CRR Electric CL - IX PDF

MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
CENTRUL NAłIONAL PENTRU DEZVOLTAREA

ÎNVĂłĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
Anexa nr.xxxxx la OMECI nr.xxxx din xx.xx.2009
CURRICULUM
PENTRU CLASA a IX-a
LICEU TEHNOLOGIC
PROFIL TEHNIC
Domeniul de pregătire: ELECTRIC
2009
Liceu Tehnologic, clasa a IX-a 1
Domeniu : Electric
AUTORI :
Inginer profesor, Grup Şcolar Industrial „Electroputere”
BĂLĂŞOIU TATIANA
grad didactic I Craiova
Inginer profesor,
CIŞMAN AMELIA Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Iaşi
grad didactic I
Inginer profesor, Grup Şcolar Industrial „Sf. Pantelimon”
GHEORGHIU TATIANA
grad didactic I Bucureşti
Inginer profesor, Grup Şcolar Electrotehnic „Spiru Haret”,
MARINESCU PATRIłA
grad didactic I Târgovişte
Inginer profesor,
RAFA ADRIANA Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” Cluj
grad didactic I
Dr. inginer
STĂNCULEANU LUCICA Grup Şcolar Tehnologic „D. Filipescu” Buzău
profesor grad I
ASISTENłĂ C.N.D.I.P.T. :
ANGELA POPESCU - profesor inginer, Expert Curriculum, C.N.D.I.P.T.

Domeniu : Electric
PLAN DE ÎNVĂłĂMÂNT
Clasa a IX-a
Aria curriculară Tehnologii
Domeniul pregătirii de bază: ELECTRIC
Cultură de specialitate şi pregătire practică săptămânală
Total ore/an = 9 ore/săpt. x 36 săptămâni = 324 ore
Modul I. Tehnologia lucrărilor electrotehnice

Total ore/ an : 180
din care: Laborator tehnologic -
Instruire practică 108
Modul II. Desen tehnic
Total ore/ an : 36
Instruire practică -
Modul III. Materiale electrotehnice
Total ore/ an : 36
Modul IV. Măsurări tehnice
Total ore/an: 36
Modul V. Sănătatea şi securitatea muncii
Total ore/an: 36
Stagiu de pregătire practică - Curriculum în dezvoltare locală
Modul VI. * _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Total ore/an: 90
Total ore /an = 3 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi = 90 ore/an
TOTAL GENERAL 414 ore/an
Notă: În clasa a IX-a stagiul de pregătire practică se desfăşoară în atelierele şcoală.
* Denumirea şi conŃinutul modulului/modulelor vor fi stabilite de către unitatea de învăŃământ

cu avizul inspectoratului şcolar, în vederea dobândirii unităŃilor de competenŃe cheie “Rezolvarea
de probleme” şi ,,Organizarea locului de muncă” din standardul de pregătire profesională.

Domeniu : Electric
LISTA UNITĂłILOR DE COMPETENłE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE
PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL
UNITĂłI DE COMPETENłE CHEIE

• COMUNICARE ŞI NUMERAłIE
• IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII
• LUCRUL IN ECHIPĂ
• ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
• REZOLVAREA DE PROBLEME
UNITĂłI DE COMPETENłE TEHNICE GENERALE
• PREGĂTIREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ÎN DOMENIUL ELECTRIC
• EFECTUAREA LUCRĂRILOR DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ
• ASAMBLAREA PRODUSELOR ELECTRICE
• REPREZENTAREA SCHEMELOR ELECTRICE
• UTILIZAREA RAłIONALĂ A RESURSELOR
• MĂSURAREA MĂRIMILOR NEELECTRICE

Domeniu : Electric
Modulul I : TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR ELECTROTEHNICE
1. Notă introductivă:
Modulul TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR ELECTROTEHNICE face parte din cultura de

specialitate aferentă domeniului pregătirii de bază Electric, clasa a IX-a liceu tehnologic şi are
alocat un număr de ore conform planului de învăŃământ. Acest modul vizează dobândirea de
competenŃe specifice domeniului pregătirii de bază Electric.
2. Unitatea / unităŃile de competenŃe/ rezultate ale învăŃării la care se referă modulul :
• COMUNICARE ŞI NUMERAłIE
• LUCRUL ÎN ECHIPĂ
• PREGĂTIREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ÎN DOMENIUL ELECTRIC
• EFECTUAREA LUCRĂRILOR DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ
• ASAMBLAREA PRODUSELOR ELECTRICE
3. Corelarea rezultatelor învăŃării şi criteriilor de evaluare:
Modulul: TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR ELECTROTEHNICE

CunoştinŃe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăŃării 1: Alege scule şi dispozitive pentru un proces tehnologic dat
Lucrări de lăcătuşărie Identificarea sculelor şi - Definirea lucrărilor de
generală: îndreptare, dispozitivelor necesare lăcătuşărie generală
trasare, debitare, îndoire, Utilizarea sculelor şi - Explicarea rolului lucrărilor
găurire, filetare, finisare a dispozitivelor pentru lucrări de lăcătuşărie generală
suprafeŃelor pregătitoare specifice domeniului - Identificarea sculelor şi
Sculele necesare: trusa electric dispozitivelor necesare
lăcătuşului, trusa Participă la discuŃii pe un subiect - Utilizarea sculelor şi
electricianului r, asamblare simplu dispozitivelor pentru lucrări
Dispozitive: de prindere şi pregătitoare specifice
fixare, de măsurare, de domeniului electric
verificare
Rezultatul învăŃării 2: Aprovizionează locul de muncă cu materiale şi subansambluri necesare
Organizare: plasarea Organizarea locului de muncă în - Amenajarea locului de
sculelor şi a materialelor, corelaŃie cu lucrările de realizat muncă în raport cu lucrările
asigurarea spaŃiului de lucru Transportarea materialelor şi de efectuat
necesar subansamblurilor la şi de la locul
Lista de materiale şi de muncă.
subansambluri din fişa Depozitarea materialelor şi
tehnologică subansamblurilor la locul de
muncă
Îşi precizează poziŃia într-o echipă
de lucru pe baza activităŃilor
desfăşurate
Rezultatul învăŃării 3: Execută operaŃii de lăcătuşărie generală în conformitate cu indicaŃiile din fişa
tehnologică ( planul de operaŃii ).
Lucrări pregătitoare: Efectuarea lucrărilor - Precizarea succesiunii
măsurare, curăŃare, decapare, pregătitoare etapelor pentru lucrările
Liceu Tehnologic, clasa a IX-a
Domeniul Electric
5
dezizolare Selectarea sculelor şi pregătitoare
dispozitivelor adecvate
lucrărilor de lăcătuşerie - Executarea lucrărilor de
generală lăcătuşărie generală în
Realizarea lucrărilor de conformitate cu indicaŃiile
lăcătuşărie generală din fişa tehnologică ( planul
Citeşte şi utilizează documente de operaŃii ).
simple
Rezultatul învăŃării 4: Utilizează instrumente de măsură şi verificatoarele pentru lucrările de
lăcătuşărie generală.
Instrumente de măsurare: Executarea operaŃiilor de - Corelarea instrumentelor
riglă, şubler, micrometru, măsurare şi verificare aferente de măsură cu mărimile de
comparator lucrărilor de lăcătuşărie măsurat
Verificatoare: calibre, generală - Corelarea verificatoarelor
şabloane Utilizează limbajul specific de cu lucrările de lăcătuşărie
specialitate generală
Rezultatul învăŃării 5: Precizează etapele procesului de asamblare a produselor electrice.
Produse electrice: aparate Identificarea subansamblurilor - Recunoaşterea produselor
electrice de joasă tensiune, electrice dintr-un set dat electrice
transformatoare electrice de Ordonarea componentelor şi
mica putere, aparate reperelor în succesiunea logică - Precizarea tipurilor de
electrocasnice impusă în schema de asamblare subansambluri ale
Subansambluri: Elaborează o prezentare scurtă produselor electrice
- căi de curent, mecanisme de pe un subiect dat
acŃionare, electromagneŃi,
dispozitive de stingere a arcului
electric, relee termice şi
electromagnetice din aparate
electrice de joasă tensiune;
- miezuri magnetice, înfăşurări,
cutie de borne, lagăre şi
ventilatoare din aparatura
electrocasnică şi
transformatoare electrice de
mica putere;
- siguranŃe fuzibile şi automate,
întreruptoare şi comutatoare de
lumină, prize şi fişe, doze,
şiruri de cleme din instalaŃii
electrice
Rezultatul învăŃării 6: Efectuează operaŃiile de asamblare specificate în documentaŃia tehnologică
- Scule şi dispozitive: trusa Realizarea operaŃiilor şi - Alegerea sculelor şi
lăcătuşului, trusa lucrărilor de montare dispozitivelor necesare
electricianului, trusa specificate în fişa tehnologică - Montarea / demontarea
electronistului, dispozitive de Efectuarea măsurătorilor şi subansambluri
prindere şi de fixare verificărilor intermediare şi electrotehnice date
(menghine, cleme, cleşti) finale
- Instrumente de măsurare: Executarea conexiunilor şi
rigle, şubler, micrometru, legăturilor între componente
comparator Îşi asumă rolurile care îi revin
- Verificatoare: calibre, în echipă
Domeniul Electric
6
şabloane Colaborează cu membrii echipei
pentru îndeplinirea sarcinilor
4. ConŃinutul formării:
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:
1) Lucrări de lăcătuşărie generală
2) Scule şi dispozitive necesare
3) Materiale utilizate în domeniul electrotehnic
4) Instrumente de măsurare: riglă, şubler, micrometru, comparator
5) Verificatoare: calibre, şabloane
6) Produse electrice: aparate electrice de joasă tensiune, transformatoare electrice de mica
putere, aparate electrocasnice
7) Subansambluri:
- căi de curent, mecanisme de acŃionare, electromagneŃi, dispozitive de stingere a arcului
electric, relee termice şi electromagnetice din aparate electrice de joasă tensiune;
- miezuri magnetice, înfăşurări, cutie de borne, lagăre şi ventilatoare din aparatura
electrocasnica şi transformatoare electrice de mica putere;
- siguranŃe fuzibile şi automate, întreruptoare şi comutatoare de lumină, prize şi fişe, doze,
şiruri de cleme din instalaŃii electrice
8) Conductoare, cabluri electrice şi accesorii
ConŃinuturile formării cuprind teme care pot fi abordate şi practic prin desfăşurarea de lucrări
de instruire practică.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului:

Pentru realizarea instruirii practice la acest modul sunt necesare următoarele resurse material
minime:
- Mostre de subansambluri, eventual grupate pe categorii
- ColecŃii de imagini pentru ilustrarea aferentă a unor procese tehnologice din domeniul
electric
- Panoplii şi seturi de piese, subansambluri, produse şi materiale electrotehnice şi electronice
- Scule şi dispozitive, instrumente de măsurare, verificatoare
Se recomandă prezentarea conŃinuturilor şi cu ajutorul calculatorului, prin prezentări bogat ilustrate,
prin lecŃii electronice şi prin soft-uri didactice.
6. Sugestii metodologice:
ConŃinuturile programei modulului TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR ELECTROTEHNICE
trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenŃiată, Ńinând cont de particularităŃile
colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniŃial de pregătire.
Modulul TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR ELECTROTEHNICE are o structură elastică,
deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare sau/şi cabinete de specialitate, dotate conform
recomandărilor precizate anterior, iar cele de instruire practică în atelierele electric şi de lăcătuşărie.
Pentru achiziŃionarea competenŃelor vizate de parcurgerea modului TEHNOLOGIA
LUCRĂRILOR ELECTROTEHNICE, în continuare se recomandă câteva exemple de activităŃi
de învăŃare.
- exerciŃii aplicative şi practice de identificare şi grupare pe tipuri şi categorii a diverselor
subansambluri indicate;
- exerciŃii aplicative de comparare a proprietăŃilor caracteristice şi a utilizărilor specifice pentru
Domeniul Electric
7
diverse tipuri şi categorii de materiale electrotehnice indicate etc.
- exerciŃii de identificare a materialelor folosite efectiv la construcŃia componentelor sau/şi
subansamblurilor ori produselor electrotehnice existente în spaŃiul de lucru ori puse la dispoziŃie
pentru studiu sau/şi diverse lucrări etc.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conŃinutul modulului, în funcŃie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinŃe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinŃelor de către colectivul instruit.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităŃi de învăŃare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăŃare ale fiecărui elev.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele învăŃării.
7. Sugestii cu privire la evaluare:
Profesorii pot folosi informaŃii relevante despre stilul de învăŃare al elevilor ( auditiv,
vizual, practic ) şi despre tipul de inteligenŃă al acestora, în scopul asigurării unei game variate de
activităŃi la lecŃii, care să garanteze asimilarea cunoştinŃelor şi formarea deprinderilor, indiferent de
stilul de învăŃare caracteristic.
SelecŃia metodelor didactice adecvate competenŃelor care urmează a fi formate oferă o serie
de avantaje, cum ar fi : centrarea procesului de învăŃare pe elev, pe nevoile şi disponibilităŃile sale,
în scopul unei valorificări optime ale acestora, individualizarea învăŃării, lărgirea orizontului şi
perspectivelor educaŃionale, diferenŃierea sarcinilor şi a timpului alocat ş.a. În context, lucrul în
grup, simularea, discuŃiile de grup, prezentările video, multimedia şi electronice, temele şi
proiectele integrate, etc. contribuie la învăŃarea eficientă, prin dezvoltarea abilităŃilor de
comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilităŃii, sprijin reciproc, precum şi a
spiritului de echipă, competiŃional şi creativităŃii elevilor .
Calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii pentru a obŃine calificările reprezintă unul
dintre factorii esenŃiali care susŃin încrederea publică în aceste calificări. Din acest motiv, se impune
atât asigurarea coerenŃei, caracterului realist şi motivant, rigorii, corectitudinii şi eficienŃei
procesului de evaluare, cât şi deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele naŃionale definite
în cadrul fiecărei calificări.
Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt: validitatea, fidelitatea, aplicabilitatea
practică şi rentabilitatea, credibilitatea, compatibilitatea cu învăŃarea eficientă şi flexibilitatea.
Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ.
O competenŃă se evaluează o singură dată, iar elevii trebuie evaluaŃi numai în ceea ce
priveşte dobândirea competenŃelor specificate în tabelele de corelare a competenŃelor şi
conŃinuturilor. În cazul unei evaluări, este esenŃială transmiterea unui feedback clar şi constructiv.
Acesta trebuie să includă discuŃii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces,
identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum şi sprijinul suplimentar de care elevul are
nevoie. Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument (fişa de observaŃie), chiar dacă locul de
desfăşurare a evaluării se poate modifica. Planificarea evaluării competenŃelor trebuie să evite
suprapuneri cu perioadele de evaluare de la celelalte module.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea, toate metodele de
evaluare încadrându-se în una sau mai multe din aceste categorii.
• Observarea înseamnă urmărirea elevului în timp ce efectuează o activitate reală sau simulată.
• Evaluarea produsului înseamnă verificarea vizuală a unui lucru realizat sau produs de elev,
după ce activitatea acestuia s-a încheiat.

Domeniul Electric
8
• Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care acesta poate răspunde fie verbal,
fie în scris. Întrebările pot să fie legate de activităŃile descrise în conŃinuturile unităŃii ( pentru a
verifica dacă elevul înŃelege de ce au fost efectuate activităŃile ), sau pot să testeze capacitatea
elevului de a lucra în alte contexte precizate. Metoda reprezintă şi un mijloc important de
stabilire a dovezilor despre cunoştinŃele de bază şi despre înŃelegerea elevului.
Conceperea unui instrument de evaluare impune analiza elementelor care vor fi acceptate ca
probe şi modul în care vor fi măsurate sau estimate acestea. În mod ideal, schema de evaluare, care
include modele de întrebări şi de soluŃii la probleme, ar trebui pregătită în acelaşi timp cu
instrumentul de evaluare, asigurându-se astfel complementaritatea lor, precum şi certificarea
capacităŃii elevilor de a completa întrebările/a realiza sarcinile impuse în timpul alocat.
Ca instrumente de evaluare la acest modul se recomandă:
- Întrebări: cu răspuns scurt, afirmativ-logice, de tip adevărat-fals, de completare, cu alegere
multiplă, structurate
- Completarea spaŃiilor lacunare ale unor enunŃuri
- Chestionar
- Studiu de caz
- Tema de lucru
- Portofoliul cu structură dată
8. Bibliografia:
Cioc I., InstalaŃii şi echipamente. Tehnologia meseriei. Manual pentru clasa a XI –a şi a
XII-a, licee industriale şi scoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1992
Hilohi S., ş.a., InstalaŃii şi echipamente. Tehnologia meseriei. Manual pentru clasa a IX –a
şi a X-a, licee industriale şi scoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1995, 1996
Ion M., Goagă F., Pregătire de bază – Domeniul electric, Manual pentru şcoala
profesională, Editura INFO, Craiova, 2001
Mira, N., ş.a, InstalaŃii şi echipamente. Tehnologia meseriei. Manual pentru clasa a IX –a şi
a XII-a, licee cu profil industrial şi şcoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1995

Domeniul Electric
9
Modulul II : DESEN TEHNIC
Modulul DESEN TEHNIC oferă elevilor cunoştinŃe, abilităŃi şi deprinderi referitoare la
citirea, reprezentarea şi interpretarea desenelor tehnice (schiŃe, desene de reper, subansambluri,
desen de ansamblu), cu referire mai ales la modul de realizare a proiecŃiilor, cotarea, haşurarea,
specificaŃiile tehnologice, structura indicatorului şi a tabelului de componenŃă, citirea, reprezentarea
şi înŃelegerea schemelor electrice, cu referire mai ales la identificarea şi explicitarea simbolurilor
componentelor acestora.
2. Unitatea / unităŃile de competenŃe/ rezultate ale învăŃării la care se referă modulul:
• REPREZENTAREA SCHEMELOR ELECTRICE
DESEN TEHNIC
Rezultatul învăŃării 1: Identifică simbolurile şi regulile folosite la realizarea desenelor tehnice
Simboluri: semne Recunoaşterea simbolurilor - Identificarea simbolurilor
convenŃionale utilizate la utilizate la realizarea desenelor specifice realizării desenelor
cotare, reprezentarea tehnice tehnice
schemelor funcŃionale, - Aplicarea regulilor de
notarea materialelor Respectarea regulilor de reprezentare şi cotare a
Reguli: referitoare la reprezentare şi cotare a desenelor tehnice
dispunerea a proiecŃiilor, desenelor tehnice
notarea secŃiunilor,
haşurarea, înscrierea cotelor
şi prescripŃiilor
Rezultatul învăŃării 2: Stabileşte corespondenŃe între documentaŃie şi obiectul activităŃii
Reprezentări specifice: Recunoaşterea reprezentărilor - Clasificarea reprezentărilor
identificarea proiecŃiilor, convenŃionale şi specifice. tehnice convenŃionale şi
secŃiunilor, cotelor şi Citirea cotelor şi prescripŃiilor specifice
prescripŃiilor tehnice tehnologice înscrise în desene - Recunoaşterea
Cote: pentru diametre, raze, tehnice. reprezentărilor tehnice
lungimi, unghiuri, suprafeŃe, Descifrarea unor schiŃe sau convenŃionale şi specifice,
găuri , canale, filete. desene de execuŃie. - Citirea cotelor şi
Desene de execuŃie şi prescripŃiilor tehnologice
schiŃe: reprezentări la scară înscrise în desene tehnice
ale unor piese simple, - Descifrarea informaŃiilor
citirea cotelor incluse în diferite schiŃe sau
desene de execuŃie
Rezultatul învăŃării 3: Efectuează reprezentări grafice simple
Corpuri geometrice: Reprezentarea în proiecŃie - Reprezentarea corpurilor
cilindru, paralelipiped, con, ortogonală, în vedere sau în geometrice simple în
piramidă, trunchi de con, secŃiune a corpurilor geometrice proiecŃie ortogonală, în
trunchi de piramidă, sferă, simple vedere sau în secŃiune
piese simple din domeniul Reprezentarea schiŃelor după - Reprezentarea schiŃelor
calificării prevăzute cu model. după model
Domeniul Electric
10
găuri, canale, filete. Reprezentarea desenelor la - Reprezentarea desenelor la
SchiŃe şi desene la scară: scară. scară
pentru diverse piese simple
din domeniul electric
Rezultatul învăŃării 4: Identifică tipurile de simboluri specifice schemelor electrice.

Simbol : semn convenŃional Desenarea simbolurilor utilizate - Desenarea simbolurilor
Categorii de echipamente: în schemele electrice. utilizate în schemele
aparate electrice de Gruparea simbolurilor electrice electrice şi gruparea
conectare, măsură, control, pe categorii de echipamente simbolurilor electrice pe
protecŃie, semnalizare, Corelarea simbolului cu categorii de echipamente,
comandă de la distanŃă, denumirea semnului - Realizarea corelării dintre
maşini electrice, receptoare convenŃional simbol şi denumirea
electrice acestuia.
Rezultatul învăŃării 5: Decodifică simbolurile din schemele electrice.
Simbol: semn convenŃional Recunoaşterea componentelor - Recunoaşterea
Categorii de echipamente: schemei cu ajutorul componentelor schemei
aparate electrice de simbolurilor. electrice folosind
conectare, măsură control, Selectarea cu ajutorul simbolurile
protecŃie, maşini electrice simbolurilor a componentelor - Selectarea componentelor
receptoare electrice schemei electrice schemei electrice folosind
conductoare electrice, simbolurile
materiale conductoare,
electroizolante, de protecŃie
Parcurgerea modulului nu este condiŃionată şi nu condiŃionează nici un alt modul din planul de
învăŃământ al clasei a IX-a.
Scopul acestui modul este de a oferi elevilor cunoştinŃe, abilităŃi şi deprinderi referitoare la
citirea, reprezentarea şi interpretarea desenelor tehnice (schiŃe, desene de reper, subansambluri,
desen de ansamblu), cu referire mai ales la modul de realizare a proiecŃiilor, cotarea, haşurarea,
specificaŃiile tehnologice, structura indicatorului şi a tabelului de componenŃă, citirea, reprezentarea
şi înŃelegerea schemelor electrice, cu referire mai ales la identificarea şi explicitarea simbolurilor
componentelor acestora.
Se recomandă parcurgerea, în ordine, a următoarelor teme:
1) Elemente şi regului de bază specifice desenului tehnic industrial.
1.1.Standardizarea în desenul tehnic industrial.
a. Linii utilizate în desenul industrial.
b. Scrierea tehnică.
c. Formate de desen industrial.
d. Indicatorul în desenul industrial.
e. AplicaŃii
1.2.Reprezentarea proiecŃiilor ortogonale în desenul industrial.
a. ProiecŃii ortogonale (puncte, unghiuri, drepte, figuri geometrice plane, corpuri
geometrice).
b. DispoziŃia normală a proiecŃiilor.
c. Determinarea celei de-a treia proiecŃii.
d. AplicaŃii
1.3.Reprezentarea vederilor şi a secŃiunilor în desenul industrial.
a. Reguli de reprezntare şi de notare ale vederilor şi secŃiunilor. AplicaŃii (de profil).
Domeniul Electric
11
b. Reguli de haşurare şi de notare ale vederilor şi secŃiunilor. AplicaŃii (de profil).
1.4.Cotarea în desenul industrial.
a. Reguli de execuŃie grafică a cotării.
b. AplicaŃii (de profil).
2) ExecuŃia schiŃelor după model şi a desenelor tehnice la scară.
2.1.Etapele alcătuirii unei schiŃe după model.
2.2.Reguli de execuŃie a unei schiŃe după model.
2.3.Scări utilizate în desenul industrial.
2.4.Etapele alcătuirii unui desen tehnic la scară.
3) Desene tehnice de instalaŃii electrice şi electronice industriale.
Reprezentări simbolice convenŃionale în electrotehnică şi electronică.
a. Simboluri convenŃionale normalizate intern şi internaŃional.
b. AplicaŃii (de profil).
Semne convenŃionale, simboluri şi notaŃii în instalaŃii electrice şi electronice industriale.
AplicaŃii (Realizarea schemelor de circuite şi instalaŃii electrice şi electronice de complexitate
redusă).
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului :

Modulul DESEN TEHNIC are o structură elastică, deci poate încorpora, în orice moment
al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în
laboratoare sau/şi cabinete de specialitate, dotate (după posibilităŃi) cu planşete/mese şi instrumente
de desen, aparatură video, calculatoare pentru utilizarea softului educaŃional specific, panoplii şi
seturi de piese, subansambluri, produse electrice şi electronice.
Pentru achiziŃionarea competenŃelor vizate de parcurgerea modului DESEN TEHNIC, se
recomandă câteva exemple de activităŃi de învăŃare.
- exerciŃii aplicative de utilizare a elementelor şi regulilor de bază specifice desenului
industrial (linii, scriere, formate, indicator);
- exerciŃii grafice de realizare a proiecŃiilor ortogonale pentru diverse figuri şi corpuri
geometrice;
- exerciŃii grafice de reprezentare a vederilor şi secŃiunilor şi de haşurare şi notare a acestora;
- exerciŃii grafice de realizare a cotării;
- exerciŃii aplicative de citire şi interpretare a documentaŃiei tehnice specifice în care se
utilizează reprezentări de vederi, secŃiuni, proiecŃii ortogonale, haşuri, cote, scări;
- exerciŃii grafice de realizare a schiŃelor după model şi a desenelor tehnice la scară;
- exerciŃii grafice de reprezentare a simbolurilor convenŃionale utilizate în electrotehnică şi
electronică;
- exerciŃii aplicative de identificare şi explicitare a diverselor simboluri convenŃionale din
scheme şi circuite electrice şi electronice date;
- vizite de lucru în atelierele de proiectare ale agenŃilor de profil etc.
Procesul de predare învăŃare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest sens
se recomandă realizarea unei evaluări iniŃiale care să permită obŃinerea unor informaŃii relevante
despre stilul de învăŃare al elevilor (auditiv, vizual, practic) şi tipul de inteligenŃă al acestora. Aceste
informaŃii vor sta la baza adaptării strategiilor de predare-învăŃare la particularităŃile elevilor.
Alegerea mijloacelor didactice se va realiza în strânsă corelaŃie cu metodele didactice şi cu
conŃinutul ştiinŃific al lecŃiei. Se vor folosi mijloace didactice specifice cabinetelor şi laboratoarelor
tehnice. Se recomandă utilizarea:
• fişelor de lucru;

Domeniul Electric
12
• fişelor tehnologice;
• suporturilor de curs / aplicative audio-video sau/şi multimedia;
• soft-urilor educaŃionale specifice.
Autorii recomandă desfăşurarea procesului instructiv-formativ conform strategiilor moderne
de învăŃare, eventual integrate într-un sistem multimedia, astfel încât să fie menŃinut şi stimulat
interesul elevilor pe tot parcursul lecŃiilor şi activităŃilor aplicative realizate şi să fie realizat
impactul dorit prin studierea acestei discipline.

Evaluarea este implicită demersului pedagogic curent, permiŃând atât profesorului, cât şi
elevului să cunoască nivelul de achiziŃionare a competenŃelor şi a cunoştinŃelor, să identifice
lacunele şi cauzele lor şi să realizeze corecŃiile care se impun, în vederea reglării procesului de
predare – învăŃare.
procesului de evaluare, cât şi deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele naŃionale definite în
cadrul fiecărei calificări.
Ca metode de evaluare recomandăm:
• Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea
conceptelor, capacităŃilor, atitudinilor lor faŃă de o sarcină dată.
• Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaŃionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăŃare.
• Metoda exerciŃiilor practice
• Lucrul cu modele
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
• Fişe de observaŃie şi fişe de evaluare
• Chestionarul
• Fişe de autoevaluare
• Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanŃelor şcolare ale elevilor.
8. Bibliografie:
Lichiardopol G. – Desen tehnic. Manual a IX-a profil tehnic, Editura Aramis, 2004
łurcanu Aureliu, Aurelian Chivu Aurelian, Popa Jana, Cioană Daniela - Desen tehnic.
Manual pentru clasa a X-a, Editura Economică.

Domeniul Electric
13
Modulul III : MATERIALE ELECTROTEHNICE
Modulul MATERIALE ELECTROTEHNICE face parte din cultura de specialitate
aferentă domeniului pregătirii de bază Electric, clasa a IX-a liceu tehnologic şi are alocat un număr
de ore conform planului de învăŃământ. Acest modul vizează dobândirea de competenŃe specifice
domeniului pregătirii de bază Electric.
2. UnităŃile de competenŃe/rezultate ale învăŃării la care se referă modulul:
• UTILIZAREA COMPONENTELOR ELECTRICE

• UTILIZAREA RAłIONALĂ A RESURSELOR
MATERIALE ELECTROTEHNICE
Rezultatul învăŃării 1: Identifică proprietăŃile materialelor utilizate în domeniul electric
- Structura materialelor Caracterizarea unui - Precizarea proprietăŃilor
metalice material/aliaj prin materialelor conductoare
- ProprietăŃile materialelor: proprietăŃile sale - Indicarea proprietăŃilor
fizice, chimice, electrice, Recunoaşterea materialelor materialelor
mecanice, tehnologice, electrotehnice în mostre sau semiconductoare
utilizate în domeniul electric subansambluri date - Specificarea proprietăŃilor
-Clasificarea şi caracterizarea Enumerarea materialelor materialelor izolatoare
materialelor: materiale unei grupe de materiale
conductoare (aluminiu, electrotehnice
cupru, aur, argint şi aliajele
lor), materiale
semiconductoare (germaniu,
siliciu), materiale izolatoare
(carton electrotehnic,
sticlostratitex, mică, hârtie,
teflon), materiale magnetice
Rezultatul învăŃării 2: Alege materiale pentru un proces tehnologic dat
- Utilizări ale materialelor Indicarea utilizărilor unui - Selectarea unui material
electrotehnice material electrotehnic dat pentru o aplicaŃie dată
Corelarea proprietăŃilor şi
utilizărilor unui material
Rezultatul învăŃării 3: Identifică resursele utilizate în procesele tehnologice din domeniul
electric
- Resurse energetice: rezerve Precizează tipurile de - Stabilirea resurselor
naturale resurse energetice energetice primare.
- Resurse energetice primare: Clasificarea şi - Identificarea resurselor
epuizabile, inepuizabile caracterizarea resurselor energetice secundare.
- Resurse energetice energetice. - Specificarea materiilor
secundare: refolosibile prime şi materialelor
utilizate în procesele
tehnologice din domeniul
electric.
Domeniul Electric
14
Rezultatul învăŃării 4: Valorifică eficient resursele.
- Elemente de bilanŃ al Realizarea unui bilanŃ - Utilizarea raŃională a
resurselor: (intrări, ieşiri de materiale şi resurselor.
analiza pierderilor de energie) pentru un proces - Valorificarea deşeurilor de
materiale şi energie tehnologic din domeniul materiale
electric - Respectarea măsurilor
rezultate din bilanŃurile de
materiale şi energetice.
Parcurgerea modulului nu este condiŃionată şi nu condiŃionează nici un alt modul din planul de
învăŃământ al clasei a IX-a.
Se recomandă parcurgerea, în ordine, a următoarelor teme:
1) Structura materialelor metalice: capacitatea de conducŃie electrică
2) ProprietăŃile materialelor utilizate în domeniul electric: fizice, chimice, electrice,
mecanice, tehnologice
3) Clasificarea şi caracterizarea materialelor: materiale conductoare (aluminiu,
cupru, aur, argint şi aliajele lor), materiale semiconductoare (germaniu, siliciu),
materiale izolatoare (carton electrotehnic, sticlostratitex, mică, hârtie, teflon),
materiale magnetice (magnetic moi şi magnetic dure)
4) Utilizări ale materialelor electrotehnice: conductoare şi cabluri, contacte electrice,
izolatoare şi piese izolante, miezuri magnetice
5) Resurse energetice: clasificare, caracterizare
6) Elemente de bilanŃ în procese tehnologice din domeniul electric: intrări-ieşiri de
materiale şi energie

Pentru realizarea instruirii la acest modul sunt necesare următoarele resurse materiale minime:
- Mostre de materiale, eventual grupate pe categorii
- Panouri didactice pentru exemplificarea utilizărilor materialelor electrotehnice
- ColecŃii de imagini pentru ilustrarea resurselor materiale şi energetice aferente unor procese
tehnologice din domeniul electric
- panoplii şi seturi de piese, subansambluri, produse şi materiale electrotehnice şi electronice
Se recomandă prezentarea conŃinuturilor cu ajutorul calculatorului, prin prezentări bogat ilustrate.
ConŃinuturile programei modulului MATERIALE ELECTROTEHNICE trebuie să fie
abordate într-o manieră flexibilă, diferenŃiată, Ńinând cont de particularităŃile colectivului cu care
se lucrează şi de nivelul iniŃial de pregătire.
Modulul MATERIALE ELECTROTEHNICE are o structură elastică, deci poate
încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se
recomandă a se desfăşura în laboratoare sau/şi cabinete de specialitate, dotate conform
recomandărilor precizate anterior.
Pentru achiziŃionarea competenŃelor vizate de parcurgerea modului MATERIALE
ELECTROTEHNICE, în continuare se recomandă câteva exemple de activităŃi de învăŃare.
- exerciŃii aplicative şi practice de identificare şi grupare pe tipuri şi categorii a diverselor materii
prime şi materiale electrotehnice indicate;
- exerciŃii aplicative de comparare a proprietăŃilor caracteristice şi a utilizărilor specifice pentru
diverse tipuri şi categorii de materiale electrotehnice indicate etc.

Domeniul Electric
15
- exerciŃii de identificare a materialelor folosite efectiv la construcŃia componentelor sau/şi
subansamblurilor ori produselor electrotehnice existente în spaŃiul de lucru ori puse la dispoziŃie
pentru studiu sau/şi diverse lucrări şi de caracterizare a acestora, din punctul de vedere al
proprietăŃilor specifice de material etc.
Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi tehnologică este realizat corespunzător,
dacă poate fi dovedit fiecare dintre rezultatele învăŃării.

Profesorii pot folosi informaŃii relevante despre stilul de învăŃare al elevilor ( auditiv,
vizual, practic ) şi despre tipul de inteligenŃă al acestora, în scopul asigurării unei game variate de
activităŃi la lecŃii, care să garanteze asimilarea cunoştinŃelor şi formarea deprinderilor, indiferent de
stilul de învăŃare caracteristic.
procesului de evaluare, cât şi deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele naŃionale definite
în cadrul fiecărei calificări.
Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt : validitatea, fidelitatea, aplicabilitatea
practică şi rentabilitatea, credibilitatea, compatibilitatea cu învăŃarea eficientă şi flexibilitatea.
Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ, referindu-se în mod explicit la
criteriile de performanŃă şi la condiŃiile de aplicabilitate ale acestora, corelată cu tipul probelor de
evaluare specificate în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenŃă şi vizând
exclusiv probele de evaluare solicitate în aceste standarde (nimic mai puŃin, nimic mai mult).
• Observarea înseamnă urmărirea elevului în timp ce efectuează o activitate reală sau simulată.
Domeniul Electric
16
• Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care acesta poate răspunde fie verbal,
fie în scris. Întrebările pot să fie legate de activităŃile descrise în conŃinuturile unităŃii (pentru a
verifica dacă elevul înŃelege de ce au fost efectuate activităŃile), sau pot să testeze capacitatea
elevului de a lucra în alte contexte precizate. Metoda reprezintă şi un mijloc important de
stabilire a dovezilor despre cunoştinŃele de bază şi despre înŃelegerea elevului.
- Întrebări: cu răspuns scurt, afirmativ-logice, de tip adevărat-fals, de completare, cu alegere
- Completarea spaŃiilor lacunare ale unor enunŃuri
- Chestionar
- Studiu de caz
- Tema de lucru
- Portofoliul cu structură dată
8. Bibliografia:
FetiŃa I., FetiŃa Al. – Studiul materialelor electrotehnice, Manual pentru liceele cu
profilurile de electrotehnică, clasa a IX-a, EDP, Bucureşti, 1985;
Fetita I., FetiŃa Al. – Materiale electrotehnice şi electrice, EDP, Bucureşti;
MuŃiu T.A. – Studiul materialelor, Bucureşti, ICPA-IUC, 1985;
Popescu N. – Studiul materialelor, EDP, 1994;
łonea A. ş,a. – Studiul materialelor, Bucureşti, EDP, 1996.

Domeniul Electric
17
Modulul IV : MĂSURĂRI TEHNICE
Modulul „MĂSURĂRI TEHNICE” face parte din cultura de specialitate pentru domeniul
Electric, aria curriculară „Tehnologii” şi are alocate un număr de ore pe an conform planului de
învăŃământ.
Scopul acestui modul este de a oferi elevilor oportunitatea de a-şi forma competenŃe tehnice
în legătură cu selectarea şi utilizarea mijloacelor şi metodelor de măsurare a mărimilor neelectrice,
dar şi a abilităŃilor de analizare a rezultatelor măsurării.
2. Unitatea / unităŃile de competenŃe/ rezultate ale învăŃării la care se referă modulul:
• MĂSURAREA MĂRIMILOR NEELECTRICE
Denumirea Modulului: MĂSURĂRI TEHNICE

Rezultatul învăŃării 1: Identifică mărimi neelectrice.
Mărimi neelectrice: lungime, Enumerarea mărimilor - Precizarea tipurilor de
unghi, masă, forŃă, energie neelectrice mărimi neelectrice
mecanică, temperatură, Gruparea mărimilor
presiune, debit, timp, densitate, neelectrice în funcŃie de - Analizarea caracteristicilor
inducŃie magnetică, flux utilizare/domeniu mărimilor neelectrice
magnetic, intensitate a câmpului
magnetic, energie magnetică - Realizarea grupării de
Categorii de mărimi: mecanice, mărimi neelectrice în funcŃie
termice, hidraulice, magnetice de utilizare/domeniu
(enunŃ, relaŃii matematice
definitorii)
Rezultatul învăŃării 2: Corelează mărimile neelectrice cu unităŃile de măsură şi cu mijloacele de

măsurare directă
Mărimi neelectrice: lungime, Identificarea unităŃilor de - Corelează mărimile
unghi, masă, forŃă, energie măsură pentru mărimile neelectrice cu unităŃile de
mecanică, temperatură, neelectrice măsură cuprinse în Sistemul
presiune, debit, timp, densitate, InternaŃional de UnităŃi de
inducŃie magnetică, flux Realizează transformări Măsură (SI)
magnetic, intensitate a utilizând multipli şi - Efectuează transformări
câmpului magnetic, energie submultipli specifici utilizậnd multipli şi
magnetică submultipli
UnităŃile de măsură pentru Alegerea mijloacelor de - Stabilirea corectă a
mărimile neelectrice măsura pentru o mărime mijloacelor de măsurăm
dată pentru efectuarea unei
măsurători
Rezultatul învăŃării 3: Efectuează măsurători directe de mărimi neelectrice.

Domeniul Electric
18
Mijloace de măsurare directă: Identificarea mijloacelor de - Identificarea corectă a
- pentru lungimi şi unghiuri : măsurare după metoda de metodelor de măsurare
rigla gradată, ruleta, şublerul, măsurare / criteriile de
micrometrul, comparatorul, măsurare
raportorul mecanic - Alegerea mijloacelor de
- pentru mase şi forŃă: cântarul, Utilizarea metodelor măsură pentru efectuarea
dinamometrul specifice pentru realizarea măsurătorilor
- pentru temperatură şi corectă a măsurărilor
presiune: termometrul,
barometrul Pregătirea/ verificarea stării - Efectuarea măsurărilor
- pentru timp : ceasul, de funcŃionare a mijloacelor respectând cerinŃele date
cronometrul de măsurare a mărimilor
Procesul de măsurare: neelectrice
- mărimea de măsurat - Explicarea procesului de
(măsurand) Executarea măsurărilor simple măsurare pentru fiecare mijloc
- mijloace de măsurare pentru determinarea de măsurare
- metode de măsurare mărimilor neelectrice
Tipuri de erori:
- eroarea absolută Determinarea erorilor în urma - Justificarea rezultatelor
- eroarea relativă măsurătorilor mărimilor obŃinute în urma realizării
- eroarea subiectivă neelectrice măsurătorilor analizậnd erorile
- eroarea obiectivă care intervin
- erori sistematice
- erori aleatoare (întậmplătoare)
- erori grave (greşeli)
- eroarea instrumentală
Se recomandă parcurgerea modulului, în următoarea ordine tematică:

1). Mărimi neelectrice: lungime, unghi, masă, forŃă, energie mecanică, temperatură, presiune,
debit, timp, densitate, inducŃie magnetică, flux magnetic, intensitate a câmpului magnetic, energie
magnetică
2). UnităŃile de măsură ale mărimilor neelectrice:
- fundamentale
- derivate
- complementare (suplimentare)
3). Sisteme de unităŃi de măsură
Sistemul InternaŃional de UnităŃi (SI)
4). Procesul de măsurare:
- mărimea de măsurat (măsurandul)
- mijloacele de măsurare
- metodele de măsurare (directe, indirecte, de comparaŃie)
5). Erorile de măsurare:
- eroarea absolută
- eroarea relativă
5.1.Clasificarea erorilor după cauza care le produce:
• erori subiective
• erori obiective
5.2.Clasificarea erorilor din punct de vedere al caracterului lor:
Domeniul Electric
19
• erori sistematice (de paralaxă)
• erori aleatoare (întậmplătoare)
• erori grave (greşeli)
5.3. Erorile aparatelor de măsură:
• eroarea instrumentală
• eroarea instrumentală tolerată
• eroarea raportată tolerată
6).Caracteristicile mijloacelor de măsurare.
6.1 Caracteristicile tehnice ale mijloacelor de măsurare
6.2. Caracteristicile metrologice ale mijloacelor de măsurare
• sensibilitatea
• exactitatea
• justeŃea
• fidelitatea
• clasa de exactitate

Pentru realizarea instruirii la acest modul sunt necesare următoarele resurse materiale minime:
Mijloace de măsură: metrul, ruleta, rigla, lera, cale plan paralele, calibre, şubler,
micrometrul, comparatorul cu cadran, compas, balanŃă, cậntar, termometrul, cronometrul,
dinamometrul, debitmetrul, manometrul cu tub în U, barometrul cu mercur, hidrometrul,
picometrul
Panouri didactice/ panoplii pentru exemplificarea metodelor de măsurare
Prezentări power-point ale metodelor şi mijloacelor de măsurare pentru mărimile studiate
Se recomandă prezentarea conŃinuturilor cu ajutorul calculatorului, prin prezentări bogat
illustrate.
ConŃinuturile programei modulului MĂSURĂRI TEHNICE trebuie să fie abordate într-o
manieră flexibilă, diferenŃiată, Ńinând cont de particularităŃile colectivului cu care se lucrează şi de
nivelul iniŃial de pregătire.
Modulul MASURĂRI TEHNICE are o structură elastică, deci poate încorpora, în orice
moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se
desfăşura în laboratoare sau/şi cabinete de specialitate, dotate conform recomandărilor precizate
anterior.
Pentru achiziŃionarea competenŃelor vizate de parcurgerea modului MĂSURĂRI
TEHNICE, în continuare se recomandă câteva exemple de activităŃi de învăŃare.
- exerciŃii aplicative şi practice de identificare şi grupare pe tipuri şi categorii a mărimilor de
măsură
- exerciŃii aplicative de corelare a mărimilor de măsură cu unităŃile de măsură
corespunzătoare
- exerciŃii aplicative de transformare utilizậnd multipli şi submultipli unităŃilor de măsură
- exerciŃii de identificare a mijloacelor şi a metodelor de măsurare
- exerciŃii de efectuarea măsurătorilor pentru o mărime dată
- exerciŃii de analiză a rezultatelor măsurătorilor efectuate
- exerciŃii de realizarea unor măsurători în urma unei vizite în curtea şcolii, terenul de fotbal.

Domeniul Electric
20
Se consideră că nivelul de pregătire teoretică şi tehnologică este realizat corespunzător,
dacă poate fi dovedit fiecare dintre rezultatele învăŃării.

Profesorii pot folosi informaŃii relevante despre stilul de învăŃare al elevilor (auditiv, vizual,
practic) şi despre tipul de inteligenŃă al acestora, în scopul asigurării unei game variate de activităŃi
la lecŃii, care să garanteze asimilarea cunoştinŃelor şi formarea deprinderilor, indiferent de stilul de
învăŃare caracteristic.
Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ.
• Observarea înseamnă urmărirea elevului în timp ce efectuează o activitate reală sau
simulată.
• Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care acesta poate răspunde fie
verbal, fie în scris. Întrebările pot să fie legate de activităŃile descrise în conŃinuturile unităŃii
( pentru a verifica dacă elevul înŃelege de ce au fost efectuate activităŃile ), sau pot să testeze
capacitatea elevului de a lucra în alte contexte precizate. Metoda reprezintă şi un mijloc
important de stabilire a dovezilor despre cunoştinŃele de bază şi despre înŃelegerea elevului.
Întrebări: cu răspuns scurt, afirmativ-logice, de tip adevărat-fals, de completare, cu alegere
Completarea spaŃiilor lacunare ale unor enunŃuri
Chestionar
Studiul de caz
Tema de lucru
Domeniul Electric
21
Portofoliul cu structură dată
8. Bibliografia:
Tănăsescu M., Gheorghiu T., CreŃu C., Cepişcă C. - „Măsurări tehnice”- Editura Aramis, 2005
Isac E. - „Măsurări electrice şi electronice”- Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1995
Leonte C., Jilăveanu C., Ionescu I., Ezeanu I. – Măsurări tehnice, filieră tehnologică, profil
tehnic, clasa a X-a, Editura Crepuscul, 2005
Mareş F., ş.a. – Domeniul electric, clasa a X-a, Electrotehnică şi măsurări electrice, Editura
ART GRUP EDITORIAL, Bucureşti, 2006

Domeniul Electric
22
MODULUL V: SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII
Modulul “SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII” face parte din cultura de

specialitate pentru domeniile de pregătire de bază, clasa a IX-a liceu tehnologic şi are alocat un
număr de ore conform planului de învăŃământ. Acest modul vizează unitatea de competenŃe cheie
Igiena şi securitatea muncii şi ca urmare vizează competenŃe general valabile în orice domeniu de
pregătire de bază. Aspectele specifice privitoare la securitatea şi sănătatea în muncă vor fi
precizate la modulele de specialitate, unde vor fi prezentate cerinŃele fiecărui loc de muncă sau ale
fiecărei tehnologii şi echipament.
2. Unitatea/ UnităŃile de competenŃe/ rezultate ale învăŃării la care se referă modulul:

• IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII
DENUMIREA MODULULUI: SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII

Rezultatul învăŃării 1: Numeşte factorii de risc şi bolile profesionale la locul de muncă
Factori de risc: agenŃi patogeni, Identificarea factorilor - Enumerarea factorilor de risc
substanŃe toxice, substanŃe de risc în funcŃie de funcŃie de specificul locului de
explosive, factori de climat specificul unui loc de muncă
(temperatură, umiditate, curenŃi muncă - Recunoaşterea riscului
de aer), vibraŃii, zgomote, Analizarea riscurilor practicării unei calificări
radiaŃii, etc. practicării unei meserii - Asocierea factorilor de risc cu
Risc de îmbolnăvire, risc de Aprecierea riscurilor de bolile profesionale în funcŃie de
accidentare, risc de invaliditate îmbolnăvire specificul locului de muncă
Boli profesionale: boli ale profesională la un
căilor respiratorii, boli ale pielii, anumit loc de muncă
afecŃiuni ale diferitelor organe
de simŃ, boli interne
VEZI ANEXA 1 SI ANEXA 2
Rezultatul învăŃării 2: Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc
Factori de risc: agenŃi patogeni, Raportarea prezenŃei - Identificarea factorilor de risc
substanŃe toxice, substanŃe factorilor de risc sau a pentru fiecare loc de muncă
explosive, factori de climat situaŃiilor de muncă - Descrierea consecinŃelor
(temperatură, umiditate, curenŃi care prezintă pericol riscurilor identificate.
de aer), vibraŃii, zgomote, pentru securitatea şi
radiaŃii, etc. sănătatea lucrătorilor
VEZI ANEXA 1 SI ANEXA 2 Raportarea
deficienŃelor sistemelor
de protecŃie
Rezultatul învăŃării 3: Aplică legislaŃia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul

de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor
- Termeni şi definiŃii specifice Însuşirea şi respectarea - Utilizarea termenilor şi
- Politica de sănătate şi legislaŃiei din domeniul expresiilor specifice
securitate a muncii- Legea securităŃii şi sănătăŃii în domeniului.
securităŃii şi sănătăŃii în muncă muncă şi a măsurilor de - Identificarea persoanelor
- ResponsabilităŃi generale şi aplicare a acestora. responsabile cu sănătatea şi
Domeniul Electric
23
specifice: ale angajatorilor, Utilizarea corectă a securitatea la locul de muncă
angajaŃilor, managementului echipamentului - Definirea regulilor specifice
întreprinderii, inspecŃiei muncii, individual de protecŃie privitoare la sănătatea şi
autorităŃilor locale, etc. securitatea muncii descrise de
- Mijloace de protecŃie: reglementările de la locul de
echipamente de protecŃie muncă
specifice locului de muncă - Descrierea echipamentelor de
protecŃie specifice locului de
muncă
Rezultatul învăŃării 4: Acordă primul ajutor în caz de accident
Manifestări de alterare a stării AnunŃarea situaŃiilor de - Recunoaşterea manifestărilor în
de sănătate produse în caz de accident şi incidentelor caz de accident
accident: stări de ameŃeală, Acordarea primului - Utilizarea materialelor din trusa
leşin, stop cardio respirator, autor în caz de accident de prim ajutor
stări de greaŃă, hemoragii,etc. Folosirea materialelor - Aplicarea măsurilor de prim
- Trusa de prim ajutor din dotarea trusei de ajutor
- Măsuri de prim ajutor prim autor pentru un
accidentat
Rezultatul învăŃării 5: Aplică regulile de sănătate şi igienă individuală la locul de muncă
Reguli de igienă : igiena Aplicarea regulilor de - Respectarea regulilor de igienă
corporală, igiena vestimentaŃiei, igienă individuală la - Folosirea materialelor de
igiena alimentaŃiei locul de muncă întreŃinere a igienei
Materiale de întreŃinere a Utilizarea materialelor de - Evaluează consecinŃele
igienei: materiale igienico- igienă individuală la nerespectării regulilor de igienă
sanitare, produse cosmetice, locul de muncă
alimente de protecŃie
ConsecinŃe ale nerespectării
regulilor de igienă: intoxicaŃii,
toxiinfecŃii alimentare, boli
parazitare, dermatoze, etc.
ConŃinuturile incluse în structura modulului oferă elevilor cunoştinŃe care le vor permite
să-şi dezvolte abilităŃi privind recunoaşterea factorilor de risc şi a bolilor profesionale pentru un
anumit loc de muncă, să aplice legislaŃia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de
muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor, să-şi însuşească şi să aplice regulile de sănătate şi igienă
individuală la locul de muncă şi să acorde primul ajutor în caz de accident, în condiŃiile participării
lor nemijlocite şi responsabile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile şi aspiraŃiile
proprii.
şi de ritmul de asimilare a cunoştinŃelor.

Parcurgerea conŃinuturilor modulului „SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII” şi
adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea abilităŃilor cheie şi a competenŃelor
tehnice generale corespunzătoare domeniului de pregătire, în scopul pregătirii profesionale ale

Domeniul Electric
24
elevilor şi dezvoltării capacităŃilor care să le permită dobândirea unei calificări superioare sau a
integrării pe piaŃa muncii.
Instruirea în cadrul acestui modul se recomandă să se desfăşoare în laboratoare tehnologice,
dotate cu materiale didactice specifice iar în desfăşurarea orelor teoretice să se folosească :
seturi de diapozitive sau/şi filme didactice tematice,
planşe didactice,
indicatoare de securitate,
truse de prim autor,
bibliografie tehnică selectivă ş.a.
Între competenŃe şi conŃinuturi este o relaŃie biunivocă, competenŃele determină
conŃinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenŃelor
dorite
Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a oricărui copil, acceptând
că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea
competenŃelor pentru acei elevi care prezintă deficienŃe integrabile, adaptându-le la specificul
condiŃiilor de învăŃare şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe
individuale pentru elevii care au nevoie şi care le cer, utilizarea instrumentelor ajutătoare de
învăŃare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor
următori).
Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de
a adapta procesul didactic la particularităŃile elevilor, de a centra procesului de învăŃare pe elev, pe
nevoile şi disponibilităŃile sale, în scopul unei valorificări optime ale acestora, individualizarea
învăŃării, lărgirii orizontului şi perspectivelor educaŃionale, de a diferenŃia sarcinile şi timpului
alocat ş.a.
În context:
lucrul în grup,
simularea,
studiul de caz,
discuŃiile de grup,
prezentările video,
prezentări multimedia şi electronice,
temele şi proiectele integrate,
vizitele etc.
contribuie la învăŃarea eficientă, prin dezvoltarea abilităŃilor de
• comunicare,
• negociere,
• luarea deciziilor,
• asumarea responsabilităŃii,
• sprijin reciproc,
precum şi a spiritului de echipă, competiŃional şi a creativităŃii elevilor.

Evaluarea este implicită demersului pedagogic curent, permiŃând atât profesorului, cât şi
elevului să cunoască nivelul de achiziŃionare a competenŃelor şi a cunoştinŃelor, să identifice
lacunele şi cauzele lor şi să realizeze corecŃiile care se impun, în vederea reglării procesului de
predare – învăŃare.

Domeniul Electric
25
procesului de evaluare, cât şi deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele naŃionale definite în
cadrul fiecărei calificări.
Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt:
validitatea (evaluarea trebuie să măsoare performanŃa în raport cu competenŃele vizate);
fidelitatea (instrumentul de evaluare generează rezultate în concordanŃă unele cu altele în
ocazii diferite de către toŃi cei care evaluează şi pentru toŃi elevii);
aplicabilitatea practică şi rentabilitatea (evaluarea trebuie să fie adaptată la resursele
existente şi la timpul disponibil);
credibilitatea (pentru ca evaluarea şi atestarea rezultantă să fie credibile, ele trebuie să se
bucure de încredere publică);
compatibilitatea cu învăŃarea eficientă (evaluarea trebuie să susŃină şi să contribuie la
învăŃarea eficientă);
flexibilitatea (evaluarea trebuie să faciliteze accesul şi progresarea, fără a compromite
standardele naŃionale).
Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ. Demonstrarea altor abilităŃi, în afara
celor din competenŃele specificate, este lipsită de semnificaŃie în cadrul evaluării.
Se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente de evaluare: observarea
sistematică, pe baza unei fişe de observare; probe practică; teste cu itemi obiectivi şi semiobiectivi;
proiectul; autoevaluarea .
8. Bibliografia
1. Alexandru Darabont, Ileana Grigoriu, Mihaela Seracin, Viorica Petreanu, Dragu

Iavorschi – Primul ajutor la locul accidentului – Ministerul Muncii şi ProtecŃiei Sociale,
Institutul NaŃional de Cercetare – Dezvoltare pentru ProtecŃia Muncii, 1999;
2. Bejan L., Gornic G. – Primul ajutor la locul accidentului şi în timpul transportului
– Editura Facla, Timişoara, 1981;
3. Firică Andrei – Să acordăm corect primul ajutor – Editura Medicală, Bucureşti,
1977;
4. Năstoriu Ioan – ABC-ul primului ajutor – Editura CERES, Bucureşti, 1989;
5. Norme generale de protecŃie a muncii – Ministerul Muncii şi SolidarităŃii Sociale,
Ministerul SănătăŃii şi Familiei, Bucureşti, 2002;
6. Codul muncii – Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, text în vigoare din 22 decembrie
2005;
7. Legea protecŃiei muncii – Legea nr. 90 din 12 iulie 1996, republicată în Monitorul
Oficial al României nr. 47 din 29 ianuarie 2001;
8. Ştefan Pece, Aurelia Dăscălescu, Ştefan Silviu Mitrea, Ion Bârlă – ProtecŃia muncii
– Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1995.
9. www.sigurantamuncii.ro

Domeniul Electric
26
ANEXA 1
LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC
A. EXECUTANT
1. ACłIUNI GREŞITE
1.1. Executare defectuoasă de operaŃii
• comenzi;
• manevre;
• poziŃionări, fixări, asamblări;
• reglaje;
• utilizare greşită a mijloacelor de protecŃie etc.
1.2. Nesincronizări de operaŃii
• întârzieri;
• devansări.
1.3. Efectuare de operaŃii neprevăzute prin sarcina de muncă
• pornirea echipamentelor tehnice;
• întreruperea funcŃionării echipamentelor tehnice;
• alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide energetice
etc.) ;
• deplasări, staŃionări în zone periculoase;
• deplasări cu pericol de cădere:
de la acelaşi nivel:
- prin dezechilibrare;
- alunecare;
- împiedicare;
de la înălŃime:
• prin păşire în gol;
• prin dezechilibrare;
• prin alunecare.
1.4. Comunicări accidentogene
2. OMISIUNI
2.1.Omiterea unor operaŃii
2.2.Neutilizarea mijloacelor de protecŃie
B. SARCINA DE MUNCĂ
1. CONłINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU
CERINłELE DE SECURITATE
1.1.OperaŃii, reguli, procedee greşite
1.2.AbsenŃa unor operaŃii
1.3.Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaŃiilor)
2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA
EXECUTANTULUI
2.1. Solicitare fizică:
• efort static;
• poziŃii de lucru forŃate sau vicioase;
• efort dinamic.
2.2. Solicitare psihică :
• ritm de muncă mare;
• decizii dificile în timp scurt;
• operaŃii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.;
Domeniul Electric
27
• monotonia muncii.
C. MIJLOACE DE PRODUCłIE
1. FACTORI DE RISC MECANIC
1.1. Mişcări periculoase
1.1.1. Mişcări funcŃionale ale echipamentelor tehnice:
• organe de maşini în mişcare;
• curgeri de fluide;
• deplasări ale mijloacelor de transport etc.
1.1.2. Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor
funcŃionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3. Deplasări sub efectul gravitaŃiei:
• alunecare;
• rostogolire;
• rulare pe roŃi;
• răsturnare;
• cădere liberă;
• scurgere liberă;
• deversare;
• surpare, prăbuşire;
• scufundare.
1.1.4. Deplasări sub efectul propulsiei:
• proiectare de corpuri sau particule;
• deviere de la traiectoria normală;
• balans;
• recul;
• şocuri excesive;
• jet, erupŃie.
1.2. SuprafeŃe sau contururi periculoase:
• înŃepătoare;
• tăioase;
• alunecoase;
• abrasive;
• adezive.
1.3. Recipiente sub presiune
1.4. VibraŃii excesive ale echipamentelor tehnice
2. FACTORI DE RISC TERMIC
2.1. Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeŃelor
2.2. Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeŃelor
2.3. Flăcări, flame
3. FACTORI DE RISC ELECTRIC
3.1. Curentul electric:
• atingere directă;
• atingere indirectă;
• tensiune de pas.
4. FACTORI DE RISC CHIMIC
4.1. SubstanŃe toxice
4.2. SubstanŃe caustice
4.3.SubstanŃe inflamabile
4.4.SubstanŃe explozive
Domeniul Electric
28
4.5.SubstanŃe cancerigene
4.6.SubstanŃe radioactive
4.7.SubstanŃe mutagene
5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
5.1. Culturi sau preparate cu microorganisme:
• bacterii;
• virusuri;
• richeŃi;
• spirochete;
• ciuperci;
• protozoare.
5.2. Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare)
5.3. Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi)
D. MEDIU DE MUNCĂ
1. FACTORI DE RISC FIZIC
1.1. Temperatura aerului:
• ridicată;
• scăzută.
1.2. Umiditatea aerului:
• ridicată;
• scăzută.
1.3. CurenŃi de aer
1.4. Presiunea aerului:
• ridicată;
• scăzută.
1.5. Aeroionizarea aerului
1.6. Suprapresiune în adâncimea apelor
1.7. Zgomot
1.8. Ultrasunete
1.9. VibraŃii
1.10. Iluminat:
• nivel de iluminare scăzut;
• strălucire;
• pâlpâire.
1.11. RadiaŃii
1.11.1. Electromagnetice:
• infraroşii;
• ultraviolete;
• microunde;
• de frecvenŃă înaltă;
• de frecvenŃă medie;
• de frecvenŃă joasă;
• laser.
1.11.2. Ionizante:
• alfa;
• beta;
• gama.
1.12. PotenŃial electrostatic
1.13. CalamităŃi naturale (trăsnet, inundaŃie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări,

Domeniul Electric
29
prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.)
1.14. Pulberi pneumoconiogene
2. FACTORI DE RISC CHIMIC
2.1. Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2. Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1. Microorganisme în suspensie în aer:
• bacterii;
• virusuri;
• richeŃi;
• spirochete;
• ciuperci;
• protozoare etc.
4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
• subteran;
• acvatic;
• subacvatic;
• mlăştinos;
• aerian;
• cosmic etc.

Domeniul Electric
30
ANEXA 2
L I S T A D E C O N S E C I N ł E P O S I B I L E ALE ACłIUNII FACTORILOR DE RISC
ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
LOCALIZAREA CONSECINłELOR
Sistem osteoarticular Organe de simŃ
Aparat respirator
cardiovascular
Cutie craniană
Sistem nervos
Aparat digestiv
Cutie toracică
Membru
Aparat renal
Membru superior Ureche
Tegument
Abdomen
muscular
inferior
Multiplă
Nr. CONSECINłE
Aparat
Sistem
vertebrală
Coloana
crt. POSIBILE BraŃ Palmă
Ochi
Nas
Externă
Internă
AntebraŃ Degete
Coapsă
Gambă
Picior
D S D S
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
1. Plagă: - tăietură
- înŃepătură
2. Contuzie
3. Entorsă
4. Strivire
5. Fractură
6. Arsură: - termică
- chimică
7. AmputaŃie
8. Leziuni ale organelor
interne
9. Electrocutare
10. Asfixie
11. IntoxicaŃie - acută
- cronică
12. Dermatoză
13. Pneumoconioză
14. Îmbolnăviri respiratorii
cronice provocate de
pulberi organice şi
substanŃe toxice iritante
(emfizem pulmonar,
bronşită etc.)
15. Astm bronşic, rinită
vasomotorie
Domeniul Electric
31
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
16. Boli prin expunere la
temperaturi înalte sau
scăzute (şoc, colaps caloric,
degerături)
17. Hipoacuzie, surditate de
percepŃie
18. Cecitate
19. Tumori maligne, cancer
profesional
20. Artroze cronice, periartrite,
stiloidite, osteocondilite,
bursite, epicondilite,
discopatii
21. Boala de vibraŃii
22. Tromboflebită
23. Laringite cronice, nodulii
cântăreŃilor
24. Astenopatie acomodativă,
agravarea miopiei existente
25. Cataracta
26. Conjuctivite şi
keratoconjunctivite
27. Electrooftalmie
28. Boala de iradiere
29. Îmbolnăviri datorate
compresiunilor şi
decompresiunilor
30. Boli infecŃioase şi
parazitare
31. Nevroze de coordonare
32. Sindrom cerebroastenic şi
tulburări de termoreglare
(datorită undelor
electromagnetice de înaltă
frecvenŃă)
33. AfecŃiuni psihice
34. Alte consecinŃe

Domeniul Electric
32
TABEL DE PARCURGERE A MODULELOR:
ModulVI
Săpt. Modul I Modul II Modul III Modul IV Modul V
CDL
S1
S2
S3
S4
S5
S6
S7
S8
S9
S10
S11
S12
S13
S14
S15
S16
S17
S18
S19
S20
S21
S22
S23
S24
S25
S26
S27
S28
S29
S30
S31
S32
S33
S34
S35
S36
S37
S38
S39

Domeniul Electric
33

CRR Electric CL - IX PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

CRR Electric CL - IX PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

CENTRUL NAłIONAL PENTRU DEZVOLTAREA

Anexa nr.xxxxx la OMECI nr.xxxx din xx.xx.2009

ANGELA POPESCU - profesor inginer, Expert Curriculum, C.N.D.I.P.T.

Liceu Tehnologic, clasa a IX-a 2

Domeniul pregătirii de bază: ELECTRIC

Cultură de specialitate şi pregătire practică săptămânală

Total ore/an = 9 ore/săpt. x 36 săptămâni = 324 ore

Modul I. Tehnologia lucrărilor electrotehnice

Stagiu de pregătire practică - Curriculum în dezvoltare locală

Total ore /an = 3 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi = 90 ore/an

TOTAL GENERAL 414 ore/an

Notă: În clasa a IX-a stagiul de pregătire practică se desfăşoară în atelierele şcoală.

* Denumirea şi conŃinutul modulului/modulelor vor fi stabilite de către unitatea de învăŃământ

Liceu Tehnologic, clasa a IX-a 3

UNITĂłI DE COMPETENłE CHEIE

Liceu Tehnologic, clasa a IX-a 4

Modulul TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR ELECTROTEHNICE face parte din cultura de

2. Unitatea / unităŃile de competenŃe/ rezultate ale învăŃării la care se referă modulul :

3. Corelarea rezultatelor învăŃării şi criteriilor de evaluare:

Modulul: TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR ELECTROTEHNICE

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului:

7. Sugestii cu privire la evaluare:

Liceu Tehnologic, clasa a IX-a

Liceu Tehnologic, clasa a IX-a

2. Unitatea / unităŃile de competenŃe/ rezultate ale învăŃării la care se referă modulul:

• REPREZENTAREA SCHEMELOR ELECTRICE

3. Corelarea rezultatelor învăŃării şi criteriilor de evaluare:

Rezultatul învăŃării 4: Identifică tipurile de simboluri specifice schemelor electrice.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului :

Liceu Tehnologic, clasa a IX-a

7. Sugestii cu privire la evaluare:

Liceu Tehnologic, clasa a IX-a

2. UnităŃile de competenŃe/rezultate ale învăŃării la care se referă modulul:

• UTILIZAREA COMPONENTELOR ELECTRICE

3. Corelarea rezultatelor învăŃării şi criteriilor de evaluare:

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului:

Liceu Tehnologic, clasa a IX-a

7. Sugestii cu privire la evaluare:

Liceu Tehnologic, clasa a IX-a

2. Unitatea / unităŃile de competenŃe/ rezultate ale învăŃării la care se referă modulul:

• MĂSURAREA MĂRIMILOR NEELECTRICE

3. Corelarea rezultatelor învăŃării şi criteriilor de evaluare:

Denumirea Modulului: MĂSURĂRI TEHNICE

Rezultatul învăŃării 2: Corelează mărimile neelectrice cu unităŃile de măsură şi cu mijloacele de

Rezultatul învăŃării 3: Efectuează măsurători directe de mărimi neelectrice.

Liceu Tehnologic, clasa a IX-a

Se recomandă parcurgerea modulului, în următoarea ordine tematică:

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului:

Liceu Tehnologic, clasa a IX-a

7. Sugestii cu privire la evaluare:

Liceu Tehnologic, clasa a IX-a

Modulul “SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII” face parte din cultura de

2. Unitatea/ UnităŃile de competenŃe/ rezultate ale învăŃării la care se referă modulul:

3. Corelarea rezultatelor învăŃării şi criteriilor de evaluare:

DENUMIREA MODULULUI: SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA MUNCII

Rezultatul învăŃării 3: Aplică legislaŃia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului:

Liceu Tehnologic, clasa a IX-a

7. Sugestii cu privire la evaluare:

Liceu Tehnologic, clasa a IX-a

1. Alexandru Darabont, Ileana Grigoriu, Mihaela Seracin, Viorica Petreanu, Dragu

Liceu Tehnologic, clasa a IX-a