Released by MedTorrents.

com

Determinarea amplitudenii de miskari in artikulatii

Determinarea amplitudenii de miskari se efektueaza in pozitia zero a membrelor. Aceasta pozitie este: pozitia
omului in ortostatism ku membrele ku membrele pelviene in extensie,plantele apropiate intre ele,membrele
toracicie in extensie deplina de-a lungul korpului, ku miinele rotate ku palmele anterior.
Protokolul masurarilor miskarilor in artikulatii la momentul aktual se efektueaza dupa metoda 0:
-la mijlok se noteaza cifra 0-pozitia neutrala
-inainte de 0 se indika miskari de extensie,abduktie,rotatie externa ;
-dupa 0 se noteaza ku grade miskarile de flexie, adduktie, rotatie interna. .De exemplu, volumul normal in
artikulatia kotului se noteaza 0/0/140.
Masurarile se efektueaza ku goniometru.
Miskarile normale in artikulatia c1-c2(tip-amfiartroza)
-anterior-posterior-40/0/60
-laterale-45/0/45
Este formata din 2 artikulatii atlanto-axoidiene laterale si una mediala.
Miskarile normale in artikulatia temporo-mandibulara(tip diartroza)
-koborire-ridikare
-inainte-inapoi
-diduktie
Este formata de kapul mandibular(mand.)+fosa mandibulara si tuberkulul artikular(temporal)
Miskarile normale in artikulatia umarului(diartroza)
-extensie-flexie-40/0/180
-abduktie-adduktie-180/0/60
-rotatie externa –interna-30/0/60
Este alkatuita din urmatoarele artikulatii :akromio-klavikulara ;akromio-humerala.
Miskarile in artikulatia kotilui (diartroza.)
-extensie-flexie-0/0/40
-supinstio-pronatio-0/0/180
Este alkatuita di 3 artikulatii:humero-ulnar;humero-radial;radio-ulnar.
Miskarile in artikulatia pumnului(tip diartroza)
-extensie-flexie-90/0/90
- abduktie radiala-adduktie ulnara-25/0/45
-supinatio-ponatio-0/0/180
Este alkatuita din artikulatia radius+rindul proximal al karpului.
Miskarile in artikulatia soldului(tip diartroza)
-extensie-flexie-20/0/130
-abduktie-adduktie-60/0/30
-rotatie externa- interna-60/0/30
Este alkatuita din kapul femural+fosa acetabulara.
Miskarile in artikulatia genunkiului(tip mobil)
-extensie-flexie-0/0/140
-laterale exterior-6/0/0
Este alkatuita din kapul femural+kapul proximal al tibiei+patela.
Miskarile in artikulatia gleznei(tip diartroza)
-extensie- flexie-30/0/50
-pronatio-supinatio
Este alkatuita din oasele gambei+talos
Miskarile in artikulatia pubiana(simfiza ;sinartroza)
-miskari pasive numa la kopii
Miskarile in artikulatia sakroileaka(sinartroza)
-antero-lateral-miskari posibile la kopii de virsta frageda si la femei in timpul sarcinii
Determinarea lungimii segmentelor korpului
 Released by MedTorrents.com
Pentru aprecierea lungimilor a partilor korporale sunt nevoe de a kunoaste punktele
antropometrici :
1. Vertex(pct apical) - punctul cel mai inalt de pe craniu,subiectul fiind in ortostatism
cu capul mentinut in rectitudine; 2. Glabela -proeminenta plasat pe linia mediana a
fetei situata intre arcadele sprancenoase.
3. Gonion- punctul situat in vf unghiului mandibulei 5. Gnathion- punctul situat pe
linia mediana a marginii inferioare a mandibulei 6. Menton- punctul situat cel mai
anterior pe corpuol mandibulei 7. Punctul sternal
superior sau suprasternal-este plasat pe linia mediana la nivelul incizurii jugulare mai
exact pe marginea superioara a manubriului sternal. 8. Punctul sternal mijlociu
(mezasternal)-tot pe linia mediana la jum dist dintre punctul sternal si cel xifoidian.
9. Punctul sternal inferior(xifoidian)tot pe linia mediana la nivelul apendicelui xifoid
in zona in care se mai poate palpa.
10. Punctul epigastric- situat la intersectia dintre linia mediana si orizontala care trece
pe la nivelul marginilor inferioare ale coastelor 10. 11. Omfalion-situat la mijlocul
ombilicului 12.. Punctul acromial coresp extremitatii celei mai laterale a acromiului.
13. Punctul radial-cel mai inalt pct de pe margineasuperioara a capului radial 14.
Punctul stilion-cel mai distal pct plasat pe apofiza stiloida radiala (ulnara) 15.
Dactilion-degetul mijlociu 16 . Puncte simfizare-pe linia median ape marginea sup
a simfizei pubiene 17. Punctul gluteal-posterior la nivelul portiunii celei mai
proeminente a regiunii fesier 18. Punctul iliac anterior(iliospinal)-pe spina iliaca
antero-superioara 19. Punctul trohanterian
20. Punctul tibial inferiorla nivelul maleolei tibiale interne

Dimendiuni longitudinale

A. Inaltimea, talia sau statura se masoara cu taliometrul, intre vertex si planul

plantelor. Subiectul este in ortostatism, cu m.i. in extensie si coloana vertebrala
dreapata. Calcaiele, santul interfesier si coloana in dreptul omoplatilor ating tija
taliometrului. Barbia este coborata spre piept astfel incat marginea superioara a
conductului auditiv extern si unghiul extern al ochiului sa se gaseasca pe aceeasi linie
(1.76-b,1.62f). Extremele taliei piticismul(nanismul) sub 1,30 m gigantismul peste
1,90 m.
B. Bustul se masoara tot cu taliometrul, intre vertex si linia biischiatica. Subiectul
este asezat pe scaunul taliometrului, cu coloana dreapta. Lungimea bustului este
reprezentata de diferenta dinte cifra citita pe taliometru si inaltimea scaunului. Valorile
medii ale bustului reprez aprox 52% din talie si 54% ptr femei C. Lungimea m.s.
se masoara cu banda metrica intre punctul acromial si dactilion, cu palma orientata
ventral : 77 cm barbat, 71 cm femei D. Lungimea bratului se masoara cu banda
metrica intre punctele acromial si radial. E. Lungimea antebratului se
masoara cu banda metrica intre mijlocul pliului distal al incheieturii mainii si dactilion
F. Lungimea palmei se masoara cu banda metrica intre mijlocul pliului distal al
incheieturii mainii si dactilion. G. Lungimea m.i.se masoara cu banda metrica intre
spina iliaca antero-superioara si marginea inferioara a maleolei interne. 83 barbati,
80femei H. Lungimea coapsei se masoara cu banda
metrica intre trohanterion si punctul lateral
I. Lungimea gambei se masoara cu banda metrica intre punctul tibial lateral si
sfirion fibular.
J. Lungimea piciorului se masoara cu banda metrica in ortostatism, intre
punctele pterion si acropodion.
 Released by MedTorrents.com

Diametrele

1. Anvergura se masoara cu o tija gradata rigida, intre cele doua puncte dactilion, cu
m.s.in pozitie orizontala si cu articulatiile in extensie perfecta, spatele lipit de perete.
3-4 cm mai mica ca talia ptr barbai, egala cu talia ptr femei 2. Diametrul
biacromial se masoara cu compasul antropometric, intre punctele acromiale. Subiectul
este in pozitie stand, cu m.s pe langa trunchi : 41 cm B, 37 cm F.
3. Diametrul toracic transvers se masoara cu compasul antopometric, fixat pe locul
de intalnire al liniilor medio-axilare cu linia imaginara care uneste varfurile
omoplatiilor. Masurarea se face in repas respirator, in inspir profund si in expir fortat.
Masuratorile se fac una dupa alta, fara a ridica bratele compasului de pe locurile fixate.
Diferentele dintre inspir si expirul fortat s.n amplitudine toracica. 23-28 cm.
4. Diametrul bitrohanterial se masoara cu compasul antopometric, plasand bratele
compasului la nivelul celor doua puncte trohanteriene. Subiectul este in ortostatism, cu
calcaiele apropiate (37-38 cm ptr ambele sexe)

Dimensiuni sagitale

a) Perimetrul toracic se masoara cu banda metrica, plasata posterior la nivelul

omoplatilor si anterior la baza apendicelui xifoid la barbati si la nivelul coastei a 4 la
femei. Masurarea se face in repas respirator, in inspir profund si in expir fortat. (83 cm
cu ampliatie de 5-7 cm)
b) Perimetrul abdominal se masoara cu banda metrica, fixata la jumatatea
distantei dintre rebordul costal si crestele iliace, la nivelul punctelor iliace superioare.
Masurarea se face atat cu abdomeul supt, cat si cu abdomeul destins, relaxat. c)
Perimetrul bratului se masoara la jumatatea distantei dintre punctele acromial si
radial, cu m.s relaxat pe langa trunchi. Masurarea se face atat in contractie, cat si in
stare de relaxare. d) Perimetrul antebratului se masoara cu banda metrica plasata
tot la nivelul zonei mai proeminente cu relief muscular in timpul contractiei – fara sa
depaseasca 6 cm de la punctul radial-. Masurarea se face atat in contractie, cat si in
stare de relaxare. In contractie subiectul strange pumnul, in timp ce in relazare
antebratul este lasat liber. e) Perimetrul coapsei se masoara cu banda metrica
fixata in zona cu relieful muscular cel mai proieminent in timpul contractiei sau la
nivelul pliului subfesier. Subiectul este in ortostatism cu m.i usor departate si greutatea
corpului egal distribuita pe ambele picioare. (val intre 51-55)

Dentitia 1. Prima dentiţie sau caduca de lapte:

 Între 1/1500 – 1/3000 copii se nasc cu 1 dinte erupt;

 Momentul erupţiei are limite largi (1 – 15 luni);
 Caduca de lapte este formată din 20 dinţi;
 Ordinea medie a erupţiei:

 6-8 luni – incisivii mediani inferiori

 8-10 luni – incisivii mediani superiori
 10-12 luni – incisivii laterali
 1 an -1,5 ani – primii molari
 1,5 ani-2 ani – cei 4 canini
 2-2,5 (3 ani) – molarii II

 Retardarea erupţiei dentare are loc în rahitism, trisomia 21, mixedem.

 Released by MedTorrents.com
 Fenomenele asociate erupţiei dentare sunt: agitaţie, mici tulburări digestive,
subfebrilităţi.
 Calcificarea mugurilor dentari debutează în luna a V-a fetală, se termină la 2
1/2-3 ani de viaţă postnatală.

2. Dentiţia definitivă (permanentă):

 Debutează la vârsta de 6 ani cu I-ul molar. Calcificarea începe în luna I

postnatal şi durează până la vârsta de 25 ani.
 Între 7-12 ani dinţii de lapte cad în ordinea apariţiei.
Înlocuirea cu dentiţia definitivă decurge în general astfel:

 Între 6-8 ani – incisivii mediani;

 Între 7-9 ani incisivii laterali;
 Între 9-13 ani – caninii;
 Între 9-12 ani – premolarii I;
 Între 10-12 ani – premolarii II;
 Între 10-14 ani – molarii II;

Între 18-20-25 ani – molarii III.