You are on page 1of 8

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr.

1/2016

DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII LA DEVELOPMENT OF


COPIII DE VÂRSTĂ PREŞCOLARĂ CREATIVITY TO PRESCHOOL
ÎN PROCESUL EDUCAŢIONAL - CHILDREN IN EDUCATION -
PARTICULARITĂŢILE DEZVOLTĂRII PECULIARITIES OF THE
CREATIVITĂŢII ÎN PROCESUL DEVELOPMENT OF CREATIVITY IN
EDUCAŢIONAL EDUCATION

Ana-Maria Popescu, profesor învăţământ Ana-Maria Popescu, primary school


primar teacher
Colegiul Naţional “Spiru Haret” Târgu Jiu Spiru Haret National College, Târgu Jiu

Abstract: Societatea contemporană, Abstract: The contemporary society -


comparativ cu cele precedente, se defineşte prin compared to previous ones - is defined by the
schimbări majore, care au loc la nivel de major changes taking place at the levels of
comportament, de familie, în educaţie, ştiinţă şi behaviour, family, education, science and about
aproximativ în toate aspectele vieţii noastre. A all aspects of our lives. To live in the world of
trăi în lumea modificărilor şi transformărilor changes and continuous transformation requires
continue presupune prezenţa unui grad de the presence of a degree of adaptation that is
adaptare care este legat în mare parte de largely related to creativity. Education is the one
creativitate. Educaţia este cea care trebuie să ne which should help us to adapt to a more
ajute să ne adaptăm pentru un viitor mai prosperous future. Starting from the premise of
prosper. Pornind de la premisa potenţialităţii the general human potentiality, which states that
general umane, conform căreia fiecare copil every child has a certain creative potential, we
dispune de un anumit potenţial creativ, putem can state that the adults involved in their
afirma că adulţii implicaţi în creşterea şi upbringing and education (parents, educators,
educaţia lor (părinţii, educatorii, învăţătorii etc.) teachers, etc.) are responsible for harnessing this
sunt responsabili de valorificarea acestei capacity.
capacităţi. Keywords: creativity, education, pre-
Cuvinte cheie: creativitate, educaţie, school age
vârstă preşcolară

Potenţialul creativ general poate fi The general creative potential can be


stimulat prin antrenarea lui în cele mai stimulated by building it into the most varied
variate activităţi creative, fiind posibil apoi creative activities, then being possible to
transferul capacităţilor creative. Creativitatea transfer the creative skills. Creativity can be
este educabilă, iar stimularea ei la vârsta educated, and its stimulation in preschool is
preşcolară este extrem de importantă: extremely important: preschool is more and
preşcolaritatea este apreciată tot mai mult ca more appreciated as the age that includes the
vârsta ce cuprinde cea mai importantă most important educational experience in a
experienţă educaţională din viaţa unei person's life; the most striking rhythms in
persoane; pe parcursul ei se înregistrează developing human individuality and some of
ritmurile cele mai pregnante în dezvoltarea the most significant purchases with obvious
individualităţii umane şi unele din cele mai echoes for the following stages of its
semnificative achiziţii cu ecouri evidente development are recorded. Boosting creativity
pentru etapele ulterioare ale dezvoltării sale. is not an end in itself but the only teaching

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 1/2016
18
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 1/2016

Stimularea creativităţii nu este un scop în alternative to prepare the child to anticipate


sine, ci unica alternativă pedagogică pentru a future problems, to participate alongside the
pregăti copilul să anticipeze viitoarele others in their resolution.
probleme, să participe alături de ceilalţi în Receptivity and curiosity of the child,
rezolvarea lor. the richness of imagination, the spontaneous
Receptivitatea şi curiozitatea copilului, tendency towards novelty, the passion for
bogăţia imaginaţiei, tendinţa sa spontană fable, his desire to do something constructive,
către nou, pasiunea pentru fabulaţie, dorinţa creative, can be "fed" and fulfilled effectively,
lui de a realiza ceva constructiv, creativ, pot can be adequately put into value through
fi „alimentate” şi împlinite efectiv, pot fi appropriate requests and training, which thus
puse adecvat în valoare, prin solicitări şi can offer numerous positive elements in
antrenamente corespunzătoare, care astfel pot stimulating and nurturing the creative
oferi multiple elemente pozitive în stimularea potential specific to preschool age.
şi cultivarea potenţialului creativ, specific Creativity was also defined as the
vârstei preșcolare. interpersonal or intrapersonal process whose
Creativitatea a fost definită şi ca outcome are genuine, meaningful and of high
procesul interpersonal sau intrapersonal al quality products. In the case of the children of
cărui rezultat sunt produse originale, preschool age the focus should be on the
semnificative şi de o înaltă calitate. În cazul process, on the development and generating
copiilor de vârstă preşcolară, accentul ar original ideas, which appears to be the base of
trebui pus pe proces, adică pe dezvoltarea şi the creative potential.
generarea de idei originale, care pare să fie The development of the children's
baza potentialului creativ. creativity should be an ongoing concern for
Dezvoltarea creativităţii copiilor ar teachers endowed with a keen sense of the
trebui să reprezinte o preocupare permanentă social imperative. Thus, the child challenged
pentru cadrele didactice înzestrate cu un acut to create will become the man able to find
simţ al imperativului social. Astfel, copilul solutions and adapt in a rapidly changing
provocat să creeze, va deveni omul capabil să society.
găsească soluţii şi să se adapteze într-o Contemporary psychology studies
societate aflată în permanentă schimbare. (A.Cosmovici, P. Jelescu, I. .Negură, E.Losîi,
Studiile de psihologie contemporană 2001) confirmed that creative skills build and
(A.Cosmovici, P. Jelescu, I.Negură, E.Losîi, develop in ontogenesis, that this dimension of
2001 ) au confirmat faptul că abilităţile personality - creativity - is learnt and
creative se construiesc şi se dezvoltă în developed in the educational process.
ontogeneză, că această dimensiune a E. P. Torrance, V. Löwenfeld V., and
personalităţii – creativitatea – se învaţă şi se E. Williams argue that every individual has
dezvoltă în sistemul educaţional. creative availabilities that are to be discovered
E.P. Torrance, V. Löwenfeld, E. and modelled.
Wiliams ş.a. susţin că orice individ are S. I. Shapiro, E. P. Torrance found,
disponibilităţi creative, care se cer doar however, that sometimes the school systems
descoperite şi modelate. do not encourage the development of creative
S.I. Shapiro, E.P. Torrance au skills, but quite the contrary, W. Taylor and
constatat însă că uneori sistemele L. L. Thurstone assert that the contemporary
educaţionale nu încurajează dezvoltarea education system does not always sufficiently
abilităţilor creative, ci dimpotrivă. W. Taylor stimulate creativity, but especially cultivates a
şi L.L. Thurstone afirmă că sistemul de type of conformist, template thinking,
învăţământ contemporan nu stimulează hindering the development of critical
întotdeauna, în suficientă măsură, thinking; thus, the emphasis is on information

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 1/2016
19
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 1/2016

creativitatea, ci cultivă cu deosebire o storage, on the textual reproduction of the


gândire conformistă, şablon, frânând material to the detriment of the development
dezvoltarea spiritului critic, accentul cade pe of the student's ability to judge, to act in an
stocarea de informaţii, pe reproducerea original and independent way.
textuală a materialului, în detrimentul The often outdated nature of the
dezvoltării capacităţii elevului de a judeca, de content, the absolute authority of some
a opera original şi independent. theorems and principles, the conventionalism
Caracterul deseori învechit al of the teaching methods - generally the
conţinuturilor, autoritatea absolută a unor routine in the instructive practice - is to
teoreme şi principii, convenţionalismul Guilford, Löwenfeld, etc., methods of smooth
metodelor de predare – în general rutina din personality, limit creativity, thus causing
practica instructivă – reprezintă, pentru automation. If students exhibit stereotypic,
Guilford, Löwenfeld ş.a., căi de uniformizare imitative behaviour, it is "because they were
a personalităţii, de limitare a creativităţii, accustomed to" (A.W. Forshay). Torrance
ducând la automatizare. Dacă elevii also explains the situations where children do
manifestă un comportament stereotip, not create, in that they lack the models and
imitativ, este „pentru că aşa au fost deprinşi” the skills needed for this type of activity. The
(A.W. Forshay). Torrance explică şi el fact is all the more regrettable as the potential
situaţiile în care copiii nu creează, prin faptul not engaged in the activity not only does not
că acestora le lipsesc modelele şi deprinderile evolve, but "leads to the decrease of the
necesare acestui tip de activitate. Faptul este mental capacity, reducing the chance of
cu atât mai regretabil, cu cât potenţialul development and success" (Pg. E. Vernon).
neangajat în activitate nu numai că nu An important role in the children's
evoluează, dar „duce la scăderea capacităţilor development on a creative path is assigned by
psihice, diminuând şansa de dezvoltare şi numerous authors (W. Löwenfeld, R.
succes” (Pg. E. Vernon). Moonery, R. C. Rogers, etc.) to the climate in
Un rol important în evoluţia copiilor which education takes place, an expression of
pe o traiectorie creatoare este atribuit de the attitude adopted by the educator towards
numeroşi autori (W. Löwenfeld, R. the educated. The "open", non-conformist
Moonery, R.C. Rogers ş.a.) climatului în care climate unleashes them, removing after J.
se desfăşoară educaţia, expresie a atitudinii Arnold, "jams of emotive, cultural and
pe care o adoptă educatorul faţă de educat. perceptual nature."
Climatul „deschis”, nonconformist, îi Advocating for an open climate should
descătuşează, înlăturând, după J. Arnold, not lead to the mistaken idea that it would
„blocajele de natură emotivă, culturală sau push for anarchic, lacking discipline
perceptuală”. activities, the "laissez faire" type, which allow
Militarea pentru un climat deschis anything, but as an environment organized
nu trebuie să ducă însă la ideea greşită că s-ar skillfully, generating responsiveness and
milita pentru activităţi anarhice, lipsite de desire for activity.
disciplină, „laissez faire”, în care este permis In the idea of developing creativity and
orice, ci ca un mediu ambiant organizat cu of ways of approaching it, some authors
abilitate, care generează receptivitate şi (Torrance, Miel, etc.) also calls for a
dorinţă de activitate. reconsideration of the role of the teacher: he
În ideea dezvoltării creativităţii şi a must be a direct source of knowledge,
abordării ei, unii autori (Torrance, Miel ş.a.) becoming a mediator between the child and
pledează şi pentru o reconsiderare a rolului the surrounding world, to provide a
profesorului: el trebuie să fie o sursă directă permanent flow of information.
de cunoştinţe, devenind mediator între copil The reference literature emphasizes that

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 1/2016
20
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 1/2016

şi lumea înconjurătoare, să ofere un flux the main role in approaching and educating
permanent de informaţie. creativity is the requirement of direct
Literatura de referinţă evidenţiază că participation of students (children), their
principiul primordial în abordarea şi educarea effective involvement in activities that
creativităţii îl constituie cerinţa participării intensely engage creative skills. The intensive
nemijlocită a elevilor (copiilor) la activitate, development of these is done especially in
antrenarea lor efectivă în activităţi care problem-situations in the process of the self-
angajează intens abilităţile creative. solving problems containing unique
Dezvoltarea intensă a acestora se realizează parameters for whose deciphering personal
cu precădere în situaţiile – problemă, în effort and restructuring of experience are
procesul activităţii independente de rezolvare needed.
a unor probleme care conţin parametrii The formation of creative potential can
inediţi, pentru a căror descifrare este necesar only be achieved in situations requiring
efort personal de prelucrare şi restructurare a immediate fulfilment of activities with a
experienţei. creator character. "No teaching process - says
Formarea potenţialului creator se Lerner - can replace the actual creative acts".
poate realiza numai în situaţiile care reclamă Therefore, through a modern approach to
efectuarea nemijlocită a unor activităţi cu learning, students must complete their own
caracter creator. „Nici un procedeu didactic – discovery stages: development of the
spune Lerner – nu poate înlocui actele assumptions, data reorganization,
creatoare propriu-zise”. De aceea, printr-o transformation of the systems to obtain an
abordare modernă a învăţării, elevii trebuie appropriate response, verification of
să parcurgă singuri etapele proprii solutions. The creative potential can therefore
descoperirilor: elaborarea ipotezelor, be influenced by training and education.
reorganizarea datelor, transformarea Regarding the creative activity in the
sistemelor până la obţinerea unui răspuns educational process the idea that it can be
adecvat, verificarea soluţiilor. Potenţialul driven directly (through algorithms that
creativ poate fi, aşadar, influenţat prin describe the solutions of the creative
instrucţie şi educaţie. processes) and indirectly (by providing
Privitor la activitatea creatoare, în conditions which favour it) was outlined.
procesul de învăţământ s-a conturat ideea că J.D. Ferebee makes the following
ea poate fi dirijată direct (prin algoritmi care recommendations in addressing work with
descriu procedeele rezolvărilor creative) şi children:
indirect (prin asigurarea condiţiilor care o - to create an atmosphere of
favorizează). receptiveness to his students;
J.D. Ferebee face educatorului - to liberate the timids of their fears,
următoarele recomandări în abordarea and those "bloated book" of their reserves;
activităţii cu copiii: - to stimulate the lazy ones and deepen
- să creeze o atmosferă de receptivitate a lui the knowledge of the superficials;
faţă de elevii săi; - to convince students that any effort,
- să-i elibereze pe cei timizi de temerile lor, even if it leads to a trivial result, brings
iar pe cei „îmbuibaţi de carte”, de rezervele sufficient satisfaction to deserve to resume
lor; testing;
- să-i stimuleze pe cei comozi şi să - to know how to temporarily stop work
aprofundeze cunoştinţele celor superficiali; when it no longer attracts students;
- să-i convingă pe elevi că orice efort, chiar - to maintain students' eagerness to be
dacă se soldează cu un rezultat neînsemnat, involved in always creative activities by
procură suficientă satisfacţie pentru a merita cultivating their belief that any idea can be

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 1/2016
21
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 1/2016

să se reia încercarea; valuable.


- să ştie să întrerupă temporar activitatea To develop the creative potential in
atunci când aceasta nu-i mai atrage pe elevi; the context of educational activity, H. F.
-să întreţină mereu la elevi dorinţa vie de Darrow recommends the following groups of
activitate creatoare, prin cultivarea independent activities:
convingerii acestora că orice idee poate fi - research → search of information, ideas,
valoroasă. possibilities of transfer of meaning, criteria
Pentru dezvoltarea potenţialului for clarification;
creativ în contextul activităţii instructiv – → -organizing of new materials:
educative, H.F. Darrow recomandă reporting on their own activities, compiling
următoarele grupe de activităţi independente: collections;
- cercetare → căutare de informaţie, idei, → -generating new ways of looking at
posibilităţi de transfer de sensuri, de criterii, things, new means of expressing ideas
de clarificare; (structures, shapes, patterns);
- organizare → de materiale noi: întocmirea →-communication - arrangement of
de rapoarte asupra activităţii proprii, words in sentences, notes, fact sheets, data
alcătuirea de colecţii; visualization of experience.
- generare → de noi moduri de a privi Among the practical methods for
lucrurile, noi mijloace de exprimare a ideilor education of creativity, Torrance, Malcolm,
(structuri, forme, modele); Williams et all recommend:
- comunicare → aranjări de cuvinte în - training students in defining all
propoziţii, note, fişe informative, vizualizarea objects that are part of a class; objects having
datelor experienţei. similar attributes; all features of an object
Dintre procedeele practice destinate class;
educaţiei creativităţii, Torrance, Malcom, - debates on the events, issues and
Williams ş.a. recomandă: formulating all possible answers and
- antrenarea elevilor în enunţarea tuturor explanations;
obiectelor ce fac parte dintr-o clasă; a - collective talks on resolving
obiectelor care au însuşiri similare; a tuturor contradictions; reformulation of ideas and
particularităţilor unei clase de obiecte; confronting new and old knowledge;
- dezbateri pe marginea unor evenimente, - analysis of errors and their
probleme şi formularea tuturor răspunsurilor consequences;
şi explicaţiilor posibile; - analysis and interpretation of
- discuţii colective privind rezolvarea unor drawings, objects or materials from different
contradicţii; reformularea ideilor şi angles, to discover what is hidden at first
confruntarea cunoştinţelor noi cu cele vechi; sight;
- analiza erorilor şi a consecinţelor lor; - organizing games of fantasy, where
- analiza şi interpretarea desenelor, a the children imagine situations, ways to
obiectelor sau materialelor din diferite implement various creations;
unghiuri de vedere, pentru a descoperi ceea - dramatizing episodes related to
ce este ascuns la prima vedere; moments of crucial historical events.
- organizarea de jocuri ale fanteziei, în care It should be recalled that Torrance
copiii să-şi imagineze situaţii, modalităţi de attaches great importance to education
aplicare a diferitelor plăsmuiri; counsellors, psychologists and social workers
- dramatizarea unor episoade legate de who can provide support for creative children
momentele evenimentelor istorice cruciale. and also for their parents, persuading them to
Trebuie amintit că Torrance acordă o support the divergent behaviour of their
mare importanţă consilierilor educativi, children.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 1/2016
22
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 1/2016

psihologilor şi asistenţilor sociali, care pot Regardless the types of approach,


constitui un sprijin pentru copiii creativi, dar creativity responds to some prospectives -
şi pentru părinţii acestora, convingându-i să creativity as a purpose: to enable us to
sprijine comportamentul divergent al copiilor accomplish, produce and update, to live
lor. consciously, to contribute actively to shape
Indiferent de tipurile de abordare, the world. In what way? Through an open
creativitatea răspunde unor perspective - attitude, responsive to the environment by
creativitatea ca scop: pentru a ne putea accepting the challenge that starts from the
desăvârşi, realiza şi actualiza, pentru a trăi average, to confront him - to become part of
conştient, pentru a putea contribui activ la this environment.
modelarea lumii. În ce mod? Prin atitudinea Realizing that life is not static, but an
deschisă, receptivă faţă de mediul uninterrupted creative process and a product
înconjurător, prin acceptarea provocării ce of its own creativity, we must consider the
porneşte de la mediu, pentru a ne confrunta future premises. One of the most important
cu el – pentru a deveni o parte a acestui prerequisites of creativity lies in its
mediu. willingness to resume everything from end to
Înţelegând că viaţa nu este statică, ci believe that nothing is final, that no process is
un proces creativ neîntrerupt şi un produs al ended once and for all.
propriei creativităţi, trebuie să vedem şi There is no situation that does not
premisele viitorului. Una din cele mai allow a conscious creative participation.
importante premise ale creativităţii constă în To stimulate creativity, the teachers
disponibilitatea de a relua totul, de la capăt, will develop a genuine dialogue with the
de a considera că nimic nu este definitiv, că children, they will pay attention to them, they
nici un proces nu este încheiat o dată pentru will show unconditional interest for them,
totdeauna. they will prove empathic understanding,
Nu există nici o situaţie conştientă communicate how they feel and understand
care să nu permită o participare creativă. them.
Pentru a stimula creativitatea, Any creative programme stimulates
educatorul va realiza un dialog autentic cu the creative potential only in a favourable
copiii, le va acorda atenţie, interes socio-affective climate, especially in
necondiţionat, va dovedi înţelegere empatică, preschool, when the child needs
va comunica modul în care îi simte şi îi encouragement, unconditional understanding,
înţelege. expressed affection. Necessities of progress
Orice program creativ stimulează emerge and develop in such a socio-affective
potenţialul creativ numai într-un climat socio programme. Positive emotional experiences
– afectiv favorabil, mai ales la vârsta triggered by praise and encouragement of the
preşcolară, când copilul are nevoie de educator condense, in time, into creative
încurajare, de înţelegere necondiţionată, de reasons.
afecţiune exprimată. Trebuinţele de progres It is considered that in stimulating
apar şi se dezvoltă într-un astfel de climat preschoolers‟ creativity triggering game ideas,
socio – afectiv. Trăirile afective pozitive the fantasy, the positive reinforcement of
declanşate de lauda şi încurajarea solutions, organizing a framework with
educatorului, se condensează, în timp, în special emotional valences are absolutely
motive creative. necessary.
Se consideră că în stimularea An important role in educating the
creativităţii preşcolarilor sunt absolut student‟s creativity is played by the teacher-
necesare declanşarea jocului de idei, al student relationship (one of stimulation,
fanteziei, întărirea pozitivă a soluţiilor, cooperation, a democratic one) and the

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 1/2016
23
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 1/2016

organizarea unui cadru cu valenţe emoţionale permissive attitude.


deosebite. Through all his undertakings, the
Un rol important în educarea teacher removes objective and subjective
creativităţii elevului îl are relaţia profesor – blockages of students‟ creativity and
elev (o relaţie de stimulare, de cooperare, stimulates the creative potential of each
democratică) şi atitudinea permisivă. student.
Prin tot ceea ce întreprinde, Creativity has long been regarded as a
profesorul îndepărtează blocajele obiective şi genetically transmitted trait. Nowadays it is
subiective ale creativităţii elevilor şi widely accepted that it is to be found in a
stimulează potenţialul creativ al fiecărui elev. latent form in each human individual, it is a
Multă vreme creativitatea a fost given gift generally valid. The problem is that
considerată ca o trăsătură transmisă genetic; of the discovery as early as possible of this
astăzi este unanim acceptată ideea că ea se potential, of its specificity and exercise to
găseşte în formă latentă în fiecare individ, transform it into personality trait, its
este un dat uman general valabil. Problema objectification into products that can bear the
este cea a descoperirii cât se poate de stamp of creativity.
timpuriu a acestui potenţial, a specificului It is necessary to attach great
său şi exersarea în vederea transformării lui importance to creative learning through which
în trăsătură de personalitate, a obiectivării ei the sensitive child, aware of issues, of arising
în produsele care să poarte amprenta malfunctions, combines pieces of
creativităţii. information, makes multiple assumptions,
Este necesar a se acorda o mare seek real and ideal solutions, reporting
importanţă învăţării creative, prin care information to future tasks. During real
copilul senzitiv, conştient de probleme, de creative learning, the teacher respects the
disfuncţionalităţile ivite, combină informaţii, need of independent activism, strengthens
emite ipoteze multiple, caută soluţii reale şi original solutions, encourages responses,
ideale, raportează informaţiile la sarcinile stimulates and is responsive to humour.
viitoare. Într-o reală învăţare creativă, I believe that in preschool, any
educatorul respectă trebuinţa de activism programme of stimulating children's creativity
independent, întăreşte soluţiile originale, can be based on a combination of plastic
încurajează răspunsurile, stimulează şi este elements, of words or ideas. From this
receptiv la umor. viewpoint, the content of the instructive-
Consider că în preşcolaritate, un eventual educational process in kindergarten that
program de stimulare a creativităţii copiilor integrates multiple and varied cultural values,
se poate baza pe asocierea elementelor processed and organized, enter the
plastice, a cuvintelor, a ideilor. Din acest interdisciplinary, on activities and areas,
punct de vedere, conţinutul procesului favouring the development of the creative
instructiv – educativ din grădiniţă, care potential. The interaction between person,
integrează valori culturale multiple şi variate, process, product and environment is very
prelucrate şi organizate, intra în important for creativity. This means that any
interdisciplinar, pe activităţi şi domenii, programme of education of preschoolers‟
favorizează dezvoltarea potenţialului creativ. creativity will consider the child's interaction
Importantă pentru creativitate este with the environment and the solving of
interacţiunea dintre persoană, proces, produs problems related to everyday life. The
şi mediu. Aceasta înseamnă că orice program environment can favour or even block the
de educare a creativităţii preşcolarilor va creative affirmation of a person.
avea în vedere interacţiunea copilului cu The creative person is characterized
mediul şi rezolvarea problemelor ivite în by the preference for complexity, difficulty,

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 1/2016
24
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 1/2016

viaţa cotidiană. Mediul poate să favorizeze originality, multiplicity and diversity, by


sau chiar să blocheze afirmarea creatoare a asymmetry. The means that serve to express
persoanei. their own values, experiences, play a
Persoana creativă se caracterizează secondary role. Genuine engagement is the
prin preferinţa pentru complexitate, one of great importance.
dificultate, noutate, multiplicitate şi Education should raise awareness of
diversitate, asimetrie. Mijloacele de care se the learner as unique subjectivity, to show
serveşte pentru a-şi exprima propriile valori, children that they choose freely, creatively,
trăirile, joacă un rol secundar; importantă engaging fully.
este angajarea autentică.
Educaţia trebuie să trezească Bibliography
conştiinţa celui care învaţă, ca subiectivitate
unică, să arate copiilor că ei aleg în mod 1. Alexandru, V., Stimularea creativităţii
liber, creativ, implicându-se plenar. preşcolarilor din perspectiva
managementului grupei, Didactica
Bibliografie 2012, nr. 26, p. 8
2. Albu, G., Introducere într-o
1. Alexandru, V., Stimularea pedagogie a libertăţii, Iaşi: Editura
creativităţii preşcolarilor din Polirom, 1998, 190 p.
perspectiva managementului grupei, 3. Amabile, T., Creativitatea ca mod de
Didactica 2012, nr. 26, p. 8 viaţă: Ghid pentru părinţi şi profesori
2. Albu, G., Introducere într-o trad.: Anca Tureanu, pref.: Cristoper
pedagogie a libertăţii, Iaşi: Editura Clark. – Bucureşti, Ştiinta & Tehnica,
Polirom, 1998, 190 p. 1997, 256 p.
3. Amabile, T., Creativitatea ca mod de 4. Amabile, T., Creativitatea ca mod de
viaţă: Ghid pentru părinţi şi profesori viaţă, Bucureşti: Editura Trei, 1999
trad.: Anca Tureanu, pref.: Cristoper 5. Cameron, J., Cum să cultivi
Clark. – Bucureşti, Ştiinta & Tehnica, creativitatea copiilor: Exerciţii pentru
1997, 256 p. stimularea inventivităţii şi exprimării
4. Amabile, T., Creativitatea ca mod de sine, Julia Cameron, Emma Lively;
de viaţă, Bucureşti: Editura Trei, trad: Ioana Aneci. - Iaşi: Polirom,
1999 2013, 248 p.
5. Cameron, J., Cum să cultivi
creativitatea copiilor: Exerciţii
pentru stimularea inventivităţii şi
exprimării de sine, Julia Cameron,
Emma Lively; trad: Ioana Aneci. -
Iaşi: Polirom, 2013, 248 p.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 1/2016
25

You might also like