(AVC)

Prin producerea unui AVC se detennină modificarea circularei cerebrale,

care se traduce prin pierderea motilităţii unei părţi a corpului, asociată
sau nu cu tulb. de echilibru, senzitiv, sensorial şi de limbaj.
AVC - ui care se instalează brusc, în plină sănătate aparentă se numeşte
ictus apoplectic: (Ictus • brusc, subit; apoplexie • lovitură, suprimarea
bruscă a funcţiilor unui organ).
Tulb. demodlltate( afcţiei. musculare) pot fi:
Pareze - (diminuarea forţei musculare)Parallzii - dispariţia totală a
funcţiei motorii - plegie). Alături de tulburările de motilitate apar şi alte
tulburări:De sensibilitate; Sfincteriene;Trofice etc.AVC-ul poate 11:1.
Ischemic cerebral cu suspendarea temporară / definitivă a circulaţiei
cerebrale pe o anumită zonă a creierului.Ia - Infarctul cerebral poate fi dat
de:Tromboza arterelor cerebrale; Embolia arterelor cerebralelb - Ischemia
cerebrală tranzitorie ( fără infarct) = AU ( accident ischemic tranzitoriu) II
- Hemoragia cerebrală = revărsat sanguin difuz în ţesutul
cerebral-Etlologle/ Cauze - Ateroscleroza , HTA , Cardiopatii emboligene (
cardiopatia valvulară, IM, cardiopatia ischemicăTraumalisme Cran io
Cerebrale (TCC), malformaţii vasculare - (anevriane)
Alte cauze: etilism acut, diabet, intoxicaţii ac. , tumori cerebrale, sdr.
hemoragiar-SImptomatologle Hemiplegie = paralizia unei 'A a corpului stg
sau drept Hemlpareză = ( parestezii = furnicături)
Tulburări senzitive - subiective (ce spune bolnavul că simte) -arsuri,
furnicături, senzaţie de căldură.
-obiective (puse în evidenţă de examinator)
Tulb. senzorialei ceea ce ţine de organele de simţ)
Văz = pierderea monoculară a vederii / binoculară Scăderea acuităţii
vizuale, diplopie. De văz, de gust, de tact, de miros;Tulb. de vorbire • în
leziuni ale emisferei stg. (disfazie, afazie)Tulb. sflncterieni • bolnavii nu îşi
pot controla emisiunea de urină/ de scaun Elemente de dlagnostlclschemia
cerebrală - apare la bolnavii în vârstă 60 de ani cu aterosderoză cerebrală,
cu cardiopatii emboligene, cu antecedente de ischemie cerebrală
tranzitorie.Semne Prodromale ( aceste semne nu preced hemoragia
cerebralâ)Pareze / parestezii;Defecte de votbirejTulburâri de vedere;
VertiDebutul poate fi acut sau intermitent progresiv (se instalează puţin
câte puţin). Semnele pot apărea noapte în somn, bolnavii nu îşi pierd stare
de conştiinţă - se trezesc cu deficit motor de tip hemiplegie
Dacă apare coma - superficialăCondulta de urgenţă ; Prespital Eliberarea
bolnavului de orice strânsoare + scoaterea protezelor dentare.
Poziţionarea corectă a bolnavului în caz de vărsătură - cu capul într-o
parte, eventual fixarea cu o pipă Guedell.
Evaluarea statusului mental (scala GCS) + funcţii vitale TA, P, R, T. Linie
venoasă Conduita in spital OFTALMOSCOPIA - ex. fundului de ochi - edem
papilar

HIC (hipertensiune intracraniană)

Recoltarea de sânge pt : HLG, RA, ionogramă VSH, glicemie, uree, teste de
coagulare, colesterol, etc.
Efectuarea de CT- fără / cu substanţă de contrast cranio-
cerebralUrmărirea funcţiilor vitale şl vegetale ( P, TA, T, R), ECG, RX.
Pulmonară Dlureza- ( eventual montarea unei sonde urinare).Menţinerea
şl corectarea echilibrului hidroelectroliticşi acldobazlc - cu perfuzii iv (
electroliţi / glucoză etc. - la indicaţia medicului în funcţii de ionogramă RA
şi glicemie. Combaterea edemului cerebral - manitol 0,5- 2 gr/ kg corp/ zi
20% în iv lent, diuretice. în cazul în care bolnavul este agitat - se
recomandă sedarea acestuia. Mobilizarea bolnavului pe. a preveni escarele
- eventual
ANGINA PECTORALĂ
Def. Este forma clinică a cardiopatiei ischemice caracterizai prin crize
dureroase angioase (sindrom clinic care trădează o suferinţă miocardică
determinată de un dezechilibru dintre necesitatea de O2 a inimii şi
aportul
coron ari an.Etlologie: Ateroscleroza coronariană- determină micşorarea
fluxului coronar prin îngustarea lumenului arterial.Cardiopatii valvulare;
Stenoza aorticăStenoza mitrala; Insuficienţa aortică; Cord pulmonar cronic
cu HTA (hipertensiune arterială); Coron ari ta reumdismalăCauze
favorlzan te: Diabet zahar^^HTA sistemicăTulburări de ritm;Bolile
aparatului digestiv (litiaza biliară);Colecistite cronice;Hemia
diafragmatică;Administrarea unormedicamente (extractele tiroidiene,
hipotensoare majore, vas odi lat al oare periferice).Fumatul-una dintre
cele mai importante cauze.FactorU dedanşatori:efort fizic susţinut emoţii,
stres, expunere la frig (vasoconstricţie- vasodilataţie) mese copioase (
cantitie mare de mâncare —»măreşte stomacul —apasa pe diafragm
—»micşorează înălţimea —»orizontalizează cordul—»micşorează
capacitatea puknonariLTutunCircumstanţe de ap ari ţie Efortul de
defecare. Efortul
sexualSimptomatologieDurere angioasă - este simptomul principal, se
localizează retrostemal, se răspândeşte către regiunea
precordialăBolnavul indică sediul durerii cu întrega palmă sau ambii
pumni. (“semnulpumnuluistrâns”Durerea este cu caracter constrictiv, ca o
gheară, arsură sau presiune care iradiază in umărul stângşi de-a lungul
membrului superior stâng pe marginea cubitală până în palmă sau ultimile
2 degete. ( uneori durerea merge numai până la umăr sau
cot)Durereapoate iradia până in mandibulă, maxilar, iar in jos până in
ombilic (durerea nu merge mai jos de ombilic).Durata durerii este până la
maxim 15 minute, dispare la încetarea efortului, după administrarea
sublinguală de nitroglicerină ( 2 pufuri nitromint sublingual sau ni tronai
(1 fl =10 ml+40 ml ser fiziologic prin injectornat cu un flux de
8-10/ora)După 30 minute dacă durerea nu dispare putem suspecta un IM
( infarct miocardic acut) Durerea angioasă va dura cât ţine efortul, între
aceste episoade pacientul nu acuză nici un simptom ( apar perturbări -
dezechilibra lipsa de Cb de la miocard —*se instalează hipoxia —•produşi
de catabolism —»produc impulsuri dureroşi.Clasificarea anginelor
pectorale. lAngina stabilă ( angor spontan)- angina pectorală de efort.Se
caracterizează prin apariţia durerii la efort cu cedarea la încetarea
efortului sau in urma administrării de nitroglicerinăPe EKG apare
modificată unda T, fiind negativă2Angina instabilă ( angor crescendo) -
durerea care creşte. Formă particulară de angor cu evoluţia spre agravare
şi cu potenţial ridicat de producere a unui IMA.Prima apariţie - angina
pectorală de novo cu debut sub 60 zileAngina pectorală de repausAnglna
pectorală agravată prin creşterea frecvenţei duratei sau intensitatea
crizelor.Angina pectorală post Infarct - primele 24 - 48h. Angina pectorală
prinzmetal - angină pectorală vasospastică Forma mai gravă de angină
caracterizată prin episoade dureroase mai frecvente ( de 34 ori/zi), este
forma de trecere de la angină pectorală la IM.Este descrisă sub diferite
denumiri: insuficienţă coronariană preinfarct ( iminenţă de infarct) -
cedează în urma tratamentului, este la fel ca IMA.Conduita de
urgenţăRepaus obligatoriu Administrare de nitroglicerină ( ltb
sublingual), durerea cedează în 1-3 minute, se mai poate administra
nitromint aerosoli care acţionează de 2 ori mai rapid decât
tabletele.Bolnavul se aşează pe un scaun, îşi pulverizează un puf
sublingual, efectul apare în 1-3 minute, dacă durerea nu cedează după 5
minute, se administrează al 2- lea puf, se pot pulveriza 3 pufuri şi dacă tot
nu cedează durerea, pacientul vafi direcţional către spital.Supravegherea
funcţiilor vitale: tensiune, puls, respiraţie, saturaţie.Control EKG - cu
repetare după 6 h, în caz de evoluţie fără ameliorare —* perfuzie
nitroglicerină ( nitromint) lfl lOml —*50mg/10 ml) în 50 ml NaCl cu flux
de 8-lOh.Oxigenoterapie- 2-4 1/min, dacă simptomatologie persistă se
trimite la ATI ( terapie intensivă).Investigaţii Monitorizare
EKG;Markeri cardiaci (
efectuare) CK-MB ( creatinkinaza) si Ctnl (troponina T ), se recoltează de
preferat pe anticuagulant din arteră ( sânge
COLICA RENALĂ
Def. Colica renală se caracterizează printr-o durere paroxistică cu sediu
lombar unilateral, cu iradiere uretero- vezico-genitală de aceea şi o parte
către hipogastru şi organele genitale externe ( vulvă scrot) sau către
rădăcina coapsei. Bolnavul prezintă polakiurie cu dizurie, uneori
febrăCauze: litiaza reno-uretrală- prezenţa de calculi ( calcul renal) în
cavităţile renale de unde pot migra în ureter ( calcul uretral), vezică
urinată ( calcul vezical), uretră => cauza colicii renalelndamatifle
urogenitale:
Pielonefrita (infecţia interesează căile urinare, bazinetul şi parenchimul
renal) ( asocierea, obstracţie cu infecţie => pielonefrita care netratată duce
la pionefrozAPionefroza - formarea unei pungi cu conţinut purulent, prin
distensie şi distrugerea parenchimului renaLTuberculoza renală Tumorile
renale şi a ale organelor de vecinătate ( uter, colon, rect) provoacă foarte
rar colici prin compresiune ureterală extrinsecă şi spasm asociat.Colicile
apar după efort fizic deosebit, călătorii
(trepidaţii).SIMPTOMATOLOGIEBolnav agitat, anxios, cu transpiraţii şi
extremităţi reci.Durerea este atroce, cu caracter constrictiv/ sau de
ruptură arsură continuă ( bolnavul va căuta poziţii anatalgice => starea de
agitaţie => flectarea coapsei pe abdomen, poziţie ghemuit etc.fTahicardie,
mai rar bradicardieTenesme vezicale ( nevoie imperioasă de micţiune) =>
polakiurie, disurieGreaţă vărsături, meteorism abdominal;Hematurie (
adesea macroscopică)Colica renală durează de la câteva minute la câteva
ore, cedează rar spontan => cel mai adesea după administrarea medicaţiei
antialgice, poşte repeta însăLa examenul obiectiv, palparea lombară (
percuţia=> semnul Gordano => percuţia regiunii lombare cu marginea
cubitală a mâinii produce exacerbarea urinii => pozitiv.La palpare, punem
în evidenţă cele 3 puncte dureroase ale ureteralui:Superior (
paraombilical)Mijlociu ( preucal)Inferior ( tact vaginal sau rectal)Dg
pozitiv se bazează pe durerea cu caracter eoliestiv+hematurie, uneori
eliminarea calcuIilor.CONDUITA DE URGENŢĂ Repaus total cu căldură în
regiunea lombară ( după excluderea abdomenului acut)La indicaţia
medicului analgetice + antispastice. Analgetic: algocalmin, tramadol,
algifen ( iv, im, PEV în 250ml rapid). Antispastic: no- spaAntiinflamaton
keteprofen. In spitalExaminiri de nrgeaţftlExamen complet de nrinft:
volum, densit^e, culoare, sendiment, testul Addis, uro cui tură, pigmenţi
biliari, puroi.Examen radiologie: ( permite evidenţierea calcu Iilor
radioopaci). Radiografia reno-nretro- vericală simplă ( RVS). Ecografie
reno-uretero-vezicală ( pode preciza locul, mărimea şi chiar nr
calculilor);Examen de laborator - sânge: uree, creatinină ionogramă
rezervă alcalină leucogramă amilaze, transaminaze, glicemie, bilirubină
Pentru mobilizarea calculilor se recomandă( după ce colica a trecut!),
ingerarea unei cantităţi mari de lichide (1-1,51) dimineaţa pe nemâncate.
Se va urmări ca diureza sănu scadă sub ÎL, consumăm lichide suficiente =>
dacă este posibil ceaiuri diuretice/ matase de porumb, cozi de cireşe,
sunătoare , muşeţel). Bolnavul va urina într-un borcan cu tifon pentru a
urmări eliminarea calculilor.După calmarea durerii se vor efectua şi alte
examene paraclinice:Urografia ( oferă date despre secreţie, volumul
parenchimului renal, etc; => în timpul colicii urografia pune în evidenţă
absenţa secreţiei renale pe partea colicii ( rinichi mut
CRIZA DE ASTM BRONŞIC Astmul bronşic => boală cronică
inflamatorie caracterizată prin reactivitatea crescută a căilor
respiratorii la stimuli multipli. Este o criză de dispnee paroxistică
expiratorie provocată de stenoza funcţională a bronhiilor.
Bronltospasinul se datorează contracţiei musculaturii, edemului
mucoasei bronşiceşi hipersecreţiei bronşice => fenomene care duc la
obstrucţia bronşică ce stinghereşte eliminarea aerului în
expiraţie.FACTORI DETERMINANŢI (PREDISPOZANŢI)Factori alergici
- alergeni => praf de casă acarieni, gândaci de bucătărie, polen, pulberi,
păr de animale. 1ASTMUL EXTRINSEC (ALERGIC); alergeni alimentari:
albuş de ou, lapte, peşte (în special crustacee), căpşuni, fragi,
kiwi);unele medicamente (antibiotice => penicilină analgeticele, etc)
substanţe iritante => detergenţi, coloranţi, mirosuri, substanţe
chimice.2. ASTMUL INTRINSEC Factori nealergeni- rolul cel mai
important îl au infecţiile ( bronşite cr. , sinuzite etc)FACTORII
DECLANŞATORI ( TRIGGERS)Apariţia crizelor poate fi favorizată de
expuneri la frig, ceaţă trecerea bruscă de la aer cald la aer rece, dar şi
de factori emoţionali.F. declanşatori trebuie identificaţi în mod
individual la bolnavii astmatici - ei sunt diferiţi.Factori cauzali =>
alergeni, medicamente AINS, betablocante, sensiblizanţi profesionali
llnf'ecţii respiratorii virale => rinite, sinuzite, faringitePoluanţi
atmosferici, inclusiv fumatul ( activ /pasiv)Efortul fizic şi
hiperventilaţia; Alimente ( sau diferiţi aditivi alimentari sau coloranţi
din acestea);Factori emoţionali, premenstrual,
SIMPT OMĂT OLOGI ACriza de astm bronşicîncepe de regulă brusc,
survine frecvent noaptea. Accesul este precedat de o criză
prodromală:Starea prodromală in astm bronşic Strănut;Rinoree;Tuse
uscată Lăcrimare;Prurit pleoape; Criza de astm se caracterizează
prin:Dispnee expiratorie - cu expir prelungit, şuierător ( vvheezing),
bradipnee;Bolnavul rămâne la pat în ortopnee (şezând), cu capul
înclinat spre spate, sprijinit în mâini sau în faţa ferestrei => cu o “sete
de aer’IFaciesul exprimă spaimă ochii injectaţi exofialmici, nările
dilatate, gura deschisă jugulare turgescente.Tegumentele sunt
cianotice cu transpiraţii reci;
în timpul crizeise constată hipersonoritate pulmonară raluri sibilante şi
ranflonite.Bradicardie. Criza de astm durează câteva minute (15min)
sau câteva ore ( 2-3ore) şi se termină brusc cu eliminarea sputei care
este vâscoasă perlată albicioasăCriza de astm bronşic este o urgenţă
medicalăPână la venirea medicului, bolnavul care se ştie astmatic poate
saprimească2 pufuri- bronhodilatatoare ( ex:
Ventolyn).Simpaticomimetice (Alupent, Berotec în inhalaţii sub foimă
de sparay);Corticoid inhalator ( dexametazonă prin
nebulizare);Oxigenoterapie (pe ambulanţă şi în spital);Miofilin lent iv (
pentru a preveni tulburări de ritm), dacă nu cedează şi HHC iv sau în
perfuzie;Simpaticomimeticele sunt contraindicate la hipertensivi,
coronarieni hipertiroidieni.TRATAMENTUL MEDICAMENTOS al
astmului bronşic constă în administrarea de bronhodilatatoare sub
formă de aerosoli.

HEMOPTIZIA
Hemoptizia = hemoragia provenită din căile respiratorii care pot
apăreaîn:TuberculozapulmonarăCancerul bronho- pulmonar,Stenoza
mitrală şi staza pulmonară din insuf. c ard iac e; Ane vri sm aortic
(prin erodarea unei
bronhii);Traumatisme toracice /pulmonare;EtioIogie cauzele şi
mecanismele sunt multiple şi diverse);Vas de sânge spart într-o zonă
de ţesut distrus - intânită în tuberculoză pulmonară supuraţii bronşice
pulmonare;Inflamaţii acute şi cronice ale traheei şi a bronhiilor ( ex:
bronşita cr. , traheo- bronşita;Creşterea presiunii sanguine într-o
afecţiune cardiacă Existenţa unui factor mecaniccare comprimă un vas,
rezultândfaza sanguină - determină creşterea presiunii sângelui cu
ruperea vasului ca în cazul unei tumori expansive, boli parazitare ( ex.
Chist hidatic pulmonar rupt);Prezenţa unui corp străin în bronhii/
trahee;Afecţiuni cardio vasculare- stenoza mitrală anevrism aortic,
flebite, boli infecto- contagioase- febra tifoidă varicela, tifos.Intoxicaţii
acute cu fosfor sau arsenic;Traumatisme toracicecu fracturi de coaste,
rupturi ale pleurei etc.SimptomatologieElimmarea sângelui este
brutală insă este precedată de prodroame:Senzaţie de căldură
retrostemală de gâdilare a laringelui, gust uşor metalic ( gust de
sânge), tuse iritativă care expulzează sângele, aspect roşu- aprins,
aerat, spumos (al sângelui expectorat) poate fi amestecat cu un
conţinut mucos sau mucopurulent.In hemoptiziile mijlocii - pacientul
în timpul crizei de tuse între 100-300ml sânge aerat, spumos, având o
culoare de roşu cru.In hemoptiziile masive - pac. poate elimina între
500-1000ml debutul fiind brutal, brusc, dramatic.In cursul hemoptiziei
sau după oprirea acesteia pac. prezintă uimătoarele semne şi
simptome:Paloarea tegumentelor şi a a mucoaselor cu extremităţi reci
şi transpiraţii.Puls tahicardie neregulat, hta, dispnee;Stare lipotimică
oboseală
accentuatăHemoptizia severă şi masivă din anumite afecţiuni ca:
tuberculoză pulmonară dilataţie bronşică - caracter fulgerător, fără
prodroame, eliminare de sânge în cantitate mare- pac. decedează prin
asfixie/colaps. Diagnosticul diferenţial se face cu
Hematemeza care este precedată şi însoţită de greţuri şi vărsături,
survenind la pac. cu antecedente
gastrice.Hematemezâ - sânge negru, macerat/ digerat, amestecat cu
resturi alim. hemoragia se opreşte de obicei biusc.Heinoragiile
rinofaringicne şi epistaxisul - dg. prin examen local.Conduita de
urgenţăOrice hemoptizie este o urgenţă ( chiar dacă aceasta este în
cantitate redusă) - în orice moment evoluţia se poate agrava
Autonome/ proprii (ale asistentului medical)Repaus absolut în
semişezând, într- o camera bine aerisită;Repaus vocal absolut/ sau
vorbit în şoaptă semne etc. ( pentru a solicta corzile vocale - irită
laringele);Recomandăm respiraţie pe nas, lentă profiindăRecomandăm
lichide reci în cantităţi mici ( cu înghiţituri mici), repetate;Aplicăm
pungă cu gheaţă în regiunea stemală/ sau asupra zonei în care se
presupune sângerarea ( vârf pulmonar, 1/3 medie, etc.) dar şi pe zona
genitală ( testicule/vulvă- reflex vasoconstrictorJ.Mobilizare minimă-
bolnavului i se vor măsura funcţiile vitale cu o mobilizare minimă- de
preferat conectarea la un monitor ( chiar de transport) care sa
monitorizeze permanent: P, TA, R, T° etc.Delegatc Combatem tuşea, cu
medicaţia indicată de medic.Se evită administrarea morfinei- risc de pareză
a bronhiilor- retenţia sg. în arborele bronşic.Medicaţia hemostatică (
ex: SF. 0,9% 500ml, lfl. Adrenostazin PEV).în funcţie de nivelul
hemoglobinei din sânge ( la o hemoglobina mai mica de 6g/dl- atunci
există indicaţie transfiizională - recoltăm sânge izogrup + RH pentru a
verifica aceste constante în vederea transfuzărn.Pregătirea pac. pentru
toracocenteză - in caz de hemoragie datorită rupturilor pulmonare (
hemotorax)Jntreruperea medicaţiei ant¡coagulante ( dacă se
presupune că aceasta ar fi cauza).Metode chirurgicale de oprire a
heinoragiei:Penetiinoperitoneea (aer în cavitatea peritoneală cu
ajutorul ap. de pneumotorax 500-1000 cm3). Peniunotoraxul artificial
hemostatic- pe partea plămânului afectat ( 500- 700cm3)în
hemoptiziile persistente din

(AVC)
Prin producerea unui AVC se determină modificarea circulaţiei
cerebrale, care se traduce prin pierderea motilităţii unei părţi a
corpului, asociată sau nu cu tulb. de echilibru, senzitiv, sensorial şi de
limbaj.
AVC - ul care se instalează brusc, în plină sănătate aparentă se numeşte
ictus apoplectic: (ictus - brusc, subit; apoplexie
lovitură, suprimarea bruscă a funcţiilor unui organ).
Tulb. de motilitate (afeţiei. musculare) pot fi:
Pareze - (diminuareaforţei musculareJParalizii - dispariţia totală a
funcţiei motorii - plegie). Alături de tulburările de motilitate apar şi alte
tulburări:De sensibilitate; Sfmcteriene;Trofice etc.AVC-ul poate fi:I.
Ischemic cerebral cu suspendarea temporară / definitiva a circulaţiei
cerebrale pe o anumită zonă a creierului.Ia - Infarctul cerebral poate fi
dat de:Tromboza arterelor cerebrale; Embolia arterelor cerebralelb -
Ischemia cerebrală tranzitorie ( fără infarct) = AIT ( accident ischemic
tranzitoriu) H - Hemoragia cerebrală = revărsat sanguin difuz în
ţesutul cerebral.Etiologie/ Cauze - Ateroscleroza, HTA , Cardiopatii
emboligene ( cardiopatia valvulară, IM, cardiopatia
ischemicăTraumatisme Cranio Cerebrale (TCC), malformaţii vasculare
- (anevrisme)
Alte cauze: etilism acut, diabet, intoxicaţii ac. , tumori cerebrale, sdr.
hemoragiar.Simptomatologie Hemiplegie = paralizia unei Vi a coipului
stg sau drept Hemipareză = ( parestezii = furnicături)
Tulburări senzitive - subiective (ce spune bolnavul că simte) -arsuri,
furnicături, senzaţie de căldură.
-obiective (puse în evidenţă de examinator)
Tulb. senzoriale ( ceea ce ţine de organele de simţ)
Văz = pierderea monoculară a vederii / binoculară Scăderea acuităţii
vizuale, diplopie. De văz, de gust, de tact, de miros;Tulb. de vorbire - în
leziuni ale emisferei stg. (disfazie, afazie)Tulb. sfmcterieni - bolnavii nu
îşi pot controla emisiunea de urină/ de scaun Elemente de
diagnosticlschemia cerebrala - apare la bolnavii în vârstă 60 de ani cu
aleroscleroză cerebrală, cu cardiopatii emboligene, cu antecedente de
ischemie cerebrală tranzitorie.Semne Prodromale ( aceste semne nu
preced hemoragia cerebrală)Pareze / parestezii;Defecte de
vorbire;Tulburări de vedere; VertiDebutul poate fi acut sau intermitent
progresiv (se instalează puţin câte puţin). Semnele pot apărea noapte în
somn, bolnavii nu îşi pierd stare de conştiinţă - se trezesc cu deficit motor de
tip hemip legic
Dacă apare coma - superficialăConduita de urgenţă ; Prespital
Eliberarea bolnavului de orice strânsoare + scoaterea protezelor dentare.
Poziţionarea corectă a bolnavului în caz de vărsătură - cu capul într-o
parte, eventual fixarea cu o pipă Guedell.
Evaluarea statusului mental ( scala GCS) + funcţii vitale TA, P, R, T. Linie
venoasă Conduita în spital OFTALMOSCOPIA - ex. fundului de ochi -
edem papilar -HIC (hipertensiune intracraniană)
Recoltarea de sânge pL : HLG, RA, ionogramă, VSH, glicemie, uree, teste
de coagulare, colesterol, etc.
Efectuarea de CT- fără / cu substanţă de contrast cranio-
cerebralUrmărirea funcţiilor vitale şi vegetale ( P, TA, T, R), ECG, RX
Pulmonară, Diureza- ( eventual montarea unei sonde urinare).Menţinerea
şi corectarea echilibrului hidroelectroliticşi acidobazic - cu perfuzii iv (
electroliţi / glucozăetc. - la indicaţia medicului în funcţii de ionogramă
RA şi glicemie.Combaterea edemului cerebral - manitol 0,5- 2 gr/ kg corp/ zi
20% în iv lent, diuretice. în cazul în care bolnavul este agitat - se
recomandă sedarea acestuia Mobilizarea bolnavului pe. a preveni
escarele - eventual
(HDS)

Def: HDS- sângerarea care are loc în esofag, stomac, duoden şi jejunul proximal.Se
exteriorizează prin vărsătură şi se numeşte hematemeză şi prin meienă-Şocul/
Moartea - consecutive unei HDS abundente şi rapide pot surveni înainte de
exteriorizarea sângerării.Hematemeza şi melena pot fi însoţite de sânge cu o culoare
roşie deschisă atunci când sângerarea este fulgerătoare şi masivă, declanşând un
tranzit intestinal accelerat=

HEMATOCHEZIE.Clasificare HDS;HDS mică - pierde până la 250ml, fără efecte

sistemice.HDS moderată- între 250-1000ml, tensiunea este aproximativ normală dar
hemoglobina >10; HDS mare/masivă - peste lOOOml, rezultă şoc hipovolemic
hemoglobina <8;Cause HDS; Bolile esofagului, varice esofagiene, ulcer peptic,
tumori, diverticuli esofagieni, hernie gastrică;Bolile stomacului şi ale duodenului:
ulcer gastric şi duodenal ( aproximativ 80%), ulcerul de stres, gastrite hemoragice (
corozive şi medicamentoase), medicamentaţie cu risc hemoragie ( cortico -terapie,
aspirină, fenilbutazen), tumori maligne şi benigne, varice gastrice şi traumatisme
majore.Boli ale intestinului subţire până la unghiul treiz ( ungiul duodeno-jejunal)-
boala Chron, diareea infecţioasăHipertensiunea portală ( la nivelul ficatului) de
diferite cauze: ciroza hepatică tromboza venei porte.Cauze generale: boli ale
sângelui (hemangioame), boli ale organelor învecinate, sânge îngh iţit din gură
faringe, epistaxis-ul, anevrismele, abcesele sau ruperea tumorilor gastrice.De
reţinut: gravitatea unei hemoragiinu depinde numai de cantitatea de sânge pierdută
ci şi de rapiditatea pierderii.Diagnostic diferenţial (al hematemezei şi melenei );Cu
hemoptizia ( din plămâni);Cu epistaxisul;Cu hemoragia din mucoasa bucalăCu
hemoragia digestivă inferioară ( rectoragia);Modificări de culoare ale scaunelor
datorită unor medicamente.Diagnostic de hemoragie digestivă - se pune pe prezenţa
semnelor clinice şi de laborator ale hemoragiilor interne şi pe antecedentele
digestive, atunci când bolnavul nu prezintă nici hematemeză nici
melenăSimptomatologie;Hemoragii mici, până la 250ml;Lipsesc hematemeză şi
melena dar apar oboseala, slăbiciune, transpiraţii reci paliditate tegumentară
hipotensiunea, eventual lipotimie.Hemoragii moderate (250 -1000ml) - tahicardie,
ameţeală vedere prin ceaţă hipotensiune arterială anxietate, paloare. Bolnavul
acuză acest simptom doar când stă în picioare ( ortostatism).Hemoragii le masive
(peste lOOOml şi hemoglobina <8);Apar semne de şoc hipovolemic atunci când se
instalează insuficienţa circulatorie acută hipovolemică şi dereglările consecutive
hipoxiei) - apare acidoza tisulară la nivelul rinichiului ( rinichiul nu mai epurează la
o tensiune de 60-80, organismul se intoxică apare insuficienţa renală acută (IRA),
apar apoi şi tulburările de irigaţie ale cordului care duc la ischemie şi infarct
cardiacPaloare intensă polipnee, tahipnee (creşterea CO2 în sânge - determină
creşterea nr. de respiraţii de la 16-18 la 20- 30>);Puls filiform tahicardie (AV> 120,
130 b/min), scade tensiunea arterială sete intensă adinamie, greţuri şi pierderea
conştienţei. Conduita de urgenţă;Regulă generală - internarea se face de urgenţăîn
prespltal - pacientul se aşează în decubit dorsal;în HDS masive-poziţia
Trendelenburg pentru a menţine circulaţia cerebralăse interzice efortul fizic,
vărsăturile se vor colecta pentru a se prezenta medicului; la nevoie va curăţa gura
bolnavului, dar întorcându-i capul într-o parte, fără a-1 mobilizalmobilizarea se va
menţine pe tot timpul transportului în spital, dar şi la 3 zile după oprirea
INSUFICIENŢA RENALĂ
Def. Sdr. funcţional caracterizat prin alterarea rapidă şi potenţial
reversibilă a funcţiilor renale prin diminuarea nr. de nefronlln
principal, sunt perturbate rtoorită procesului
Funcţiile de formare a urinei (apare oliguria, amn-ia);F.liminarea de
produşi azotaţi (uremie- creşte ureea şi ereatinina^lenţinerea
echilibrului acido-bazic şi hidroelectrolitic (capacitatea funcţională a
rinichiului este perturb^ă/diminuată acesta nu poate excreta urina in
cantitate sau concentr. corespunzătoare, produsele ( toxinele)
rezultate din metabolism nu pot fi eliminate uree, potasiu, sulfaţi,
fosfaţi, creitinina- rămân in sânge şi produc o (ajtointoxicaţie). S<k\ de
IR se exprimă clinic prin OUgurie ( sub 400ml/zi mergând până la
anurie, hipostenurie, izostenurie, hiperazotemie.Canze/ Etiologie
PRERENALE( funtionale) — ag. Etiologici acţionează indirect prin
reducerea fluxului sanguin renal, ischemie renală şi oprirea secreţiei/
de urină);Hipovolemia ( vărsături masive, diaree)
Exces de diuretice;Şoc hemoragie. Şoc traum^ic =f. insuficienţa
periferică ac. datorată avortului septic şocului anafilactic, droguri,
insuf. cardiacă antihipertensive, etc. RENALE ( intrinsecă organica) —
ag. etiologici acţionează direct asupra parenchimului renal- tubi
glomerali, vase sanguine, interstiţii provoacă leziuni
anatomice).$PECIFICE Nevroze tubulare, şoc prelungit, arsuri grave,
neffotoxine ( substanţe chimice, medicamente)
Boli renale parenchim^oase nespecifice ( glomerulonefrite
poststreptococice, nefrite interstiţiale/ vasculare).Boli vasculare ale
rinichiului ( ocluzia arterei renale, infarct renal, ocluzia venei renale
etc.)NESPECIFICE( nefrotoxice);Dator^e
antibioticelor, citostaticelor, subst. de contrast, anfihistaminice
POSTRENALE (IRA se produce consecutiv unui obstacol mecanic pe
căile excretorii);Calculoză uretrală bilat;Hipeitrofie de prostată
;Tumori de vecinătate (căi urinare, organe genitale, abdominale,
etc.);Procese uretrale inflamatorii,
etc.SIMPTOME:RENALE;OLIGOANURIA= diureza sub 500ml până la
câteva procente/zi se întâlneşte în intoxicaţiile cu aminoglicozide, în
insuf. hepato-renală din CH in faza de ascită supusă trat cu
diuretice.Retenţia de prod azotaţi; ureea creşte la 3 - 4 g /oo;
creatinina creşte la 3-5 mg%;acidul uric creşte la 9-12 mg%;dureri
lombare surde / colicative uni- / bilaterale + oligurie/ anurie şi stare
generală alternăEx. sumar de urină — prezente celule epiteliale,
cilindrii epiteliali polinucleari, cristale de acid uric, uraţi — in
nefrop^ia gutoasă Hemoglobinuria apare la politraum^izaţi cu striviri
musculareţEXTRARENALEţDigestive/ greţuri, halenă amoniacală
vărsături, diaree, meteorism, sughiţ, limbă “arsă’diorită pierderilor
de lichide,
inapetenţă);Ca-diovascula-e - tahicardie^ TA crescută în GNA (
glomerulonefiita ac); TA scăzută în colaps şi şoc, edeme, edeme
palpebrale şi gambere; - Tulburări de Ht™ până la stop cardiac (în
special în hiperkaliemie);Respiratorii — dispneea, polipnee —
apanajul aci dozei şi agravării suferinţei renal e;Nenro — pâhice —
convulsii, agitaţie psiho-motorie, comă somnolenţă astenie.
Tulburiri hemoragice- épistaxis, gingivoragii, manifestări purpurice,
sângerari digestive; Tulburăâ de metabolism hidro-electrolitic şi
acido- baziqHipcrhidrsdarea ( pot muri cu intox, cu apă);Dediidratarea
( în faza poliurică când bolnavilor nu li se asigură un aport
adecvat)Addoza metabolică ( potasiul părăseşte celulele şi intră în
ssmge)
In evoluţia clinică a ERA se descriu 3 faze:
Faza de Debut — simptomatologia este în funcţie de ag. etiologic (
împrumută din tabloul clinic/ profilul bolii de bază dar cu modificări
ale diurezei, ureei, credininei, electrolitilor, etc.Faza Oligo-anurică —
de stare, durează 2- 4 zile ( sunt cele descrise mai sus-
simptomele)Faza Poliurică — reluarea diurezei, urmată de vindecare
în curs de 2-3 luni. In această fază diureza creşte brusc la 2-3 1 /zi.
După 5-6 zile de la reluarea diurezei, starea generală se ameliorează
SEMNE DE LABORATOR Retenţia de substanţe azotde determină
creşterea ureei sanguine, credininei, acidului uric.
Apare acidoza renală RA rezerva alcalină scade).Apar tulb
hidroelectrolitice creşte K, scade Ca, şi NaJn urină apar albumine,
hématurie etc JN1ERVENlll DE URGENŢĂ se accesează cauzei
declanşdoare: intoxicaţii, stări de şoc, hipovolemie, tulb
hidroelectrolitice etc. ASISTENT A MEDICALA — va urmări şi
notaHemoragiile, vărsăturile, diareea;Starea de agitaţie.Important ! Nu
se forţează diureza prin adm, de
Intoxicaţia cu CO ( monoxid de curbon)
Def.CO - este un gaz toxic, incolor, inodor, insipid.Dacă este inhalat
produce o stare de oboseală confuzie, durere de cap, în cantitde mare
duce la deces. ( CO se combină cu hemoglobina —*
carboxi-hemoglobina )Consecinţa formării de carboxi-hemoglobina —
este scăderea capacităţii de oxigenare a sângelui determinând
perturbări ale procesului de oxidare celulară adică hipoxia celulară
care —> leziuni hemoragice edematoase, necrotice în organe:
creier, rinichi,
miocard.SimptomstologiaDepmde de C% ( concentraţia) de CO de
durata expunerii şi de sensibilitatea individului.In funcţie de C% de
carboxi-hemoglobina apar primele simptome la o intoxicaţie de
10-20% ( cefalee frontală violentă şi bitemporală ameţeli, tulburări de
echilibru, senzaţie de oboseală palpitaţii la efort, vâjâituri în urechi -
acufene).Aceste simptome se agravează la o C% de (CO) de 20 - 40% şi
se însoţesc de: greţuri, vărsături, tulburări de vedere, sl&iciune
musculară în special pe membrele inferioare, confuzie mentală creşte
frecvenţa pulsului, a respiraţiei şi a tensiunii arteriale. In C% de peste
50% există şi riscul apariţiei a sechelelor neurologice. Pierderea
conştientei, comă cu respiraţie accelerată superficială care uneori
devine neregul^ă - Cheyne Stokes. încărcare traheobronsică până la
edem pulmonar acut, convulsii, puls rapid, şi hipotensiune arterială
(hta). In C% de peste 60% moarte iminentă prin deprimarea a
activităţii cardiace şi respiratorii. Examenul obiectiv pune în evidenţă
cianoză ca manifestare asociată în cazurile cu pierderea conştienţei.
Coloraţia clasică roşie - cireşică apare mai rar şi la C% ce depăşeşte
70%. Măsuri de urgenţă. Sigiranţa salvadorului — înainte de a intra in
zona toxică inspiraţi şi expiraţi profund de câteva ori, apoi inspiraţi
adânc ţinând respiraţia, staţi cât mai aproape de sol, astfel încât să nu
inhalaţi fumul în timpul manevrelor, dacă există posibilit^ea ar fi de
preferat ca salvatorul să aibă un alimentator cu O2 independentnu se
începe reanimarea acolo, se scoate victima din zonă Scoaterea imedi^ă
din mediul toxic, aerisirea prin deschiderea ferestrelor sai spargerea
acestora victima se aşează în decubit lateral cu căile aeriene degajate,
capul în hiperextensie şi sub nivelul trunchiului Hainele se lăţesc în
jurul getului şi toracelui. Ventilaţia artificială sau respiraţia gură la
gură ( aplicarea pipei Guyedel). Oxigenoterapla • "antidotul
intoxicaţiei cu (CO), ” • prin mijloace imediate disponibile, cu un debit
10 -15 l/min., în C% de 100% în primele 30 de minute. Transportul
bolnavului imediat la spital iar in caz de stop respirator • cu ventilaţie
permanentă Pentru determinarea C% de carboxihemoglobina se
recoltează de preferat sânge arterial inainte de administrarea
oxigenului.Se respecta condiţiile: sângele să fie ferit de contactul cu
aerul, recoltarea se face pe anticoagulant OBS: Pentru a preîntâmpina
o astfel de situaţie nu lăsaţi aprinse dispozitive care funcţionează cu
combustibili, arderea incompletă a acestora determină (CO), care o
dată inhalat determină moartea.
ŞOCUL ANAFILACTIC
Şocul anafilactic apare în cursul reacţiilor
alergice, Imediate, grave.Cel mai frecvent
survine in următoarele circumstanţe
etlologlce:Alergie medicamentoasă
înţepătură de insecte, Alergie alimentară.în
şocul anafilactic are loc o exudare mare de
lichid de interstiţie care, împreună cu cu
vasodilataţia deteimină hta => şoc => colaps
=> exitus. Tabloul dlnlcJDebutul este la
câteva minute de la administrarea
substanţeiStare de rău general.Semne
cutanate Eritem difuz, însoţite sau nu de
prurit.Urticarie.Edem al feţei ( erupţii cu
caracter acut).Manifestări respiratoril-Edem
laringian ( constricţii şi spasme).Sindrom de
insuficienţă respiratorie acutăDispnee cu
wheezing => provocată de vasoconstricţie.
Tulburări
cardiovasculare,Hta; Tahicardie; Cianoză;
Tuse,Manifestări dlgestlve-Hipersalivaţie.
Greaţă, vărsături, dureri abdominale,
diaree.Ileus, etc.Toate substanţele
medicamentoase, inclusiv cele iodate
administrate iv cu scop de diagnostic trebuie
testate. Testarea se efectuează SC sau se
injectează 0,2ml din fiola pe care o vom
folosi.Pt SC => citim rezultatul la 5-10
minAşteptăm reacţia la iv câteva
minuteCondulta de urgenţăTrusa de urgenţă:
adrenalinaş efedrină, miofilin, HHC,
ketotifen, ser glucozat, gluconat de calciu,
Dexametazonâ, oxigen, pipaGuedell, etc.
Aplicarea garoului.Aşezarea bolnavului în
Trendelburg ( Împiedică ischemia şi apariţia
leziunilor cerebrale ireversibile).Adrenalina
( medicament de elecţieîn şocul
anafilactic).SC 0,5- lml în sol 1:1000.1m
Iv în SF lent (PEV, 8 pic/min ) => se
urmăreşte creşterea P, creşterea
TA.Corticoizi - HHC.Lichide pentru
restabilirea volemiei => dextran, voluven etc.
Oxigenoterapie 6-8 1/min.Miofilin
(bronhodilatator) în caz de
bronhoconstricţie severălntubaţia
orotraheală (IOT) în cazul pacienţilor şocaţi,
cu spasm faringianşi bronchospasm
prelungit pentru combaterea hipoxiei.
Traheostomle (dacă nu se poate IOT) =>
traheostoma de necessitate.Antlhlstamlnlce:
Ketotifen, Aerlus, etc.Bolnavii care sunt
alergici vor purta asupra lor un document
care să specific substanţa la care aceştia sunt
alergici!
ÎNGRIJIREA TEGUMENTELOR ŞI TEGUM în
mareparte , bolllelnfecto- contagioase
evoluează cu:Exanton (în exterior) şi /sau
Enantem (în interlor)La mucoase,
tegumente, de aceea este necesară o atenţie
deosebită pt. îngrijirea tegumentelor şi a
mucoaselor ( pt. prevenirea complicaţiilor
prin suprainfectarea leziunilor şi pentru ca
pacientul să nu devină o sursă de
infecţle);Cavltatea bucală - spălarea dinţilor,
gargară şi spălaturi cu ceai de muşeţel după
alimentaţie. Badijonâri cu glicerină bor axată,
stamicină, vitaminaA.Cavltatea nazală
dezobsturarea cu ajutorul picăturilor şi prin
suflarea corectă a nasului.La indicaţia
medicului se instilează in sacul conjuctival
câte o picătură de substanţă oculară (
dezinfectante oculare, antiinflamatoare
etc.).Cu ajutorul compreselor îmbibate în apă
alcoolizată se efectuează toaleta pe regiuni (
pentru a evita geotajul leziunilor
pruriginoase), baia baia generală se Indică /
permisă doar în perioada de
convalescenţă.Creşterea rezistenţei
organismului în perioada de stare şi în
convalescenţă se face prin respectarea
repausului şi a dietei, a igienei personale şi a
mediului ambiant. Se respectă tratam,
etiologic indicat de medic, se urmăreşte
evoluţia bolii prin supravegherea funcţiilor
vitale şi vegetative, observarea stării
generale apacientului.
Regimul alimentar .Dieta trebuie să asigure
un aport caloric suficient ( mai ales în
perioadele febrile aprox 2500-3000
cal/zi.Necesarul caloric în perioada febrilă-
aport crescut de glucideNecesarul de apă şi
electroliţi se asigură în funcţie de pierderi (
la nevoie PEV)Proteinele se asigură din lapte
şi derivate, ulterioare.Vitamine.Dieta se
adaptează în funcţie de afecţiune.în
convalescenţă, rg alimentar este îmbogăţit şi
diversificat în special cu proteine în cursul
bolilor digestive caract. prin tulburări de
tranzit se începe rehidratarea prin PEV,
antiemetice, după încetarea vărsăturilor-
rehidratare pe cale orală prin ingerarea unor
cantităţi mici de lichide reci la intervale
scurte de timp.Alimentaţia se reia în funcţie
de starea pac. , de toleranţa digestivă, se
începe cu un rg hidro-lacto- zaharat ( ceaiuri,
compot, supe de zarzavat, iaurt).Educaţia
pentru sănătateAre importanţă pentru iPre
venirea bolilor infecto-
contagioase.Preveniiea complicaţiilor.Pt.
prevenirea bolilor cu transmitere digestivă -
se evită consumul de alimente alterne -
controlul organoleptic al alimentelor, - igiena
alimentaţiei..în cursul îmbolnăvirilor
aerogene se educă pac. să tuşescă să capteze
sputa în batistă de unică folosinţăPe
parcursul îmbolnăvirilor aerogene, atât
persoana bolnavă cât şi cele care vin în
contact cu aceasta trebuie să se spele pe
mâini des, la internarea şi sosirea din cam
eră. Trebuie respectată perioada de izolare/
carantină Măsuri de prevenire şi combatere a
bolilor ce trebuie aplicate la nivelul fiecăruia
din caei 3 feciori epidemiologici
principaliJzvorul de infecţie .Calea de
transmlto'eJVfasa receptivă Izvorul de
infecţie — măsurile au în vedere :Anihilarea
meselor de infecţie prin depistarea precoce a
bolnavilor / purtătorilor de germeni prin ex.
periodice, triaj epidemiologie. Izolarea /
spital / domiciliu.Instituirea precoce a
tratamentului
Contacţii şi suspecţii vor fi supravegheaţi
prin examene clinice repetate, ex. de
laborator.
Contacţii — carantină pe durta maximă a
incubaţiei bolii respective cu interzicerea
intrării în colectivitie..Externarea se face
după ex. bateriologice negativeRd tt Sănătoe
a persoanelor care pot transnite
boalaControlul medical / de laborator al
personalului din sectorul alimentar, instit. de
copii — scop de împiedicare a îmbolnăvirilor
dar şi pentru a protejaDistrugerea
rozătoarelor, vaccinările, sacrificarea în caz
de turbare)
Calea de trananito'e- măsurile
includJDezinfecţia, sterilizarea, dez in secţia,
dertizareaEd pt. sănătate a pac.
:Spălareamâinilor
îndepărtarea corectă a resturilor
alimentare.Ventilaţia încăperilor.
Controlul
tusei.Igiena personală, etc.Masa receptivă -
măsurile au ca obiectiv: Creşterea rezistenţei
organismului prin profilaxie specifică,
nespecifică, chimioprafilaxiaProgram
naţional de imunizare ( respectarea
acestuia).Chimioprofilaxia plăgilor f.
Murdare, penetrante etcProfilaxia
antitetanică, etc.