TERMENI ISTORICI

2. EVUL MEDIU

Adunarea tarii - adunare alcatuita din reprezentantii tuturor categoriilor sociale (boieri, oraseni,
oameni ai bisericii, tarani liberi); are un caracter consultativ, este convocata periodic; are rol în
alegerea sau confirmarea domnului, aprobarea politicii fiscale si a tratatelor semnate de domn

Arpadieni - familie dinastica maghiara al carui stramos a fost Arpad

Catolicism - confesiune crestina care recunoaste primatul Papei.( a fost impus în Transilvania de
catre maghiari)

Câmpuri, codrii, ocoale - uniuni de obsti în Moldova prestatala. (Campul lui Dragos, Codrii
Cosminului)

Cnezat, voievodat - forme de organizare politico-militara prestatale românesti medievale,

provenite din uniuni de obsti, conduse de un cneaz (cneji)- termen slav preluat de acestia de la
germanici (koenig-rege)-capetenie politica si voievod (lb. slava: voina = razboi; voda = capetenie)-
capetenie militara. (Cnezatele lui Ioan si Farcas, voievodatul lui Litovoi)

Comitat - forma de organizare administrative-teritoriala(autonoma sau independenta) introdusa în

Transilvania de regii maghiari; este condus de un comite (comitatul Bihorului - 1111)

Curtea domneasca - resedinta a unui conducator în Evul Mediu, grupeaza în cetatea de scaun
(capitala) familia domnitorului si pe toti marii boieri ( Curtea de Arges, Targoviste - Ţara
Romaneasca; Suceava, Roman - Moldova)

Descalecat - termen istoric prin care cronicarii medievali au descris procesul de întemeiere a statelor
medievale Moldova si Ţara Româneasca prin trecerea Carpatilor a "descalecatorilor"- voievozi
veniti din Transilvania (Moldova-Dragos I si Bogdan I ; Ţ.Rom.- "Negru-voda", personaj legendar,
identificat ca fiind Tihomir, tatal lui Basarab I Întemeietorul)

Despot - stapan (Balica)

Dinastie - familia domnitoare în cadrul careia tronul se mosteneste (Moldova-fam. Musatinilor

întemeiata de Petru I Musat, fiul Musatei; Ţ.Rom.- fam. Basarabilor întemeiata de Basarab I
Întemeietorul- statului si dinastiei)

District - teritoriu autonom romanesc din Transilvania, condus de un cneaz sau voievod local; apare
în documente maghiare sub forma "terra"= "tara" (Ţara Maramuresului, Ţara Hategului)

Domnia - institutie politica centrala tipic româneasca întâlnita în Moldova si Ţ.Rom; reprezentantul
ei era voievodul(domnul), stapân al întregii tari, înzestrat cu puteri executive, judecatoresti,
legislative si militare (domn = sef de stat autocrat/monarh cu puteri lb. lat. Dominus = stapân)

Dregator - Titular al unei functii inalte in Sfatul Domnesc (Marele Ban al Olteniei, Portarul
Sucevei)

Jude - functie politica si judecatoreasca în cadrul obstilor satesti românesti medievale; termen de
origine latina, cel ce judeca aplicând legea (conducatorul unui sat)

Judete (Ţara Rom.), tinuturi (Moldova)-forma de organizare administrative-teritoriala conduse de

judeti, pârcalabi si vornici cu atributii fiscale, administrative si judecatoresti
Marca de granita - structura administrativ-teritoriala din perioada medievala, organizata la granita
unui stat avand rol de aparare( marca de aparare din nordul Moldovei condusa de Dragos)

Mitropolie-institutie administrativa a Bisericii Ortodoxe, superioara Episcopiei dar subordonata

Patriarhiei ; Mitropolia este institutia religioasa suprema în Ţarile Române în perioada medievala.
(1359 - Curtea de Arges/Ţara Romaneasca; 1401- Suceava/Moldova)

Principe = Conducatorul unui principat; titlu nobiliar, (Transilvania devine în anul 1541 principat
autonom sub suzeranitate otomana)

Regi apostolici = Regi ai Ungariei, urmasi ai lui Stefan I, fideli Papalitatii si sustinuti de aceasta sa-
si întinda stapanirea in Transilvania

Oastea cea mare - armata cu caracter nepermanent, convocata în caz de razboi, alcatuita din toti cei
în stare sa poarte arme:

Oastea cea mica - armata cu caracter permanent alcatuita din curtenii domnesti, steagurile boierilor,
lefegii (mercenarii), la care se adauga în caz de razboi gloatele (cetele de tarani). Are un efectiv de
max. 30 000 de oameni

Obiceiul pamantului - ansamblu de norme juridice impuse de traditie si folclor la inceputul statelor
medievale; vechiul drept nescris.

Obste sateasca - forma de organizare rurala caracterizata prin exploatarea comuna a unui teritoriu,
pamântul este atât proprietate personala cât si colectiva; era condusa de juzi

Scaun - unitati teritorial-politice autonome ale sasilor (7) si secuilor (7) din Transilvania - au drept
de autoconducere, acordat atât sasilor (prin Diploma "Andreanum" - 1224, regele Andrei al II-lea)
cât si secuilor care sunt condusi de catre un comite al secuilor, numit de regele Ungariei

Sfat domnesc - organism consultativ al domnului, cu atributii judecatoresti, ad-tive si fiscale,

alcatuit initial din marii boieri si apoi numai din boierii ce detineau dregatorii (lb. rom medievala:
dregatorie = functie)

Suzeranitate - drept al seniorului feudal asupra vasalului, extins si asupra relatiilor dintre state,
atunci când un stat un stat are guvern propriu (se conduce singur) dar nu are independenta deplina.
(Moldova si Ţ. Rom. s-au aflat sub suzeranitate otomana, iar Transilvania sub suzeranitate
maghiara pana la 1541 si apoi sub cea otomana 1541-1699)

"Ţara"- grup de cnezate,sub conducerea unui voievod, înzestrat cu organizare bisericeasca si

militara, avand elemente cultural-traditionale specifice (Ţara Lovistei, Ţara Bârsei, Ţara
Fagarasului)

Ungro-Vlahia(Valahia) - denumire sub care apare, la începutul evului Mediu, Ţara Romaneasca

"Universitatea sasilor" - adunare teritoriala si politica a sasilor care cuprinde cele sapte scaune
ale sasilor si doua districte, Brasovul si Bistrita, investita de rege cu autonomie.

Vasalitate - termen ce defineste obligatiile contractuale ale un nobil (vasal) subordonat unuia mai
puternic (senior). Contractul stabileste obligatii reciproce de natura militara, politica si financiara.
Contractul feudal de vasalitate a fost extins si asupra relatiilor dintre state.

Voievodat - statul medieval condus de voievod; formatiune politica alcatuita din doua sau mai multe
cnezate, conduse de un voievod cu atributii administrative, religioase si în special militare.
(voievodatul lui Litovoi, voievodatul lui Gelu)