SUBIECTUL I (30 de puncte)

Când am plecat, un ornic bătea din ceaţă rar,

Atât de rar că timpul trecu pe lângă oră.
I-am auzit întâia bătaie amândoi,
Pierzându-se-n noiembrie prelungă şi sonoră.

Poate mai bate încă secunda de atunci,

Poate-a tăcut îndată şi-aşteaptă să mai vie
Îmbrăţişarea veche, din nou precum a fost,
Şi lacrimile tale, în gara cenuşie.

Cu limbile oprite pe palidul cadran,

Ne-a urmărit plecarea, de sus, ca o fereastră
De casă părăsită, cu-o rază frântă-n geam.
Nu l-ai simţit că este părtaş la jalea noastră?

Te-ai împăcat sau suferi de vremea ce-a crescut?

La ce visezi când ziua pe lampa ta se curmă
Şi cade-n geam zăpada la ceasul cunoscut,
Tu, care-ai stat bătaia s-asculţi, pe cea din urmă?
(Tudor Arghezi, Despărţire)

Redactează pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele

cerinţe cu privire la text:
Numeşte câte un sinonim neologic pentru
1. sensul din text al cuvintelor: cenuşie şi
părăsită 2 p
Explică rolul cratimei
2. în secvenţa: cade-n 2p
geam.
Construieşte un enunţ
în care să ilustrezi
3. sensul conotativ al 2p
substantivului
lacrimă.
Precizează tema
textului dat şi un
4. 4p
motiv literar prezent
în acesta.
5. Menţionează două 4p
mărci lexico-
 gramaticale ale
subiectivităţii
prezente în textul dat.
Selectează două
secvenţe, din textul
dat, care conturează 4p
6.
dimensiunea
temporală a
imaginarului poetic.
Prezintă semnificaţia
a două figuri de stil
7. 4p
diferite din strofa a
treia.
Ilustrează, cu câte un
exemplu din textul
8. 4p
dat, două trăsături ale
genului liric.
Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, prima
9. strofă a textului dat, prin evidenţierea relaţiei
dintre
ideea poetică și mijloacele artistice. 4p

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul jurnalelor
de călătorie în reconstituirea unui spaţiu cultural.
În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor
în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri;
8p
− să ai conţinutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea
ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea
şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei,
formularea unei concluzii pertinente; 16 p
− să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de
exprimare, de ortografie şi de punctuaţie) şi precizarea privind numărul de
cuvinte. 6 p

SUBIECTUL I (30p)
Citeşte următorul text:
Aici a fost odată o scară ce ducea
La cer. Și lângă scară un înger trist veghea!
Acum din scara- aceea n-a mai rămas decât
 Cenușa amintirii și îngerul urât.

Noi stăm alături dornici să o urcăm din nou

Și auzim din ceruri un sacrosanct* ecou
Care ne cheamă-ntruna, în sus, spre paradis.
Dar scara-i putrezită şi-urcuşul, interzis.

Ce altă cale oare s-alegem am putea

Ca să ajungem iarăşi la cea mai pură stea?
Ce treaptă trebuieşte urmată fără greş
Ca să putem fi iară-ntre cei chemaţi aleşi?

O stelă funerară e tot ce-a mai rămas

Şi-un înger trist de piatră ce şade fără glas.
El stă cu fruntea -ntoarsă pe-un scut rotund şi frânt
Şi drămuieşte-n sine mormânt după mormânt.

Aici a fost odată o scară ce ducea

La cer. Şi lângă scară un înger trist veghea.
Acum din scara-aceea n-a mai rămas nimic.
Iubito! Împleteşte-o din nou din borangic* …

(Radu Stanca, Scara)

*sacrosanct adj. (livr.) sacru, sfânt*borangic s.n. fir de mătase

Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe

cu privire la text:
1. Numeşte câte un sinonim potrivit pentru
2p
sensul din text al cuvintelor trist şi să urcăm.
Explică rolul cratimei
2. din structura scara- 2p
aceea.
Construieşte un enunţ
în care să foloseşti o
3. locuţiune/expresie 2p
care conține verbul a
sta.
4. Transcrie, din textul dat, două cuvinte/grupuri
 de cuvinte care sunt mărci lexico-gramaticale
ale
subiectivității. 4p
Precizează două
5. motive literare 4p
prezente în textul dat.
Selectează, din textul dat, două secvenţe
6. care conturează dimensiunea temporală a
imaginarului
poetic. 4p
Prezintă semnificația
a două figuri de stil
7. diferite din primele 4p
două strofe ale
textului dat.
Ilustrează, cu câte un
exemplu din text,
8. 4p
două trăsături ale
genului liric.
Comentează, în 60 –
100 de cuvinte,
ultima strofă a
4p
9. textului, prin
evidențierea relației
dintre ideea poetică și
mijloacele artistice.

SUBIECTUL al II-lea
Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre importanța
educației primite în familie. În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris,
utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 p
− să ai conţinutul adecvat argumentării pe tema dată: formularea ipotezei/a
propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii
pertinente; 16 p
− să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de
exprimare, de ortografie şi de punctuaţie) şi precizarea privind numărul de
cuvinte. 6 p

Varianta 10
SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citeşte următorul text:

Strada Rahmaninov era la capătul ei dinspre lacuri un simplu drum de țară
mergând între un mal de lut și un șir de castani înalți, pe lângă care se întindeau
gardurile unor case de pe străzile perpendiculare – răspunzând spre lacul
Floreasca – și zidurile cu ferestre mici ale unui fost grajd de cai de curse. Adesea,
mormane de fân și de gunoaie umpleau aerul cu un miros hibrid de iarbă cosită
și de putrefacție acră […]. Deasupra dâmbului, ședea dezolată ruina roșie a unei
case neterminate. […] De acolo, strada era pavată și canalizată, dar aproape fără
nicio casă, întocmai ca și celelalte străzi din parcelare, presărate doar cu câteva
vile, nu lipsite de gust. […] Pe drum […], venea într-o după-amiază de decembrie
a anului 1950, dinspre strada Băneasa Ancuța, o ceată de vreo douăzeci de
persoane, bărbați și femei, într-o coloană de câte doi. […] Cu greu un spectator
neinformat și-ar fi putut da seama cine sunt acești oameni. Unii păreau lucrători
sau mici impiegați, alții aproape cerșetori, câțiva erau îmbrăcați mai bine, dar în
veșminte prea uzate […]. Toți se asemănau prin familiaritatea lor discretă, prin
respectul pe care și-l acordau unul altuia, indiferent de înfățișarea vestimentară,
în fine, prin figurile destinse și expresive, în contrast cu ținuta lor. O femeie în
vârstă, ieșită la un gard, atinse de braț pe unul din ei. Acesta era un bărbat înalt,
voinic, cu părul cărunt, tuns mărunt și ascuns în parte sub șapca dată pe spate.
Avea pe el numai un costum de haine gri cu petice, foarte umflat, semn că pe
dedesubt era prevăzut cu un cojocel, în picioare purta bocanci grei, iar pantalonii
erau strânși jos, la gleznă, cu câte-un gumilastic gros. Omul înalt părea un hamal,
iar gumilasticele aveau probabil scopul să-i degajeze picioarele în mers. Pe umerii
sacoului erau cusute două bucăți de sac gros, în vederea, fără îndoială, de a feri
haina de eroziune la ridicarea greutăților și de a sluji totodată ca un soi de perne
de amortizare a izbiturilor.
(G. Călinescu, Scrinul
negru)

Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre

următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Numeşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor:
mormane şi uzate. 2 puncte 2. Explică rolul cratimei în secvenţa: cu câte-un
gumilastic. 2 puncte
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină
substantivul umăr. 2 puncte
4. Menționează tipul de perspectivă narativă din textul dat. (4 puncte )
5. Precizează două motive literare identificate în textul dat. (4 puncte )
6. Selectează două secvenţe din text care fixează dimensiunea spațială. (4
puncte )
7. Prezintă rolul verbelor la timpul imperfect din textul dat. (4 puncte)
8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului epic. (4 puncte)
9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte (şase–zece rânduri), următoarea secvență
din text: Acesta era un bărbat înalt, voinic, cu părul cărunt, tuns mărunt și ascuns
în parte sub șapca dată pe spate. Avea pe el numai un costum de haine gri cu
petice, foarte umflat, semn că pe dedesubt era prevăzut cu un cojocel, în
picioare purta bocanci grei, iar pantalonii erau strânși jos, la gleznă, cu câte-un
gumilastic gros. Omul înalt părea un hamal, iar gumilasticele aveau probabil
scopul să-i degajeze picioarele în mers. Pe umerii sacoului erau cusute două
bucăți de sac gros, în vederea, fără îndoială, de a feri haina de eroziune la
ridicarea greutăților și de a sluji totodată ca un soi de perne de amortizare a
izbiturilor. (4 p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15 – 30 de rânduri)

despre importanța alegerii unui model în viață.
În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris,
utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte
− să ai conţinutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a
propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii
pertinente; 16 puncte
− să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de
exprimare, de ortografie şi de punctuaţie) şi limitele de spaţiu indicate. 6 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de 600 – 900 de cuvinte (două – trei pagini), în care să

prezinţi tema şi viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat,
aparţinând lui Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Lucian Blaga. În elaborarea
eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
− evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat
într-o orientare literară, într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o
orientare tematică;
− prezentarea a două imagini/idei poetice, relevante pentru tema şi viziunea
despre lume din textul poetic studiat;
− ilustrarea a patru elemente de compoziţie și de limbaj ale textului poetic
studiat, semnificative pentru ilustrarea temei şi a viziunii despre lume (de
exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, motiv
poetic, laitmotiv, figuri semantice/tropi, elemente de prozodie etc.);
− susţinerea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume se
reflectă în textul poetic studiat.