-

l lnlt,u,•n ,h• fn,·n11l1111'l11f : ( \1l tp.. l11I N111 ilH111I " I.I ,. ( 1!ll'llf!ittll1 " , l'l11l0Htl

1'1·,11u1111\for: Ph \ ' II '< t\ k :-. 011drn

-
H1H11 : ) I 11 '1 .1 0 11-l

( '1&1,-.11 : I\ V II

.- \ l'ln ,·111·rk 11h11·1, : ( )111 ~l S\Wk t11 l1.•

Ohl,•r t 11I/Ol~d plh111 : lsllH'l1.1

S11h l,•'-' l11l/'l\• 11111 : St11l 1..•k• tvkdk v11k /\p11 s1. 1ll 1 1

l'lpul ,h· kqh• : I t'l' li 1.• d1.• 1.·,11111111k111\ 1 11 1111ilm 1.·111H1~1i1111.•

l\ l,1 th 111 111 : m·1.•us111 k 1.•tk 1.'S h ' i111p,1r1 11 111 11 . d1.'lHll\ '1.' 1.' 1.· kvii 1111 posihili11111:11 de 111ksi.:opcri 111od11I d1.: l'or11111 1\! 11 statdor llH.:di evu ll! 11puscnc .

( ·,111qwll•111,• :-. p,·,·111n •:

I. I. l l1i li1t11\'n 11.· r11w11ihw is111r k i s11n ·ilivi l·\ ·11l11i tvkdi11111 dikrit1.· sit111qii 1k co1111111i c11re sc risi\ sa11 nrnl i\ ,

\,.' lks,: rk1\'II 1111, w l11p11.• is1111·i1.·v di111 :v11I ~vh:di11 . 11tili 11111d i11li1rn11qii di11 sms1..· istoril.:e, i.:1111nsc11tc su11 la pri111 11 vcdcrc .

i , i . l \ 1111p:1r:11'\.'ll i111, 11·111:qii lm d in s11rs1.• istnri1..·1..• rl.'l ~· ri1111m.· lu 1111 uspecl al ci vili 1:qiilor 111ed ic vn lt: . in w dere ~1 slabilirii u11or ascmi\11.lri ~i
1.k-1,:-1.·hiri .

( '11 mp\'t ,•11k d ..•rin1ll' :

:, . ( ·o ~nif h ,._ I n s l:1rsi1UI b ·ti1.· i 1.: k vii ,·1.11· Ii cup:ihil i:

l ) I: S:) 111 ilit t' l 1.' l1.' t'l l\t'11ii : .. l.' nrt:1 " . .. dt1l:1..•" ... ( '11 r11..- :i ik ( \ rnt11ri " ... ( '011sili11I Rega l" 111 d ill.! ril c siluatii de i.:011 1u11ican.: sc ri sa sau ora li.\.

l ) .' : S:t d1.'Sl'l't\.' t.' l:i pt k dt.' I\ l,11:irii i11sti1111 ii lnr 111111i st:il d i11 IK'l'in:ida t•: vul11i l'v kdiu .

l) ~: S:1 id\.·11t itk1.' :1s1.'. 111:111:) ri k ~i \knst hiri h.· 1.: :-.i sll'lll1..· i11t r1..• st :1tl'll' 11 K'd icv:1k d in 1·: urn pa /\ puscmrn .

h. l' 1, h.·,·d 11 1·:1k. 1'1.· 1':1t\.·11rsul :l\.'l'Sll' i kl'li i 1.· k vii , ·1.,r ti l·:1p:1 hili:

- S:1 Slr\l\.' llll'\' / l' i11 fort\\ :ltii

 ~ ,.-
-S::i utilizczc harta din manual , precizand statele din Europa Medievala Apuseana
c. Afcctivc. Pe tot parcursul acestei lectii, elevii vor trebui:

-Sa manifoste interes

-Sa rJspunda la intrcbarilc profosorului

-Sa efcctucze sarcinile de lucru in timpul acordat.

Strstegia did:tctica:
Mctodc ~i proccdee didactice: Conversatia euristica, Expunerea, Lucrul cu cartea, Discutia dirijata.

Mijloacc ~i matcriale didacticc: catalog, harta, caietul profesorului , tabla, marker, manual. Cubul. fise de lucru.

Formc de organizarc a clasci: frontal , individual-dirijat, colectiv-dirijat.

Tipuri de invatarc: receptiv-reproductiva, inteligibila, operatorie. creativa.

Bibliogra fie:

Felezeu. Calin, Didactica istvriei. Presa Universitara Clujeana, 2000.

Oprea, Crenguta-Lacrimioara, Strategii didactice interactive, Editura didactica ~i pedagogica, Bucure~ti , 2009.

Tanase. Gheorge, Metodica predarii invii/iirii istoriei in ~"·coo/ii, la~i, 1996.

Magda Stan , Manualul de clasa aV-a, Editura, 2017 .

'
,1 \ .1

Strategia didactica 7
I

Obicctivc Confinutul invafarii Mctodc Mijloace Tipulde Fonne de

Secvcnta lcctiei Timp
invafarc organi7,.3re Observapi
operntionale I

C G I
I .Organizarea lec\iei 2 Salutul , realizarea prezentei. Conversa\ia Catalogul F 1
mm.

2.Reactualizarea 3 In cadrul acestei secven\e, vom I Co nversa\ia rece ptiv- ID

reactualiza cateva cuno~tin\e reproducti-
cuno~tinielor mm
anterior insu~ite, care vor constitui
anterioare suportul infonna\ional pentru noile va
cuno~tin\e ce urmeaza a fi
transmise in leqia curenta.
Astfel , elevii vor trebui sa raspunda
oral la unnatoarele intrebari,
folos indu-se de Cub:
I .Prezentati un sinonim pentru
termenul ,,cruciada''.
2.Cart: era principalul scop al
cruciadelor?
3.Prezentati doua urmari ale
cruciadelor.

3. Captarea aten\iei 1111111 , Pentru a avea o imag ine cat mai I Com·ersa\ia Caietul inteligibila IF
clara despre statele med ievale in euristica prolesoru-
Europa de Apus, vum sc hi\a pe lui
tabl f1 cele trei state: Franta, Ang lia
si lmperiul Romano-Gcnnan,
precizand pentru {iecare dintn.:
acestca puterea si inlluenta regel ui .

4.Anun\area Elevi lor Ii se va atrage aten\ia I Expunerca Tabla inteligibila I F

subiectului ~i a 111111 . asupra i111portan\ei k q ici care Marker
obiectivelor urmeaza a fi pre.i:entata prin
urmarite men\iunarea faptulu i ca se va vurbi
dcsp re ,. Statele 111eclieva/e apusene:
Franta, Anglia si /111peri11/ Romano-
 •
German " - titlul lectiei noastre!
•
5. Praentarea 25 Expunerea inteligibila F
noului continut ffilll . In secolele X-XI, in Europa Caiete
Apuseana Centrala au fost elevi
intemeiate re gate le medievale
Franta si Anglia, respectiv lmperiul
Romano-German.
1.Regatul Frtmtei, condus de Hugo
Capet in anul 987, reprezenta de
fapt partea apuseana a imperiulu i
intemeiat de Carol eel Mare. Hugo
Capet intemeiaza dinastia
capetiana. In secolele urmatoare,
sub conducerea regilor Filip al II-
lea August, Ludovic al IX-lea si
Filip al IV-lea eel Frumos, Franta
devine un stat puternic s i b ine
organizat. Se dezvolta institutiile
statului: Consiliul Regal (format din
sfetn ici sau ministri), Par/amentul
si Curtea de Conturi. In urma
rivalitatii pol itice si economice
dintre Franta si Ang lia, in anul Manual
Lucrul cu
1337 izbucneste razboiul de 100 de cartea intel igibila D
ani , care se incheie in 1453 cu I Conversatia
victoria Frantei si e liberarea euristica
teritoriilor franceze ocupate de
02 englezi .
2.Regatul A11gliei
In secolul al XI- lea, Wilhelm duce
al Normand iei , debarca in Anglia
undc ii invinge pt: rivalul sau,
regele Harold in batal ia de la Caiete
Hastings in anul 1066. Ast!el , elev i
ducelc Normand iei ckvint: rege al Expune rea inteligib ila F
Angliei, fiind c unosc ut sub
denumirea de Wilhelm C uct:ritorul,
se impune asupra nobili m ii .
In secolul al X III- lea, nobil imea
0 1 impune regelui loan fara Tara sa
acccepte documentul Magn a Charta
 t •✓
Libertatum(Marea Carte a Prezentare I
I

Libertatilor), prin care monarhia de imagin i

reprezentand I
recunostea drepturile oamenilor
liberi . ln anul 1265 se formeaza Harta
Parlamentul Anglie i, alcatuit din Europe i
nobili , oameni a1 Bisericii si Apusene si
Centrale in creativa D
03 oraseni, cu rol de a di scuta despre
impozitele impuse de rege . secolul al
3./mperiul Romano-German XV-lea,
Germania s-a format tot din marele Imagini cu
lmperiu Carolingian d in care s-a Regele in
desprins in anul 843. Regele fata
german Otto I a cucerit o parte a Parlamentul
' ui si imagini
Ital iei, fiind incoronat de papa la
Roma in anul 962, ca imparat cu cele trei
roman . A luat astfel fi inta Sfantul mari
Imperiu Roman sau lmperiul personal itati
Romano-German . Autoritatea ale secol elor
imparatil or germani a slabit in XI-XIII ,
secol el e urmatoare , in favoarea conducatori Caiete
puterii no bililor locali si a oraselor ai regatel o r e levi intelig ibil a
I
care isi doreau tot mai multa Frantei , F
I
I
libertate. Anglie i si
lmperiului
D

Romano-
I German.

I
D iscu\i a
g hidata

Ex punerea

6. lntensificarea 10 01 Pentru fixarea noi lo r cuno~tin\e, Fise de lucru T abla o perato rie D
mi n. 02 vom ape la la rezolvarea unor fi se de Mar ker
reten\ie i lucru, pe baza unor i'ntrebari
03
prestabi lite.
J
7. lnchei erea
activitafii
3
min
-
Terna pentru acasa: Sa realizeze un
scurt eseu prin care sa compare
Regatul Frantei cu Regatul Angliei
-
operatorie

folosind terrnenii : ,,carta", ,,duce",

,,Curtea de Conturi", ,,Consiliu
Regal".