecare mai u5r.:ai:d a tendonului quadricipital"
I.,a nivelul tibiei sinoviala lorrneazd cdte un reces de ,1 - 5 mm numai pe
pdrtiie lateraie ale acesteia. Deoarece sinoviala acoperd fa{a profundi a capsulei pe
toatl intinderea sa, ea coboard pe fafa anterioari a articula{iei. rnai int6i de la fuinur
la patelS gi apoi de la pateld pe tibie, acoperirrd in aceast5 rrltinrE porfiurre a sa corpul
adipos infrapatelar. [n paftea posterioard a articula{iei sinoviala ccboarE direct de pe
fetnur pe tibie. ln pdrlile laterale insl sinoviala ader6 la marginea convexd a
rneniscurilor, care constituie astfel un sept ce cr,.mpartimenteazli sinoviala in rloua
pir{i: una femuro-meniscal6 gi cealalta rnenisco-tibiald.
Corpurile (rnasele sau pachetele) adipoase ale genunchiului sunt:
Corpul adipos anterior sau infrapatelar (corpus adiposum infrapatellare) pe
secfiune sagital[ are o fom[ triunghiulard cu baza la ligamentul patelar qi v6rful in
fosa intercondilard. Din partea mediani a corpului adipos anterior se desprinde
dedesubtul patelei un cordorr celulo-grdsos care se iridreaptd supero-posterior,
traverseazd cavitatea afticularS gi se fixeazd in partea anterioar[ a fosei
intercondilare. Acest cordon a primit nurnele de ligament adipas. Sinoviala ?nveleqte
corpul adipos anterior gi formeazd o teacd ligarnentului adipos form6nd aqa-numita
plicd sinoviolii infrapatelard (plica synovialis infrapatellaris). Corpul adipos anterior
are rolul de a umple in timpul flexiei genunchiului, spa{iul cuprins intre platoul tibial,
suprafelele condiliene ale femurului gi patelS, avAnd rolul unui voluminos franj
grdsos. In extensia genunchiului, corpul adipos anterior este impins anterior form6nd

l)6
 Arli cu I a1i i le me mb ru lu i i nferi or

Ligamentul adipos
Ligametul incruciqat
Ligametul incrucigat anterior

Corpul adipos infrapatelar

Repliu alar medial

Repliu alar lateral
Patela

Tendonul quadricepsului

Fig. 107 - Corpul adipos infrapatelar

o proeminen{d bilobat5 ca douA pernute de fiecare parte a tendonului patelar.
Posterior ligamentelor incruciqate qi a sinovialei. intre aceasta din urrni qi
ligamentele posterioare ale articulaliei genunchiului exist6 o altA masd adipoasd
numitd corpal adiltos posteriu al genunchiului, care este de asemenea o forma{iune
de umpluturi.
Cele doud corpuri adipoase pot fi legate intre ele printr-un sept celular
sub{ire, form6ndu-se astfel un sept median intre articula}iile condilo-tibiale, care
exista in mod constant la embrion p6nd la sfer$itul lunii a patra. Deci ligamentul
adipos ar fi un vestigiu al acestui sept median.
Franjurile sinoviale. Existd gi alte franjuri sinoviale de mai micd importan{i
simple repliuri sinoviale sau mici franjuri adipoase numite apendici sau ciucuri
sinoviali, care au rolul de a umple spa{iile care se formeazd in interiorul articulaliei
in timpul diferitelor mi;;c[ri. Printre acestea, doud sunt constante gi mai dezvoltate
fiind numite repliurile sau plicile alare. Ele se intind de pe laturile patelei la plica
sinoviali infrapatelar[ qi impreund cu corpurile adipoase realizeazd o impd(ire
sagitald a cavitalii arliculare ?n dou6 compartimente: unul drept qi celdlalt st6ng,
fiecare dintre ele fiind impdr{it de meniscuri intr-un etaj suprameniscal gi un etaj
submeniscal.
Se mai irrtAlnesc franjuri sinoviale de-a lungul interliniului cuprins intre
condilii femurali qi meniscuri, pe fa{a anterioard a capsulei, lateral de patelS gi de
plicile alare gi la nivelul inser{iei capetelor gastrocnemianului pe calotele condiliene.
Acestea din urm6 sunt procesele sinoviale supracondiliene ale lui POIRIER.
t)/
Anatomia descriptivd a membralui inferior

Bursele seroase ale genunchiului

in jurul articula{iei genunchiului exist[ un mare numdr de burse seroase.

Unele sunt anexate ligamentelor gi au fost amintite o datl cu descrierea acestora.
Altele sunt dispuse in jurul patelei gi a extremit[1ii superioare a tibiei gi au fost
impS(ite in burse prepatelare qi pretibiale.
Bursele prepatelare sunt in numdr de trei. una superficiali qi doud profunde.
1. Bursa subcutanatd prepatelard (bursa subcutanea praepatellaris), situatd
intre piele gi fascia genunchiului.
2. Bursa subfasciald prepatelard (bursa subfascialis praepatellaris), se
gdseqte intre fascie gi tendonul quadricepsului.
3. Bursa subtendinoasd prepatelazi (bursa subtendinea pr:aepatellaris),
dispus[ intre tendonul quadricepsului gi patel5.
Bursele pretibiale, tot in num6r de trei, sunt dispuse doub superficial qi una
profund6.
1. Bursa suhcutunatd infrapatelard (bursa subcutanea infrapatellaris).
dispus[ in lesutul celular subcutanat, anterior tendonului patelar.
2" Bursa subcutanatd a tuberozitdlii tibiale (bursa subcutanea tuberositatis
tibiae) este situatS in lesutul celular subcutanat la nivelul tuberozitdtii tibiei.
3. Bursa infrapatelard profundd (bursa infrapatellaris profunda) se afl6 intre
ligamentul patelar qi tibie.
Din grupul burselor seroase anexate mugchilor sau tendoanelor periarticulare
fac parte:
l. bursu seroasd a tendoanelor "labei ele giiscd" (bursa anserina), situat[
intre aceste tendoane qi ligamentul colateral tibial;
2. bursa seroasd a tendonului bicepsului (bursa subtendinea m. bicipitis
femoris inferior), situatd intre tendonul distal al bicepsului fernural gi ligamentul
colateral fibular;
3. bursa seroasd u tendonului croitorului (bursa subtendinea m. sartorii),
situatd deasupra bursei anserine;
4. bursa seroasd a gastrocnemiunului lateral (bursa subtendinea m.
gastrocnemii lateralis) gi bursa seroasd a gastrocnemianului medial (bursa
subtendinea m. gastrocnemii medialis) sunt situate intre tendonul respectiv qi calota
condiliani;
5. bursa seroasd a muschiului popliteu (recessus subpopliteus m. poplitei)
situat[ intre tendonul proximal al popliteului gi condilul lateral;
6. bursa seroasd a muEchiului semimembrfinos (bursa m. semimembranosi)
dispus[ la nivelul tendonului reflectat al acestui mugchi.
Inconstant poate exista Si o bursd seroasd a gastrocnemianului medial Si a
semimembrunosului cuprinsd intre cei doi mugchi.
Raporturile articula{iei. Anterior qi pe p[rtile laterale articulalia este
acoperiti de planurile fibroase descrise anterior, de (esutul celular subcutanat qi piele.
Posterior articulalia corespunde planurilor regiunii poplitee, cu vasele, ganglionii
l5lJ
 A tticu I alii I e me mb rul ui i nfe rio r
limfatici gi nervii de la acest nivel.
Cartilajul hialin al femurului are raporturi intime cu sinoviala numai in
porliunile sale anterioari gi posterioar[. Pe plrlile laterale cele douS elemente sunt
rnai depdrtate unul de celSlalt. De aceea propagarea osteomielitei este posibil6 mai
pulin pe pdr{ile laterale qi mai fiecvent anterior gi posterior. Cartilajul hialin al
extremit6lii superioare a tibiei nu are raport cu sinoviala.
Vasculariza(ia provine din releaua articulard a genunchiului qi din artera
mijlocie a genunchiului.
Inerva(ia este asiguratl de ramuri din nervul safen (din ramurile sale
infrapatelare) qi de ramuri colaterale articulare ale nervilor peronier comun qi tibial.
Miqclrile in articula(ia genunchiului:
Articulalia genunchiului fiind o articulalie uniaxiald (cu un singur grad de
libertate), prezintd doud miqclri principale: flexia gi extensia. Aceste miqcdri sunt
insofite de altele secundare, de rotalie medialS qi lateralS. Articulafia mai poate
prezenta o serie de miqcdri de inclinare laterald, foarte reduse ca amplitudine.
Amplitudinea medie normalS a miqcdrilor active de flexie gi extensie este de
1350, iar a celor pasive de 1500, deci diferenla dintre mobilitatea pasivd gi cea activd
este de 150. Miqc6rile se executd in plan sagital, in jurul unui ax transversal care trece
prin condilii femurali. Clinic, axul biomecanic transversal este situat pe falalaterall a
genunchiului la i,5 cm deasupra interliniului articular, la unirea a doud treimi
anterioare cu treimea posterioar6 a condilului femural lateral.
Articula{ia genunchiului funcfioneazd. ca o p6rghie de gradul III. Miqcarea se
realizeazd prin deplasarea femurului pe tibie care este fixa (ca in sprijinul pe sol),
prin deplasarea tibiei pe femurul fixat (ca in pozilia qezAnd) sau prin .deplasarea
simultand a celor doud oase (ca ?n mers, cdnd gamba este pendulatn). in realitate
migcdrile nu se efectueazd in jurul unui ax fix. Deoarece condilii femurali nu au o
formd sfericd, axul se deplaseazl fa![ de platoul tibial in jurul a mai multor puncte
axiale. Axul transversal se deplaseazd postero-superior in flexie qi in sens invers in
extensie.
Miscarea de flexie este aceea prin care fa{a posterioar[ a gambei se apropie
de fa{a posterioarl a coapsei. Migcarea se executi in jurul mai multor axe. inceputul
migc5rii de flexie se face mai mult prin rostogolire, iar sffirqitul mai mult prin rota{ie
pe loc, injurul unui ax fix.
DacS in pozi\ia de extensie se fixeazd doud repere osoase simetrice, unul pe
femur qi altul pe tibie, in momentul in care incepe sI se efectueze flexia, aceste
repere nu-gi mai pdstreazd simetria. Distan{a parcursd de punctul tibial este mai
scurtd decAt aceea parcursd de punctul femural, care s-a inv6rtit antero-posterior, dar
a gi alunecat postero-anterior (experienfa fralilor WEBER). Migcarea de flexie purd
ar fi pAnd la o amplitudine de 700, dupS care flexia se asociazd cu o miqcare de rota{ie
rnediali, ce poate ajunge pAnS la o amplitudine de 200.
Principalii mugchi flexori sunt bicepsul, semitendinosul qi semimembranosul,
iar mugchi flexori accesori sunt: gastrocnemianul, popliteul, plantarul, gracilisul gi
croitorul. Forla de ac{iune a acestor muqchi a fost determinati de FICK care a
mbsurat scurtarea mugchilor in timpul contracliei qi suprafala secliunii lor fiziologice,
f".p a" t",
""ttr""
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Limitarea migcdrii de flexie este practic realizatd dg intAlnirea fetei

posterioare a gambei cu fa{a posterioarl a coapsei. Tendonul patelar frxeaz6. patela de
tibie, dar alungirea quadricepsului permite o migcare de flexie aproape total6, fiind
considerat un frenator ugor al miqcdrii de flexie numai in faza terminah a acesteia. in
flexie ligamentul colateral fibular se relaxeazl total, iar ligamentul colateral tibial se
relaxeazd foarte pulin. Ligamentul incruci;at posterior este intins.
Miscarea de extensie este aceea prin care fala posterioard a gambei se
indepdrteazd de fala posterioari a coapsei. La inceput miqcarea se realizeazd prin
rotalia extremit5tii femurului, apoi prin rostogolirea lui pe platoul tibial, p6nd c6nd
axul longitudinal al gambei ajunge sd continue axul longitudinal al coapsei. Migcdrii
de extensie i se asociazd qi o migcare de rotafie lateralS a gambei pe coapsS.
Mugchii extensori sunt quadricepsul gi tensorul fasciei lata, care realizeazd
impreuni cu tendonul patelar, patela qi expansiunile fibroase patelare, un aparat
complex de extensie a genunchiului. Identic ca la muqchii flexori qi mugchilor
extensori li se poate calcula forla Ior de ac{iune. Se constat[ c5 extensorii au o for{b
de ac{iune totali mult mai mare ca a flexorilor. Aceasta se datoreqte faptului cd
mugchii extensori au de invins greutatea corpului, in timp ce rnugchii flexori nu sus{in
gi greutatea corpului. Contraclia quadricepsului are ca efect presarea puternicl a
suprafefelor articulare una asupra alteia, ceea ce impiedicd prdbuqirea genunchiului.
Odatd extins, genunchiul ajunge intr-o pozifie de z[vorAre, in care acfiunea musculard
nu mai este necesard ("lgcked position").
Mugchii extensori actioneazd cu toatd for{a lor atunci cAnd se face extensia
forlatb a genunchiului flectat sau c6nd se executd o miqcare for{atd de blocare a
genurrchiului ?n flexie ugoard. Uneori, forla lor de acliune este atAt de rnare, incAt se
rupe aparatul extensor al genunchiului, ajung6ndu-se la o rupturd de tendon
quadricipital, la o fracturi de pateli, la o rupturd de ligament patelar sau la o
smulgere a tuberozit[1ii tibiale.
Migcarea de extensie este limitatd in primul rAnd de ligamentele posterioare
ale articulatiei genunchiului, de ligamentul incruciqat anterior gi in mod accesoriu de
citre ligamentul incruciqat posterior, de muqchii ischio-gan'rbieri qi ligamentele
colaterale, care se intind in timpul extensiei.
MiEcdrile de rota(ie laterald Si mediald. Aceste migc6ri se explic[ prin
indlfimea diferitd a condililor femurali gi se asociazd migcirilor de flexie gi extensie.
Intervin de asernenea qi ligamentele incrucigate care roteazd gamba lateral in pozilia
finald a flexiei qi medial in pozi{ia final5 a extensiei. in rotalia medial[ vArful
piciorului se apropie de linia medianl (adduc{ie), iar in rota{ia lateral[ se deplaseazd
lateral (abduc!ie). Aceast6 migcare se realizeazd in jurul unui ax vertical care trece
prin centrul eminenfei intercondilare tibiale.
Amplitudinea miqcdrii de rota{ie activS este de 15 -200, iar de rotalie pasivd
de 35 - 400.
Rota{ia laterald este realizatd de biceps gi capul lateral al gastrocnemianului,
iar rota{ia medialS de muqchii: semimembranos, popliteu, semitendinos, gracilis qi
croitor.
Mugchii rotatori mediali sunt mai puternici decdt cei rotatori laterali. Flexia
combinatl cu o rotatie mediald este o rni$care obi$nuitd a genunchiului, in timp ce
 Articulaliile membru lu i inferior

rotatia lateralS este o migcare exceptionalA. in rotafia lateralb ligamentele colaterale

se intind, iar ligamentele incrucigate se relaxeazd, in timp ce in rota{ia mediald se
intind ligamentele incnrcigate gi se destind ligamentele colaterale.
Miqadrite de lateralilate sau de inclinare laterald Ei mediald sunt in general
miqciri pasive care se executi prin fixarea coapsei gi ducerea gambei in semiflexie.
Din aceasta pozilie se imprimd gambei migcdri oscilatorii pendulare, atit in sens
lateral c6t gi in sens medial. Aceste miqc6ri sunt de amplitudine foarte mici 9i sunt
limitate de ligamentele colaterale. Cum aceste migcdri sunt necesare sd fie limitate in
special in mers, ligamentele colaterale sunt puse in tensiune maximd o dati cu
extensia piciorului. in flexia completl, ligamentul colateral fibular se relaxeazd, iar
cel colateral tibial este extins. In semiflexie se obline o relaxare maximd a
ligamentului.
Deplasareo anterioard Si posterioard a platoului tibial pe condilii femurali,
c6nd genunchiul este extins, este limitat6 de ligamentele incrucigate. Cel anterior
limiteazd deplasarea anterioard, iar cel posterior deplasarea posterioarS. Ligamentul
incrucigat anterior se intinde in extensie, se relaxeazd in flexie uqoard gi se intinde din
nou in hiperextensie. Ligamentul incruciqat posterior se intinde in flexie completf,, se
relaxeazd in semiflexie qi se intinde din nou ugor in extensie. in semiflexie, c6nd
ambele ligamente incruciqate sunt destinse, se poate obline o u;oarb'miqcare de
alunecare in sens antero-posterior a platoului tibial pe condilii femurali.
in diferitele activit[li, in special cele sportive, aparatul ligamentar, care
limiteazd miqcdrile genunchiului, este deosebit de solicitat. For{area genunchiului in
valg (medial) sau in var (lateral), insolitd sau nu de rdsucirea gambei pe coapsS, duce
1a leziuni de diferite intensitdli ale ligamentelor colaterale. Astfel, este clasicd entorsa
ligamentului colateral medial, cunoscutd sub denumirea de "schi-punct". Ligamentul
incrucigat anterior se poate rupe prin mai multe mecanisme' De exernplu, el poate fi
lezatin urma unui traumatism puternic asupra felei anterioare a genunchiului aflat in
extensie sau asupra suprafelei posterioare a gambei, genunchiul fiind flectat la 900.
De asemenea, mai poate fi lezat prin trecerea forlatd de la flexie la extensie, cu
genunchiul rotat lateral. Ligamentul incruciqat postero-lateral se rupe foarte rar, cdnd
lovitura pe gamb[ surprinde genunchiul in flexie.
Biomecanica meniscurilor. Meniscurile, deqi solidare la tibie, se deplaseaz[
in flexie antero-posterior pe platoul tibial, dar se apropie uqor 9i intre ele, prin
extremit6lile posterioare. in flexia completS, meniscul lateral ajunge la 1 cm qi cel
medial la 0,8 cm de marginea anterioard a platoului. In extensie, meniscurile se
deplaseazd in sens invers, adicd postero-anterior, ating marginile anterioare ale
platoului tibial qi se depdrteazd ugor unul de altul. Alunecdrile meniscurilor pe
platoul tibial se fac prin modificarea formei lor, deoarece au extremitdtile fixate.
in afard de aceste alunecdri pe platoul tibial, meniscurile se deplaseaz[ in
timpul rnigcdrilor odatl cu platoul fa!6 de condilii femurali, ele situAndu-se mereu pe
acea parti a platoului care iuportd presiunea condililor. in extensie, condilii alunec6
anterior, impingAnd meniscurile anterior lor, iar in flexie condilii aluneci posterior,
impingAnd meniscurile posterior lor.
in timpul miqcdrilor de rota{ie meniscurile sunt de asemenea antrenate. In
miscarea de rotatie lateralI a gambei. partea anterioari a meniscului medial urmeazd
Anatomia descriptivd a membrului inferior

capsula la care ader[ gi se deplaseazd postero-anterior gi dinspre medial spre lateral,

in timp ce extremitatea sa posterioari este impinsi posterior de condilul femural,
ceea ce are drept rezultat o puternicd distensie a meniscului. Meniscul lateral poate
suferi o deplasare asemlnltoare, dar in sens invers, in timpul miqcirii de rotafie
lateral6.
Meniscul lateral, fiind mai rezistent gi mai mobil, se deplaseazd, fdcdnd
migciri mai intinse, ?n timp ce meniscul medial, mai sublire gi mai ales mai pulin
mobil la nivelul cornului sdu posterior nu poate urma uneori deplasarea condilului
femural medial qi este strivit.
Rolul meniscurilor in biornecanica articula{iei genunchiului este complet.
Dupn BOUII-LET gi GRAVER sunt de retinut 5 funclii biornecanice importante ale
acestor formaliun i fi bro-cartilaginoase :
I . Completeazi spaliul liber dintre suprafala curbl a femurului qi suprafafa
aproape plan6 a tibiei gi impiedicd astfel protruzia sinovialei gi capsulei in cavitatea
articular6, in cursul miqcdrilor.
2. Centreaz[ sprijinul femurului pe tibie in cursul migcdrilor. Importantd din
acest punct de vedere este, in special, periferia meniscurilor. care este mai rezistentd
(TRTLLAT).
3. Participd la lubrefierea suprafe{elor articulare, asigur6nd repartizarea
uniform[ a sinoviei pe suprafala cartilajelor (SMILLIE qi Mc CONNILL).
4. Jesacd rolul unui amortizor de qoc intre extremitdlile osoase, mai ales in
migcdrile de hiperextensie gi hiperflexie (FAIRBANK).
5. Reduc in rnod important frecarea dintre extremitilile osoase.
Pentru o mai bun6 inlelegere a biomecanici articulaliei genunchiului este
necesar sd amintim gi rolul patelei gi a ligamentelor incrucigate.
Ligamentul patelar este formaliunea ce realizeazb legltura dintre tibie qi
pateld gi care include acest os considerat ca un os sesamoid sau ca un "olecralr"
detaqat din extremitatea inferioari a femurului. Patela, fiind aclionatl de un tendon
puternic qi inextensibil, alunecf, pe condilii fernurali, coborAnd in flexia genunchiului
qi ridic6ndu-se in extensie" in extensie maxim6, baza patelei ajunge in spaliul
intercondilar de care este despdrlitd doar prin bursa suprapatelard. in flexia maxim6,
patela p5rdsegte spa{iul intercondilar, acoperd condilii femurali ajung6nd astfel in
contact cu tibia. De fapt, intre tibie gi condili se interpune corpul adipos infrapatelar.
in prezentarea dinamicd a raporturilor dintre pateld gi condilii femurali se
i mpun urmitoarele precizdri:

a. la inceputul migc[rii de flexie, patela vine ?n raport cu condilii numai prin

treimea sa inferioar6;
b. cAnd flexia atinge 450,patela ajunge in raport cu condilii prin treimea sa
medie;
c. cAnd, in sf6rgit, flexia depdgegte 600, patela ajunge in raport cu condilii
prin treimea sa superioar[.
Ligamentele incracisate. Pozilia ligamentelor incruciqate in miqc6rile de
flexie gi extensie este o problemd controversatI. Unii autori sunt de pirere c6, in
aceste migclri, tensiunea acestor ligamente nu este uniforma. in ambele ligamente
incruci$ate (anterior $i posterior) ar exista portiuni intinse $i portiuni relaxate. Dacd
 Articulaliile membrului inferior

se sectioneazi ligamentele incruciqate c6nd articulafia se afle in pozi{ie de flexie,

rezultatul ce se obline este o compromitere a soliditdlii acesteia, deoarece articula{ia
devine foarle mobi16, "balanti". Seclionarea aceloragi ligamente in pozilia de
extensie a articula{iei nu este urmatl de nici un prejudiciu. De aici s-a dedus in mod
Iogic cd ligamentele incrucigate sunt elemente ce asigur6 soliditatea articuia{iei in
flexie, pe cind ligamentele colaterale servesc pentru men{inerea soliditifii articula{iei
in extensie.
Studiile de biomecanicd a articulaliei genunchiului au rnai ardtat cd dispozilia
ligamentelor iucruciqate constituie unul din factorii care explicd combinarea
"miqcdrilor terminale" ale genunchiului cu miqcdri de rota{ie. Dupd cAte se cunoa$te,
la sfArqitul unei migciri de extensie "purd" ligamentul incruciEat anterior este intins.
Aceasti extensie poate fi accentuatd daci femurul executi o miqcare de rota{ie
medialS sau tibia o rota{ie laterald. in aceste situa{ii, ligamentul se relaxeazi
permildnd accentuarea extensiei anterioare. Aceste migcdri zise "tenninale" care
inso{esc in acest caz extensia maxim[ conferd o mai mare siguran{d locomo{iei,
indeosebi pe terenuri accidentate.

ARTIC ULATIILE TTBIO.FIBULARE

Cele dou5 oase ale gambei. tibia qi fibula, sunt unite ?ntre ele prin doud
articula{ii: superioard qi inferioar6, intre care se gdsegte membrana interosoasl
cruralS.

ARTICULATIA TIBIO-FIBULARA SUPERIOARA

(PROXIMALA) (articulatio tibiofibularis)

Este o articulalie sinoviali planiformi care se stabilegte intre extremit[file

superioare ale tibiei gi fibulei.
Suprafe{ele articulare. Suprafula articulard a tibiei este rotunjitd, pland,
fiind situatd in partea postero-superioar6 a condilulr-ri lateral. Ea este orientatd infero-
lateral gi posterior.
Suprafalu articulard a Jibulei este situatd pe partea medialS a extremit5tii
superioare a fibulei, fiind pland qi rotunjitd gi privind supero-medial qi anterior.
Cele doui suprafete osoase sunt acoperite de un strat sublire de cartilaj
hialin.
Mijloacele de unire. Sunt reprezentate prin capsula fibroasd qi doua
ligamente.

lbJ
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Capsula articulari se inserl la periferia cartilajului hialin cu excep{ia

porliunii antero-superioare unde se inseri la cdtiva milimetri de cartilajul suprafe{ei
articulare tibiale.
Ligamentele articula{iei tibio-fibulare sunt unul anterior gi celSlalt
posterior. Ligamentul anterior al capului Jibulei (lig. capitis fibulae anterius) este
mai gros qi mai rezistent dec6t cel posterior. El are o direclie aproape orizontald, fiind
format din fibre care se inseri pe condilul lateral al tibiei qi pe partea anterioarS a
capului fibulei. Ligamentul posterior al capului fibulei (lig. capitis fibulae
posterius) are o direc{ie oblic6, inserdndu-se pe partea posterioari a capului fibulei qi
in porfiunea posterioar[ a condilului lateral al tibiei. Acest ligament este acoperit de
tendonul distal al mugchiului popliteu.
Sinoviala acoperd fala profundi a capsulei gi comunicd in unul din qase
caztri cu cavitatea afticular[ a genunchiului (POIRIER).
Vasculariza(ia provine din releaua articular[ a genunchiului (arterele infero-
mediald gi infero-laterali ale genunchiului gi din arterele recnrente tibiale anterioard
gi posterioari, din ramul circumflex al fibulei qi din recurenta peronierd anterioard).
Inerwa{ia este asigurat6 de filete nervoase din nervul peronier cornun, din
nervul peronier superficial qi din nervul interosos al gambei (ram din nervul tibial).
Miqcirile. Fiind o articula{ie planiform5, nu prezintd dec6t migcdri de
alunecare de amplitudine redus6.

ARTICULATIA TIBIO-FIBULARA INFERIOARA

(DISTALA) (syndesmosis tibiofibularis)

Dup6 curn o definegte gi nomina anatornica, articr"rla{ia tibio-fibulard

inferioar5 este o sindesmozS care se stabileqte ?ntre extremitdtile distale ale celor
doud oase ale gambei.
Suprafe{ele articulare. Suprafola articularii tibiald este aproximativ
triunghiulari gi ugor concav6, fiind reprezentatd de incizura fibulard. Ea este rugoasi
in partea sa superioar[ qi netedd in parlea sa inferioari.
Suprafa{a articulard a fibulei, situati pe fala mediali a maleolei, are aspecte
diferite: plan[, u$or convexd sau concav[. Cel mai frecvent este ugor concavd gi in
aceste cazuri cele dou[ suprafe]e articulare tibialI gi fibularI, vin in contact numai
prin marginile lor, ldsAnd un spafiu care va fi ocupat de ligamente'
Cele dou[ suprafele articulare nu prezintl cartilaj hialin, fiind acoperite
numai de periost.
Mijloacele de unire sunt reprezentate prin trei ligamente: anterior, posterior
gi interosos.
Ligamentul tibio-Jibular anterior (lig. tibiofibulare anterius) este o panglicd
larg6, sidefie, groas[ gi foarte rezistent5. Fibrele sale sunt oblice infero-lateral, de la
marginea anterioar[ a suprafelei articulare tibiale gi de pe porfiunea vecini din fala
 Articulaliile memhrului inferior

ti[i
'l.ii t \

ilii

Ligamentul tibio-fi bular posterior

Fascicul de intirire tibio-talo-fi bular

Planul profund al Fasciculul talo-fi bular posterior
ligamentulur colaterai tibial
I-igamentul ca Fasciculul calcaneo-fi bular
navicular posterior

Vig. 108 - Articwlayiile tibio-libulard inferioard Si

talo-c ru ra ld (v ecler e p o steri o ard)
antero-laterald a tibiei la marginea anterioarl a maleolei fibulare.
Ligamentul tibio-fibular posterior (lig. tibiofibulare posterius) este mai gros
gi mai larg decAt precedentul. Fibreie sale oblice infero-lateral se inserd medial pe
marginea posterioard a suprafe{ei tibiale qi pe fa{a posterioard a tibiei. I-igamentul se
inserd lateral pe toati rnarginea posterioar5 a maleolei fibulare. Porfiunea sa profundd
qi inferioard formeazd ligamentul transvers inferior, care se intinde de la marginea
superioard a fosei maleolare fibulare la marginea posterioard a maleolei tibiale.
Ligamentul interosos se continud superior cu membrana interosoasd crurall.
EI este format din fascicule fibroase scurte: unele sunt transversale, altele sunt oblic
descendente de la fibul5 spre tibie. dar cele mai multe sunt oblic descendente de la
tibie la fibulI. Fibrele acestui ligament se inserd pe felele invecinate ale tibiei gi
fibulei qi se intind inferior pAna la 2 - 3 mm deasupra marginii superioare a
suprafelelor afticulare.
Sinoviala. Sinoviala afticulaliei talo-crurale emite o prelungire (un
diverticul), care p6trunde intre tibie gi fibulE, pdn[ la nivelul ligamentului interosos.
Recesul sinovial fibulo{ibial este ocupat de un franj adipos dispus sagital intre cele
doud oase. Acest franj adipos care se desprinde de pe fibuld sau chiar de pe recesul
sinovial gi coboarl p6n[ la nivelul interliniului articulaliei talo-crurale, are rolul de a
umple spafiul care se produce intre tibie gi fibuld in timpul miqc[rilor din articula{ia
talo-crural[.
Vasculariza{ia provine din arterele maleolare gi tarsiene ale arterei tibiale
r65
Analomia descriplivri a membrului inferior

anterioare qi din rarnurile calcaneene $i maleolare ale afterei peroniere, ram al arterei
tibiale posterioare.
Inervafia este asiguratl de nervii peronier profund, sural qi tibial.
Migcirile. Articula{ia tibio-fibulari distald prezinti u$oare migcdri
transversale prin care maleola fibulard se indepdrteazd sau se apropie de tibie. Aceste
miqcdri sunt legate de cele din articula{ia talo-crurali gi se datoresc conformaliei
trohleei talusului care este mai lati in partea anterioard dec6t in cea posterioarS. CAnd
piciorul este flectat dorsal, trohleea talusului p[trunde cu partea sa mai largd intre
cele doud oase ale gambei pe care le indepdrteazd, determinAnd intinderea
ligamentelor. CAnd piciorul este flectat plantar, oasele gambei se apropie, deoarece
po(iunea posterioarl mai ingustd a talusului se interpune intre tibie gi fibula.
Membrsna interosoasd crurald (membrana interossea cruris) este o
formaliune fibroasi, rezistentd, care este dispusi ?n spaliul dintre cele doui oase ale
gambei. Se inserl pe marginile interosoase ale tibiei gi fibulei gi servegte pentru
inser(ii rnusculare, pafticip6nd la delimitarea lojelor musculare anterioar[ qi
posterioard ale gambei. Membrana este formatd din fibre oblice infero-lateral, de la
marginea laterald a tibiei la creasta interosoasd a fibulei, fiind intiritd posterior de
fibre ale muqchiului tibial posterior (VIELA). in partea sa superioard poate prezenta
un orificiu mai mare prin care trec vasele tibiale anterioare, iar ?n partea sa inferioarl
prezintd un orificiu mai mic prin care trece ramul perforant al arterei peroniere.
Uneori orificiul superior pentru vasele tibiale anterioare este clelimitat numai inferior
de cdtre rnarginea superioari a mernbranei interosoase, superior fiind delimitat de o
lami fibroasd tibio-fibular[, ce poate fi formati din mai multe fascicule care se intind
intre fibuld qi tibie, deasupra articulaliei tibio-fibulare superioare. Extremitatea
inferioar6 a membranei interosoase se continui cu ligamentul interosos al alticulaliei
tibio-fibulare inferioare.

ARTICULATIA TALO-CRURALA
(articuiatio talocruralis)

Numit[ articulalio gilrulai piciorului, articulalia tibiolarsiand sau

articulalia gleznei, unegte cele doud oase ale gambei cu talusul. Este o trohleartroz6.
Suprafe{ele articulare. Extremitdtile inferioare ale oaselor gambei, unite
prin articulalia tibio-fibular6 inferioar[, formeazd o scoabd alungiti transversal, in
care pdtrunde corpul talusului. Scoaba tibio-fibulard prezintd trei pere{i articulari:
unul superior sau tibial gi doi laterali sau maleolari.
Suprafaya articulard superioard este reprezentatd de fala articulari
iriferioard a tibiei, care este concavi antero-posterior gi prezintl, in porliunea sa
mijlocie o proeminenld netedi antero-posterioar[ care corespunde gAtului trohleei
talusului.
Suprafula maleolard mediald aparline maleoleitibiale, este verticali, plani,
166
 Att icu I alii I e me mb ru lu i i nferi o r

Suprafala nlaleolara tibiald

l-igarnentul tibio-fi bular anterior
a tibiald
Frani sinovial
Suprafala maleolar[ fi bulartr
Ligamentul tibio- Fascicul de intlrire tibio-
fibular posterior
Fasciculul talo-fibular posterior

Trohleea talusului
Faleta fibularl
Fa{eta tibialtr

Fig. 109 - Suprofelele arliculare ale articulaliei tolo-crurule

triunghiulard cu baza situat6 anterior. Ea se continue cu suprafafa articular[
superioard, cu care fotmeazd un unghi rotunjit, aproape obtuz.
Suprafa(o maleolard laterald sau /ibulard este convexi supero-inferior,
avdnd o form6 triunghiulard cubaza orientatA superior. Ea este separatd de suprafafa
tibiall printr-un franj sinovial care umple deschiderea ingustl gi alungitd antero-
posterior de la nivelul articulaliei tibio-fibulare inferioare. Cartilajul hialin care
acoperA aceste suprafete articulare este mai gros pe suprafata superioar6 (2 mm)
dec6t pe suprafetele maleolare.
Suprafegele talare sunt de asemenea in numdr de trei: una superioar[ gi doul
laterale.
Suprafala laterald superioard este reprezentati de trohleea talard, care este
mai larg[ anterior dec6t posterior. GAtul trohleei este orientat oblic postero-anterior gi
medio-lateral, ceea ce explicA deviafia piciorului in aceiaqi direclie. Versantul sdu
medial este mai ingust decdt cel lateral. Marginea sa laterald, rnai ridicati decAt cea
mediali, prezintd, la cele doud extremitdti ale sale o $tergere oblicl produsA de
frecarea exercitatd la acest nivel de c6tre ligamentele anterior gi posterior ale
articulaliei tibio-fibulare. Trohleea talar[ este rnai intinsd in sens antero-posterior
decdt suprafala tibiald qi deci o porliune a sa va dep6qi scoaba gambierd qi va
corespunde capsulei articulare.
Suprafaya tulard mediald corespunde maleolei tibiale qi are formd de virgull
t61
Anatomia descriptivd d membrului inferior

cu capul orientat anterlor.

Suprafala talard laterald corespunde maleolei fibulare. Ea este concavd
supero-inferior gi are o formd triunghiulard cu vdrful orientat inferior qi ugor lateral.
Suprafelele articulare talare sunt acoperite cu un cartilaj hialin a cirui
grosime este mai mare pe trohlee (1,5 -2 mm). Interliniul articular corespunde unui
plan orizontal care ?rr partea lateralI este situat la 2 cm deasupra vArfului maleolei
fibulare, iar medial la 1 cm deasupra v6rfului maleolei tibiale.
Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articulard irrtdritd pe pirlile
laterale de doud ligamente puternice.

:..rLliiiiii,*
iirrili:rrriliili i!
;i;::t:;:i!i: *itil

L,igarnentul tibio-fi bular

anterior

Ligarnentul anterior al
articulatiei talo-crurale
Li gamentu I tal o-f'ib ular
arrtcrior Ligamentul colateral med ial
(planul superficial)
Liganrentul talo-navicular dorsal
Ligamentul bifurcat

Ligarnentul cuboido-navicular Al lll-lea ligament cuneo-

dorsal navicular dorsal
Ligarnentul calcaneo- Al IIlea ligament cuneo-navicular
cuboidian dorsal dorsal

Prirnul Iigament cunso-navicular

dorsal

Fig. 110 - Articulalia tolo-cruroki $i articuls{ia ruedio-

tars iand (vedere anterioard)

Capsula articulurd se insera in pdrlile superioari gi inferioar6 la periferia

cartilajului hialin, cu exceptia pirlii anterioare a articulaliei unde se inseri pe tibie qi
pe colul talusului 1a7 - 8 mm de cartilajul hialin.
Anterior capsula este sub{ire gi laxd, fiind intdritd uneori de c6tre lamele
fibroase fine dispuse pe mai multe planuri, care sunt separate unele de altele prin
mase adipoase. Una dintre aceste lamele este mai bine dezvoltat6 qi a primit numele
l6E
 Articulaliile membrulai inferior

de ligament anterior, intinzdndu-se oblic infero-lateral, de la tibie la fala laterald a

colului talusului.
Pe p[rfile laterale capsula este ingroqati de c6tre ligamentele colaterale
medial qi lateral.
Posterior capsula este foarte sublire, cu o mare laxitate qi dublati de mase
adipoase voluminoase. Ea este intdritd prin c6teva tracturi fibroase care se intind de
la tibie la maleola lateralE qi la ligamentul talo-fibular posterior qi de ligamentul talo-
fibulo-calcanean.
Tendoanele mugchilor extensori ader[ intim de capsuli gi o feresc de a fi
prins[ intre oase in timpul migcirilor din aceastl articula]ie. Ligamentele colaterale
ale articula{iei sunt in numlr de doud: unul lateral qi celdlalt medial.

Ligamentul tibio-fi bular anterior

l,i g. talo-fibular anterior Ligamentul anterior al articula{iei talo-crurale

Lig. talo-fibular posterior Ligamentul talo-naviculo-cunean

dorsal Lig.calcaneo-navicular
l.ig. calcaneo-fibul lateral
Lig. talo-calcanei Lig,. cuboido-navicular dorsal
Lig. calcaneo-cuboidian medial
Lig. t
Lig. cuboido-navicular dorsal
calcanean
interosos
Lig. calcanco-cuboidran dorsal

Fig. I I I - Articulaliile talo-crurald Si medio-tarsiand

(vedere laterald)

Ligamentul colateral lateral este radiar qi se intinde de la maleola fibulard la

talus qi calcaneu, avAnd fibrele dispuse in trei fascicule distincte denumite in raport
cu dispozilia lor: Iigamentul talo-fibular anterior, ligamentul talo-calcanean $i talo-
fibular posterior.
Ligamentul talo-fibular anterior (lig. talofibulare anterius) sau fasciculul
anterior este scurt, larg qi aplatizat, inserAndu-se pe de o parte in porliunea mij locie a
marginii anterioare a maleolei fibulare, iar pe de altl parte pe parlea lateralS a colului
talusului, anterior de fafeta fibulard. Poate fi divizat uneori intr-un fascicul superior qi
altul inferior.
Ligamentul calcaneo-Jibular (1i9. calcaneofibulare) sau fasciculyl mijlociqt
se inser5 pe vArful maleolei fibulare de unde fibrele sale se indreaptl oblic postero-
inferior qi se termind pe fala lateralS a calcaneului. Fala sa superficiald este acoirdrita
de tendoanele mugchilor peronieri, iar prin fala sa profundi acoperd ligamentul talo-

l6v
Anatomia descriptivd a membrului inferior

calcanean lateral.
Ligamentul talo-/ibular posterior (lig. talofibulare posterius) sau fasciculul
posterior, gros gi foarte rezistent, se inserd pe foseta maleolei fibulare situati
posterior suprafelei articulare, de unde se indreaptd orizontal gi medial pentru a se
termina pe marginea lateralS a tuberculului ce mirgineqte lateral ganful flexorului
lung al halucelui. Acest fascicul are o situa{ie profundd fiind acoperit de tendoanele
muqchilor peronieri.

Lie. tibio-fi bular posterior

Fascrcuiul tibio-calcancan
Planul orotrirnd al lig. colaterai tibial
Lis. talo-cal,."rneail Do)rcfi cl
l,i g. taio-navicnlar dorsal
I
,;\1
Lig.cuneo-navicularilorsal,:-:').

l-ig. cuneo-navicular
dorsal

I.,ig. talo-navicuiar dorsal

Lig. calcaneo-navicular plantar

Fig. 1 I2 - Articulilliile tslo-uurald Si medio-tarsianii

(vedere medi{tld)
Ligwnentul coluteral medial (lig. nrediale) este rnai puternic, are o lorma
trir-rnghiulard, fiind dispus pe doul planuri: superficial gi profund.
Ligamentul superficiol. nurnit gi ligumentul deltoidian (lig. cleltoieieurnl
se inserd pe marginile gi vArful maleolei tibiale qi se imparte in patru fascicule:
tibio-talar anterior, tibio-navicular, tibio-calcanean qi tibio-talar posterior. care se
tennind pe talus, navicular gi calcaneu.
Fasciculul tibio-talar unterior (pars tibiotalare anterius) este format din
fibre scurte intinse intre marginea anterioarl a rnaleolei tibiale qi partea medial6 a
colului talusului.
Fasciculul tibio-navicular (pars tibionaviculare) este format din fibre
care pornesc de pe marginea anterioard a maleolei tibiale gi se termind in partea
medial[ a fetei dorsale a navicularului.
Fcrs.ciculul tibio-calcanean (pars tibiocalcanea) se inseri pe v6rful
maleolei tibiale, iar inferior pe sustentaculum tali, continudndu-se anterior cu
ligamentul calcaneo-navicular plantar.
Fasciculul tibioialur posterior (pars tibiotalaris posterius) se intinde

11T .
 A rt icu I a1i i I e me mb ru lu i i nferi o r

intre marginea posterioarl a maleolei tibiale qi partea posterioard a fefei mediale a

talusului.
Ligamentul profund este acoperit de ligamentul superficial de care este
desp6r,tit adesea printr-un interstifiu celular. EI se inseri proximal pe vdrful maleolei
tibiale, medial de inserlia fasciculului superficial tibio-calcanean, deci mai aproape
de cavitatea articularS. Distal se termind pe o suprafa{5 rugoasl a felei mediale a
talusului, sub suprafala articularl a acestuia. Scurt gi gros, acest ligament fiind
acoperit de planul superficial, este bine vizibil numai in partea sa posterioard.
Sinoviala ciptugeqte capsula fibroasd gi suprafeqele osoase intre inserlia
capsulei gi cartilajul hialin. Prin punctele de reflectare anterior gi posterior formeazd
cAte un reces sinovial, care sunt puse bine in eviden{[ prin injec(ii in cavitatea
articulard. Sinoviala trimite o prelungire in partea superioard, care p[trunde intre tibie
9ifibuli.
Raporturi. Anterior articulalia are raporturi cu tendoanele muqchilor
extensori ai degetelor gi cu pachetul vasculo-nervos tibial anterior, elemente care se
g[sesc posterior retinaculului extensorilor. Pe fa{a posterioari a articula{iei se afl6
tendonul lui ACHILE. Postero-medial se glsesc tendoanele tibialului posterior gi
flexorilor degetelor, iar postero-lateral tendoanele celor doi muqchi peronieri. intre
tendoanele muqchilor flexori se afl6 pachetul vasculo-nervos tibial posterior.
Vasculariza{ia provine din ramurile arteriale care vasatlarizeazd gi
articulafia tibio-fibulari gi care participa la formarea re{elei arteriale maleolare
rnediali qi lateralI gi a relelei calcaneene.
Inerwalia este asiguratd de nervii safen, tibial, sural qi peronier profund.
Migc[rile in artitula{ia talo-crurall:
in articula{ia talo-crural5 au loc miqcirile de flexie gi extensie ale piciorului.
Fiexia sau flexia dorsald este miqcarea prin care fa{a dorsalS a piciorului se apropie
de fafa anterioar[ a gambei, iar extensia sau flexia plantard este miqcarea in sens
invers, prin care fa{a dorsald a piciorului se indepdrteazd de gamb6.
Axa biomecanicd in jurul cireia se executd aceste miqc6ri, deqi este
transversald, face un unghi de 80 cu linia bimaleolard, aga inc6t dacd piciorul se
aSeazdin flexie dorsal6, vArful lui se duce gi in adduclie.
Dar, fa!6 de axa transversald de flexie qi extensie a genunchiului, plasatS in
plan frontal strict, axa transversald de flexie plantard gi dorsalS a articulaliei talo-
crurale are qi o inclinafie de 20 - 300, datoritd rota{iei laterale normale a tibiei. La
rrou-ndscu{i tibia nu este rotatS lateral dec6t cu 20, dar se accentueazS progresiv,
pentru a ajunge cdtre vArsta de 7 ani la valoarea de25 - 300, care se menlin gi la adult
(150 dupa STEINDLER qi 300 dupd POIRIER). Pentru STEINDLER ar fi egal6 cu
unghiul de declina{ie al colului femural.
Rotalia lateral[ a tibiei se datoregte adaptdrii la necesitdlile func]ionale ale
mersului. i,r me.s, centrul de greutate principal al corpului, oscileazi de o parte gi de
alta. in prima jumltate a perioadei de sprijin, axa de rotalie a articulaliei talo-crurale
nu este perpendicularl pe linia de inaintare geometricd a corpului, dar se menline
aproximativ perpendiculard pe traiectoria oscilantd a centrului de greutate principal al
corpului, ceea ce permite o libertate de ac{iune favorabild articulafiei talo-crurale.
Analomia descriptivd a membrului inferior

Amplitudinea totalb a migcdrilor de flexie gi extensie este de 700, dintre care

250 revin flexiei dorsale, iar 450 extensiei.
. Mobilitatea articulaliei talo-crurale variazd, de la individ la individ. in
cazlurile de hipermobilitate se ajunge la o extensie fo(atd (astfel ca piciorul,
prelungind gamba, sE cadb in unghi drept fala de sol) ca in poantd la balet ("coup-de-
pied").
Miqcarea de flexie plantard este limitatd prin intinderea fasciculelor
anterioare ale ligamentelor colaterale, medial qi lateral. Ea este opritd prin int6lnirea
procesului posterior al talusului cu marginea posterioard a scoabei tibio-fibulare.
Migcarea de flexie dorsali este lirnitatd prin intinderea fasciculelor posterioare ale
ligamentelor colaterale gi a tendonului lui ACHILE. La aceasta contribuie gi oprirea
colului talusului de cdtre marginea anterioarS a scoabei gambiere.
in afara acestor miqcdri mai existd una extrem de redus6. miqcarea de
lateralitate a talusului in scoaba gambierd. Migcdrile de lateralitate ale piciorului sunt
impiedicate de maleole gi in special de maleola fibulard.
Miqclrile antero-posterioare ale piciorului sunt de fbarte miei amplitudine.
Mai accentuatd este deplasarea posterioar6, atunci c6nd oprirea din mers se face
brusc ai talusul este re{inut de cdtre marginea posterioarl a tibiei.
Amintim de asemenea cd articulalia tibio-peronierd inferioard arc o deosebitd
importanfd funclionald in realizarea miqclrilor de f-iexie qi extensie.

ARTICULATIILE PICIORULUI )

(articulationes pedis)

Degi unii autori includ in acest grup mare de articulalii qi articula\ia talo-
cruralS, noi am considerat in grupul articulaliilor piciorului numai acele articula{ii
care se realizeazd strict prin participarea oaselor acestui segment al membrului
inferior, adic6: articula{iile dintre oasele tarsiene (intertarsiene), articulafiile tarso-
metatarsiene, articulaliile intermetatarsiene, articula{iile metatarso-falangiene qi
articula{ii le interfalangiene.
Vascularizafia articulaliilor piciorului provine din arterele dorsalS a
piciorului, plantare mediall gi laterald, iar pentru tarsul posterior gi din relelele
arteriale maleolare medial5 qi laterald qi din releaua calcanean[.
Inervafia acestor articulalii este asiguratl de nervii peronier profund, sural qi
plantari medial gi lateral.
 Articulaliile membrului inferior

ARTICULATIILE INTERTARSIENE
(articulationes intertarseae)

intre cele gapte oase ale tarsului se realizeazd un num[r de opt articulafii:
subtalard, talo-calcaneo-navicular6, calcaneo-cuboidian6, cuneo-navicular6, cuboido-
naviculard, dou6 articulalii intercuneene gi cuneo-cuboidian6.
intre oasele tarsului posterior gi cele ale tarsului anterior se descrie articulafia
medio-tarsiand sau articulatia transversalS a tarsului.

ARTICULATIA SUBTALARA (articulatio subtalaris)

Talusul qi calcaneul sunt unite prin doud arlicula{ii: una anterioari gi cealalt[
posterioaiS, separate intre ele prin sinus tarsi. Articulalia subtalard se mai numeqte gi
articulagia tslo-calcaneand posterioard qi este o articulalie trohoidS.
Suprafe{ele articulare. Suprafula articularii tul$rd este reprezentatl de
fafeta postero-laterali a felei inferioare a acestui os, care este ovalard cu axul mare
oblic antero-lateral, avAnd forma unui segment de cilindru gol a cirtti curburd
corespunde axului mare al suprafelei articulare.
Suprafaqa articulard calcaneand, situatd in partea posterioard a felei
superioare a calcaneului, este convexS, orientat6 antero-superior qi reprezintd un
segment de eilindru plin, care se adapteazd perfect la concavitatea talusului.
Suprafelele articulare sunt acoperite de un cartilaj hialin a c6rui grosime este
de aproximativ 2 mm.
Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsulS 9i trei ligamente.
Copsula urticulard se inserd la periferia cartilajului hialin, cu exceplia pdrlii
sale postero-laterale, unde se inserb pe calcaneu la 2 - 3 mm posterior suprafelei
articulare.
Ligarnentele sunt reprezentate de: ligamentul talo-calcanean interosos, talo-
calcanean lateral gi talo-calcanean medial.
tr-igamentul talo-culcanean interosos (lig. talocalcaneum interosseum) este
foarte puternic, ocupd sinus tarsi, separAnd articulafia subtalarS de cea talo-calcaneo-
navicularS. Este format din lame fibroase care sunt dispuse fie vertical, fie oblic intre
ganful talar qi cel calcanean. Aceste lamele se grupeazl gi formeazd doui planuri
fibroase: unul posterior situat anterior articulaliei subtalare gi unul anterior situat
posterior articulaliei talo-calcaneo-naviculard. Cele doud planuri fibroase sunt
separate prin fesut adipos in care se poate dezvolta uneori o bursd seroas6.
in cazurile de torsiuni ale piciorului, ligamentul interosos are rolul de frAnare
a exagerdrii miqcdrilor, asigur6nd astfel articulaliei un grad mare de stabilitate gi
elasticitate, absolut necesare in timpul mersului.
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Ligamentul interosos

Ligamentul talo-calcanean lateral

Fig. I l3 - Scltema articwla{iei subtalare (vedere laterald)

Ligamentul talo-calcanean latersl (lig. talocatrcaneum laterale) se intinde
intre felele laterale ale celor dou6 oase, fiirrd situat airterior $i dedesubtul
ligamentului calcaueo-fibular (al articulaliei talo-crurale), fap de care este dispus
paralei.
I"ignmentul talo-calcanean medial (lig. talocalcaneum rnediale) este scurt qi
sublire qi se intinde intre tuberculul medial al procesului posterior al talusului qi
sustentaculurn tali.
Sinoviala formeaz[ un reces [a partea posterioar[ a articulaliei, unde inser]ia
capsulei se indepSrteazd de cartila.jul hialin.

ARTICULATIA TALO.CALCANEO.NAVICULARA
(articulatio talocal'caneon avicularis/

Face parte din grupul articulaliilor sferoidale (enartroze), fiind formatd

practic din doui articula{ii: articulalia talo-calcaneand anterioard gi articulalia
calcaneo-navicular6, unite intre ele prin interrnediul ligamentului calcaneo-navicular
plantar.
Suprafe(ele articulare sunt reprezentate printr-un cap qi o cavitate de
recep!ie.
Capul aparfine talusului qi prezintd trei segmente delimitate prin doud creste
netede:
1. un segment antero-superior sau navicular;
2. un segment mijlociu sau ligamenlas, de formd aproxirnativ triunghiulard, cubaza
medial, interpus intre celelalte doui segmente;
3. un segment postero-inferior satt calcanean, adesea implrlit in douS fa(ete
secundare.
Cele trei segmente ale capului talusului sunt acoperite de cartilaj hialin.

t't4
 Articulaliile membrului inferior

Ligamentul tibio-fi bular anter

f "Lplanul superficial al ligamentulur

Li gamentul talo-fi bular anterior
'ii, / colateral tibial
,ti
'ilt1,i
Liganrentul talo-calcanearr interosos
talusului
Ligamentul calcaneo-cuboidian medial
Ligamentul calcaneo-navicular lateral

Ligamentul calcaneo-navicular medial

Fala anterioard a calcaneului
Navicularul

Cuboidul Ligamentul calcaneo-navicular lateral

Li gamentul calcaneo-cuboidian

Fig. I14 - Suprufeqele articulare ale articuloliei tslo-calcaneo-nauiculare

Cavitatea de receplie este formatd astfel: antero-superior de cdtre fa[a

posterioari concave a navicularului; postero-inferior de fa[a superioar6 a
calcaneului, care prezintl dou6 feligoare articulare: anterioare gi mijlocie: in
intervalul triunghiular dintre calcaneu (sustentaculum tali) gi navicular se aflA
ligamental calcaneo-navicular plontar (lig. calcaneonaviculare plantare) sau
ligamentul calcaneo-navicular inferior. Rolul sdu in formarea cavitilii de recepfie
este foarte evider-rt pe un picior cdruia i s-a extras talusul. Este o lami fibroasd
triunghiular6 groas6, rezistentS, concavA, formatd din fascicule care merg divergent
de la sustentaculum tali (v6rful ligamentului) la marginea inferioarS a extremitSfii
laterale a navicularului (unde se inserS baza ligamentului). Fala superioard,
articulari, a ligamentului prezintd un cartilaj navicular qi pe aceasti fali se sprijinA
capul talusului, transmifAndu-se astfel greutatea corpului acestui ligament qi prin
intermediul bollii plantare. Prin relaxarea ligamentului capul talusului coboari, iar
bolta plantar[ se reduce. Ligamentul este divizat in doud fascicule printr-un intersti{iu
celular (HOVELAQUE gi SOURDIN): un/ascicul laterul, care este scurt gi gros; al
dollea, fasciculul medial, este mai lung, mai lat qi mai sublire ca precedentul, fiind
descris sub numele de ligament glenoidian.
Pe sub fala plantard a ligamentului calcaneo-navicular trec tendoanele
muqchilor tibial posterior gi ale flexorilor degetelor, care contribuie in mod activ la
suslinerea capului talar qi a greut6{ii corpului.
Mijloacete de unire cuprind capsula qi o serie de ligamente.
C"pt"tr rrttrrmrA t
--------------_TiT
 Anilomia a membrului inferior

sale supero-mediale, unde se inserd pe colul talusului, la I 2 mm posterior de

cartilajul hialin.
Ligamentele sunt reprezentate de: ligamentul talo-calanean interosos, liga-
mentul calcaneo-navicular plantar, ligamentul bifurcat gi ligamentul talo-navicular.
Fala posterioard a navicularului

Ligamentul bifurcat
Ligamentul calcaneo-cuboidian
Ligamentul calcaneo-navicular plantar

Suprafafa talarl anterioara a calcaneului

\ Ligamentele interosoase
t , tii
1i:/
,;1 -

/t
,iil)
,'l
\

Fig. 115 - Schemu articula{iilor subtalarfi Si tulo-calcanea-nuviculard

Prirnele doul ligamente au fost descrise anterior.
Ligamentul bifurcat (lig. bifurcatum) sau ligamental tn Y sau V, este
denumit de cdtre CHOPART drept "cheia articula{ieit'. Aceastl din urmd denumire
este justificatd deoarece pentru dezarticulare este absolut necesar[ sec{ionarea sa.
Posterior se inserS in partea anterioard a felei superioare a calcaneului, anterior
ligamentului it-rterosos. Aceast[ inserlie se poate prelungi inferior, de-a lungul
marginii mediale a suprafetei articulare cuboidiene a calcaneului. Ligamentul se
imparte ?n doud fascicule: unul medial, ligamentul calcaneo-navicular (lig.
calcaneonaviculare) care este mai gros qi se inserd pe toatd lungimea extremitilii
supero-laterale a navicularului; celSlalt fascicul, lateral, ligamentul culcaneo-
cuboidian (lig. calcaneocuboideum) se inserd in partea mediald a felei superioare a
cuboidului. Din cele doud fascicule, numai ligamentul calcaneo-navicular aparfine
articulaliei talo-calcaneo-naviculare, ligamentul calcaneo-cuboidian apa(inAnd
"articulafiei calcaneo-cuboidiene. Aceast[ dublS inserfie justificd, incd o dati
denumirea de ligament cheie. Fasciculul medial se mai numeqte Si ligamentul
calcaneo-navicular lateral. Este un fascicul aplatizat transversal qi care se lSrgegte
postero-anterior. Prezintd un interstifiu celular care-l divide in doul fascicule
(HOVELAQUE 9i SOURDIN): unul superior, vizibil pe fala dorsalS a articulaliei,
celSlalt inferior, situat sub precedentul, vizibil pe toatd lungimea interliniului
articular.

t/o
 Articulaliile membrului inferior

Ligamentul talo-nuvicular (lig. talonaviculare) sau ligamentul talo-

navicular superior se intinde de la fa{a superioard (dorsal6) a colului talusului lafala
superioarS a navicularului. Acest ligament este acoperit parlial de cStre fasciculele
anterioare ale planului superficial al trigamentului colateral medial al articulaliei talo-
crurale.
Sinoviala articulaliei talo-calcaneo-naviculare este separati de cea a
articula{iei calcaneo-cuboidiene.

ARTTCULATTA CALCANEO.CUBOIDIANA
(articulatio calcaneo-cuboidea/

Este o articulalie in ga sau prin imbucare reciprocd.

Suprafe{ele articulare. Suprafala articulurd a calcaneului situatit pe fala
sa anterioarS, este aproximativ triunghiulard cubaza in sus, fiind convexd transversal
gi concav[ in sens vertical.

I.,igamentul talo-calcanean lateral

Li gamentul calcaneo-cuboidian dorsal

l,igamentul bifurcai
Ligamentul talo-navicular dorsal

Ligamentele articula{iilor tarso-

Fig. 116 - Principalele ligamente ale

feyei dorsale a piciorului
Anatomia descriptivd a membrului infefior

Suprafala articulard a cuboidului situatd pe fata posterioard a acestui os

este conformatl in sens invers: convexA vertical qi concavd transversal. Ambele
suprafe{e sunt acoperite cu cartilaj hialin.
Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsulS qi trei ligamente.
Capsula articulard se inserd la periferia cartilajului hialin, fiind mai laxl
lateral dec6t medial.
Ligamentele sunt reprezentate prin: ligamentul bifirrcat, ligamentul plantar
mare gi ligarnentul caicaneo-cuboidian superior.

l-igamentul plantar lung

Peronierul lung
Lr garncntr"il calcanoo-navici";lar med

Peronierul sctirt
Sesamoidul peronierului lung

'I'ibialul ooster
l..igarner:tul metatarsian planlrr

Pcronierul luns

Fig. I I7 - Ligamentul plantu lung

Ligamentwl bifurcat aparline acestei ar-ticLrla{ii numai prin fasciculul sbu
lateral, calcaneo-cuboidian.
Ligamentul plontar mare sau ligamentul calcaneo-cuboidian inferior este o
band[ fibroas5, sidefie, care se ?ntinde de la fa{a inferioard a calcaneului la cuboid qi
la ultirnele patru metatarsiene. Este format din doui straturi bine individualizate:
superficial qi profund. Ambele straturi se inseri pe fafa inferioari a calcaneului,
anterior tuberozitdlii lor.
Stratul superJicial sau ligamentul plontar lung (lig. plantare longum) se
inserl parfial in paftea sa anterioar6 pe tuberozitatea de pe fa{a inferioard a
cuboidului, trece apoi peste qan{ul peronierului lung, pe care-l transform[ intr-un
canal osteo-fibros gi se termind de regulS prin patru fascicule care se inserS pe baza
ultimelor patru metatarsiene. Ligamentul contribuie Ia menlinerea bol1ii longitudinale
plantare.
Stratul profund sau ligamentul calcaneo-cuboidian pluntar (lig. calcaneo-
cuboideum plantare) este mai larg dar mai scurt dec6t precedentul, inser6ndu-se pe
fafa inferioari a cuboidului, posterior tuberozitilii acestuia.
178
 Articulayiile membrului i nferior

Ligamentul plantar lung

Ligamentul calcaneo-cuboidian plantar

Lig. calcaneo-navicular plantar

Tendonul peronierului lung

Ligamentul plantar lung

Fig. 118 - Principalele ligamente ale fe{ei planture a piciorului

Sinoviala este independentd de cea a articulaliei talo-calcaueo-naviculare,
fiind separatd de aceasta prin ligamentul bifurcat.

ARTICULATIA TRANSVERSA A TARSULUI

(articulatio tarsi transversa)

intre oasele tarsului posterior gi cele ale tarsului anterior, mai mult pe baza
criteriului chirurgical al dezarticulirii, se descrie articula{ia transversd a tarsului
sau medio-tarsiand sal articulalia lui CHOPART. Aceastd articulalie este formatd
la r6ndul s[u de cele doud articulafii descrise anterior: enartroza talo-naviculard
situatd medial gi articulafia prin imbucare reciprocd calcaneo-cuboidiand, situatS
lateral.
Interliniul articular este dispus transversal, avAnd forma literei "S" culcat,
por{iunea talo-navicularl fiind concavd posterior, iar cea calcaneo-cuboidiani fiind
119
Anatomia descriptivd a membrului inferior

concavA anterior. Ligamentele articulare au fost descrise anterior, cel mal important
fi ind ligamentul bifurcat.

ARTICULATIA UNEO-NAVIC ULARA

C
(articulatio cuneonavicularis)

Este o planiform[, reprezentatd de articula]ia navicularului cu cele trei oase

cuneiforme.
Suprafe(ele articulare. Fala anterioard a navicularului, convex6, este
imp[rfitd prin doul creste verticale qi netede in trei falete articulare acoperite de un
cartilaj hialin continuu. Acestor falete naviculare le corespund feligoarele articulare
triunghiulare de pe fafa posterioard a celor trei cuneiforrne.
Mijloacele de unire. Capsula jibroasd este sub{ire, fiind int[rit6 de
ligamente dorsale gi plantare.
Ligamentele cuneo-naviculare dorsale (ligg. cuneonavicularia dorsalia) sunt
trei bandelete fibroase subliri care unesc fafa dorsalI a navicularului cu fe{ele dorsale
ale celor trei cuneifonne.
Ligamentele cuneo-naviculare plantare (ligg. cuneonavicularia plantaria)
sunt tot in numdr de trei gi se intind de la fala plantard a navicularului la fala plantard
a celor trei cuneiforme.
Se mai descrie qi un ligament medial, destul de gros, care se intinde de la
tuberculul navicularului la partea mediald a primului cuneiform.
Sinoviala este comund celor trei articulafii $i trimite prelungiri pentru
articulaliile intercuneene, cuneo-cuboidiani gi cuboido-navicular6.

ARTICULATIILE INTERCUNEIFORME

Nu sunt omologate de nomina anatomica. Sunt dou6 articulalii plane realizate

intre cele trei cuneiforme.
Suprafe{ele articulare. Primul gi al doilea cuneiform se articuleazl prin cAte
doub fafete articulare dispuse in echer. Al doilea qi al treilea cuneiform se articuleazl
prin cite doui fafete verticale, dispuse mai mult spre partea posterioari a fe{elor
corespunzitoare (ROUVERU;.
Mijloacele de unire. Capsula articulari este int[ritd de cite doud ligamente
dorsale, doui plantare qi doui interosoase.
Ligamentele intercuneiforme interostiase (ligg. intercuneiformia inter-
ossea), foarte scurte qi foarte rezistente, se inseri pentru fiecare dintre articulalii pe
porliunea nearticulari a fe.telor in contact.
 Articula1ii le membrului inferior

Ligamentele intercunedorme dorsale (ligg. intercuneiformia dorsalia) se

intind transversal intre felele dorsale ale cuneiformelor vecine.
Ligamentele intercaneiforme plantare (ligg. intercuneiformia plantaria)
unesc transversal cele trei cuneiforme pe felele plantare ale acestora. Uneori poate
exista un singur ligament plantar, dispus intre primul qi al doilea cuneiform.
Sinoviala fiec[rei articulatii intercuneiforme este o prelungire a sinovialei
articulaf iei cuneo-naviculare.

ARTICULATIA CUBOID O.NAVICULARA

Este o articulalie planl neomologat[ de nomina anatomica.

Suprafe{ele articulare. Suprafaya articulard nuviculard este verticalS,
ingust6, in continuare sau nu cu suprafala articularS anterioari a osului.
Suprafala articulsrd cuboidiand are aceeagi formi ca precedenta gi continu[
posterior suprafala articular6 prin care cuboidul se afticuleazl cu al treilea cuneiform.
Suprafelele articulare sunt acoperite cu un strat sublire de cartilaj hialin.
Mijloacele de unire. Capsula arliculard este ?nst5ritd prin trei ligamente.
Ligamentul cuboideo-navicular dorsal (lig. cuboideonaviculare dorsale),
?ntins transversal intre felele dorsale ale celor dou6 oase.
Ligament ul c ubo ideo-nav ic ulsr plantar (l ig. cuboideonaviculare plantare)
eare unegte felele plantare ale celor doti6 oase.
Ligamentul cuboido-nsvicular interosos (1ig. cuboideonavicular inter-
osseum), scurt qi foarte gros, unegte cele doud oase in afara suprafelelor articulare.
Sinoviala este o prelungire a sinovialei articula{iei cuneo-naviculare.

ARTICULATIA CUNEO.CUBOIDANA

Nici aceastl articula{ie nu este omologatd de nomina anatomica. Este o

articulalie pland.
Suprafe{ele articulare. Cel de al treilea cuneifotm se articuleazi cu osul
cuboid prin felele lor care vin in contact una cu cealalt6.
Mijtoacele de unire. Capsula este intdritd de trei ligarnente: ligamentul
cuneo-cuboidian interosas (lig. cuneocuboideum interosseum), ligamentul cuneo-
cuboidian dorsal (lig. cuneocuboideum dorsale) Si ligamentul cuneo-cuboidian
plantar (lig. cuneocuboideum plantare).
Sinoviala este de asemenea o prelungire a articula{iei cuneo-naviculare.
 Anatomia descriptivd a membrului inferior

ARTIC ULATIILE TARSO.METATARSIENE

(articulationes tarsometatarseae)

Sunt articulalii plane care unesc cele trei cuneiforme qi cuboidul cu oasele
metatarsien e realizind articulalia I ui L IS F RANC.
Cele trei cuneiforme gi cuboidul prin articulalia dintre ele realizeazd o boltd
osoasi transversali cu concavitatea inferior: arcada tarsiand. Articulafiile care unesc
cele patru oase ale acestei arcade au o dispozi{ie radiar[ spre centrul de curburi al
bollii, dupl o direclie asemirrdtoare celei a primelor trei articulalii intermetatarsiene
(FARABEIJF). in plus, direclia acestor articulalii in sens antero-posterior nu este
paralel5 axului membrului, ci oblici antero-posterior gi latero-medial.
Extremiterile posterioare (bazele) ale celor cinci metatarsiene formeazd o
boltd transversal[, concavd inferior: arcada metatarsiand. Concavitatea acestei
arcade este orientat6 infero-medial, deoarece al cincilea metatarsian are o direclie
descendentd care il
apropie mai mult de sol dec6t primul metatarsian.
Articuia{iile car(: unesc intre ele bazele metatarsienelor au o direclie radiard
spre centrul de curburl al arcadei. Astfel cI intervalul care separd prirnul de cel de al
doilea metatarsian, examinat dinspre fafa dorsal6 spre cea plantari a piciorului. este
aproape vertical, in timp ce interliniile care unesc bazele ultimelor patru metatarsiene
sunt inclinate spre orizontald,. Aceast[ ?nclinare cregte gradat medio-lateral, in aga fel
inc6t interliniul articular cuprins intre al patrulea qi al cincilea metatarsian este
inclinat la 450 (FARABEUF).
Suprafe{ele articulare. Coresponden{a suprafelelor articulare este
urmdtoarea: primul metatarsian se articuleazi cu prirnul cuneiform realizdnd o priml
articulayie mediald; al doilea metatarsian se afticuleazd cu cele trei cuneiforme,
pdtrunzAnd cu baza sa in scoaba formatl de acestea, al treilea metatarsian se
art.iculeazd cu al treilea cuneiform; aceste doul articula[ii realizeazd o articulalie
intermediarii; al patrulea qi al cincilea metatarsian se articuleazl cu osul cuboid
realizdnd o articulalie lateralI; uneori al patrulea metatarsian se poate articula gi cu al
treilea cuneiform.
Interliniul articular. Se intinde de la mijlocul marginii mediale a piciorului
la mijlocul marginii laterale, dupd o linie oblicd postero-lateral. Extremitatea medialS
a interliniului se gdseqte la aproximativ 2 cm anterior de extremitatea laterali. in
ansarnblul s[u, interliniul articular descrie o curbi u$or convexd anterior, dar foarte
" neregulatd in raport cu angrenarea extremit6lilor osoase care participd. la realizarea
articulaliei. Extremitatea mediald a interliniului, cuprins[ intre primul cuneiform gi
primul metatarsian este ugor inclinatd medio-lateral gi postero-anterior, in direclia
mijlocului celui de al cincilea metatarsian (FARABEUF). Extremitatea sa laterald,
cuprins6 intre cuboid gi cel de al cincilea metatarsian, este foarte oblicl antero-
medial. PrelungitS, ea atinge marginea mediald a piciorului pufin posterior capului
primului metatarsian. Al doilea metatarsian se articuleaz6 cu al doilea cuneiform mai
posterior dec6t se articuleazd cu metatarsianul trei qi cu cuneiformele unu gi trei, fiind
 Articulaliile membru lui inferior
inclavat in morteza (scoaba) pe care o formeazd cele trei cuneiforme. Al treilea
cuneifotm proemind fafd de cel de al doilea gi in raport cu osul cuboid gi p[trunde
intre al doilea gi al patrulea metatarsian, pentru a se articula cu al treilea metatarsian.
Al doilea cuneiform este mai retras decAt prirnul cu aproximativ 8 mm, cu 4 mm fafb
de al treilea gi cu 2 mm fa!5 de cuboid. Deci, cele trei cuneiforme, cuboidul gi
primele patru metatarsiene se imbucd alternativ cu o profunzime care cregte latero-
medial in progresie geometricd (FARABEIJF).

Ligamentele cuneo-
Ligamentul
naviculare dorsale
navicular dorsal

Ligamentele tars<l-
metatarsiene dorsale

Fig. I 19 - Articulagiile tarso4netatursiene Si intermetutarsiene

(vedere dorsald)
Mijloacele de unire. Cuprind capsuleie articulare intSrite de trei feluri de
ligamente: dorsale. plantare gi interosoase.
Capsula urticulard. Articulalia tarso-metatarsiand este format6 din cele trei
ailiculalii amintite anterior: medialS, intermediar6 qi laterald, fiecare articula{ie ar,6nd
capsula sa proprie.
Ligantentele larso,metatarsiene dorsale (ligg. tarsometatarsea dorsalia) sunt
in numdr de qapte: primul unegte primul cuneiform cu primul metatarsian;
urmltoarele trei divergente, unesc al doilea metatarsian cu cele trei cuneiforme;
ultimele trei merg de pe al treilea cuneiform (al cincilea ligament) qi de pe cuboid
(ligamentele qase qi qapte) la ultimele trei metatarsiene.
Ligamentele torso-metiltarsiene plantare (ligg. tarsometatarsea plantaria).
Prirnul cuneiform este unit cu primul metatarsian printr-un ligament larg qi sublire qi
cu metatarsienele doi pi trei printr-un fascicul fibros sublire. Al doilea cuneiform se
leagi de al doilea metatarsian printr-o lamelS fibroasd care acoperd ligamentul
precedent. De pe al treilea cuneiform se desprind douS fascicule care se terminS pe al
treilea qi al patrulea metacarpian. Cuboidul se leag6 cu al patrulea gi al cincilea
metatarsian prin doul ligamente distincte.
Ligamentele cuneo-metatarsiene interosoase (ligg. cuneometatarsia
interossea) sunt in numdr de trei: medial, mijlociu gi lateral.
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Navicularul
AI ll-lea cuneiform

Primul cuneifonn

Ligament intercuneean

Ligamentul interosos medial

Al IIJea metatarsian

:;it:
Prinrul metatarsian
iiifril

Fig. 120 - Ligantentul interosos medisl

Ligamentul interosos medial, numit $i ligomentul lui LISFRANC, unepte

primul cuneiform cu al doilea metatarsian. Este un fascicul fibros scutt qi gros, oblic
lnedio-lateral pi postero-anterior. Se inserd pe primul cuneiform inferior t'a{etei
articulare pentru cel de-al doilea cuneiform gi anterior Iigamentului interosos
intercuneiform. Pe metatarsian se inserl inferior fa{etei articulare corespunzdtoare
primului cuneiform (in parteamedial6 abazei celuide al doilea metatarsian). Este cel
mai importarrt ligarnent in dezarticulafie gi reprezint[ "clteiu" articalo{iei lui
LISFRANC. Ligamentul este in rapo( inf'erior cu ligamentul plantar dintre prirnul
cuneiform qi al doilea gi al treilea lnetatarsiarl, care il separ[ de tendonul peronierului
lung.
Ligamentul interosos mijlociu uneqte al doilea qi al treilea cuneiform cu
metatarsienele doi qi trei. Acest ligament este forn-rat din:
1. ctourifascicule antero-posterioare, care merg, unul de la al doilea cuneiform la al
doilea metatarsian qi a[ doilea de la al treilea cuneiform la al treilea metatarsian,
trecdnd prin intervalul care separd fafetele colaterale superioare de fa{etele colaterale
inferioare ale metatarsienelor;
2. tloudfascicule oblice incrucigate in X, care se intind de la al doilea cuneiform la al
treilea metatarsian qi de la al treilea cuneifonn la al doilea metatarsian.
Ligamentul interosos lateral uneqte al treilea cuneifotm cu al treilea
metatarsian. Este un ligament larg care se intinde de la fala laterald a celui de al
treilea cuneiform lafala laterald abazei celui de al treilea tnetatarsiatt, fiind dispus
sub faletele articulare ale celor doud oase.
Sinoviala. Fiecare din cele trei articulalii prezintd o sinovial[ proprie.
184
 Articulaqiile membrului inferior

Sinoviala primei articulalii nu prezint[ nici o conexiune directd cu cea a articulaliei

mijlocii. Sinoviala articulaliei mijlocii comunicd cu sinoviala dintre articulaliile ce
unesc intre ele metatarsienele 2. 3 gi 4 gi uneori poate cornuuica posterior cu
sinoviala primei articulalii intercuneene. Sinoviala articulaliei laterale comunicl cu
sinoviala articulafiei dintre metatarsienele 4 gi 5.
Nligclrile articula(iei tarso-metatarsiene. Al doilea metatarsian incastrat in
scoaba cuneald este aproape imobil. Al treilea metatarsian nu executd pe tars decAt
migcdri de alunecare foarte limitate. Primul, al patrulea qi al cincilea metatarsian sunt
cele mai mobile gi pot executa migciri de alunecare mai extinse, dar gi migclri de
flexie, extensie qi de lateralitate.

ARTICULATIILE INTERMBTATARSIENE
(articulationes intermetatarseae)

Ca gi la articula{iile intennetacarpiene, metatarsienele se unesc intre ele la

nivelul bazei prin articulalii planiforme, iar la nivelul capetelor printr-un ligament.
Baza primului metatarsian nu se articuleaz6 de reguld cu baza celui de al doilea
metatarsian, intre ele put6nd exista c6teva fascicule fibroase.
Suprafe{ele articulare. Al doilea metatarsian se afticuleazd cu al treilea prin
doui falete: una superioarl gi alta inferioarS, separate printr-o ugoarl depresiune
antero-posterioarI. Al treilea metatarsian se articuleazd cu al patrulea printr-o fa{etd
ovalard, iar al patrulea gi al cincilea se articuleazdprintr-o faletb triurrghiularS.
Mijloacele de unire. Fiecare articulalie prezinth cAte o capsul[ proprie
intinsd transversal intre bazele metatarsienelor invecinate. Fiecare capsulS este
intdritA de cltre un ligament metatarsian dorsol (lig. metatarseum dorsale) plat qi
sublire, un ligarnent metatursian plantar (lig. metatarseum plantare) mai gros gi un
ligament metotorsian interosos (lig. metatarseum interosseum) foarte rezistent, care
se inser5 pe felele colaterale a doud metatarsiene vecine, antero-superior suprafe{elor
articulare.
Sinoviala. Fiecare articulalie intermetatarsianl are cAte o sinovialS care
provine din sinoviala articula{iei tarso-metatarsiene.
Miqcirile. Aceste articulafii prezintd nuryai miqcdri limitate de alunecare.
Ctpetele metatarsienelor sunt ur,ite prin ligamentul metatarsian transvers
profunrl. intre cele cinci metatarsiene se delimiteazd patru spalii interosoase
metatars ie ne (spatia interossea metatarsi).

185
Anatomia descriptivd a membrului inferior

ARTICULATIILE DEGETELOR
(articulationes digitorum pedis)

Cuprind articulafiile metatarso-falangiene qi articulaliile interfalangiene.

ARTICULATIILE METATARSO-FALANGIENE
(articulationes metatar-sophalangeae)

Sunt articula{ii condiliene.

Suprafefele articulare sunt reprezentate de capul metatarsianului pi
cavitatea articulard ovalf,, u$or concavb a falangei corespunzdtoare.
Mijloace de unire. Acest rol este indeplinit de:
1. o capsuld laxd, intdriti pe fa{a dorsalS de tendonul mugchiului extensor;
2. doud ligamente colaterale (ligg. collateralia) care se inseri printr-un capdt pe
tuberculii marginali ai metatarsianului corespunzdtor, iar celElalt capit se l6{eqte
terminAndu-se pe tuberculii omonimi ai falangelor;
3. ligamentele plantare (ligg. plantaria) sunt formaliuni fibro-cartilaginoase, groase
qi rezistente, identice cu cele metatarso-falangiene;
4. ligamentul metatarsian transvers profund (lig. metatarseum transversum
profundum) are aspectul unei panglici fibroase cu direclie transversalS, care leagd
capetele metatarsienelor (de la I p6n[ la al V-lea). Are aceeaqi dispozilie ca cel
corespunzdtor de la m6n6.
Sinoviala. Exist6 o sinoviald pentru fiecare articulalie.

ARTICULATTA METATARSO.FALANGIAI\A A
HALUCELUI

Ceea ce caracterizeaz[ aceasti articula{ie este prezen.ta celor doud oase

sesamoide in interiorul fibrocartilajului ligamentului plantar. Fasciculele inferioare
ale ligarnentelor colaterale vin si se insere pe sesamoide gi delimiteazdastfel un gan{
de trecere pentru tendonul flexorului lung al halucelui.
Miqcirile. MigcSrile active posibile in articula{iile metatarso-falangiene sunt
foarte asemin[toare cu acelea ce se produc in articulaliile corespunz6toare de la
mdna, dar mult mai limitate. Flexia este mai accentuat6 dec6t extensia gi se inso,tegte
de obicei de adduclie. Abduclia este posibilS numai c6nd degetele sunt intinse.
Muqchii articula{iilor degetelor. Muqchii flexori sunt: flexorul scurt al
t86
 Articulayiile membrului inferior

degetelor qi interosoqii (au acliune principal6), flexorul lung al degetelor qi pltratul

plantei (cu acliune secundard).
Mugchii extensori sunt: lungul qi scurtul extensor ai degetelor qi lungul
extensor al halucelui.
in abduclie gi adduclie vom lua ca linie de referinld axul ce trece prin degetul
al doilea. Halucele este dus h adduclie prin ac{iunea muqchiului adductor al
halucelui gi in abduc{ie de cdtre abductorul halucelui. Al doilea deget este dus in
adducfie de cdtre primul rnuqchi interosos, iar in abducfie de cel de al doilea. Al
treilea gi al patrulea deget sunt duse in abduc{ie prin ac{iunea mugchilor interosogi
dorsali corespunzitori qi in adduc{ie cle cdtre prinrul gi al doilea interosos plantar.
Degetul mic este dus in abduc{ie de cdtre abductorul degetului mic, iar in adducfie de
cStre al treilea interosos plantar.

ARTICULATIII,E Ii\TERFALANGIEI{E
(articulationes interphalangeae pedis)

Cu excep{ia halucelui care posed6 o singurd articula{ie, toate celelalte degete

au doud articLrlafii interfalangiene. Acestea sunt afticula{ii trohleene (gingiime) fiind
conformate dupl tipul articulaliilor degetelor de la mAn6. Fiecare articulalie posedd
ca mijloace de unire o capsulS, un ligament plantar (lig. plantare) Si doud ligamente
colaterale (lig. collateralia). Toate amintesc prin forma gi dispozifia tror forma{iunile
omoloage ale articula{iilor rnetatarso-falangiene. Exist6, de asemenea, o sinovial[ ce
tapeteazd suprafa{a interioard a capsulei, trimiiand cAte un fund de sac plantar.
Miqcirile. [n articulaliile degetelor se produc ca migc6ri principale flexia qi
extensia, precum gi rniqciri accesorii de abduclie, adduc{ie qi rotafie. Flexia este mai
amplS decAt extensia qi in general, rnigcdrile de flexie - extensie sunt mai libere intre
falangele proximale qi mijlocii dec6t intre cele rnijlocii 9i distale.
Muqchii articula{iilor interfalangiene
Flexia. Pentru producerea acesteia intervin muqchii: flexorul lung al
degetelor, flexorul scurt al degetelor, pdtratul plantei qi flexorul lung al halucelui.
Extensia este produsd de: extensorii lung 9i scurt ai degetelor, muqchii
lornbricali, interosogi dorsali qi plantari, extensorui lung al halucelui.
Miqclrile piciorului. Piciorul prezintd urmitoarele rniqcdri: flexiunea
dorsald, flexiunea plantar[, abduc{ia, adduc{ia, circumducfiunea, supinalia qi
prona{ia. Ca punct de plecare al acestor migcbri vom lua pozilia de unghi drept
format6 de gamb[ cu fa{a dorsalS a piciorului.
Flexia dorsald (sau simplu flexia) este migcarea prin care fa\a dorsal[ a
piciorului se apropie de fala anterioard a gambei; flexia plantard (sau sirnplu
extensia) este migcarea opusd prin care fala dorsald a piciorului se indepdrteazd de
gambd.
Biomecanica articula{iilor piciorului. Piciorul este astfel construit incAt sd
poatl suporta nu numai greutatea individului, ci gi aceea pe care o suportl uneori in
l6/
Analomia descriptivd a membrului inferigr

plus. in acela$i timp, piciorul are posibilit[li mari de migcare. Deqi in cele mai multe
din articulafiile sale miqcdrile sunt foarte reduse, aproape neglijabile (de exemplu, in
articulalia scafoido-cuneiformI sau in articulaliile intertarso-cuneiforme), ?n
totalitatea sa piciorul se poate migca in toate sensurile. El efectueaz[ miqc[ri de flexie
9i extensie, de abduclie gi adduclie, de rotalie mediald qi laterald gi de circumduc{ie.
Am vdzut ci migc6rile de flexie gi extensie se realizeazl in special din
articulafia gleznei, dar in micd mdsurb mai intervin gi celelalte articulalii.
Articulalia medio-tarsiand este o trohlee, iar migcdrile de rotalie se fac in
primul r6nd intre capul talusului gi navicular. Cuboidul descrie in acelagi timp o
miqcare pe fala anterioarl a calcaneului, dar cu amplitudine mult mai mic6, angajdnd,
intr-o mdsurd oarecare qi calcaneul.
Articula{ia subtalar[ pennite o migcare de rota(ie a calcaneului intr-un sens
sau altul pi de alunecare anterioari, cu deplasarea extremitetii lui anterioare in
abducfie sau adducfie. Abducfia gi adduc{ia piciorului se execut[ mai cu seamd ?n
articula{ia subtalari qi are o arnplitudine de 10 - 200.
SLrpinalia qi prona{ia piciorului se fac in primul rAnd in articulatiile medio-
tarsiand gi apoi in cea subtalar[. Dar toate aceste miqcari nu se executd izo]at, ci se
combind intre ele, realizdnd inversiunea qi eversiunea piciorului. Inversiunea rezlulth
din asocierea adducliei cu rotafia mediald qi este uqurati de extensia piciorului
(varus), care au ca rezultat rlsturnarea medialS a piciorului. Eversiunea rezultd din
asocierea abduc{iei cu rotafia lateralS ;i este uguratd de flexia dorsali a piciorului
(valgus), care au carez:ultat rlsturnarea latera16 a piciorului.
Migcdrile inainte de a fi frdnate de contactul?ntre marginea pilonuluitibial qi
talus vor fi lirnitate de Iigamente qi de rezistenla musculard. in cazul migcdrilor rapide
muqchii antagoniqti intrd in contraclie qi frdneazd migcarea inainte ca aceasta sd
ajung6 la limit5. Deci principala frdn[ a miqcdrii o constituie musculatura
(LESHAFT) gi de aceea amplitudinea migclrilor active este mai micd dec6t cea
pasiv6.
Flexia dorsald va fi limitatd deci de: factori musculari (in special rezistenta
tricepsului), factori capsulo-ligamentari (partea posterioard a capsulei se ?ntinde 1a fel
ca qi fasciculele posterioare ale ligamentelor inediale gi laterale) gi factori osogi
(contactul colului talusului cu marginea anterioard a pilonului).
FIexia plantard (extensia) va fi lirnitatd de aceeagi factori: musculari
(rezisten{a extensorilor), capsulo-ligamentari (capsula anterioar[ gi fasciculul anterior
al ligamentului lateral) qi osoqi (tuberculii posteriori ai talusului, mai ales cel lateral,
care vin in contact cu marginea posterioar[ a marginii posterioare a tibiei).
Stabilitatea antero-posterioard qi coaptarea sunt asigurate de greutatea care
aplicl talusul sub pilonul tibial ale cdrei margini anterioard gi posterioard impiedici
iegirea talusului. Mugchii surlt coaptori activi, iar ligamentele laterale asigurd o
coaptare pasivS. Cdnd rniqcarea depdqeqte amplitudinea normali, unul din elementele
care limiteazd aceastd migcare trebuie s[ cedeze.
Muqchii degetelor piciorului. Miqcarea de flexie a degetelor este realizatd
prin flectarea primei falange pe metatarsiene, a celei de a doua falange pe prima gi a
celei de a treia pe a doua.
n""t"."",,Ei*.
 Articul aliile membrului inferior

degete, interosogii, lombricalii, flexorui lung al degetelor gi flexorul lung al

halucelui. La rTivelul halucelui aceast[ miqcare este realizatl de flexoruI scurt plantar,
adductorul halucelui, flexorul scurl al halucelui, iar la nivelul degetului mic de
abductorul degetului mic Ai flexorul scurt al degetului mic.
Flectarea celei de a doua falange pe prima o realizeazd flexorul scurt al
degetelor ({lexorul perforat) pentru ultimele 4 degete ;;i flexorul lung al halucelr"ri
pentru haluce.
Flectarea celei de a treia falange pe a doua o realizeazd flexorul lung al
degetelor (fl exorul perforant).
Miqcarea de extensie a degetelor este realizatl prin extensia primei falange
pe metatarsiene, a celei de a doua falange pe prima gi a celei de a treia falange pe a
doua.
Extensia primei falange pe metatarsiene o realizeazd extensorul Iung al
degetelor, pentru ultimele 4 degete. extensorul lung al halucelui pentru haluce 9i
extensorul scuft al degetelor pentru degetele i - 4.
Extensia celei de a doua falange pe prirna qi a celei de a treia falange pe a
doua o realizeaz.d interosogii, lornbricalii, extensorii lung qi scurt ai degetelor.
Migcarea de valg (inclinalia fibulari) 9i de var (?nclina{ia tibiala) a piciorului
se efectueaz[ in plan frontal, ?n jurul unei axe biomecanice antero-posterioare care
treceprin mijlocul articulaliei gleinei. Are o amplitudine de 150 pentru valg gi de 250
pentru var.
Articulaliile metatarso-falangiene sunt articulalii condiliene cu trei grade de
libertate. Pasiv, sunt posibile la nivelul lor rnigclri de flexie qi extensie, inclinare
lateral6 gi ca o rezultantd a acestora, migcarea de circumducfie. Activ, in rnod normal
prin atrofierea rnugchilor abductori gi adductori ai degetelor, aceste arliculalii nu mai
prezirTtl decdt rnigcdri de flexie gi extensie.
Migcarile cle flexie gi extensie se efectueazd in plan sagital, in jurul unei axe
biomecalice transversale care trece prin condilii metatarsieni, pulin deasupra
inserliilor superioare ale ligarnentelor colaterale. Arnplitudinea medie normal6 de
migcare este de 200 flexie plantard qi 400 flexie dorsalS (extensie), deci in total 600.
Articulaliile interfalangiene sunt trohleafiroze cu un singur grad de libertate,
care permit migcarea de flexie 5i extensie.
Anatomia descriptivd u membrului inferior

VAS CULARI ZATTA MEMBRULUI

INFERIOR

ARTERE,LE MEMBRUI-,UI INFERIOR

Membrul inferior are vascularizatia arteriald asigurate de ramurile extra-

pelvine ale arterei iliace interrre qi de sistemul arterial femural. La vasculariza.|ia
pere{ilor bazinului participd gi ramurile intrapelvine parietale aie arterei iiiace
interne.

RAMURILE PARIETALE EXTRAPELVINE ALE

ARTEREI ILIACE II\TERNE

Ramurile extrapelvine ale arterei iliace irrterne (hipogastrice) sunt in numar

de patru: obturatorie, glutealS superioarS, gluteal5 inferioard qi pudendali intemS.
Prima afterd iese dtn bazin prin qan{ul obturator, iar celelalte trei prin incizura
ischiadicd rnare.

ARTERA OBTURATORIE (a. obturatoria)

Este foafte variabild ca origine. De regu.lS se desprinde de pe fa{a anterioarS. a

iliacei interne, se indreaptd oblic antero-inferior, merge pe fala mediald a coxalului
paralel cu linia arcuatS irnpreund cu nervul obturator care este sitrmt deasupra sa gi
vena obturatorie situati inferior arlerei (N.A.V.). Se angajeazd prin ganlul obturator
unde artera este situatd medial fafd de nerv gi ajunge in regiunea antero-medial6 a
coapsei nivel la care se tennind prin bifurcare..
Ramurile colaterale ale arterei obturatorii:
1. Ramuri musculare (rami musculares) pentru mugchii iliac qi obturator
intern.
2. Ramul pubian (ramus pubicus) care rnerge pe fala posterioarl a corpului
pubisului, se anastomozeazd, pe linia rnediand cu ramul pubian de partea opusl gi se
distribuie pubisului qi sirnfizei pubiene. Acest ram se anastomozeazl qi cu artera
 Vas cul ariT.alia me mbrulai inferior

Fosa acetabulartr

i.abrumul acetabular Ramul acetabular

Artera Iiganrentului Artera obturatorie

capului lernural
Spina isohiadicl
Canalul obturator

I.,igaurentul capului fernu

Ligamentul transvers
al acetabulului
Ramul latcr Ramul senital
(posterior)
Ramul medial (anterior)

Tuberozitatea ischiadic

Membrana obturatoare
Ram perforant

Fig. l2I - Schema arterei obturatorii

epigastricd inferioarS, constituind a$a-numita " coronfi mortis tt.

3. Rumul acetabulor pdtrunde in articulalia coxo-femural6 prin incizura

acetabular[ gi de-a lungul ligamentului capului femural ajunge la capul femural.
Uneori acest ram se poate desprinde din ramul terminal posterior al arterei
obturatorii.
Ramurile terminale sunt unul anterior gi celilalt posterior.
Ramul anterior (ramus anterior) sau medial inconjoarS marginea mediald a
$antului obturator gi dd ramuri musculare pentru obturatorul extern, pectineu,
adductorul lung, adductorul scurt gi gracilis. Se anastomozeazlcu artera circumflexi
femuralS medial[.
Ramul posterior (ramus posterior) sau lateral, oblic lateral, inconjoarl
supero-lateral marginea lateralf, a $anlului obturator gi dd ramuri musculare pentru
obturatorul intern, pbtratul femural, adductorul mare $i gracilis. Se anastomozeazd, cu
aftera glutealS inferioarS.
 ARTERA GLUTEALA SUPERIOARA
(a. glutea superior)

De la origine se indreapti oblic postero-inferior, iese din bazin prin partea

superioari a incizurii iscliiadice mari, pe deasupra mugchiului piriform gi ajunge in
regiunea gluteali unde se inflecteazd, infero-superior gi se imparte imediat in cele
doui ramuri terminale ale sale: superficial gi profund.

' !tt*-'
i-4..
N

'.

'
''rri;,
:i:
.:,
!il
Artera gluteal6 superioari

Artera rrudendala internl

Artera slutealI inferioarl

Artera nervului ischiadic Circumfl exa feniurald mediald

Prima perforantf,

A II-a pertbranth

A lll-a perforantl

Fig. 122 - Arterele gluteale superioud Si inferioard

Rumul superlicial (ramus superficialis) se indreapt[ oblic antero-superior,
fiind situat intre muqchii glutei mare gi mijlociu, pe care-i vascularizeazd,.
Ramul profund (ramus profundus) merge postero-anterior intre muqchii
glutei mijlociu gi mic gi se termind prin doud ramuri: superior gi inferior. Ramul
superior (ramus superior) merge de-a lungul rnarginii inferioare a muqchiului gluteu
nric pinl la nivelul spinei iliace antero-superioare unde se anastomozeazd, cu ramuri
din arterele circumflexd iliacl profundi gi circumflexl femurald laterald. Ramul
inferior (ramus inferior) merge in interstiliul dintre gluteii mijlociu gi mic Ai se
an astom oze azd, cu artera c ircum fl exd fem ur ald later ald'
t9'2
 Vascular izalia me mb ru lui i nferior

Cluteul mijlociu
Ramul profund al arterei
gluteaie superioare
Ramul superficial al arterei
gluteale superioare

Artera glutealI superioare

Gluteul mic

Nervul cutanat femural

posterior

Piriformul

Obturatorul intern gi gemenii

Ligamentul sacro-spinos
Obturatorul extem
Ligamentul sacro-tuberal
Pdtratul femural
Artera gluteald inferioard

Ramul trohanterian al arterei

Ramul posterror al arterei gluteale inl"erioare sluteale infbrioare

Gluteul rnare
Nervul ischiadic

Artera pudendala internl

Fig. 123 - Schema arterelor gluteale superioard qi inferioard

Ramul profund al arterei gluteale superioare vascularizeazd muqchii gluteu
mijlociu, gluteu mic, tensor al fasciei lata qi d[ ramuri pentru osul coxal gi articula{ia
coxo-femuralA.

ARTERA GLUTEALA INFERIOARA

(a. glutea inferior)

Numit[ qi artera fesierd inferioard sau ortera ischiaticd coboar6 vertical,

anterior mugchiului piriform gi plexului sacral, iese din bazin prin partea inferioard a
incizurii ischiadice mari, deci pe sub mu$chiul piriform, medial de artera pudendal[
intern6. Coboard apoi intre trohanterul mare $i tuberozitatea ischiadicd, fiind
acoperitd de mugchiul gluteu mare. Dd ramuri posterioare pentru jumdtatea
inferioard a gluteului mare care se anastomozeazd cu ramuri ale arterei gluteale
superioare qi ramuri descendente care se distribuie mugchilor gemeni, pStratului
femural, semitendinosului, semimembranosului gi bicepsului. Ramurile descendente
se anastomozeazd cu artera circumflexd femurali medial6, prima perforant5 $i
obturatoria. Printre aceste ramuri se gese$te ;i ortera satelitd o nervulai ischiadic (a.
193
 Anatomia a membrului

comitans n. ischiadici).

ARTERA PUDENDALA INTERNA

(a. pudenda interna)

Numit5 Si artera rusinoasd internd, a fost rnult timp consideratb de anatomia

clasicd ca ram terminal al arterei iliace interne. Arlera iese din bazin prin partea
inferioarl a incizurii ischiadice mari pe sub mugchiul piriform qi lateral de artera
glutealS inferioard. inconjoard apoi spina ischiadici gi reintre ?n bazin prin incizura
ischiadic[ mic[, merge pe rnuqchiul obturator intern qi ajunge pe fala medialr a
isclrionului. Se inflecteazd antero-superior gi se angaj eazd. intre foileie fasciei
perineale rnijlocii, merge pe fa{a mediald a ramurii ischio-pubiene qi pufin sub
simfiza pubianl se termind in cele doud ramuri tenninale: artera cavernoas6 qi artera
dorsalS a penisului (clitorisului).
In regiunea gluteali artera dd ramuri pentru rnugchii gluteu mare, piriform,
gemeni qi obturator intern.

RAMURILE PARIETALE IT{TRAPELVINE ALE

ARTEREI ILIACE INTERNE
Sunt in numdr de doud: artera ilio-lombar[ qi arterele sacrale laterale.

ARTERA ILIO-LOMBARA (a. itiotumbatis)

Se desprinde de pe fafa posterioard a afterei iliace interne, ulneazd. un traiect

retrograd postero-superior anterior trunchiului nervos lombo-sacral gi posterior
mugchiului psoas gi se impafte in doud ramuri: ascendent gi transvers.
Ramul ascendent sau lombar merge anterior vertebrelor lombare qi se
distribuie rnugchilor psoas gi pltratul lombelor.
Ramul transvers sat iliac se irrdreaptl orizontal gi lateral, trece posterior
psoasului 9i se imparte in dou[ ramuri: superficial gi profund. Ramul superJicial
merge intre fascia qi muqchiul iliac, distribuindu-se acestui mugchi. Acest ram se
anastomozeazd cu aftera circumflexd iliacd profundd,. Ramul profuncl, care merge
ir-rtre mugchiul iliac gi os, se distribuie acestui mugchi qi osului subiacent.
 Vascu I a rizati a memb ru lu i i nferior

Artera iliacf, conrunl

Artera sacralI mijlocie
{
I
!i-
Trunchiul lombno-
Arlera ilio-lomhartr
Artera iliactr interntr
Artera iliacf, extemi
Artera ombilicali Artera glutealI superioari
,$-
tl!
Artera obturatorle .Artera sacrala laterala

Ramuri viscerale Artera gluteal6 inferioari

Artera pudendald internd

Fig. 124 - Artera iliucd iruternii dreapld Si ramarile sale

ARTERELE SACRALE LATERALE

(aa. sacrales laterales)

in general sunt douA artere sacrale laterale: superioar6 qi inferioard.

Artera sacrald laterald superioard, variabilS ca volum, se indreapt[ medial
$i transversal gi dupd ce se anastomozeazd cu artera sacral5 mijlocie, se angajeazA in
prima galrr5 sacral6 anterioarS. Ea dd cdteva ramuri cozii de cal qi dupd ce iese prin
una din ghurile sacrale posterioare se termin6 in muqchii posteriori ai bazinului.
Artera sacrald laterald inferioard coboar6 pe marginea laterald
corespunzdtoare a sacrumului, anterior muqchiului piriform qi a ramurilor anterioare
ale nervilor sacrali. Ea se termind la nivelul coccisului anastomozendu-se in arcadd
cu un ratn din sacrala mijlocie. Ar-tera dd nagtere la trei feluri de ramuri:
7. ramuri laterale care se indreapt[ lateral, terminAndu-se in muqchii piriform gi
ischio-coccigian;
2. ramuri mediale care se indreaptd transversal gi medial gi se anastomozeazd, cu un
ram transversal al arterei sacrale mijlocii;
3. ramuri spinale care pdtrund in canalul vertebral prin g[urile sacrale anterioare, se
distribuie cozii de cal gi ies prin gdurile sacrale posterioare, termin0ndu-se in pdr{ile
rnoi ale regiunii posterioare a sacrumului, unde se anastomozeazd cl artera gluteald
superioar6.
195
Analomia descriplivd a membrului inferior

ARTERA FEMURALA (a. femoralis)

Situafie, traiect, direc(ie. Artera femural5 continud artera iliacd externS.

Situatl in partea antero-mediali a coapsei, artera incepe la nivelul inelului femural gi
se termini Ia nivelul hiatului tendinos, nivel la care se continud cu artera poplitee.

Ilio-psoasul

Croitorul

Artera epigastricf, superfi cialf,

Artera lemurall
Vena lbmuralS
Ramuri muscul Artera pudendala externA superioartr
Aftcra femuralf, prolundl Vena sa&nd mare

Artera pudcndala externA irrltrioard

Adductorul lung

Gracilis

Dreptul 1'ernural

Vastul lateral
Adductorul mare

Artera supero-lateralS a genunchiului

Artera supero-mediald a genunchiului

Artera descendentd a genunchiului

Reteaua articularl a genunchului

Artera infero-laterald a genunchiului

Artera intbro-mediald a genunchiului

Anera recurenta tibialtr anterioartr Fig. 125 - Raporturile qi ramurile cola-

terale ale arterei femurale

196
 Vascu I nrizalia m embru lu i i nferi o r
Direcfia sa este oblicd infero-medial gi posterior. fiind reprezentati de o linie care
uneqte rnijlocul arcadei fbmurale cu marginea medial6 a condilului femural meclial. in
'aiectul siu aftera femural5 merge in interstiliul cuprins intre quadriceps situat
artero-lateral qi planul adductorilor situat postero-mediai. SuperlicialS la origine,
unde nu este acoperit6 decdt de fascie gi unde pulsa{iile ?i sunt bine percepute, afiera
devine din ce in ce mai profundi pe m6sur5 ce se apropie de hiatui tendinos. De
asemenea rnuqchiui croitor se plaseazl anterior arterei, pe oar€ o acoper6.
Direc{ia arterei se opune direc(iei femurului. La origine artera std pe
proeminenfa capului f,emural de care este separatd prin rnuqchiLrl psoas gi capsula
afticular6, compresiunea arterei la acest nivel fiind uqor de executat. Sub acest nivel
artera gi osul sunt separate qi datorit[ traiectului lor convergent se reAntAllnesc la
nivelul hiatulului tendinos, cele doul organe formAnd irn unghi deschis superior.
Distanla care separl osul de artetd, mai mare irr partea superioari a coapsei. nu
depdqeqte 3 crn.

Croitorul
Artera circumfl ex5 iliacd superfi cial6
Afiera epigastricl superficial6
Tensorul fasciei lata
Artera circumfl exd femuralI mediald

Pectineul
Artera pudendalA externa superioard
Artera pudendalA extemd inferioard
Artera circumfl exE fbmuralS Iaterall

Artera tbmuralli profundi

Adductorul scurt
Adductorul iung

rl'.rr::l Artera femurald

Adductonri rnare
,, '(i.,
\ ...l:it., Gracilisul

Drepul femural
i. i1

Artera clesccndenti a gcnunchiului

Artera femuralS
Tractul ilio{ibial
Vastul medial
Vastul lateral

Ligamentul rotulian
Bicepsui

Fibula Croitorul
Tibia Fig. 126 - Schema raporturilor
arterei femurale

L9 I
Anatomia a membrului i.

Raporturi. Artera femural5 se gdsegte in teaca vaselor femurale care prezintd

cele trei segmente care au fost descrise la miologie.
ln canalul femural, vena ocup[ porjiunea mijlocie a acestuia, artera gdsindu-
se lateral de vend. Medial de arteri existd un confluent venos important format din
vena safend mare care se varsd in vena femurald gi de venele tegumentare
abdominale, pudendale externe gi vena dorsal6 a penisului (clitorisului) care se varsd
in vena safend mare.
in partea mijlocie a coapsei, vena descrie o migcare de spirl in jurul arterei,
indreptdndu-se postero-lateral, ?ncrucigand fa{a postero-medialr a arterei.
In canalul lui HUNTER vena femurald este situatd posterior arterei, pe care o
separl de planul muscular al adductorilor. Vena poate depSgi lateral artera, pozilie
care o pdstreazd gi la nivelul regiunii poplitee. Fa{a anterioard. a arterei este deseori
incruciqatd la acest nivel de un canal venos colateral sau de venele satelite arterei
descendente a genunchiului, care vin s[ se termine in vena femurald.
Trunchiurile limfatice profunde insolesc vasele femurale in teaca lor. Se
gisesc frecvent 2 - 3 ganglioni limfatici dispugi de-a lungul vaselor. La nivelul
triunghiului femural al lui SCARPA, ganglionii se afl6 dispuqi in infundibulul
femural.
in traiectul s5u artera femurali este insoliti de numerogi nervi.
Ramul femural al genito-femuralului iese din bazin fiind situat pe fa{a
anterioari a arterei. Pulin sub ligamentul inghinal, el pdrlsegte artera; perforeaz5
fascia gi se distribuie tegumentului de la nivelul triunghiului femural.
Nervul arterei femurule al nervului femural, se desprinde din aceasta
deasupra ligarnentului inghinal, coboard alipit fe{ei anterioare a tecii vaselor femurale
p6nd la nivelul porliunii mijlocii a coapsei.
Filetul nervos al muqcltiului pectineu, se desprinde din nervul femural ?n
bazin, iese prin inelul femural pe fala profundb a arterei gi se distribuie apoi
mugchiului pectineu.
Toate aceste ramuri nervoase care insofesc artera femurald iau nagtere in
bazin. ins[ artera femuralS este insolit6 gi de ramuri terminale ale nervului femural,
care se desprind din acesta la nivelul coapsei.
Ramuri musculare care formeazd aga-numitul nerv musculo-cutan medial,
care trec posterior afterei (filete rnotorii pentru muqchii pectineu qi adductor lung).
Printre aceste ramuri s-ar afla gi filete senzitive care trec anterior arterei femurale
pentru a se distribuii tegumentului din partea antero-mediald a coapsei.
Nervul safen este situat in triunghiul femural, lateral de canalul femural. La
nivelul treimii rnijlocii a coapsei, el pdtrunde in teaca vaselor femurale, incruciqeazS.
fa{a anterioard, a arterei qi se dispune medial de aceasta. Este elementul cel mai
superficial al pachetului vasculo-nervos. Perforeazd apoi peretele anterior al
canalului lui HUNTER printr-un orificiu propriu sau un orificiu comun cu aftera
descendentd a genunchiului.
Nervul vastului mediol merge pe fala laterali a arterei, dar este despirlit de
aceasta prin fascia vastului medial, deci este situatd in afara tecii vasculare.
Ramurile colaterale ale arterei femurale:

I9IJ
 Vas cu lariza(i a membrului i nJbri or

Artera epigastricd superficiald (a. epigastrica superficialis) sau artera

subcutsnatd abdominald, se desprinde de tb{a anterioard a arterei femurale la 0,5 - i
cm sub ineiul femural. Este foarte sublire gi perforeazd imediat fascia l'ernurald,
devenind superficialS. Se indreaptd oblic supero-medial, incruciqeazi marginea
anterioard a ligamentului inghinal gi se rarnificd in peretele abdominal anterior, pAni
in vecinStatea ombilicului. Aceast6 arterd se anastomozeazd medial cu aftera
epigastricd inferioarS, iar lateral cu artera circumflexd iliacd superficial6.
Artera circumflexii iliacd superJiciold (a. circumflexa ilir"un superficialis) ia
na$tere dirr artera femurald la acelaqi nivel cu artera precedentS, uneori chiar printr-
un trunchi comun" Traverseaz6 fascia femural[ (cribriforrnis), se indreapt[ supero-
lateral qi se distribuie tegumentelor pere{ilor abdominaii, lateral de teritoriul afterei
epi gastrice superfi ciale.
Arterele pudendale (rusinoase) externe (aa. pudendae externae) sunt in
numdr de doud: una superioard qi cealaltd inferioard, ?n rapofi cu situalia lor fa!5 de
crosa venei saf'ene mari. Cele douS artere iau naqtere pe fa{a mediald a femuralei.
incruciqeazd fa{a anterioar6 a venei femurale trecdnd superior gi respectiv inf-erior
crosei safene, perforeazd fascia lata in vecindtatea marginii iateraie a adductorului
lung gi dau naqtere la ramuri scrotale anterioare (rami scrotales anteriores) la sexul
masculin, respectiv ramuri labiale nnterioare (rami labiales anteriores) la sexul
femirrin qi la ramuri inghinule (rami inguinales). Acestea din urmi se distribuie

Spina iliactr antero-superioard

Croitorul

-lensorul Artera tbmuralS

fasciei

Pectineul
Arlera {'ernuralS prof'undd
Obturatoml extern

Artera circunrfl exf, t-ernurald Ranrurile arterei obtLrratorii

lateralS Artera circumfl cxd lbmuralI mediali
Adductorul seurt

Adductorul iung
Ramuri nruscuiare ale artcrei
fenrurale nrofitnde
Adductorul mare

A Il-a arterS perforantii

Vastul latcral
Gracilisul

Artera femural6
Fig. 127 - Arterafemuralii pro- 1

_fundd (vedere anterioard)

roo
Anatomia descriptivd a membrului inferior

regiunii inghinale.
Arteru femurald profundd (a. profunda femoris) este un ram voluminos al
fenruralei care asigurd prin ramurile sale vasculariza[ia aproape in intregime a
mugchilor gi tegumentelor coapsei. Ia naqtere pe fala posterioard a femuralei, la
aproximativ 4 cm sub ligamentul inghinal, anterior mugchiului ilio-psoas. La origine
femurala profund[ este strict posterior arterei femurale. dar pe mdsurl ce coboard
devine postero-laterald arterei de origine. Ajuns6 la marginea superioard a
adductorului lung, artera trece posterior acestui muqchi, cobor6nd aproape vertical
intre adductorul lung situat anterior arterei qi adductorii scurt gi mare, care sunt
plasali succesiv posterior arterei. Artera femural[ profundi se termind. superior de
hiatul tendinos, nivel la care perforeazd adductorul mare, constituind cea de a treia

Artera femurald

Artera circumfl erI femuralI nredialI Artera femuralh profu ndI

Artera circunrfl exI femuralf, laterald

Ram arterial muscular pentru

adductori
Priina arterA per

Ram arterial muscular pentru

quadriceps

Artera femural6 profundf, situati

A II-a afiera perforanta
posterior adductorului lung

A lll-a artera perforanttr

Artera femuralf, trecdnd prin

hiatul tendinos

Fig. 128 - Schemu arterelorfemurald profundd Si circumflexefemurale

arterS perforant6 $i ajunge pe fala posterioara a coapsei.

TESTUT descrie gi o variantd profundd a acestei artere, in care artera
femural5 profundd se afld de la inceput dispusb pe adductorul mare, fiind acoperitd
200
anterior de adductorul scurt qi apoi de adductorul lung.
Din artera femurald profund[ iau nagtere urmdtoarele ramuri colaterale:
circumflexa femurald mediall, circumflexa femurali laterali gi arterele perforante.
a. Artero circumJlexd femurald mediald (a. circumflexa femoris medialis)
sau artera circamJlexd posterioard ia nagtere din partea superioard a femuralei
profunde, se indreaptd postero-medial, incruciqeazd marginea superioarl a
muqchiului pectineu, merge pe tendonul obturatorului extern, inconjoari colul
chirurgical al femurului gi ajunge pe fala profundd a muqchiului pitrat femural, unde
se imparte in ramurile sale terminale:
1. ramul profunrl (ramus profundus) care vascularizeazd muqchii adductori gi ischio-
crurali;
2. ramul acetabular (ramus acetabularis) sau articular, pentru articulafia coxo-
femurald gi ligamentul capului femural; dupi BASSET acest ram dI nagtere la
ramuri laterale pentru trohanterul mare gi 2 - 3 ramuri mediale dintre care unul
merge pe marginea inferioar6 a colului, iar celelalte doud pe marginea superioarl a
colului;
3. ramul ascendent (ramus ascendens) care se distribuie capsulei articula{iei coxo-
femurale qi muqchilor adductor rnare qi obturator extern;
4. ramul transvers (ramus transversus) care vascularizeazd mugchii p6trat femural,
adductor mare gi ischio-crurali.
Trei din cele patru ramuri ale arterei circumflexe femurale mediale se
anastomozeazd. cu arterele vecine: ramul profund cu artera gluteali inferioar[,
ramurile acetabular gi ascendent cu artera obturatorie. Artera circumflexd femurald
mediali mai prezintd anastomoze cu circumflexa femurall lateral6 gi cu afterele
perforante.
b. Artera circumflexd femurald laterald (a. circumflexa femoris lateralis)
sau artera circumflexd anterioard ia nagtere de asemenea in partea superioard a
femuralei profunde, se indreaptd orizontal qi lateral, trece posterior mugchiului drept
femural gi se termind prin trei ramuri:
7. ramul ascendent (ramus ascendens) urci pe croitor qi drept femural gi se termind
in muqchiul tensor al fasciei lata. Dd ramuri pentru acegti muqchi gi pentru articulalia
coxo-femuralS, trohanterul mare gi se anastomozeazd cu arterele circumflex6
femural[ medialS gi gluteali inferioard;
2. ramul descendent (ramus descendens) poate ajunge p6ni la nivelul articulaliei
genunchiului qi da ramuri pentru croitor gi quadriceps;
3. ramul tronsvers (ramus transversus) se indreapti lateral pe sub muqchiul vast
lateral, inconjoarl partea inferioard a trohanterului mare qi ajunge pe fala posterioard
a coapsei; acest ram se anastomozeazd cu arterele circumflexi femural[ medialS,
gluteali inferioard gi prima arter5 perforantd.
Anastomoza dintre cele doud artere circumflexe realizeazd un cerc arterial in
jurul colului anatomic al femurului.
c. Arterele perforante (aa. perforantes) sunt in num[r de trei, ultima
reprezent6nd terminarea arterei femurale profunde. Primele doud se desprind de pe
fala posterioari a femuralei profunde. Toate trei traverseazi muqchiul adductor mare
Anatomia n memhrului

qi ajung pe fata posterioard a gambei, trec6nd prin arcadele fibroase (inelele) acestui
muqchi. Pe fala posterioard a coapsei fiecare perforantd di nagtere la tn ram superior
qi un ram inferior. Romul superior al primei artere perforante se anastomoze azd cu
artera glutealS inferioari gi arterele circumflexe femurale laterald qi medial6. Se
creazd astfel un sistem anastomotic intre artera femurali, reprezentatd prin arterele
circumflexe gi ramul superior al primei perforante qi artera iliacl intern6, reprezentat6
prin artera gluteali inferioard. Ramul inferior ul primei artere perforante se
anastomozeazl, cu ramul superior al celei de a doua artere perforante. Ramul inferior

AnastomozA intre artera giuteald inferioard

Artera gluteali superioartr
$i artera circumflexd femurald mediald

Anastomozd intre arterele glul

superioari qi inferioartr

Artera gluteala intbrioard

AnastomozA intre artera

circumflcxA l-emurall medialh qi
prima arterf, perforantA Prima arterl perforanti

Anilstornoza intre prirna gi a II-

a arterf, perfbrantd
A II-a artera pertbrantd

AnastomozA intre a II-a qi a III-a

arterI perforanta

Anastomoza intre artera poplitee gi A lll-a artera perforantd

a III-a arterA perforantA

Hiatul tendinos Artera poplitee

Fig. 129 - Schema arterelor perforante Si anastomozelor lor

al celei de a doua artere perforonte se anastomozeazd cu ramul superior al celei de a

treia artere perforante. Ramul inferior al celei de a treiu artere perforante se
anastomozeazd cu artera poplitee.
Artera descendentd a genunchiului (a. genus descendens) sau artera milre
anastomoticd se desprinde de pe fata anterioard a arterei femurale, la nivelul
canalului lui HUNTER, superior hiatului tendinos. Coboari oblic anterior pe un scurt
traiect alipitd de aftera femurald, dup6 care perforeazd membrana vasto-adductorie fie
 Vuc"t*zrt, *r-t*t"t t"p*
separat, fie prin acelagi orificiu cu nervul safen qi se imparte in doul ramuri:
a. ramul safen (ramus saphenus) sau superJicial care inso(egte nervul safen, cdruia ii
devine satelit, pini la jumitatea gambei; cdnd acest ram arterial insolegte neryul
safen pe toat[ lungimea sa gambier[ ia numele de arterd safend, care existi in
perioada fetal6;
b. ramuri articulare (rami articulares) sau profunde carc participi la fonnarea re(elei
articulare a genunchiului; ele vascularizeazd gi mugchii adductor mare gi vast lateral.
Uneori artera descendentd a genunchiului se desprinde din por{iunea
superioard a arterei poplitee.
Anatomia clasicd descrie arterei femurale trei porfiuni: femurala comun6,
femurala profund[ qi femurala superficiali, aceasta din unn6 continuindu-se la
nivelul hiatului tendinos cu artera poplitee.
Din femurala comund se desprind arterele: epigastricd superficiali,
circumflexd iliacd superficiald gi pudendale externe.
Femurala profundi este asemdn[toare celei descrise de nomina anatomica, cu
deosebirea ci i se descrie un ram colateral in plus: arlerfl quadricepsulul', care insl
este menfionat c[ poate lua naqtere qi din porfiunea ini{ial6 a arterei circumflexe
femurale laterale sau din femurala superficiall. Artera quadricepsului merge oblic
infero-lateral pe fala profundi a muqchiului drept femural qi ramurile sale terminale
se distribuie celor patru corpuri musculare ale quadricepsului.
Variante ale arterei femurale:
Artera femural6 se poate termina pe fala anterioard a coapsei, situatie in care
ea este supleati de cdtre artera gluteal[ inferioard, care se continul cu artera poplitee.
Foarte rar (QUAIN: un caz la 1200) artera iliac[ externi ss poate bifurca, ramul de
bifurcalie anormal este descendent, situat rnedial de ffunchiul arterial principal, pe
care-l intdlnegte in maniera unui vas aberant la nivelul hiatului tendinos.
TESTUT a glsit un caz de trifurcare a iliacei externe: ramul medial era artera
femurald profundd, ramul mijlociu femurala propriu-zisd, iar ramul lateral artera
quadricepsului.
Accidental din artera femurald pot lua nagtere arterele epigastrici inferioarl,
circumflexi iliacd profundd, obturatorie, dorsali a penisului (clitorisului), o arteri
femural6 profundd accesorie gi o arterl epigastrici superficialI accesorie. Ea poate
furniza de asemenea, mai ales in cazurile cdnd este supleat[ de artera gluteald
inferioar[, o arterd safenl care merge impreuni cu nervul safen.
Artera femurall profundi prezinti variafii mari de volum sau de origine. Pe
543 de cazuri QUAIN gisegte c[ cel mai frecvent se desprinde din artera femurall
sub ligamentul inghinal la o distanfl cuprinsd intre 13 - 50 mm (in 438 canri).
VIGUERIE (pe 326 de cazuri) glseqte cd artera femural[ profund[ se desprinde la
nivelul primului sfert al arterei femurale in 26 de cazuri, in sfertul al doilea in 134
cazuri, in sfertul al treilea in 156 de cazuri gi in ultimul sfert al arterei femurale in
doar l0 cazuri.
Anutomia descriptivd a membrului inferior

ARTERA POPLITEE (a. poplitea)

Continud artera femuralS qi igi datoregte numele situatiei sale profunde din
regiunea poplitee, pe fala posterioard a articula{iei genunchiului.
Situa{ie, traiect qi direc{ie. Artera incepe la nivelul inelului adductorului
mare, la aproximativ B cr-n deasupra interliniului articular al articulafiei genunchiului.
Traverseazd supero-inferior fosa poplitee ,si se termind la nivelul arcadei solearului,
unde se continud cu aftera tibialE anterioari qi artera tibiald posterioar[. AvAnd o
lurrgirne de apr<.ixinrativ l7 - l8 cm, atieraare un traiect oblic infero-lateral in partea
sa superioarS, apoi devine vertical - descendentS, paralel cu axul longitudinal al fosei
poplitee, fala de care este situatd pulin medial. Forma sa se modificS sub influen{a
migcdrilor arliculaliei genurrchiului, in extensia acestuia artera descriind o curbl cu
concavitatea anterior.

Semimembranosul

Senritendinosul
B icepsul

Gracilisul

Nervul tibiai

Artera poplitee , Vena poplitec

Artera supero-nredialI a Afiera superoJaterald a genunchiului

genunchiului
.\rrcra rnijlocic a gcnunelriului
Artera infero'medialf,
gcrt un clt iu Iu
Arlera surald tnedial6
Nervul peronter contun
a Artera inlero-[aterald a genunchiului
i
Artera sural6 lateral6
A-rtcra saf€na

Nervul capului lateral al gastrocnemianului

Vena safenf, micd

Ncrvul capului medial al

gastrocnemianului
Nervul superior al solearului

Capul rnedial al gastrocnemianului

Capul lateral al gastrocnemianului
Nervul sural
Vena salend mic6

Fig. 130 - Raporturile arterei poplitee

Raporturi. Fiind situatd in parlea profundi a fosei poplitee, artera Ya aYea
rapofturi cu perelii acesteia.
Anterior artera corespunde peretelui anterior sau plan$eului fosei poplitee,
care poate fi imparfit in trei zone:
21\-
 Vascularizatja membrului inferior

l. o zond superioard saufemuraldincarc artera stA pe suprafata osoasS poplitee a

femurului, limitati de bifurcarea liniei aspre a femurului; ?ntre os gi arteri se g[segte
un strat destul de gros de grdsime;
2. o zond miilocie sau articulard in carc artera corespunde fe{ei posterioare a
capsulei articulaliei genunchiului qi ligamentelor sale posterioare;
3. o zond mijlocie sau tibiald in care artera st5 pe muqchiul popliteu care acoperd
suprafala osoasi a felei posterioare a tibiei situatd deasupra liniei solearului.
Medial artera corespunde muqchilor care formeazd peretele medial al fbsei
poplitee. Supero.-medial sunt doi muqchi etajafi, semitendinosul situat superficial qi
semimembranosul situat profund sub precedentul; infero-medial se afl6 capul medial
al gastrocnemianului.
Lateral corespunde mugchilor peretelui lateral al fosei poplitee, supero-
lateral fiind mugchiul biceps, iar infero-lateral capul lateral al gastrocnemianului
dublat de mugchiul plantar.
Posterior artera este acoperitl de mugchii care delimiteazd fosa poplitee,
nefiind deci situatd direct subfascial. in segmentul superior este acoperita de
semimembranos. in segmentul mijlociu, artera nu este acoperit[ de nici un muqchi,
fiind situatl profund in stratul gr6sos al fosei poplitee. in segmentul s[u inferior
artera este situatd in interstiliul fiormat de int6lnirea celor doud capete ale
gastrocnemianului. Posterior acestor mugchi artera este acoperitl de planurile
superficiale ale peretelui posterior al fosei poplitee: tegumentul. {esutul celular
subcutanat qi fascia poplitee, care este foarte rezistent[ la acest nivel.
Elementele vasculo.nervoase ale fosei poplitee au o dispozilie diferitd in
paftea superioari in raport cu partea inferioari a acestei margini.
In partea superioard u regiunii poplitee artera este situatd cel mai profund,
fiind elernentul cel mai medial, dispusd medial de linia mediand. Vena poplitee are
un perete gros, de aspect arteroid, ceea ce face dificilE deosebirea sa de artera
poplitee. Ea este situati postero-lateral arterei, neacoperind-o in por{iunea sa mediald.
Artera gi vena sunt unite intre ele qi aderente printr-o teacd vasculard comun6, sepa-
ra{ia celor douf, vase fiind foarte dificilS gi datorit[ faptului cI intre pere{ii lor existd
tracturi conjunctive care le unesc. La acest nivel vena poplitee primeqte vena safend
micd, precum Ei venele satelite ramurilor arteriale colaterale ale arterei poplitee.
in unghiul superior al fosei poplitee nervul ischiadic se imparte in cele dou[
ramuri terminale ale sale: nervul tibial gi nervul peronier comun. Dintre acegtia,
nervul tibial este situat postero-lateral venei poplitee, dar in timp ce vasele sunt intr-o
teac[ comunl, nervul rdtndne subfascial, fiind separat de vase printr-un strat de lesut
adipos. Nervul emite ramurile sale colaterale care incruciqeazd, fala posterioari a
vaselor.
in rezumat, in partea superioarl a fosei poplitee, elementele pachetului
vasculo-nervos se gisesc dispuse oblic antero-medial astfel: nervul tibial, vena qi
artera poplitee. Este dispozilia clasici scalariformS, dar frrd a ayea treptele dispuse
regulat, cSci in tirnp ce vasele sunt acolate, nervul este mai depdrtat. Deci, prima
treaptd. este mai ridicati, iar cea de a douir mai cobor6t5.
in fosa poplitee se gdsesc dispugi in masa adipoasl 9i ganglionii limfatici poplitei.

-----mT
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Adductorul rna Iii.l$l

[T\ rti tilii
I-liatul tendinos al
adductorului mare itti ii I,
I
Nervul ischiadic
Artera supero-[aterali a
genunchiului
Artera supero-mediald a
genunchiului Nervul peronier comun

Semimembranosul
futera nrijlocie a gonunchiului Bicepsui

Semitendinosul
Artera sural.1 laterala
Capul meriial al gastrocnemianuiui

Capul lateral al gastrocnemianului

Artera suralf, medialI

Artera iniero-laterald a
genunchiului

Ncrviri tibitrl
Artera infero-nred ialA a genunchiului

Popliteul Arcada tendinoasi a solearului

Solearul

Fig. l3l - Schentu rsporturilo{ arterei poplitee

in purtea inferioard a regiunii poplitee rapofturile se schimb6, elementele
pachetului vasculo-nervos etalandu-se $i avAnd tendinta sA se dispunb intr-un pian
transversal. Artera este aplicatl pe mugchiul popliteu. Vena descrie o mi;Care
helicoidala, incruciqeazl fala posterioard a arterei qi se dispune pe fbla rnedial[ a
acesteia. Nervul tibial se apropie de vase gi se glseqte pe fata posterioar[ a arterei.
Ramurile colaterale ale arterei poplitee:
1. Artera supero-laterald o genunclriului (a. genus superior lateralis) sau
artera articulard superu-lfiterald ia na$tere de pe fa{a anterioard a arterei poplitee
imediat deasupra condilului femural corespunzAtor pe care-l inconjoard trecAnd pe
sub tendonul bicepsului, dupd care se ramificA intr-un ram profund care se distribuie
vastului lateral qi porfiunii din fernur acoperit6 de acest mu$chi qi un ram superlicial
care ia pafte la formarea relelei articulare a genunchiului.
2. Artera supero-me(liold a genunchiului (a. genus superior medialis) sau
artera urticulard supero-mediald ia nagtere de asemenea de pe fala anterioarA a
arterei poplitee deasupra condilului femural corespunzdtor pe care-l inconjoare
postero-anterior, pe fala profund[ a muqchilor semimembranos qi semitendinos 9i se
irnparte intr-un ram profund gi altul superficial. Ramul profund merge intre condilul
femural gi vastul rnedial, se anastomozeazd cu un ram din aftera descendenti a
genunchiului qi se terminf, cu ramuri pentru mu$chiul vast medial gi femurul
 V^""UAztf,
^r^tr"t"l
subiacent. Ramul supedicial coboar[ pe partea antero-mediali a genunchiului gi se
anastomozeazA cu ramul patelar al arterei descendente a genunchiului qi cu un ram
din artera inferioari mediald a genunchiului.

Adductorul mare

Hiatul tendinos al adductorului mare

Artera supero-mediald a genunchiului Artera superoJaterald a genunchiului

Artera suralf, laterald

Artera infero-lateralI a genunchiului

Artera infero-mediald a
Artera recurenti fi bulard
posterioarl

Artera recurentd tibiall tibialt anterioare

Trunchiul tibio-peronier al Artera recurenttr peronierd anterioartr
anatomiEtilor francezi
Artera recurentA tibiald anterioard
Artera peroniertr
Artera tibiall

Fig. 132 - Schema ramarilor colaterille ale arterei poplitee

3. Artera mijlocie s genanchiului (a. genus media) sau afrera articulard
mijlocie ia nagtere de pe fala anterioar6 a arterei poplitee, pu{in deasupra interliniului
articular. Se indreapti postero-anterior, traverseazh ligamentele posterioare ale
genunchiului gi ajunsd in fosa intercondilarl se imparte in ramuri care se distribuie
ligamentelor incrucigate, capsulei fibroase gi sinovialei articulaliei genunchiului,
corpului adipos infrapatelar gi epifizei distale a femurului.
4. Artera infero-laterald a genunchiului (a. genus inferior lateralis) sau
artera articulard inferoJaterald ianaqtere de pe fala anterioard a arterei poplitee la
nivelul sau pufin sub interliniul articular, inconjoarl condilul lateral al tibiei, trece pe
sub ligamentul colateral fibular, av6nd raporturi gi cu capul lateral al
gastrocnemianului qi cu tendonul bicepsului. D[ ramuri pentru por,tiunea antero---
laterali a genunchiului (ramuri osoase qi periostice) qi participd la formarea relelei
articulare a genunchiului.
5. Artera infero-mediald a genunchiului (a. genus inferior medialis) sau
artera articulard infero-mediald ia naqtere din artera poplitee la acelagi nivel cu
precedenta, inconjoarl postero-anterior condilul medial al tibiei, trecind pe sub
ligamentul colateral tibial al articulaliei genunchiului. Ea furnizeazdin traiectul sdu
nulneroase ramuri osteo-periostice gi se termind in partea antero-medialS a
genunchiului unde se anastomozeazd cu celelalte artere ale genunchiului participdnd.
Analomia descriptivd a membrului inferior

la formarea relelei articulare.

6. Arterele surale (aa. surales) sau arterele gemelare sunt in numdr de dou6:
una mediald gi cealaltS laterald, se desprind din partea posterioar[ a arterei poplitee,
la nivelul interliniului articular, fre izolat, fie printr-un trunchi comun. Fiecare arteri
se indreaptl oblic descendent pentru a se termina in capul corespunzitor al
muqchiului gastrocnemian. Ramurile musculare abordeazd mugchiul fie pe fala
profundi, fie pe fala superficialI. Unul din aceste ramuri se aldtur[ nervului cutanat
sural lateral gi ia numele de arterd surald laterald (artera safend lateral[ sau altera
safena parva), pe care-l insolegte pdni la rnijlocul gambei sau chiar p6n[ la nivelul
regiunii dorsale a piciorului.
Variantele arterei poplitee sunt mai fre,cvente in legdturd cu originea 9i
terminarea arterei popl itee.
Variantele de origine. 1. Artera poplitee poate lua naqtere din artera glutealS
ilferioar6: este o anomalie recesiv[, artera principal6 a membrului int'erior situata
mai int6i pe planul posterior al membrului, nu trece decdt secundar pe planul anterior
al coapsei. 2. Artera poplitee poate continua artera femuralS profund5.
Variantele de terminare se referd la nivelul termindrii, cAt gi la modul de
terminare al arterei poplitee. in ceea ce priveqte nivelul de terminare al orterei
poplitee acesta poate avea loc deasupra arcadei solearului in fosa poplitee la nivelul
marginii superioare a muqchiului popliteu, Ia nivelul interliniului articular sau la
nivelul condih.rlui femural (foarte rar).
Variantele modului de terminure al arterei poplitee. l. Trifurcarea afterei
poplitee in adera tibialI anterioari. artera tibiald posterioard qi arlerb peronier6. 2.
Bi-furcare ?n aderS tibialS posterioard qi trunchi tibio-peronier anterior (DUBREUIL
- CHAMBARDEL), din care se vor desprinde arterele tibiala anterioarb qi
peronierS. 3. Variante in care lipseqte una din arterele gambei.
Autorii francezi dau ca mod obiqnuit de terminare al arterei poplitee
bifurcarea intr-o arterd tibiald anterioard qi un trunchi tibio-fibular, socotind aftera
fibular5 ram independent qi un ram colateral al arterei tibiale posterioare, aga cum o
conside16 nomina anatomica.
Re{eaua articulard a genunchiului (rete articularis genus) reprezintd
ansamblul anastomotic arterial care inconjoard articulalia genunchiului. La formarea
acesteia participd ramuri din artera descendentl a genunchiului, din artera poplitee 9i
din artera tibiall anterioari.
Artera descendentd a genunchiului participd prin ramurile sale terminale
articulare.
Artera poplitee participd prin arterele supero-medialb gi supero-laterali ale
genunchiului qi arterele infero-medialS qi infero-laterali ale genunchiului. Artera
mijlocie a genunchiului participi la vascularizafia artic;tla{iei genunchiului, dar nu
participi la fonnarea refelei articulare a genunchiului.
Artera tibialS anterioard participl la formarea relelei prin arterele recurente
tibialS anterioard qi posterioar5, ramul circumflex al fibulei 9i artera recurentd
peronierd anterioard.

z0r
 Vasculariza4ia nembralui inferior

Artera descendentd a genunchiului Artera femuralI

Ramul muscular al artergi superficial al arterei

descendente a genunchiului descendente a genunchiului

Artera supero-laterali
genunchiului Hiatul tendinos al adductorulur mare

Artera supero-medial6 a genunchiului

Artera inferoJateral6 a genunchiului

Artera infero-medialtr a genunchiului

Artera recurentl peroniertr poster

Artera recurentd tibial6 medialtr

Artera recurentl peroniera anterioara

Artera recurenti tibialA anterioarA

Artera tibial[ anterioarf,

Fig. 133 - Schems relelei articulure a genunchialui

La formarea relelei poate lua parte gi o arterd recurentd tibiald rnediald, care
se desprinde din artera tibialI posterioar[.
Porfiunea anterioari a retelei articulare a genunchiului, situatd in jurul
circumferinfei patelei formeazd releaua patelard (rete patellare) sar reteoua
peripatelilrd.
Degi foarte bogatd, reteaua articularl a genunohiului este insuficientd pentru
a asigura vascularizalia gambei gi piciorului in cazul existen{ei unui obstacol in
circulafia arterial[ la nivelul arterei poplitee.

ARTERA TIBIALA ANTERIOARA

(a. tibialis anterior)
Artera tibiali anterioare reprezintl ramul anterior de bifurca{ie al arterei
poplitee.
Situafie, traiect qi direc{ie. Originea ei se afli la nivelul arcadei solearului,
fiind situat[ deci in loja posterioard a gambei. Se indreaptd anterior, traverseazd
spa{iul cuprins intre tibie, fibul[, articula{ia tibio-fibulard superioari qi marginea
superioarl a membranei interosoase, ajunge in loja anterioar[ a gambei unde coboard
pAni la marginea inferioard a retinaculului extensorilor, continuAndu-se cu artera
dorsald a piciorului. Direc{ia sa in loja anterioari a gambei este oblici infero-medial.
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Traiectul s6u corespunde liniei clasice a lui MARCELLIN DUVAL, care unegte
depresiunea antefibulard cu mijlocul spaliului intermaleolar. Din cauza direcfiei sale
oblice, artera este mai apropiat[ de fibuld in partea superioari gi de tibie in partea
inferioar5, pe a cirei fa![ antero-lateral[ se glsegte. Artera incrucigeazi deci in
diagonald spaliul qi membrana interosoas6.

Artera recurent5 tibi ai5 anterioard

A(era tibiald anterioard

Nervul peronier prnlirnd

Ramurr muscularc

Artera tibialS anterioartr

Artera maleolard antero-mediald

Ramul perforant al arterei perontere

Arlera maleolard antero-lateralA

Artera dorsal6 a piciorului

Fig. 134 - Artera tibiald snterioard

Raporturi. La origine artera se afl6 in loja posterioard a gambei, acest
segment avAnd 2 - 3 cm lungime. La acest nivel artera este acoperiti de mugchiul
solear, traverseazd spatiul descris anterior la aproximativ 5 cm sub capul fibular gi
ajunge in loja gambierd anterioar5.

217
 Vascularizalia membrulu i i nferior

Capul lateral al gastrocnemianului

Capul medial al gastrocnemianului

Tibialul anterior

Peronierul lung

Artera tibialtr anterioar[

Flexorul lung al degetelor

Extensorul lung al degetelor
Extensorul lung al halucelui

Tendonul tibialului anterior

Artera maleolarl antero-lateraltr

Al IIl-lea peronier Retinaculul extensorilor

Artera dorsalf, a piciorului

Fig. 135 - Schems raportufilot arterei tibisle antefioilre

in partea superioard a gambei (314 sa.u 213) artera este profund situatd,
stdnd pe membrana interosoasl pe care o ?ncrucigeazi latero-medial. Peretele arterial
poate fi fixat la membrana interosoasd prin tracturi conjunctive, uneori existdnd un
adev6rat canallibros ul vaselor tibiale anterioare descris de HYRTL.
Medial artera este in raport pe toatd lungimea sa cu inse{iile pe membrana
interosoasd ale muqchiului tibial anterior. Lateral corespunde superior extensorului
lung al degetelor, iar inferior extensorului lung al halucelui. Anterior artera este
acoperit[ de corpurile musculare ale tibialului anterior qi extensorilor. Pentru a
descoperi arterala acest nivel trebuie indepirtat intersti{iul dintre tibialul anterior qi
extensorul lung al degetelor, interstifiu care este mai apropiat de fibull.
In partea inferioard a gambei (1/4 sau 113) artera este mai pufin profund5,
deoarece ea se indepdrteazd de membrana interosoasd qi la acest nivel corpurile
musculare se continul cu tendoane. Posterior artera are raport cu fafa antero-laterald
a tibiei, iar la nivelul retinaculului extensorilor std pe fala anterioard a capsulei
articulafiei talo-crurale. La acest nivel artera se gese$te intr-o masd abundentd de
Anatomiu descriptivd a membrului inferior

lesut celulo-grAsos. Anterior aftera este acoperiti de tendoanele mugchilor din loja
anterioard: tibialul anterior, situat medial, extensorul lung al halucelui la mijloc,
extensorul lung al degetelor qi al treilea peronier situali lateral"
in traiectul sdu aftera este insolitb de doul vene, una mediali gi cealalti
lateraiS, cu care este inclus[ in aceeagi teacd vascularf,. Aceste vene sunt legate prin
numeroase anastomoze transversale scalariforme, care fac dificili disec{ia venei.
impreunl cu venele merg gi trunchiurile limfatice profunde anterioare ale gambei. Pe
marginea superioard a membranei interosoase se aflE ganglionul limfatic tibial
anterior.
Nervul peronier profund iese din grosimea muqchiului peronier lung,
traverseazS septul fibros care separd loja muscuiard gambierd laterald de cea
anterioar6 qi va deveni satelit al arterei. Situat lateral,fald de arterS in paftea
superioar6 a ganlbei, nervul incruciqeazd artera pe fala sa anterioari qi se piaseazil
medial de aceasta'
Artera recurenta peroniera anterioartr

Artera recurentf tibialtr posterioard

Artera recurenta peronlera

Ligamentul obiic

Artera recurentA tibiali anterioartr

Artera rnugchilor peronieri

Membrana interosoasf,
Artera tibial6 anterioarl

Ramul perforant al arterei peroniere

Artera maleolard antero-medialtr

Artera maleolarf, antero-laterald

Artera dorsald a piciorului

Fig. 136 - Schema ramurilor cola-

terale ale arterei tibiale
anlerioare
 membrului

Ramuri colaterale. Artera tibiald anterioar[ dd numeroase ramuri colaterale

musculare 9i un num[r de 6 ramuri colaterale principale'
l. Artera recurentd tibiald posterioard (a. recurrens tibialis posterior) ia
nagtere din porliunea inifiall a arterei tibiale anterioare, deasupra
marginii superioare
a membranei interosoase. Se orienteaz[ postero-superior qi lateral 9i se termin[
pe

fafa posteri oard a articulafiei tibio-fibulare superioare. Di ramuri pentru

muqchiul
popl iieu qi participi la r ealizar ea refelei articulare a genunchiului.
2. Ramul circumJlex allibutei(r. circumflexus fibulae) sau artera
recurentd
peronierd posterioard un ram arterial subfire, inconstant, care se desprinde din
'artefa "ri.
tibi;l[ anterioari deasupra membranei interosoase. se indreaptd postero-
superior gi lateral, inconjoar[ colul fibulei 9i se termin[ pe fafa anterioard
a

articulafiei tibio-fibulare superioare.

3. Artera recurintd peronierd anterioarrt, neomologat[ de nomina
interosoase
anatomica, se desprinde din arteia tibiald anterioari anterior membranei
gi urcS de-a lungul nervului peronier profund, cu care traverseaza inser.tiile
anterioare. Este un
mugchiului peroniei lung, pani la nivelul articula{iei tibio-fibulare
rarn inconstant care se ramifici pe fa{a laterala a genunchiului.
4. Artera recurentd tibiald anterioard (a. recurrens tibialis anterior) se
desprinde din artera tibiala anterioarS imediat ce aceasta trece
prin spa{iul interosos'
Se indreapt6 oblic supero-medial, fiind situatd profund intre tibie 9i muqchiul tibial
anterior, nivel la care d5 citeva ramuri pentru acest muqchi
qi ramuri osoase ;i
profundS a
periostice pentru extremitatea superioara a tibiei. lese de sub fafa
participind
muqchiuluiiihial anterior qi se.u*it'i"a pe fala anterioar'6 a genunchiului,
la formarea refelei arteriale a genunchiului'
5. Artera muteolari antero-lateralfi {a. malleolaris anterior lateralis) se
desprinde din tibiala anterioara pulin deasupra retinaculului extensorilor'
Se
intf,i intre fibula extensorul degetelor'
indreaptd oblic infero-lateral, mergand mai $i
pentru maleol[
Coboaia pe maleola fibularii unde se terminS prin ramuri maleolars
qi tegument , tantuli *rticulare pentru articulalia talo-cruralS Ei ramuri calcaneene,
care-trec pe sub tendoanele peronierilor lung 9i scur"t
qi se distribuie pa(ii laterale a
caicaneului. Ia parte la formarea refelei maleolare laterale.
6. Artern nwleol$rd antera-medisld (a. malleolaris anterior medialis)
se
Se indreapth
desprinde din artera tibiald anterioari la acelaqi nivel cu
precedenta'
oblic infero-medial, trece intre tibie gi tendonul tibiaiuiui anterior 9i ajunge pe
nraleola tihiald unde d5 mai multe ramuri divergente: unele
profunde sau articulare'
care se distribuie par{ilor moi ale articulaliei talo-crurale, altele
superiiciute sau
participa la
maleolure destinate osului 9i tegumentului care-l acoperS. Artera
formarea relelei maleolare mediale.
Re{eauu maleolari! laterald (rete rnalleolare laterale) este
reprezentata de un
arterial care inconjurd maleola fibulari. La formarea sa participd
sistem anastomotic
ramuri din artera maleolarl antero-laterali, ramuri din artera tarsiani
laterald qi
ramuri arteriale din ramul comunicant al arterei peroniere
(fibulare)'
Re(eaua maleolurd mediald (rete malleolare^ mediale) este un
sistem
area particip6 ramuri
aponevrotic arterial dispus in juru
sa
 Analomia a membrului inferior
din artera maleolari antero-mediald, ramuri din arterele tarsiene
mediale gi ramuri
arteriale din ramul perfbrant al arterei peroniere (fibulare).
Variante ale arterei tibiale anterioare:
1. Absen{a arterei tibiale anterioare. fiind ?nlocuith
prin ramuri colaterale ale
afterelor din loja gambierd posterioard"
2' Variante de origine. in caz de bifurcare precoce a arterei poplitee,
artera
tibialS anterioard poate lua nagtere in fosa poplitee, he Ia nivelul
marginii srplrioar"
a muqchiului popliteu, fie la nivelul inteiliniului articular. fie mai
rar la nivelul
condilului f-emural" in aseste situatii artera are un segment
*** situat profund in
fosa pop^litee. "*"
ln caz de hifurca{ie joasd a arterei poplitee. artera tibiair anterir:ard
ier naqtere
tra rlivelul gambei. ia c'tilstantr rnai mu[t
sau iirai pu{in mare de arcarja solearuiili.
{n eazirri cir: bifurcare rrnormalF a arterei nc,plitee, artera tibiali a:tterir:rarii si::
poate desprinde dintr-un trunciri tibio_fibuiar anterior"
3. Voriante de fryiect
Arlera poat"c insoli nervul peronier comun. ?ncon"iurSnd capui *ihulei
sr s6
treacS apoi in loia garnbierd anterioard impreund cu nervul peronier
piofun,J.
In oazuri foalte rare artera poate cobori de-a iungui iibulei qi
nu trece ln l*,jr,
anterioar5 dec6t ?n tt'eimea inferioard a gambei sau chiar la
niveiul fetei dorsale a
pic iorr rlu i

A$era poate avea un traiect superficiar, fiind situat5 subfasciar.

4. Vsriunte de volum
Artera poate avea un volum mare, situa{ie in care arterele posterioare
ale
gambci au un ealibru diminuat. in cazuri mai rare, artera
tibiaid anierioar6 are un
calibru redus, termindndu-se in loja anterioarl a gambei. in aceste
situa{ii aftera va fi
supleati de cdtre ramul perforant al arterei p"ror,..", care se va continua
cu artera
dorsalS a piciorului.

ARTERA DORSATA E PICIORULUI

(a. dorsalis pedis)

Continud direclia arterei tibiale anterioare de la nivelul marginii inferioare

a
retinaculului extensorilor.
Situa{ie, traiect, direc{ie. Artera incepe la mijlocul spa{iului intermaleolar,
lateral de tendonul extensorului lung al halucelui. se inO.eupta
rectiliniu pe fala
dorsalS a piciorului pdnr la nivelul extremitdlii posterioare
a primului spaliu
intermetatarsian pe care-l strdbate pentru a se anastomoza
cu terminarea arterei
plantare laterale.
Raporturi. Posterior artera are raport cu tarsul, incrucigdnd succesiv
postero-anterior capul talusului, navicularul qi al doilea cuneiform,
fiind acoperitd de
lascia dorsald a piciorului.
 Vas cularizali a membru lui inferior

Artera maleolarf, antero-irrdial d

Artera maleciar6 anterr:_l ateral

Extensorul lung al degetelor Reiinac,.rl u i extensorilor

lriclvu! prror,it; prollnd

Fi -mui lali:rai ;:i n. prt'.lnier
T,. iofun.l

'I ibiuiirl anterii',:

- A.rtera dilrsal6 a Dicicrului
i-lx1e!-i.iliLli .-soul { ei nv!tct{)lal) i.r tera tarsirna latcr alI
I{iur rlili artir!:ii
*
lerloianttr
percirieri
llxtensorui iung al irall;cclrri

it,"':;

A I\u -a arter, F:iial-iri:l:aita

CLrrsal I -ffi
Prrnra artcrl $eiaiarsianA dorsala
'l errdotul erlens;ct rtlui iun.'i
Primui interosos dorsal
ai rlegr:telt'r
i'ascia dorsrlii superfi ciall

Fig" 137 - R.aXtorlutile ailetei dorssle a Piciorulai

Anterior aftera este acoperitb de tegument. tesut celuiar subcutanat (cu

reteaija vsnoasd dorsall superficiaiA gi ramurile nervoase terminale ale peronierului
super{iciai), de fascia dorsal6 a piciorului gi de porliunea medial6 a mutchiului
extensor scurt al degetelor.
Medial corespunde tendonului ext€nsorului lung al halucelui, cu care merge
paralel, artera fiind situath la 0,5 - 1 cm de tendon.
Lateral corespunde tendonului extensorului celui de al doilea deget al
extensorului lung al degetelor. Deci, artera se gdselte intre doui tendoane, dar mai
apropiatd de tendonul extensorului lung al halucelui. Prin fa{a sa laterali artera are
rapoft qi cu mugchiul extensor scurt al degetelor. Raporturile cu acest mu$chi sunt
diferite. Astfel, in partea posterioari a piciorului, artera gi mugchiul sunt net
distanfa{i. Dar cu cet se apropie de partea anterioare a piciorului, marginea medialS a
lruqchiului vine sI acopere artera. in vecin6tatea extremitAlii posterioare a primului
spaliu intermetatarsian arlera este acoperitS de primul tendon al muqchir.rlui extensor
scurt al degetelor.
A,te." dotsatd a ptc
Anatomia descriptivd a membralui inferior

Extensorul lung al degetelor

Artera tibialtr anterioard

Tibialul anterior

Al III-lea peronier

Extensorul lung al halucelui

Retinaculul extensorilor

Artera dorsalI a piciorului

Extensorul scurt al degetclor
Ram tarsian medial

Artera tarsianA mediala

Artera tarsiand Iaterald
Artera arcuata

Extensorul scurl al halucelui

Tendonul extcnsor ului lung al dcgcreior Artere digitale <lorsale

l"ig. I j8 - Scltemu r$portarilor {i a rumurilor co!$tersle ille arlerei

dorsule a piciorului
tenninali a nervului peronier superficial, care de reguld este situat medial de arter6.
Ramurile colaterale ale arterei clorsale a piciorului:
1. Artera tarsiand laterald (a. tarsea lateralis) sau ilrtera dorsuld a tflrsulai
ia nagtere aproape de originea arterei dorsale a piciorului, trece pe sub extensorul
scuft al degetelor, ir-ldrept6ndu-se infero-lateral spre marginea laterald a piciorului.
Dd ramuri pentru oasele qi articulaliile tarsului, muqchiului extensor scurt al
degetelor, tendoanelor extensorului lung al degetelor $i tegumentului. DupS direcfia
1or, ramurile afterei tarsiene laterale se impart in'. ramuri ascendente care urc6 spre
gAtul.piciorului gi se anastomozeazd cu artera maleolard antero-laterall qi ramul
perforant al arlerei peroniere Si ramuri descendente care se anastomozeazd cu
afterele arcuatd gi plantard laterald.
Artera tarsianb lateral[ participd la formarea refelei maleolare laterale.
2. Arterele tarsiene mediale (aa. tarseae mediales) sau arterele
supratorsiene mediille sunt in numdr de 2 - 3 qi se orienteazd cdtre marginea mediald

216
 Vas cularizaliu membrului i nferior

a piciorului. Prima afteri tarsiani rnedialS p5trunde in sinus tarsi, vascularizdnd

elementele de la acest nivel. Arlera sinusului tarsian poate lua naqtere qi din artera
tarsiand laterald sau chiar din aftera maleolarb antero-laterald. Arterele tarsiene
mediale se anastomozeazd cu artera maleolard antero-mediald qi artera plantard
medialS, participind la forrnarea relelei arteriale maleolare mediale.
Artera tibiald anterioartr

Ramul perlorant al arterei Artera maleolarl antero-media[f,

Artera Inaleolart antero-lateralii

Arlera dorsali a piciorului

Artera tarsiani mediald

Artera tarsianA lateraltr

Artera arcuata Artera dorsal[ a piciorului

Ram perlbrant Prima arterd metatarsianA
dorsalh
A lll-a arlerd metatarsiand dorsal6
A TV-a aderii rnetatarsianf, dorsalii A II-a artera metatarsianA
dorsalI

Artere digitale dorsale

Fig. 139 - Ramurile colaterale ule urterei dorsale a piciorului

3. Arteru arcuatd (a. arcuata), artera dorsuld a metatarsului sau artera
transversd laterald a metatarsalui ia naqtere in apropierea primului spaliu
intermetatarsian, se indreaptl spre marginea laterali a piciorului descriind o arcadi
cu concavitatea posterior, anastomozandu-se cu artera plantard laterald. Din
concavitatea arcadei se desprind ceteva ramuri pentru oasele tarsului gi care se
anastomozeazd cu adera tarsiani laterald.
Din convexitatea arcadei se desprind arterele metatarsiene dorsale (aa.
metatarseae dorsales) sau arterele interosoose dorsale corespunzdtoare ultimelor trei
Anatomia descriptivd a membrului inferior

spatii intermetatarsiene. Fiecare arter[ coboar[ anterior muqchiului interosos

corespunz[tor gi la nivelul exhemitilii anterioare a spafiului interosos dI nagtere la
doud artere digitale dorsale (aa. digitales dorsales) sat artere colaterale dorsale ale
degetelor adiacente. Fiecare arterl metatarsianl dorsali se anastomozeazd cu Ntera
metatarsiand plantarl corespunzltoare printr-un ram perforant. Cele trei ramuri
perforante (rami perforantes) traverseazd supero-inferior muqchii interosoqi, motiv
pentru care gi-au primit qi numele.
4. Artera metatarsiand a primului spaliu sau srtera interosoasd a primului
spaliu intermetatarsian parcurge postero-anterior primul spafiu intermetatarsian qi la
extremitatea anterioard a acestuia se imparte in artera digital[ dorsal[ a halucelui qi
medial[ a celui de al doilea deget. Ea se poate anastomoza cu artera metatarsianl
plantard corespunzdtoare printr-o arterd perforantl la nivelul extremititii anterioare a
primului spafiu intermetatarsian. Aceastd arterd nu este omologatl de nomina
anatomica.
5. Ramul plantar profund (ramus plantaris profundus) reprezintl por{iunea
terminali a arterei dorsale a piciorului. Dupd ce traverseazd primul spafiu
intermetatarsian, artera se anastomozeazd cu artera plantardlaterald,. Ea este analogd
ramurilor perforante ale arterelor metatarsiene dorsale, considerati de unii autori
drept ramul perforant posterior al arterei metatarsiene dorsale a primului spafiu.
Variantele arterei dorsale a piciorului:
l. Voriante de origine. CAnd lipseqte artera tibiall anterioard sau aceasta este
foarte redus[, oprindu-se la nivelul articula{iei talo-crurale, artera dorsali a piciorului
provine fie din una din arterele posterioare ale gambei, fie dintr-un ram perforant al
arterei tibiale posterioare, fie in continuarea ramului perforant al arterei peroniere.
2. Variante de terminare: bifurcare intr-un ram medial qi altul lateral. Ramul
lateral se indreapti spre baza metatarsianului cinci. Ramul medial continud direcfia
arterei dorsale a piciorului in primul spaliu intermetatarsian. El va da artera
metatarsiani dorsalS a primului spafiu, celelalte artere metatarsiene dorsale fiind date
de ramul lateral, fie separat, fie dintr-un trunchi comun care se dispune in arcadd pe
fala dorsali a piciorului.

-zT-
 Vascularizayia membrului inferior

ARTERA TIBIALA POSTERIOARA

(a. tibialis posterior)

Continu5 traiectul arterei poplitee, reprezentdnd ramul posterior de

bifurca{iei al acesteia. incepe la nivelul arcadei solearului gi se termitrd posterior
maleolei tibiale, unde aproximativ la niveh"rl vArfului acesteia se bifurc6,
continudndu-se cu cele doud artere plantare.
Anatomia clasicd denumegte prima porliune a arterei tibiale posterioare, cu o
lungime variabil[ de 3 - 4 em p6nd la originea afterei peroniere, ca trunchi tibio-
peronier, care se continu6 cu cele dou[ aftere: tibial[ posterioar[ pi peronier5. Din
acest segment arterial s-ar desprinde ramuri musculare qi un ram osos, ilrtera
nutritivd a tibiei.
Situa{ie, traiect, direc{ie. De la origine artera are mai intii un traiect
aproape vertical p6n5 la originea arterei peroniere, dupd care artera tibial6 posterioarl
se ir-rdreapti oblic infero-medial pe o lungime de aproximativ 5 cm. Apoi artera
devine din nou verticaiS, paralell cu fa{a posterioard a tibiei, la 2 cm medial de
nrarginea postero-mediald a acestui os. La partea inferioard a gambei ea se incurbeazd
spre qanful relro-maleolar medial, ajunge in ganlul calcanean medial unde se continud
cu cele doul artere plantare.
Raporturi" Artera tibialS posterioari strdbate trei regiuni diferite: gambierS,
retro-maleolard medialS gi fala medialI a calcaneului (ganlul sau canalul calcanean).
in regiune* gambieri aftera este situat6 profund, pe fa{a posterioar[ a tibiei.
Anterior vine in rapoft cu muqchiul tibial posterior. Flexorul lung al degetelor este
dispus medial, artera mergand pe marginea sa laterali. Posterior artera este acoperitl
succesiv de fascia gambierd profundd, muqchiul solear, capul medial al gastro-
cnemianului, intersti{iul dintre acest muqchi gi solear fiind calea pentru abordul
arterei.
Artera este inso{itd de doud artere, una medialS gi cealaltd laterali, ce-qi
schimbd anastomoze transversale scalarifonne. Nervul tibial este situat lateral de
afterd.
Lu nivelul regiunii retro+nuleolare mediale aftera este in rapoft cu
tendoanele musculare, in pian superficial gdsindu-se tendonul lui ACHILLE. La acest
nivel artera se afli la mijlocul distanlei dintre tendonul lui ACHILLE qi marginea
posterioard a rnaleolei tibiale. Anterior artera vine in raport cu fafa posterioar[ a
tibiei pe care alunecl tendoanele mugchilor gambieri profunzi: medial tendoanele
flexorului lung al degetelor gi tendonul tibialului posterior, care la acest nivel va
incruciqa oblic fala anterioard a flexorului lung al degetelor, ambele tendoane
gdsindu-se intr-o teacd comun[; lateral se afld tendonul flexorului lung al halucelui
care are o teac6 proprie. Aftera se g[seqte intre cele dou6 teci musculare. La acest
nivel nervul tibial tinde sd devind posterior arterei. Posterior artera este acoperitS de
fasciile gambiere profundd qi superficiald, care se'confundd una cu cealaltd la nivelul
marginii posterioare a maleolei tibiale.
219
 :lrt'ti i'
"i

Artera poplitee
riffi 1ll

Solearul

Artera tibiall Artera tibial[ anterioarl

Artera nutritivf, a tibiei

Artera peronierd
Artera tibia[6 posterioard
Peronierul lung

Flexorul propriu al halucelui

Ramuri musculare
Ranruri musculare

Flexorul lung al Tibialul posterior

Rarnul perforant al arterei peroniere

Anastomoza intre arterele tibialA

posterioarA $i peronierd Ramul comunicant atarterei peronlere

Artera tibialA poster

Tendonul lui ACHILLE

Fig. 140 - Raporturile Si ramurile colatersle ale arterci

tibiale posterioare
Pe fala mediald a calcdnealul Sub maleola tibial5 artera se incurbeazd gi
coboarA oblic antero-inferior in canalul calcanean. Lateral artera are raport cu fata
mediald a calcaneului, pe care se etaleazd tendoanele din regiunea retro-maleolar}
medial[. Tendonul tibialului posterior este mai anterior gi superficial qi nu are raport
cu artera. Tendoanele flexorului lung al degetelor alunecd in qanful din marginea
liber6 a sustentaculum tali, deci se afld superior de arteri qi nu vin in raport cu
aceasta. Tendonul flexorului lung al halucelui este singurul tendon care alunecd pe
fala medialI a calcaneului qi are raport cu artera tibiali posterioar[. Mai intdi artera
este situatA superior tendonului, iar apoi se apropie din ce in ce mai mult de tendon gi
in final ajunge pe fata laterald a tecii acestui tendon qi la acest nivel se imparte in cele
zzt)
 Vas cularizalia membru lui inferior

Artera poplitee
Artera inferolaterald a genunchiului

Artera infero-medialf, a genunchiului Arcada tendinoasf, a solearulur

Popliteul
Artcra tibiali anterioard

Solearul

Artera tibiald posterioarl

Tibialul posterior
Flexorul lung al degetcior

Artera peronlerA

Peronierul lung
Artera tibiala posterioarl

Flexorul luns al haluoelui

f ibialul posterior

Peronierul scufi

Tendonirl lui ACHILI,E

Fig. I 4l - Scltemq raporturilor arterei tibiale posterioare

dou[ ramuri terminale. Acest punct este situat la interseclia a doud linii: una verticalS
care prelunge$te marginea posterioard a maleolei rnediale, cealaltA orizontald care
trece prin tuberculul navicularului. Meclial artera este acoperit5 de tegument, {esut
celular subcutanat qi retinaculul muqchilor flexori.
Nervul tibial este situat inilial posterior, iar apoi inferior arterei, bifurcalia sa
fbcdndu-se de regulS mai precoce dec6t bifurca\iaarterei, cei doi nervi plantari fiind
in raport cu portiunea terminal[ a arterei tibiale posterioare: nervul plantar lateral
rdmAne inferior arterei, iar nervul plantar medial incrucigeaz[ fala profundd a arterei,
pentru a merge cu aftera plantard rnediald.
Anatomia descriptivd a membrului infeior
Ramurile colaterale ale arterei tibiale posterioare:
l. Artera peronierd sautibulard (a. peronea, a. fibularis) ia nagtere din artera
tibiald la 3 - 4 cm de originea acesteia gi se termin5 la partea inferioar[ a gambei, la
nivelul marginii inferioare a membranei interosoase. Inilial artera are un traiect oblic
infero-lateral, dupd care devine verticald, cobordnd pe fa(a profundS a gambei.

Artera poplitee

Artera infero-laterali a genunchiului

Artera infero-medialf, a genunchiului

Artera recurenta tibialI posterioara

Artera recurente fibulard posterioari

Artera recurenta tibiald mediald

Artera tibialtr anterioari
Artera tibialtr posterioard

Ram

Artera nutritivf, a fibulei

Ram muscular

A5tera tibialI posterioard Artera peroniertr

Ramul perforant al arterei peroniere

Artera maleolar[ postero-medialA Anastomoza supramaleolarl intre arterelg

fibularl qi tibial6 posterioard

Anastomoztr supracalcaneantr

Fig. 142 - Schema rsmurilor colaterale ule arterei tibiale posterioare

Raporturi. in partea superioard a gambei artera este mai uqor accesibil[,

glsindu-se la I - 1,5 cm medial de marginea lateralA a fibulei. Anterior ea vine in
raport cu mu$chiul tibial posterior. Posterior este acoperitl de fascia gambierl
profundI, solear gi capul lateral al gastrocnemianului.
Artera este insolitd de doui vene ce-qi schimbd anastomoze scalariforme.
Nervul tibial incrucigeazd mai intAi porfiunea oblicd a afterei, pentru a se situa apoi
mgdial de aceasta, fiind situat in axul gambei, intre cele doud artere, dar mai aproape
'2'2'.2
 Vascu larizalia me mbru lu i inferior

de aftera tibialS posterioard.

in partea inferioarii a gambei artera devine mai profundd deoarece ea
pdtrunde in grosimea mugchiului flexor lung al halucelui, la inceput muqchiul
acoperind arlera.
Ramurile colaterale ale arterei peroniere sunt reprezentate prin urtera
nutritivci a Jibulei gi o multitudine de ramuri musculare pentru solear, tibial
posterior, flexor lung al halucelui gi cei doi peronieri.
Ramurile terminale ale arterei peroniere:
a. Rsmul perforant (ramus perforans) sau artero peroni,erd anterioard,
traverseazS postero-anterior paftea inferioarS a membranei interosoase gi ajunge pe
fa{a anterioard a gambei. Coboari pe fala anterioari a articulaliei talo-crurale gi se
termind pe partea lateralS a regiunii dorsale a piciorului, anastomozdndu-se cu artera
maleolard antero-laterali gi artera tarsiand laterali.
b. Rumul comunicant (ramus communicans) sau artera peronierd
posterioard, continud direclia arterei peroniere, coboard posterior maleolei fibulare qi
se ramifici pe fala lateralS a calcaneului. Se anastornozeazd cu afiera precedentd, cu
arlera maleolard antero-laterald gi cu artera plantari laterald.
c. Rumuri maleolare luterale (rami malleolares laterales) se anastomozeazd
cu ramurile refelei maleolare laterale.
d. Rumuri calcaneene (rami calcanei) sau ramuri calcuneene laterale, se
distribuie regiunii calcaneene gi iau parte la formarea relelei calcaneene.
2. Rumuri maleolare mediale (rami malleolares mediales): sunt ramuri
arteriale subliri care parlicipi la formarea re{elei maleolare mediale.
3. Ramuri calcuneene (rarni calcanei) care participd la formarea relelei
calcaneene.
Re(eaua calcaneeand (rete calcaneum) este o relea afteriald situatd la
suprafa{a calcaneului. La formarea acestei relele participd rarnurile calcaneene ale
afierelor tibialS posterioarS, peronier6, maleolarS antero-laterald, precum gi ramuri
din cele doub relele maleolare: mediald gi laterali.
Variante ale arterei tibiale posterioare:
1. Absenyn tibialei posterioare este foarte rar6.
2. Variantele de origine sunt in funcfie de nivelul termin6rii afterei poplitee.
Reamintim originea arterei peroniere dintr-un trunchi tibio-peronier anterior.
3. Variante de volum: artera poate fi de calibru foarte redus, fiind supleatd
de aftera peronieri care este mai dezvoltat[.
4. Variunte tle tlistribulle. Ramul perforant al afterei peroniere poate fi
voluminos gi si se continue cu artera dorsali a piciorului.

223
Anatomia descriptivd a membrulai infefior

ARTERELE PLANTARE

Imediat de la originea lor din artera tibiald posterioar5, arterele plantare se

separd in unghi ascufit, pentru a se indrepta una spre marginea mediali a piciorului,
cealalti spre marginea lateral[ a acestuia. Dupd situa{ia lor sunt numite artera
plantard mediald qi artera plantard laterald.

ARTERA PLANTARA MEDIALA

(a. plantaris medialis)

De dimenisiuni mai reduse dec6t artera plantarl laterald, artera plantard

mediald se indreaptd direct anterior spre haluce, fiind mai int6i acoperiti de cdtre
adductorul halucelui, incruciqeazd fala inferioard a flexorului lung al degetelor, dupd
care merge pe marginea rnedialS a flexorului lung al halucelui. DI nagtere la ramuri

Ram calcanean
Artera tibialA posterioartr

Artera plantarl medialI

Artera plantara IateralA

Ram perforant
Arcul plantar

Prima gi a II-a arterA A III-a Ei a IV-a arterd metatarsian[

metatarsianA plantartr plantara

Artera plantarl proprie laterald a

degetului mic

Artera digital6 plantartr

proprie medialI a halucelui

Artere digitale plantare proprii

Fig. 143 - Arterele plantare
laterqld Si mediald
masculare pentru mu$chii invecinafi qi ramuri osoase Si articulare. Se terminl prin
doub ramuri: superficial gi profund.
Rumul profund (ramus profundus) sau ramul medial, continui traiectul
arterei plantare mediale de-a lungul marginii mediale a tendonului mugchiului flexor
lung al halucelui, apoi de-a lungul marginii mediale a halucelui, ca arteri digitalS
plantard proprie medial6 a acestuia.
Ramul superJicial (ramus superficialis) sau ramul lateral se indreapt[
antero-lateral pe sub tendoanele flexorilor qi se va termina prin trei ranruri care se
anastomozeazd cu arterele metatarsiene plantare la nivelul extremitb{ii distale a
spaliilor intermetatarsiene I, Il qi IIl.

ARTERA PLANTARA LATERALA

(a. plantaris lateralis)

Este mai voluminoas6 decAt cea mediala qi de la origine artera plantarb

lateralS se indreapti antero-lateral pAnb la partea mijlocie a marginii laterale a
piciorLrlui. in acest prim segment numit por{iunea oblicd a arterei, artera std pe
muqchiul pitrat al plantei, fiind acoperiti succesiv de muqchii adductor al halucelui qi
flexor scurt al degetelor. Ajunsi la nivelul extremitdlii posterioare a celui de al
cincilea metatarsian, artera igi schirnbd direcfia, trece pe sub tendoanele flexorului
lung al degetelor qi se indreaptd medial qi ugor anterior. Acest al doilea segment al
arterei care se numeqte por(iunea transversald sau urcul plantar (arcus plantares)
trece pe extremitatea posterioar[ a mugchilor interosoqi, fiind acoperitd de flexorul
lung al degetelor gi abductorul halucelui. Artera plantard laterald se tennini la nivelul
extremitAtii posterioare a prirnului spaliu intermetatarsian unde se anastomozeazd cu
artera dorsali a piciorului.
Ramurile colaterale ale arterei plantare laterale:
Din por{iunea oblicd a arterei se desprind numeroase ramuri musculate,
osoase Si articulare pentru organele invecinate. Principalele ramuri se desprind din
arcul plantar gi sunt reprezentate de 4 artere metutarsiene plantare (aa. metatarseae
plantares) care igi au originea in convexitatea arcului plantar gi se indreapti anterior
prin spa{iile intermetatarsiene pentru a se continua cu aterele digitale plantare
comune (aa. digitales plantares communes). Aceste artere se bifurcd la nivelul
extremitetii distale a spaliului intermetatarsian corespunz[tor furnizAnd arterele
digitate plantare proprif (aa. digitales plantares propriae) ale degetelor adiacente.
Aftera digitald plantard proprie laterald a degetului mic se desprinde din
artera plantar6, laterald. de la nivelul in care por{iunea oblicd se continu6 cu arcul
plantar.
Ramurile perforante (rami perforantes) sunt in numdr de trei gi reprezintd
ramuri anastomotice intre arterele metatarsiene dorsale gi arterele metatarsiene
olantare.
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Artera tibiald posterioard

Flexorul scurt al degetelor

Adductorul halucelui

Ptrtratul plantei
Artera plantarA laterala
Artera plantarA medialA

Abductorul degetului mic

Ram perforant posterior

Artertr metatarsi and pl antartr

Ramuri perforante anterioare

Artere digitale plantere proprii

Flexorul scurt al halucelui

Fig. 144 - Schema rapoilarilot $i ramurilor coloterdle ale

arterelor plantare
Perforanta primului spatiu este reprezentatd de ramul plantar profund al
arterei dorsale a piciorului care se anastomozeazl cu terminarea arterei plantare
laterale.
Variantele arterelor plantare:
1. Arcul plantar poate fi format de artera plantard mediali.
2. Absenla arterei plantare mediale qi artera digitald plantarl proprie mediali
a halucelui va fi datl tot de artera plantard laterali.
3. Arcul plantar poate fi format prin anastomoza celor doud artere plantare.
4. Ramul superficial al arterei plantare mediale se terminb numai cu doud
ramuri sau mai rar patru ramuri anastomotice pentru arterele metatarsiene plantare.
 Vascu larizalia membru lui inferior

VENELE MEMBRULUI INFERIOR

Venele membrului inferior se pot impdrli in doud grupe: vene tributsre venei
iliace interne qi vene propriu-zise ale membrulai inferior, tributare venei iliuce
externe.

VENELE TRIBUTARE VENEI ILIACEI INTERNE

Venele tributare iliacei interne (v. iliaca interna, v. liypogastrica) sunt
reprezentate de venele: gluteale superioare, gluteale inferioare, pudendal[ internd 9i
obturatorii.
Venele glwteole superioare (vv. gluteae superiores) se formeazd prin unirea
la nivelul marginii superioare a incizurii ischiadice mari a venelor satelite ramurilor
arteriale ale aftenei gluteale superioare. De reguld sunt doud vene gluteale sttperioare,
una lateralS qi cealaltd mediald arterei.
Venele gluteale inferioare (vv. gluteae inferiores) sau venele ischiadice,
sunt voluminoase gi pot acoperi artera in vecindtatea incizurii ischiadice mari. Destul
de frecvent poate exista o singurd vend.
Venu pudendald internd (v. pudenda interna) apar{ine regiunii gluteale pe o
mici parte din traiectul sdu, cdnd inconjoar6 spina ischiadicd pentru a intra in
incizura ischiadicS mare. insolegte aftera corespunzdtoare, vasele gdsindu-se lateral
fald de nerv.
Venele obturatorii (vv. obturatoriae) sunt voluminoase qi colecteazd sdnge
din partea supero-medialS a coapsei. Prin confluare formeazd de reguld o singurd
vend care intrl in bazin prin canalul obturator. insolegte aftera omoniml gi vasele se
gdsesc medial qi inferior de nervul obturator (N.A.V.). Prin seclionare in canalul
obturator vena obturatorie rdmine deschis[. Cind sunt doui vene una este mai
voluminoasl fiind situat6 superior arterei qi cealalt[ mai sublire fiind situat[ inferior
arterei.

VENELE TRIBUTARE VENEI ILIACEI EXTERNE

Aceste vene se impart vene profunde qi vene superJiciale,
in in raport cu
situa{ia lor: deasupra sau dedesubtul fasciei superficiale.

VENELE PROFUNDE
Cu exceplia venelor femuralS gi poplitee, venele profunde ale membrului
superior sunt in num5r de doud pentru fiecare arterd. Ele iau numele arterei pe care o
insolesc. Cele doud vene satelite arterei comunici intre ele prin numeroase
'2t I
Anatomia descriptivd a membrului inferior

anastomoze transversale. Toate aceste vene prezinti valvule, ca gi ramurile lor

colaterale care au intotdeauna o valvulS osteal[, cu rol in favorizarea circulaliei
venoase de intoarcere.
Sistemul venos profund al membrului incepe venele digitale plantare (w.
at
digitales plantares). Venele digitale plantare invecinate ale aceluiaqi spaliu
interdigital se unesc qi formeazd venele metatarsiene plantare (vv. metatarseae
plantares) care merg in spafiile intermetatarsiene qi se termind in arcul venos plantar
(arcus venosus plantaris). Acesta se continuS ct venele plantare mediald Si laterald
care se unesc retro-maleolar medial qi formeazd venele tibiale posterioare (vv.
tibiales posteriores). Posterior arcului venos plantar, intre cele doud vene plantare se
afld o reyea venoasd plantard (rete venosum plantare) care dreneazi sdngele atAt in
venele plantare c6t qi in velele safene. Venele tibiale posterioare insofesc artera
omonim6, primesc venele peroniere sau fibulare (w. peroneae, vv. fibulares) gi se
anastomozeazd cu venele tibiale anterioare formdnd vena poplitee.
Venele tibiale anterioare (vv. tibiales anteriores) iqi au origineain releaua
venoosd dorsald a piciorului (rete venosum dorsale pedis), urcl pe fala anterioarl a
membranei interosoase, trec prin spafiul interosos tibio-fibular gi ajung in regiunea
posterioar6 a gambei unde se unesc cu venele tibiale posterioare gi formeazd vena
poplitee.
Vena poplitee (v. poplitea) se caracterizeazd printr-o grosime mare a
perelilor sdi, ceea ce face ca vena s6 rSmdni deschisd atunci c6nd este sec{ionat5. Are
o colorafie asemdnitoare arterei ceea ce le face s6 fie greu de deosebit una de alta.
Vena este situatd postero-lateral de arter[, iar nervul tibial este situat postero-lateral
de venl (raport scalariform). Vena rlmAne in contact cu artera pe toatd lungimea sa,
aderdnd la aceasta prin lesut conjunctiv foarte dens. Cele doul vase, artera gi vena, se
gdsesc in aceeagi teac6 vascul ard. care le inconjoard. Vena prezintd 2 - 4 valvule.
Vena poplitee primegte vena safenS mic[ qi venele satelite ramurilor arteriale
ale arterei poplitee (vv. genus).
Venafemurald (v. femoralis) continud vena poplitee gi se intinde de la hiatul
tendinos p6n[ la inelul femural, unde se continui cu vena iliaci extern[. Ea descrie o
migcare spirald in jurul arterei femurale, fiind situati fa!6 de arterh postero-lateral in
canalul lui HUNTER, posterior in porliunea mijlocie a tecii vaselor femurale qi
medial in canalul femural. Vena femuraldprezintd, pe traseul s6u patru valvule. in
vena femurali se terminb vena safen[ mare. Celelalte vene colaterale ale femuralei
sunt aceleaqi ca qi ramurile arterei femurale, cu exceplia venelor epigastrici
superficialS, circumflexd iliacd superficialS gi pudendald externd care se varsd in
crosa venei safene mari.
Vena femurald profundd (v. profunda femoris) este situati antero-medial
fald de artera femural6.. Ea se termini in vena femural6 pulin sub originea arterei
femurale profunde. Ea se formeazdprin unirea venelor perforante (vv. perforantes),
venelor circumJlexe femurale laterale (vv. circumflexae femoralis lateralis) gi
v e n e I o r c ir c umfl exe fem urale me diale (vv. circumfl exae femoral is med ialis).

228
 Voscu la ri za1 i a me mbru lu i i nfe ri o r

VENELE SUPERFICIALE (SUPRAFASCIALE)

Aceste vene forrneaz[ in lesutul celular subcutanat o relea venoasA din care
s6ngele se colecteazd in doud vene mari: vena safend mare qi vena safend micd.
Venele safene au peretii groqi qi la interior prezintd valvule in numir foarte variabil.
Ele iqi au originea in cele doul re{ele venoase ale piciorului: dorsalS gi plantari.

\u ena plantarf, nrediali

Vena plantarl lateralI

Re{eaua venoasd plantarl

Arcul venos plantar

Vene digitaie plantare

Vene metatarsiene plantare

Fig. 145 - Schems re(elei venoase planlare superJiciale

Releaua venoosd plantard (rete venosum plantare) este o retea subcutanati

bogatS, formatd din numeroase vene mici. Aceastd retea a fost numit6 de LEJARS
"sundoua venoasdtt. Anterior refelei plantare se g6seqte de-a lungul extremitefli
distale a metatarsienelor arcul venos plantar, cu concavitatea orientatd posterior. In
arcul venos plantar se deschid venele metatarsiene plantare (w. metatarseae
plantaris), care se formeazd prin confluarea venelor digitale plantare (vv. digitales
't29
Anotomia descriptivd a membrului inlbrior

Vena saf-enf, micd

Refeau a venoasd dorsall

Arcul venos

Vene metatarsiene dorsale

Vene digitaie dorsale

Fig. 146 - Scltenru retelei venoose dorsale superliciale a piciorwlui

plantares). Cele doul poriiulli marginale ale arcului venos plantar se continu[ cu
venele plantore mediald Ei loterald, ?ntre care se afl5 reteaua verloasd plantard.
Re{euua venoasd dorsald a piciorului (rete venosum dorsale pedis) prezinffi
ochiLrri largi, in pafiea sa anterioard aflAndu-se arcul venos dorsal al piciorului
(arcus venosus dorsalis pedis) orientat cu concavitatea posterior, spre reteaua
venoasA, iar in convexitate primind venele metatarsiene dorssle (vv. metatarseae
dorsales pedis), care se formeazd din venele digitale dorsale ule piciorului (vv.
digitales dorsales pedis) a douI degete vecine.
Arcul venos dorsal al piciorului prezintS multiple anastomoze cu releaua
dorsalS a piciorului, dar gi cu reteaua venoasd plantard gi cu venele plantare mediald
gi lateral[, prin colaterale care inconjoari marginile corespunzdtoare ale piciorului.
Dupd LEJARS, din extremitatile arcului venos dorsal se formeazd venele
marginale mediald Si loterald, care se continui cu venele safene: marginala mediald
cu vena safenl mare, iar marginala Iaterald cu vena safenI micd.
 Vascu larizagia membru lui inferior

Vena circuml'lexf, iliacd superfi ciah

Vena epigastric[ superfi ciald

Crosa venei safene mari

Vena pr.rdendalf, extemtr superioard

Hiatul safen Vena pudendal6 extemi inferioarl

Anastomozd intre venele safend mare

Ei safeni micf,

Vena safenl mare trecdnd premaleolar

Arcul venos dorsal

Fig. 147 - Schema venei safene mari

Vena safend mare (v. saphena magna) sau vena safend mediald incepe de la
nivelul extremitatii mediale a arcului venos dorsal al piciorului, fiind cea mai lunge
ven6 din corpul omeltesc. De la origine trece anterior maleolei tibiale, urc6 vertical
pe fata medialS a gambei, inconjoarl posterior fala medialS a condilului medial gi
ajunge la coaps6. La coapsl vena urmeaz[ un traiect aproximativ paralel cu cel al
muqchiului croitor, fiind oblic6 antero-superior gi lateral. La3 - 4 cm sub ligamentul
inghinal traverseazd, fascia printr-un orificiu propriu: hiatul safen (hiatus saphenus)
sau fosa ovald. Acest orificiu este intdrit la nivelul marginii sale inferioare de un
fascicul fibros semilunar (margo falciforrmis hiatus sapheni) numit ligamentul lui
HEY Si ALLAN BURNS. La acest nivel vena safend mare descrie o curb[ cu
concavitatea inferioard numitd "croso venei safene mari't qi se varsd in vena
femural6.
Vena safenS mare prezintd. un numAr variabil de valvule, la adult fiind
Anatomia descriptivd a membrului inferior

cuprins intre 4 - 20 qi o valvuld ostealS constantd. Varialiile numirului valvulelor se

datoregte faptului cI acestea involueazS. pe m6sura inaint6rii in v6rstd.
Atluen(ii venei safene milri s\nt:
1. Venu safend Gccesorie (v. saphena accesoria) sau vena lui
CRUVEILHIER care colecteaz6 s6ngele de pe fa{a posterioarb a coapsei; veila se
varsl in vena safenl mare la o distan{E variabilS de terminarea sa;
2. Vena circwmllexd iliocd super/iciuld (v. circumflexa ilium superficialis)
ia naqtere in tesutul celrilar subcutanat al peretelui abdorninal lateral, se indreaptb
oblic ir-rfero-rnedial gi se termitrS in crosa venei safene mari;
3. Venu epigastricd superficiaki iv. epigastrica superficialis) sau venn
subcutanatii abdominald. ia naEtere in {esutul celular subcutanat ai peretelui
abdominal anterior, por{iunea sa subombilical5, unde se anastomozeazd. cu venele
toracice superficiale, iar prin venele perforante se anastomozeazd. cu venele
epigastrice inferioare. Are un traiect oblic infero-lateral pentru a se virsa ?n crosa
venei safene mari.
4. Venele pudendale externe (vv. pudendae externae) colecteazd, venele
scrotale (vv. scrotaies) la sexul masculin sat venele labiale anterioare (vv. labiales
anteriores) la sexul ferninin Si dorsale superficiale ale penisului {vv. dorsales penis
superficialis) la sexul masculin sarr ale clitorisulai (vv. dorsales clitoridis
superficialis) la sexul feminin. Venele pudendale externe se termin5 de reguld in
crosa venei safene mari, rnai rar putindu-se termina in vena femurald.
Prin dispozilia lor, afluen{ii venei safene mari reahzeazd aqa-ntrtnita "stea
venoasd" a lui PATURET.
Vena safenl mare se anastomozeazd,:
l. la nivelul piciorului cu venele dorsale ale piciorului qi venele plantare;
2. la nivelul gAtului piciorr-rlui cu venele tibiale anterioare qi posterioare;
3. la genunchi cu venele inferioare rnediale ale genunchiului;
4. la coapsd cu vena fernuralS.
Cu vena safenl mic6 se anastomozeazd prin intennediul unui ram venos mare
numit v e n u an as to mot ic ii.
Vena saJbnd micd (v. saphena parva) sau yena scfend laterald ia nagtere [a
nivelul extrernitilii Iaterale a arcului venos dorsal al piciorului. inconjoard v6rful gi
marginea posterioarl a maleolei fibulare (trece retro-maleolar lateral), are un traiect
oblic supero-medial qi ajunge pe linia rnediand a felei posterioare a gambei.
Aproximativ in porliunea mijlocie a gambei, vena safenl mic5, pdni la acest nivel
suprafascialI, traverseazd fascia gi urc6 intr-un canal fibros fbrmat prin dedublarea
fasciei, posterior nervului sural, pe care-l acoperS. Ajunsd in regiunea poplitee, la
nivelul interliniului articular, vena se inflecteaz[ anterior gi descrie o curbd": crosa
venei safene mici, pentru a se tremina pe fa(a posterioar[ a venei poplitee.
Vena safend rnicd primegte afluen{i care aduc s6ngele venos de la nivelul
regiunii plantare laterale, din regiunea calcaneanl qi din partea postero-laterall a
gambei. Vena prezit'ttd2 - 10 valvule gi intotdeauna o valvul[ osteal6. Vena prezintb
anastomoze la nivelul piciorului cu venele plantare laterale, la g6tul piciorului cu
venele peroniere qi aproape intotdeauna o anastomozl voluminoasi cu vena safen[

t.1t
 Vascularizagia membru lui inferior

Anastomoza intre venele safend micil Vena subcutanatf, posterioarl a coapsei

qi safentr mare

Crosa venei safene mici

Vena poplitee
Portiunea subfascialf, a venei safene mici

Retea venoasd colateralS

Vena safend micl trecAnd retromaleolar

Arcul venos dorsal

Fig. 148 - Schems venei sofene ,nici

mare, numitd vena anastomoticd, colaterala anastomoticd sau vena femurald

poplitee a tui GIACOMINNI. Ea pomeqte din vena safenA micd de la nivelul regiunii
poplitee, se indreaptd oblic antero-superior qi medial gi se termin[ ?n vena safend
mare, la o distan{d variabilS de extremitatea superioare a acesteia. Aceastl
anastomozA se poate termina gi in vena safenl accesorie sau s5 se confunde cu
aceasta.
Men{iondm de asemenea c[ vena safend micl se poate termina in vena
femuralS sau in vena safen[ mare.

Sistemul comunicant ul venelor membrului inferior

intre venele profunde gi cele superficiale ale membrului inferior se realizeazd

numeroase comunicdri.
SAngele venos superficial este drenat din cele doul vene safene ?n sistemul
venos profund prin cele doui joncliuni venoase mari: safeno-femurald pentru vena
safend mare gi safeno-poplitee pentru vena safen[ mic6.
'23
3
Anatomia clescriptivd a membrului inferior

In afara acestora, intre sistemele venoase superficial ;i profund ale

membrului inferior se formeazd o re{ea anastomoticd foarte bogatd, formatd din vene
perforante qi vene comunicante.
Venele perforante (vv. perforantes). Au in general o dispozitie constantd"
Vena safeni mare are un numir de cinci aftere perforante: trei la nivelul gambei cu
venele tibiale posterioare, una la nivelul regiunii poplitee tot cu vena tibiald
posterioard qi una la nivelul coapsei, cu vena femuralS ?n canalul lui HUNTER.
Vena safend micd are doud sau chiar trei vene perforante: ou vena peronierS.
cu vena plantard laterald qi cu vena tibial6 posterioard.
Venele comunicanle sunt in num6r foarte variabil gi realizeazd, legdl.:.xa
ramurilor colaterale ale sistemului venos superficial (safen) cu venele profunde.

LIMFATICELE MEMBRULUI INFERIOR

Sunt reprezentate de ganglionii limfatici sau noduli limfatici (nodi

lyrnphatici) sau limfonoduli (lymphonodi) qi vasele limfatice (vassa lymphatica)
tributare acestor ganglioni. Aceste formafiuni alc[tuiesc doud re{ele: una superficial6
qi alta profundl. Ambele relele limfatice conduc limfa membrului inferior spre
nodulii limfatici inghinali profunx,i, de unde lirnfa este drenat[ spre nodulii limfatici
iliaci externi. Vasele limfatice profuncle ale qoldului p6trund in pelvis pe ramurile
arteriale parietale extrapelvine ale arterei iliace interne, pentru a ajunge la nivelul
nodulilor limfatici iliaci interni.

RETEAUA LIMFATICA SUPERFICIALA

Colecteazd limfa din structurile suprafasciale ale membrului inferior.

Releaua incepe la nivelul piciorului, unde este foarte bine reprezentatd gi la acest
nivel se formeazd trei colectoare limfatice, formate din vase limfatice super/iciale
(vassa lymphatica superficialis), care inso{esc venele superficiale. Cele trei c[i
colectoare sunt:
7. vasele limfatice superficiale mediale merg impreund cu vena safen[ mare
gi se varsd in grupele inferioare, medial gi lateral, ale nodulilor limfatici inghinali
superficiali;
2. vasele limfatice superficiale laterale urc[ oblic supero-medial pe fafa
anterioard a gambei gi coapsei qi se termind in vasele limfatice superficiale mediale;

'234
 Vas cu lafi zaqi a me mb ru lu i i nfeio r

Nodul Iimfatic
infero-lateral
Nodul Iimfatic
Nodul limfatic infe-
popliteu
ro-
superficial
Nodul limfatic
infero-medial

Vena safenl mare

Vena safenf, micl

Vase limlatice
superficiale

Fig. 149 - Scltemu re{elei limfatice superliciale a merubrului inferior:

A - vusele limfatice superliciale mediale; B - vasele lirufatice
s up e rJi c is le p oste r io sre

3. vasele limfatice superjiciale posterioare merg cu vena safend mic6 qi se

termini in grLrpul superficial al nodulilor limfatici poplitei; ele adund limfa de la
paftea postero-lateralS a piciorului, de la gdtul piciorului gi din porliunea mijlocie a
fe{ei posterioare a gambei.
Lirnfaticele superficiale ale regiunii gluteale se impart in vase laterale gi
mediale. Primele inconjoard fafa laterald a coapsei gi se terrnind in nodulii limfatici
din grupul supero-lateral al ganglionilor inghinali superficiali. Vasele mediale, mai
pulin importante, inconjoar6 fa{a mediald a coapsei gi se termind in nodulii limfatici
din grupul supero-medial al ganglionilor inghinali superficiali. Mai rar, limfaticele
din porliunea mijlocie a fesei traverseazd fascia gi gluteul mare, merg cu vasele
gluteale superioare gi se termind in ganglionii iliaci interni.
Nodulii limfatici inghinali superficioli (nodi lyrnphatici inguinales
superficiales) sunt in numdr foarte variabil (4 - 20) gi sunt situati in aria triunghiului
femural, in {esutul celular subcutanat, pe fascia cribriformis, in jurul crosei venei
safene mari. DouE linii perpendiculare duse prin crosa safenei mari ("crucea veuoas6rl
'2J)
Anatomia descriptivd o membrului inferior

Grupul supero-lateral

Limfaticele superfi ciale ale

peretelui abdominal subombilical
Limfaticele superfi ciale ale
regiunii gluteale

Grupul supero-rnedial

Limfaticele superfi ciale ale

organelor genitale externe gi ale
zonei cutanate a anusului

Crupul infero-lateral Grupul infero-medial

Limfaticele superfioiale ale membrului in

Fig. 150 - Sclterua nodulilor limfatici inghinali superjiciali

a lui QUENU), una vefticali gi cealalti orizontalS, impart ganglionii in patru grupuri:
doud superioare, lateral Si medial Si doud inferioare, lateral Si medial.
Nodulii limfatici din grupele superioare situali inferior de ligamentul
inghinal, sunt ovalari, cu axul mare paralel cu ligarnentul. Grupul supero-medial
prime$te limfa de la organele genitale externe, anus, regiunea perineald, regiunea
pubiani qi parlial chiar de la uter, prin intemiediul ligamentului rotund al uterului.
Grupul supero-luteral colecteazd limfa din regiunea gluteal5 $i porliunea
subombilicalS a peretelui abdominal anterior.
Nodulii limfatici din grupele inferioare sunt de asemenea ovalari gi au axul
mare dispus paralel cu vena safend mare. Ei colecteazd limfa membrului inferior.
Vasele lirnfatice care pleacd de la ganglionii inghinali superficiali traverseazd
fascia gi cele mai multe merg la nodulii limfatici inghinali profunzi, iar o micd parte
la nodulii limfatici iliaci externi.

RETEAUA LIMTATICA PROFUNDA

Colecteazd lirnfa din structurile subfasciale ale membrului inferior (muqchi,
oase, periost, articulalii).
Vasele limfatice profunde (vassa lymphatica profunda) sunt satelite vaselor
sanguine profunde..
'236
 Vasculariza(ia me mbrului inferior

Nodulii limfatici
poplitei profunzi

Nodulul Iimfatic
tibial posterior

Vasele limfatice
tibiale anterioare

Artera tibialS anterioartr

Fig. I 5I - Reteaua limfaticd profundd a gambei: A - fa(a anterioard;

B -.fala posterioard

La nivelul gambei se gesesc trei grupuri de vase lirnfatice profunde: tibial

ante-rior, tibial posterior gi peronier (fibular), care dreneaz1. limfa de la nivelul
piciorului.
Grupul tibial anterior este satelit al arterei tibiale anterioare, dreneazd limfa
in nodulul limfatic tibial anterior (nodus lymphaticus tibialis anterior), .situat in
paftea superioard a gambei, pe fala anterioard a membranei interosoase. Uneori pot fi
2 - 3 noduli tibiali anteriori, dar intotdeauna unul este mai mare $i constant. Limfa de
la acest nodul lirnfatic, ca gi cea a vaselor limfatice tibial posterior qi peronier, este
drenatd in nodulii profunzi limfatici poplitei, unde sosegte qi limfa de la nodulii
I irnfatici poplitei superfi ciali.

Mici noduli limfatici pot exista uneori qi pe traseul vaselor limfatice tibiale
posterioare qi peroniere.
Ngdulii limfatici poplitei (nodi lymphatici poplitei) in numlr de 4 - 8 sunt
superficiali gi profunzi. Ultimii se irnpart ?n trei grupuri:
1. superficial sau safen luteral (POIRIER gi CI.INEO) este situat imediat
subfascial, lateral de crosa venei safene mici;
2. intermediar (mijlociu) sau supracondilian situat lateral gi medial de vase-
le poplitee, de regul[ la originea ramurilor colaterale ale arterei poplitee (JDANOV);
Anatomia descriptivd a membrului inferior

3. profund situat pe fa{a posterioard a articula{iei genunchiului; se mai

nume$te qi grupul intercondilian sau mticular (FROSHE);
De la nivelul noduiilor limfatici poplitei ia naqtere trunchiul limfatic femural,
satelit vaselor femurale, care dreneazblimfain nodulii limfotici inghinali profunzi
(nodi lymphatici inguinales profundi). Acegtia sunt in numir de 2 - 3, situali
subfascial, de-a lungul felei mediale a venei femurale. Ei sunt inconstan{i. Nodulul
cel mai jos situat este sub crosa safenei mari, iar rrodulul cel mai sus situat, nodulul
lui CLOQUET, se g[seqte pe septul femural qi marginea concavb a ligamentului lui
GIMBERNAT, fiind jumltate la coapsd gijumdtate in abdomen.
Nodulii limfatici inghinali profunzi colecteazd limfa din refeaua limfaticd
profundi a rnembrului inferior qi de la nodulii inghinali superficiali.
De la nodLrlii inghinali profunzi limfa este drenatd in nodulii limfatici iliaci
externi (nodi lymphatici iliaciexterni). Releaua lirnfatic[ profundl a regiunii gluteale
merge cu ramurile parietale extrapelvine ale arterei iliace interne gi dreneazS limfa in
nodulii limfatici iliaci interni (nodi lympliatici iliaci interni), cu specifica{ia cd
limfaticele care merg pe aftera obturatorie se pot termina gi in nodulii limfatici iliaci
exte-rn i.

2r-
 Inemuyia membrului inferior

INERVATIA MEMBRULUI
TNFERIOR
Inervafia senzitivl qi motorie a membrului inferior este asiguratd de plexurile
lombar gi sacral, care impreund alcltuiesc plexul lombo-sacral (plexus lumbo-
sacralis).

A XII-a ventr in
Rdddcina lateralf, a venei azigos
Nervul pAtratului lombar
Vena lomharf, ascendentil
D12

Anastomoz[ intre D12 - L Nervul pf,tratului lombar

LI
Anastomoztr intre LI - L2

Nervul ptrtratului lombar

Nervul ilio-lripogastr

Nervul genito-femural
Nervul iiio-inghinal

Nervul cutanat lcmural psoasului

lateral

Nervii psoasului
Rarnurile anlcrioare ale
Ramurile posterioare ale rdddcinilor lombare 2, 3, 4
rldicinilor lornbare 2, 3, 4

Anastomoza intre L4 - L5

Nervul fenrural

Trunchiul lonrbo-sacral

NervLil obturator

Fig. 152 - Schemaformdrii plexului lombsr Si a ramurilor

sale colaterale Si terminale
Analomia descriplivd a membrului inferior

PLEXUL LOMBAR (plexus lumbalis)

Formarea plexului lombar. Plexul lombar este format din ramurile
anterioare ale primilor trei nervi lombari qi par{ial din ramul anterior al celui de al
patrulea nerv spinal lombar.
Ramul anterirtr ul primului nert: lombar primegte o anastomoziL de la al
doisprezecelea nerv intercostal, trimite un raln anastomotic celui de al doilea lombar
gi se imparte apoi ?n doua ramuri: nervii ilio-hipogastric Ei ilio-inghinal.

tl MIduva spinirii
ir

Duraniater

Vasele iornbare

PIex venos la niveiul giurii

Vena lombarii ascendentA intervi:rlehrale

Nervul il io-ingh inal

-;t'r

Plex venos intrarahidian

@_,?t .
."i;, i;
P":'{-,'
Nervul cutanat fbi
lateral a;q?

Vena

i
I
Nervul feutural *.
---

Nervul obturator Fiiunr tcrn'lina-le

Trunchiul lombo-sacral

Vena cavI inferioari

Vena lombard ascendenta
Fig, 153 - Formarea plexulului lombar Si rtporturile riidiicinilor qi a nervilor
lombsri tn canalul rahidian Si tn gdurile intervertebrule
Ramul anterior al celui de al doilea nerv lombur prirneqte un ralrl
anastomotic de la primul lombar, d[ naqtere nervilor genito-femural 9i cutanat
femural lateral qi se imparte apoi in douS ramuri: anterior 9i posterior.
 Inervalia membrului inferior

Ramul anterior sl celui de al treilea nerv lombal anastomozat cu al doilea qi

al patrulea nervi lombari, se impafte intr-un ram anterior qi altul posterior.
Ramul anterior al celui de al patrulea nerv lombar primegte o anastomozd de
la al treilea nerv lombar qi se trifurcS, dAnd un ram anterior, altul posterior qi un ram
descendent anastomotic pentru al cincilea nerv lombar cu care va forma trunchiul
lombo-sacral, care va participa la formarea plexului sacral.
Ramuri[e anterioare ale nervilor 2 - 4 se unesc Ai formeazd nervul obturator,
iar prin unirea ramurilor lor posterioare se formeaz6 nervul femural.
Fascicul costiform al psoasul

Arcada muqchiului
Prinia riddcinE lombard
pltrat lonrbar

Ansa Ionr Vena cavd inlerinarl

Nervul ilio-inghinal

Vasele lombare

Inser{ia psoasului pe coloana

Aorta

Nervii psoasu
A III-a rddlcinl lornbari
Sintpaticul Ionrbar

Nervul cutanat f'e Vasele lombare

Ncrvii psoasului
Nervul genito-femural

Vena lombari ascendentd

A IV-a ridicind Iombarl A V-a ventr lombard

Vena iliac[ comunl dreaptl

Nervul cutanat fernr:ral lateral j'" Artera iliacf, comunA dreapt[

t{
A V-a riddcina lombara
Nervul fernural

Psoasul
Nervul genito-lemural
Nervul obturator Trunchiul lombo-sacral

Fig. 154 - Raporturile Si ramurile plexului lombar drept

Formi, situa{ie, raporturi. Plexul lombar are o formd triunghiularI.
Foarte ingust in partea superioarS, plexul se ISrge;te progresiv in partea inferioard,
datoriti faptului c6 ramurile anastomotice care unesc trunchiurile nervoase se
indepdfteazd de coloana vertebrald, cu at6t mai mult cu cAt sunt maijos situate.
Plexul este situat de-a lungul corpurilor vertebrale lombare, anterior
proceselor costiforme,' intre fasciculele muqchiului psoas care se inseri pe
corpurile vertebrale gi cele care se inserl pe procesele costiforme. intre cele doud
planuri musculare ale psoasului, aldturi de elementele plexului lombar se afle $i
arterele lombare qi vena lombarl ascendent[.
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Anastomozele plexului lombar:

1. Cu al doisprezecelea nerv intercostal.
2. Cu plexul sacral prin intermediul ramului anastomotic pe care il trimite al
patrulea nerv lombar celui de al cincilea nerv lombar.
3. Cu sirnpaticul lombar prin romuri comunicante (rami communicantes)
care traverseazd arcadele de inser{ie ale psoasului pe coloana vertebrald. Aceste
ramuri sunt foarle variabile ca numdr (1 - 5), volum qi direc{ie. Direc{ia lor depinde
de situafia ganglionilor simpatici lombari.
Variante de formare ale plexului lombar:
l. Parliciparea celui de al doisprezecelea nerv intercostal la formarea
plexulr-ri lombar, din acest nerv desprinzAndu-se nervii ilio-hipogastric qi ilip-
inghinal.
2. Parliciparea in totalitate a ramului anterior al celui de al cincilea nerv
lombar la formarea plexului.
3. Participarea la formarea plexului atAt a nervului intercostal doisprezece c6t
gi al celui de al cincilea nerv lombar, in aceastd situafie plexul prezent6nd gase
riddcini (ANCEL: 3 cazuri din 64 plexuri urmbrite).
Ramurile plexului lombar:
Plexul lombar dE ramuri colaterale qi ramuri terminale.
Ramurile colaterale ale plexului lombar sunt destinate rnuqchilor pdtrat al
lombelor qi psoasului. Nervii pdtratulr-ri lombar iau naqtere din prirnii doi nervi
lombari, iar nervii psoasului se desprind din primii patru nerui lombari.
Ramurile terminale ale plexului lornbar sunt reprezentate prin nervii: iiio-
hipogastric, ilio-inghinal, genito-femural, cutanat femural lateral, obturator qi
femural.
TESTUT considerd primele patru ramuri terminale ale plexului lombar drept
rarnuri colaterale I urrgi.

I{ERVUI, IIO-HIPOGASTRIC
(n. iliohypogastricus)

Numit Si nervul obdomino-genital maFe, ia naqtere din ramul anterior al

primului nerv lombar, impreund cu nervnl ilio-inghinal. De la origine se indreaptd
oblic infero-lateral traversdnd psoasul gi apoi fala anterioard a pdtratului lombar.
Ajuns la creasta iliaci traverseaz[ muqchiul transvers abdominal qi merge de-a lungul
crestei iliace, ?ntre muqchii transvers qi oblic intern qi se impalte in dou6 ramuri
terminale cutanate.
Rsmul catanat lateral (ramus cutaneus lateralis) traverseazd muqchii oblici
intern gi extern ai abdomenului, pentru a se distribui tegumentelor porliunii
anterioare gi laterale a regiunii gluteale.
 I nerv alia me mbru lui i nferior
Ramul cutonat anterior (ramus cutaneus anterior) merge superior de creasta
iliacl, intre muqchii transvers qi oblic intern ai abdomenului gi il traverseazi pe
acesta din urmi la2 cm posterior de spina iliacI antero-superioarS. Traverseazi apoi
muqchiul oblic extern al abdomenului la 3 cm superior de orificiul inghinal
superficial gi se distribuie tegumentelor regiunii pubiene.
Autorii francezi considerd ramul cutanat lateral drept rtm perforant lateral
sau ramul gluteal, dAnd ca ramuri terminale un ram abdominal gi celElalt genital.
Ramul abdominal ar fi un ram mixt care are un traiect paralel cu ligamentul inghinal,
deasupra cdruia se gbsegte. Acest ram, in apropierea tecii muqchiului drept abdominal
se imparte in doud filete: unul care se distribuie tegumentului de pe paftea lateralS a
dreptului abdominal qi altul musculo-cutanat, care se angajeazd in grosimea dreptului
abdominal cdruia ii db c6,teva ramuri nervoase qi in final il perforeazd postero-
anterior in vecindtatea marginii sale mediane, pentru a se termina in tegumentul din
vecindtatea liniei mediane. in cursul traiectului sdu intre mugchii largi ai
abdomenului, acest nerv primefte o anastomozd de la al doisprezecelea nerv
intercostal gi d[ niici ramuri nervoase rnuqchilor transvers, oblic intern ;i oblic
extern.
Ramul genital al anatorniqtilor francezi di un filet pubian echivalent ramului
cutanat anterior al nominei anatomice Siun jilet genital, care coboard veftical pentru
a se termina in tegumentul scrotului gi porfiunii ini{iale a penisului la sexul masculin
sau labiilor mari gi muntelui pubian la sexul feminin.

NERVIIL IIO-INGHINAL (n. ilioinguinalis)

Nurnit Si nervul abdomino-genital mic el ia naqtere de asemenea din primul

nerv lombar, av6nd acelagi traseu qi rapoarte ca gi neruul ilio-hipogastric, dedesubtul
cdruia se gdsegte.
Rumurile colaterale ale acestui nery sunt destinate muqchilor transvers pi
oblic intern ai abdomenului.
Ramurile terminale iau naqtere in vecindtatea spinei iliace antero-superioare
fiind reprezentali de nervii scrotali anteriori (la sexul masculin) gi nervii labiali
anteriori (la sexul feminin).
Nervii scrotali anteriori (nn. scrotales anteriores) urmeazd fala inferioand a
funiculului spermatic, traverseazd orificiul inghinal superficial gi se distribuie
tegumentelor scrotului qi porliunii proximale a penisului.
Nervii labiali anteriori (nn. labiales anteriores) merg pe fa{a inferioard a
ligamentului rotund al uterului, traverseazd orificiul inghinal superficial gi se
distribuie tegumentelor labiilor mari gi muntelui pubian.
Autorii francezi ii descriu aceleaqi doui ramuri terminale: abdominal gi
genital, ca qi nervului ilio-hipogastric, gare au o distribulie identicS.
Anatomia descriptivd a membrului inferior

A XII-a

Al XIl-lea nerv irrtercostal

Pdtratul lombar

Nervul rlio-inghinal

Nervul crrlanat f'enlural lateral

Nervul ilioJripogastric cu Sinrpaticul lombar

ranrul sAu c[tanat lateral

Oblicul extern
C)hlicul intern

Transversu
-Ls
abdonrinal Trunchiui ionrbo-sacral
Psoasul
Spina iliacl anterc-
Dreptul abdominal
superioarir
Ncrvul genilo-Ibnrr:ral

Nervul obturator
Nervul f'enrural
Canalul inghinal
Vena iliacf, extcrnf,
Llanalul obturator

Fascia femurali

Fig. 155 - Rsruurile terminale ale plexului lombar

NERVUL GENITO.FEMURAL
(n. genitofemuralis)

Numit qi nervul genito-crur,n/, se desprinde din ramul anterior al celui de

al doilea nerv lombar irnpreuni cu nervul cutanat femural lateral. De la origine se
indreaptl infero-anterior, traverseazi mugchiul psoas $i merge pe fala anterioard a
acestuia Ia nivelul marginii inferioare a celei de a treia vertebre lombare. Pe psoas
nervul se afl6 intr-o dedublare a fasciei iliace. Nervul este situat apoi pe partea
 I nervatia membrului inferior

lateralI a vaselor iliace comune ti externe, trecind anterior ureterului gi vaselor

spennatice sau ovariene.
Nervul dd doul ramuri terminale.
Ramul femural (ramus femoralis) sau lateral insoleqte vasele iliace externe
pAnd la nivelul inelului femural, dA un filet arterei epigastrice inferioare
(VALENTIN) gi cAteva ramuri por{iunii infero-mediale a muqchilor transvers, oblic
intern gi cremaster. Traverseazl inelul femural, fiind situat antero-lateral fa{[ de
artera femuralS, dupd care perforeazd fascia lata qi se distribuie tegumentului care
acoperS triungh iul femural.
Ramul genital (ramus genitalis) medial sau scrotal se angajeazi in canalul
inghinal, pe care-l strlbate fiind situat posterior funiculului spermatic la sexul
masculin sau ligamentului rotund la sexul feminin. lnerveazl, mugchiul cremaster gi
tegumentele scrotului la sexul masculin gi a labiilor mari la sexul feminin.

NERVUL CUTANAT FEMURAL LATERAL

(n. cutaneus femoralis lateralis)

Se mai numeqte Si nervul femuro-cutanat, ia naqtere din ramul anterior al

celui de al doilea nerv lombar. De la origirre se indreapt[ infero-lateral, traterseazd
rnugchiul psoas qi coboarl de-a lungLrl rnarginii laterale a acestui rnugchi. Merge apoi
oblic antero-lateral gi inferior, cdtre spina iliacd aritero-superioard, trecAnd rlai ?ntAi
anterior de extremitatea inferioard a pdtratului lornbar, iar apoi strdbate oblic fa{a
anterioar[ a nruqchiului iliac intr-o dedublare a fasciei sale. Iese din bazin trec6nd pe
sub ligamer,tul inghinal qi medial de croitor, prin incizura care separd cele doud spine
iliace anterioare. Pdtrunde in grosimea fasciei lata gi incruciqeazd fata anterioarS a
muqchiului croitor, devine superficial qi se irnparte in douf, ramuri terminale:
arrterior gi poslerior.
Rontul anterior (ramus anterius) sau femurol se imparte in numeroase filete
nervoase care coboard pAnd la genunchi. inervAnd tegumentele regiunii antero-
laterale a coapsei.
Ramul posterior (ramus posterius) sau gluteul se indreaptS posterior gi
lateral spre trohanterul mare qi inerveazd tegumentul regiunii postero-laterale a
coapsei qi tegumentul regiunii gluteale.
Nervul cutanat femural lateral poate lipsi gi atunci teritoriul sdu de inerva{ie
este supleat de ramuri din nervul femural.
Anatomia descriptivd a membrului inferior

NERVUL OBTURATOR (n. obturatorius)

Se formeaz6 prin unirea ramurilor anterioare ale nervilor lombari doi. trei qi
patru. Cele trei rdddcini converg una spre cealaltd infero-lateral gi se unesc in
grosimea mugchiuhri psoas.

Artera femuraltr

Nerv'ul femural

Ilio-psoasul

NervuI adductorului scurt

Nervul adductorului lung

Adductorul lung

1,r',r:i
t:t {t
Adductorul scurt ,i
Nervul gracilisului -r++- F'emurul

I lrrt
Adductorul mare llL:,i

Nervul safen
d ':-',-'
Gracilisul

'q'-
'1:"
Canalul adductorilor
Ram anastomotic pentru nervul safen

Ramurile cutanate ale nervului obturator

Vastul medial

Tendonul adductorului mare

Fig. 156 - Nervul obturator pe fala mediald s coapsei

Traiect qi raporturi. Dupd ce iese din grosimea psoasului, nervul pitrunde
in fosa ilio-lombard qi merge medial de psoas, pe aripioara sacralA. Trunchiul lombo-
sacral este situat medial qi pe un plan posterior nervului. Anterior nervul vine in
raport cu vasele iliace comune. incruciqeazd articula{ia sacro-iliace, deasupra
str6mtorii superioare a bazinului, apare in bifurca{ia vaselor iliace comune,
246
 I n erv a1i a me mb r u lui inferio r
incrucigeaz[ str6mtoarea superioar[ a bazinului deasupra incizurii ischiadice mari,
aplic6ndu-se pe peretele lateral al micului bazin, merg6nd pe suprafala mugchiului
obturator intern, sub vasele iliace gi deasupra vaselor obturatorii. in canalul obturator
dispozilia elementelor vasculo-nervoase obturatorii este urmltoarea in sens cranio-
caudal: nervul, artera qi vena.
Ramul articular

Obturatorul extern

Capsula articularf,
Pectineul
,;L
7), Ramul posterior

Ramul anterior

Nervul adductorului lung

Nervul adductoruiui scurl

Pectineul
Nervul superior al adductorului
Adductorul scurl

Nervul inferior al adductorului nlare

Adductorul lung
Nervul gracilisului
Ram cutanat din nervul gracilisului

Adductorul mare
Ramul cutanat al obturatorului

Fig. 157 - Scltema nervului obturator

Ramuri colaterale ale nervului obturator:

1. Doud ramuri articulare, care iau na$tere deasupra canalului obturator, merg
impreund cu nervul prin acest canal pentru a se distribui porliunii antero-mediale a
articulaf iei coxo-fem urale.
2. Un ram vascular inconstant pentru vasele obturatorii.
3. Un ram muscular pentru obturatorul extern, care ia na$tere in canalul
obturator.
Ramurile terminale. Nervul se termin[, du ce lese obturator
Anatomia descriptivd a membrului inferior

prin dou[ ramuri terminale: anterior qi posterior.

Ramul anterior (ramus anterior) coboar[ mai int6i pe mugchiul obturator
extern, apoi pe adductorul scurt, fiind acoperit de pectineu qi adductorul lung. Dd
nagtere la ramuri musculare (rami musculares) pentru adductorul lung, adductorul
scurt gi gracilis qi un ram cutanat (ramus cutaneus) destul de mare, care perforeazd,
adductorul lung sau ii inconjoari marginea sa medial6, traverseazd fascia lata qi
coboard pAnd la nivelul arlicula{iei genunchiului, unde se anastomozeazd, cu nervul
safen. Inerveazd tegumentul din teritoriul condilului femural medial.
Ramul posterlor (rdrnus posterior) coboari mai int6i vertical intre pectineu qi
obturator extem, iar apoi intre scurtul qi marele adductor. D6. ramuri musculare
(rami musculares) pentru muqchii adductori mare qi scurt gi pentru muqchiul
obturator extern. Din ramul posterior se desprinde qi un ram articular pentru
articula{ia coxo-femural[.
Nervul obturator se anastomozeazdfrecvent cu nervul femural.
Nervul obturator accesor existd in 1/10 din cazuri. Este un filet nervos care
ia naqtere din ramurile anterioare ale nervilor lombari 3 qi 4. Coboard de-a lungul gi
deasupra nervului obturator pdnS in vecinitatea canalului obturator, unde se
indepdrteazS de nervul obturator, pentru a trece pe deasupra pubisului, medial de
eminen{a ilio-pectinee. Se termini fie anastomoz6ndu-se cu un ram din nervul
femural sau din obturator, fie prin mai multe filete care se distribuie pectineului qi
capsulei articula{iei coxo-femurale. Rarnul pentru articulafia coxo-femurald poate fi
voluminos qi se numegte nervul articular al Soldului.Iese din cavitatea pelvini prin
canalul obturator gi se irnparte in trei ramuri: un ram pentru labrumul articular, un
ram acetabular pentrul acetabul gi ligamentul capului femural qi un ram pentru
tegumentul fe{ei anterioare a coapsei. CAnd lipseqte nervul obturator accesor, nervul
articular al qoldului ia naqtere din nervul obturator.
Nervul obturator accesor mai dI filete pentru tegumentul p6rlii superioare gi
antero-mediale a coapsei qi un filet pentru adductorul scurt.
Originea gi modul de terminare ale acestui nery demonstreazd. cd el trebuie
considerat ca un ram eratic al neruului obturator sau femural sau al ambilor nervi
(BONNIOT).

NERVUL FEMURAL (n. femoralis)

Este cel mai voluminos ram al plexului lombar, asigur[ inervafia mugchilor
de pe fala anterioard a coapsei gi a tegumentului de pe partea antero-mediali a
membrului inferior. Ia nagtere din nervii lombari 2 - 4 prin trei rlddcini care se unesc
in grosimea mugchiului psoas, pulin sub procesul costiform al celei de a cincea
vertebre lombare, la mai pulin de 3 cm de corpul vertebral.
Traiect qi raporturi. in grosimea psoasului nervul femural este in marginea
laterald a acestui mugchi, artera iliac[ externd fiind pe marginea mediali a
mugchiului. Dupi ce iese din grosimea mugchiului, nervul merge prin ganlul dintre
psoas gi iliac, fiind situat sub fascia iliac[ care il separi de peritoneu gi de organele
248
 Inem atria membrului inferior

psoasului

Ligamentul inghinal

Fig. 158 - Schema traieclului intrapelvin a nervuluifemaral

fosei iliace: cecul la dreapta gi colonul iliac la sdnga. inainte de a ajunge la

ligamentul inghinal, nervul femural este incruciqat de artera circumflexd iliacd
superficiale, eare trece anterior nervului. Sub ligamentul inghinal nervul se gdse$te pe
fala anterioard a psoasului gi ajunge la coapsi prin lacuna muscularS, av6nd medial
artera femuralS de care este desparlit prin arcul iliopectineu. Sub ligamentul inghinal
nervul femural se imparte in ramurile sale terminale.
Ramuri colaterale ale nervului femural:
1. Ramuri musculare (rami musculares) pentru mugchii psoas, iliac, pectineu
gi adductor lung.
2. Ramuri vasculare (rami vasculares) pentru vasele femurale.
3. Ramyri urticulare (rami articulares) pentru articulajia coxo-femurald.
4. Un ram cutanilt femural antero-lateral descris de VALENTIN qi
neomologat de nomina anatomica. Este inconstant gi se desprinde din nervul femural
imediat sub ligamentul inghinal, se indreaptb infero-lateral gi se anastomozeazd cu
nervul cutanat femural lateral, pe care uneori il poate suplea, distribuindu-se
tegumentului din partea antero-lateralI a coapsei.
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Ramuri cutanate

Nervii croitorului
Ramuri cutanate mediale

Nervul pectineului
Trunchiul nervos al
ner-vilor q uadricepsului

Ramul cutanat accesoriu al Ram cutanat medial

nervului safen

Nervul adductorului lung

Nervul safen

Primul perforant (perforantul

superior)

Al ll-lea perlbrant (pcrforantu.

mijlociu)

Ramul cutanat femural al nervului safen

Filet cutanat din ramul profund al

nervului safen Vena safend mare

purnul infrapatelar al nervului safen

1 ,,i[if

rt
I r.- Ramul cutanat crural medial al nervului saten

u --'

Fig. 159 - Schema r&murilor nervuluifemaral

Ramurile terminale ale nervului femural:

l. Ramuri muscalare (rami musculares) destinate mu$chilor croitor $i
quadriceps femural.
2. Ramuri cutanate ilnterioare (rami cutanei anteriores), care traverseazS
mu$chiul croitor in cele doud treimi superioare ale sale gi se distribuie tegumentului
fefei antero-mediale a coapsei.
3. Nervul safen (n. saphenus) sau nervul safen medial este situat mai intAi
lateral de vasele femurale qi alipit de nervul vastului medial, de care se separd la
zr(-
 Inerv a(ia me mbru lui inferior

Nervul femural
Nervul cutanat l'emural lateral

Rarn muscLrlar al nervului tbmural

Nervul vastului intermediar

Nervul vastului lateral Funiculul sperinatic Ei testiculul

Vena femurald
Nervul dreptului l'emura Nervul obturator

Nervul saf'en

Artera femrrralE
Nervul vastului nredial

Ramul outanat crural mediai al

rrervului salen
i:]fr
it
!i:
J,:d:
11il,
I
f
i',i
L,:'
l:ri
ili I
Ramul infrapatelar al nervului safen

Fig" 160 - Nervulfemural 0i ramurile sale

nivelul vdrfului triunghiului femural, unde nervul safen pdtrunde in teaca vaselor
femurale. Coboard cu artera femuralS pdnd la nivelul canalului lui HIINTER,
plasindu-se mai ?ntAi anterior gi apoi medial de arter6. Traverseazd, membrana vasto-
adductorie, fie printr-un orificiu propriu, fie prin acela$i orificiu cu artera
descendent[ a genunchiului, in apropierea extremitetii inferioare a canalului lui
HUNTER. CoboarS apoi de-a lungul marginii posterioare a croitorului pAnd la nivelul
interliniului articular al articulaliei genunchiului, nivel la care perforcazd fascia qi se
imparte in ramurile sale terminale.
Ramurile colaterale ale nervului safen:
a. un tam cutilnat femural pentru tegumentul felei mediale a coapsei gi
genunchiului;
Anatomia descriptivd a membrului inferior

b. un ram cutanat tibial, pentru tegumentul regiunii mediale a gambei;

c. un ram articular pentru articulalia genunchiului.
Ramurile terminale ale nervului safen:
a. Ramuri infraputelare (rami infrapatellaris) sau ramul patelar care se
distribuie tegumentului fe{ei anterioare a genunchiului. C6nd diviziunea nervului
safen este inaltS, ramul patelar devine superficial traversind croitorul qi constituie un
ram perforant al acestuia (al treilea) numit perforantul cutanflt inferior, primii doi
perforan{i fiind reprezentafi de ramuri cutanate anterioare ale nervului femural (din
nervul musculocutan lateral al anatomigtilor francezi).
b. Ramuri cutanate crurale mediale (rami cutanei cruris medialis) sau
ramul gambier, urmeazS traiectul venei safene mari pe care o insolesc distribuindu-
se tegumentului pdrlii mediale a gambei, a regiunii talo-crurale, maleolei rnediale qi
chiar tegumentului marginii mediale a piciorului, in partea sa posterioard. Poate
furniza cAteva filete pentru articulafia talo-crurald.
Anatomia ciasicS qi anatomigtii francezi considerd ramurile terminale ale
nervului femural, dispuse pe doud planuri: un plan superficial format de nervii
musculocutan lateral qi musculocutan medial qi un plan profund format de nervul
quadricepsului gi nervul safen intern. Dintre aceste ramuri nervul safen intern
corespunde nervului safen al nominei anatomica.
Nervul mwsculocutan lateral prezintd ramuri musculare gi ramuri cutanate.
Ramurile muscul*re sunt destinate muqchiului croitor. Ramurile cutanate sunt in
numdr de trei: ramul perforant cutanat superior, ramul perforant cutanat mijlociu qi
ramul cutanat accesoriu al nervului safen intern. Primele dou[ ramuri corespund
ramurilor cutanate anterioare descrise de nomina anatomica. Ramurile cutanate
perforante superior Si mijlociu sunt dispuse mai intAi sub croitor pe care-l
traverseazl, prirnul in treimea superioari, cel de al doilea in treimea mijlocie a
mugchiului. Ambii nervi perforeazd apoi f,ascia crurali qi se ramificd in tegumentul
regiunii anterioare a coapsei, pAnd in regiunea prepatelar6. Ramul cutanat accesoriu
al nervului safen intern se impafte in doud ramuri secundare: a. ramul superJicial
sau satelit al venei safene mari, care merge in teaca croitorului, de-a lungul marginii
sale mediale, perforeazd apoi fascia crurald spre mijlocul coapsei qi va merge cu vena
safend mare pAn6 la fala rnediald a genunchiului; b. romul proJund sau satelit al
arterei femurale se angajeazd in teaca vaselor femurale la un nivel variabil qi
inso{eqte aftera femuralS pAnI in canalul lui H{,INTER, nivel la care strdbate
membrana vasto-adductorie qi se distribuie fe{ei mediale a genunchiului. Cele doud
ramuri ale accesorului nervului safen intern se anastomozeazd la terminarea lor cu
ramul anterior al nervului obturator gi cu nervul safen.
Nervul musculocutan intern se imparte de la originea sa in ramuri
musculare qi ramuri cutanate. Ramurile musculare incrucigeazd oblic fala
posterioari a vaselor femurale qi se distribuie muqchilor pectineu qi addr-rctor lung.
Ramurile cutilnate se distribuie tegumentului de pe partea supero-mediald a coapsei.
Un filet se poate distribui articulaliei coxo-femurale.
Nervul quadricepsului va da naqtere la patru ramuri nervoase pentru cele
patru corpuri musculare. Din nervul vastului medial se desprind filete nervoase qi

252
 I nem a1i a membru lu i i nferio r

pentru mu$chiul vast intermediar, iar din nervul vastului intermediar se desprinde un
filet nervos pentru mugchiul articular al genunchiului.
Anastomozele nervului femural:
I . Anastomo ze intre ramurile nervului femural.
2. Anastomoze intre nervul cutanat femural lateral gi ramurile cutanate
anterioare ale nervului femural.
3. Anastomoze cu nervul genito-femural la nivelul triunghiului femural.
4. Anastomoze ct nervul obturator, ?ntre ramul anterior 6l obturatorului gi
nervul safen.
5. Anastomoze intre nervul safen qi nervul peronier superficial, la nivelul
gAtului piciorului (ROUVIERE).
6. Anastomoze cu nervul tibial la nivelul maleolei tibiale.

PLEXUL SACRAL (PLEXUS SACRALIS)

tr'ormarea plexului sacral. Plexul sacral se formeazd prin unirea trunchiului

lombo-sacral cu ramurile anterioare ale primilor trei nervi sacrali gi o anastomozd de
la al patrulea nerv sacral.

Trunchiul Iombo-sacral
Nervul presacral
SI Nervii hipogastrici
S2 S3

Artera gluteala superioarl Ram al simpaticului

sacral
Nervul gluteu superior
Simpaticui sacral

Artera glutealA inferioarl Nerv pelvic

Nervul ischiadic
uI hipogastric
Nervul ms. obturator intern

Plexul pudendal
Nn ms. ridicltor al anusului
Artera pudendalI in
PIexul coccigian
Nervul ms. obturator inte
GanglionuI lui WAITER
Nervul pudendal intern Ganglionul hipogastric
Ramurile eferente ale ganglionului hipogastric

Fig. l6t - Formorea plexului sacral

Anatomia descriptivd a membrului inferior

Trunchiul lombo-sacral se formeazd prin unirea ramului anterior al celui de

al cincilea nerv lombar cu un ram anastomotic pe care i-l trimite al patrulea nerv
lombar. El coboarS in cavitatea pelvin5 anterior aripioarei sacrale gi articulaliei sacro-
iliace, posterior vaselor iliace interne qi se indreapti oblic inferior gi uqor lateral spre
incizura ischiadic6 mare, unde se uneqte cu ramul anterior al primului nerv lombar.
Ramurile anterioare ale nervilor sacrali, al ciror volum descreqte supero-
inferior, ies din sacrum prin gdurile sacrale anterioare.

Anastonloza intre L4 - L5

t.s

Trunchiul lombo-sacral

Nervul gluteal superior

Nervul ischiadic Nervul pudendal

Nervul muEchilor gemen infer I mugchiului obturator intern

qi pdtrat femural

Nervul muEchiului gemen superior

Fig. 162 - Scltemaformiirii plexului sacral

Ramul flnterior al primului nerv socral se indreaptl infero-iateral merg6nd

pe marginea superioard a muqchiului piriform qi la nivelul incizurii ischiadice mari
fiizioneazd cu trunchiul lombo-sacral, ?n unghiul dintre ele gdsindu-se vasele gluteale
superioare.
Ramul anterior al celui de al doilea nerv silcral se aflE anterior acestui
mu$chi, intre cele doud fascicule de inser{ie superioare a mu$chiului. Se poate
impbrli in doud ramuri, superior gi inferior, pentu ramurile supra qi subiacent.
Ramul anterior al celui de al treilea nerv sacral, aproape transversal, merge
de-a Iungul marginii inferioare a muqchiului piriform.
 I ne rv ali a me mb r u lu i i nferi o r

Rumul anterior al celui de al potrulea nem sacral,la iegirea sa din gaura

sacrald se imparte in doul ramuri: unul superior (ascendent) care se anastomozeazd.in
unghi asculit cu al treilea nerv sacral gi altul inferior (descendent) care se anastomo-
zeazd cu al cincilea nerv sacral, participAnd la formarea plexului coccigian.
Autorii francezi (TESTUT) impart plexul sacral in doui pirli: plexul sacral
propriu-zis gi plexul pudendal.
Plexul sacral propriu-zis este format din trunchiul lombo-sacral, primul uerv
sacral, cea mai mare parte a celui de al doilea nerv sacral qi o mici parte din al treilea
nerv sacral. El se distribuie membrului inferior qi centurii pelvine.
Plexul pudendul sau ruSinos este format dintr-o micd parte a celui de al
doilea nerv sacral, cea mai mare parte a celui de al treilea gi din cel de al patrulea
nerv sacral. Este destinat inervafiei organelor genitale externe qi viscerelor pelvine.
Raporturi. Plexul este situat profund la nivelul bazinului, pe fala anterioard
a rnuqchiului piriform, pe care-l depSgegte superior prin trunchiul lombo-sacral.
Anterior plexul este acoperit de fascia muqchiului piriform gi de fascia pelvin6, care
este foafte sublire la acest nivel. Prin intennediul acestei fascii, plexul sacral are
rapofturi medial cu rectul. care-l acoperd mai mult sau mai pufin gi cu simpaticul
sacral, care coboari de-a lungul marginii sale rnediale, medial de glurile sacrale.
Lateral plexul corespunde por{iunii inferioare a rnarginii anterioare a incizurii
ischiadice rnari, dublatd de rnarginea posterioard a rnugcliiului obturator intern. El
este in raport cu vasele hipogastrice gi mai ales cu: vasele gluteale superioare, vasele
sacrale laterale, vasele ischiadice gi vasele pudendale interne.
Anastomozele plexului sacral :
l. Cu plexul lombar, prin intennediul trunchiului lombo-sacral.
2. Cu plexul coccigian, prin intermediul ceiui de al patrulea nerv sacral.
3. Cu simpaticul sacral, prin ramuri comunicante care merg la ganglionii
ianfului sirnpatic sacral.
4. Cu plexul liipogastric.
Distribu{ia plexului sacral. Plexul sacral d5 mai multe ramuri colaterale qi
un singur ram terminal, reprezentat de nervul ischiadic.
Ramurile colaterale ale plexului sacral:
' 1. Nervul gluteal superior (n. gluteus superior) ia nagtere pe fala posterioarb
a plexului sacral, din truncliiul lombo-sacral gi prirnul nerv sacral. Iese din bazin
impreun6 cu artera gluteald superioard prin incizura ischiadicd mare, deasupra
mugchiului piriform qi lateral de artera glutealS superioarS. Se indreaptd supero-
lateral intre mugchii glutei rnijlociu qi rnic Ai se imparte in doud ramuri: superior,
care merge de-a lungul liniei gluteale anterioare qi inerveazd mugchii glutei mijlociu
qi mic qi un ram inferior, care merge lateral intre cei doi mugchi, cdrora le di ramuri
nervoase gi se termind in rnugchiul tensor al fasciei lata.
2. Nervul muschilor pdtrat femural Si gemen inferior ia naqtere de pe fala
anterioarl a plexului sacral, fiind forrnat din ramuri din trunchiul lombo-sacral qi
primul nerv sacral. Iese din bazin prin paftea inferioard a incizurii ischiadice mari,
lateral de nervul obturatorului intern, pe fa{a anterioard a nervului ischiadic. Se
indreaptd vertical in jos, merge pe fa{a anterioari a gemenilor gi a obturatorului

255
 Anatomia descriptivd a membrului inferior

Coada de cal
Vasele iliace externe

Trunchiul lombo-sacral

Tensorul fasciei lata

Gluteul m
Gluteul rnr jlociu S5
SUD:
Gluteul mare iriti Ramurile viscerale ale
atr f'em
Nervul cutanat femural posterior plexului sacral
Nervul ischi
Cc
Pubisul Neruul pudendai

Obturatorul intern Ridicdtorul anusului

Corpii cavernoEi
Nervul dorsal al penisului
Ramul musculo-riretral
Ramul perineal al nervului pudendal
Sfincterul anal
Mugchiul ischio-cavernos
Muqchiul transvers al perineului
Ram femuro-perineal
: tl
,'I N,lusch iul bulbo-cavernos
'.\1t:_.: I I

iC; l

Ramul superficial

Fig. 163 - Rcmurile col$terale tle plexului sacral

intern, dd un filet gemenului inferior, un alt filet articula{iei coxo-femurale
$i se
termin6 pe fata anterioard a pdtratr.rlui femural.
3. Nervul muSchiwlui piruform ia nagtere pe fala posterioard a plexului, de
regul5 din al doilea nerv sacral. Uneori poate lua na$tere din primii trei nervi sacrali.
Se indreapti iateral qi se termind pe fata anterioar[ a mugchiului"
4. Nervul gluteal inferior (n. gluteus inferior) ia nagtere pe fata posterioarA a
plexului $i este format din fibre cu originea in trunchiul lombo-sacral qi primii doi
nervi sacrali. Iese din bazin prin incizura ischiadicE mare pe sub muqchiui piriform,
impreuni cu vasele gluteale inferioare, fiind situat medial de n*r.rul ischiadic. Se
indreaptd spre fata profundA a mu$chiului gluteu mare c5ruia ii dI numeroase filete.
5. Nervul muschiului obturalor intern ia nagtere de pe fala anterioarl a
plexului, fiind format din fibre care provin din trunchiul lombo-sacral qi primul nerv
sacral. Iese din bazin prin partea inferioard a incizurii ischiadice mari, inconjoarl
spina ischiadicd lateral de pachetul vasculo-nervos pudendal intern qi reintrd in lazin
prin incizura ischiadicd mic5. Se indreaptl spre fafa medialS a muqchiului obturator
intern, pe care-l inerveaz6,.
Din acest nerv se desprinde qi un ram pentru mu$chiul gemen superioi, care
 I nervalia membrului i nferior

poate fi insS gi ram independent.

6. CAnd este ram independent, nervul gemenului superior se desprinde de pe
fala anterioari a plexului, coboari anterior nervului ischiadic gi pdtrunde in muqchi
pe fafa sa profundd sau prin marginea superioard sau chiar prin fala sa superficialS.
7. Nervul catanat femural posterior (n. cutaneus femoris posterior) sau
nervul cutanat posterior al coapsei sau nervul sciatic mic, ia naqtere pe fala
posterioard a plexului, av6nd fibre care provin din trunchiul lombo-sacral qi din
primii doi nervi sacraii. Iese din bazin prin partea inferioard a incizurii ischiadice
mari; postero-medial de nervul ischiadic qi pe fala profundd a rnugchiului gluteu mare
pe care-l tnerveazd. Ajuns in regiunea gluteald se impatte in ramurile sale tenninale.
Uneori poate cobori pe fala posterioari a coapsei, in intersti(iu! dintre biceps gi
semitendinos cu semimembranosul pdni la fala posterioarl a genunchiului, unde se
termin6. Din nervul cutanat femural posterior se desprind:
- nervii cutana(i gluteali inferiori (nn. clunium inferiores) sau nerviifesieri
cutonali, care inerveazb tegumentul din regiunea gluteali gi sacrald;
- ramuri perineale (rarni perineales) sau nervul lui SOEMMERING care
inerveazd scrotul la sexul masculin gi labiile mari la sexul feminin.
CAnd coboard pdnd la nivelul fosei poplitee, nervul dd ramuri cutanate pentru
tegumentul fe{ei posterioare a coapsei gi genunchiului, ramul terminal al nervului
terminAndu-se in tegumentul pnrlii postero-superioare a gambei, unde se
anastomozeazd cu nervul peronier superficial.
Din plexul pudendal iau naqtere nervul rectal inferior, netvul mugchiului
ridicdtor al anusului, nervul pudendal qi nervii viscerali.
Nervul rectal inferior (n. rectalis inferior), nervul anal sau hemoroidal, este
un nerv sublire, care se desprinde din partea inferioard a plexului, avdnd fibre din
nervii sacrati 3 - 4. Se poate desprinde gi din porliunea proximal5 a nervului
pudendal. Iese din bazin prin incizura ischiadic6 mare, inconjoard spina ischiadicb,
merge prin lesutul celulo-grSsos al foselor ischio-rectale, ?ndrept6ndu-se spre anus.
Ajuns la anus el se imparte in fibre destinate sfincterului anal gi tegumentului care
acoperi acest muqchi.
Nervul muschiului riclicdtor al anusului este un nerv lung qi sublire, uneori
dublu, care se desprinde din partea anterioarl a plexului din al treilea nerv sacral
(uneori gi din al patrulea). Merge pe fa{a superioari a muqchiului ischio-coccigian gi
se termind pe fa{a medial5 a muqchiului ridicltor al anusului.
Nervii sau ramurile viscerole sunt in numlr variabil, dar intotdeauna
numeroqi qi subliri, se desprind din nervii sacrali 3 - 4 gi uneori chiar 5. Ei se
distribuie viscerelor din micul bazin rect gi vezica urinari la sexul masculin; rect,
vezicd urinarS, uter qi vagind la sexul feminin. Uneori acegti nervi rdmdn
independenfi, alteori ei se pierd in plexul hipogastric.
Nervul pudendal (n. pudendus) sau nervul rusinos intern este cel mai
vofuminos ram nervos al plexului. El ia nagtere pe marginea inferioard a plexului,
foarte aproape de v6rful acestuia. Este format din fibre care provin dir-r nervii sacrali
2 - 4. lese din bazin impreund cu vasele pudendale interne prin partea inferioard a
incizurii ischiadice mari, pe sub muqchiul piriform, inconjoari spina ischiadicd gi
Anatomia descriptivd a membrului inferior

reintrd din nou in bazin prin incizura ischiadicd micd. Ajunge pe fala mediald a
ischionului unde se imparte in ramurile sale terminale: inferior qi superior.
Ramul inferior sau perineul (nn. perineales) coboari citre partea posterioare
a perineului, dd c6teva filete subliri pentru partea anterioari a sfincterului anal
(muqchi gi tegumentul care il acoperd) qi un alt ram care se terminl in tegumentul
pliului femuro-perineal, apoi se imparte intr-un ram superjlcial qi un ram profund.
Ramul superficial sau cutanot se indreaptl oblic antero-medial, intre fascia
perinealS superficiali gi tegument. Dup[ ce di cdteva ramuri tegumentului din partea
anterioard a perineuiui, se termind prin numeroase filete care se distribuie
tegumentului scrotului qi fe{ei anterioare a penisului (nn. scrotales posteriores) la
sexul masculin gi labiilor mari (nn. labiales posteriores) la sexul feminin.
Ramul profund sau musculo-uretral trece deasupra muqchiului transvers
superficial al perineului, pe care uneori il perforeazd gi se dispune ?n triunghiul
ischio-bulbar, delimitat de muqchii transversul superficial al perineului, ischio-
cavernos gi bulbo-cavernos, pe care-i ineweazd, prin ramul sdu motor. Ramul sda
senzitiv dd nagtere unui filet bulbar, care p[trunde in bulbul spongios impreunl cu
artera bulbard gi se distribuie mucoasei uretrale qi tn Jilet uretral, lung qi sublire,
care merge pe linia medianl intre bulbul corpului spongios qi mugchiul bulbo-
caveffros. El se distribuie porliunii superioare a uretrei.
La sexul ferninin ramul profund se aflI intre mugchii ischio-clitoridian qi
constrictor al vaginei, pe care-i inerueaz[. Inerveazi de asemenea transversul
superficial al perineului qi se pierde in bulbul vaginei. Di cAteva filete pentru
mucoasa porliunii terminale a uretrei.
Ramul superior sa:u penian (clitoridian) (n. dorsalis penis, n. dorsalis
clitoridis) continud traiectul nervului pudendal. El se indreaptd antero-superior de-a
lungul felei mediale a ramurii ischio-pubiene, impreund cu vasele pudendale interne,
fa{E de care este situat supero-lateral. Perforeazi dedesubtul pubelui ligamentul
subpubian gi se situeazd pe fa{a lateralS a ligamentului suspensor al penisului
(clitorisului). Devenit superficial, nervul se compoftS diferit la cele doud sexe.
La sexul masculin nervul se dispune pe fala dorsald a penisului, justificdndu-
qi numele, in qan{ul antero-posterior pe care il formeazl fala dorsali a celor doi corpi
cavernoqi. El dI numeroase ramuri laterale pentru corpii cavernogi qi tegumentul
care-i acoper6. Nervul se termind in glandul penian prin filete foarte subliri care se
distribuie atAt lesutului spongios, c6t qi mucoasei uretrale.
La sexul feminin, nervul dorsal al clitorisului trece inferior simfizei pubiene,
superior rdddcinii clitorisului, lateral de ligamentul suspensor al a.cestui organ. El se
terminl prin ramifica{ii destinate clitorisului qi labiilor mici. CAteva filete pot ajunge
?n partea antero-medialS a labiilor mari.
 I nerv alia membrului i nferior

NERVUL ISCHIADIC (n. ischiadicus)

Reprezintd singurul ram terminal al plexului sacral qi este cel mai voluminos
nerv din organism.
Origine. Fibrele sale provin din toate ran"lurile nervoase care participl la
formarea plexului sacral. Unirea acestor fibre se face pe marginea anterioard a
incizurii ischiadice mari, la nivelul marginii inferioare a rnugchiului piriform qi
deasupra spinei ischiadice.

Ncrvul gluteal superior

Ariera gluteala
Ranrul \irper i\rr al glrrieulrri
marc din nen,ul gluteal int-erior
Nerr trl oudcndal Nervul cutanat femu|al posteilor
.\rtera p,rdendala iilterria
l{arnul inlerroi al {rluteulrri rnric Artera gluteale irrfcrioarl
dirr ncn,ul gluteal irtleiior 1.'-
Nervii cutrrrali tslrrtcali intcriori
Nervul ischiadic
IlainLrl perineal al nervulut
cutanat f'emural posterior
Ner\ rrl tcl)rurtl pr\slcrirrr
'Utaniit

Nervul capuiui scurt al

bicepsului
Nclvul senrilendinosului

Nervul sr:minrcnthranosu

Nervul capului lung al bicepsului

Ncrvul tibial
n-ervii capului rnedial al Nervul peronier comun
gastrocnemianului
Ramul comunicant peronier
Nervul cutanat sural medial

1:l:iir,I'ii Nervul cutanat sural lateral

Fig. 164 -Nervul ischiadic Si ramurile sale

Anatomia descriptivd a membralui inferior

Traiect. Nervul iese din bazin prin partea inferioarl a incizurii ischiadice
mari pe sub piriform gi ajunge in regiunea glutealI, avdnd aspectul unui cordon
aplatizat, cu o ldfirne de 1 - 1,5 cm. Se inflecteazd supero-inferior qi latero-medial,
coboard vertical in ganful profund format de ischion in partea mediald qi trohanterul
mare in partea laterald. La ieqirea din acest gan! nervul se angajeazi pe sub capul
lung al bicepsului femural, de-a lungul fefei posterioare a coapsei, pAnd in partea
superioarb a fosei poplitee. unde se termind prin bifurcare.
Raporturi. La origine (la nivelul incizurii ischiadice mari) nervul este situat
lateral de vasele gluteale inferioare, de pachetul vasculo-nervos pudendal gi de nervul
obturatorului intern. Nervul cutanat f'emural posterior trece postero-medial fa!6 de
nervul ischiadic, acesta din urmd acoperind nervul gemenului inferior qi al p5tratului
femural.

Nervul ischiadic
Capsula drticulartr

Obturatorul extern

Pdtratul femural

Adductorul mare
Adductorul mare

Nervul capului lung al bicepsului

Nervul superior al semitendinosului

Nervul superior al semimembranosului

si nervul adductonrlui mare

Nervul inferior al semitendinosr.rlui scurt al bicepsului

Semimembranosul

Nervul inlerior al senrimembranosului

Bicepsul

Semitendinosul Bifurca!ia nervului ischiadic

Nervul peronier comun

Nervul tibial

Fig. 165 - Schema nervului ischiudic Si a rumurilor sale

in regiunea gluteald nervul st5 succesiv pe muqchiul gemen superior,
tendonul obturatorului intern, pe gemenul inferior gi pe pitratul femural pe care-l
incrucigeazb in unghi drept. Are in continuare raport cu nervul cutanat femural
 I nerv a1i a me mbra lu i i nferio r

posterior qi vasele gluteale inferioare, care au un traiect paralel cu nervul ischiadic,

posterior de care se afl6. Nervul este acoperit posterior de mugchiul gluteu mare.
La partea posterioard a coapsei nervul stl mai intAi pe mugchiul adductor
mare, apropiindu-se treptat de creasta asprd a femurului, de care insd rdmdne separat
prin inserliile adductorului mare gi ale capului scurt al bicepsului. Este inso{it de
aftera nervului ischiadic, ram din artera gluteal[ inferioar6. Are rapoft de asemenea qi
cu ramurile arteriale perforante ale arterei femurale profunde. Pe fala sa posterioarS,
in partea superioard a coapsei, nenrul este acoperit de capul lung al bicepsului, care il
incrucigeazd dupl o direclie oblicl infero-lateral. in jum6tatea inferioard a coapsei
nervul ischiadic este situat anterior intersti{iului dintre biceps situat lateral gi
semitendinos cu semimembranosul, situa{i medial. La nivelul in care cei trei muqchi
diverg pentru a constitui perefii superiori ai rombului popliteu, nervul ischiadic se
imparte in cele doud ramuri terminale ale sale.
Ramurile colaterale ale nervului ischiadic:
- Ramuri articulare (rami afticulares) pentru articulaliile coxo-femurald gi a
genunchiului.
- Ramuri musculare (rami musculares) destinate mugchilor biceps femural,
semitendinos, semimernbranos gi adductor mare. Semitendinosul primegte doi nervi.
unul superior gi altul inferior.
Ramurile terminale ale nervului ischiadic:
Sunt in numdr de douS: nervul tibial qi nervul peronier comun. Bifurcarea
nervului ischiadic are loc de reguld la nivelul unghiului superior al fosei poplitee. Dar
aceastd bifurcalie poate avea loc frecvent mai sus, pe fala posterioard a coapsei, in
regiunea glutealS sau chiar de la originea nervului in bazin. in aceast5 ultimi situa{ie,
nervul peronier comun traverseazd muqchiul piriform, in timp ce nervul tibial trece
superior acestui rnugchi.

NERVUL PERONIER SAU FIBULAR COMUN

(n. peroneus - fibularis communis)

Numit Si nervul sciatic popliteu lateral, nervul peronier comun reprezirfid

ramul terminal lateral de bifurcalie al nervului ischiadic. El inerveazd mugcl"rii qi
tegumentul regiurrii antero-laterale a gambei qi a regiunii dorsale a piciorului.
Traiect qi raporturi. De la origine nervul se indreaptd infero-lateral,
subfascial, mergAnd pe marginea medial6 a bicepsului. Antero-superior corespunde
femurului, de care este separat printr-un strat abundent de grdsime. Mai jos
incrucigeazl fa{a posterioard a capului lateral al gastrocnemianului, care-l separ[ de
condilul femural, de interliniul articular al articulaliei genunchiului qi de articulalia
tibio-fibulari superioar[. Coboard apoi posterior capului fibulei, de care este separat
prin tendonul de origine al solearului, traverseazl septul intermuscular care separl
Inr$"hlt dl, lqr g"*
Anatomia descriptivd a membrului inferior

fibulei, intre inser{iile superioare ale mugchiului peronier lung. Nervul ajungen pe
colul fibulei printr-un orificiu delimitat de marginea lateralS a fibulei gi septul
intermuscular lateral. La nivelul colului fibulei, nervul peronier se imparte in cele
doui ramuri terminale ale sale: nervii peronier profund gi peronier superficial.

Ramul superior al nervului

cutanat peronier

Nervul peronier
Peronierul lung

Ramul inferior al nervului

cutanat peronier
Nervul mugchiului tibial
anterior
Nervul cutanat sural lateral
Nervul peronier profund
:r
:.<,f
Colul fibulei
r /.li
ir, t,

Nervul peronier
Tibia

Peronierul lung

Fasciculul posterior al peronierul lung

Fasciculul anterior al peronierul Iung

Fig. 166 - Schema nervului peronier comun Si a ramurilor sale

Ramuri colaterale ale nervului peronier comun:
1. Ramul articular (ramus articulare) ia nagtere in fosa poplitee gi este
destinat pdrfii laterale a articulafiei genunchiului.
2. Nervul cutanat sural lateral (n. cutaneus surae lateralis) sau nervul
cutsnat peronier se desprinde din nervul peronier comun fie direct, fie printr-un
trunchi comun cu ramul comunicant peronier. Ia naqtere la nivelul regiunii poplitee,
coboard incruciqAnd fa\a posterioard a capului lateral al gastrocnemianului,
traverseazd fascia gambierd qi se distribuie tegumentului de pe fala lateralS a
genunchiului gi gambei.
3. Ramul comunicant peronier sau comunicant /ibular (ramus
communicans peroneus fibularis), nervul safen peronier sau nervul accesor al
safenului lateral iqi are originea la nivelul rnarginii superioare a condilului femural
lateral, coboard mai int6i oblic infero-medial, dup[ care devine vertical, av6nd un
traseu paralel cu nervul tibial. La inceput este situat subfascial, apoi intr-o dedublare
a acesteia pAnd in portiunea mijlocie a felei posterioare a gambei, unde traverseazA
fascia pentru a deveni superficial. D[ un ram pentru marginea laterald a piciorului. Se
anastomozeazdin principal cu nervul cutanat sural medial, dar qi cu nervul cutanat
femural posterior, cAnd acesta coboar[ la garnbi.
CAnd anastomoza cu nervul cutanat sural medial nu are loc, ramul
comunicant peronier se termind in tegumentul de la nivelul maleolei fibulare qi a
felelor laterald, gi posterioari ale piciorului.
262
 I nerv alia me mb r u lui i nfer io r
4. Nervul superior al muSchiului tibial anterior (neomologat de nomina
anatomica) ia nagtere superior bifurcaliei nervului in cele doud ramuri terminale ale
sale. Se indreaptl medial trecAnd printre inserliile fibulare ale extensorului lung al
degetelor, pe sub o arcadd pe care o formeazd septul intermuscular anterior qi se
tennini in partea superioarl a mugchiului tibial anterior. Dd un ram gi pentru
articulalia tibio-fibulard superioarS.
Ramurile terminale ale nervului peronier comun sunt reprezentate de
nervii peronier superficial gi peronier profund.

Nervul peronier comun

Nervul peronier profund

Nervul peronier

Nervul superior al peronierului lung

Nervul inferior al peronierului

SeptuI intermuscular anterior

Ncrvul peronierului scurt Nervul peronier superfi cial

Nervul cutanat dorsal medial

Nervul cutanat dorsal intermediar

Fig. 167 - Schems nervului peronier superJicial Si a ramurilor sale

 Analomia descriptivd a membrului inferior

NERVUL PERONIER (FIBULAR) SUPERFICIAL

(n. peroneus - fibularis superficialis)

Numit Si nervul musculocutan este ramul de bifurcatie lateralS a nervului

peronier cornun. Se indreapt6 inferior qi pufin anterior, aplicat pe fala antero-laterald
a fibulei, intre inserliile peronierului lung. [n continuarea traseului sdu nervul poate
prezenta doui aspecte: mai frecvent el coboard intre muqchii peronieri qi septul
intermuscular anterior p6nd in treimea inferioard a gambei, unde perforeazd fascia gi
devine subcutanat; mai rar nervul traverseazd septul intermuscular anterior gi coboard
pe fa{a medial5 a acestuia p6nd la un nivel variabil deasupra gAtului piciorului, unde
strdbate fascia qi devine superficial. Dupd ce devine superficial nervul se termind prin
doud ramuri.
Nervul peronier profund
Exterlsorul scurt al dcgetelor

Nervul cutanat dorsal

Nervul cutanat dorsal inter

Ramul lateral al nervului tibial anterior

Ramul medial al nervului tihial arrterior

Nervul su

Anastomoza intre neryul cutanat

dorsal medial qi ramul medial al
nervului peronier profund

!4,

fit,:l
?l
'i'{ll Fig. 168 - Nerviifelei dorssle
Nervii digitali plantan proprii din nervul plantar a piciorului

Nervii digitali plantari proprii din nervul plantar medial

 Inervalia membrului inferior

Ramuri colaterale ale nervului peronier superficial:

1. Ramuri musculare (rami musculares) pentru muqchii peronier lung (2 - 3
filete) qi peronier scurt. Poate da un filet mugchiului al treilea peronier.
2. Ramuri cutanate (rarni cutanei) se desprind dup6 ce nervul devine
superficial. Unul dintre aceste ramuri este mai important, romul maleolar lateral qi
se distribuie tegumentului maleolei fibulare, unde se anastomozeazd cu nervul
comunicant peronier.

Nervul peronier profund

Nervul peronier superfi cial

Nervul cutanat dorsal medial

Nervul cutanat dorsal intermediat

Rarnul lateral al nervuhii peronier

profund (nervul extensorului scurt al
degetelor)

Ramul medial al nervului peronier

profund

Anastomoza intre nervul

cutanat dorsal intermediar qi
nervul sural

Nervii digitali dorsali ai piciorului

Nervii digitali dorsali ai degetelor

Fig. 169 - Schema nervilor felei dorsale a piciorulai

Ramurile terminale ale nervului peronier superlicial:

7. Nervul cutilnat dorsal medial (n. cutaneus dorsalis medialis) saLr ramul
medial al nervului musculocutun, oblic infero-medial, se imparte in trei ramuri,
nervii digitali dorsali ai piciorului (nn. digitales dorsalis pedis). Acegtia vor foffna
nervii ttigitali dorsali ai degetelor (nn. digitales dorsales digitorum). Astfel ramul de
trifurcafie medial al nervului peronier superficial se indreapt[ antero-medial qi
Anatomia descriplivii a membrului inferior

formeazd nervul. digital dorsal medial aI hslucelui (n. digitale dorsale hallucis
medialis). Ramul mijlociu se ir,dreapti spre primul spa{iu interdigital, se
anastomozeazd cu ramul terminal al nervului peronier profund qi va forma
coiateralele dorsale digitale lateral al halucelui qi medial al degetului doi (nn.
digitales dorsales hallucis lateralis et digiti secundi medialis).
Ramul laterul de trifurcayie se indreapti spre al doilea spafiu interdigital
formAnd colateralele dorsale digitale lateral al degetului doi gi medial al degetului
tre i.
2. Nervul cutanut dorsal intermediar (n. cutaneus dorsalis intermedius) sau
ramul extern al nervului musculocutan se arlastomozeazd cu nervul sural qi va da
urmdtorii doi nervi digitali dorsali ai piciorului (nn. digitales dorsales pedis). Din
primul se formeazi nervii digitali dorsali lateral al degetului trei gi medial al
degetului patru, iar din al doilea se formeazd nervii digitali dorsali lateral al degetului
patru qi medial al dgetului cinci.
Deci, ramurile terminale ale nervului peronier superficial furnizeazd primii
noud nervi digitali dorsali qi pot da nagtere in traiectul lor la filete cutanate pentru
tegumentul de pe fafa dorsald a piciorului.

NERVUL PERONTER (FIBULAR) PROFI]ND

(n. peroneus - fibularis profundus)

Numit Si nervul tibial anterior, nervul peronier profund reprezintd ramul de

bifurca{ie medialS a nervului peronier comun. Se indreaptd infero-medial 5i anterior,
traverseazd succesiv inser{iile fibulare ale peronierului lung gi extensorului lung al
degetelor gi se dispune pe rnembrana interosoasd pe care merge impreund cu vasele
tibiale anterioare. AvAnd ca gi vasele tibiale anterioare un traiect aproape vertical,
nervul este dispus rnai int6i intre extensorul lung al degetelor gi tibialul anterior, iar
mai jos intre tibialul anterior gi extensorul lung al halucelui. in raport cu vasele
tibiale anterioare, nervul se gdsegte in porliunea superioard a gambei lateral, le
incruciqeazd pe fa{a lor anterioari, fie in treimea rnijlocie, fie in treimea inferioarl a
gambei, pentru a se plasa medial, situalie pe care o pdstreazd p6nd la terminarea sa.
DupI ce trece pe sub retinaculul extensorilor, ajunge pe fa{a dorsal[ a piciorului qi se
indreaptd spre primul spaliu interdigital.
Ramuri colaterale ale nervului peronier profund:
1. Ramuri musculare (rami musculares) pentru mugchii tibial anterior,
extensor lung al degetelor, extensor lung al halucelui qi peronier al treilea.
2. Ram articular (ramus articulare) pentru fala anterioard a articulafiei talo-
crurale.
Ramurile terminale ale nervului peronier profund:
Sunt in numdr de doud: unul laterul gi altul medial.
Rsmul lateral sau nervul pedios se indreaptd lateral, trece inferior arterei
 I n e rvali a memb ru lu i i nferi or

Ramul infrapatelar al nervului safen

Nervul peronier comun

Nervul peronier superfi cial

Ramul cutanat crural medial al
nervului safen
Nervul peronierului lung

Nervul extensorului lung al degetelor

Nervul tibialului anterior

Nervul peronier profund

Nervul extensorului lung al halucelui

Nervul peronier superfi cial

Artera tibiald anterioartr

Ramul lateral al nervului

peronier profund (nervul
extensorului scufi al degetelor)
Extensorul scurt al degetelor

Anastomoza ramului medial al

nervului peronier profund cu
nervul cutanat dorsal rnedial

Nervi digitali dorsali ai degetelor

Fig. 170 - Nervul peronier profund

dorsale a piciorutui qi se dispune pe fata profundA a mu$chiului extensor scurt al

degetelor, unde se terminS prin mai multe filete destinate acestui muichi. Acest
ram poate da gi filete articulare pentru articulaliile intertarsiene.
Ramul mediat continu6 traiectul nervului, fiind adevlratul ram terminal al
peronierului profund, ramul lateral fiind considerat de mulli autori drept ram
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Nervul peronier superfi ci

Nervul peronier profund

Nervul superior al tibialului anterior

Nervul extensorului lung al degetelor

Nervul inlerior al tibialLrlui anterior

Nervul extensorului lung al halucelui

Ramul lateral sau nervul extensorului

scurt al degetelor

Ramul medial
$
Fig. 171 - Schemo nervului peronier profund Si a ram.urilor sale

colateral. Merge pe marginea mediald a afierei dorsale a piciorului spre primul spalit
interosos, se anastomozeazd ctt filetul mijlociu al nervului cutanat dorsal medial al
peronierului superficial qi furnizeazA impreund cu acesta nervii digitali dorsali,
lateral al halucelui Si medial al degetului doi (nn. digitales dorsales hallucis lateralis
et digiti secundi medialis).
Uneori ramul medial se ramificd in tegumentul extremitAtii anterioare a
primului spa{iu intermetatarsian, frrd sd ajungd la nivelul primului spaliu interdigital.

268
 I nervalia memb ru lui inferio r

NERVUL TIBIAL (n. tibiatis)

ReprezintS ramul de bifurcalie medial al nervului ischiadic. Nomemclatura

anatomicd francezd denumeqte segmentul superior al nervului tibial, cuprins intre
originea sa din nervul ischiadic Ai arcada solearului, nerv sciatic popliteu medial.
Acest nerv este mai voluminos decdt nervul peronier comun gi se distribuie
muqchilor posteriori ai gambei gi muqchilor plantei, precurn gi tegumentelor acestor
regiuni.
t
Nervul ischiadic

Nervul peronier comun

Nervul capului medial a[ gastrocnemianului Nervul capului lateral al gastrocnemianului

Nervul cutanat sural medial
Artera poplitee
Nervul tibial
't Nervul mugchiului plantar
Nervul muqchiului popliteu
Ram comunicant cu nervul
cutanat sural medial

Nervul superficial al muSchiului solear Nervul cutanat sural lateral

profund al mu5chiului solear
Artera tibiald posterioarA
Artera peroniera

Nervul tibial
Nervul muqchiului tibial posterior

Nervul inferior a[ flexorului lung al degetelor

Nervul flexorului lung al halucelui

Trunchiul comun pentru nervul cutanat' ,1

plantar gi ramurile calcaneene

Artera tibialA posterioartr

Fig. 172 - Nervul tibial posterior

si ramurile sale
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Traiect gi raporturi. Nervul continuA direclia nervului ischiadic qi coboard

vertical din unghiul superior la unghiul inferior al fosei poplitee. Pdtrunde pe fala
profundb a gastrocnemianului qi trece pe sub arcada mugchiului solear. in partea
superioard a fosei poplitee neruul este situat postero-lateral de vena poplitee care la
r6ndul siu este dispusi postero-lateral de artera poplitee, cele trei elemente gisindu-
se dispuse scalariform. Nervul este incrucigat de crosa venei safene mici. in pafiea
inferioard a fosei poplitee, nervul este situat posterior vaselor poplitee. De la nivelul
arcadei solearului, nervul are o direc{ie aproape verticald, fiind uqor oblic infero-
medial pAni la nivelul ganlului medial al calcaneului unde se termini cu cele doud
ramuri terminale ale sale: nervii plantari medial qi lateral. La gambi coboard
posterior gi lateral vaselor tibiale posterioare gi std mai int6i pe muqchiul tibial
posterior, iar apoi pe flexorul lung al degetelor, de-a lungul felei laterale a arlterei
tibiale posterioare. E,l este acoperit de tricepsul sural qi fascia gambieri profundd, pe
cea mai mare parte a traiectului s6u. in partea inferioari a gambei, nervul iese de sub
fa{a profundi a tricepsului sural gi coboari subfascial, medial de tendonul lui
ACHILLE.
iadic
Semimemhranosui Bicepsul

Tractul ilio-tibial

Gracilisul

Nervul mugchiului plantar

Nervul peronier comun

Semitendinosul

Nervul capului lateral al

Nervul capului medial al gastrocnemianului
gastrocnemianului
Nervul popliteului

Capul lateral al gastrocnemianului

Capul medial al gastrocnemianulu

Arcada tendinoasd a solearului

Nervul superficial al muqchiului solear

Nervul cutanat sural medial

Solearul

Gastrocnemianul

Fig. 1 73 - Scltema nervului tibial Si s ramurilor sale tn fosa poplitee

La gdtul piciorului, nervul se angajeazi pe sub retinaculul flexorilor, fiind
situat posterior vaselor, dar in aceea$i teac6 cu acestea, in interstiliul dintre flexorul
,2]IJ
 I nem agia me mbru lu i i nferio r
lung al degetelor qi flexorul lung al halucelur.
Ramurile colaterale ale nervului tibial:
1. Ramuri musculare (rami musculares) pentru mugchii gastrocnemian,
solear, popliteu, tibial posterior, flexor lung al degetelor qi flexor lung al halucelui.

Nervul tibial posterior

Arcada tendinoasf, a solearului

Popliteul

Nervul profund al mugchiului solear

Tibialul posterior

Nervul tibial

Flexorul lung al degetelor qi nervul sdu

Nervul superior al flexorului
lung al halucelui

Nervul inferior al flexorului lung

al halucelui

Tibialul posterior Peronierul lung

Peronierul scurt

Nervul calcanean medial

Tendonul lui ACHILLE

Calcaneul

Fig. 174 - Schema nervului tibial in regianes posterioard a gambei

2. Romuri arliculare (rami articulares) care iau nagtere la nivelul gAtului
piciorului qi sunt destinate articula{iilor tibio-fibularI inferioar6 gi talo-crura16.
3. Nervul interosos al gambei (n. interosseus cruris) sau nervul membranei
interosoase al lui FISCHER ia nagtere in por{iunea superioari a regiunii gambiere
posterioare, merge cu vasele tibiale anterioare, duph care se aplicd pe fata posterioare

ttt
Anatomia descriptivd a membrului inferior

a membranei interosoase, pe care coboare pdn[ la nivelul articulafiei talo-crurale.

Nervul interosos al gambei poate lua nagtere din nervul tibial printr-un trunchi comun
cu nervul muqchiului popliteu. D[ ramuri pentru articulafia tibio-fibulard superioarS,
filete vasculare gi filete pentru membrana interosoasS.
4. Nervul cutanat sural medial (n. cutaneus surae medialis) sa:u nervul safen
laterul sau nervul safen tibial se desprinde la nivelul porfiunii mijlocii a fosei
poplitee unde este situat subfascial, fiind dispus lateral de extremitatea superioarS a
venei safene mici. Coboarl vertical pe fala posterioard a gambei in intersti{iul dintre
cele doud capete ale gastrocnemianului intr-o dedublare a fasciei gambiere
superficiale, anterior tecii venei safene mici. in treimea inferioard a gambei
traverseazd fascia gambierd devenind superficial qi se anastomozeazd cu ramul
ccjmunicant peronier al nervului peronier comun, formdnd nervul sural. Nervul d[
ramuri pentru tegumentul regiunii gambiere posterioare gi maleolare laterale.
Nervul sural (n. suralis) se indreaptd infero-lateral gi merge pe marginea
laterald a tendonului lui ACHILLE, vena safeni mic6 glsindu-se medial de nerv.
Trece posterior de marginea maleolei fibulare gi se intinde de-a lungul marginii
laterale a piciorului pdnd la al cincilea deget, formdnd cel de-al cincilea nerv cutflnat
dorsul al piciorului care se termini cu nervul digital dorsal lateral (n. digitale
dorsale laterale) al degetului cinci. Nervul sural se anastomozeazd cu nervul cutanat
dorsaI intermediar, ram al nervului peronier superficial.
Frecvent al cincilea nerv cutanat dorsal al piciorului poate da un ram medial
care va forma nervii digitali dorsali medial al degetului cinci gi laterai al celui de a1
patrulea deget. in aceste situalii nervul sural furnizeazl ultimii trei nervi digitali
dorsali, nervul peronier superficial fumizAnd pe primii qapte.
Nervul sural dI rsmuri calcaneene laterale (rami calcanei lateralis) qi
ramuri calcaneene mediule (rami calcanei medialis), oare se desprind deasupra
maleolelor, merg pe marginile tendonului lui ACHILLE (ceie mediale incrucig6nd
fala posterioarl a tendonului) gi perforAnd fascia se vor distribui porfiunilor laterald
gi medialS ale regiunii calcaneene. Unele filete din ramurile calcaneene mediale se
pot reuni intr-un trunchi comun qi sub numele de .nerv cutanat plantar se distribuie
tegumentului din partea medialS a plantei.
Nervul sural dd qt rumuri articulure (rami articulares) pentru articula{iile
tibio-fibulard inferioar6, talo-crural6 gi intertarsiene.
Ramurile terminale ale nervului tibial:
in numdr de doud, ramurile terminale ale neruului tibial sunt reprezentate de
nervii plantari medial gi lateral, bifurca{ia nervului tibial avAnd loc fie retro-maleolar
medial, fie mai jos in canalulcalcanean.
 Inervqia membrului inferior

NERVUL PLAI{TAR MEDIAL

(n. plantaris medialis)

Se indreaptd antero-inferior qi incrucigeazd in unghi ascu{it vasele tibiale

posterioare (bifurcalia nervului tibial llc6ndu-se de reguld superior fa{a de bifurcatia
arterei tibiale posterioare) sau vasele plantare. Ner-v'ul merge postero-anterior fiind
acoperit de adductolul halucelui qi insolit de r,asele plantare nrediale. fala de care se
situeazd rnai intAi medial, iar apoi lateral"

Nervul tibial
A.rtera tibiall posteri0arl Nervul muqchiului l'leror scurt
al degetclor
Nervul plantar niedial
Nervul rnulchirrlur patratui flrni.i Nervui mulchiului abductor al
degetului mic
Ncrvul muSchiului adduclor al halucel
Nervul nrugchiLrlui flexor scurt Nei-vril f,:an1ar IetL-r'll
al degeteior

Nen,ui niu$chiului addLrctor al i Ilarnul profund al nervului

Italtcului piantiu'iateral
-1"
;1
,,* Nervul rnupchiulur scurl flexor
al degetului mic
ilamr,rl rnctiiai ai nerr"L;iui planlar Anastomozh intre nervii plantar
nri:Cial Iatlral $i medral
itanrul iateral .rl ne.rvuiui platitar
nredral
Ram irentru 1'lcxoiril 5cil!:t al halucclui

Nervul prirnulLti lomhrical

Nervul celui de-al ll-lca lor:rbrical

Nervr digitali plantari

proprii

Nervi digitali plantari proprii

Fig. t 75 - tYervii plantari medial $i lateral

Anatomia descriplivd a membrului inferior

Ramurile colaterale ale nervului plantar medial:

1. Ramuri cutanate (rami cutanei) pentru tegumentul regiunii calcanee
mediale qi plantare mediale.
2. Romuri muscalore (rami musculares) pentru muqchii adductor al
halucelui, flexor scurt al halucelui, flexor scurt al degetelor qi pdtrat al plantei.
3. Ramuri articulare (rami articulares) destinate articula[iilor vecine.

Ram calcanean medial

ul mugchiului flexorului scurt al degetelor

NervuI mugchiului abductorului degetului mic

Nervul muqchiului abductorului halucelui

Nervul mugchiului pltratul plantei

ul plantar lateral

Nervul plantar medial

Nervul muEchiului flexor scurt al degetului mic

Ramul profund al nen'ului plantar lateral

Nervul muEchrului flexor scurt al halucelui

Nervii primilor doi lombricali

Nervii digitali plantari cornuni

igitali plahtari proprii

Fig. 176 - Schemo nervilor plantari

Ramuri terminale ale nervului plantar medial:

De reguld nervul plantar medial se termina prin bifurcare, intr-un ram lateral
$i altul nxedial, cele doud ramuri furnizAnd trei nervi digitali plantari comuni (n.
digitales plantares communes).
Ramul medial inso{egte artera plantar[ mediali qi se indreapti anterior, de-a
lungul marginii mediale a tendonului lungului flexor al halucelui, constituind primul
nerv digital plantar, care va da nervul digital plantar propriu m,gdjl!_1!-Ealugelui.
 I ne rv a1 ia me m bru lu i i nferior

Ramul lateral se indreapti antero-lateral, incruciqeazd fala inferioard a

tendonului flexorului Iung al halucelui, traverseazd. septul intermuscular medial qi dd
trei nervi digitali plantari comuni.
Primul nerv digital plantar comun mergp pe marginea lateral[ a tendonului
flexorului lung al halucelui, inerveaz5 primul lombrical gi la nivelul extremitAfli
anterioare a primului spaliu interdigital se bifurcd formAnd nervii digitali plantari
proprii (nn, digitales plantares proprii) lateral al halucelui gi medial al degetului doi"
Al doilea nerv digital comun se indreaptl lateral spre al doilea spaliu
intermetatarsian, incrucigdnd fa{a inferioarl (superficiald)'a tendonului flexor al celui
de al doilea deget. Dd un ram pentru al doilea lombrical gi se bifurcd la nivelul
extremitetii anterioare a spaliului doi interdigital, furnizAnd nervii digitali plantari
proprii lateral al degetului doi qi medial al celui de al treilea deget.
Al treilea nerv digital coman incrucigeazd fala superficiall a tendoanelor
flexorilor pentru degetele doi qi trei, ajunge in al treilea spa{iu intermetatarsian gi Ia
nivelul extremitd{ii anterioare a celui de al treilea spa{iu interdigital se terminl
furnizAnd nervii digitali plantari proprii lateral al degetului trei qi medial al celui de
al patrulea deget. Acest nerv se anastomozeazd cu nervul plantar lateral.
Nervul plantar medial se comportd asemlnitor nervului median la m6n6.

I{ERVUL PLANTAR LATERAL

(n. plantaris lateralis)

Este ramul de bifurcalie lateral al nervului tibial. Nervul incrucigeazd. artera

plantard lateralf, pe fa{a sa anterioar[ gi se dispune in regiunea plantari medial de
arterd. De la origine se indreaptd anterior qi lateral, merge intre muqchii flexor scurt
al degetelor gi pdtratul plantar gi ajungAnd la marginea acestuia din urm6, la nivelul
extremit6tii proxirnale a celui de al cincilea metatarsian se imparte in cele doud
ramuri ale sale: swperficial qi profund.
Ramurile colaterale ale nervului plantar lateral:
tr. Ramuri musculare (rami musculares) destinate mugchilor flexor scuft al
degetelor, pdtrat plantar (porliunea sa lateral5), abductor al degetului mic gi flexor
scufi al degetului rnic.
2. Ramuri vasculore (rami vasculares) pentru vasele plantare laterale.
Ramuri terminale ale nervului plantar lateral:
l. Rumul supefficial (rainus superficialis) se indreaptl anterior, de-a lungul
rnugcliiului flexor scufi al degetului mic qi se impafte in doud ramuri secundare:
medial Si lateral.
Romul medial reprezintd cel de al patrulea nerv digital plontar comun, care
se indreaptd anterior de-a lungLrl rnarginii laterale a tendonului flexor pentru al
patrulea deget gi la nivelul extremitdtii anterioare a celui de al patrulea spaliu
interdisital se imnafte in cei doi nervi lateral al
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Nervul plantar lateral

Ramul superficia[ al nervului planiar lateral

Ramul profund al nervului plantar lateral

Nervul adductorului oblic al halucelu

Nervii muqchilor interosoqi

Nervul adductorului transvers al halucelui

Fig. 177 - Schems r&mului profand ol ttervului plantar loteral

patru Si medial al degetului cinci.
Acest ram dd un filet anastomotic celui de al treilea nerv digital plantar
comun.
Ramul lateral constitlrie nervul digital plantar propriu lateral al celui de al
cincilea deget.
2. Ramul profund (ramus profundus) se indreaptd aproape transversal, fiind
u$or oblic antero-medial, inconjoar[ marginea laterald a flexorului lung al degetelor,
se situeazd intre porliunea oblic[ a adductorului halucelui qi interosogii plantari,
pentru a se termina in grosimea adductorului halucelui. Inerveazi ultimii doi
lombricali, adductorul halucelr-ri gi mugchii interosogi plantari qi dorsali.
Nervul plantar lateral se comport6 asemdndtor nen'rului ulnar la mAn6.

776
 I nemalia membrului inferior

REZTJMAT AL INERVATIEI MEMBRULUI

INFERIOR

Membrul inferior primegte trei feluri de nervi:

7. vasculari., vasoconstrictori gi vasodilatatori, care se distribuie vaselor;
2. motori, destinafi mugchilor;
3. senzitivi, care asiguri sensibilitatea membrului inferior.
Nervii vasculari. Numili Si nervii vaso-motori se dispun in jurul afterelor
unde formeazb plexuri bogate, care poartS numele vaselor pe care sunt situate. Acegti
nervi provin in cea mai mare parte din plexurile lombo-aortic Ai hipogastric. Dar, pe
misuri ce se indeplfteazd de originea lor, plexurile perivasculare sunt intlrite prin
filete care se desprind din diferitele ramuri ale plexurilor lombar gi sacrat.
Astfel, artera femural6 primegte ramuri din nervul femural, arterele tibialS
posterioard gi peronierd (fibulard) primesc ramuri din nervul tibial, iar a(erele
plantare din nervii sateli{i lor. Filete nervoase primesc qi venele cle la nervii vecini
lor.
Nervii motori. Ca gi ceilalfi rnugchi, cei ai membrului inferior iqi primesc de
regul[ inerva{ia din cel pu{in doud rdd6cini.
Prirnul nerv lombar inerveazd ilio-psoasul qi croitorul.
Al doilea nerv lombar contribuie la inervalia celor doi muqchi anterior
mentionati qi a quadricepsului.
Al treilea nerv lombar participi impreuni cu al patrulea nerv lombar la
inervafia mugchilor adductori qi a rnugchilor glutei.
Al patrulea nerv lombar contribuie la inervalia rnuqchilor posteriori ai
coapsei qi a tibialului anterior.
Al cincilea nerv lombar ineweazd mugchii glutei, pelvi-trohanterieni, muqchii
posteriori ai coapsei, anteriori ai gambei qi parlial mugchii peronieri.
Prirnul gi al doilea nervi sacrali ineweazd mugchii peronieri, cei ai regiunii
posterioare a gambei gi rnuqchii piciorului (STARR 9i EDINGER).

I. Muqchii regiunii gluteale Ei ai bazinului

1. Gluteul mare--------+ N. gluteu inferior (Pl. sacral)

2. Gluteul mjlociu----+ N. gluteu superior (Pl. sacral)
3. Gluteulmic-----------r N. gluteu superior (Pl. sacral)
4. Pirifonnul---------------+ N. piriformului (Pl. sacral)
5. Obturatorul intern---f N. obturatorului intern (Pl. sacral)
6. Obturatorul extern--+ N. obturator (Pl. lombar)
i. Gemenul superior--+ N. gemenului superior (PI. sacral)
B. Gemenul inferior--+ N. gemenului inferior gi al p6tratului femural (Pl. sacral)
g. Pdtratulfemural------+ N. gemenului inferior gi al pitratului femural (Pl. sacral)
Anatomia descriplivd a membrului inferior

Nervul genito-femural
Coxalul
Nervul cutanat femural lateral Nervul femural
Iliacul
Nervul obturator
Psoasul

ul extern
Croitorul
Pectineul
Adductorul scurl

Adductorul lung
Dreptul femural

Vastul Iateral
Adductorul marc
Vastul intermediar
Vastul med
Nervul safen

Nervul peronier comun

Femurul

Nervul peronier profund Tibialul anterior

Nervul peronier superfi cial
Extensorul lung al degetelor
Peronierul

Peronierul scurt Extensorul lung al halucelui

AI III-lea peronier

Fibula

Tibia
Extensorul scurt al degetelor
Nervul sural

Fig. 178 - Nemii membrului inferior

(vedere anterioard)

II. Muqchii coapsei

u Regiunea antero-laterald

1. Tensorul fasciei lata---------------r N. gluteu superior (Pl. sacral)

2. Croitorul+ N. femural (Pl. lombar)
3. Quadricepsul--------------- -+ N. femural(Pl. lombar)
 I nervali a membru lui inferior

b. Regi unea postero-mediald

1. Gracilisul# N. obturator (Pl. lombar)

N. femural(Pl. lombar)
3. Adductorul lung --..-=---1 N. obturator (P1. lombar)
N. femural (Pl. lombar)
4. Adductorul scurt-_--> N. obturator (Pl. lombar)
5. Adductorul mare..==...-€ N. obturator (P1. lombar)
N. ischiadic (Pl. sacral)
6. Bicepsul femural N. ischiadic (Pl. sacral) I
1. Semitendoinosul N. ischiadic (Pl. sacral)
8. Semitendinosul N.ischiadic (Pl. sacral)

III. Mugchii gambei

a. Regiunea anterioard

i. Tibialul anterior---------------r N. peronier comun (Pl. sacral)

-> N. peronier profund (P1. sacral)
2. Extensorul lung al degetelor-------+ N. peronier proftind (Pl. sacral)
3. Extensorul lung al haluceluF-------) N. peronier profund (Pl. sacral)
4. Al treilea peroni N. peronier profund (Pl. sacral)

b. iegiunea lsterald

1. Peronierui lung N. peronier superficial (Pl. sacral)

2. Peronierul scurt N. peronier superficial (Pl. sacral)

c. Regiunea posterioard

l" Gastrocnemi N. tibial (P1. sacral)

2. Solearul+ N.tibial(Pl.sacral)
3. Plantarul+ N.tibial(Pl. sacral)
4. Popliteul N. tibial (Pl. sacral)
5. Flexorul lung al degetelor---------r N. tibial (Pl' sacral)
6. Flexorul lung al halucelui---------+ N. tibial (Pl. sacral)
7. Tibialul posterior N. tibial (P1. sacral)

279
 Nervul cutanat femural posterior

Nervul ischiadic
Gluteul mare

Capul lung al bicepsului

Capul scurt al bicepsului

Adductorul mare
Femurul
Vasele poplrtee

Nervul tihi Nervul peronier comun

Popliteul
Capul medial al gastrocnemianului
Capul lateral al gastrocnemianului
Plantarul

Solearul

Tibialul posterior
Flexorul lung al halucelui
Flexorul lung al degetelor

Fibula

Tihia Nervul sural

Fig. 179 - Nervii membrulai inferior

(vedere posterioard)

IV. Mugchii piciorului

a. Regiunea dorsuld

1. Extensorul lung al degetelor N. peronier profund (Pl. sacral)

2. Interosogi i dorsali ---------------- N. plantar lateral (Pl. sacral) "

280 -)
 I nerv a(i a me mbru lu i i nfer io r

Nervul plantar lateral

Abductorul degetului mic

Flexorul scurt a[ degetelor

Flexorul scurt al degetului mic

PAtratul plantar

Abductorul halucelui Interoso5ii dorsali

Flexorul scurt al halucelui

i plantari
Adductorul oblic al halucelui
Lombricalii

Adductorul transvers al halucelui

Fig. 180 - Inervalia muschilor plantari

b. Regiunea plantard mediald

1. Abductorul halucelui--r N. plantar medial (Pl. sacral)

Flexorul scurt al halucelui-:+ plantar medial (Pl. sacral)
2.
-----r N.
y. plantar lateral (Pl. sacral)
1. Adductorul halucelu N. plantar lateral (Pl. sacral)

c. Regiunea plontard laterald

1 Abductorul degetu lu i mic----------------' N. plantar lateral (Pl. sacral)

2. Flexorul scuft al degetului mic-------| N. plantar lateral (Pl. sacral)
-1. Opozantul degetului mic----------------f N. plantar lateral (Pl. sacral)

d Regiunea plantard mijlocie

1. Flexorul scurt al degetelor---> N. plantar medial (Pl. sacral)

2. P[tratul plantei:--------] N. plantar medial (Pl. sacral)
-------+ N. plantar lateral (Pl. sacral)
J. Lombricali i 7, 2 N. plantar medial (Pl. sacral)
/l
T. Lombricalii 3, 4 N. plantar lateral (Pl. sacral)
5.
--_---------------|
Interosogii plantari N. plantar lateral (Pl. sacral)
-___-_----------)
Anatomia descriptivd a membrului inferior

Nervii senzitivi. Nervii senzitivi culeg excitatii de la nivelul osului,

periostului, articulaliilor, tegumentului qi chiar de la mu$chi qi fasciile lor.
Nervii cutanali se distribuie unor regiuni bine determinate ale membrului
inferior, care constituie teritoriul lor cutanat.
Nervul ilio-
Nervii lombari genito-femural
hipogastric
Nervii ilio-hipogastric qi
Nervii sacrali$-'
-
ilio-inghinal

Plexul coccigian

Nervul cutanat
femural posterior

Nervul cutanat
femural lateral Nervul obturator

Nervul ohturator

Nervul femural

Nervul cutanat sural lateral

Nervul safen

Nervul sural
Nervul safen

Nervul peronier superficial

Nervul tibial

Nervul sural
Nervul plantar rnedial -i Nervul peronier profund

rvul plantar lateral Nervul plantar medial

Fig. 181 - Teritoriile senzitive ale membrului inferior:

A -fa{a posterioard; B -fala anterioard
1. Regiunea gluteald. Tegumentul acestei regiuni este inervat de cdtre
$ase grupe de nervi, care delimiteazd in aceastd regiune $ase teritorii distincte,
oblinute prin impdr{irea regiunii in trei zone'.1ateral6, mijlocie qi mediald, fiecare
zond fiind impartitd in doud teritorii: superior gi inferior.
Zonu laterald are inervalia asigurate in partea superioare de c6tre ramul
gluteal al nervului ilio-hipogastric, iar in partea inferioard de cdtre ramul gluteal al
nervului cutanat femural lateral.
Zona mijlocie este inervatd in partea superioard de ramurile posterioare
ale nervilor lombari, iar in partea inferioari de ramurile gluteale ale nervului
cutanat ftmural post
 Inema(ia membrului inferior

Zona mediald este inervat[ superior de ramurile posterioare ale nervilor

sacrali, iar in partea inferioard de ramurile eferente ale plexului sacro-coccigian.
2. Coapsa. Fala posterioard are inervafie asigurat[ de nervul cutanat femural
posterior.
Fa;a laterald este inervat6 de nervul cutanat femurai lateral.
Fala mediold este inevratd de nenrul obturator.
Fola anterioard are inervalia asiguratl de mai mul1i nervi, toli aparlindnd
insd plexului lombar. Superior qi pe linia mijlocie a coapsei inervalia este asiguratd
de ramul femural al genito-femuralului. Superior gi rnedial Ia inervafia felei
anterioare a coapsei participi ilio-hipogastricul, ilio-inghinalul qi genito-femuralul. in
restul coapsei inervafia este asiguratd de nervul femural.
3. Gamba. La nivelul felei anterioare a gambei sunt dou6 mari teritorii: al
nervului safen, situat pe partea mediald a gambei gi al nervului cutanat sural lateral,
situat pe parl;ea laterald. Cele doui teritorii se intAlnesc anterior pe cea mai mare
parte din intinderea 1or, cu excep{ia treimii inferioare a gambei unde teritoriile lor
cutanate sunt separate de teritoriul cutanat superior al nervului peronier superficial,
care se insinueazb intre ele, avdnd aspectul unui cotl.
Pe partea posterioard a garnbei cele doud teritorii sunt separate pe toatS
lungimea garnbei, printr-o zoni longitudinalS care este inervatd sttperior de ramurile
terminale ale nervului cutanat femurai posterior, iar inferior de nervul cutanat sural
medial gi de nervul sural.
4. Piciorul. Fc{u plantarr! este inervatS in partea sa posterioard de ramurile
nervului tibial. Anterior acestui teritorir-r inervalia este asigurat6 de cei doi nervi
plantari. lateral pi medial. Lirnita de separare dintre cele doui teritorii este
reprezentatd printr-o iinie oblica care se intinde de la marginea rnediali a piciorului
(la rrivelul Luiirii treimii sale posterioare eu doud treimi anterioare) la nivelul liniei
axiale a extremitdlii distale a celui de al patrulea deget.
De-a hlngul marginii mediale a piciorLriui existi o zonS foalte ingust[ in care
inerva{ia este asigurat6 de nervul safen.
Fafi dorsuld a piciorului prezint6 trei teritorii principale: medial inerva{ia
este asiguratl de nervul safen; luteral se glseqte teritoriul nervului sural; miilociu,
intre cele dou6. teritorii anterioare, unde inerva{ia este asigurati de nervul peronier
superficial, iar irr dreptul priraului spa{iu interdigital de ierminarea nervului peronier
profund, care asiguri gi inerva{ia porliurrilor adiacente ale prirnelor doud degete.
Degetele pe fala plantard au inervafia asiguratX pentru al cincilea deget ;i
junr6tatea laterald a degetului patru de nervui plantar lateral, iar restul de nervul
plantar rnedial.
Fafa dorsald a degetelor prezintd urmitoarea inerva{ia: jurnltatea medialS a
primei falange a halucelui de nervul peronier superficial; jurndtatea lateralS a primei
falange a halucelui qi jumdtatea mediald a primei falange a degetului doi de nervul
tibial profund; jumitatea lateralS a primei falange a degetului doi, prima falang6 a
degetului trei qi jumltatea rnediald a primei falange a degetului patru de nervul
peronier superficial (acesta poate inerva prima falangI a degetului patm in intregime
gijumitatea rnedial5 a primei falange a degetului cinci, cAnd aceastd inervalie nu este
Anatomia a membrului

asiguratd de nervul sural); jumltatea laterali a primei falange a degetului patru

$i
prima falang6 a degetului cinci de nervul sural.

I safen

Nervul tibial

Nervul sural
Nervul peronier
superficial

Nervul plantar
lateral
Nervul peronier profund
Nervul plantar
lateral

.B
Nervul olantar medial

Fig. 182 - Teritoriile senzitive ale piciorului: A

-foya dorsald; B -fa(aplantarii

Ultima falangd a halucelui, ultimele doui falange ale degetelor doi qi trei gi
jumdtatea medial6 a ultimelor doud falange ale degetului patru au inervalia asigurati
de nervul plantar medial. Jumltatea laterall a ultimelor doud falange ale degetului
patru 9i ultimele doui falange ale degetului cinci au inervafia asigurati de nervul
plantar lateral.
La nivelul plantei distribulia ramurilor nervoase este asemlnitoare celei de la
mAn6, nervul plantar medial corespunz6nd nervului median, iar nervul plantar lateral
corespunz6nd nervului ulnar.
 BIBLIOGRAFIE

1. ADOMNICAI GH., CHIRIAC V., MIHALACHE GR. - ANAIOMiA MEMbrulUi

superior, Litografia I.M.F. Iaqi, 1967 .

2. BORDEI P., ULMEANU D. - Osteologie, Tipografia Universitalii "Ovidius",

Constan{a, 1996.
3. CHEVREL J. P. - Anatomie clinique, Les membres. Ed. Springer - verlag, Paris,
1991.
4. CHEVREL J. P. - Anatomie clinique, Tronc. Ed. springer - verlag, Paris, 1994.
5. COSMA N., FRASIN GH. - Osteologie, Litografia i'M'F' laqi, 1983'
6. DIACONESCU N., ROTTENBERG N., NICULESCU V. - Nofiuni de anatomie
practicd, Ed.Facla, Timigoara, I 979.
1. DIACONESCU N., ROTTENBERG N., NICULESCU V. - Anatomia capului 9i
gAtului, vol.I, Litografia I.M.F. Timigoara, 1988'
g. FENEIS H. - Pocket Atlas of Human Anatomy. Based on the International
Nomenclature. Stutgart, 1 976.
g. FRASIN GH., COZMA N., CHIP.IAC V., MtrHALACHE GR. - ANAtOMiA
descriptivl qi topografici a rnembrelor, Litografia LM'F' IaSi,1967 '
10. IAGNOV 2., REPCIUC 8., RUSSU I. - Anatomia omului. Aparatul locomotor'
Ed. medicalE, Bucureqti, 1962.
1 1. IANCU I., FRASIN GH., COTRUTZ C. - Osteologia. Litografia I.M.F' Iaqi,
1981.
12. IANCU L - Anatomia membrului superior, Litografia I.M.F. Laqi,1967.
13. MOORE L. KEITH - Anatomy. Tliird edition. Ed. williams & wilkins,
Baltinore,1992.
i4. NICULESCU V., MATUSZ P. - Mernbrul superior. Vase qi nervi. Litografia
U.M.F. Timigoara, 1991.
15. OLIVIERS G. - Anatornie. Schemas de travaux pratiques: Osteologie et
aftrologie, Edition Vigot, Paris, 1984.
16. PAPILIAN V. -Tratat elementar de anatomie descriptivd 9i topograficd, Editura
"Dacia Traiana", Sibiu, 192t5.
17. PAPILIAN V. - Anatomia omului, r'ol. [, Aparatul locomotor, Ed' did' qi ped''
Bucureqti, 1982.
18. PATURET G. - Traite d'Anatomie humaine,Tome I, Ed. Masson et cie, paris,
1951

19- PERNKOPF E. - Atlas of topographical and Appried Human Anatomy. Vol. II.
Thorax, Abdomen and Extremities, 1964.
20. RANGA v. - Tratat de anatomia omului, vol. I, Ed. medicald, Bucuregti, 1990.
21. ROBACKI R. - Anatomia functionald a omului, Ed. Scrisur Romdnesc, Craiova,
1985.
22. ROUVIERE H. - Anatomie humaine descriptive, topographique et fonctionnelle,
Tome 3, Membres, system nerveux central, Ed. Masson et cie, paris, 1974.
23. ROUVIERE H. - Anatomie humaine descriptive, topographique et fonctionnelle,
Tome l, Ed. Masson et Cie, Paris, 1981.
24. TESTUT L. - Traite d'Anatomie humaine, Ed. G.Doine, paris, 192g.

i ul,l,vtHsilltEl "ovlntus' c-T A

I etsLt0rrca cETTHALA
i ovYa\t