Exemple de proiecte de succes finanţate prin politica de coeziune în

statele membre ale Uniunii Europene

Îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă din Alto Zezere e Coa - Portugalia

Obiectivul proiectului este acela de a furniza o soluţie în termeni cantitativi şi calitativi în

privinţa consumului public de apă în această zonă, având în vedere lipsa instalaţiilor de
tratare a apelor uzate, în special pentru reziduurile industriale.

Prin asigurarea unui management durabil şi implementarea unor soluţii optime în această
zonă, proiectul va contribui la îmbunătăţirea mediului şi a calităţii vieţii comunităţilor
locale, promovând astfel dezvoltarea socio-economică a regiunii.

Acest proiect va contribui, de asemenea, la reducerea poluării industriale şi prezervarea

ecosistemelor naturale.

Total buget proiect: 178 403 880 euro

Contribuţie UE: 112 394 450 euro

Nouă reţea de tramvaie – Grecia

Vizitatorii obişnuiţi ai Atenei sunt uimiţi să vadă cât s-a îmbunătăţit calitatea vieţii şi în
mod special a aerului după ce serviciul de transport public a fost modernizat, datorită
unei finanţări parţiale din fondurile structurale de la bugetul comunitar: sistemul de
tramvai este parte din acesta. Traseul acestuia începe din centru (Syntagma – cu conexiune
la metrou), şi continuă pe bulevardul costal prin zonele foarte populate: Nea Smzrni,
Amfithea şi Paleo Faliron. Această linie asigură conexiunea cu o altă linie de tramvai între
Meo Faliron şi Glzfada, de-a lungul coastei, care a fost construit pentru a asigura accesul la
siturile olimpice Faliron, Agios Kosmas şi Hellinikon. De asemenea, acest sistem, de
tramvaie va fi extins spre Pireu şi partea nordică a oraşului.

Total buget proiect: 350 000 000 euro

Contribuţie UE: 175 000 000 euro

Îmbunătăţirea accesului la autostrăzi – Spania

În perioada 1994-1999, Spania a pus accent în politica de coeziune pe infrastructură privită

ca principalul instrument de dezvoltare regională. Acesta a fost în special cazul în
domeniul transportului care a absorbit aproximativ 40% din asistenţa structurală şi care a
condus la rezultate considerabile prin îmbunătăţirea comunicaţiilor. Fondurile structurale,
inclusiv cel de coeziune au finanţat aproximativ 2400 km de autostrăzi şi 3400 de drumuri
principale construite în cadrul Obiectivului 1 – Convergenţă, în perioada menţionată mai
sus. În perioada curentă 2000-2006, autostrăzile au fost extinse cu aproximativ 2500 de km
şi alte drumuri cu aproximativ 700 km. Acest lucru va avea ca efect creşterea accesabilităţii
şi reducerea cu până la 20% a timpului de deplasare şi cu 40% a accidentelor rutiere.
Investiţiile în reţeaua de cale ferată au avut ca scop principal îmbunătăţirea liniile de cale
ferată existente şi nu neapărat extinderea acestora. În perioada 1989 – 1999 mai mult de o
treime din reţea a fost re-electrificată şi dotată cu linii duble de cale ferată. Ca o consecinţă
a acestor îmbunătăţiri, numărul pasagerilor a crescut continuu începând cu anul 1989.
Până la sfârşitul anului 2006, reţeaua de cale ferată rapidă va fi extinsă de la 623 km la 1140
km, iar pentru modernizarea liniei de frontieră Madrid - Barcelona – Franţa vor fi utilizaţi
aproximativ 6 milioane de euro.

Staţie de energie eoliană în Monte Chaos - Portugalia

Idee construirii unei staţii de energie eoliană în Portugalia a apărut în 1990 unui grup de
oameni de afaceri olandezi care au vizitat regiunea. Această zonă costală, expusă
vânturilor de vest, a părut a fi o bună locaţie pentru un asemenea proiect. A fost ales un
teren de 7 ha pe un deal de aproximativ 100 m înălţime, în Monte Chaos, la aproximativ 3
km de marea Sines. Lucrările au început în aprilie 1991 şi şase luni mai târziu primele mori
de vânt erau finalizate. Astăzi, staţia cuprinde 12 mori de vânt care vor funcţiona cel puţin
20 de ani. Fiecare moară are 31 m înălţime şi un diametru de 28 m. Morile sunt împărţite în
trei grupuri de câte patru, interconectate prin sistem de fibră optică care fac posibil
controlul morilor prin sistem de automat. Staţia generează curent de 380 de volţi colectat
de trei staţii de transformatoare care transformă curentul la 15 000 volţi şi îl introduce în
sistemul naţional. Puterea maximă a fiecărei mori este de 150 kw fiecare, atunci când
viteza vântului atinge 40 km/oră. Producţia anuală de curent este de 2,5 milioane kw,
echivalentul consumului gospodăriilor din oraşul Sines, situat la 3 km de staţia de energie.
Total buget proiect: 280 000 euro
Contribuţie UE: 190 000 euro

Regenerare urbană – Wolverhampton -Marea Britanie

O perioadă semnificativă de timp, în regiunea Wolverhampton au fost făcute eforturi

semnificative pentru generarea de noi locuri de muncă pentru a le înlocui pe cele pierdute
în industria oţelului. UE a jucat un rol crucial în facilitarea schimbării. La începutul anilor
1990, UE a încurajat o abordare mai strategică a conceptului de regenerare faţă de
abordarea anilor 1980, care era orientată pe proiecte individuale. În urma unei analize
complexe cu consultarea comunităţii locale şi a mediului de afaceri, a fost elaborat un plan
detaliat pentru regenerarea oraşului. Finanţarea UE a fost orientată pe două mari domenii:
refacerea centrului cultural - clădirea Chubb în care se fabricau lacăte şi cufere adăposteşte
acum un număr important de IMM-uri multimedia şi este acum punctul focal al centrului.
De asemenea, măsuri pentru îmbunătăţirea Galeriei de artă, a teatrului mare din oraş şi a
sălii de teatru a Universităţii din oraş. Aceste activităţi de îmbunătăţire a clădirilor
combinate cu activităţi de trening şi de iniţiative de sprijin a afacerilor, creează
oportunităţi de afaceri în domeniile cultural şi media. Rezultatul acestui proiect s-a
concretizat în crearea a 1500 de noi locuri de muncă şi înfiinţarea a 75 de IMM-uri din care
32 specializate în activităţi culturale, în perioada 1993-1998.

Total buget proiect: 19 000 000 euro

Contribuţie UE: 5 800 000 euro
Un pod pentru creşterea ocupării forţei de muncă – Danemarca-Suedia

2
Începând cu iulie 2000, Danemarca şi Suedia au fost conectate printr-un pod peste râul
Oresund care este acum folosit zilnic de mii de persoane. Mulţi dintre aceştia sunt
lucrători. Orestund (3,5 milioane locuitori) este o zonă transfrontalieră cu un potenţial de
dezvoltare considerabil care se confrunta cu problema şomajului. Astfel, în 1996, a fost
elaborat un proiect INTERREG pentru a stimula piaţa forţei de muncă şi să încurajeze
cooperarea transfrontalieră între insula daneză Sjaetland şi regiunea suedeza Scania.
Provocarea a fost integrarea celor două pieţe ale muncii astfel încât cele două regiunii
frontaliere care până atunci au evoluat separat să poată beneficia de avantajele pe care
acestea le deţin. Acest lucru este în avantajul comunităţii de afaceri locale prin creşterea
comerţului cu bunuri şi servicii şi oferă lucrătorilor mai multe oportunităţi de training şi
locuri de muncă. Comitetul Orestund în care sunt reprezentaţi toţi cei implicaţi în
cooperarea transfrontalieră a alocat implementarea proiectului Agenţiei de Ocupare din
Copenhaga. Alte structuri care au un rol important în implementarea proiectului sunt:
Consiliul pieţei muncii din Orestund format din serviciile publice de ocupare ale celor
două zone frontaliere precum şi din 4 centre de ocupare a forţei de muncă cu sediul în
Copenhaga, Malmo, Helsingborg and Helsingor care să coordoneze serviciile pentru
şomeri şi angajatori în aceste zone.
Total buget proiect: 444 253 euro
Contribuţie UE: 363 480 euro

Femeile în afaceri – Germania- Austria

Acest proiect desfăşurat între 1998 – 2000 în cadrul Iniţiativei comunitare INTERREG a
fost focalizat pe femeile din regiunile Salzburg – Bavaria. Obiectivul centrului de consiliere
„Femeile în afaceri” în Salzburg a fost promovarea oportunităţilor egale, sprijin pentru
iniţiative antreprenoriale, încurajarea cooperării transnaţionale şi crearea de noi locuri de
muncă.
Femeile au tendinţa de a înfiinţa întreprinderi mici, în anumite domenii spre care au
înclinaţii şi care necesită de regulă, capital mic de start-up. Unul dintre motivele pentru
care femeile preferă să îşi înfiinţeze propria afacere este necesitatea concilierii vieţii
profesionale, personale şi familiale. Proiectul a contribuit la crearea a numeroase noi
întreprinderi şi datorită cooperării la nivel regional, naţional sau chiar internaţional, s-a
constituit el însuşi într-un centru de contact important competent pentru furnizarea de
trening şi dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale ale femeilor.
Total buget proiect: 295 400 euro
Contribuţie UE: 147 500 euro

E-comerţ şi comunicaţii - Irlanda

În nul 2002, guvernul irlandez şi-a propus ca în 5 ani de zile, Irlanda să fie în top 10 – al
ţărilor OECD care banda largă în comunicaţii. Pentru atingerea acestui obiectiv, au fost
urmaţi doi paşi: prima fază a vizat infrastructura din aceasta ţară. După ce infrastructura
de bază a fost construită, următorul pas l-a constituit asigurarea serviciilor de bandă largă
pentru consumatori la un preţ acceptabil pentru aceştia. Accesul larg la internet la un preţ
rezonabil şi viteză bună, în general accesul la "bandă largă" au fost factori-cheie care a
contribuit la dezvoltarea Irlandei ca societate informaţională bazată pe cunoaştere. În
cadrul acestui program, sprijinul din fonduri publice a fost furnizat pentru a elimina

3
deficienţele identificate în infrastructura avansată de telecomunicaţii, maximizarea
utilităţii infrastructurii combinate precum şi cererea de noi servicii şi activităţi care să
faciliteze distribuirea beneficiilor economiei digitale în regiuni şi care să contribuie la
coeziunea economică şi socială în cadrul societăţii informaţionale. La sfârşitul anului 2003,
prin aceste investiţii regiunea sud-estică a Irlandei a fost dotată cu infrastructură de bază
în trei domenii: a fost modernizată telefonia locală pentru încurajarea digitalizării, au fost
dezvoltate reţele metropolitane în 19 oraşe din regiune şi în plus, 240 000 de gospodării şi
36 000 de IMM-uri au câştigat acces la „banda largă”. Până la sfârşitul anului 2006, toate
localităţile cu o populaţie mai mare de 1500 persoane vor fi dotate cu infrastructură de
telecomunicaţii avansată.
Total buget proiect: 87 560 000 euro
Contribuţie UE: 43 780 000 euro

Bio-excelenţă – Franţa

În zona Cherbourg erau predominante două industrii: cea nucleară şi cea de construcţii
navale are aveau mai mult de 150 de subcontractori, foarte dependenţi de comenzile din
cele două industrii şi, care au fost foarte afectaţi de prăbuşirea cererii pentru industria de
echipament militar. În această situaţie, autorităţile locale au decis să utilizeze resursele
locale umane, materiale şi tehnologice pentru crearea unui centru de excelenţă pentru
industria uşoară. Ideea a fost să se folosească avantajul complementarităţii celor două
forme de tehnologie în care regiunea are experienţă: tehnologia nucleară şi tehnologia
alimentară. A fost foarte evident că know-how-ul deţinut de anumiţi subcontractori era
foarte apropiat de tehnologia modernă alimentară.

Adaptarea tehnologiilor deja existente în tehnologia nucleară referitoare la controlul

riscurilor de contaminare a deschis Obiectivul proiectului este de a adapta tehnologii deja
existente în industria nucleară din zona industrială Cherbourg, în noi domenii cum sunt:
controlul riscurilor de contaminare în special în industria alimentară şi în domeniul
industrial (produse farmaceutice, cosmetice, chimie, etc.). Zona Cherbourg era specializată
în producţia de energie nucleară şi construcţia de nave, fiind serios afectată în ultima
perioadă de scăderea cererii pentru echipament militar. În această situaţie, autorităţile
locale au decis să reprofileze resursele naturale, tehnologice şi umane din zonă pentru
crearea unui centru de excelenţă în domeniul industriei uşoare.

FEDER a contribuit cu 75% din totalul proiectului. Centrul de training este în cadrul
universităţii din Cherbourg şi în 15 luni, mai mult de 1100 cursanţi au fost pregătiţi.
Datorită finanţării de le bugetul UE, laboratorul universităţii a fost dotat cu echipamente
cum sunt: microscop electronic, aparat de ionizare şi echipament de calcul.

Total buget proiect: 87 410 000 euro

Contribuţie UE: 27 810 000 euro

Valea de fibră optică – Suedia

Cu ajutorul obiectivului de finanţare numărul 2, în regiunea Hudiksvall din Suedia se

lucrează cu tehnologii de afaceri înalte pentru creşterea competitivităţii sale în domeniul
fibrei optice. Creşterile înregistrate în domeniul telecomunicaţiilor sunt datorate cererilor

4
de noi tehnici rapide de transmisie a datelor. Fibra optică e una din tehnologiile de vârf în
acest domeniu, care oferă un mare potenţial de dezvoltare. Transmisia prin fibră optică e
de câteva mii de ori mai rapidă decât alte forme de transmisie. Cercetare-dezvoltarea şi
producţia de fibră optică necesită forţă de muncă motivată şi bine pregătită precum şi
echipament adecvat. Regiunea suedeză dispune de aceste resurse, având deja stabilită o
industrie locală în domeniul fibrei optice. În regiune sunt stabilite deja câteva companii de
top producătoare de componente din fibră optică cum este compania Ericsson şi
AcreoFiberLab. Obiectivul proiectului: sprijinirea tehnologiilor locale în vederea creşterii
competitivităţii în domeniul fibrei optice.

Total buget proiect: 13 859 760 euro

Contribuţie UE: 3 278 535 euro

Sprijin pentru dezvoltarea serviciilor şi a aplicaţiilor de telefonie mobilă– Finlanda

Proiectul Octopus iniţiat de Consiliul local din Oulu, are ca scop crearea unui mediu
inovativ pentru dezvoltarea şi testarea noilor aplicaţii mobile. Dezvoltarea unei noi
tehnologii de bandă largă va influenţa semnificativ viitorul tehnologiei informaţiilor. În
anii următori, această tehnologie va creşte capacitatea transferului de informaţii prin aer şi
va deschide oportunităţi nenumărate pentru dezvoltarea de noi produse, servicii şi afaceri.
Până în prezent, dezvoltarea aplicaţiilor mobile a fost restricţionată de faptul că cercetarea
în domeniu a fost condusă de ingineri care au elaborat o serie de aplicaţii sofisticate dar
fără succes comercial.

Obiectivele programului Octopus sunt:

- permiterea dezvoltării rapide şi testarea unor aplicaţii mobile prin implementarea
unei platforme de testare gratuită în zona Oulu,
- menţinerea competitivităţii regiunii prin crearea unui mediu inovativ şi dezvoltarea
unor aplicaţii mobile,
- crearea oportunităţilor de actualizare a educaţiei în domeniul aplicaţiilor mobile,
- permită noi operaţiuni în sprijinul mediului de afaceri.

Programul are două componente: construirea de platforme de dezvoltare-testare şi

implementarea de programe.

Total buget proiect: 3 966 000 euro

Contribuţie UE: 1 766 000 euro

Proiectul Dublin Bay – Irlanda

Una dintre cele mai mari uzine de tratare a apelor uzate – Uzina de tratare a apelor uzate
Ringsend - a fost finalizată în 2003, în cadrul unui proiect vast - Dublin Bay, care a fost
lansat în 1994. Acesta a presupus o investiţie de 300 milioane euro, din care 80% finanţat
din Fondul de Coeziune şi care a presupus construcţia a 10,5 km de conducte construite
sub apă care conectează fabrica de staţia de pompare din Sutton, aflată de cealaltă parte a

5
portului. Această uzină tratează apa pentru echivalentul a 1,7 milioane locuitori. Pe lângă
dimensiunile enorme ale acestei uzine, aceasta este foarte inovativă (unica instalaţie de
acest tip care combină hidroliza de carbon cu uscători termale), producând 60% din
energia necesară funcţionării sale. Proiectul include de asemenea, un câştig de mediu
semnificativ: 2 ha de teren cu iarbă au fost prezervate pentru oferirea unui habitat speciei
de gâşte care se află în zona Ringsend. Se estimează că uzina a făcut posibilă absorbţia a
75% din sursele de poluare din Bay, şi, cum este una dintre puţinele capitale cu plajă,
Dublin speră să obţină acum calificativul european pentru apa de îmbăiat.

Total buget proiect: 300 000 000 euro

Contribuţie UE: 240 000 000 euro

Sistemul de metrou Bilbao – Spania

Proiectul finanţat de agenţia pentru dezvoltare bască şi cofinanţată din fondul de

dezvoltare regională, a coincis cu mai multe proiecte de regenerare urbană. Multe dintre
aceste proiecte s-au inspirat din modelul galeriei de artă Guggenheim care a adus un stil
arhitectural distinct într-o parte a oraşului care fusese abandonată după decenii de
industrie grea. „Efectul Guggenheim” a fost exploatat din plin de autorităţile locale care
au dorit reducerea traficului şi a poluării prin introducerea unui sistem de tranzit modern
şi rapid. Aceste sistem este cunoscut în prezent sub denumirea de „la Fosteria” după
numele arhitectului englez care a proiectat prima staţie, sir Norman Foster. Metroul
traversează acum staţiunea de pe malul mării, nordul oraşului, ajungând în suburbia
Etxebarri în sud-est, asigurând conexiuni în tot oraşul şi este şi deschis vizitatorilor şi
turiştilor care îi pot aprecia stilul şi arhitectura.

Total buget proiect: 302 635 221 euro

Contribuţie UE: 93 833 158 euro

Când rokul contribuie la creşterea numărului locurilor de muncă – Suedia

La începutul anilor 1980, un grup de tineri de 15 ani în Hultsferd au fondat o asociaţie rock
şi au început organizarea unui festival de rock anual, creând astfel unul dintre cele mai
populare festivaluri rock din Suedia. Succesul festivalului a dus la ideea că experienţa,
competenţa şi şansa pe care a avut-o asociaţia de rock ar putea fi utilizate la scară mai
mare. Astfel a luat naştere proiectul Puzzel. Ideea a fost facilitarea creării unor
întreprinderi în domeniul muzicii şi IT-ului care să furnizeze pregătire vocaţională în
aceste două domenii. În primii doi ani, au fost create 10 de astfel de companii. În vara
anului 2004, numărul acestora a crescut la 70 , reflectând creşterea importanţei muzicii
rock în economie. Fiecare dintre aceste companii are alocat un mentor care să îi ajute în
dezvoltarea lor. În plus, in server web a fost creat pentru furnizarea prin internet a
metodelor de comunicare adaptate şi baze dedate avansate pentru aplicaţii. În prezent
principalul obiectiv al proiectului îl constituie stabilirea unui centru de Cercetare-
dezvoltare pentru industria suedeză muzicală în oraşul Hultsfred.
Proiectul e finanţat parţial din fonduri structurale, de Consiliul local, Asociaţia regională
din Kalmar, Agenţia Suedeză de ocupare, şi fondul local „Cultura viitorului”.

6
Total buget proiect: 1 370 000 euro
Contribuţie UE: 299 625 euro

Instalare de cabluri electrice în Clare Island – Irlanda

Introducerea electricităţii în insulele de pe coasta de vest a Irlandei este parte a unui

proiect mai vast care are ca obiectiv conectarea la electricitate a insulelor de pe coasta de
vest a Irlandei. Insula Clare este la aproximativ o jumătate de oră distanţă cu vasul de
cheiul Roonah. Deseori era izolată săptămâni de-a rândul de Irlanda datorită vremii
neprielnice şi foarte faimoasă datorită faptului că aici a avut cartierul general cea
supranumită „regina piraţilor” Grace O’Malley ce a care a refuzat o dată un onor din
partea reginei Marii Britanii. Până la introducerea cablării în insula Clare, aceasta era
alimentată cu energie de la un generator electric diesel poluator, zgomotos şi foarte mare
care se putea opri în orice moment.