MOTIVATIA

= Asamblul de mobiluri care declanseaza, sustine si directioneaza comportamentul elevului in

activitatea de invatare ( cauza pentru care elevul invata sau nu invata)

= asamblul motivelor unei persoane

Motivul= o structura psihica ce provoaca orientarea, initierea si reglarea actiunilor in directia unui
scop mai mult sau mai putin precizat

Formele motivatiei:

a. M. extrinseca- cand elevul se incadreaza in disciplina scolara fara un interes direct pt ceea ce se
preda ci pt a p[rimi direct sau indirect anumite recompense indeosebi morale- dorinta de afiliere,
tendinte normative, teama de consecintele neascultarii, ambitia

M. intrinseca – cand invatatea, dobandirea de cunostinte intereseaza direct pe elev, curiozitatea,

dorinta de a fala mai multe, aspiratia spre compententa

Aici se distinge o motivatie pozitiva ( data de intariri pozitive) si o motivatie negativa ( data d eintariri
negative)

Ex. Motivatie pozitiva- invat ca sa iau 10 Motivatie negativa- invat ca sa nu iau 4

b. Dupa natura proceselor psihce implicate distingem:

m. cognitiva ( ratiune, logica, trebuinta de cunoastere)

m. afectiva ( sunt implicate emotiile- nevoia de a-i multumi pe parinti, aprobare din partea celorlalti)

Relatia dintre motivatie si performanta

Problema raportului dintre motivatie si performanta este problema optimului motivational. Aceasta
relatie este dependenta de complexitatea activitatii ( sarcinii) p care elevul o are de indeplinit.

Optimul motivational- o intensitate optima a motivatiei care sa permita obtinerea unei performante
inalte sau cel putin a celor scontate. Exista 2 situatii:

- Cand dificultatea este perceputa corect de catre elev

- C and dificultatea sarcinii este perceputa incorect de catre elev ducand la:

a. Submotivare- subaprecierea dificultatii sarcinii

b. Supramotivare- supraaprecierea dificultatii sarcinii

Realizarea optimului motivational presupune – perceperea corecta a complexitatii si dificultatii

sarcinii

- Controlul ( autocontrolul) intensitatii motivatiei

Formarea M in contextul vietii scolare

- Recompensa meritata

- Exigenta ridicata

- Expunerea profesorului
- Personalitatea invatatorului

- Dezvoltarea sentimentului comuniunii sociale, colaborarea, intrajutorare

Abraham Maslow stabileste 5 categorii de motive pe care le ierarhizeaza in Piramida lui Maslow

Numai atunci cand trebuintele de la baza piramidei sunt satisfacute, se poate trece la urmatorul
nivel.

1. Nevoi biologice sau fiziologice – sete, foame, sex

2. Nevoi de securitate – f puternice la copii, teama de a nu fi parasit, conflictele dintre parinti

3. Nevoi sociale sau de relationare afectiva- trebuinta de a fi iubit, de a iubi, apartenenta, acceptarea

4. Nevoia de stima sau de apreciere- stima de sine, demonstrarea competentelor

5. Nevoia de autorealizare- nevoia de a exterioriza ceea ce stim, ce simtim

OMUL TREBUIE SA DEVINA CEEA CE E CAPABIL SA DEVINA!

IMAGINAŢIA

Definiţie: imaginaţia este un proces cognitiv complex de elaborare a unor imagini şi proiecte noi, pe
baza combinării şi transformării experienţei anterioare.

FORMELE IMAGINAŢIEI

1. Imaginaţia involuntară:

a) Visul din timpul somnului reprezintă o înlănţuire de imagini şi emoţii care apar în stare de somn
paradoxal şi faţă de care subiectul este spectator;

b) Reveria reprezintă un şir de imagini şi idei, determinate de dorinţe şi aşteptări, care apar pe fond
de relaxare. Persoana poate interveni cu o uşoară dirijare a imaginilor în direcţia satisfacerii
dorinţelor.

2. Imaginaţia voluntară;

a) Imaginaţia reproductivă este o formă activă, conştientă şi voluntară a imaginaţiei. Ea constă în

construirea de imagini ale unor realităţi existente, dar care nu pot fi percepute direct. Imaginaţia
reproductivă este cu atât mai valoroasă cu cât se apropie de real;

b) Imaginaţia creatoare este mai complexă şi mai valoroasă şi este orientată spre ceea ce este posibil,
spre nou. Produsul ei este caracterizat de noutate şi ingeniozitate. Ea este implicată în toate
activităţile omului;

c) Visul de perspectivă constă in proiectarea mintală a drumului propriu de dezvoltare în acord cu

cerinţele sociale şi cu posibilităţile personale.

PROCEDEELE IMAGINAŢIEI

Un procedeu este un mod de operare mintală (compuneri, descompuneri, recompuneri, integrări şi

dezintegrări) ducând la rezultate variabile cantitativ şi calitativ.
Principalele procedee sunt: aglutinarea (ex. Setilă, Gerilă), multiplicarea sau omisiunea (ex. Ciclopul,
coloana infinitului), diviziunea şi rearanjarea (ex. autoturismele cu motor în faţă), adaptarea,
substituţia, modificarea (ex. laleaua negră), schematizarea, tipizarea, analogia, empatia.

GÂNDIREA

Gândirea este o functie a creierului uman, desfasurarea proc de gndire are loc sub forma notiunilor,
judecatilor si rationamentelor.

= proces psihic cognitiv, de generalizare si de abstractizare, de reflectare nemijlocita a ob si fenom, a

relatiilor dintr ele

MODALITĂŢI DE OPERARE ALE GÂNDIRII

1. Analiza este operatia de descompunere a întregului în părţi

Sinteza reprezintă reunirea părţilor componente intr-o altă ordine, după o altă schemă, în funcţie de
cerinţe.

2. Comparaţia reprezintă operaţia de stabilire a asemănărilor şi deosebirilor între obiecte, fenomene

şi situaţii, ţinând seama de un anumit criteriu (culoare, formă, mărime etc. )

3. Abstractizarea este operaţia de extragere dintr-o mulţime a ceea ce este factor comun, fapt
esenţial ce caracterizează categoria de obiecte şi fenomene.

Operaţia inversă abstactizării este concretizarea.

4. Generalizarea este operaţia prin care o mulţime de obiecte, fenomene sunt reunite într-o clasă sau
categorie de obiecte.

Operaţia opusă generalizării este particularizarea.

5. Concretizarea = presupune trecerea de la abstract la concret, de la general la particular

6. Clasificarea= repartizarea, gruparea ob pe categorii, pe baza unor trasaturi de criterii

7. Sistematizarea= se obtine prin op de ordonare sau asezarea ierarhicaa unitatilor si structurilo in f

de criterii sau indici

Rationamenul= o strategie a gandirii pentru obtinerea de noi informatii prin combinarea celor
existente la nivel cognitiv

- Rationament inductiv= pp producerea unei ipoteze pe baza unor date particulare( rat de inducere a
unei reguli)

- Rationament deductiv= presupune obtinerea unor cunsotinte din premise si reguli stab

PERCEPTIILE

= proces psihic cognitiv senzorial elementar prin intermediul caruia se reflecta unitar si integral
însusirile obiectelor si fenomenelor când acestea influenteaza nemijlocit (direct) asupra organelor de
simt.

= consta in oglindirea in constiinta omului a ob si fenom care actionaza direct asupra receptorilor
Dintre mijjloacele utilizate in imbunatatirea perceptiei copiilor se remarca prezntarea in fata clasei a
unui bogat mat intiutiv, frumos colorat ( modal. Iconica)

Insusirile unei plante pot fi receptate pe mai multe canale senzoriale, copiii o pot pipai, o pot mirosi,
o pot vedea ( modal activa)

Cuvintele si gesturile profesorului- modal. simbolica

Jerome Brunner = 3 modal prin care copilul descopera lumea din jurul lui

= modal activa- prin actiune, exersare si constructie

= modal. iconica- folosirea unor imagini schematice fara manipulare efectiva

= modal. simbolica- in locul imag folosim simbolurile lor

Ex. La predarea unui numar folosim la inceput betisoare, apoi desenam stelute, cerculete, apoi
scriem numarul- cele trei modalitati

REPREZENTARILE

= proces psihic care permite reflectarea si cunaosterea ob si fenom in absenta interventiei lor
asupra organelor de simt

Felurile reprezentarilor. Reprezentarile sunt imagini senzoriale si ele sunt clasificate dupa analizatori:
reprezentarile vizuale, auditive, olfactive, tactile, motorii.

Dupa provenienta se evidentiaza reprezentari, aparute pe baza senzatiilor si perceptiilor.

Dupa gradul de generalizare se disting reprezentarile izolate, generale si schematizate.

Reprezentarile izolate sunt reprezentarile unui obiect si fenomen concret. Ele pot sa apara pe baza
perceptiei obiectului real si operei de arta. Ne putem reprezenta o poiana din padure ce ne-a placut,
un tablou ce ne-a captivat, un om cunoscut.

Reprezentarea generala este reprezentarea despre trasaturile generale ale unui grup de obiecte
asemanatoare. Desenând pentru copil un om, adultii într-un astfel de desen surprind si redau
componentele principale ale figurii omului: cap,picoare, mâini. E cunoscuta de toti redarea copacului
în genere: o tulpina cu crengi.

Reprezentarile schematizate sunt reflectarea obiectului sub forma de imagine grafica conventionala.
Hartile luptelor la lectiile de istorie schematizeaza miscarea reala a armatelor, ajutând conceperii
mersului luptelor. Reprezentarile schematizate sunt generalizate într-atât, încât în ele este pierduta
asemanarea exterioara cu obiectele din clasa data. însusirile esentiale pentru cunoastere sunt
exprimate în mod grafic.

Cele mai comune tipuri de reprez sunt insa imaginile mintale.

ATENTIA
=reprez insusirea constiintei individuale care consta in orientarea si concentarea activ psihice intr-o
anumita directie

= atentie involuntara – orientarea si concentrarea se produc spontan, neintentionat

=atentia voluntara- este implicata decizia in orientarea si concentrare

= atentia postvoluntara – mijlocita de structuri operationale care au fost candva elaborate voluntar

Caracteristici:

- Volumul ( nr de elem –inf inregistrate de subiect relativ simultan)

- C oncentrarea

- Stabilitatea-durata mentinerii neintrerupte si intensive a atentiei

- Mobilitatea- capac individului de a realiza deplasari ale focalizarii acestui proces

- Distributivitatea – nr de actiuni pe acre o persoana le poate efectua simultan fara ca una sa

interfereze prea mult cu celelalte

In activitatea scolara sunt antrenate diferite forme de atentie. Astfel, atentia involuntara este
conditionata de unele particularitati ale obiectelor si excitatilor: marimea, intensitatea, noutatea,
variabilitatea, etc.. Atentia involuntara nu cere eforturi speciale de concentrare, deoarece obiectul
sau fenomenul in sine ii capteaza si le mobilizeaza procesele perceptive. Atentia involuntara nu
asigura intotdeauna fixarea constienta si temeinica a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor. Este
necesar ca atentia sa se bazeze pe vointa proprie, fie cand se percepe un material intuitiv, fie cand se
transmit cunostinte abstracte sau se consolideaza o deprindere. Atentia voluntara se caracterizeaza
prin orientarea intentionata, inversa si sustinuta a activitatii psihice pentru intelegerea problemelor
si sarcinilor dificile, inclusiv pentru insusirea unui material care in sine nu pare interesant.

- La varsta de 6-7 ani, atentia prezinta inca multe laturi ce trebuie avute in vedere. Volumul si
intensitatea atentiei sunt relativ reduse la scolar. El urmareste excesiv persoana invatatoarei, dar nu
e la fel de atent la ceea ce face sau ce spune aceasta. Distribuirea atentiei este dificila, incat micul
scolar nu poate sa cuprinda si sa rezolve in acelasi timp mai multe activitati.

- Urmarirea vizuala a unui material intuitiv si intelegerea descrierii verbale simultane constituie de
fapt doua operatii, din care elevul efectueaza adesea numai una singura. Avand ca sarcina de lucru sa
scrie niste litere din abecedar, elevul se concentreaza numai asupra executarii formei grafice,
nerespectand indicatiile cu privire la tinerea instrumentului de scris in mana, pozitia caietului, a
corpului la scris.

- Flexibilitatea atentiei, ca proprietate de a trece rapid de la o activitate la alta este slaba. Atentia
involuntara are o pondere mai mare fata de atentia voluntara. Elevii se antreneaza cu placere in
activitatile in care folosesc povestirea sau cele desfasurate pe baza de materiale intuitive dar
urmaresc destul de greu exercitiile de analiza si sinteza verbala sau de predare teoretica a operatiilor
aritmetice. Atentia consuma multa energie si de aceea fenomenul de oboseala se instaleaza cu
precadere la nivelul acestui proces. Scolarul mic, dupa o concentrare de cateva minute la scris,
abandoneaza scrisul si se indeletniceste cu altceva. Pe parcursul saptamanii, se observa o oscilatie a
capacitatii de a fii atent a copilului.
- Distragerea atentiei se constata la elevii din clasa I la prima si la ultima ora. La scolarii clasei a II-a,
desi scad valorile la unele feluri de atentie, cresc la altele. La nivelul clasei a III-a se manifesta o
scadere evidenta a neatentiei, scade in principal distragerea, dar creste opozabilitatea fata de
caracterul repetitiv, neatractiv al cunostintelor. Rezistenta psihologica a copiilor devine mai mare,
fapt evident la scaderea generala a neatentiei este evidenta.