Laboratorul 8

DETERMINAREA RASPUNSULUI IN FRECVENTA A

SISTEMULUI TV FOLOSIND LINIILE DE TEST.
Cuprins
1. Consideratii teoretice
1.1. Semnale inserate in liniile de test
1.2. Distorsiuni ce se pot masura folosind liniile de test
2. Desfasurarea lucrarii
2.1 Determinarea raspunsului in frecventa a sistemului TV

Ø Aprofundarea cunostintelor referitoare la locul,

forma si utilitate liniilor de test
Ø Cunoasterea si utilizarea unor tipuri de specifice de
aparate de masura si a unor semnale tip pentru
masura si control
Obiective Ø Dezvoltarea deprinderilor in efectuarea unor
masurari electronice in televiziune folosind liniile de
test

Timpul Timpul mediu pentru studiul problemelor

mediu de teoretice si pentru intocmirea referatului
pregatire este de 2 ore

1. Consideratii teoretice

1.1 Semnale inserate in linii de test

Controlul si masurarea principalilor indicatori de calitate ai

sistemului de televiziune se realizeaza cu ajutorul semnalelor de test
inserate in linii TV, denumite si linii de test (sau TSI – Test Signal
Insertion). Liniile de test se transmit pe durata de stingere pe verticala a
spotului de electroni (cursa inversa de cadre TV). Spatiul ocupat (adica
numarul liniilor) de aceste semnale este limitat, datorita tendintei actuale de
a se folosi durata de stingere pe verticala la transmiterea de informatii
suplimentare (teletext, sunet, semnale de cod, etc.).
Structura semnalelor de test si locul lor de insertie trebuie sa permita
evidentierea locului din sistemul de televiziune in care semnalul s-a
degradat.
Liniile - test se introduc in semnalul video la intrarea canalului, ele
ocupand spatiul catorva linii de explorare, situate in intervalul palierului
 DETERMINAREA RASPUNSULUI IN FRECVENTA A SISTEMULUI TV FOLOSIND
LINIILE DE TEST.

posterior al impulsului de stingere pe verticala. Aceasta metoda este astazi

inclusa, pe baza unor decizii internationale, in sistemul general de control si
de masurare a principalilor indici de calitate ai canalelor de transmisie TV
[2].
Potrivit reglementarilor internationale semnalele - test sunt plasate pe
durata impulsurilor de stingere de semicadru si ocupa intervale de linii bine
definite, asa cum este prezentat in figura 1.1. De asemenea, liniile - test
contin permanent aceleasi semnale de test, semnale care au caracteristici
cunoscute si servesc unui anumit proces de determinare a indicilor de
calitate in televiziune.

Distributia liniilor - test pe durata curselor inverse cadre, poate fi

grupata ca mai jos chiar daca locul acestor semnale de test este deseori
schimbat. Mai mult in cazul televiziunii digitale sunt introduse si alte
semnale de test specifice.
Ø Liniile - test din zona A: 16 si 329 se folosesc pentru transmisia codului
de recunoastere (linia 16) a punctului de insertie a semnalelor – test de
pe liniile 17, 18, 330 si 331 si pentru transmisia de date;
Ø Liniile - test din zona B:17,18, 330 si 331 se folosesc pentru
transmiterea semnalelor - test in cadrul schimbul international cu
programe de televiziune. Semnalele-test de pe aceste linii nu sunt
eliminate sau inlocuite pe traseul canalului de transmisie;
Ø Liniile - test din zona C: 19, 20, 21, 332, 333 si 334 se folosesc pentru
transmisia semnalelor - test pe teritoriul acelei tarii care le-a introdus. Pe
linia 19 se introduce codul de recunoastere a punctului de insertie a
celorlalte semnale din zona C;
Ø Liniile - test din zona D: 22 si 335 sunt rezervate pentru masurarea
nivelului zgomotului de fluctuatie;
Ø Semnalele de telecomanda si semnalele telemetrice se transmit pe linia
329 in interiorul centrului de televiziune si pe linia 332 in transmisia din
afara centrului de televiziune (transmisii din exterior).

1.2. Distorsiuni ce se pot masura folosind semnale - test TV

Semnalele de test pot fi folosite atat pentru controlul functional al

sistemului de televiziune, cat si in scopul masurarii indicilor calitativi ai
canalului de televiziune, sub rezerva ca, in unele cazuri, rezultatele
masurarilor nu sunt identice cu rezultatele obtinute prin folosirea
semnalelor de masura periodice.
Page 2
 DETERMINAREA RASPUNSULUI IN FRECVENTA A SISTEMULUI TV FOLOSIND
LINIILE DE TEST.

Semnalele - test de pe liniile 17 (20) si 18 (21), semnale reprezentate

in din fig. 1.2 si fig. 1.3 pot fi usor recunoscute fiind folosite si la
masurarile obisnuite, intrucat in practica masurarilor TV s-a tins spre
unificarea aparaturii de generare, masurare si control precum si a
semnalelor de test pentru masurare.

Câmpul 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

A B C D

Câmpul 2
310

311

312

313
314

315

316

317
318

319

320

321

322

323

324

325

326

327

328

329

330

331

332

333

334

335

336

337
A B C D

Fig. 1.1 Distribuirea şi numerotarea liniilor - test pe durata curselor

inverse de cadre

In componenta liniei 17 (20) intra urmatoarele tipuri de semnale

reprezentate in figura 1.2.
B1 – impulsul sin2 cu durata 2T pentru controlul canalului video in
domeniul frecventelor medii si inalte;
B2 – impulsul rectangular pentru controlul nivelului de alb, folosit si
ca nivel de referinta pentru aprecierea inaltimii impulsurilor sin2 (adica B1);
F – impulsul sin2 cu durata 2Tc = 20T (modificat) pentru controlul
canalelor de crominanta.
D1 - semnal in trepte de gri pe care se poate suprapune uneori o
tensiune sinusoidala cu frecventa 1,2 MHz (sau 4,43 MHz) pentru controlul
neliniaritatii caracteristicii de amplitudine (sau a amplificarii si fazei
diferentiale in cazul sistemelor TV-Color PAL).
Detalii despre structura impulsului sin2 pot fi studiate in lucrarea [1].
Page 3
 DETERMINAREA RASPUNSULUI IN FRECVENTA A SISTEMULUI TV FOLOSIND
LINIILE DE TEST.

V
B2 D1
B1 F Nivel de ALB
1,00
0,86
0,72
Nivel de GRI
0,50
0,44
0,30 Nivel de NEGRU

0 6 11 13 16 18 20 22 24 26 28 31 32 X H
32

Fig. 1.2 Semnale – test inserate în liniile 17 şi 20

In componenta liniei 18 (21) intra urmatoarele semnale (fig. 1.3):

C2 – semnale format din sase pachete de oscilatii sinusoidale cu
frecventele 0,5; 1,5; 2,8; 4,43; 5,0 si 5,8 MHz situate pe un piedestal
corespunzator nivelului de gri;
C1 – impuls rectangular de referinta folosit ca reper de amplitudine.

V C1 C2

Nivel de ALB
1,00
0,86
Nivel de GRI
0,65

0,44
Nivel de NEGRU
0,30

0 6 8 10 12 15 18 21 24 27 30 31
X H
32
Fig. 1.3 Semnale - test din cadrul liniei 18 şi 21

Cu ajutorul celor sase pachete de semnale cu frecvente diferite se

poate controla caracteristica amplitudine-frecventa in sase puncte de
frecventa, prin compararea amplitudinii relative ale celor sase pachete cu
amplitudinea impulsului rectangular C1, situat chiar la inceputul liniei-test
(figura 1.6).
Page 4
 DETERMINAREA RASPUNSULUI IN FRECVENTA A SISTEMULUI TV FOLOSIND
LINIILE DE TEST.

In componenta liniei 330 (333) intra urmatoarele semnale (fig. 1.4):

B1 – impulsul sin2 cu durata 2T pentru controlul canalului video in
domeniul frecventelor medii si inalte;
B2 – impulsul rectangular pentru controlul nivelului de alb, folosit si
ca nivel de referinta pentru aprecierea inaltimii impulsurilor sin2;
D2 - obtinut prin suprapunerea subpurtatoarei de culoare peste
semnalul in trepte D1.
B2 B1 D2
V

Nivel de ALB
1,00
0,86
0,72
0,58
0,44
Nivel de NEGRU
0,30

0
H
6 11 13 15 20 22 24 26 28 30 32 X
32

Fig. 1.4 Semnale - test din cadrul liniei 330 şi 333

In componenta liniei 331 (334) intra urmatoarele semnale (fig. 1.5):

G1 (sau G2) si E - corespunzatoare unor “pachete” cu frecventa
subpurtatoarei de culoare, situate pe piedestalul de gri.
Aceste semnale sunt utilizate pentru aprecierea distorsiunilor
semnalului de crominanta.
V G1 E

Nivel de ALB
1,00
0,80
0,72
Nivel de GRI
0,65 G2
0,58
0,44
Nivel de NEGRU
0,30
H
6 7 9 11 14 17 30 32 X
32

Fig. 1.5 Semnale de test din cadrul liniei 331 şi 334

Page 5
 DETERMINAREA RASPUNSULUI IN FRECVENTA A SISTEMULUI TV FOLOSIND
LINIILE DE TEST.

Categoria de semnale prezentate sunt inserate la emisie in semnalul

video complex pe durata unor linii - test cu pozitie bine stabilita in rastrul
de televiziune. In cadrul canalului de comunicatii de televiziune aceste
semnale sunt identificate, vizualizate si determinati parametrii de
amplitudine si de timp in baza carora sunt apreciati indicii de calitate ai
sistemului precum si echipamentele care produc distorsiuni.
In practica, pentru identificarea liniilor – test sunt folosite
selectoarele de lini si osciloscoapele pentru vizualizare si determinari de
parametri. Aparatele moderne specializate denumite monitoare de unda, de
ultima generatie, au incorporat selectorul de linii sunt digitale si permit
conectarea cu calculatorul pentru achizitionarea de date (parametrii
masurati) si forme de semnale vizualizate [1].

Fig. 1.6 Semnale multiburst (p1 la p6) din linia – test nr.18 pentru determinarea
distorsiunilor amplitudine – frecvenţă ale canalului TV

Selectorul de linii utilizeaza elementul esential din transmisia de

televiziune, coincidenta impulsului de sincronizare linii cu impulsul de
sincronizare cadre numai pentru linia numarul 1 din rastrul TV. Pe baza
acestei coincidente este stabilit umarul de ordine al liniei TV in structura
cadrului de televiziune si apoi selectia unei anumite liniei – test dupa
numarul acesteia [5].

Page 6
 DETERMINAREA RASPUNSULUI IN FRECVENTA A SISTEMULUI TV FOLOSIND
LINIILE DE TEST.

2. Desfasurarea lucrarii

2.1. Determinarea raspunsului in frecventa a sisitemului TV

Raspunsul in frecventa al sistemului (canalului) TV ofera informatii

cu privire la capacitatea sistemului de a transfera componentele de semnal
video cu distorsiuni minime de amplitudine in functie de frecventa
acestora.
Distorsiunile sunt cunoscute ca distorsiuni castig – frecventa (sau
amplitudine – frecventa) si se exprima in procente sau dB, luand ca
amplitudine de referinta nivelul de 0 dB sau nivelul de 100 %
corespunzator nivelului de alb al impulsului bara din structura liniei test
(fig. 1.6), potrivit relatiei:
Apachet
m[dB] = 20× lg (1.2)
Arefer int a
in care: Apachet este amplitudinea varf la varf a pachetului de oscilatie
(fig.
6.7, pachetele p1 la p8 cu frecvente inscrise in reprezentare);
Areferinta este amplitudinea impulsului bara, luat ca referinta si
masurat fata de nivelul de negru.

Aparate si materiale necesare:

* receptor TV cu circuit de studiu;
* antena TV;
* osciloscop digital cu selector de linie incorporat(doua
canale, cursoare de voltaj, selector de linii inclus, modul de
extensie pentru cuplare la calculator RS-232, accesorii pentru
masura);
* Calculator PC - pentru salvarea si prelucrarea
datelor sub mediu Windows;

Page 7
DETERMINAREA RASPUNSULUI IN FRECVENTA A SISTEMULUI TV FOLOSIND
LINIILE DE TEST.

Mod de lucru:
ü se conecteaza receptorul TV la antena de receptie si se acordeaza pe
canalul TV cu acoperire locala si care transmite semnale – test
inserate in semnalul video complex TV (fig.1.7);
ü elementele de control ale receptorului se ajusteaza pentru receptie
optima imagine - sunet;
ü se conecteaza osciloscopul, cu selector de linie incorporat, la
punctul de masurare al receptorului TV (iesirea demodulatorului
video sau catodul tubului cinescop) si se comuta corespunzator
pentru sincronizare pe linia 18 TV;
ü folosind software-ul de control se capteaza in memoria
calculatorului semnalul de test vizualizat (aspect ca in fig. 1.7);

Iesiri pentru masura:

Demodulator Amplificator
video video final
Antena dipol
Osciloscop
digital cu
Receptor două canale
TV Color
Y1 Modul de
Distribuitor extensie
de RF
Y2

PC
Generator Analizor RS 232
de semnale de spectru
TV HM 5011 IBM
Sofware de
proces

Fig. 1.7 Conectarea echipamentelor pentru determinare raspunsului în frecventa,

castigului şi intarzierii crominanta – luminanta
si a raportului semnal / zgomot

ü utilizand cursoarele de voltaj se masoara amplitudinile pachetelor de

semnale sinusoidale Apachet (p1 la p8) si a semnalului de referinta
Areferint;
ü se calculeaza distorsiunile amplitudine - frecventa cu relatia 1.2;
ü se completeaza tabelul de analiza cu rezultatul determinarilor;
Page 8
 DETERMINAREA RASPUNSULUI IN FRECVENTA A SISTEMULUI TV FOLOSIND
LINIILE DE TEST.

Tabelul 1.1 Valori ale pachetelor de oscilatii multiburst si distorsiunile

de amplitudine
Areferint =
Apachet p1=0,5MHz p2=1MHz p3=2MHz p4=4,43MHz p2=5MHz p2=5,8MHz
[mV]
m[dB]

Pe baza rezultatelor obtinute se vor face aprecieri asupra raspunsului

sistemului TV la difereite frecvente din semnalul video
Se pot capta si retine imagini ale ecranului osciloscopului pentru
referat.

4. Continutul referatului
- titlul, scopul lucrarii;
- problemele studiate si la fiecare dupa caz:
· schema bloc a sistemului de masura adoptat, tipul
aparatelor de masura,
· relatii de calcu, calcule efectuate, tabele cu
rezultatul masuratorilor;
- concluzii asupra rezultatelor masurarilor;
- raspuns la intrebarile:
1. De ce, in general, componentele de frecventa joasa
au atenuari minime ?
2. Care circuite din structura sistemului TV
influenteaza asupra amplitudinii diferitelor componente
video?

[1] George Nicolae, Masurari electronice in sistemele

de radiodifuziune. Editura Tehnica-Info, Chisinau. 2007.
ISBN 978-9975-63-0443, 220 pagni.
[2] * * * : www.tektronix.com
Bibliografie [3] Mitrofan, Gh.: Introducere in televiziune. Editura
Teora, Bucuresti, 1993
[4] ITU – R Recommendation BT.500 – 9: Methodology
for the subjective assessment of the quality of television
pictures. 1998
[5] Vlaicu, A.: Transmisia si receptia semnalului de
televiziune. Editura Interferente, Cluj-Napoca, 1994

Page 9