MODALITATI DE STIMULARE A

AUTOCUNOASTERII SI
INTERCUNOASTERII ELEVILOR
1. Analiza SWOT

Analiza SWOT- este o tehnica de cunoastere a modului in care elevul se

percepe pe sine (calitati si defecte). Presupune de asemenea o inventariere a
oportunitatilor, precum si a situatiilor care pot provoca nesiguranta, blocaje,
afectand astfel performantele si increderea in fortele proprii.

Acronimul SWOT provine de la initialele urmatoarelor cuvinte:

 Strengths (puncte forte, calitati);

 Weakness (puncte slabe, defecte);

 Opportunities (oportunitati);
 Threats (slabiciuni).

Instructiuni: Elevii sunt rugati sa completeze tabelul cu cele 4 cadrane:

Punctele mele tari sunt… Punctele mele slabe sunt…

Oportunitatile mele sunt… Amenintarile mele sunt…
In primul cadran sunt trecute nu numai trasaturi exceptionale (aptitudini,
performante scolare sau in domeniul sportive, artistic), ci si interese,
atitudini, comportamente, convingeri.

In al doilea cadran se trec 2 sau max 3 puncte slabe pe care ar dori sa le

diminueze cat mai repede posibil. Prin aceasta sarcina se evita aparitia unei
tendinte spre autoculpabilizare si nemultumire de sine. Autoreflectia se va
continua cu incercarea de a gasi modalitati concrete de depasire a punctelor
slabe. In acest sens, dupa terminarea completarii tuturor cadranelor, elevii
vor fi solicitati sa se gandeasca la ce anume i-ar putea ajuta pentru a diminua
fiecare punct slab amintit si chiar sa alcatuiasca un plan pt fiecare in parte.
Astfel elevii vor face primul pas pentru a controla situatia, putand fi intr-
adevar autori ai propriei deveniri. Constientizeaza ca este mult mai profitabil
sa se implice in acest sens, decat sa asiste neputinciosi, sa planga sis a sufere
din cauza punctelor slabe. Este de dorit ca profesorii sa sublinieze ca nu
exista nici o fiinta perfecta, ca fiecare om are si puncte forte si puncte slabe.
Important este ca oamenii sa se cunoasca foarte bine, sa se accepte asa cum
sunt. Bineinteles ca trebuie evitata autosuficienta, prin satisfacerea
permanenta a nevoii de autoperfectionare.

In cel de-al treilea cadran elevii vor mentiona situatiile si persoanele care le
ofera posibilitatea sa se dezvolte.

Cea mai delicata sarcina este completarea ultimului cadran, intrucat elevul
trebuie sa reflecteze asupra situatiilor amenintatoare, trairilor iritative,
evenimentelor sau persoanelor care creeaza inhibitii sau afecteaza in mod
negativ imaginea de sine. Elevii sunt rugati sa faca diferenta dintre temerile
reale si cele imaginare si sa se gandeasca la modalitati concrete de a face fata
situatiilor care le provoaca dificultati sau temeri.

Dupa completarea tuturor cadranelor si elaborarea planurilor de interventie,

elevii sunt invitati sa prezinte ceea ce doresc sau cat doresc din ceea ce au
scris. Li se spune, de asemenea, ca daca doresc sa vorbeasca despre cadranele
II si IV, pot sa aleaga un singur aspect pentru fiecare. Important este ca
profesorul sa sublinieze in cazul fiecarui elev ca dificultatile pot fi depasite.
La sfarsitul activitatii profesorul le multumeste elevilor pentru participare,
amintind faptul ca are convingerea ca fiecare elev este valoros, cu multe
puncte forte si resurse pentru diminuarea celor slabe si depasirea momentelor
mai dificile din viata lor.

2. Scala de masurare a stimei de sine ( Morris Rosenberg, 1965)

Stima de sine este componenta afectiva a schemei cognitive referitoare la

propria persoana. Daca imaginea de sine reprezinta congnitiile incluse in asa-
numita self-schema, stima de sine reflecta reactia afectiva fata de perceptia
propriei imagini. Stima de sine poate fi pozitiva sau negativa. Exista o stransa
relatie intre aceasta si: implicarea in sarcini dificile, luarea deciziilor
responsabile, capacitatea de a face fata presiunii grupului, starea de bine
psihologic, sanatatea mentala si rezistenta la stres.

Sunt foarte importante evaluarile primite de la persoanele importante din

viata copiilor. Daca in perioada prescolara este vorba in special de calitatea
relatiei parinte-copil, sfera se largeste odata cu inceperea scolii cand elevul
este evaluat de catre cadrele didactice, de colegi sau prieteni. Stimularea
stimei de sine a elevilor de catre profesori presupune: evitarea standardelor
exagerate, evidentierea calitatilor elevului, claritatea formularii asteptarilor
fata de elevi, incurajarea si lauda, anticiparea nevoilor acestora.

Cercetarile arata ca elevii care au un nivel ridicat al respectului de sine, au

atitudini mai favorabile fata de scoala si o popularitate mai ridicata printre
colegi ( Woolfolk, 2004). De asemenea, exista o corelatie pozitiva intre
nivelul stimei de sine si performanta scolara, abilitatile sociale si optimism
(Scheier si Carver, 1992, Stanculescu, 2007, 2008). Pentru a evidentia cum
influenteaza cum influenteaza scoala stima de sine a elevilor, a fost realizat
un studio (Woolfolk, 2004) pe un lot de 322 de elevi de clasa a IV-a, timp de
2 ani. S-a constatat ca stima de sine a elevilor a fost influentata de evaluarile
profesorilor, satisfactia elevilor fata de activitatea din scoala, sentimentul ca
orele sunt interesante, precum si preocuparea sau implicarea profesorilor.

Este de dorit ca profesorii sa tina cont de aceste rezultate care subliniaza cat
de important este faptul ca ceea ce se preda si mai ales cum se
preda influenteaza nu numai interesul elevilor si motivatia invatarii, ci si
respectul de sine.
Pentru masurarea stimei de sine poate fi folosita scala lui Rosenberg. Elevii
sunt rugati sa citeasca cei 10 itemi si sa dea raspunsuri tinand cont de scala
respectiva. Nu exista raspunsuri corecte/incorecte, ci sincere sau mai putin
conforme cu realitatea.

Scorare: Itemii 2,5,6,8 si 9 vor fi scorati invers (de exemplu pentru foarte
putin se acorda 5 puncte si pentru foarte mult 1 punct). Pentru ceilalti itemi
se atribuie de la 1-5 puncte, in functie de alegerea facuta. Se aduna punctele
tuturor itemilor si scorul obtinut va fi interpretat in functie de incadrarea in
urmatoarele intervale:

 1-10: Stima de sine foarte scazuta

 11-20: Stima de sine scazuta
 21-30: Nivel mediu al stimei de sine
 31-40: Stima de sine ridicata
 41-50: Stima de sine foarte ridicata
Scala de masurare a stimei de sine (Rosenberg, 1965)
 Bifati in coloanele alaturate
masura in care vi se potrivesc Asa si
afirmatiile de mai jos: Foarteputin Putin asa Mult Foarte m
1.In general sunt multumit/a de
mine.
2.Uneori simt ca nu sunt bun/a
de nimic.
3.Cred ca am multe calitati.
4.Sunt capabil sa fac lucruri la
fel de bine camajoritatea celor
din jurul meu.
5.Simt ca nu prea am multe
calitati de care sa fiu
6.Ma simt frecvent inutil/a.
7.Simt ca sunt la fel de
important/a ca majoritatea
oamenilor din jurul meu.
8.As vrea sa pot sa am mai
mult respect fata de mine
insumi/insami.
9.Sunt inclinat/a sa simt ca
esuez.
10.Am o atitudine pozitiva fata
de mine insumi/

3. Tehnici creative

 Exercitiul “Cartea mea de vizita”

Aceasta tehnica este menita sa evidentieze anumite aspect care il
individualizeaza pe elev (Gheorghe si Mastan, 2005). Ei sunt solicitati sa
completeze in centrul unei coli numele, scoala si clasa in care invata. In
coltul din dreapta sus va fi mentionata cea mai importanta calitate, in stanga
sus – persoana pe care se bazeaza cel mai mult, care ofera suport atunci cand
este nevoie, in stanga jos – ceea ce stiu sa faca cel mai bine, iar indreapta jos
– deviza lor in viata. De asemenea, li se permite elevilor sa personalizeze si
mai mult cartea de vizita, printr-un desen (asezat asemenea unei sigle).

Dupa aceea elevii sunt invitati sa isi prezinte propria carte de vizita. Nu
trebuie obligati insa sa faca acest lucru. Trebuie mentionat ca
autodezvaluirile personale sunt posibile atunci cand exista un climat baza pe
relatii de incredere.

In cazul in care un elev alege sa prezinte cartea de vizita, profesorul are

ocazia sa observe daca atitudinea acestuia este ezitanta sau dimpotriva,
analizand aspecte ale comunicarii verbale si nonverbale – tonul folosit, ritmul
exprimarii, stabilirea contactului vizual cu cei carora le vorbeste, gestica,
mimica. Toate acestea reflecta increderea in fortele
proprii versus neincredere, siguranta de sine versusnesiguranta, imaginea de
sine pozitiva versus imagine de sine negativa. Este de dorit ca si profesorul sa
isi prezinte propria carte de vizita, iar la sfarsit sa le multumeasca pentru
participare si sa sublinieze ca este incantat de lucrurile noi pe care le-a
descoperit.
 Exercitiul “Diploma mea”
Elevii sunt rugati sa completeze afirmatiile din tabelul de mai jos
(Baban,2003, p. 256). Au astfel ocazia sa se concentreze asupra:

a) Suportului social perceput (perceived social support – aspect corelat cu

starea de bine sociala – social well-being);
b) Performantelor obtinute- mai precis ceea ce valorizeaza cel mai mult
elevul din ceea ce a reusit sa indeplineasca;

c) Componentei motivationale – cel mai important tel de atins;

d) Celei mai importante decizii luate.

Prin acest test profesorul poate obtine informatii legate de imaginea de sine,
mai precis de increderea in propriile forte si sentimentul de autoeficacitate.
Un elev care are incredere in fortele proprii, va gasi foarte usor ce anume sa
completeze in legatura cu succesele, realizarile si telurile importante atinse.
Unui elev cu stima de sine scazuta ii va fi foarte greu sa asocieze ceva
pozitiv, valoros cu propria persoana , va fi foarte ezitant in rezolvarea sarcinii
respective.

Este un bun prilej pentru professor pentru a lua in discutie factorii care ii pot
impiedica sa isi indeplineasca scopurile propuse:

a) Asteptari nerealiste (standard excesiv de ridicate);

b) Superficialitatea cunostintelor necesare atingerii scopurilor;

c) Planificarea insuficienta a tuturor activitatilor menite sa duca la

indeplinirea scopului;

d) Managementul deficitar al timpului

e) Neincrederea in fortele proprii, teama de esec sau chiar teama de

success sau dorinta de a nu dezamagi.
Prin aceasta tehnica se urmareste autocunoasterea, constientizarea nevoii de
aparare si autocontrol, ajutandu-i pe elevi sa se prezinte in fata colegilor, atat
cat doresc ei sa o faca.

 Exercitiul “Scutul meu”

Se incepe cu o discutie despre ceea ce inseamna cuvantul scut, subliniandu-se
faptul ca acesta ii apara si chiar le salva viata luptatorilor. Se mentioneaza
apoi ca toti avem un scut de aparare impotriva situatiilor dificile. Care ne
ajuta sa mergem mai departe. Bineinteles ca nu este vorba despre un obiect
metalic, ci de insusiri, calitati, resurse proprii sau persoane pe care ne putem
baza atunci cand avem nevoie. Se va desena un scut pe tabla, iar copiii vor
face acelasi lucru pe o coala A4; scutul va fi impartit in 4 cadrane, in mijloc
desenandu-se un cerc in care se va scrie “talentul meu ascuns”, iar in cele 4
cadrane:

1. Ceea ce imi place sa fac si ceea ce imi da speranta;

2. Persoanele apropiate si pe care ma pot baza cand am nevoie;
3. O amintire placuta;
4. Care sunt calitatile mele.
Dupa terminarea sarcinii, elevii care doresc, pot sa isi prezinte scutul.

Profesorul incheie in acelasi registru metaforic, spunand ca este bucuros ca

toti elevii sai sunt niste adevarati luptatori, bine pregatiti pentru a fi
castigatori, pentru a invinge obstacolele cu care se vor intalni in viata.
Daca exista timpul necesar, profesorul poate continua, oferindu-le elevilor o
foaie de hartie, pe care vor scrie cat mai multe cuvinte care le vin in minte si
care sa faca referinta la propria lor persoana, necontand ordinea sau scrierea
caligrafica. Dupa aceea vor primi o alta coala, pentru a scrie cateva propozitii
cu cuvintele respective. Cand au terminat, li se va da ultima coala, pentru a
realiza o compunere, folosind propozitiile alcatuite.

Elevii vor avea libertatea alegerii propozitiilor sau chiar a intregii compuneri
pentru prezentarea in fata colegilor.Dupa aceea, fiecarui elev i se va lipi pe
spate o coala, pe care colegii ii vor scrie cate o calitate a acestuia. Astfel va fi
stimulata consolidarea a ceea ce au descoperit la exercitiile de
intercunoastere.

 Exercitiul “Universul meu”

Acest test presupune imaginarea unui spatiu propriu, prin care sa reprezinte
propria persoana- calitati, interese, aspiratii, nevoi, preocupari. Prin
intermediul acestui test sunt stimulate atat autocunoasterea, cat si
intercunoasterea.

Sunt necesare cat mai multe reviste, carioci, lipici si un carton. Fiecare elev
va decupa imaginile reprezentative pentru sine din revistele respective si le
va lipi pe carton, creand cateva rubrici de preferinte- de exemplu: timpul
liber, cartile sau scriitorii preferati, sportul, mancarea, hainele preferate etc.
Fiecare rubrica va fi delimitata si denumita (Scriitorul meu preferat).

La sfarsit vor trebui sa prezinte propriul univers – o buna ocazie pentru

verbalizarea intereselor, curiozitatilor, dorintelor, preocuparilor.

Prin aplicarea acestui test profesorul va avea prilejul sa observe daca elevii
au rabdare sa astepte sa le vina randul (nr revistelor este mai mic decat cel al
elevilor), daca intra in conflict cu un coleg care vrea aceeasi imagine si cum
il rezolva. De aceea profesorul trebuie sa anunte la inceputul activitatii ca vor
aparea situatii in care vor dori mai multi elevi sa decupeze din aceeasi revista
sau chiar aceeasi ilustratie. Din acest motiv ei vor trebui sa decida impreuna
cine si cand decupeaza si mai ales ce anume.

La sfarsitul activitatii se va realiza o expozitie cu posterele respective si

elevii vor fi laudati pentru creativitatea si usurinta in exprimarea propriilor
ganduri, preferinte, preocupari.
  Testul Daca…
Instructaj: ” Incercati sa patrundeti intr-o lume imaginara si sa alegeti diverse
ipostaze pentru propria persoana, pe care le veti scrie in prima coloana. In cea
de-a doua coloana trebuie sa faceti referire la propria clasa. Va fi foarte
interesant de analizat asociatiile libere facute de copii. O atitudine pozitiva
fata de propria persoana va stimula asociatii cu cuvinte.”

 Exercitiul “Orasul nostru”

Prin intermediul acestei tehnici creative intregul grup de elevi va avea sarcina
de a construi un oras din lut sau plastilina si resturi de material (textile,
hartie, plastic). Vor avea la dispozitie un carton duplex, lipici, acuarele. Vor
fi provocati sa gaseasca cele mai originale moduri de construire. Vor trebui
sa ii gaseasca o denumire si sa se gandeasca si sa decida impreuna cine
locuieste in el, cum sunt cei care locuiesc acolo, cu ce se ocupa, sunt
primitori, prietenosi, care este impresia generala pe care o creeaza orasul,
daca oamenii din alte locuri doresc sa-l viziteze. Fara sa isi dea seama, elevii
vor proiecta in raspunsurile date o particica din fiinta lor, precum si aspecte
legate de natura sau calitatea relatiilor stabilite la ei in clasa.

La ora urmatoare exercitiul va continua, impletindu-se cu tehnica jocului de

rol. Elevii vor avea sarcina de a investi simbolurile prezentate in orasul lor
prin diverse roluri. De exemplu, unul din presonaje este reporter de
televiziune care ia un interviu oamenilor important din oras, dar si celor
obisnuiti in legatura cu ceea ce este mai frumos in viata lor . Ceilalti elevi
sunt spectatorii, putand sa ofere sugestii sau teme de discutie, intrebari.

Vor fi stimulate spontaneitatea, usurinta in exprimare, cooperarea cu ceilalti,

sentimentul de comuniune si apartenenta. Profesorul poate descoperi lucruri
interesante despre colectivul de elevi, analizand:

 Bogatia imaginilor, temelor invocate;

 Culorile folosite, predominant celor reci sau calde;
 Ezitarile, revenirile si stersaturile;
 Tipul relatiilor dintre locuitorii oraselor;
 Rezolvarea dezacordurilor legate de alegerea culorilor, denumirii etc;
 Impresia generala despre oras.
Bibliografie:
1. Baban, Adriana. (2003). Consiliere educationala. Cluj-Napoca: Psinet.
2. Erikson, E. (1980). Identity: Youth and crisis. New York: Norton.
3. Gheorghe, Daniela si Mastan, B. (2005). Ghid de bune practice.
Thenici creative. Bucuresti: Editura Vanemonde.
4. Rosenberg, M. (1965). Society and The Adolescent Self-Image.
Princeton: Princeton University Press.
5. Scheier, M.F. si Carver, C.S. (1992). Effect of optimism on
psychological and psysical well-being: Theoretical and empirical
update. Cognitive Therapy and Research 16,201-228.
6. Seligman, M. (1975). Helplessness: On Depression Development and
Death. San Francisco: W. H. Freeman.
7. Stanculescu Elena (2007). Social skills, social intelligence, perceived
social support and school performances. The Xth European
Conference of Psychology, Prague.
8. Stanculescu Elena (2008). Psychological correlates of the social
skills. Revista de Psihologie. 54, nr 1-2, 57-65.
9. Woolfolk, Anita. (2004). Educational psychology. Dehli: Pearson
Education.