Anemia acuta

Anemia este un semn de boala, dar nu un diagnostic final.

Scopul clinicianului este de a defini cauza anemiei.
Anemia poate fi datorata scaderii productiei sau cresterii distrugerii sau pierderii de
eritrocite.
Istoricul (anamneza – ce include date privind dieta, infectia sau prezenta unor boli
cronice, o serie de medicamente si expunerea la diverse noxe din mediul înconjurator,
etnia), asociat cu examenul clinic si examenele de laborator (determinarea
hemoglobinei, hematocritului si indicilor eritrocitari, numarului de reticulocite, frotiul de
sânge periferic) poate constitui punctul de plecare al unor noi evaluari (studii asupra
hemolizei, în unele cazuri examenul maduvii osoase), faciliteaza clasificarea
(eritrokinetica si morfologica) si diagnosticul de anemie, urmat de stabilirea etiologiei
anemiei.
Anemia poate fi definita ca o reducere a concentratiei hemoglobinei, hematocritului sau
numarului de eritrocite/mm3.

Conventional, limita inferioara a normalului este situata la 2 deviatii standard sub cifra
medie a populatiei normale. Astfel, 2,5% din populatia normala va fi clasificata în mod
eronat ca având anemie (Oski si colab, 1998). Bizuindu-ne strict pe o definitie numerica
a anemiei, se poate, însa, în mod contrar, sa se minimalizeze manifestarile patologice
semnificative ale bolii (Olcay si colab, 1996).

Functia primara a eritrocitelor este de a „elibera“ oxigen, în cantitate adecvata în raport

cu solicitarile metabolice ale organismului.

Astfel, determinarea metabolismului oxigenului si a starii de compensare

cardiovasculara asociata trebuie sa fie luate în considerare în definirea anemiei. Indivizii
cu o predilectie pentru hemoglobina în zona superioara a normalului pot fi
hemoglobinodeficienti cu valori în limite normale joase. De exemplu, copiii cu boli
congenitale de cord cianogene, insuficienta respiratorie sau hemoglobinopatii, entitati
care altereaza afinitatea oxigenului, pot fi în mod functional anemici, cu hemoglobina în
limite normale. Un eritrocit normal traieste aproximativ 120 de zile si apoi este
îndepartat din circulatie si trecut în sistemul reticulo-endotelial (SRE). Pierderea zilnica
de eritrocite este echilibrata prin eritropoieza eficienta. Anemia este rezultatul ruperii
echilibrului homeostazic între producerea de eritrocite si pierderea/distrugerea de
eritrocite.

În mod clasic, cauzele fiziologice ale anemiei sunt grupate în doua categorii:

- producere scazuta de eritrocite si distrugere accelerata sau

- pierdere crescuta de eritrocite.

Deoarece anemia este un semn al bolii si nu un diagnostic final, evaluarea
diagnosticului unui sugar sau copil anemic consta în determinarea cauzei care a dus la
perturbarea homeostaziei eritrocitare
Practic, anemia apare prin trei mecanisme de baza:
-pierderea de sange de diverse cauze (hemoragie),
-productia ineficienta a globulelor rosii si
-distrugerea crescuta a globulelor rosii.
Manifestarile clinice ale anemiei depind de cauza, severitatea si modalitatea de aparitie
a acesteia. Anemia severa este mai bine tolerata daca apare in mod treptat. In general,
anemia se manifesta prin astenie, scaderea puterii de concentrare, cefalee, ameteli,
apatie. Pielea si mucoasele devin palide, iar limba este de obicei lucioasa si neteda.
Intr-un stadiu urmator apare tahicardia care apare relativ brusc, hipotensiunea arteriala,
dispnee de efort (respiratie dificila la eforturi medii cu senzatia de lipsa de aer). Aparitia
anemiei se poate face brusc (in acest caz vorbim despre anemie acuta) sau lent (in
acest caz fiind vorba despre o anemie cronica).
Anemia acuta este in cele mai multe cazuri grava, implicand un risc vital. Ea se
datoreaza unei distrugeri bruste si masive de globule rosii sau sectionarii unui vas mare
de sange. Se caracterizeaza prin paloare accentuata, ameteala, vedere incetosata.
Tahicardia si sincopa pot semnala o anemie acuta care necesita abordare medicala de
urgenta. Desi procentual anemiile acute sunt mai putin numeroase fata de cele cronice,
ele sunt indubitabil mult mai periculoase, deoarece impun un tratament de urgenta,
prezentarea la medic sau solicitarea serviciului de ambulanta.
Cunoasterea tipului de anemie cat si a masurilor ce se impun , este un obiectiv care
trebuie urmarit de fiecare medic practician , pentru a oferi consultanta necesara
pacientului sau, astfel incat sa-I fie salvata viata si in acelasi timp sa creasca gradul de
comfort al vietii.