Aspectejuridice

1
Aspecte juridice
ale antreprenoriatului
Ghid pentru antreprenori, instructori ºi consultanþi
Biblioteca antreprenorului
Chiºinãu * 2003
BIZPRO-Moldova
1
2 ASPECTE JURIDICE ALE ANTREPRENORIATULUI
CZU 346.2:338.22 (036)

M 16
Seria de ghiduri Biblioteca antreprenorului

Aspecte juridice ale antreprenoriatului
Lucrare apãrutã cu suportul Proiectului BIZPRO Moldova
Dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii din Republica Moldova,
finanþat de USAID
La elaborarea lucrãrii au contribuit:

Sergiu Botezatu, Manager de proiecte, USAID
John Nielson, Director de proiect, BIZPROMoldova
Larisa Bugaian, Consilier de proiect - Dezvoltarea abilitãþilor de afaceri, BIZPROMoldova
Tatiana Batuºchin, Consilier de proiect - Dezvoltarea abilitãþilor de afaceri, BIZPROMoldova
Autor-coordonator:
Larisa Bugaian - dr. în ºt. economice, conferenþiar universitar
Autori:
Iurie Maistrenco - (Cap. I-X)
Gleb Morozov - (Cap. I ºi V)
Irina Moghiliova - (Cap. II ºi V)
Lada Grisina - (Cap. III ºi IV)
Elena Gaidamasciuc - (Cap. VI)
- colaboratori ai companiei internaþionale Brodsky Uskov Looper Red & Partners
Recenzent:
Victor Suruceanu - expert juridic
Redactor:
Silvia Harnãu
Descrierea CIP a Camerei Naþionale a Cãrþii

Maistrenco, Iurie
Aspecte juridice ale antreprenoriatului: Ghid pentru antreprenori, instructori ºi
consultanþi / Iurie Maistrenco, Gleb Morozov, Irina Moghiliova, Lada Grisina, Elena
Gaidamasciuc - Ch.: S.n., 2003 (Bons Offices). - 110 p.
ISBN 9975-928-39-0
500 ex
346.2:338.22 (036)
ISBN 9975-928-39-0 © Proiectul BIZPRO-Moldova.
BIZPRO-Moldova
2
3
Dragi antreprenori,
Visul de a deveni proprietarul unei afaceri îl au mulþi oameni. Iniþiind o afacere ºi
gestionând-o cu succes, faceþi ca visul sã devinã realitate. Dar între vis ºi realitate
existã o distanþã care poate fi depãºitã printr-o planificare minuþioasã. Ca începãtori,
veþi avea nevoie de un plan care sã Vã permitã sã Vã atingeþi scopul prin crearea unui
business profitabil.
Seria ghidurilor Biblioteca antreprenorului Vã va fi suport pentru iniþierea afacerii,
Vã va înarma cu cunoºtinþe de bazã în management, marketing, finanþe ºi evidenþa
afacerii, legislaþie. Deci, ghidul Vã va permite:
a sã evaluaþi fezabilitatea ideii de afaceri, sã determinaþi problemele care ar putea
afecta realizarea ideii
a sã determinaþi necesarul de finanþare pentru a începe afacerea
a sã cercetaþi piaþa ºi concurenþii
a sã elaboraþi un plan de afaceri
a sã accesaþi suportul legislativ pentru micul business.
Ghidurile din seria vizatã au urmãtoarele titluri:
1. Din start cu idei optime de afaceri
2. Marketing
3. Finanþele ºi evidenþa contabilã a afacerii
4. Planificarea afacerii
5. Aspecte juridice ale antreprenoriatului.
Dragi instructori, consultanþi,
Antreprenorul are nevoie de Dumneavoastrã. Are nevoie de un sprijin, de o ghidare
necesarã oricui la un început de cale. Are nevoie de inspiraþie, de sprijin în depãºirea
barierelor cauzate fie de lipsa de cunoºtinþe, fie de lipsa de experienþã. Ghidurile Vã
vor ajuta sã Vã revizuiþi cunoºtinþele pentru a deveni o bunã cãlãuzã pentru antreprenori.
În ghiduri, suportul teoretic este asistat de studii de caz, exerciþii ºi teste practice,
exemple de planuri de afaceri, care vor ajuta antreprenorul sã capete abilitãþi specifice
de business pentru diverse domenii de activitate. Abordarea sistemicã stã la baza
elaborãrii ghidurilor.
Seria lucrãrilor din Biblioteca antreprenorului este un rezultat al colaborãrii
Proiectului BIZPRO-Moldova Dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii din Republica
Moldova, finanþat de Agenþia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaþionalã (USAID),
cu instructori experimentaþi în domeniul instruirii pentru antreprenori. Aceastã serie
apare atât la cererea întreprinzãtorilor începãtori, cât ºi a instructorilor. Obiectivul seriei este
de a oferi suport tuturor celor care doresc sã înveþe singuri sau sã-i instruiascã pe alþii.
John Nielson, Director de Proiect

BIZPRO-Moldova
BIZPRO-Moldova
3
CUPRINS
Introducere .............................................................................................................. 5
Capitolul 1
Structura Juridicã a activitãþii de întreprinzãtor ................................................... 7
Capitolul 2
Etica profesionalã a întreprinzãtorului ................................................................ 19
Capitolul 3
Înregistrarea activitãþii de întreprinzãtor ............................................................. 28
Capitolul 4
Acordarea de licenþe pentru activitatea de întreprinzãtor.................................. 45
Capitolul 5
Raporturile de muncã în colectiv ......................................................................... 55
Capitolul 6
Cerinþele fiscale .................................................................................................... 65
Capitolul 7
Contractele activitãþii de antreprenor .................................................................. 77
Capitolul 8
Protecþia proprietãþii industriale .......................................................................... 87
Capitolul 9
Soluþionarea disputelor ........................................................................................ 95
Capitolul 10
Asistenþa juridicã acordatã întreprinzãtorului .................................................. 102
Rãspunsurile la întrebãrile, exerciþiile ºi testele de la

sfârºitul fiecãrui Capitol ..................................................................................... 107
BIZPRO-Moldova
4
INTRODUCERE
5
INTRODUCERE
Cursul pe care îl supunem atenþiei Dumneavoastrã este întocmit într-un limbaj pe

înþelesul tuturor, având scopul de a explica aspectele legale ale activitãþii de întreprinzãtor
în general ºi ale unei afaceri în particular. Aspectele juridice vizeazã acel ansamblu de
cunoºtinþe strict necesare pentru practicarea activitãþii de antreprenoriat. Programul
este expus în modul, care oferã întreprinzãtorului posibilitatea de a avea o imagine
generalã asupra reglementãrii juridice din Republica Moldova, precum ºi de a obþine
cunoºtinþe de bazã în domeniul de organizare juridicã a activitãþii de întreprinzãtor.
Destinatarii cursului
Prezentul curs este destinat unui larg cerc de cititori. Acesta prezintã un interes
deosebit pentru persoanele care intenþioneazã sã înceapã o afacere sau care se
aflã deja la început de drum în sfera afacerilor. O atenþie deosebitã este acordatã de
cãtre autorii acestui curs întreprinderilor mici ºi mijlocii, precum ºi întreprinzãtorilor
antrenaþi în activitãþi econimice individuale.
Obiectivele
a Familiarizarea ascultãtorilor cu prevederile generale ale iniþierii ºi desfãºurãrii unei
afaceri, reflectate în legislaþia Republicii Moldova
a Însuºirea de cãtre aceºtia a noþiunilor ºi principiilor juridice generale care vizeazã
activitatea de antreprenoriat
a Demonstrarea oportunutãþilor ºi avantajelor de aplicare de cãtre antreprenori a
prevederilor normative din sfera respectivã.
Durata cursului
Cursul cuprinde 10 teme distincte ºi este preconizat a se desfãºura pe parcursul
a 8 ore.
Tehnicile de predare
Pentru o mai rapidã ºi profundã înþelegere a materiei se vor folosi: alternãri de
text cu imagini sugestive; adaptãri de exemple la domeniul de activitate al segmentului
destinatar; teste ºi jocuri de roluri.
Evaluarea cunoºtinþelor
Evaluarea cunoºtinþelor se va face într-o atmosferã destinsã, prin dialog ºi teste
cu variante.
Materialele didactice
Fiecãrui ascultãtor i se vor înmâna materiale complexe, alcãtuite conform
programului de curs.
Bibliografia
La alcãtuirea referinþelor se va þine cont de posibilitãþile de acces ale grupului de
ascultãtori la materialul bibliografic.
Astãzi, mai mult ca niciodatã, cunoaºterea bazelor legislative privind activitatea
de întreprinzãtor este indispensabilã celor care se aflã în etapa iniþialã a activitãþii de
BIZPRO-Moldova
5
afaceri. Prezentul curs a fost elaborat în scopul a Vã oferi o imagine clarã a elementelor
legislaþiei comerciale, de care trebuie sã ia act fiecare întreprinzãtor începãtor. Cât timp
legile au tendinþa de a suporta frecvente modificãri, bazele fundamentale rãmân constante.
La sfârºitul fiecãrui capitol veþi gãsi câte un rezumat al informaþiei prezentate, lista
actelor normative fundamentale raportate la teme, precum ºi un rezumat al noþiunilor
principale menþionate în capitol. De asemenea, am dori sã vã aducem la cunoºtinþã cã
exempIele practice date în prezentul titlu, lista diverselor taxe ºi cote, sunt valabile
pentru data de 1 iulie 2003. În continuare, însã, trebuie de þinut cont de faptul cã
aceste date pot suporta modificãri.
Care este scopul studierii bazelor juridice?
Bãrbaþi ºi femei antrenaþi astãzi în activitatea de întreprinzãtor, tot mai des, observã
cã mediul în care lucreazã este supus de cele mai multe ori influenþelor condiþionate de
diverse legi, regulamente ºi norme. Aceste legi ºi regulamente determinã în fapt
totalitatea aspectelor unei afaceri - înregistrarea companiei, angajarea personalului,
majorarea capitalului sau creditarea, marketingul ºi promovarea produselor pe piaþã,
substituirea ºi reparaþia produselor de calitate inferioarã, importul ºi exportul etc. În acest
context, orice lege ce intrã în tangenþã, într-o mãsurã oarecare, cu activitatea de afaceri,
devine parte a mediului juridic ce dominã o astfel de afacere. Mediul juridic, la rândul
sãu, influenþeazã contractele, acordurile, vânzãrile, achiziþionãrile, investiþiile, formarea
capitalului, împrumuturile, asigurarea etc. Nici o persoanã din cele ce ºi-au început cariera
în lumea afacerilor nu poate evita impactul asupra mediului juridic, iar cunoaºterea bazelor
juridice ale afacerilor poate oferi susþinere întreprinzãtorului în realizarea celor mai bune
rezultate ale activitãþii sale.
Ce este legea?
Legislaþia ºi legile pot prezenta interes nu doar pentru persoanele cu studii juridice.
Antreprenorii începãtori vor ajunge la concluzia cã majoritatea acþiunilor întreprinse
de ei pentru o bunã desfãºurare a activitãþii de afaceri sunt condiþionate de diverse legi,
norme ºi regulamente. Pentru cei ce aspirã la o carierã de succes în afaceri, cunoaºterea
ºi stimularea abilitãþii lor de aplicare a acestor legi ºi reguli reprezintã aspecte
fundamentale ale activitãþii.
Existã mai multe definiþii pentru noþiunea de lege. Astfel, filosoful grec Aristotel a
considerat legea drept garanþie a faptului cã cetãþenii statului vor fi oneºti unii cu alþii.
Învãþãtorului acestuia, Platon, considera cã legea este un instrument special al controlului
obºtesc. Filosofi ºi specialiºti din timpuri mai moderne au dat legii ºi alte definiþii. De
exemplu, juristul britanic, Sir William Blackstoun, a descris legea ca o regulã a
comportamentului cetãþenesc, prescrisã de puterea supremã a statului, ce determinã
aspectele corectitudinii ºi interzice pe cele ale incorectitudinii. Vestitul jurist american,
Oliver Vendell Holms, considera legea drept un cod al regulilor ce permit prezicerea
deciziilor adoptate de judecatã pentru fiecare caz aparte.
Indiferent de faptul cã totalitatea definiþiilor existente, care au luat naºtere în diverse timpuri
ºi þãri, diferã mult una de alta, ele se întemeiazã, totuºi, pe observaþia generalã a esenþei
legii ºi anume: legea este compusã din reguli ce reglementeazã relaþiile dintre oameni ºi
dintre oameni ºi societate.
În acest context, prin prezentul titlu dorim sã Vã facem cunoºtinþã cu o aplicare a acestei
definiþii la scarã largã în viaþa de zi cu zi a fiecãrui întreprinzãtor.
BIZPRO-Moldova
6
STRUCTURA JURIDICÃ A ACTIVITÃÞII DE ÎNTREPRINZÃTOR
7
CAPITOLUL I STRUCTURA JURIDICÃ

A ACTIVITÃÞII DE ÎNTREPRINZÃTOR
Obiective
Dupã studierea acestui capitol, ascultãtorii cursului
a vor cunoaºte definiþia juridicã a activitãþii de întreprinzãtor ºi trãsãturile ei distinctive
a vor cunoaºte formele organizatorico-juridice principale ale antreprenoriatului
a vor dispune de noþiuni de bazã referitoare la particularitãþile unor forme de
întreprinderi
a vor cunoaºte principalele caracteristici ale activitãþii desfãºurate în baza patentei
de întreprinzãtor.
Noþiunea activitãþii de întreprinzãtor ºi principiile ei
Orice acþiune umanã se întemeiazã pe principii bine determinate. Nu face excepþie
nici activitatea de întreprinzãtor. Luând în considerare faptul cã omul este implicat în
activitatea antreprenorialã de mii de ani (e suficient sã facem o referire la grecii antici ºi
la romanii care au fost întreprinzãtori abili), putem evalua cunoºtinþele acumulate ºi
delimita principiile fundamentale ale activitãþii de întreprinzãtor. Acest tip de activitate
se sprijinã pe urmãtoarele principii:
a Iniþiativã
a Independenþã
a Acþiunea în nume propriu ºi sub rãspundere personalã
a Practicarea activitãþii de întreprinzãtor într-o anumitã formã organizatorico-juridicã
a Orientarea activitãþii spre obþinerea de profit.
Anume pe aceste principii se întemeiazã conceptul activitãþii de întreprinzãtor expus în lege:
Activitatea de întreprinzãtor este orice activitate, cu excepþia muncii pe

bazã de contract, a persoanelor juridice ºi / sau fizice întreprinsã din propria
iniþiativã, în numele lor, pe riscul propriu ºi sub rãspunderea lor patrimonialã
cu scopul de a-ºi asigura o sursã permanentã de venituri, sau ca urmare a
cãreia, indiferent de scopul activitãþii, obþine venit.
Majoritatea întreprinzãtorilor vor fi de acord cã fiecare afacere presupune riscul unor
posibile pierderi. Cu toate acestea, fiecare om de afaceri îºi asumã un astfel de risc.
Conform definiþiei, întreprinzãtor poate fi numitã persoana care iniþiazã ºi îºi asumã
riscurile financiare ale unei noi întreprinderi, de asemenea întreprinde o organizare a
controlului asupra activitãþii companiei.
Regulile de bazã ale dezvoltãrii activitãþii de întreprinzãtor
Activitatea de întreprinzãtor este sursa de venit atât pentru întreprinzãtori, cât ºi
pentru statul, pe teritoriul cãruia se desfãºoarã o astfel de activitate. Statul obþine venit
sub formã de taxe ºi impozite. Din aceste considerente, orice stat este interesat în
dezvoltarea ºi susþinerea activitãþii de întreprinzãtor practicatã pe teritoriul lui.
BIZPRO-Moldova
7
Astfel, pentru anul 2002, statul a preconizat obþinerea venitului de la perceperea

impozitelor în mãrime de 3 066 320 000 lei, ceea ce constituie 85,47 % din cota de venit
a bugetului Republicii Moldova pe anul 2002.
În legãturã cu acest fapt, statul defineºte regulile, pe care le urmeazã întreprinzãtorii.
Aceste, reguli se stabilesc prin legi, hotãrâri sau alte acte normative, obligatorii de
respectat de cãtre toþi cetãþenii ºi toate întreprinderile. Pe calea stabilirii unor reguli
legislative pentru desfãºurarea activitãþii de întreprinzãtor, statul efectueazã
reglementarea acesteia. Astfel, în cadrul acestei reglementãri, statul efectueazã:
Ø Determinarea condiþiilor de practicare a activitãþii de întreprinzãtor
Ø Stabilirea formelor organizatorico-juridice, în cadrul cãrora activitatea poate fi
desfãºuratã
Ø Stabilirea genurilor de activitate pentru practicarea cãrora se va obþine licenþa ºi a
genurilor de activitate în raport cu care se introduce monopolul de stat
Ø Determinarea drepturilor ºi obligaþiilor subiectului activitãþii de întreprinzãtor ºi
responsabilitatea lui.
O cerinþã de bazã a statului privind activitatea de întreprinzãtor este desfãºurarea
afacerilor sub o anumitã formã organizatorico-juridicã.
Statul înainteazã imperativitatea desfãºurãrii activitãþii sub formã de întreprindere. O
întreprindere este recunoscutã ca fiind fondatã numai dupã înregistrarea ei de stat.
Forme de întreprinderi
O problemã de bazã, care stã în faþa unui întreprinzãtor începãtor, este problema
alegerii formei întreprinderii. În întreaga lume existã trei forme organizatorico-juridice
de bazã: întreprinderea individualã, parteneriatul (cu rãspundere deplinã sau limitatã)
ºi societatea pe acþiuni. Existã ºi o mulþime de forme organizatorico-juridice care sunt,
într-o mãsurã sau alta, derivate ale acestor trei.
Care sunt, aºadar, posibilitãþile pe care ni le oferã legislaþia Republicii Moldova?
Întreprinderile pot fi organizate în urmãtoarele forme ca:
- Întreprindere individualã (Antreprenor individual)
- Societate în nume colectiv
- Societate în comanditã
- Societate pe acþiuni
- Societate cu rãspundere limitatã
- Cooperativã de producere
- Cooperativã de întreprinzãtor
- Întreprindere de stat ºi municipalã.
Cine poate dobândi statutul de întreprinzãtor?
Întreprinzãtori pot fi atât cetãþenii Republicii Moldova, cât ºi cetãþenii strãini sau
persoanele apatride.
Alãturi de cerinþa de bazã faþã de practicarea afacerilor într-o formã organizatorico-
juridicã anume, legislatorul a mai stabilit un ºir de condiþii speciale pentru organizarea
unor genuri aparte ale activitãþii de întreprinzãtor. Astfel, în cazurile prevãzute de legislaþia
BIZPRO-Moldova
8
9
privind licenþierea, pentru desfãºurarea unor genuri de activitate va fi necesarã obþinerea
licenþei de stat.
Vom examina fiecare formã organizatorico-juridicã în detaliu.
Întreprinderea individualã
Întreprinderea individualã este fondatã de o persoanã fizicã sau de un grup

de persoane, de exemplu, membri ai unei familii, în scopul de practicare a
activitãþii ºi obþinerii unei surse constante de venit.
Aceastã întreprindere aparþine unei persoane fizice cu drept de proprietate privatã,

dacã aceasta este fondator, sau cu drept de proprietate comunã, dacã întreprinderea
este fondatã de un grup de persoane. În agriculturã, o formã similarã cu întreprinderea
individualã este gospodãria þãrãneascã (de fermier).
Deosebirea majorã a acestei forme de cealaltã constã în neîncadrarea în categoria
persoanelor juridice, ea acþionând în procesul de activitate drept persoanã fizicã. Atare
fapt semnificã cã patrimoniul se formeazã din bunurile personale ale fondatorului
întreprinderii. O consecinþã a acestui statut legal este responsabilitatea materialã deplinã
a fondatorului pentru obligaþiile întreprinderii prin întreg patrimoniul sãu. O excepþie de
la regula datã pot fi doar acele bunuri, care nu pot fi obiect al urmãririi în conformitate
cu legea. În cazul în care întreprinderea individualã a fost fondatã de un grup de persoane
(familie), atunci fiecare din acestea poartã responsabilitate solidarã pentru obligaþiile
întreprinderii prin întreg patrimoniul sãu, cu excepþia bunurilor care, conform legii, nu
pot fi obiect al urmãririi. Lista bunurilor care nu pot fi urmãrite pe baza documentelor de
executare silite figureazã în Anexa # 1 la Codul de Procedurã Civilã al Republicii Moldova
ºi se anexeazã la sfârºitul Capitolului 1. În cazul dat, responsabilitate solidarã semnificã
responsabilitatea egalã a fiecãrui fondator.
Astfel, în cazul în care o întreprindere individualã ia credit din bancã ºi nu-l poate
rambursa la timp, banca va avea dreptul sã vândã proprietatea ce aparþine atât
întreprinderii individuale, cât ºi fondatorului. În cazul în care, însã, existã trei fondatori,
atunci întreaga sumã poate fi încasatã de bancã de la un singur fondator. În consecinþã,
acest fondator va avea dreptul sã încaseze suma achitatã bãncii de la ceilalþi doi fondatori.
Denumirea întreprinderii individuale trebuie sã conþinã numele unui fondator cel
puþin ºi cuvintele întreprindere individualã.
În acest mod, denumirea completã a întreprinderii individuale fondate, sã zicem, de Ion
Ionescu, ce se orienteazã pe prestarea de servicii, va suna în modul urmãtor:
Întreprinderea Individualã Ionescu Service, iar denumirea prescurtatã Î.I. Ionescu
Service.
Întreprinderea individualã este una din cele mai acceptabile forme pentru activitatea
de întreprinzãtor în cazul în care organizaþi o întreprindere cu participarea membrilor
familiei Dumneavoastrã sau a altor rude. Volumul lucrãrilor ºi serviciilor executate de o
întreprindere individualã, nu este, de regulã, foarte substanþial. Mai mult decât atât,
þinând cont de statutul de persoanã fizicã a întreprinderii individuale, aceasta este limitatã
în posibilitãþile de finanþare. La acordarea de credit, o bancã nu va aborda la modul
serios întreprinderea cu o astfel de formã organizatorico-juridicã.
BIZPRO-Moldova
9
Situaþia descrisã mai sus cu privire la întreprinderile individuale a fost valabilã pânã pe
data de 12 iunie 2003. Acesta este momentul când noul Cod Civil al Republicii Moldova
a intrat în vigoare, în locul întreprinderilor individuale menþionate mai sus, acest Cod
prevede desfãºurarea activitãþii individuale de întreprinzãtor sub formã de antreprenor
individual.
Antreprenorul individual este persoanã fizicã, trebuie sã fie înregistrat în mod
corespunzãtor ºi rãspunde pentru obligaþiile sale prin întreg patrimoniul sãu, cu excepþia
patrimoniului care nu poate fi sechestrat în conformitate cu legislaþia.
Gospodãria þãrãneascã (de fermier)

Aºa cum s-a menþionat mai sus, un statut similar cu cel al întreprinderii individuale
îl are în domeniul agriculturii gospodãria þãrãneascã (de fermier).
Gospodãria þãrãneascã este o întreprindere individualã, fondatã nu doar
pe baza proprietãþii private a fondatorului sau a familiei acestuia, ci ºi pe
proprietatea privatã asupra loturilor de pãmânt cu destinaþie agricolã.
Totodatã, un factor determinant la stabilirea gospodãriei þãrãneºti este faptul cã o astfel
de gospodãrie efectueazã producerea, prelucrarea primarã ºi desfacerea doar a
produselor agricole proprii.
Legislaþia stabileºte cã activitatea individualã din sectorul agrar poate fi practicatã doar
sub formã de gospodãrie þãrãneascã (de fermier).
Statutul juridic al gospodãriei þãrãneºti este similar cu cel al întreprinderii individuale.
Astfel, gospodãria þãrãneascã are statut de persoanã fizicã, nu poartã rãspundere pentru
obligaþiile personale ale proprietarului sãu, iar proprietarii poartã rãspundere nelimitatã
ºi solidarã pentru obligaþiile gospodãriei.
Legislatorul a stabilit ºi un ºir de cerinþe suplimentare faþã de practicarea activitãþii de
întreprinzãtor sub formã de gospodãrie þãrãneascã. De pildã, proprietatea gospodãriei
þãrãneºti (loturile de pãmânt, mijloacele de muncã etc.), inclusiv cea arendatã, este
limitatã, iar conform legii, o gospodãrie þãrãneascã trebuie sã se bazeze pe cel puþin 50
la sutã - munca personalã a membrilor ei. În cazul necorespunderii acestei cerinþe se
impune sau reducerea proprietãþii, sau reorganizarea întreprinderii în altã formã.
Societatea în nume colectiv
Societate în nume colectiv este societatea economicã participanþii cãreia

practicã, în conformitate cu actele de constituire, activitate de întreprinzãtor
în numele societãþii ºi poartã rãspundere solidarã ºi nelimitatã pentru
obligaþiile ei.
Societatea în nume colectiv are statut de persoanã juridicã. Totuºi, fondatorii societãþii
poartã rãspundere solidarã ºi nelimitatã pentru obligaþiile societãþii prin întreg patrimoniul
sãu, cu excepþia bunurilor care, conform legii, nu pot fi obiect al urmãririi. Aceasta este
o trãsãturã distinctã a formei organizatorico-juridicã a societãþii în nume colectiv.
Denumirea de firmã a societãþii în nume colectiv trebuie sã conþinã denumirea de
«societate în nume colectiv» sau denumirea abreviatã «S.N.C.».
BIZPRO-Moldova
10
11
Documentul care stabileºte fondarea societãþii în nume colectiv este contractul de constituire.
Persoana împuternicitã pe baza contractului de constituire va gestiona întreaga activitate
a societãþii, va organiza munca, va prezenta altor participanþi dãrile de seamã anuale ºi
bilanþul anual al societãþii pentru aprobare.
Conducerea societãþii se poate efectua ºi în mod colegial, în cazul în care aceastã
clauzã a fost prevãzutã în contractul de constituire. În astfel de cazuri, deciziile se
adoptã prin simpla majoritate a voturilor.
Mai mult decât atât, contractul de constituire poate prevedea cã directorul-administrator
al societãþii în nume colectiv poate fi o terþã persoanã care nu este participant, dar care
îºi va asuma îndeplinirea lucrãrilor de secretariat ale societãþii.
De menþionat este ºi faptul cã fiecare participant este în drept sã reprezinte societatea
în raporturile cu terþii, cu excepþia cazurilor în care dreptul de reprezentare este atribuit
în contractul de constituire uneia sau mai multor persoane determinate.
Dupã cum s-a spus mai înainte, membrii societãþii în nume colectiv poartã rãspundere
solidarã prin întreg patrimoniul lor pentru obligaþiile societãþii în nume colectiv. Totuºi,
sechestrarea cotei participantului, din patrimoniul societãþii, în scopul stingerii datoriilor
acestuia este permisã numai în cazurile în care un alt patrimoniu pentru stingerea
datoriilor este insuficient.
Societatea în comanditã
Societate în comanditã este societatea în care, alãturi de participanþii

(comanditarii) ce desfãºoarã în numele societãþii activitate de întreprinzãtor,
rãspunzând solidar ºi nelimitat pentru obligaþiile societãþii, existã ºi unul
sau mai mulþi participanþi-comanditaþi, care nu iau parte la activitatea
societãþii ºi îºi asumã riscul pierderilor în legãturã cu activitatea societãþii,
în limita sumelor investite.
O cerinþã obligatorie pentru societãþile în comanditã este existenþa a cel puþin

unui comanditar ºi a unui comanditat.
Societatea în comanditã este ºi ea persoanã juridicã. Una din diferenþele de bazã dintre
societatea în comanditã ºi societatea în nume colectiv este deosebirea în problemele
de conducere a societãþii în nume colectiv ºi a responsabilitãþii participanþilor societãþii
în nume colectiv. Astfel, conducerea societãþii în nume colectiv se efectueazã doar de
comanditari. Responsabilitatea unui asociat-comanditar pentru obligaþiile societãþii în
nume colectiv nu este limitatã, iar în cazurile în care existã câþiva comanditari, este
solidarã cu ei, în timp ce rãspunderea comanditatului este limitatã de cota de participare.
Statutul comanditarilor ºi al comanditaþilor este diferit. Comanditatul este obligat,
de lege, ca la momentul înregistrãrii societãþii în comanditã sã transfere pe cont cel
puþin 60 la sutã din cota de participare în exprimare bãneascã. Comanditatul nu este în
drept cã gestioneze activitatea societãþii ºi, prin urmare, sã conteste decizia
comanditarilor privind conducerea activitãþii societãþii. Comanditatul nu are dreptul de
reprezentare a societãþii. Participarea personalã la activitatea societãþii este atribuitã
doar comanditarului.
BIZPRO-Moldova
11
În celelalte privinþe, societatea în comanditã cade sub incidenþa normelor stabilite

pentru societatea în nume colectiv.
Societatea în comanditã sau în nume colectiv ca formã organizatorico-juridicã se
aplicã pe larg în micul business, mai ales atunci când volumul produselor fabricate sau
al serviciilor prestate nu este prea mare. Alegerea acestor forme organizatorico-juridice
depinde de genurile de activitate pe care fondatorii le preconizeazã, precum ºi de relaþiile
interne ale fondatorilor. În acest tip de întreprinderi, relaþiile dintre fondatori sunt destul
de apropiate. Aceºtia pot fi rude sau persoane care nu intrã în raport de rudenie, dar
care efectueazã o producere a produselor ºi o prestare a serviciilor în comun.
Societatea cu rãspundere limitatã
Cea mai rãspânditã formã organizatorico-juridicã pentru desfãºurarea activitãþii

de întreprinzãtor este societatea cu rãspundere limitatã. O astfel de formã organizatorico-
juridicã a întreprinderii este acceptabilã atât pentru micul business, cât ºi pentru cel
mijlociu.
Societatea cu rãspundere limitatã este întreprinderea, capitalul social al

cãreia este divizat în cote conform actului de constituire, obligaþiile cãreia
sunt asigurate de patrimoniu.
O condiþie principialã a organizãrii societãþii cu rãspundere limitatã este formarea

capitalului social al societãþii, care trebuie sã fie de minim 300 salarii minime la momentul
de înregistrare (5400 lei). În cazul organizãrii societãþii de câþiva fondatori, capitalul
social se divizeazã în cote, mãrimea cãrora se stabileºte în contractul de constituire.
Totodatã, numãrul participanþilor societãþii nu poate depãºi numãrul de 50 participanþi.
Societatea cu rãspundere limitatã este persoanã juridicã ºi poartã rãspundere
pentru obligaþiile sale numai în limita patrimoniului ce-i aparþine. Participanþii poartã
rãspundere pentru obligaþiile societãþii numai în limita valorii cotelor ce le aparþin.
Denumirea de firmã a societãþii trebuie sã conþinã denumirea completã Societate cu
rãspundere limitatã sau abreviatã S.R.L.. Actele de constituire ale societãþii sunt
statutul ºi contractul de constituire. Dacã societatea este fondatã de o singurã persoanã,
în locul contractului de constituire se perfecteazã declaraþia de constituire.
Statutul societãþii cu rãspundere limitatã trebuie sã conþinã urmãtoarele prevederi
de bazã (nelimitându-se însã la acestea):
a denumirea de firmã deplinã ºi adresa juridicã a societãþii
a scopurile societãþii ºi sfera de activitate
a mãrimea cotelor de participare ale participanþilor
a mãrimea capitalului social, modul de majorare sau reducere, precum ºi formarea
fondului de rezervã
a modul de evidenþã a voturilor aparþinând participanþilor, conform principiului de
dependenþã proporþionalã a numãrului de voturi de valoarea certificatului de cotã
a modul de adoptare a hotãrârilor privind activitatea societãþii
a drepturile ºi obligaþiile participanþilor
BIZPRO-Moldova
12
13
a modul de înstrãinare a cotelor ºi ordinea de repartizare a profitului
a modul de reorganizare ºi lichidare a societãþii.
Organul suprem de conducere al societãþii este adunarea generalã a participanþilor.
Problemele principale puse în discuþie ºi hotãrâte la adunarea generalã a acþionarilor sunt:
- modificarea statutului, majorarea sau reducerea capitalului social
- aprobarea dãrii de seamã anuale ºi a bilanþului anual, repartizarea profitului
- alegerea conducerii
- aprobarea modului de retribuire a muncii membrilor societãþii ºi a revizorului
- excluderea participantului din societate
- reorganizarea ºi lichidarea societãþii.
Adunarea generalã a participanþilor se convocã de conducere nu mai rar de o
datã pe an. Adunarea generalã poate fi convocatã ºi în sesiune extraordinarã.
Organul executiv al societãþii cu rãspundere limitatã este conducerea, care alege
preºedintele conducerii (directorului general). Dacã societatea este micã, în locul
conducerii, participanþii vor putea alege o persoanã în funcþia de director cu atribuþii
similare. Directorul gestioneazã activitatea curentã a societãþii ºi decide toate problemele,
cu excepþia celor ce þin de atribuþiile exclusive ale adunãrii generale a societãþii.
Societatea cu rãspundere limitatã este foarte des utilizatã pentru organizarea
business-ului mic ºi mijlociu. Aceastã formã organizatorico-juridicã a întreprinderii este
foarte flexibilã, ea permite organizarea unei activitãþii eficiente de întreprinzãtor, obþinând
avantaje maxime. Fondatorii societãþii cu rãspundere limitatã nu sunt obligaþi sã participe
în mod nemijlocit la activitatea societãþii.
De regulã, directorul ºi alþi colaboratori ai acestui fel de societate, în comparaþie cu
formele de întreprinderi examinate mai sus, sunt persoane angajate la muncã, care
acþioneazã pe baza contractelor de muncã. În cazul unor circumstanþe nefavorabile pe
piaþã, întreprinderea îºi poate schimba profilul de muncã, angajând noi specialiºti.
Participanþii întreprinderii individuale (de obicei rude) vor trebui sã treacã un curs de
recalificare, ceea ce necesitã mult timp ºi efort. Astfel, societatea cu rãspundere limitatã
este cea care reacþioneazã într-un mod foarte prompt la schimbãrile de pe pieþã.
Societatea pe acþiuni
Societate pe acþiuni este întreprinderea fondatã de una sau mai multe

persoane fizice sau juridice pentru practicarea activitãþii comerciale sub
un nume unic, capitalul social al cãreia este în totalitate divizat în acþiuni,
obligaþiile acestea fiind asigurate de patrimoniul societãþii.
Dupã înregistrarea de stat, societatea pe acþiuni dobândeºte statut de persoanã

juridicã ºi poartã rãspundere pentru obligaþiile sale prin întreg patrimoniul sãu. Acþionarii
societãþii poartã rãspundere pentru obligaþiile societãþii pe acþiuni numai în limita acþiunilor ce
le aparþin.
Societatea pe acþiuni poate fi de tip închis ºi deschis.
BIZPRO-Moldova
13
Societatea pe acþiuni de tip închis

Este societatea ai cãrei acþionari (precum ºi societatea însãºi) dispun de dreptul
preferenþial la achiziþionarea acþiunilor înstrãinate. O astfel de societate nu este în
drept sã-ºi ofere valorile mobiliare pentru a fi achiziþionate de un cerc nelimitat de
persoane. Numãrul acþionarilor unei societãþi de tip închis nu trebuie sã depãºeascã 50.
Societatea pe acþiuni de tip deschis

Este societatea ai cãrei acþionari dispun de dreptul de înstrãinare (vânzare sau
cumpãrare) a acþiunilor ce le aparþin fãrã restricþii. Numãrul acþionarilor acestei societãþi
este nelimitat.
Societatea pe acþiuni este proprietarul bunurilor separate de proprietatea acþionarilor ºi

se calculeazã pe bilanþul independent.
Denumirea de firmã deplinã trebuie sã conþinã cuvintele societate pe acþiuni sau
abrevierea S.A..
În conformitate cu legea, adresa juridicã a societãþii pe acþiuni coincide cu sediul organului
executiv.
Structura societãþii pe acþiuni este mai complicatã decât cea a formelor
organizatorico-juridice analizate mai sus. Organele de conducere ale societãþii sunt:
a adunarea generalã a acþionarilor
a consiliul de directori sau comitetul de supraveghere
a organul executiv, care poate fi colegial spre exemplu conducerea - sau dintr-o
singurã persoanã directorul
a comisia de revizie sau revizorul.
Adunarea generalã a acþionarilor este organul suprem de conducere a societãþii
ºi se desfãºoarã de cel puþin o datã pe an. Votul la adunarea generalã poate fi deschis
sau secret ºi se desfãºoarã conform principiului «o acþiune de vot un vot».
Consiliul de directori sau comitetul de supraveghere reprezintã interesele
acþionarilor în perioada dintre adunãrile generale ºi, în limitele atribuþiilor lor, efectueazã
conducerea ºi controlul asupra activitãþii societãþii. Consiliul prezintã Adunãrii generale
a acþionarilor darea de seamã anualã privind activitatea sa ºi cea a societãþii. ªedinþele
ordinare ale consiliului se desfãºoarã de cel puþin o datã pe trimestru.
Organul executiv decide cu privire la toate problemele ce þin de gestionarea
activitãþii curente a societãþii, cu excepþia problemelor atribuite adunãrii generale sau
consiliului societãþii. Organul executiv al societãþii poate fi colegial (conducerea, direcþia)
sau dintr-o singurã persoanã (directorul general, directorul).
Comisia de revizie efectueazã controlul asupra activitãþii financiar-economice a
societãþii timp de un an ºi este subordonatã numai adunãrii generale a acþionarilor. De
asemenea, comisia poate desfãºura ºi verificãri extraordinare. Comisia de revizie se
alege pe un termen de la doi la cinci ani.
Acþiunea oferã acþionarului dreptul de vot la adunarea generalã, de primire a
unei cote a dividendelor, precum ºi a unei pãrþi à bunurilor societãþii în cazul lichidãrii ei.
BIZPRO-Moldova
14
15
Acþiunea este un temei juridic al participãrii deþinãtorului ei la conducerea
societãþii, obþinerea profitului pe parcursul activitãþii societãþii (dividende),
precum ºi a unei pãrþi a bunurilor ei în caz de lichidare.
Una din condiþiile primordiale pentru desfãºurarea activitãþii de întreprinzãtor sub formã
de societate pe acþiuni de tip deschis este desfãºurarea obligatorie a auditului anual al
activitãþii societãþii.
Societatea pe acþiuni este forma cea mai acceptabilã pentru organizarea întreprinderilor
mari. Structura acestor întreprinderi este mai extinsã ºi mai puþin flexibilã în comparaþie
cu societatea cu rãspundere limitatã. Totuºi, la organizarea întreprinderilor mari, aceastã
formã a activitãþii de întreprinzãtor se potriveºte pe deplin intereselor fondatorilor ºi
acþionarilor, precum ºi celor ale lucrãtorilor întreprinderilor.
Cooperativa de producere
Cooperativa de producere este întreprinderea cu statut de persoanã juridicã,

fondatã de cinci sau mai multe persoane fizice care au atins vârsta de 16
ani, în scopul desfãºurãrii activitãþii comune de întreprinzãtor, întemeiatã
în mod preferenþial pe munca individualã a membrilor ei ºi pe cooperarea
cotelor în capitalul cooperativei.
Cooperativa de producere dispune de patrimoniu propriu, separat de patrimoniul
membrilor sãi, care se formeazã din contribuþii bãneºti ºi bunuri transmise în capitalul
propriu, precum ºi din alte surse neinterzise de lege.
Fiind persoanã juridicã, cooperativa de producere poartã rãspundere pentru obligaþiile
sale prin întreg patrimoniul sãu ºi nu rãspunde pentru obligaþiile membrilor sãi.
Actul de bazã ce determinã modul ºi condiþiile de organizare, de activitate, reorganizare
ºi de lichidare a cooperativei de producere, este statutul.
Organele principale de conducere ale cooperativei de producere sunt:
a adunarea generalã
a consiliul de supraveghere
a conducerea ºi / sau preºedintele cooperativei
a comisia de reviziei sau revizorul.
Cooperativa de întreprinzãtor
Cooperativa de întreprinzãtor este, de asemenea, o întreprindere cu statut

de persoanã juridicã, iar membrii acesteia pot fi atât persoane fizice, cât ºi
juridice, care desfãºoarã activitate de întreprinzãtor.
O cerinþã obligatorie, ca ºi pentru cooperativa de producere, este existenþa a cel
puþin 5 membri. Una din cerinþele de bazã pentru cooperativa de întreprinzãtor, care
este ºi una din trãsãturile de diferenþiere de alte forme organizatorico-juridice, este
obligativitatea impusã acestei cooperative, de asigurare a cel puþin 50 la sutã din volumul
total al produselor (serviciilor sale) membrilor sãi ºi/sau de achiziþionare de la membrii
sãi a cel puþin 50 la sutã din volumul produselor (serviciilor) achiziþionate de cooperativã.
BIZPRO-Moldova
15
Organele de conducere ale cooperativei de întreprinzãtor sunt:

a adunarea generalã organul suprem al cooperativei
a consiliul administrativ reprezintã interesele membrilor în perioada dintre adunãrile
generale, este subordonat adunãrii generale
a preºedintele cooperativei organul executiv unic, care gestioneazã activitatea
curentã a cooperativei
a comisia de revizie sau revizorul organul responsabil de efectuarea controlului
intern asupra activitãþii cooperativei
a comisia de arbitraj se formeazã pentru examinarea reclamaþiilor privind deciziile
organelor cooperativei.
Cooperativele de întreprinzãtor sunt, de asemenea supuse unui audit obligatoriu,
desfãºurat anual pentru verificarea dãrilor de seamã financiare ale cooperativei.
Patenta de întreprinzãtor
Unica posibilitate de practicare a activitãþii de întreprinzãtor fãrã fondarea unei

întreprinderi, este patenta de întreprinzãtor.
Patenta de întreprinzãtor este un certificat de stat nominativ, ce atestã

dreptul de a desfãºura genul de activitate de întreprinzãtor indicat în ea în
decursul unei anumite perioade de timp.
Titular de patentã poate fi orice cetãþean al Republicii Moldova cu capacitate de exerciþiu,
orice cetãþean strãin sau apatrid, care locuieºte permanent în Republica Moldova, Astfel,
cetãþenia persoanei care solicitã patenta nu are nici o importanþã. O cerinþã semnificativã
în cazul patentei este principiul stabilitãþii de domiciliu, adicã locuirea permanentã pe
teritoriul Moldovei. O altã cerinþã faþã de titularul de patentã este corespunderea abilitãþilor
personale cu cerinþele de calificare, necesare pentru practicarea genului de activitate
indicat în patentã.
Patenta de întreprinzãtor se elibereazã numai pentru unele genuri de activitate,
lista exhaustivã a cãrora este stabilitã de lege.
Un aspect important pentru desfãºurarea activitãþii de întreprinzãtor în temeiul
patentei este lipsa necesitãþii de înregistrare a activitãþii sau de primire a licenþei. Mai mult
decât atât, titularul de patentã nu cade sub incidenþa cerinþelor ce presupun prezentarea
dãrilor de seamã financiare ºi statistice, de þinere a evidenþei contabile ºi financiare, de
efectuare a operaþiunilor ºi decontãrilor de casã etc. Titularul de patentã, acþioneazã în
cadrul raporturilor civile în nume propriu ºi poartã rãspundere pentru obligaþiile sale ce
au legãturã cu desfãºurarea activitãþii de întreprinzãtor, prin întreg patrimoniul sãu, pe
parcursul termenului de prescripþie, indiferent de durata valabilitãþii patentei.
LISTA
Categoriilor de bunuri care nu pot fi urmãrite
pe baza documentelor de executare silitã
[Modificatã prin Decretul din 06.05.82]
Nu pot fi urmãrite pe baza documentelor de executare silitã urmãtoarele categorii de
bunuri ºi obiecte care sunt constituite ca proprietate personalã a debitorului sau cota-parte
BIZPRO-Moldova
16
17
ce-i revine într-o proprietate comunã ºi care sunt necesare debitorului ºi persoanelor
întreþinute de el:
1. Casa de locuit cu dependenþele sau unele pãrþi ale ei la persoanele a cãror îndeletnicire
de bazã este agricultura, dacã debitorul ºi familia lui locuiesc permanent în ea, cu excepþia
cazurilor când este vorba de restituirea unui împrumut acordat de bancã pentru construcþia
casei.
2. La persoanele a cãror îndeletnicire de bazã este agricultura unica vacã; în lipsa unei
vaci unica viþicã, oaie, caprã sau porc la colhoznici, afarã de aceasta oile, caprele ºi
porcii pânã la jumãtate din norma stabilitã pentru gospodãria de colhoznic prin Statutul
colhozului precum ºi pãsãrile de curte.
3. Nutreþul pentru vite, necesar pânã la strângerea noii recolte de furaj sau pânã la scoaterea
vitelor la pãºunat.
4. La persoanele ale cãror îndeletnicire de bazã este agricultura seminþele necesare
însãmânþãrilor curente.
5. Mobila, obiectele de uz casnic, îmbrãcãmintea necesare debitorului ºi persoanelor
întreþinute de el:
a) îmbrãcãmintea pentru fiecare persoanã: un palton de varã sau de toamnã, un palton
de iarnã sau un cojoc, un costum de iarnã (pentru femei douã rochii de iarnã), un
costum de varã (pentru femei douã rochii de varã), câte o pãlãrie pentru fiecare
sezon (pentru femei pe lângã aceasta, douã broboade de varã ºi o broboadã de iarnã
sau un ºal), altã îmbrãcãminte sau pãlãrii, întrebuinþate un timp îndelungat ºi care nu
prezintã valoare
b) îmbrãcãmintea, rufele, albiturile de pat, tacâmurile aflate în uz (cu excepþia obiectelor
fãcute din materialele preþioase, precum ºi a obiectelor care prezintã o valoare artisticã)
c) mobila câte un pat ºi un scaun pentru fiecare persoanã, o masã, un dulap ºi o ladã
pentru familie
d) toate lucrurile copiilor
6. Produsele alimentare într-o cantitate necesarã debitorului ºi familiei lui pânã la recolta
nouã, dacã îndeletnicirea principalã a debitorului este agricultura, iar în celelalte cazuri
produsele alimentare ºi banii în valoare totalã egalã cu salariul lunar al debitorului, dar
nu mai puþin de o mie de lei.
7. Combustibilul necesar pentru pregãtirea mâncãrii ºi încãlzirea locuinþei familiei în cursul
sezonului, în care se face foc în sobe.
8. Inventarul (inclusiv manualele ºi cãrþile) necesar debitorului pentru a-ºi continua exercitarea
profesiei, cu excepþia cazurilor când, prin sentinþa instanþei de judecatã, debitorul a fost
lipsit de dreptul de a exercita îndeletnicirea respectivã sau când inventarul a fost folosit
de el pentru a exercita un meºteºug nelegal.
9. Cotele de participare la organizaþiile cooperatiste, dacã debitorul nu a fost exclus din
rândurile membrilor cooperativei.
10. În caz de urmãrire pe baza unor documente de executare silitã a cotei pãrþi ce revin
debitorului în bunurile în devãlmãºie ale gospodãriei de colhoznic sau a gospodãriei
þãranilor care se ocupã cu munca imdividualã în agriculturã, mãrimea cotei se stabileºte
dupã scoaterea din aceste bunuri a casei de locuit, în care trãiesc membrii gospodãriei,
cu dependinþele ei, a seminþelor necesare însãmânþãrilor curente, a unei vaci a unei
viþele (iar într-o gospodãrie de colhoznic ºi a oilor, caprelor, porcilor ºi pãsãrilor de
curte) pânã la o jumãtate de normã stabilitã de Statutul Cartelului agricol ºi a nutreþului
necesar animalelor rãmase.
BIZPRO-Moldova
17
Actele normative de bazã, referitoare la aceastã temã, sunt:

1. Codul Civil al Republicii Moldova 2002 # 1107-XV din 06 iunie 2002
2. Legea Republicii Moldova «Cu privire la antreprenoriat ºi întreprinderi» # 845-XII
din 03 ianuarie 1992
3. Legea Republicii Moldova «Cu privire la investiþiile strãine» # 998-XII din 01 aprilie
1992
4. Legea Republicii Moldova «Privind patenta de întreprinzãtor» # 93-XIV din 15
iulie 1998.
Întrebãri, exerciþii, teste
1. Aþi decis sã vã ocupaþi de afaceri ºi, împreunã cu soþia Dumneavoastrã ºi doi fraþi,
sã deschideþi o firmã de confecþionare a articolelor de tricotaj. Ce formã a
întreprinderii veþi alege? Explicaþi.
2. Întreprinderea Dumneavoastrã a încheiat contracte de livrare a produselor. Totuºi,
un ºir de întreprinderi nu ºi-au îndeplinit obligaþiile de achitare a produselor livrate
asumate faþã de Dumneavoastrã. Debitorii în cauzã sunt: întreprinderea individualã
Petrov II, cooperativa de producere STAR ºi societatea cu rãspundere limitatã
Kiber. Aþi hotãrât sã vã recuperaþi banii de la aceste întreprinderi. Care este
patrimoniul care poate fi supus sechestrãrii?
Recapitulare
Activitatea de întreprinzãtor este orice activitate, cu excepþia muncii pe bazã de

contract, a persoanelor juridice ºi / sau fizice întreprinsã din propria iniþiativã, în numele
lor, pe riscul propriu ºi sub rãspunderea lor patrimonialã, cu scopul de a-ºi asigura o
sursã permanentã de venituri, sau ca urmare a cãreia, indiferent de scopul activitãþii,
obþine venit.
Întreprinderea individualã este fondatã de o persoanã fizicã sau de un grup de
persoane, de exemplu, membri ai unei familii, în scopul de practicare a activitãþii ºi
obþinerii unei surse constante de venit.
Gospodãria þãrãneascã este o întreprindere individualã, fondatã nu doar pe baza
proprietãþii private a fondatorului sau a familiei acestuia, ci ºi pe proprietatea privatã
asupra loturilor de pãmânt cu destinaþie agricolã.
Societatea cu rãspundere limitatã este întreprinderea, capitalul social al cãreia este
divizat în cote conform actului de constituire, obligaþiile cãreia sunt asigurate de
patrimoniu.
Societate pe acþiuni este întreprinderea fondatã de una sau mai multe persoane fizice
sau juridice pentru practicarea activitãþii comerciale sub un nume unic, capitalul social
al cãreia este în totalitate divizat în acþiuni, iar obligaþiile sunt asigurate de patrimoniul
societãþii.
Patenta de întreprinzãtor este un certificat de stat nominativ, ce atestã dreptul de a
desfãºura genul de activitate de întreprinzãtor indicat în ea în decursul unei anumite
perioade de timp.
BIZPRO-Moldova
18
ETICA PROFESIONALÃ A ÎNTREPRINZÃTORULUI
19
CAPITOLUL II ETICA PROFESIONALÃ A

ÎNTREPRINZÃTORULUI
Obiective
Dupã studierea acestui Capitol, ascultãtorii vor cunoaºte:
a noþiunea de «eticã a întreprinzãtorului»
a diferenþa dintre etica profesionalã a întreprinzãtorului ºi normele legii
a semnificaþia atribuitã respectãrii eticii întreprinzãtorului în diverse domenii de
activitate la practicarea activitãþii de întreprinzãtor.
Imaginaþi-vã o astfel de situaþie: sunteþi întreprinzãtor ºi aþi încheiat o tranzacþie
de livrare a mãrfurilor cu un partener nou. Cu respectivul partener colaboraþi pentru
prima datã ºi, din aceste considerente, aþi fãcut comandã de o partidã nu prea mare de
mãrfuri. În sfârºit, vine timpul livrãrii, dar aceasta întârzie. Trece o perioadã de timp,
Dumneavoastrã aºteptaþi produsele ºi, bineânþeles, începeþi sã vã faceþi griji. Prin urmare,
luaþi legãtura cu noul Dumneavoastrã partener. El vã explicã cã a intervenit ceva ºi vã
roagã sã aºteptaþi puþin. Peste un timp oarecare, îl contactaþi din nou ºi vã interesaþi de
soarta livrãrii. Ca rãspuns, auziþi din nou rugãmintea de a aºtepta puþin ºi promisiunile
partenerului de genul iatã, iatã cã se rezolvã problemele temporare ºi livrarea va fi
efectuatã imediat. Astfel, dupã un timp îndelungat ºi efort inutil, primiþi în sfârºit,
produsele multdorite. Aici însã apare întrebarea: Veþi mai colabora ºi în viitor cu un
astfel de partener? Îl veþi recomanda vreunei cunoºtinþe drept partener de încredere?
ªi care este, totuºi, reputaþia acestui om de afaceri?
Exemplul de mai sus ne demonstreazã cât de important este rolul eticii profesionale
ºi reputaþiei de afaceri în activitatea de întreprinzãtor. Pregãtindu-vã sã faceþi carierã în
afaceri, veþi dobândi convingerea cã, respectarea normelor eticii de afaceri poate fi un
factor la fel de important ca ºi cunoaºterea unor anumite legi. Mai mult de cât atât, dacã
aveþi dorinþa sã vã descurcaþi în legi, va fi necesar sã înþelegeþi ºi acel cadru al eticii,
prin care acestea acþioneazã. În acest capitol vom analiza esenþa eticii profesionale ºi
a unor surse a standardelor de eticã, de care mulþi întreprinzãtori se ghideazã în procesul
de desfãºurare a activitãþii.
Esenþa eticii de afaceri
Înainte de a da contur definiþiei eticii de afaceri, va trebui sã stabilim ce se
subânþelege prin eticã în general. Etica poate fi numitã ºtiinþa despre ceea ce stã la
baza unui comportament corect sau incorect. Ea este o subdiviziune a filosofiei care se
focuseazã pe moralã ºi pe principiile morale, aplicabile în viaþa noastrã de zi cu zi. Ce
este corect ºi ce nu? Cum sã procedãm mai bine într-o situaþie sau alta? Toate aceste
întrebãri intrã în tangenþã nemijlocitã cu noþiunea de eticã, deoarece raportãm
întotdeauna valorile ºi principiile noastre morale la deciziile ºi acþiunile noastre. Totodatã,
deseori nu ne dãm seama de ce acþionãm într-un anume mod.
Ce este etica de afaceri? Noþiunea eticii de afaceri se concentreazã pe ceea ce este
corect sau incorect în lumea afacerilor, precum ºi pe modul de aplicare a principiilor
morale ale întreprinzãtorilor în situaþii ce au loc zilnic la locul de muncã. Etica
BIZPRO-Moldova
19
întreprinzãtorului nu se detaºeazã de etica în sine. Omul de afaceri nu este obligat sã

aplice o anume formã a eticii pentru a-ºi desfãºura activitatea, iar o alta - în viaþa
privatã. Activitatea de întreprinzãtor este doar o componentã a vieþii umane. În acest
sens etica întreprinzãtorului este acel compartiment al eticii care se referã la activitatea
zilnicã de afaceri, presupunând o conduitã deosebitã a întreprinzãtorului pe parcursul
desfãºurãrii activitãþii de afaceri: onestitate la încheierea acordurilor ºi îndeplinirea
obligaþiilor asumate, respectarea secretului comercial, a normelor legislaþiei concurenþei,
respectarea reputaþiei de afaceri a altor întreprinzãtori.
Totodatã sã menþionãm, cã adoptarea deciziilor etice în lumea afacerilor este o sarcinã
mult mai dificilã decât adoptarea deciziilor etice în viaþa personalã. Aceasta rezultã mai
ales din faptul cã întreprinzãtorul nu are libera oportunitate de a decide într-o problemã
sau alta. În structura corporativã, în dependenþã de nivelul funcþiei, deciziile sunt adoptate
de cele mai multe ori în mod colectiv. Spre exemplu, de consiliul de directori sau de
consiliul administrativ. Deciziile adoptate de conducãtori ºi manageri, deseori se limiteazã
la prevederile statutului, activitatea unor departamente sau la unele sfere ale activitãþii
de afaceri.
Mai mult decât atât, deseori apare necesitatea de a face o dificilã alegere între douã
scopuri. De asemenea, ambele alternative ar putea sã nu fie încadrate la cele bune
sau rele, ci pot presupune mai multe avantaje sau dezavantaje, ceea ce face,
bineînþeles, alegerea mai dificilã.
Este important sã se þinã cont ºi de faptul cã, în comparaþie cu deciziile personale, cele
ale întreprinzãtorilor au, de regulã, impact asupra societãþii. Iar Dumneavoastrã, ca
întreprinzãtor, trebuie sã fiþi gata sã apãraþi poziþia eticã a deciziei propuse în faþa mai
multor persoane - colegi, ºefi, subordonaþi, precum ºi în faþa structurilor externe.
Diferenþa dintre eticã ºi lege. Dat fiind faptul cã legea reflectã valorile etice ale societãþii,
majoritatea deciziilor etice adoptate de noi înºine sunt stimulate de lege. A urma orbeºte
însã, cuvântul legii, nu înseamnã o îndeplinire a tuturor obligaþiilor etice, deoarece legea
nu reflectã cerinþele etice în totalitate. Prin urmare, etica de afaceri poate fi divizatã în
eticã întemeiatã pe normele de drept ºi eticã neîntemeiatã pe normele de drept.
La cea din urmã se referã regulile de comportament al întreprinzãtorului, bazate pe
norme generale de eticã. Aceste norme etice pot viza astfel de noþiuni ca: onestitatea,
buna-credinþã, punctualitatea, disciplina, ajutorul reciproc etc. Ceea ce uneºte aceste
norme etice este faptul cã, nerespectarea acestor norme nu atrag dupã sine aplicarea
vreunor sancþiuni juridice din partea statului sau partenerului Dumneavoastrã.
Nerespectarea acestor norme poate duce doar la blamarea unui atare comportament
de cãtre societate.
Astfel, de exemplu, refuzul întreprinzãtorului la invitaþia de a participa într-o acþiune
de caritate nu poate atrage vreo sancþiune. În acelaºi timp, din punct de vedere moral,
un astfel de comportament poate fi perceput ca unul negativ ºi poate duce la
dezaprobarea din partea societãþii.
În acest context, indiferent de lipsa unor sancþiuni juridice pentru nerespectarea
normelor de moralã, încãlcarea acestor norme poate avea un impact negativ asupra
reputaþiei de afaceri a întreprinderii Dumneavoastrã. Reputaþia de afaceri, la rândul ei,
va influenþa activitatea de întreprinzãtor. Crearea unei imagini de afaceri favorabile va
ridica competitivitatea acestei întreprinderi pe piaþã.
BIZPRO-Moldova
20
21
Majoritatea companiilor occidentale tind sã-ºi îmbunãtãþeascã imaginea ºi reputaþia
de afaceri pe piaþã, de aceea, în acte interne speciale stabilesc pentru angajaþii lor un
fel de «cod al conduitei». Acest document (de obicei numit handbook) stabileºte nu
numai regulile regimului de muncã al întreprinderii, dar ºi normele care stabilesc modul
în care colaboratorii companiei trebuie sã procedeze în unele situaþii, precum ºi acþiunile
de la care ar trebui sã se abþinã. Documentele de acest gen sunt destul de voluminoase
ºi includ o mulþime de detalii, cum ar fi de pildã, þinuta vestimentarã, pe care angajaþii
întreprinderii trebuie s-o respecte. Totodatã, aceste documente pot prevedea normele
de rãspundere disciplinarã pentru încãlcarea normelor de eticã inclusiv.
Cu toate acestea, nu doar documentele corporative reflectã problemele de eticã. Nu
putem nega faptul cã, în goana dupã ceea ce îi intereseazã, oamenii încalcã deseori
nu doar normele eticii, ci ºi pe cele legislative. A doua grupã a eticii de afaceri este
compusã din normele, a cãror încãlcare duce la aplicarea pedepselor în conformitate
cu legislaþia în vigoare. Încãlcarea unor astfel de norme ale eticii de afaceri poate avea
consecinþe grave pentru întreprinzãtor.
Legislaþia conþine norme care obligã întreprinzãtorul sã respecte normele de eticã. Astfel,
Codul Civil al Moldovei prevede cã debitorul ºi creditorul trebuie sã dea dovadã de
corectitudine ºi onestitate în momentul asumãrii, îndeplinirii sau a sistãrii unei obligaþii.
Aceastã normã impune respectarea normelor etice.
Existã cazuri când încãlcarea normelor de moralã poate avea consecinþe juridice. Astfel,
este interzisã folosirea în denumirea persoanelor juridice a cuvintelor sau îmbinãrilor
de cuvinte ce contravin normelor morale. În acest caz, sancþiunea juridicã pentru
încãlcarea normei date va fi refuzul de a înregistra persoana juridicã cu denumirea ce
conþine cuvinte sau îmbinãri de cuvinte ce contravin normelor morale.
Sã analizãm un exemplu. Întreprinzãtorul M., într-o discuþie privatã cu un alt întreprinzãtor,
N., a menþionat cã ar putea livra marfã la un preþ foarte mic. Partenerii s-au înþeles sã ia
mai târziu legãtura pentru a discuta toate detaliile livrãrii respective. Întreprinzãtorul M.,
însã, nu s-a þinut de cuvânt. Tranzacþia nu a avut loc. În cazul dat, nu poate fi vorba de
o aplicare a sancþiunilor faþã de întreprinzãtorul Ì., deoarece el a încãlcat doar normele
morale. Întreprinzãtorul N. îl va considera pe primul drept o persoanã lipsitã de onestitate,
ºi este puþin probabil cã va dori sã întreþinã pe viitor relaþii de afaceri cu el.
Dar, sã schimbãm însã condiþiile exemplului nostru ºi sã presupunem cã întreprinzãtorii
au încheiat un acord preliminar de livrare a mãrfurilor. Mai departe, întreprinzãtorul Ì.
a refuzat sã livreze marfa. În acest caz, pe lângã etica de afaceri, întreprinzãtorul a
încãlcat ºi normele juridice conform cãrora, toate obligaþiile urmeazã sã fie îndeplinite
în mod corespunzãtor, corect, la locul ºi în timpul stabilit. Dat fiind faptul îndeplinirii
neadecvate a obligaþiilor asumate, se aplicã sancþiuni.
Aºadar, neglijarea unor astfel de norme ale eticii, cum sunt onestitatea ºi
conºtiinciozitatea, a coincis ñu încãlcarea normelor juridice ºi presupune aplicarea
sancþiunilor faþã de întreprinzãtorul Ì.
În acest mod, încãlcarea normelor eticii de afaceri, în anumite circumstanþe,

poate duce la aplicarea sancþiunilor prevãzute de legislaþia în vigoare.
BIZPRO-Moldova
21
Rãspunderea social-corporativã
Aºa cum s-a spus mai sus, adoptarea deciziilor de afaceri se confruntã deseori cu
problema alegerii. Alegând o alternativã din mai multe, întreprinzãtorul trebuie sã þinã
cont ºi de responsabilitatea companiei în faþa societãþii. Aceasta þine, mai întâi de
toate, de faptul cã întreprinderile poartã rãspundere în faþa diverselor pãturi ale societãþii.
Iar aceste obligaþii ar putea intra în conflict una cu alta.
Obligaþiile faþã de angajaþi. Construirea unor afaceri de succes este una din
preocupãrile principale ale întreprinzãtorului, ceea ce, la rândul ei, cere angajarea unor
colaboratori competenþi ºi calificaþi, cu capacitatea de desfãºurare a unei activitãþi
eficiente. În acelaºi timp, angajaþii au ºi ei preocupãrile lor - aceºtia doresc sã fie bine
remuneraþi, sã fie apreciaþi de conducãtori la justa lor valoare, sã se bucure de anumite
garanþii. Conform legii, patronul este obligat sã plãteascã salariul minim, sã asigure
lucrãtorilor un loc de muncã bine dotat ºi sigur. Patronului din zilele noastre legislaþia îi
interzice discriminarea lucrãtorilor dupã rasã, sex, religie, naþionalitate, în legãturã cu
starea de graviditate. Dar existã, totuºi, o tentaþie de a încãlca norma care merge
împotriva intereselor de afaceri. Este însã eliberat patronul de obligaþiile etice
neprevãzute de lege? Fiecare conducãtor are o abordare individualã a problemei de
concediere a unui lucrãtor de vârstã pensionarã sau de reducere a statelor de personal.
În cazul în care legea nu oferã un mod concret de soluþionare a problemei, aceasta va
depinde întru totul de principiile etice.
Obligaþiile faþã de consumatori. Un ºir de legi ce protejeazã consumatorii permit, într-o
mãsurã oarecare, sã ne asigurãm de inofensivitatea produselor consumate sau utilizate.
Existã, totuºi, o mare diferenþã între produsul a cãrei vânzare este eticã ºi legalã, produsul
a cãrei vânzare este legalã, dar neeticã. Ar putea oare întreprinzãtorii sã neglijeze în
totalitate necesitãþile consumatorilor, depunând eforturi numai pentru obþinerea profitului
propriu? Am putea rãspunde la aceastã întrebare prin afirmaþia cã, el, consumatorul,
este liber sã aleagã acel produs care îi place. Totuºi, satisfacerea maximã a
consumatorului þine ºi de interesele întreprinzãtorului. ªi, deºi majoritatea ar fi de acord
cu faptul cã întreprinderile trebuie sã-ºi asume obligaþii de ordin etic faþã de consumatori,
rãmâne în ultima instanþã întrebarea: pânã la ce nivel se extind aceste obligaþii?
Obligaþiile faþã de acþionari. Luându-se în considerare faptul cã, deseori, conducãtorii
companiilor nu sunt ºi proprietarii acestora, apar obligaþii ale conducãtorilor faþã de
acþionari. În mod tradiþional se considerã cã responsabilitatea de bazã a unui manager
faþã de acþionari este majorarea profitului întreprinderii. Greu de argumentat. În fapt,
însã, majorarea profitului poate avea legãturã cu scãderea fondului de salarii, reducerea
altor cheltuieli (de pildã, a cheltuielilor pentru publicitate, transport etc.). De asemenea,
situaþia pe piaþã - sã zicem, apariþia unui concurent - impune uneori reducerea preþurilor.
Sau are loc o scumpire a materiei prime. Toþi aceºti factori pot indica bariere într-un
moment oarecare, în faþa îndeplinirii obligaþiei de bazã a managerului ºi a lucrãtorilor
faþã de acþionari. ªi va fi oare uºor managerului general, din punct de vedere etic, sã
implementeze hotãrârea acþionarilor privind scãderea fondului de salarii pentru
personalul de conducere, dacã el a hotãrât nu demult sã-ºi cumpere un autoturism
nou? Nu va încerca el oare sã caute alte metode, neetice sau poate chiar ilegale, de
obþinere a profitului suplimentar, fapt ce contravine obligaþiei de bazã în faþa acþionarilor?
BIZPRO-Moldova
22
23
Obligaþiile faþã de persoanele interesate. Întreprinzãtorii ºi companiile poartã
rãspundere nu doar în faþa angajaþilor, consumatorilor ºi acþionarilor. Aceºtia poartã
rãspundere în faþa furnizorilor, creditorilor ºi altor parteneri de afaceri. În cazul în care o
conducere ineficientã va aduce compania în pragul falimentului, toate aceste persoane
vor suporta pierderi considerabile. Astfel, existã ºi o responsabilitate eticã la adoptarea
deciziilor, care ar putea avea impact negativ asupra persoanelor interesate.
Obligaþiile faþã de societate. Credem cã toþi vor fi de acord cu afirmaþia cã, în condiþiile
de ordine socialã existente, companiile poartã rãspundere nu doar în faþa lucrãtorilor ºi
consumatorilor sãi, ci ºi faþã de bunãstarea societãþii însãºi. Diferenþele vor apãrea
numai în ceea ce presupune modul în care întreprinzãtorii vor îmbunãtãþi aceastã
bunãstare. Þinând cont însã de faptul cã sarcina de bazã a fiecãrei companii este
majorarea profitului, în esenþã, mulþi întreprinzãtori se confruntã cu necesitatea de a
adopta în primul rând, decizii etice. Astfel, poate sã aparã tentaþia de a tãinui o parte a
venitului sau de a scãdea fondul real de salarii pentru a evita plata impozitelor. ªi, deºi
acest lucru este ilegal, el poate aduce venit momentan. Cu toate acestea, þinând cont de
nemul-þumirea totalã din sfera socialã, inclusiv de pensiile mici ale persoanelor în vârstã,
care au lucrat câte 40 ani ºi mai mult, decizia de evitare a impozitelor þine ºi de problema
eticii.
Este firesc cã întreprinzãtorii nu sunt în stare sã satisfacã toate cerinþele etice ale
tuturor persoanelor interesate. ªi, indiferent de decizia adoptatã într-o situaþie sau alta,
este evident cã în majoritatea cazurilor interesele cuiva vor fi sacrificate. S-a menþionat
anterior existenþa normelor de drept, în conformitate cu care toate obligaþiile asumate
trebuie sã fie îndeplinite onest de cãtre întreprinzãtor. Aceastã regulã trebuie sã fie
cea de bazã în conduita oricãrui întreprinzãtor, fãrã a þine cont de faptul cã el conduce o
întreprindere micã sau un concern important. De respectarea exactã ºi strictã a acestei
reguli depinde reputaþia profesionalã atât a întreprinzãtorului însuºi, cât ºi a întreprinderii
conduse de el. Mai ales cã neîndeplinirea obligaþiilor asumate poate, pânã la urmã,
duce la falimentul întreprinderii.
Etica de afaceri la respectarea secretului comercial
Pe parcursul desfãºurãrii activitãþii de întreprinzãtor, întreprinzãtorul este obligat
sã respecte secretul comercial atât al întreprinderii sale, cât ºi al altor întreprinderi, de
care a luat act în timpul relaþiilor de afaceri. Cu toate acestea, însã, în practica de
întreprinzãtor, noþiunea «secretului comercial» este interpretatã pe larg ºi deseori nu
corespunde prevederilor legislaþiei.
Secretul comercial semnificã datele referitoare la producerea, tehnologia,
administrarea, activitatea financiarã a unei întreprinderii sau de alt gen, a cãror divulgare
poate cauza prejudiciu intereselor acestei întreprinderi. În acest mod, legea încadreazã
în limitele secretului comercial interesele economice, tãinuite deliberat, datele privind
diverse sfere ale activitãþii de producþie, datele administrative, tehnico-ºtiinþifice ºi
financiare ale întreprinderii, siguranþa cãrora este condiþionatã de interesele concurenþei
ºi de un eventual pericol pentru siguranþa economicã a întreprinderii.
Întreprinzãtorul stabileºte de sine stãtãtor acele date, care constituie

secretul comercial. Astfel de date trebuie sã fie stabilite la întreprindere
printr-un document special: Regulamentul privind secretul comercial.
BIZPRO-Moldova
23
În afarã de indicarea datelor care constituie secretul comercial, întreprinzãtorul este

obligat sã întreprindã acþiuni de protejare a secretului comercial al întreprinderii sale,
sã întocmeascã lista persoanelor cu acces la aceste date. Datele ce constituie secretul
comercial trebuie sã fie protejate de cãtre întreprinzãtor în mod adecvat, adicã pãstrate
în safeuri sau în dulapuri ºi încãperi închise. Accesul la aceste date trebuie sã fie
interzis tuturor colaboratorilor ºi permis doar persoanelor corespunzãtoare. Toate aceste
acþiuni sunt necesare pentru prevenirea divulgãrii secretului comercial. În caz contrar,
la divulgarea acestor date, întreprinzãtorul va fi privat de posibilitatea de a cere repararea
prejudiciului cauzat prin divulgarea secretului comercial. Lucrãtorii cu acces la aceste
date sunt responsabili nu doar în baza legii. Aceºtia vor fi obligaþi sã pãstreze secretul
comercial ºi din considerente etice. Spre exemplu, în cazul angajãrii la muncã într-o
companie concurent, cuiva îi va veni foarte greu sã se abþinã ºi sã nu divulge secretul
succesului de afaceri al fostului patron. În acest caz, normele etice, atât ale noului
patron, cât ºi ale lucrãtorului, vor juca un rol important.
Etica luptei de concurenþã
Etica întreprinzãtorului presupune respectarea regulilor ºi normelor concurenþei
pe piaþa economicã. Este evident cã întreprinzãtorii ºi întreprinderile care produc mãrfuri
similare sau presteazã servicii similare, se aflã într-o permanentã concurenþã.
Concurenþa este un factor necesar pentru existenþa economiei actuale, ea stabilind
preþurile de piaþã la mãrfuri ºi servicii. Concurenþa reprezintã un factor restrictiv, care
nu permite creºterea necontrolatã a preþurilor, iar întreprinderile trebuie sã acþioneze
pe piaþã conducându-se de reguli de eticã bine-determinate. Întreprinderile au dreptul
la libera concurenþã în cadrul legislaþiei, tradiþiilor ºi regulilor de desfãºurare corectã ºi
onestã a afacerilor. În temeiul normelor de eticã, legislaþia interzice întreprinzãtorilor
sã-ºi foloseascã drepturile în scopul limitãrii concurenþei ºi lezãrii intereselor consumatorilor.
În conformitate cu legislaþia, acþiunile ce încalcã principiile liberei concurenþe sunt:
a Stabilirea monopolistã a preþurilor înalte sau scãzute
a Stabilirea limitelor la preþuri pentru recomercializarea mãrfurilor
a Încheierea acordurilor între întreprinderi, care stabilesc sau menþin preþurile ºi
tarifele
a Împãrþirea pieþei conform criteriului teritorial ºi volumului de vânzãri
a Limitarea producþiei sau a livrãrilor
a Rãspândirea datelor false sau neveridice, care ar putea cauza prejudiciu altei
întreprinderi sau reputaþiei de afaceri a acesteia
a Inducerea consumatorilor în eroare referitor la caracterul, modul ºi locul fabricãrii,
la proprietãþile de consum, valabilitatea, cantitatea ºi calitatea produselor
a Comparaþia neonestã a mãrfurilor sale cu mãrfurile altor întreprinderi în scopuri
de publicitate
a Primirea ilegalã, folosirea sau divulgarea informaþiei ce constituie secretul comercial
al altei întreprinderi.
Totalitatea celor enumerate poate fi atribuitã, fãrã ezitare, comportamentului lipsit de
eticã. ªi, în acest caz, legea reglementeazã problemele de eticã în activitatea de
întreprinzãtor.
BIZPRO-Moldova
24
25
Un exemplu de încãlcare a normelor liberei concurenþe este intentarea
procesului de judecatã împotriva a douã case de licitaþii renumite: Sothebys
ºi Christies. Aceste douã companii au încheiat un acord secret privind
menþinerea comisioanelor la un nivel ridicat. Judecata a examinat acest
acord secret, l-a declarat ilegal ºi a impus acestor companii achitarea unor
amenzi în sume substanþiale.
Organul abilitat cu efectuarea controlul asupra respectãrii legilor din domeniul

liberei concurenþe, este Agenþia Naþionalã pentru protecþia concurenþei. Anume aceastã
autoritate are atribuþia de adoptare a deciziilor privind încãlcarea normelor de protecþie
a concurenþei. De menþionat cã organul judiciar nu poate examina dosarele privind
protecþia concurenþei fãrã încheierea preliminarã a Agenþiei Naþionale pentru protecþia
concurenþei. Aceastã autoritate de stat este organul de examinare preliminarã a dosarelor
privind încãlcarea principiilor liberei concurenþe. Doar dupã adoptarea deciziei de cãtre
Agenþia Naþionalã, aceasta poate fi contestatã în instanþã. Agenþia Naþionalã este un
organ independent ºi acþioneazã pe baza Regulamentului cu privire la Agenþia Naþionalã
pentru protecþia concurenþei.
Rãspândirea informaþiilor false sau neveridice. Acþiunile ce încalcã principiile liberei
concurenþe includ rãspândirea datelor false sau neveridice, care ar putea cauza
prejudiciu altei întreprinderi sau reputaþiei sale de afaceri. Nu vom analiza în detaliu
partea eticã a acestor acþiuni, deoarece impactul lor negativ este evident.
Cu toate acestea, însã, comiterea de astfel de acþiuni poate atrage rãspundere juridicã.
Legislaþia stabileºte cã orice persoanã are dreptul sã cearã dezminþirea informaþiilor
ce-i ponegresc onoarea, demnitatea sau reputaþia de afaceri, dacã persoana care a
rãspândit aceastã informaþie nu va dovedi autenticitatea sau veridicitatea acestor
informaþii. Dacã informaþia rãspânditã ponegreºte onoarea, demnitatea sau reputaþia
de afaceri, dar corespunde, totuºi, realitãþii, aceste acþiuni sunt recunoscute legale.
Numai instanþa judiciarã are dreptul sã declare legalitatea sau ilegalitatea acþiunilor.
Dacã informaþiile ce ponegresc onoarea, demnitatea sau reputaþia de afaceri au fost
rãspândite prin mass-media, instanþa de judecatã va obliga aceastã instituþie sã dezmintã
aceastã informaþie în aceeaºi rubricã, pe aceeaºi paginã, în acelaºi program sau în
acelaºi ciclu de programe, nu mai târziu de 15 zile de la intrarea în vigoare a deciziei
judecãtoreºti.
Dacã informaþiile ce ponegresc onoarea, demnitatea sau reputaþia de afaceri se conþin
în documentul unei organizaþii, instanþa de judecatã va obliga organizaþia în cauzã sã
substituie acest document.
În afarã de aceasta, întreprinzãtorul ale cãrui drepturi ºi reputaþie de afaceri au fost
ponegrite în mass-media, va avea dreptul la publicarea rãspunsului sãu în organele
mijloacelor de informare în masã respective, din contul acestora.
Orice persoanã, despre care au fost rãspândite informaþii ce-i ponegresc

onoarea, demnitatea ºi reputaþia de afaceri, are dreptul sã cearã dezminþirea
informaþiei date, precum ºi repararea prejudiciului material ºi moral, cauzat
prin rãspândirea acestor informaþii. Repararea prejudiciului material sau
BIZPRO-Moldova
25
moral poate atinge, în unele cazuri, sume substanþiale de bani, care fapt
poate duce la înrãutãþirea situaþiei financiare a întreprinderii. Din aceste
considerente, nu se meritã sã puneþi pe o balanþã a cântarului acþiunile ce
contravin eticii de întreprinzãtor ºi acþiunile ce ponegresc reputaþia de
afaceri a concurentului Dumneavoastrã, iar pe cealaltã - bunãstarea
economicã a întreprinderii Dumneavoastrã.
La regulile eticii de afaceri pot fi incluse ºi respectarea normelor de securitate ecologicã

ºi a regulilor de securitate a muncii la întreprindere. Respectarea regulilor etice de
cãtre întreprinzãtor este un indiciu al culturii sale de organizare a muncii, în timp ce
încãlcarea normelor securitãþii ecologice ºi a regulilor de securitate a muncii poate
duce la apariþia unor grave probleme în relaþia cu autoritãþile de stat inspectoratul
ecologic ºi serviciul antiincendiar.
Pentru început vom aduce un exemplu din practicã:
Directorul societãþii cu rãspundere limitatã «N» a apelat la o companie

juridicã pentru a i se acorda asistenþã juridicã. Societatea sa a primit de la
partenerul sãu din Europa piese de schimb în sumã de 15 000 dolari SUA.
Peste o lunã s-a constatat cã piesele sunt de o calitate inferioarã, iar
societatea «N» a suferit, din aceastã cauzã, mari pierderi, pe care partenerii
europeni au refuzat sã le acopere. La rugãmintea juristului de a prezenta
contractul de livrare a pieselor de schimb, directorul SRL «N» a comunicat
cã nu a fost încheiat nici un contract în scris, contându-se pe reputaþia de
afaceri a partenerului sãu.
În acest caz, încrederea excesivã în regulile eticii de afaceri a avut consecinþe grave.
Toate acþiunile întreprinzãtorului trebuie sã fie efectuate în conformitate cu normele
eticii de întreprinzãtor ºi, unde este necesar, se consolideazã prin acþiuni juridice
corespunzãtoare sau documente. Nu trebuie sã contaþi pe bunele relaþii cu partenerul
Dumneavoastrã, neglijând perfectarea juridicã a tranzacþiilor. Dimpotrivã, pentru
pãstrarea bunelor relaþii este necesarã perfectarea oportunã ºi corectã a tuturor
documentelor juridice, fapt ce va ajuta la evitarea conflictelor cu partenerul
Dumneavoastrã în legãturã cu nerespectarea normelor eticii de întreprinzãtor.
Perfectarea corectã a documentelor juridice ºi soluþionarea tuturor disputelor va ajuta
sã pãstraþi relaþiile cu partenerul Dumneavoastrã în cazul apariþiei problemelor.
Mediul schimbãtor al eticii
Este necesar sã þineþi minte cã perceperea a ceea ce e just ºi injust, cu alte
cuvinte, a eticii, are proprietatea de a suferi schimbãri o datã cu trecerea timpului. Ceea
ce era etic acum 50 de ani, astãzi poate fi vãzut din alt unghi de vedere. De exemplu,
pânã la începutul anilor 70 în SUA, propunerea de mitã comercialã autoritãþilor strãine
era o caracteristicã a tranzacþiilor de proporþii mari în businessul internaþional. Abia mai
târziu aceastã problemã a fost privitã prin prisma eticii. Este ºtiut cã majoritatea
problemelor analizate în acest capitol nu au alarmat societatea multor þãri la graniþa
dintre secolele 19 ºi 20. Procesele sociale ale secolului trecut au adus însã, multe
schimbãri în noþiunea de eticã. Se poate presupune cã, odatã cu trecerea anilor, normelor
eticii de afaceri li se va conferi tot mai multã atenþie.
BIZPRO-Moldova
26
27
2. Legea Republicii Moldova «Cu privire la secretul comercial» # 171-XIII din 06 iulie
1994
3. Legea Republicii Moldova «Cu privire la protecþia concurenþei» # 1103-XIV din 30
iunie 2000.
1. Actualmente, este cunoscut principiul: Publicitatea forþa motricã a comerþului.

Cum credeþi, se conduce oare publicitatea articolelor din tutun, a bãuturilor alcoolice
de principii etice? Consideraþi cã existã genuri de activitate a cãror publicitate nu
este eticã (spre exemplu, serviciile pentru ritualul de înmormântare)? Discutaþi cu
colegii.
2. Dumneavoastrã sunteþi director de companie. Timp de 4 luni aþi organizat o selecþie
pentru un post de rãspundere în cadrul companiei ºi aþi ales pânã la urmã o
persoanã - o femeie în vârstã de 26 ani. Angajând-o la lucru, aflaþi cã femeia
respectivã este la a treia lunã de graviditate. Care vor fi în continuare acþiunile
Dumneavoastre? Ce atitudine veþi avea faþã de o astfel de situaþie?
3. Consideraþi cã statul este obligat sã încurajeze întreprinderile care practicã
activitatea de caritate (de exemplu, acordându-le facilitãþi impozitare), sau o astfel
de activitate ar trebui sã presupunã o abordare dezinteresatã? Discutaþi aceastã
temã cu colegii.
Recapitulare
Etica poate fi numitã ºtiinþa despre ceea ce stã la baza unui comportament corect
sau incorect. Ea este o subdiviziune a filosofiei care se focuseazã pe moralã ºi pe
principiile morale, aplicabile în viaþa noastrã de zi cu zi. Încãlcarea normelor eticii de
afaceri, în anumite circumstanþe, poate duce la aplicarea sancþiunilor prevãzute de
legislaþia în vigoare.
Secretul comercial semnificã datele referitoare la producerea, tehnologia,
administrarea, activitatea financiarã a unei întreprinderii sau de alt gen, divulgarea cãrora
poate cauza prejudiciu intereselor acestei întreprinderi.
Orice întreprinzãtor, despre care au fost rãspândite informaþii ce-i ponegresc onoarea,
demnitatea ºi reputaþia de afaceri, are dreptul sã cearã dezminþirea informaþiei date,
precum ºi repararea prejudiciului material ºi moral, cauzat prin rãspândirea acestor
informaþii.
BIZPRO-Moldova
27
CAPITOLUL III ÎNREGISTRAREA ACTIVITÃÞII

DE ÎNTREPRINZÃTOR
Obiective
Dupã studierea capitolului 3, ascultãtorii cursului vor cunoaºte:
- etapele principale ale înregistrãrii întreprinderii ºi noþiunile de bazã, utilizate în
procesul de înregistrare (denumirea întreprinderii, capitalul social etc.)
- denumirile actelor de bazã, necesare pentru înregistrarea unei întreprinderi
- organul abilitat cu înregistrarea de stat a întreprinderilor.
Aºadar, aþi hotãrât sã Vã ocupaþi de activitatea de întreprinzãtor, sã vã deschideþi
propria afacere. Pânã a începe activitatea, va fi necesar sã înregistraþi firma fondatã de
Dumneavoastrã. Existã însã, o mulþime de forme de înregistrare a întreprinderii (despre
acestea s-a vorbit la capitolul Structura juridicã a activitãþii de întreprinzãtor). În acest
caz, veþi fi nevoiþi sã faceþi o alegere (spre exemplu, societate cu rãspundere limitatã,
întreprindere individualã sau societate pe acþiuni) ºi numai dupã aceasta vom putea
trece la însãºi procedura de înregistrare.
Cu ce sã începem? Ce trebuie sã ºtim pentru a ne deschide propria afacere? Ce
trebuie sã aflãm ºi sã stabilim pentru perfectarea oficialã a afacerilor?
Denumirea întreprinderii
Denumirea vã permite sã deosebiþi o întreprindere de celelalte. În conformitate cu
legislaþia în vigoare a Republicii Moldova, denumirea trebuie sã fie în limba românã. În
cazul în care aþi decis sã înregistraþi o întreprindere individualã, o societate în comanditã
sau în nume colectiv, denumirea ei trebuie sã conþinã numele cel puþin a unui proprietar
al întreprinderii.
Dat fiind faptul cã la sfârºitul anului 2002, în Republica Moldova au fost înregistrate
circa 109 000 întreprinderi, existã foarte multe întreprinderi cu denumiri asemãnãtoare.
Registrul de stat al întreprinderilor ºi organizaþiilor þine evidenþa ºi controlul asupra
utilizãrii unor sau altor denumiri ºi nu elibereazã permisiunea pentru atribuirea denumirilor
asemãnãtoare cu ale întreprinderilor deja înregistrate. Nu putem folosi denumirea care:
a este asemãnãtoare cu denumirea unei întreprinderi deja înregistrate, spre exemplu,
întreprinderea «MARBIZA» SRL fiind deja înregistratã, Dumneavoastrã nu puteþi
denumi propria întreprindere ca «CAMARBIZA»
a conþine denumirea oficialã a statului, a organizaþiilor oficiale de stat, de exemplu,
nu puteþi denumi o întreprindere «MOLDOVA Computers»
a conþine informaþii, inclusiv grafice, folosirea cãrora este interzisã. Spre exemplu,
nu puteþi include în denumire o steluþã sau simbolul dolarului.
Prin urmare, este necesarã obþinerea autorizaþiei de la Registrul de stat al întreprinderilor
ºi organizaþiilor pentru utilizarea denumirii alese de Dumneavoastrã. De aceea, Vã
recomandãm sã vã asiguraþi cu mai multe variante de denumire pentru verificarea în
registru.
Registrul de Stat al întreprinderilor ºi organizaþiilor se aflã pe adresa: mun.
Chiºinãu, bd. ªtefan cel Mare, 73.
BIZPRO-Moldova
28
ÎNREGISTRAREA ACTIVITÃÞII DE ÎNTREPRINZÃTOR
29
Fondatorii
Fondatori ai întreprinderii pot fi persoanele fizice sau alte întreprinderi. Persoanã
fizicã este persoana care a atins vârsta de 18 ani, care nu se aflã la evidenþa dispensarului
de psihiatrie sau narcologie. Întreprinderea care va fonda o altã întreprindere, trebuie
sã fie deja înregistratã în modul stabilit de legislaþia în vigoare a Republicii Moldova.
Spre exemplu, o întreprindere individualã poate fi fondatã doar de persoane fizice,
fondatori ai societãþii cu rãspundere limitatã pot fi atât persoanele fizice, cât cele juridice
(alte întreprinderi).
Adresa juridicã (sediul întreprinderii)
Legislaþia Republicii Moldova dã urmãtoarea definiþie adresei juridice:
Sediul (adresa juridicã) a unei întreprinderi este locul unde se aflã organele
de conducere ale întreprinderii respective, ºi care se indicã în actul de
constituire al întreprinderii.
Drept adresã juridicã a întreprinderii poate servi adresa de domiciliu a proprietarului

întreprinderii sau adresa amplasãrii halei, fabricii, atelierului.
De exemplu, Dumneavoastrã locuiþi pe adresa: or. Ialoveni, str. Alexandru cel Bun, 5.
Aceastã adresã poate fi ºi adresã juridicã a întreprinderii Dumneavoastrã.
Dacã aþi hotãrât sã vã înregistraþi întreprinderea pe adresa de aflare a atelierului, va fi
necesar sã încheiaþi un contract de arendã sau sã obþineþi de la arendator o scrisoare
de garanþie, care va confirma cã, dupã înregistrare, va fi încheiat un contract de arendã
între întreprinderea Dumneavoastrã ºi arendator.
Capitalul social
Capitalul social este patrimoniul sau mijloacele, pe care le transmiteþi întreprinderii
la înregistrarea acesteia. În caz de necesitate, la înregistrare veþi stabili mãrimea
capitalului social al întreprinderii, spre exemplu, pentru o societate pe acþiuni sau o
societate cu rãspundere limitatã. Legislaþia stabileºte mãrimea minimã a capitalului social.
Nu puteþi indica în documentele de constituire un capital social mai mic decât cel minim.
Astfel, mãrimea minimã a capitalului social pentru o societate pe acþiuni de tip
închis constituie 10000 (zece mii) lei. Societatea cu rãspundere limitatã are
capitalul social în mãrime minimã de 5400 (cinci mii patru sute) lei. Capitalul
social al unei cooperative nu este constant, ci depinde de numãrul membrilor
cooperativei.
La dorinþã, puteþi introduce în capitalul social o sumã mai mare decât cea minimã. La
momentul înregistrãrii, pentru o societate se introduce în mod obligatoriu întreaga sumã
a capitalului social, iar pentru o societate cu rãspundere limitatã se poate introduce 40
la sutã din mãrimea capitalului social. Totuºi, capitalul social integral trebuie sã fie
introdus nu mai târziu de ºase luni din ziua înregistrãrii societãþii.
De exemplu, dacã înregistraþi o societate cu rãspundere limitatã cu capitalul social
minim de 5400 lei, la momentul înregistrãrii trebuie sã introduceþi în bancã 40 la sutã
din capitalul social, ºi anume suma de 2160 lei.
BIZPRO-Moldova
29
Determinarea cotelor în afacerea Dumneavoastrã

Aþi decis sã vã asociaþi cu prietenii pentru desfãºurarea afacerilor în comun. Va fi
necesar sã stabiliþi - cine ºi ce cotã va avea în afacerile mixte, în capitalul social, în
venitul întreprinderii.
De exemplu, dacã aþi înregistrat întreprinderea împreunã cu vecinul Dumneavoastrã ºi
aþi hotãrât cã venitul va fi împãrþit în mod egal, prin urmare, cotele voastre în întreprindere
vor fi de 50%. Sau dacã aþi repartizat participarea Dumneavoastrã în modul urmãtor:
Ionescu 25%, Codrescu 25%, Marinescu 30%, Vasilescu 20%. Documentele de
constituire vor conþine aceastã informaþie în modul urmãtor:
Numele, prenumele Contribuþia Cota

participantului în capitalul social, lei în capitalul social, %
Ionescu 1350 25
Codrescu 1350 25
Marinescu 1620 30
Vasilescu 1080 20
TOTAL: 5400 100
Genurile de activitate
Atunci când decideþi sã Vã deschideþi propria afacere, probabil cã vã imaginaþi
deja cu ce se va ocupa întreprinderea. Descrierea acestei activitãþi trebuie sã fie expusã
în documentele de constituire ale întreprinderii. Conform cerinþelor Camerei Înregistrãrii
de Stat, la înregistrare, în documentele de constituire vor fi incluse doar cinci genuri de
activitate. Din acest motiv, va trebuie sã alegeþi acele genuri de activitate de care
preconizaþi sã vã ocupaþi imediat dupã înregistrare. Pentru formularea exactã genului
de activitate e necesarã aplicarea Clasificatorului activitãþilor din economia Moldovei,
aprobat prin Hotãrirea # 964 - ST Moldovastandard din 09 februarie 2000. Ulterior, în
procesul de desfãºurare a activitãþii de întreprinzãtor ºi dezvoltare a întreprinderii
Dumneavoastrã, veþi putea adãuga în statut genul de activitate necesar.
De exemplu, intenþionaþi sã deschideþi o alimentarã, în acest scop introduceþi în
documentele de constituire ale întreprinderii urmãtoarele genuri de activitate:
052.24.0 comerþul cu amãnuntul al pâinii, produselor de patiserie ºi de cofetãrie
052.25.0 comerþul cu amãnuntul al bãuturilor alcoolice ºi altor bãuturi
052.26.0 comerþul cu amãnuntul al produselor din tutun
052.27.1 comerþul cu amãnuntul al laptelui ºi produselor lactate, ouãlor, uleiurilor
ºi grãsimilor alimentare
052.27.2 comerþul cu amãnuntul al altor produse alimentare în magazine specializate.
Pentru unele genuri de activitate va fi necesar sã primiþi licenþã, dar despre acest aspect
vom vorbi mai târziu.
BIZPRO-Moldova
30
31
Directorul întreprinderii
Cine va conduce întreprinderea Dumneavoastrã? Pe cine veþi numi în postul de
director? Aþi putea fi Dumneavoastrã înºivã director, dar puteþi sã angajaþi în aceastã
funcþie o altã persoanã, de pildã, un prieten, o cunoºtinþã, o rudã. În acest scop va fi
necesar sã încheiaþi cu persoana respectivã un contract de muncã. Acest contract
trebuie sã conþinã acele funcþii pe care le va îndeplini directorul în procesul de conducere
a întreprinderii, mãrimea salariului ºi modul de platã a acestuia, condiþiile de reziliere a
contractului, acordarea concediului ºi alte condiþii ale contractului de angajare.
Imediat dupã adoptarea deciziilor privind problemele enumerate mai sus, veþi putea
trece direct la procedura de înregistrare a întreprinderii.
Procedura de înregistrare a întreprinderii
Întreprinderile se înregistreazã în localitatea unde urmezã sã activeze la Camera
Înregistrãrii de Stat de pe lângã Departamentul Tehnologiilor Informaþionale al Republicii
Moldova. Dacã întreprinderea se va situa în municipiu, puteþi efectua înregistrarea ei la
departamentele regionale ale Camerei de Înregistrãri, aflate în municipiile republicii.
Camera Înregistrãrii de Stat este situatã pe adresa: mun. Chiºinãu, bd. ªtefan cel Mare,
73, aripa stângã. Departamente regionale existã în toate municipiile republicii.
Dacã aþi stabilit deja câteva variante de denumiri pentru întreprinderea
Dumneavoastrã, genurile de activitate, adresa juridicã ºi alte date privind întreprinderea,
va fi necesar sã vã adresaþi Camerei Înregistrãrii de Stat cu cererea de înregistrare. În
conformitate cu legislaþia, pentru înregistrare sunt necesare urmãtoarele acte:
a cererea de înregistrare de model aprobat de Camerã
a decizia de fondare ºi actele de constituire ale întreprinderii în douã exemplare
a buletinele de identitate ale fondatorilor ºi directorului
a actul de confirmare a faptului cã capitalul social este introdus de fondatori ºi divizat
în cote
a actul de confirmare a achitãrii taxei de timbru.
Totodatã, în afarã de actele enumerate mai sus, registratorul de stat poate sã cearã ºi
prezentarea urmãtoarelor acte:
a actul de confirmare a achitãrii tuturor taxelor ºi plãþilor obligatorii
a actul emis de Centrul de terminologie privind corectitudinea scrierii denumirii în
limba românã
a fiºele de înregistrare cu anexarea certificatului emis de Departamentul de Statisticã
privind atribuirea codurilor de statisticã
a actul de confirmare a adresei juridice, dacã aceastã adresã nu coincide cu domiciliul
unuia din fondatori.
Vom da o succintã caracteristicã documentelor enumerate mai sus.
Cererea de înregistrare
Cererea de înregistrare trebuie sã fie semnatã de fondator ºi sã conþinã datele privind
întreprinderea care se înscriu în registrul de stat al întreprinderilor ºi organizaþiilor ºi
anume: denumirea întreprinderii, genurile de activitate, adresa juridicã, mãrimea
capitalului social (dacã existã), datele directorului (datele din buletinul de identitate,
BIZPRO-Moldova
31
inclusiv codul personal ºi viza de reºedinþã), datele fondatorilor (datele din buletinul de
identitate, inclusiv codul personal ºi viza de reºedinþã). În prezent, Camera Înregistrãrii
de Stat acordã serviciul de întocmire a cererii.
Hotãrârea de constituire
Hotãrârea de constituire poate fi procesul-verbal al adunãrii fondatorilor privind
constituirea întreprinderii, iar dacã existã numai un fondator - decizia fondatorului unic
pentru întreprinderile individuale ºi pentru întreprinderile care pot fi fondate de un singur
fondator. Hotãrârea de constituire trebuie sã conþinã datele ce vizeazã tipul întreprinderii
pe care doriþi s-o înregistraþi, mãrimea capitalului social (dacã existã), persoana în
funcþie de director al întreprinderii, precum ºi alte date pe care doriþi sã le stabiliþi la
înregistrare.
Actele de constituire
Actele de constituire ale întreprinderii sunt:
Decizia de constituire a întreprinderii pentru o întreprindere individualã
Contractul de constituire pentru societãþile în nume colectiv ºi în comanditã
Contractul de constituire ºi statutul pentru societãþile pe acþiuni, societãþile cu
rãspundere limitatã, cooperativele de producere.
Dacã aceste întreprinderi sunt fondate de un singur fondator, atunci, în locul contractului
de constituire, se întocmeºte declaraþia de constituire, care conþine aceleaºi date pe
care le conþine ºi contractul de constituire.
Documentele de constituire trebuie sã fie autorizate de notar.
Documentele de constituire trebuie sã conþinã urmãtoarele date despre întreprindere:
denumirea, adresa juridicã, data constituirii, genurile de activitate, responsabilitatea
întreprinzãtorului pentru obligaþiile întreprinderii, condiþiile de reorganizare ºi lichidare a
întreprinderii, denumirea (numele, prenumele) ºi sediul (domiciliul) fondatorilor, mãrimea
capitalului social (dacã existã), cotele în capitalul social ºi modul de repartizare a profitului
întreprinderii, termenele de introducere a capitalului social, organele de conducere ale
întreprinderii, precum ºi alte condiþii pentru fondarea ºi activitatea întreprinderii, prevãzute
de legislaþia în vigoare a Republicii Moldova.
Documentele de constituire trebuie sã fie aprobate ºi semnate de fondatori, de
asemenea, autentificate de Registratorul de Stat. În prezent, documentele de constituire
pot fi pregãtite ºi de colaboratorii Camerei Înregistrãrii de Stat.
Buletinele de identitate
Toþi fondatorii trebuie sã dispunã de buletine de identitate de tip nou, în care este
indicat codul personal ºi locul de domiciliere. Paºaportul vechi de tip sovietic nu va fi
acceptat pentru înregistrare. De aceea, înainte de a iniþia înregistrarea întreprinderii,
convingeþi-vã cã aþi primit noul buletin de identitate, actualmente termenul de valabilitate
al acestuia nefiind limitat (nu mai necesitã schimbarea lui în legãturã cu atingerea
vârstei de 25 sau 45 ani), în acesta fiind pusã ºtampila privind viza de reºedinþã.
Capitalul social
Înainte de înregistrarea întreprinderii pentru care legea prevede capital social, va
fi necesar sã deschideþi un cont provizoriu la bancã ºi sã depuneþi pe acest cont capitalul
BIZPRO-Moldova
32
33
social. Totodatã, la depunere sã aveþi deja stabilit care fondatori, cine ºi ce cotã a
depus. Camera Înregistrãrii de Stat, dupã depunerea cererii de înregistrare, trebuie sã
emitã certificatul de deschidere a contului în bancã. Un astfel de certificat trebuie sã
conþinã datele privind mãrimea capitalului social al întreprinderii ºi mãrimea cotelor
Dumneavoastrã. Dupã prezentarea acestui act ºi depunerea banilor în calitate de
contribuþie în capitalul social, banca va elibera un certificat care reflectã suma depusã
pe contul provizoriu al întreprinderii în calitate de contribuþie în capitalul social, precum
ºi cotele fondatorilor în capitalul social.
Taxa de timbru
Cuantumul taxei de timbru se determinã în mãrime de 0,5% din capitalul social.
De exemplu, capitalul social constituie 5400 lei. Taxa de timbru, prin urmare, va constitui
27 lei.
Înregistrarea societãþilor pe acþiuni se efectueazã fãrã achitarea taxei de timbru.
Societãþile pe acþiuni sunt subiecþi ai impozitului pentru operaþiunile cu valori mobiliare
la înregistrarea emisiunii de acþiuni, care se efectueazã dupã înregistrarea întreprinderii.
Taxa de timbru se achitã la instituþiile financiare care opereazã plãþile pentru serviciile
comunale de la populaþie. Conturile pe care trebuie efectuatã plata se pot afla în secþiile
regionale ale Camerei Înregistrãrii de Stat.
Taxele ºi plãþile pentru înregistrare
Actualmente, Camera Înregistrãrii de Stat încaseazã taxe ºi plãþi pentru
înregistrarea întreprinderilor. Taxele ºi plãþile se achitã pe contul Camerei Înregistrãrii
de Stat. Tabelul nr. 1 conþine lista taxelor ºi plãþilor prevãzute pentru înregistrarea
întreprinderilor la data de 25 noiembrie 2002. Totodatã, este foarte posibil cã mãrimea
taxelor ºi plãþilor sã suporte modificãri.
Documentul emis de Centrul de Terminologie
Aºa cum s-a menþionat anterior, denumirea trebuie sã fie în limba românã. Pentru
verificarea corectitudinii scrierii denumirii va fi necesar sã apelaþi la Centrul de
Terminologie. Centrul de Terminologie emite acte care confirmã aceastã verificare. Plata
pentru verificarea denumirii la Centrul de Terminologie constituie 15 lei. Centrul de
Terminologie se aflã pe adresa: mun. Chiºinãu, bd. ªtefan cel Mare, 180.
Codurile de statisticã
Înainte de înregistrare, viitoarea întreprindere va trebui sã primeascã codurile de
statisticã. În acest scop va fi necesar sã se completeze fiºele de înregistrare, modelul
cãrora se emite de Camera Înregistrãrii de Stat. Fiºele de înregistrare conþin informaþia
care va fi ulterior introdusã în Registrul de Stat al întreprinderilor ºi organizaþiilor:
denumirea completã ºi prescurtatã a întreprinderii, adresa juridicã, datele directorului,
genurile de activitate, mãrimea capitalului social, datele fondatorilor. Fiºele de înregistrare
conþin ºi ele codurile de statisticã, care corespund unei sau altei informaþii pentru registru.
Departamentul de Stat pentru Statisticã, în temeiul fiºelor de înregistrare emite un act
suplimentar, ce confirmã atribuirea codurilor de statisticã. Departamentul de Stat pentru
Statisticã se aflã pe adresa: mun. Chiºinãu, ºoseaua Hânceºti, 53.
BIZPRO-Moldova
33
Adresa juridicã
Dacã adresa juridicã a întreprinderii va coincide cu adresa de domiciliu a fondatorului,
aceastã informaþie trebuie confirmatã de ºtampila cu adresa din buletinul de identitate.
Dacã adresa juridicã a întreprinderii va fi locul de desfãºurare a activitãþii, va fi necesar
sã prezentaþi contractul de arendã ºi o scrisoare de garanþie. În prezent, Camera
Înregistrãrii de Stat efectueazã deseori înregistrarea la adresa de domiciliu al fondatorului.
Procedura înregistrãrii
Adunând toate actele necesare, le veþi transmite pentru înregistrare secþiei de
perfectare a documentelor Camerei Înregistrãrii de Stat sau Registratorului de Stat (în
cazul în care în oraºul sau în municipiul Dumneavoastrã nu existã acest departament).
Primind documentele spre examinare, Camera Înregistrãrii de Stat fixeazã ziua în care
veþi veni ºi primi rãspunsul: sau întreprinderea Dumneavoastrã, sau Dumneavoastrã
primiþi refuzul de înregistrare din anumite motive întemeiate, spre exemplu, actele
incorect perfectate sau lipsa unora din acestea. Termenul de examinare a documentelor
la Camera Înregistrãrii de Stat trebuie nu trebuie sã depãºeascã 15 zile. De regulã,
decizia se ia în decursul a 10 zile lucrãtoare. Dacã doriþi ca documentele Dumneavoastrã
sã fie examinate mai urgent, vã puteþi adresa cu cererea de înregistrare urgentã. Pentru
înregistrarea urgentã se plãteºte o taxã suplimentarã.
Spre exemplu, înregistraþi o întreprindere individualã. Taxa de înregistrare va constitui
54 lei. Pentru efectuarea înregistrãrii se achitã o taxã suplimentarã, care se calculeazã
proporþional taxei de înregistrare: în 3 zile 100% sau 54 lei; în 4 zile 75% sau 40,5;
în 5 zile 50% sau 27 lei.
Pe parcursul termenului fixat, Registratorul de stat analizeazã actele care i s-au prezentat.
Dacã actele corespund tuturor cerinþelor necesare, Camera Înregistrãrii de Stat atribuie
întreprinderii numãrul de înregistrare ºi notificã Inspectoratul Fiscal de Stat despre
începerea înregistrãrii. Dupã aceasta, Inspectoratul Fiscal de Stat atribuie întreprinderii
numãrul codului fiscal ºi transmite informaþia despre atribuirea codului fiscal Camerei
Înregistrãrii de Stat.
La ziua fixatã, veþi veni la Camera Înregistrãrii de Stat, ºi anume la Registratorul de
stat, având cu buletinul de identitate. Întreprinderea se considerã înregistratã din data
adoptãrii deciziei de înregistrare de cãtre Camera Înregistrãrii de stat, precum ºi a
introducerii datelor întreprinderii în registrul de stat al întreprinderilor ºi organizaþiilor.
Registratorul de stat autentificã semnãtura Dumneavoastrã pe actele de constituire
ºi va parafa urmãtoarele acte:
- certificatul înregistrãrii de stat a întreprinderii într-un singur exemplar autentificat
prin semnãtura Registratorului de Stat ºi ºtampila Camerei Înregistrãrii de Stat
- documentele de constituire într-un singur exemplar, autentificate prin semnãtura
Registratorului de Stat ºi ºtampila Camerei Înregistrãrii de Stat
- certificatul emis de Departamentul de Statisticã privind atribuirea codurilor de
statisticã.
Certificatul de înregistrare a întreprinderii se elibereazã nemijlocit directorului
întreprinderii.
BIZPRO-Moldova
34
35
Certificatul înregistrãrii de stat a întreprinderii este documentul ce confirmã înregistrarea
de stat a întreprinderii în Registrul de Stat al întreprinderilor ºi organizaþiilor. În temeiul
certificatului de înregistrare veþi obþine certificatul de atribuire a codului fiscal ºi veþi fi
puºi la evidenþã la inspectoratul fiscal conform adresei Dumneavoastrã juridice timp de
15 zile din momentul înregistrãrii. Pentru confecþionarea ºtampilei întreprinderii va fi
necesar sã prezentaþi certificatul de înregistrare. ªtampila trebuie sã conþinã numãrul
de înregistrare, denumirea întreprinderii. Mai mult decât atât, ºtampila poate conþine ºi
marca comercialã a întreprinderii Dumneavoastrã.
Gospodãriile þãrãneºti (de fermier)
Procedura de înregistrare descrisã mai sus nu se referã la toate întreprinderile

înregistrate în Moldova. Spre exemplu, pentru gospodãriile þãrãneºti (de fermier) este
preconizatã o altã procedurã decât cea indicatã mai sus.
Aveþi un lot de pãmânt la þarã ºi aþi hotãrât sã vã ocupaþi de prelucrarea solului, de
cultivarea produselor agricole, de vânzarea produselor cultivate. Înainte de a iniþia o
astfel de activitate, va fi necesar sã înregistraþi gospodãria þãrãneascã. Ce este o
gospodãrie þãrãneascã?
Gospodãria þãrãneascã este o întreprindere individualã, bazatã pe

proprietatea privatã asupra loturilor de pãmânt ºi a altei proprietãþi, de
asemenea bazatã pe munca individualã a membrilor unei familii.
Membrii familiei efectueazã producerea, prelucrarea iniþialã ºi realizarea produselor

agricole proprii. Numai gospodãriile þãrãneºti pot desfãºura activitate individualã de
întreprinzãtor în domeniul agriculturii.
Locul înregistrãrii
Gospodãria þãrãneascã se va înregistra la primãria localitãþii în care se aflã lotul
de pãmânt.
Fondatorii
Fondator al gospodãriei þãrãneºti poate fi o persoanã care a atins vârsta de 18
ani, care nu se aflã la evidenþa dispensarului de psihiatrie sau narcologie. De asemenea,
fondatorul trebuie sã aibã în proprietate un lot de pãmânt propriu, sau luat în arendã.
Un cetãþean poate înregistra doar o gospodãrie þãrãneascã.
Membrii gospodãriei þãrãneºti
Membri ai gospodãriei þãrãneºti pot fi soþul (soþia) fondatorului cu capacitate de
muncã, pãrinþii, copiii, fraþii, surorile, nepoþii ºi nepoatele care au atins vârsta de 16 ani.
Actul de constituire al gospodãriei þãrãneºti este declaraþia semnatã de fondator ºi
de ceilalþi membri ai gospodãriei. Semnãturile trebuie sã fie autentificate la notar sau
de cãtre secretarul primãriei, la care se înregistreazã gospodãria.
Denumirea gospodãriei þãrãneºti trebuie sã conþinã cuvintele gospodãria þãrãneascã,
numele fondatorului ºi locul de aflare al gospodãriei. Dacã denumirea gospodãriei
þãrãneºti coincide cu denumirea altei gospodãrii deja înregistrate la aceeaºi primãrie,
BIZPRO-Moldova
35
atunci va fi necesar ca denumirea sã fie completatã cu alte date pentru a o deosebi de

prima.
Locul de aflare a gospodãriei þãrãneºti se considerã punctul în raza cãruia aceastã
gospodãrie a fost înregistratã.
Actele necesare pentru înregistrarea gospodãriei þãrãneºti, pe care le veþi prezenta
primãriei:
a declaraþia
a copia actului ce confirmã dreptul de proprietate al fondatorului asupra lotului de
pãmânt
a copia contractului de arendã, dacã lotul de pãmânt este luat în arendã
a chitanþa de achitare a taxei de înregistrare.
Declaraþia de constituire include urmãtoarea informaþie: denumirea completã ºi
prescurtatã a gospodãriei þãrãneºti; locul de aflare; numele ºi prenumele, data naºterii,
cetãþenia, domiciliul fondatorului ºi al tuturor celorlalþi membri ai gospodãriei, precum ºi
gradele de rudenie cu fondatorul în ce raporturi de rudenie sunt aceºtia; numerele de
înregistrare, locul de aflare ºi suprafaþa loturilor de pãmânt; informaþia despre altã
proprietate transmisã în proprietate comunã membrilor gospodãriei.
Timp de o sãptãmânã din ziua prezentãrii actelor, primãria va înregistra gospodãria
þãrãneascã ºi va elibera certificatul de înregistrare.
Patenta de întreprinzãtor
Dumneavoastrã aveþi abilitatea de a face ceva, dispuneþi de o anumitã calificare
ºi doriþi ca aceastã abilitate sã vã aducã profit, dar nu dispuneþi de banii necesari pentru
înregistrarea unei întreprinderi. În acest caz, aveþi posibilitatea sã obþineþi patenta de
întreprinzãtor. Ce este necesar pentru obþinerea patentei de întreprinzãtor?
Desfãºurarea activitãþii în bazã de patentã nu necesitã înregistrarea de stat ºi
obþinerea licenþei. Nu veþi fi nevoit sã prezentaþi dãrile de seamã financiare ºi statistice,
sã þineþi evidenþa contabilã ºi financiarã, de asemenea nu veþi fi obligat sã cumpãraþi
un aparat de casã pentru efectuarea decontãrilor cu clienþii. Patenta se elibereazã
numai pentru genul de activitate prevãzut de lege. Totodatã, titularul patentei poate
primi patentã numai pentru un gen de activitate.
Activitatea de întreprinzãtor pe baza patentei de întreprinzãtor este impozabilã în
modul urmãtor în fiecare lunã titularul patentei plãteºte o taxã fixã pentru patentã.
Aceastã platã conþine urmãtoarele impozite: impozitul pe venit, taxa pentru utilizarea
resurselor naturale, taxa pentru amplasarea unitãþilor comerciale, taxa pentru
amenajarea teritoriului, taxa pentru dreptul de transportare a cãlãtorilor, precum ºi
deducerile în bugetul de stat al asigurãrii sociale.
Mai întâi de toate, sã stabilim cine poate beneficia de patentã. Patenta poate fi
primitã de orice cetãþean care a atins vârsta de 18 ani, este cetãþean al Republicii
Moldova sau strãin, are vizã de reºedinþã în republicã. Pentru obþinerea patentei va
trebuie sã depuneþi o cerere, de asemenea va trebui sã corespundeþi cerinþelor de
calificare, necesare pentru practicarea genului de activitate solicitat de Dumneavoastrã.
BIZPRO-Moldova
36
37
Sã trecem la procedura de obþinere a patentei de întreprinzãtor. Spre exemplu,
aveþi un autovehicul ºi doriþi sã transportaþi pasageri. În acest scop, trebuie sã vã adresaþi
inspectoratului fiscal din raza domiciliului Dumneavoastrã sau la locul activitãþii
preconizate pentru depunerea cererii. În cerere veþi indica numele, prenumele ºi
domiciliul; genul de activitate (în acest caz transportarea cãlãtorilor cu autovehiculul
taxi cu numãrul de pasageri pânã în 7 persoane inclusiv); termenul pentru care doriþi sã
primiþi patenta; marca automobilului Dumneavoastrã ºi numãrul lui. La cerere veþi anexa
fotografiile, chitanþele de achitare ºi copia certificatului, a diplomei sau a altor documente
ce confirmã nivelul de calificare (în acest caz copia permisului de conducere de
categorie necesarã).
Mãrimea taxei de înregistrare. Mãrimea taxei pentru înregistrarea titularului de patentã
se determinã de cãtre inspectoratul fiscal în dependenþã de genul de activate ales de
Dumneavoastrã.
Uneori sunt necesare ºi alte documente spre exemplu, pentru desfãºurarea comerþului
va fi necesarã obþinerea permisului de la primãrie pentru acele puncte, unde se vor
desfãºura afacerile. Pentru unele genuri de activitate, însã, va fi necesar sã anexaþi la
certificat sau diplomã copia cãrþii de muncã, în care se va indica experienþa de muncã
în acest domeniu de activitate.
Patenta de întreprinzãtor se elibereazã dupã trei zile de la data depunerii cererii.
Dacã în localitatea Dumneavoastrã nu existã un sediu al inspectoratului fiscal, atunci
patenta de întreprinzãtor o puteþi primi la primãria localitãþii Dumneavoastrã În Tabelul
2 veþi gãsi lista genurilor de activitate, pentru care puteþi primi patentã, precum ºi costul
patentei pentru fiecare gen de activitate în parte.
Tabelul 1
Taxele ºi plãþile pentru înregistrarea întreprinderilor ºi organizaþiilor,
precum ºi pentru acordarea informaþiilor de cãtre
Camera Înregistrãrii de Stat
Mãrimea plãþii,
Nr. Denumirea serviciului prestat
lei
a) Înregistrarea întreprinderilor ºi organizaþiilor

1 Înregistrarea întreprinderilor cu statut de persoanã fizicã, precum ºi 54
a modificãrilor introduse în documentele de constituire.
2 Înregistrarea întreprinderilor cu statut de persoanã juridicã, a filialelor 250
ºi reprezentanþelor, precum ºi înregistrarea modificãrilor introduse
în documentele de constituire.
3 Înregistrarea instituþiilor financiare, a companiilor de asigurare, a 900
filialelor ºi reprezentanþelor.
4 Înregistrarea modificãrilor în documentele de constituire ale instituþiilor 180
financiare ºi companiilor de asigurare.
5 Înregistrarea întreprinderilor cu capital strãin, a filialelor ºi Echivalentul a
reprezentanþelor. 300 dolari la data
de înregistrare
BIZPRO-Moldova
37
Nr. Mãrimea plãþii,

Denumirea serviciului prestat
lei
6 Înregistrarea modificãrilor în documentele de constituire ale Echivalentul a 300
întreprinderilor cu capital strãin. dolari la data de
înregistrare
7 Înregistrarea modificãrilor, în Registrul de Stat, a datelor privind 90
substituirea managerului general.
8 Eliberarea duplicatului de pe certificatul înregistrãrii de stat a 180
întreprinderilor ºi organizaþiilor
b) prezentarea informaþiei (eliberarea extraselor din Registrul
de stat)
9 Informaþia (denumirea, forma organizatorico-juridicã, nr. înregistrãrii, 36
data înregistrãrii, sediul, managerul general)
10 Informaþia prevãzutã de punctul 11 plus informaþia referitoare la 63
participanþi, mãrimea capitalului social, cotele de participare a
participantului, codul fiscal, telefonul (cu excepþia datelor de domiciliu)
11 Raportul istoric referitor la întreprindere sau organizaþie. Dezvoltarea 126
întreprinderii sau organizaþiei din momentul înregistrãrii pânã la data
solicitãrii raportului:
a) înregistrarea iniþialã
b) datele în ordine cronologicã (cu excepþia datelor de domiciliu)
12 Informaþia privind iniþierea procedurii de reorganizare sau lichidare a 936
întreprinderii sau organizaþiei.
13 Informaþia privind întreprinderile sau organizaþiile, clasificate dupã În temeiul
diverse criterii (sfera de activitate, investiþii strãine, etc.) contractului
încheiat
14 Informaþia privind excluderea întreprinderii sau organizaþiei din 63
registrul de Stat
15 Informaþia privind succesiunea de drepturi ºi obligaþii ale 90
întreprinderilor sau organizaþiilor
16 Certificatul de confirmare a înscrierii sau lipsei înscrierii unui act sau 90
fapt în registru sau actele de constituire
c) Servicii
17 Eliberarea copiilor atestate ale:
a) Contractului de constituire (declaraþiei) 90
b) Hotãrârii (încheierii, ordinului) 36
c) Statutului 90
d) Acordului de înregistrare a modificãrilor (sau deciziei de înregistrare 54
a modificãrilor)
e) Procesului-verbal 36
18 Verificarea denumirii 39
19 Rezervarea denumirii 27
BIZPRO-Moldova
38
39
Nr. Mãrimea plãþii,

Denumirea serviciului prestat
lei
20 Eliberarea actelor legislative ºi normative (pentru o foaie) 3
21 Consultaþii 27
22 Perfectarea (întocmirea) actelor de constituire pentru înregistrarea
întreprinderilor sau organizaþiilor
à) întreprindere individualã 54
b) societate în nume colectiv 108
c) societate în comanditã 108
d) cooperativã (de consumator, de producere, de construcþie a 108
locuinþelor, de construcþie a garajelor etc.)
e) societate cu rãspundere limitatã 108
f) societate pe acþiuni 306
g) întreprindere de arendã 306
h) întreprindere de stat 108
i) întreprindere municipalã 108
j) uniune de întreprinzãtori 306
k) filiale ºi reprezentanþe 108
l) organizaþii 108
23 Perfectarea (redactarea) modificãrilor ºi/sau completãrilor în actele
de constituire
a) întreprindere individualã 36
b) societate în nume colectiv 72
c) societate în comanditã 72
d) cooperativã (de consumator, de producere, de construcþie a 108
locuinþelor, de construcþie a garajelor etc.)
e) societate cu rãspundere limitatã 108
f) societate pe acþiuni 108
g) întreprindere de arendã 72
h) întreprindere de stat 72
i) întreprindere municipalã
72
j) uniune de întreprinzãtori
72
k) filiale ºi reprezentanþe 72
l) organizaþii 72
24 Eliberarea modelelor de documente (pentru o foaie) 3
25 Examinarea documentelor (a pãrþilor documentelor) întreprinderilor 54
sau organizaþii înregistrate la Camera Înregistrãrii de Stat, sau la
oficiile ei teritoriale
26 Publicarea informaþiei în Buletinul Oficial al Camerei Înregistrãrii de 54
Stat
27 Autentificarea copiei certificatului de înregistrare a întreprinderii 6
28 Autentificarea semnãturilor fondatorilor, persoanelor fizice, pe 36
documentele de constituire
BIZPRO-Moldova
39
Notã: În cazul în care se solicitã înregistrarea întreprinderii sau organizaþiei, precum ºi

prezentarea informaþiei în mod urgent:
a 3 zile - se majoreazã cu 100%
a 4 zile - se majoreazã cu 70%
a 5 zile - se majoreazã cu 50%.
Tabelul 2
Chiºinau, Celelalte
Bãlþi, Localitãþile
Genul de activitate municipii,
Bender, rurale,
oraºele,
Tiraspol, lei/luna
lei/luna
lei/luna
1.1. Comerþul cu amãnuntul la tarabe, tejghele ºi din 180 90 50
autovehicule pe pieþe automatizate
1.2. Comerþul cu amãnuntul în chioºcuri ºi în alte încãperi 400 200 100
ce ocupã terenuri separate, a cãror suprafaþã nu
depãºeºte 12 m2
1.3. Comerþul cu amãnuntul în chioºcuri ºi în alte încãperi 250 150 75
ce ocupã terenuri separate, a cãror suprafaþã nu
depãºeºte 7 m2
1.4. Comercializarea cu amãnuntul a apei îmbuteliate în 250 150 75
locurile autorizate de autoritatea administraþiei publice
locale
1.5. Comerþul cu amãnuntul la tarabe, tejghele ºi în alte 30 25 10
tipuri de puncte comerciale, autorizate de autoritatea
administraþiei publice locale, cu cãrþi ºi alte tipãrituri,
precum ºi cu publicaþii muzicale (note)
2.1. Întocmirea dãrilor de seamã contabile 300 200 100
2.2. Transportul cãlãtorilor cu automobilele-taxi, cu un 250 150 100
numãr de locuri de pânã la 7 inclusiv
2.3. Transportul auto de mãrfuri, cu excepþia transportului
de mãrfuri inflamabile, explozive, toxice, otrãvitoare
ºi radioactive:
- pânã la 1,5 tone 175 90 45
- de la 1,5 pânã la 3,5 tone 200 100 50
- de la 3,5 pânã la 7,5 tone, inclusiv cu remorcã 250 125 70
- peste 7 tone, inclusiv cu remorcã 400 40 20
2.4. Servicii logopedice 80 40 20
2.5. Masaj, servicii de îngrijire a bolnavilor ºi alte servicii 140 70 35
medicale, acordate de cãtre personalul medical
inferior
2.6. Servicii veterinare, zootehnice 150 50 20
2.7. Servicii dactilografice, inclusiv cu folosirea 150 50 25
computerului
BIZPRO-Moldova
40
41
Chiºinau,
Celelalte
Bender, rurale,
oraºele,
Tiraspol, lei/luna
lei/luna
lei/luna
2.8. Servicii de frizerie ºi servicii cosmetice 200 80 30
2.9. Croitul, cusutul, tricotarea ºi reparaþia îmbrãcãmintei 100 50 25
ºi acoperãmintele pentru cap ºi comercializarea
2.10. Confecþionarea, reparaþia încãlþãmintei ºi comerci- 90 45 30
alizarea
2.11. Servicii de spãlãtorie 90 45 30
2.12. Predarea limbilor strãine (instruire individualã sau în 140 70 35
grupe cu un numãr de pânã la 20 persoane)
2.13. Predarea ºi meditarea diferitelor discipline, cu 100 50 30
excepþia muzicii, coregrafiei ºi artelor plastice
(instruire individualã sau în grupe cu un numãr de
pânã la 20 persoane)
2.14. Predarea muzicii, coregrafiei ºi artelor plastice 100 50 30
(instruire individualã sau în grupe cu un numãr de
2.15. Organizarea de cursurii pe diferite secþii de interese, 70 35 20
inclusiv de culturã fizicã, pentru copii de pânã la 16
ani (în grupe de pânã la 20 persoane)
2.16. Organizarea de cursurii pe diferite secþii de interese, 100 50 25
inclusiv de culturã fizicã, pentru adulþi (în grupe de
2.17. Servicii de plasare a bagajelor 100 50 25
2.18. Servicii de întreþinere ºi amenajare a locuinþelor ºi a 100 60 30
sectoarelor aferente
2.19. Vulcanizarea camerelor ºi anvelopelor în ateliere 200 75 30
2.20. Reparaþia locuinþelor 180 90 45
2.21. Construirea caselor de locuit ºi garajelor în localitãþile - - 70
rurale
2.22. Ajustarea ºi reparaþia mobilei 180 50 35
2.23. Reparaþia tehnicii de uz casnic, instrumentelor ºi 130 65 30
mecanismelor, ceasurilor
2.24. Reparaþia cuptoarelor cu microunde ºi a altor aparate 100 50 25
electrice de încãlzit de uz casnic
2.25. Reparaþia aparatelor tele, audio, video de uz casnic 150 75 40
2.26. Reparaþia aparatelor fotografice, camerelor de filmat 90 45 30
ºi a altor aparate sau instrumente optice
BIZPRO-Moldova
41
Chiºinau,
Celelalte
Bender, rurale,
oraºele,
Tiraspol, lei/luna
lei/luna
lei/luna
2.27. Reparaþia ºi acordarea instrumentelor muzicale 110 55 30
2.28. Fotografierea, confecþionarea ºi vânzarea fotografiilor 200 100 50
în mod individual, servicii video
2.29. Scrierea placardelor, filmelor netirajate, amenajarea 160 80 40
vitrinelor, reclamelor, prezentarea artisticã
2.30. Confecþionarea articolelor meºteºugãreºti de artã 110 55 30
popularã (artizanat) ºi vânzarea lor, cu excepþia
vânzãrii la expoziþii ºi licitaþii
2.31. Deservirea muzicalã a ceremoniilor, inclusiv regizarea 230 100 50
ceremoniilor
2.32. Aratul ºi alte lucrãri de cultivare a pãmântului cu 200 100 50
mijloace tehnice, protecþia plantelor contra bolilor ºi 50 40 20
dãunãtorilor
2.33. Servicii de guvernant (ã) 80 40 20
2.34. Servicii hoteliere (în hoteluri cu un numãr de locuri 100 50 25
de pânã la 7)
2.35. Darea de cifre/în arendã a locuinþelor ºi a caselor
individuale de locuit:
- cu o camerã 90 45 25
- cu douã camere 120 60 30
- cu trei camere 150 80 40
- cu patru camere 180 90 45
- cu cinci camere 220 110 55
- cu mai mult de cinci camere 400 200 100
2.36. Darea de cifre/în arendã a unor încãperi (suprafeþe) 25

sau camere din componenþa locuinþelor sau a caselor
individuale de locuit
- a unei camere 60 30 15
- a douã camere 90 45 25
- a trei camere 120 60 30
- a patru ºi mai multe camere 150 80 40
2.37. Darea în arendã a încãperilor cu altã destinaþie decât
aceea de locuinþã (garaje, ºoproane, depozite) cu
suprafaþa:
- pânã 50 m2 60 30 15
- de la 50 la 100 m2 90 45 25
- peste 100 m2 120 60 30
BIZPRO-Moldova
42
43
Chiºinau,
Celelalte
Bender, rurale,
oraºele,
Tiraspol, lei/luna
lei/luna
lei/luna
2.38. Servicii de sudare, de lucrãri tehnico-sanitare 120 60 30
2.39. Organizarea discocluburilor 600 300 150
2.40. Executarea ºi comercializarea obiectelor de lemn, 100 60 40
metal, ghips inclusiv servicii de dulgherie
2.41. Confecþionarea ºi darea în chirie a recuzitelor pentru 150 80 50
diferite ceremonii ºi comercializarea lor
2.42. Xeroxare ºi legatul cãrþilor 150 75 30
2.43. Tãbãcirea ºi prelucrarea pieilor, confecþionare 200 120 100
articolelor din blanã ºi din piele ºi comercializarea
lor
2.44. Dobândirea ºi comercializarea calcarului - - 50
2.45. Producerea, prelucrarea ºi comercializarea varului 50 50 50
2.46. Colectarea ºi comercializarea ambalajelor din sticlã 100 75 50
2.47. Creºterea florilor ºi comercializarea lor 150 75 40
2.48. Pãstorit 60 40 25

2. Legea Republicii Moldova «Privind înregistrarea de Stat a întreprinderilor ºi
organizaþiilor» # 845-XII din 03 ianuarie 1992
din 01 aprilie1992
4. Legea Republicii Moldova «Privind patenta de întreprinzãtor» # 93-XIV din 15 iulie
1998.
1. Temã pentru înregistrarea întreprinderilor:

Cetãþeanul Ì. ºi cetãþeana Ñ. au hotãrât sã se ocupe de o activitate de afaceri ºi sã
deschidã un magazin în localitatea N.
1. Cine poate fi fondator al întreprinderii?
2. La cine vor apela dl M. ºi dna C. pentru înregistrarea unei societãþi cu rãspundere
limitatã?
3. Ce documente vor prezenta dl M. ºi dna C. pentru înregistrarea întreprinderii?
BIZPRO-Moldova
43
4. Care este capitalul social minim pe care dl M. ºi dna C. îl pot depune. Care va fi
modul de repartizare a cotelor în capital? Aduceþi patru exemple de repartizare a
cotelor în capitalul social.
5. Numiþi termenul de înregistrare a acestei societãþi?
6. Care sunt documentele de constituire ale:
- Întreprinderii Îndividuale
- Societãþii în Nume Colectiv ºi în Comanditã
- Societãþii pe Acþiuni
- Societãþii cu Rãspundere Limitatã?
2. Temã pentru înregistrarea gospodãriei þãrãneºti (de fermier)
Dl Ê. are în posesie un lot de pãmânt. El doreºte sã înregistreze o gospodãrie þãrãneascã
(de fermier) pentru ca împreunã cu membrii familiei sale sã poatã prelucra solul, sã
strângã roadele ºi sã le realizeze ulterior pe piaþã. Acest lot de pãmânt se aflã pe
teritoriul localitãþii À.
1. Cine poate fi fondator al gospodãriei þãrãneºti (de fermier)?
2. Unde va apela dl K. pentru a înregistra gospodãria?
3. Ce documente va prezenta pentru înregistrarea gospodãriei þãrãneºti (de fermier)?
4. Care este termenul de înregistrare a gospodãriei þãrãneºti (de fermier)?
3. Temã pentru înregistrarea patentei de întreprinzãtor
Cetãþeanca Î., domiciliatã în mun. Chiºinãu, sectorul Botanica, este sorã medicalã.
Ea a absolvit colegiul de medicinã ºi a lucrat câþiva ani la Spitalul Republican în calitate
de sorã medicalã. În perioada de îndeplinire a activitãþii de muncã, cetãþeanca Î. a
absolvi cursurile specializate de masaj curativ. Dna Î. a decis sã presteze servicii
medicale ºi sã organizeze pe cont propriu sesiuni de masaj, obþinând în acest caz
patenta de întreprinzãtor.
1. Unde va apela ea pentru a obþine patenta de întreprinzãtor?
2. Ce documente va fi obligatã sã prezinte pentru obþinerea patentei de întreprinzãtor?
3. Pe parcursul cãrui termen va fi examinatã cererea ei ºi când va primi patenta?
Recapitulare
Sediul (adresa juridicã) unei întreprinderi este locul unde se aflã organele de conducere
ale întreprinderii respective, indicat în actele de constituire ale întreprinderii.
Întreprinderile se înregistreazã la locul de aflare al lor la Camera Înregistrãrii de Stat pe
lângã Departamentul Tehnologiilor Informaþionale al Republicii Moldova.
Gospodãria þãrãneascã se va înregistra la primãria localitãþii în care se aflã lotul de
pãmânt.
Desfãºurarea activitãþii în bazã de patentã nu necesitã înregistrarea de stat ºi obþinerea
licenþei, nici prezentarea dãrilor de seamã financiare ºi statistice.
Patenta se elibereazã numai pentru genul de activitate prevãzut de lege. Totodatã,
titularul patentei poate primi patentã numai pentru un gen de activitate.
BIZPRO-Moldova
44
ACORDAREA DE LICENÞE PENTRU ACTIVITATEA DE ÎNTREPRINZÃTOR
45
ACORDAREA DE LICENÞE PENTRU

CAPITOLUL IV
ACTIVITATEA DE ÎNTREPRINZÃTOR
Obiective
Dupã studierea acestui Capitol, ascultãtorii vor cunoaºte
- modul de obþinere a licenþelor pentru practicarea activitãþii de întreprinzãtor
- organele abilitate cu acordarea licenþelor
- lista actelor principale, necesare pentru obþinerea unei licenþe
- care sunt motivele principale care duc la refuzul emiterii de licenþã ºi modul de
anulare a acestor motive.
Aþi trecut deja de etapa înregistrãrii întreprinderii ºi doriþi sã desfãºuraþi genul de
activitate indicat în actele de constituire ale întreprinderii Dumneavoastrã. Întreprinderea
înregistratã de Dumneavoastrã este în drept sã practice orice gen de activitate, cu
excepþia celor interzise de lege, spre exemplu, producerea ºi distribuirea articolelor cu
conþinut pornografic. Existã ºi o listã a genurilor de activitate, a cãror practicare este
permisã doar întreprinderilor de stat, de exemplu, tipãrirea bancnotelor ºi baterea
monedelor, tipãrirea valorilor mobiliare de stat; confecþionarea ordinelor ºi medaliilor;
producerea hârtiilor cu filigran (sigle) destinate sã confirme achitarea taxelor de stat.
La înregistrare aþi stabilit cã activitatea Dumneavoastrã nu se încadreazã la cele interzise
sau la cele ce þin de prerogativa întreprinderilor de stat.
De exemplu, doriþi sã organizaþi tipãrirea cãrþilor de vizitã sau prestarea serviciilor de
curãþare a încãperilor.
În acest scop, nu va fi necesar sã obþineþi acte suplimentare. Existã, totuºi, genuri de
activitate, a cãror practicare necesitã prezentarea unor acte suplimentare, dupã cum
este licenþa.
Existã un ºir întreg de genuri de activitate, care se practicã pe baza licenþei.
De exemplu, comercializarea cu amãnuntul a bãuturilor alcoolice; importul ºi

(sau) comercializarea cu ridicata a bãuturilor alcoolice de import, a alcoolului
etilic ºi a berii; producerea ºi (sau) depozitarea angro, comercializarea cu ridicata
a alcoolului etilic, a produselor alcoolice ºi a berii; comercializarea cu amãnuntul
a articolelor din tutun; importul ºi prelucrarea industrialã a tutunului, producerea
articolelor din tutun ºi (sau) desfacerea cu ridicata a tutunului fermentat ºi a
articolelor din tutun; transportul cãlãtorilor cu un mijloc de transport, inclusiv taxiul,
cu excepþia celui intermunicipal, urban (inclusiv în raza municipiului) ºi a celui
periferic; acordarea ajutorului medical (cu excepþia activitãþii desfãºurate de
instituþiile ºi organizaþiile bugetare) etc.
De ce limiteazã statul organizarea unui gen sau altul de activitate pe calea acordãrii de
licenþe? În cadrul tipurilor de activitate desfãºurate pe bazã de licenþã intrã acele activitãþi,
a cãror practicare poate duce la prejudicierea drepturilor, intereselor legitime ºi
sãnãtãþii cetãþenilor, mediului ambiant ºi securitãþii statale ºi care nu pot fi
reglementate în alt mod decât printr-o astfel de metode ca acordarea de licenþe.
BIZPRO-Moldova
45
Ce este în fapt o licenþã?

Licenþa este un act oficial, emis de organul de licenþiere, ce confirmã dreptul
titularului licenþei de practicare a genului de activitate indicat în aceastã
licenþã pe parcursul unui termen stabilit ºi în condiþiile respectãrii obligatorii
a condiþiilor licenþei.
Formularul licenþei este un document de evidenþã strictã. Licenþa conþine
urmãtoarele date:
a denumirea autoritãþii de licenþiere
a seria, numãrul si data eliberãrii licenþei
a denumirea, forma juridica de organizare, adresa juridicã a titularului de licenþã
a data ºi numãrul certificatului de înregistrare de stat a întreprinderii, codul fiscal al
acesteia
a genul de activitate al întreprinderii
a termenul de valabilitate a licenþei
a semnãtura conducãtorului organului de licenþiere, autentificata prin aplicarea
ºtampilei acestui organ.
La licenþã se anexeazã un act suplimentar ce conþine condiþiile de licenþiere.
În continuare vom determina cui sã Vã adresaþi în cazul în care aþi hotãrât sã
practicaþi un gen de activitate supus licenþierii. Autoritatea abilitatã cu acordarea de
licenþe este Camera de Licenþiere, situatã pe adresa: mun. Chiºinãu, bd. ªtefan cel
Mare, 124.
Camera de Licenþiere
Camera de Licenþiere este un organ de stat abilitat cu eliberarea licenþelor.
Camera de Licenþiere efectueazã urmãtoarea activitate:
a elibereazã, reperfecteazã, suspendã, reînnoieºte ºi retrage licenþele, recunoaºte
nevalabilitatea licenþelor, elibereazã copiile ºi duplicatele de pe acestea;
a stabileºte condiþiile de licenþiere a genurilor de activitate concrete, întocmeºte
lista documentelor suplimentare prezentate de solicitanþi pentru un anumit gen de
activitate
a organizeazã controlul asupra respectãrii de cãtre titularii de licenþe a condiþiilor de
licenþiere
a þine dosarele de licenþiere ºi registrul unic al licenþelor;
a are alte atribuþii.
În afarã de aceasta, autoritãþi de licenþiere sunt primãria ºi prefectura localitãþii de
domiciliu, dar numai pentru licenþierea comerþului cu amãnuntul al produselor alcoolice
ºi a transportului de cãlãtori, intermunicipal, orãºenesc (inclusiv în raza municipiului) ºi
în localitãþi de periferie cu mijloace de transport, inclusiv taxiurile.
Legislaþia Republicii Moldova nominalizeazã ºi alte autoritãþi de stat, în ale cãror atribuþii
intrã eliberarea licenþelor speciale, pentru anumite genuri de activitate:
- Ministerul Justiþiei licenþele acordate notarilor ºi avocaþilor
- Banca Naþionalã a Moldovei licenþele acordate instituþiilor financiare
BIZPRO-Moldova
46
ACORDAREA DE LICENÞE PENTRU ACTIVITATEA DE ÎNTREPRINZÃTOR 47
- Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare licenþele acordate participanþilor
profesionali la piaþa valorilor mobiliare
- Agenþia Naþionalã pentru Reglementare în Energeticã licenþele pentru activitatea
din domeniul energeticii
- Agenþia naþionalã pentru reglementare în domeniul telecomunicaþiilor ºi informa-
ticii licenþele din domeniul telecomunicaþiilor ºi informaticii
- Consiliul Coordonator al Audiovizualului - licenþele din domeniul audiovizualului.
Procedura de obþinere a licenþei
Aºadar, aþi decis cã pentru activitatea pe care intenþionaþi s-o practicaþi, este
necesarã primirea unei licenþe. Pentru obþinerea acesteia trebuie sã vã adresaþi la
Camera de Licenþiere cu o cerere care trebuie sã conþinã urmãtoarele date: denumirea
completã a întreprinderii Dumneavoastrã, adresa juridicã, codul fiscal, genul de activitate
(supus licenþierii), sediul filialelor (dacã existã), lista actelor anexate la cerere, care
confirmã abilitatea de a desfãºura un anumit gen de activitate.
La cererea de obþinere a licenþei veþi anexa urmãtoarele acte:
- Copia Certificatului de Înregistrare a întreprinderii autentificatã la notar
- Adeverinþa în original (sau copia autentificatã notarial), eliberatã de organul teritorial
fiscal, ce confirmã lipsa datoriilor faþã de bugetul consolidat ºi bugetul de stat al
asigurãrii sociale
- Alte acte în original (sau copia autentificatã notarial), în dependenþã de condiþiile
de licenþiere a unui sau altui gen de activitate.
De exemplu, în scopul primirii licenþei pentru practicarea activitãþii asociaþiilor de

economii ºi împrumut ale cetãþenilor se vor anexa urmãtoarele acte:
- Copia statutului
- Copia actului ce confirmã dreptul de proprietate asupra încãperii sau contractul
de arendã a încãperii unde se va desfãºura acest gen de activitate
- Copia actului bancar ce confirmã mãrimea capitalului social
- Copia certificatelor de atestare a persoanelor responsabile, eliberatã de
autoritatea abilitatã cu supravegherea activitãþii asociaþiilor de economii ºi
împrumut ale cetãþenilor (Agenþia de Stat pentru Supravegherea Activitãþii AEIC)
- Certificatele privind lipsa antecedentelor penale, ale persoanelor responsabile,
eliberate de Ministerul Afacerilor Interne, care confirmã lipsa antecedentelor
penale pentru crime cu premeditare.
Atragem atenþia asupra faptului cã legislaþia interzice cererea altor acte în afarã de cele
prevãzute de lege ºi cele ce depind de condiþiile de licenþiere. Astfel, dacã colaboratorii
Camerei de Licenþiere vor cere acte neprevãzute de legislaþie, puteþi face trimitere la
punctul 3 al Articolului 10 din Legea Republicii Moldova ¹ 451 Privind acordarea de
licenþe pentru unele genuri de activitate ºi sã refuzaþi prezentarea actelor cerute ilegal.
Aºadar, aþi depus cererea anexatã de actele necesare pentru primirea licenþei.
Colaboratorii Camerei de Licenþiere trebuie sã accepte aceste acte în baza unei liste ºi
sã vã elibereze copia acestei liste cu menþiunea despre data primirii lor.
BIZPRO-Moldova
47
Puteþi primi refuzul de acceptare a cererii în cazul în care:

- Cererea este depusã sau semnatã de o persoanã neautorizatã pentru efectuarea
acestor acþiuni. Spre exemplu, cererea nu a fost semnatã de director sau este
semnatã ºi prezentatã de o persoanã care nu dispune de o procurã ce prevede
efectuarea acestor acþiuni.
- Actele au fost perfectate cu încãlcarea cerinþelor legislaþiei, de exemplu, copiile
nu au fost autentificate notarial.
În cazul în care Camera de Licenþiere va revuza cererea din motivele indicate mai sus,
ea va trimite un aviz referitor la faptul cã cererea Dumneavoastrã nu a fost acceptatã,
indicând totodatã motivele refuzului. Puteþi depune cererea încã o datã numai dupã
rectificarea greºelilor comise. Aceastã cerere va fi examinatã în termenele stabilite de
legislaþie, respectiv timp de 15 zile lucrãtoare.
Camera de Licenþiere va adopta decizia de eliberare a licenþei sau de refuz a eliberãrii
ei în termen de cel mult 15 zile lucrãtoare de la data depunerii cererii de eliberare a
licenþei împreunã cu toate actele anexate la ea. Pe parcursul acestui termen, colaboratorii
Camerei de Licenþiere vor atrage specialiºti ai ministerelor ºi departamentelor din ramurile
respective pentru examinarea ºi analizarea actelor prezentate. Dacã actele corespund
cerinþelor legislaþiei ºi întreprinderea Dumneavoastrã corespunde cerinþelor de obþinere
a licenþei pentru genul de activitate practicat, se adoptã o decizie afirmativã cu privire la
eliberarea licenþei.
Avizul privind adoptarea deciziei de eliberare a licenþei cu indicarea datelor contului
bancar ºi a mãrimii taxei pentru licenþã, sau privind refuzul de eliberare a licenþei, se va
expedia (sau înmâna personal) solicitantului în formã scrisã, nu mai târziu de trei zile
lucrãtoare dupã adoptarea deciziei respective.
În continuare, vom analiza motivele refuzului de eliberare a licenþei:
- Neautenticitatea datelor în actele depuse de solicitant
- Necorespunderea solicitantului condiþiilor de licenþiere.
Dacã aþi primit refuzul de eliberare a licenþei pe motiv de neautenticitate a datelor în
documente, aveþi posibilitatea sã depuneþi o nouã cerere de eliberare a licenþei nu mai
devreme de trei luni dupã data adoptãrii deciziei privind refuzul de eliberare a licenþei.
Spre exemplu, genul de activitate pe care l-aþi ales este «importul ºi prelucrarea
industrialã a tutunului, producerea articolelor din tutun (sau) comerþul cu ridicata al
tutunului fermentat ºi al articolelor din tutun». Pentru practicarea acestui gen de activitate
va fi necesarã disponibilitatea unui depozit, dotat cu utilaje speciale. Dumneavoastrã,
sã zicem, aþi indicat în documente cã dispuneþi de încãperi depozitare, însã n-aþi
menþionat utilajele cu care este dotat.
În cazul în care aþi primit refuzul de eliberare a licenþei pe motiv de neîtrunire a

condiþiilor de licenþiere, aveþi posibilitatea sã depuneþi o nouã cerere de eliberare a
licenþei dupã înlãturarea cauzelor care au dus la primirea refuzului.
De exemplu, genul de activitate se numeºte «activitate de detectiv particular, activitate
privatã de pazã ºi securitate», Dumneavoastrã însã nu dispuneþi de legitimaþia de detectiv
particular, eliberatã de Ministerul Afacerilor Interne. Puteþi depune din nou documentele
numai dupã primirea acestei legitimaþii, perfectate în modul stabilit de legislaþia în vigoare.
BIZPRO-Moldova
48
49
Dacã toate actele vor fi perfectate în mod adecvat, corespunzând în totalitate condiþiilor
de licenþiere, veþi primi avizul Camerei de Licenþiere cu privire la adoptarea deciziei de
eliberare a licenþei. Dupã aceasta veþi plãti taxa pentru licenþã, mãrimea cãreia depinde
de genul de activitate.
De exemplu, la liberarea licenþei pentru practicarea activitãþii de audit mãrimea taxei
pentru licenþã constituie 1800 lei. Taxa pentru eliberarea licenþelor ce prevãd comerþul
cu amãnuntul al produselor alcoolice ºi transportul intermunicipal, orãºenesc (inclusiv
în raza municipiului) ºi periferic cu mijloace de transport, inclusiv taxiul, constituie 900
lei.
Totodatã, existã unele genuri de activitate pentru care mãrimea taxei de licenþã se
stabileºte anual în buget. Taxa pentru eliberarea licenþei de prestare a serviciilor de
telefonie mobilã ºi a licenþei de prestare a serviciilor de telefonie fixã interurbanã ºi
(sau) internaþionalã se stabileºte de Guvern ºi trebuie sã fie de cel puþin 1 milion dolari
SUA, în MDL, conform cursului oficial.
Unde puteþi aplica licenþa? Licenþele eliberate de Camera de Licenþiere sunt valabile
pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Licenþele eliberate de primãrii ºi preturi sunt
valabile pe raza jurisdicþiei lor. În afara hotarelor Republicii Moldova veþi putea folosi
licenþa doar în cazul în care Moldova a încheiat un acord internaþional cu þara pe teritoriul
cãreia intenþionaþi sã folosiþi licenþa.
Termenul de valabilitate al licenþei
Licenþa se elibereazã pe un termen de un an, pentru urmãtoarele genuri de
activitate:
- activitatea legatã de jocurile de noroc: organizarea ºi desfãºurarea loteriilor,
întreþinerea cazinourilor, exploatarea automatelor de joc cu câºtiguri bãneºti,
stabilirea mizelor la competiþiile sportive
- importul ºi (sau) comercializarea angro a bãuturilor alcoolice, a alcoolului etilic si
a berii importate
- fabricarea ºi (sau) pãstrarea, comercializarea angro a alcoolului etilic, a producþiei
alcoolice ºi a berii
- importul ºi (sau) prelucrarea tutunului, fabricarea ºi comercializarea angro a
produselor din tutun, ºi (sau) comercializarea angro a tutunului fermentat, ºi a
produselor din tutun
- activitatea în domeniul televiziunii ºi radiodifuziunii
- comercializarea cu amãnuntul a articolelor din tutun.
Licenþa se elibereazã pe un termen de pânã la 25 de ani:
- importul ºi (sau) comercializarea angro sau cu amãnuntul a benzinei, motorinei,
sau a gazului lichefiat
- producþia ºi (sau) furnizarea, transportul, distribuirea energiei electrice.
Pentru toate celelalte genuri de activitate licenþele se elibereazã pe un termen de cinci
ani.
BIZPRO-Moldova
49
Valabilitatea licenþei poate fi suspendatã în urmãtoarele cazuri:
Nerespectarea prescripþiei privind lichidarea încãlcãrii condiþiilor de licenþiere

în termenul stabilit;
De exemplu, Dumneavoastrã practicaþi confecþionarea ºi nimicirea ºtampilelor.

La o verificare ordinarã de cãtre Camera de Licenþiere a activitãþii Dumneavoastrã,
controlorii au depistat cã încãperea nu mai corespunde condiþiilor de licenþiere
lipseºte sistemul de semnalizare. Camera de licenþiere va stabili termenul în care
va trebui sã vã conectaþi la un sistem de semnalizare. Dacã la expirarea acestui
termen nu aþi înlãturat încãlcarea, licenþa vã poate fi suspendatã.
Pierderea parþialã sau temporarã a capacitãþii de a desfãºura genul de

activitate licenþiat;
De exemplu, aveþi o farmacie, iar colaboratorii ce dispun de diploma de farmacist

s-au concediat.
Decizia privind suspendarea licenþei se adoptã de Camera de Licenþiere în termen

de 3 zile lucrãtoare ºi vi se aduce la cunoºtinþã, tot în termen de 3 zile lucrãtoare de la
data adoptãrii. Termenul de suspendare a licenþei nu poate depãºi 6 luni. Termenul de
valabilitate a licenþei nu se prelungeºte pe perioada de suspendare a acesteia. Dacã
aþi înlãturat toate deficienþile, sunteþi obligat sã înºtiinþaþi în scris Camera de Licenþiere
despre acest fapt. Ulterior, Camera de Licenþiere va adopta decizia de reluare a
valabilitãþii licenþei ºi vã va informa despre acest fapt.
Retragerea licenþei
Existã ºi încãlcãri ale condiþiilor de licenþiere, în cazul cãrora Camera de Licenþiere
va fi obligatã sã anuleze licenþa respectivã. Vom analiza motivele retragerii unei licenþe:
- nu mai doriþi sã beneficiaþi de licenþã
- lichidarea întreprinderii Dumneavoastrã
- nu plãtiþi impozitele
- Camera de Licenþiere a depistat unele date neautentice în documentele prezentate
pentru obþinerea licenþei, de exemplu, aþi prezentat o diplomã falsificatã
- Camera de Licenþiere a depistat transmiterea licenþei sau a copiei de pe aceasta
altei persoane, în scopul desfãºurãrii genului de activitate stipulat în licenþã
- Camera de Licenþiere a descoperit faptul de neprezentare, în termenul stabilit, a
înºtiinþãrii privind modificarea actelor de constituire (spre exemplu, adresa juridicã)
- nu aþi înlãturat, în termenul stabilit, circumstanþele care au dus la suspendarea
licenþei
- Nu aþi respectet, în mod repetat prescripþiile privind lichidarea încãlcãrilor ce þin
de condiþiile de licenþiere.
BIZPRO-Moldova
50
51
Camera adoptã decizia privind retragerea licenþei în termen de 10 zile lucratoare de la
data stabilirii temeiurilor pentru aceasta ºi v-o aduce la cunoºtinþã. Menþiunea referitoare
la data ºi numãrul deciziei privind retragerea licenþei se înscrie în registrul licenþelor nu
mai târziu de ziua lucratoare imediat urmãtoare adoptãrii deciziei. În cazul retragerii
licenþei nu se încaseazã nici o taxã. Dacã licenþa Dumneavoastrã a fost retrasã, puteþi
depune din nou cererea de eliberare, dar nu mai devreme de ºase luni.
Totodatã, dacã aveþi convingerea cã licenþa v-a fost retrasã ilegal, puteþi apela la instanþa
judiciarã pentru contestarea deciziei Camerei de Licenþiere de retragere a licenþei.
În conformitate cu Articolul 8 al Legii Republicii Moldova ¹ 451-XV din 30.07.2001
«Cu privire la acordarea de licenþe pentru unele genuri de activitate», urmãtoarele genuri
de activitate sunt supuse licenþierii.
Tabelul 3
1) activitatea de audit
2) activitatea în domeniul asigurãrilor
3) activitatea asociaþiilor de economii ºi împrumut ale cetãþenilor
4) funcþionarea caselor de amanet
5) activitatea legatã de metale preþioase ºi pietre preþioase
6) activitatea legatã de jocurile de noroc: organizarea ºi desfãºurarea loteriilor,
întreþinerea cazinourilor, exploatarea automatelor de joc cu câºtiguri bãneºti,
stabilirea mizelor la competiþiile sportive
7) importul ºi (sau) comercializarea angro a bãuturilor alcoolice, a alcoolului etilic si a
berii importate
8) fabricarea ºi (sau) pãstrarea, comercializarea angro a alcoolului etilic, a producþiei
alcoolice ºi a berii
9) importul ºi (sau) prelucrarea tutunului, fabricarea si comercializarea angro a
produselor din tutun
10) fabricarea ºi (sau) comercializarea angro a materialului de înmulþire, sãditor ºi
semincer
11) creºterea vitelor de prãsilã; producerea pentru comercializare a materialului biologic
de cabaline, bovine, porcine, ovine, a materialului biologic avicol ºi piscicol
12) proiectarea plantaþiilor pomicole, bacifere ºi viticole
13) activitatea farmaceuticã veterinarã ºi (sau) asistenþa veterinarã, cu excepþia
activitãþii desfãºurate de serviciul veterinar de stat
14) importul ºi (sau) comercializarea preparatelor chimice ºi biologice pentru protecþia
plantelor ºi a stimulatoarelor de creºtere a plantelor
15) colectarea, pãstrarea, prelucrarea, comercializarea ºi exportul resturilor ºi deºeurilor
de metale feroase ºi neferoase, a bateriilor de acumulator prelucrate, inclusiv în
formã prelucratã
16) transportul auto de calãtori, inclusiv cu taxiul, cu excepþia transportului judeþean,
municipal ºi urban (inclusiv în raza municipiului) ºi localitãþile de periferie
BIZPRO-Moldova
51
17) activitatea de proiectare pentru toate categoriile de construcþii, urbanism ºi (sau)

inginerie, reconstrucþii, restaurãri
18) construcþii de clãdiri ºi (sau) construcþii inginereºti ºi reþele tehnico-edilitare,
reconstrucþii, consolidãri, restaurãri
19) administrarea activelor fondurilor nestatale de pensii
20) activitatea legatã de plasarea în câmpul muncii a cetãþenilor în þarã ºi (sau) în
strãinãtate
21) activitatea farmaceuticã (inclusiv cu folosirea preparatelor narcotice ºi a substanþelor
psihotrope), importul ºi / sau producerea produselor de parfumerie ºi cosmeticã
22) producerea, vânzarea, deservirea tehnicã, reparaþia ºi controlul echipamentului
medical ºi optic
23) acordarea asistenþei medicale (cu excepþia activitãþii efectuate de instituþiile ºi
organizaþiile bugetare)
24) activitatea in domeniul geneticii ºi microbiologiei
25) activitatea instituþiilor de învãþãmânt de toate nivelurile, treptele ºi formele de
instruire (cu excepþia instituþiilor ºi organizaþiilor bugetare)
26) lucrãrile de prospecþiune ºi de cercetare arheologicã
27) activitatea de efectuare a expertizei juridice
28) activitatea conducãtorului în procesul de insolvabilitate
29) reparaþia armelor sportive ºi (sau) de vânãtoare
30) activitatea de detectiv particular ºi (sau) de pazã nestatalã ºi asigurare a securitãþii
31) importul ºi (sau) exportul, comercializarea armamentului ºi muniþiilor
32) confecþionarea ºi distrugerea ºtampilelor
33) prestarea de servicii în domeniul cifrãrii informaþiei
34) importul ºi (sau) comercializarea, depozitarea substanþelor ºi a materialelor chimice
toxice, precum ºi a articolelor ºi altor produse chimice de uz casnic
35) depozitarea ºi (sau) folosirea materialelor explozive, efectuarea lucrãrilor de
explodare
36) lucrãrile de foraj (cu excepþia prospecþiunilor tehnice în construcþie)
37) activitatea legatã de utilizarea surselor de radiaþii ionizante ºi a materialelor
radioactive
38) producerea ºi îmbutelierea apelor minerale ºi naturale potabile
39) extragerea zãcãmintelor minerale
40) montarea ºi (sau) reglarea, asistenþa tehnicã a sistemelor automate de semnalizare
ºi de stingere a incendiilor, precum ºi de protecþie a clãdirilor împotriva fumului ºi
de înºtiinþare în caz de incendiu
41) activitatea topogeodezicã ºi cartografica
42) activitatea de evaluare a bunurilor imobiliare
BIZPRO-Moldova
52
53
43) activitatea de turism
44) activitatea de efectuare a expertizei mãrfurilor
45) activitatea instituþiilor financiare ºi punctelor de primire a valutei
46) activitatea participanþilor profesioniºti la piaþa valorilor mobiliare
47) importul ºi (sau) comercializarea angro sau cu amãnuntul a benzinei, motorinei
sau a gazului lichefiat
48) producþia ºi (sau) furnizarea, transportul, distribuirea energiei electrice
49) furnizarea ºi (sau) transportul, distribuirea gazelor naturale
50) prestarea serviciilor de telefonie fixã localã ºi (sau) interurbanã, internaþionalã
51) prestarea serviciilor de telefonie mobilã celularã ºi (sau) prin satelit
52) prestarea serviciilor în domeniul informaticii
53) construcþia ºi (sau) întreþinerea, exploatarea, precum ºi crearea posturilor de radio
ºi televiziune, a reþelelor prin cablu
54) activitatea în domeniul televiziunii ºi radiodifuziunii
55) comercializarea cu amãnuntul a bãuturilor alcoolice
56) comercializarea cu amãnuntul a articolelor din tutun
55) transportul auto de calatori judeþean ºi (sau) municipal, urban inclusiv cu taxiul.
1. Legea Republicii Moldova «Privind acordarea de licenþe pentru unele genuri de

activitate» # 451-XV din 30 iulie 2001
din 03 ianuarie 1992.
Întreprinderea «FLORICICA» SRL a fost înregistratã în modul stabilit de legislaþie.

Întreprinderea existã de câþiva ani ºi practicã urmãtorul gen de activitate: comercializarea
produselor alimentare prin intermediul reþelei comerciale, adicã a magazinelor.
Proprietarii întreprinderii au decis cã pentru obþinerea unui profit mai substanþial va fi
necesarã ºi comercializarea cu amãnuntul a bãuturilor alcoolice ºi a articolelor din
tutun. În acest scop, va trebui sã obþinã douã licenþe: pentru comercializarea cu
amãnuntul a bãuturilor alcoolice ºi comercializarea cu amãnuntul a articolelor din tutun.
1. Care sunt autoritãþile abilitate cu eliberarea licenþelor?
2. Ce documente vor fi prezentate pentru obþinerea licenþei?
3. În ce cazuri cererea de eliberare a licenþei va fi respinsã?
4. Pe parcursul cãrui termen se va examina cererea de eliberare a licenþei?
5. Pe ce termen pot fi eliberate licenþele?
6. În ce condiþii acþiunea licenþei va fi suspendatã?
7. În ce condiþii acþiunea licenþei va fi retrasã?
BIZPRO-Moldova
53
Recapitulare
Licenþa este un act oficial, emis de organul de licenþiere, ce confirmã dreptul titularului
licenþei la practicarea genului de activitate indicat în aceastã licenþã pe parcursul unui
termen stabilit ºi în condiþiile respectãrii obligatorii a condiþiilor licenþei.
Camera de Licenþiere este un organ de stat abilitat cu eliberarea licenþelor.
Camera de Licenþiere va adopta decizia de eliberare a licenþei sau de refuz a eliberãrii
ei în termen de cel mult 15 zile lucrãtoare de la data depunerii cererii de eliberare a
licenþei împreunã cu toate actele anexate la ea.
Valabilitatea licenþei poate fi suspendatã în urmãtoarele cazuri:
- nerespectarea prescripþiei privind lichidarea încãlcãrii condiþiilor de licenþiere în
termenul stabilit
- pierderea parþialã sau temporarã a capacitãþii de a desfãºura genul de activitate
licenþiat.
BIZPRO-Moldova
54
RAPORTURILE DE MUNCÃ ÎN COLECTIV
55
RAPORTURILE DE MUNCÃ
CAPITOLUI V
ÎN COLECTIV
Obiective
- particularitãþile de bazã ale întocmirii unui contract individual de muncã
- prevederile juridice de bazã referitoare la timpul de muncã
- reglementãrile juridice privind retribuirea muncii
- reglementãrile juridice de bazã privind protecþia muncii ºi rãspunderea pentru
încãlcarea normelor dreptului muncii.
Prin prisma cãror factori putem recunoaºte o întreprindere ce funcþioneazã cu
eficacitate? O întreprindere, activitatea cãreia este încununatã de succes, poate fi uºor
recunoscutã dupã indicii ca: dezvoltarea constantã, rentabilitatea, recuperarea investiþiilor
efectuate, nume notoriu pe piaþã. Compania activeazã eficient atunci când poate propune
consumatorilor sãi produse ºi servicii de calitate superioarã, la preþuri rezonabile. Totuºi,
indiferent de faptul cã disponibilitatea unor încãperi, utilaje ºi resurse financiare este
unul din factorii primordiali ai activitãþii de întreprinzãtor, mai existã încã un factor, în
lipsa cãruia chiar ºi cele mai bune active ºi investiþii de capital nu ar putea garanta
rezultatul dorit. Acest factor este reprezentat de oamenii care lucreazã în companie.
Anume resursele umane aduc acea capacitate creativã în activitatea oricãrei organizaþii:
acestea inventeazã ºi produc mãrfuri ºi servicii, efectueazã controlul asupra calitãþii,
promoveazã produsele pe piaþã, elaboreazã diverse obiective, strategii analizeazã
cheltuielile ºi iau mãsuri pentru reducerea eficientã a acestora. Este greu de imaginat
succesul unei companii fãrã atragerea cadrelor de o înaltã calificare.
Luând în consideraþie importanþa evidentã a resurselor umane, abordarea raþionalã a
problemei ce þine de angajarea viitorilor lucrãtori se impune ca o necesitate. Un
întreprinzãtor începãtor se va confrunta cu faptul cã autoritãþile de stat joacã un rol
important în acest proces. Astfel, de exemplu, un ºir întreg de legi ºi hotãrâri
reglementeazã un mare numãr de întrebãri referitoare la relaþiile de muncã: mãrimea
salariului minim, durata timpului de muncã, zilele de odihnã ºi sãrbãtorile, protecþia
muncii, eliberarea ºi restabilirea în funcþie, rãspunderea materialã, alocarea
îndemnizaþiilor etc.
Din aceste considerente, odatã ce aþi clarificat toate detaliile cu privire la calificarea
necesarã a angajatului, a retribuirii muncii ºi altele, Dumneavoastrã veþi fi obligat sã
încheiaþi cu el/ea un contract de muncã, în care vor fi reflectate toate aceste condiþii,
precum ºi unele suplimentare. Este de dorit ca, la întocmirea contractelor de muncã,
sã participe ºi juristul Dumneavoastrã. Aceasta vã va ajuta sã evitaþi unele dificultãþi ce
pot apãrea ulterior încheierii contractului.
Pentru început sã stabilim ce semnificã un contract individual de muncã ºi care sunt
componentele lui.
BIZPRO-Moldova
55
Contractul individual de muncã

Mai întâi de toate, sã dãm definiþia contractului de muncã ºi sã explicãm în ce
constã necesitatea de încheiere a unui contract de muncã cu angajatul Dumneavoastrã.
Contractul individual de muncã este un acord între lucrãtor ºi angajator, prin care
lucrãtorul se obligã sã presteze o muncã dupã o anumitã specialitate, calificare
sau la un anumit post, subordonându-se ordinii interioare de muncã, stabilitã de
angajator. Angajatorul, la rândul sãu, se obligã sã plãteascã lucrãtorului salariul
ºi sã-i asigure condiþiile de muncã, care nu contravin legii.
Contractele individuale de muncã pot fi încheiate pe un termen diferit: pe o duratã
nedeterminatã, pentru un termen determinat de cel mult cinci ani.
Contractul individual de muncã poate fi încheiat doar în formã scrisã.
Clauzele principale ale contractului de muncã vor include:
- Obiectul contractului
- Drepturile ºi obligaþiile pãrþilor (ale angajatului ºi angajatorului)
- Responsabilitatea pãrþilor
- Mãrimea salariului
- Termenul de acþiune a contractului
- Condiþiile de reziliere a contractului
- Garanþiile lucrãtorului.
Este de dorit ca la încheierea contractului individual de muncã se fie emis un ordin al
administraþiei privind angajarea lucrãtorului. El va lua cunoºtinþã de ordinul dat ºi îl va
semna. Dacã, din unele considerente, ordinul nu a fost emis, contractul individual de
muncã se considerã încheiat din momentul în care lucrãtorului i-a fost permis sã lucreze.
Aceastã situaþie poate duce la apariþia unor dispute, de exemplu, la calcularea salariului.
Astfel, de pildã, lucrãtorul N. a fost angajat la 23 martie, iar ordinul de angajare la lucru
a fost emis la 26 martie. În momentul primirii salariului a apãrut divergenþa privind data
din care începe calcularea salariului lucrãtorului dat: de la 23 sau 26 martie. În acest
caz, administraþia întreprinderii este obligatã sã-i plãteascã lucrãtorului salariul din
momentul în care el a început sã-ºi îndeplineascã obligaþiile sale de muncã, adicã de la
23 martie.
Practica mondialã a relaþiilor de muncã ne aratã cã, contractul individual de muncã
reprezintã cel mai des rãspîndit act de legalizare relaþiilor de drept între lucrãtor ºi
angajator.
Ordinul trebuie sã conþinã urmãtoarea informaþie:
- Data ºi locul întocmirii ordinului
- Denumirea exactã a funcþiei, în care a fost numit lucrãtorul sau munca pentru
îndeplinirea cãreia acesta a fost angajat
- Funcþia persoanei care a întocmit ordinul ºi semnãtura ei.
BIZPRO-Moldova
56
57
Termenul de încercare
La angajarea la muncã a lucrãtorului, de cele mai multe ori luaþi act de experienþa
lui profesionalã din chestionar, sau în timpul unei convorbiri personale. Va trece o
perioadã de timp, totuºi, pânã când Dumneavoastrã veþi putea stabili dacã cunoºtinþele,
capacitãþile ºi calificarea noului colaborator corespund muncii atribuite. De aceea, este
necesar ca la angajarea la lucru a lucrãtorului sã-i stabiliþi un termen de încercare, care
vã va ajuta sã clarificaþi chestiunea datã fãrã prejudiciu pentru activitatea ulterioarã a
întreprinderii. Aceastã condiþie nu este obligatorie. Dacã aþi stabilit, totuºi, termenul de
încercare, acesta trebuie sã fie indicat în ordinul de angajare la lucru ºi în contractul de
muncã. La angajarea la lucru, în unele cazuri stabilite de legislaþie, termenul de încercare
nu se stabileºte pentru:
a persoanele care n-au împlinit optsprezece ani, tinerii specialiºti dupã absolvirea
instituþiilor de învãþãmânt superior ºi mediu de specialitate
a persoanele, angajate la lucru în bazã de concurs, cele transferate de la o altã
întreprindere
a femeile gravide, persoanele cu handicap, persoanele cu funcþii elective
a persoanele angajate la lucru în temeiul contractului individual de muncã pentru
un termen de cel mult 3 luni.
Termenul de încercare se stabileºte, de regulã, pentru o lunã ºi conform legii nu

poate fi depãºi perioada de trei luni. Pentru persoanele cu funcþii de rãspundere
legea prevede termenul de încercare pe o perioadã de ºase luni.
Dacã salariatul a trecut perioada de încercare, contractul de muncã îºi continuã acþiunea
fãrã emiterea unui ordin special. Atunci când rezultatul încercãrii este nesatisfãcãtor,
salariatul este concediat fãrã plata preavizului de concediere.
Desfacerea contractului individual de muncã
Contractul individual de muncã poate fi reziliat în urmãtoarele cazuri:
- Acordul pãrþilor
- Expirarea termenului de acþiune a contractului, cu excepþia cazurilor, când relaþiile
de muncã continuã în fapt, dar nici una dintre pãrþi nu a cerut desfacerea lui
- Desfacerea contractului la iniþiativa uneia dintre pãrþi. În acest caz, legea prevede
cã desfacerea contractului individual de muncã la iniþiativa lucrãtorului se numeºte
demisie, iar desfacerea contrectului individual de muncã la iniþiativa administraþiei -
concediere
- Transferarea salariatului la o altã întreprindere
- Trecerea angajatului la o funcþie electivã
- Refuzul salariatului de a fi transferat la lucru într-o altã localitate
- Refuzul salariatului în cazul modificãrii condiþiilor fundamentale de muncã
- Intrarea în vigoare a sentinþei de condamnare a judecãþii, conform cãreia salariatul
este privat de libertate sau i se aplicã o altã pedeapsã, ce exclude continuarea
lucrului.
Condiþiile de desfacere a contractului individual de muncã sunt stipulate în mod detaliat
de legislaþia muncii. Un rol important îi revine dreptului preferenþial la menþinerea locului
BIZPRO-Moldova
57
de muncã în cazul concedierii salariaþilor în legãturã cu schimbãrile în organizarea

procesului de producere ºi muncã.
Astfel, de exemplu, în cazul reducerii numãrului de lucrãtori sau a statelor de personal,
de dreptul preferenþial la menþinerea la lucru beneficiazã lucrãtorii cu o capacitate de
muncã ºi calificare mai înaltã.
Disponibilizarea salariaþilor va fi însoþitã de emiterea unui ordin special al administraþiei.
Salariatul este obligat sã facã cunoºtinþã cu ordinul dat contra semnãturã. Departamentul
corespunzãtor al companiei îi elibereazã salariatului carnetul de muncã cu semnãtura
corespunzãtoare, care va conþine o trimitere concretã la formularea, articolul ºi partea
legii, conform cãreia salariatul a fost concediat. În cazul refuzului salariatului de a semna
ordinul, angajatorul întocmeºte un act privind refuzul de a semna, care va fi contrasemnat
de cãtre doi martori.
Timpul de muncã
În diferite þãri, legislaþia muncii reglementeazã în mod diferit durata timpului de

muncã. Astfel, durata medie sãptãmânalã a orelor de muncã este în Japonia de
41,5 de ore, în SUA, Italia ºi Suedia 40 ore, în Franþa 39 ore, în Marea
Britanie 38,8 ore, iar în Germania 37,6 ore. Astfel, dupã cum aþi observat,
durata medie a sãptãmânii de muncã este de aproximativ 40 de ore.
Legislaþia Republicii Moldova divizeazã durata muncii pe mai multe categorii - normalã,
redusã, incompletã etc.
Durata normalã a timpului de muncã la toatele întreprinderile, indiferent de forma
organizatorico-juridicã nu poate depãºi 40 de ore pe sãptãmânã.
De asemenea, legislaþia prevede reducerea timpului de muncã pentru unele categorii
de salariaþi:
- Pentru salariaþii în vârstã de la ºaisprezece pânã la optsprezece ani cel mult 36
de ore pe sãptãmânã
- Pentru salariaþii în vârstã de la paisprezece pânã la cincisprezece ani cel mult
24 de ore pe sãptãmânã
- Pentru salariaþii, care lucreazã în condiþii de muncã vãtãmãtoare cel mult 36 de
ore pe sãptãmânã
- Precum ºi pentru învãþãtori, medici ºi alþii.
În dependenþã de domeniul de activitate al întreprinderii ºi specificul lucrãrilor îndeplinite,
pentru salariaþi poate fi introdusã sãptãmâna de muncã de cinci zile, sau de ºase zile.
De regulã, la majoritatea întreprinderilor se introduce sãptãmâna de muncã de cinci
zile, cu douã zile de odihnã. În acest caz, durata zilei de muncã se determinã în
conformitate cu condiþiile descrise mai sus.
La întreprinderile, caracterizate printr-o specializare a producþiei ºi anumite condiþii
speciale de muncã, poate fi introdusã sãptãmâna de muncã de ºase zile, cu o zi de
odihnã. În aceste condiþii, durata muncii zilnice nu poate depãºi 7 ore, norma
sãptãmânalã fiind de 40 de ore, 6 ore la norma sãptãmânalã de 36 ore, 4 ore la norma
sãptãmânalã de 24 ore.
BIZPRO-Moldova
58
59
Mai mult decât atât, în ajunul zilelor de sãrbãtoare se stabilesc, suplimentar, restricþii ºi
facilitãþi la durata timpului de muncã (de exemplu, ziua de muncã se reduce cu o orã),
precum ºi în ajunul zilelor de odihnã, în cazul sãptãmânii de ºase zile (durata zilei de
muncã nu poate depãºi 6 ore).
Timpul de muncã incomplet (ziua de muncã sau sãptãmâna de muncã

incompletã) poate fi stabilitã pentru orice salariat printr-un acord încheiat cu
administraþia. La rugãmintea femeii gravide, a femeii, care are copil în vârstã de
pânã la paisprezece ani sau copil invalid în vârstã de pânã la ºaisprezece ani,
sau o persoanã care îngrijeºte de un membru bolnav al familiei, angajatorul este
obligat sã le stabileascã un astfel de regim de muncã. Retribuirea muncii
salariatului, pentru care a fost stabilit un astfel de regim, se face proporþional cu
timpul lucrat, în funcþie de producþia obþinutã.
Pentru salariaþii indicaþi în listele aprobate de lege, poate fi stabilitã ºi ziua de muncã
nenormatã.
Munca prestatã peste orele de program. În activitatea de întreprinzãtor de foarte
multe ori apare necesitatea îndeplinirii unei munci urgente, o parte din lucrãtori fiind
obligatã sã rãmânã dupã orele obiºnuite de muncã sau sã iasã la lucru în ziua de
odihnã, pentru a îndeplini astfel de lucrãri urgente. De obicei, salariaþii îndeplinesc
necondiþionat munca de dupã orele de program. Dacã, însã, angajatul Dumneavoastrã
a refuzat sã se reþinã sau sã iasã la muncã în ziua de odihnã sau sã-ºi prelungeascã
programul de muncã obiºnuit, un atare fapt nu trebuie sã vã mire. Aceasta indicã, în
primul rând, cã angajatul este la curent cu prevederile legislaþiei muncii din Republica
Moldova. De menþionat cã, de regulã, munca peste orele de program nu se admite.
Aceasta poate avea loc numai în cazuri excepþionale, a cãror listã amãnunþitã se
stabileºte de lege ºi numei în cazul îndeplinirii tuturor condiþiilor necesare (de exemplu,
retribuirea suplimentarã a muncii efectuate peste orele de program).
Astfel, în cazul în care depozitul întreprinderii Dumneavoastrã a fost inundat, angajatorul
are dreptul sã cearã lucrãtorilor prezentarea la muncã peste program în scopul înlãturãrii
cât mai urgente a consecinþelor calamitãþii.
Pauza de masã. La toate întreprinderile, salariaþilor li se acordã o pauzã, cu o duratã
de cel mult 2 ore, pentru odihnã ºi masã. Pauza de masã nu intrã în timpul de muncã.
Zilele de odihnã ºi zilele de sãrbãtoare. Zilele de odihnã sunt, de regulã, sâmbãta ºi
duminica. Ziua comunã, atât în sãptãmâna de lucru de cinci zile cât ºi în cea de ºase
zile, este duminica. A doua zi liberã pentru lucrãtorii care lucreazã cinci zile pe
sãptãmânã, poate fi stabilit de cãtre administraþie conform graficului de muncã al
întreprinderii.
Munca în zilele de sãrbãtoare este interzisã. Totuºi, salariaþii pot fi atraºi la muncã în
zilele de odihnã, dar numai în cazuri excepþionale, stabilite de lege ºi cu condiþia
executãrii stricte a cerinþelor legii. Aceste cazuri excepþionale sunt, de obicei, legate de
calamitãþi naturale, accidente, lucrãri urgente sau neprevãzute, de care depinde
activitatea ulterioarã a întreprinderii.
Zilele de sãrbãtoare sunt zilele sãrbãtorilor naþionale, inclusiv ale celor bisericeºti, a
cãror listã detaliatã este stabilitã de lege. În diferite þãri, numãrul zilelor de sãrbãtoare
plãtite este diferit. Astfel, spre exemplu, þara cu cele mai multe sãrbãtori poate fi
BIZPRO-Moldova
59
recunoscutã necondiþionat Germania 42 de sãrbãtori! SUA au doar 23 de sãrbãtori,

în timp ce Regatul Marii Britanii sãrbãtoreºte în medie diferite sãrbãtori 31 de zile pe
an, Franþa 35 de zile pe an, iar Suedia 38.
Concediul anual
Concediul anual trebuie sã fie acordat tuturor salariaþilor în mod obligatoriu. În

timpul concediului, salariaþilor li se menþine locul de muncã ºi salariul mediu. De
obicei, durata concediului anual constituie nu mai puþin de 28 de zile calendaristice
fãrã calcularea zilelor nelucrãtoare de sãrbãtoare.
În unele cazuri, administraþia întreprinderii poate sã acorde concedii suplimentare ºi

concedii fãrã menþinerea salariului.
Concediul de boalã. Fiecare salariat are dreptul, în caz de boalã, la concediu

de incapacitate temporarã de muncã. Salariatul este obligat sã confirme faptul
cã este bolnav printr-un document corespunzãtor, eliberat de instituþia medicalã.
Concediul de incapacitate temporarã de muncã (la fel ca ºi concediul de
maternitate) nu este inclus în concediul anual. Cu toate acestea, însã, administraþia
este în drept sã-l concedieze pe salariat în cazul absenþei acestuia de la locul de
muncã mai mult de patru luni la rând, ca rezultat al incapacitãþii temporare de
muncã, fãrã a lua în consideraþie concediul de maternitate, dacã legislaþia nu
prevede un termen mai îndelungat de menþinere a locului de muncã în cazul unei
maladii specifice.
Concediul de maternitate. Femeilor li se acordã concedii de maternitate cu o

duratã de ºaptezeci de zile calendaristice pânã la naºtere ºi cincizeci ºi ºase de
zile calendaristice dupã naºtere (în cazul complicaþiilor în timpul naºterii sau
naºterii a doi sau mai mulþi copii se acordã însã ºaptezeci de zile calendaristice).
Pentru femeile cu o vechimea de muncã de cel puþin un an, la dorinþa acestora,
precum ºi pentru femeile care nu au atins vârsta de optsprezece ani indiferent
de durata vechimii în muncã, se acordã concedii plãtite parþial pentru îngrijirea
copilului pânã la vârsta de un an ºi jumãtate, cu achitarea în acest timp a alocaþiilor
asigurãrilor sociale.
Retribuirea muncii
Întrebãrile de genul: care este mãrimea salariului pe care îl plãteºte un alt întreprin-
zãtor, de pildã, contabilului-ºef al întreprinderii, ºi ce salariu aþi dori sau aþi putea plãti
Dumneavoastrã pentru acelaºi lucru, aceluiaºi specialist, apar foarte des în practica de
întreprinzãtor. Unii oameni de afaceri preferã sã plãteascã un salariu puþin mai mare
decât concurenþii lor pentru a atrage cei mai buni specialiºti. Alþii continuã sã aplice un
grafic de muncã flexibil, unele facilitãþi ºi posibilitatea avansãrii profesionale în companie.
Indiferent de forma de remunerare în diverse companii, ele vor varia în limitele aceluiaºi
cadru cadrul legislaþiei.
Fiecare muncã este remuneratã. Mãrimea salariului se indicã în contractul individual
de muncã ºi în ordinul de angajare la lucru. Mãrimea maximã a salariului nu este limitatã
de altceva, decât de dorinþa ºi posibilitãþile angajatorului. Statul reglementeazã ºi alte
BIZPRO-Moldova
60
61
aspecte: mãrimea minimã a salariului, salariile tarifare pentru lucrãrile speciale, mãrimea
compensaþiilor.
Munca este retribuitã în formã de salariu, care include:
Ø Salariul de bazã (salariul tarifar, salariul funcþiei)
Ø Salariul suplimentar (plãþi suplimentare)
Ø Alte plãþi de încurajare ºi compensaþii.
Sistemul de retribuire a muncii în baza cãruia se calculeazã salariile tarifare ºi salariile
funcþiei, se stabilesc de legislaþie în dependenþã de forma organizatorico-juridicã a
întreprinderii, modul de finanþare ºi caracterul activitãþii.
În vederea termenului de retribuire a muncii este necesar de menþionat, cã existã douã
metode principale de retribuire:
- Nu mai rar de douã ori pe lunã pentru salariaþii cu munca retribuitã pe unitate de
timp sau în acord, sau
- Nu mai rar de o datã pe lunã pentru lucrãtorii, salariul cãrora se stabileºte în baza
salariilor lunare ale funcþiei.
Una din condiþii este cã salariul trebuie sã fie plãtit în valutã naþionalã. Legislaþia
prevede, de asemenea, posibilitatea retribuirii muncii în cecuri sau transferuri
bãneºti. În cazul dat, obligaþia de a achita cheltuielile în legãtura cu retribuirea
muncii, o poartã angajatorul. Este interzisã retribuirea muncii în formã naturalã,
inclusiv în formã de bãuturi spirtoase, articole de tutungerie ºi substanþe narcotice.
În afarã de salariu, angajatorul este obligat sã achite ºi impozitul pe venit (10%, 15%
sau 25% în funcþie de mãrimea salariului), ºi sã efectueze plãþile în fondul asigurãrilor
sociale (29% din fondul comun al salariilor) ºi în fondul de pensii (1% din fondul comun
al salariilor).
Protecþia muncii
Obligaþiile angajatorului nu se limiteazã la plata salariului, acordarea concediilor

anuale ºi a concediilor de boalã. Pe lângã toate acestea, întreprinderile trebuie
sã introducã un complex de mãsuri care ar asigura securitatea, menþinerea
sãnãtãþii ºi a capacitãþii de muncã a salariatului. Acest complex de mãsuri se
numeºte protecþia muncii. Acþiunea legislaþiei cu privire la protecþia muncii se
aplicã tuturor salariaþilor (indiferent de naþionalitate, sex, rasã, vârstã), care sunt
în relaþii de muncã cu întreprinderea.
Angajatorul este obligat sã asigure:

a corespunderea condiþiilor de muncã ºi a contractului de muncã cerinþelor stabilite
de legislaþie
a petrecerea examenelor medicale preventive (la încheierea contractului de muncã)
ºi periodice (pe parcursul perioadei de acþiune a contractului de muncã) a salariaþilor
a asigurarea socialã obligatorie a salariaþilor împotriva accidentelor în producþie ºi
vãtãmãrii sãnãtãþii în legãturã cu munca.
BIZPRO-Moldova
61
În timpul încetãrii lucrãrilor la întreprindere, ca rezultat al încãlcãrii legislaþiei cu privire

la protecþia muncii, comisã nu din vina salariatului, pentru acesta din urmã se menþine
locul de muncã, funcþia ºi salariul mediu lunar.
Rãspunderea materialã a salariatului
De regulã, condiþiile rãspunderii materiale sunt stipulate într-un contract de muncã
special, în anexa la acest contract, sau într-un acord aparte cu privire la rãspunderea
materialã. Cu toate acestea, legislaþia stabileºte un ºir de restricþii în vederea atragerii
salariatului la rãspundere materialã. Astfel, de pildã, rãspunderea materialã pentru
prejudiciul adus întreprinderii se pune pe seama salariatului doar în cazul, dacã acest
prejudiciu a fost cauzat din vina lui. Totodatã, rãspunderea materialã se limiteazã la o
parte din salariul angajatului ºi nu trebuie sã depãºeascã mãrimea prejudiciului cauzat.
La stabilirea prejudiciului se ia în considerare numai paguba directã ºi realã. Profitul
omis sau venitul neobþinut din aceastã cauzã nu se încaseazã.
De asemenea, este necesar de menþionat cã, salariatul care a cauzat prejudiciul,

poartã rãspundere materialã în mãrime ce nu depãºeºte salariul sãu mediu lunar.
Salariatul, însã, poate purta rãspundere materialã deplinã pentru dauna pricinuitã
în cazul când, între întreprindere ºi salariat, a fost semnat un contract scris cu
privire la rãspunderea materialã deplinã. Acest contract poate fi încheiat numai
cu un salariat care a atins vârsta de optsprezece ani. Rãspunderea materialã
deplinã poate fi aplicatã salariatului în cazuri excepþionale, prevãzute de lege.
Contractul cu privire la rãspunderea materialã deplinã va conþine urmãtoarele clauze

de bazã:
Ø obiectul contractului
Ø drepturile ºi obligaþiile pãrþilor
Ø condiþiile rãspunderii materiale depline
Ø modul de stabilire ºi de compensare a prejudiciului
Ø garanþiile salariatului în cazul tragerii lui la rãspundere materialã deplinã.
Rãspunderea materialã a angajatorului
Angajatorul poartã rãspundere materialã faþã de salariat în cazul în care nu a
întreprins mãsuri de asigurare a condiþiilor de muncã nevãtãmãtoare în procesul de
producere, neexecutãrii contractelor colective, a planului ºi a altor mãsuri pentru
ameliorarea condiþiilor ºi a securitãþii muncii. Rãspunderea materialã poate prevedea
stabilirea pentru aceastã întreprindere a tarifelor ridicate de alocaþii pentru asigurarea
socialã în modul stabilit de lege.
De asemenea, întreprinderea vinovatã (deplin sau parþial) în cazul unui accident de
producþie sau a vãtãmãrii sãnãtãþii în legãturã cu munca, este obligatã sã repare
salariatului prejudiciul cauzat, sã achite instituþiilor curativ-medicale costul total al
tratamentului ºi sã restituie organelor de asigurare socialã cheltuielile legate de
asigurarea salariatului cu pensie sau alte subvenþii.
Salariatul, pentru care s-a stabilit gradul de limitare a capacitãþii de muncã în rezultatul
unei daune pricinuite din vina angajatorului, primeºte, din contul angajatorului, în afarã
BIZPRO-Moldova
62
63
de despãgubirea daunei, un ajutor unic, calculat pe bazã salariului din Moldova pentru
fiecare procent de pierdere a capacitãþii de muncã, dar nu mai mic decât salariul mediu
anual al pãrþii vãtãmate.
ACTELE NORMATIVE DE BAZÃ, REFERITOARE LA ACEASTÃ TEMÃ, SUNT:
1. Codul Muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28 martie 2003

2. Legea Republicii Moldova Cu privire la retribuirea muncii # 847-XV din 14 februarie
2002
3. Legea Republicii Moldova Privind protecþia muncii # 625-XII din 02 iulie 1991.
Cetãþeanul À. este tâmplar. El a citit în ziar un anunþ despre faptul cã întreprinderea

«PUNICAM are nevoie de serviciile unui tâmplar. Întreprinderea «PUNICAM» se ocupã
de proiectarea, producerea ºi montarea mobilei de birou ºi de bucãtãrie. Întreprinderea
lucreazã în regim de ºase zile sãptãmânal, în douã schimburi. Dupã convorbirea cu
reprezentantul «PUNICAM», cetãþeanul À. a fost angajat la lucru cu stabilirea unui
termen de încercare. La secþia de cadre a întreprinderii, el a depus o cerere de angajare
la muncã. Dupã trecerea termenului de încercare, dl À a fost inclus în statele de personal
în funcþia de tâmplar cu salariul conform statelor de personal.
1. Ce contract va trebui sã încheie dl A cu întreprinderea «PUNICAM»?
2. Care sunt prevederile de bazã pe care le conþine un contract de muncã indi-
vidual?
3. În ce mod se mai pot perfecta relaþiile de muncã ce apar între dl A. ºi întreprinderea
«PUNICAM»?
4. Care este durata termenului de încercare pe care administraþia îl poate stabili la
angajarea lucrãtorului la muncã?
5. Ce categorii ale sãptãmânii de muncã sunt prevãzute de legislaþie?
6. Care este durata zilei de muncã a unui lucrãtor ce lucreazã în regimul sãptãmânii
depline de muncã?
7. În ce zile este interzisã munca?
8. Care este durata obiºnuitã a concediului anual?
9. Care este valuta de retribuire a salariului?
Recapitulare
Contractul individual de muncã este un acord între lucrãtor ºi angajator, prin care
lucrãtorul se obligã sã presteze o muncã în conformitate cu o anumitã specialitate,
calificare sau la un anumit post, subordonându-se ordinii interioare de muncã, stabilite
de angajator. Angajatorul, la rândul sãu, se obligã sã plãteascã lucrãtorului salariul ºi
sã-i asigure condiþiile de muncã, ce nu contravin legii.
Durata normalã a timpului de muncã la toatele întreprinderile, indiferent de forma
organizatorico-juridicã nu poate depãºi 40 de ore pe sãptãmânã.
BIZPRO-Moldova
63
În dependenþã de domeniul de activitate al întreprinderii ºi de specificul lucrãrilor

îndeplinite, pentru salariaþi poate fi introdusã sãptãmâna de muncã de cinci zile sau de
ºase zile.
Salariul trebuie sã fie plãtit în valutã naþionalã. Este interzisã retribuirea muncii în formã
naturalã, inclusiv în formã de bãuturi spirtoase, articole de tutungerie ºi substanþe
narcotice.
Rãspunderea materialã pentru prejudiciul adus întreprinderii se pune pe seama
salariatului doar în cazul, în care acest prejudiciu a fost cauzat din vina lui.
BIZPRO-Moldova
64
CERINÞELE FISCALE
65
CAPITOLUI VI CERINÞELE FISCALE
Un bun cioban tunde oile fãrã a le jupui de piei.

Tiberius
Obiective
- lista impozitelor generale de stat ºi a celor locale
- reglementãrile juridice referitoare la impozitul pe venit
- reglementãrile juridice referitoare la taxa pe valoarea adãugatã
- reglementãrile juridice privind taxele vamale ºi accizele
- vor avea o imagine generalã asupra modului de desfãºurare a verificãrilor efectuate
de organele de control.
De ce sã plãtim impozite?
Aþi hotãrât sã vã ocupaþi de afaceri? În acest caz, ºtiþi probabil cã o parte a venitului
Dumneavoastrã, obþinut din activitatea de întreprinzãtor, va fi dedusã în beneficiul statului.
Dar, dispuneþi oare de cunoºtinþe de bazã privind sistemul fiscal al Republicii Moldova?
În acest caz, înþelegeþi ºi evaluaþi la rece avantajele oferite de cunoºtinþele acumulate
privind impunerea fiscalã a activitãþii de întreprinzãtor în Republica Moldova.
Înainte de a deschide o afacere, va fi necesar sã calculaþi posibilul venit al activitãþii
ºi cheltuielile în legãturã cu ea. Impozitele vor avea un statut deosebit ºi substanþial în
cadrul cheltuielilor Dumneavoastrã. Din acest motiv, va trebui sã cunoaºteþi rãspunsul
la foarte multe întrebãri ce þin de impunerea fiscalã a activitãþii Dumneavoastrã.
Ø Ce impozite se plãtesc de cãtre întreprinzãtor?
Ø În ce cazuri?
Ø Cât se deduce în beneficiul statului?
Ø În ce cazuri întreprinzãtorul este scutit de plata impozitelor?
În prezentul capitol vom încerca sã rãspundem la toate aceste întrebãri prin urmare,
întreprinzãtorul va avea o idee generalã despre sistemul fiscal al Republicii Moldova.
Aceasta dupã pãrerea noastrã, vã va ajuta sã organizaþi cîn mod competent o afacere
de succes.
Ce este «impozitul»?
Impozitul este o platã obligatorie cu titlu gratuit, care nu þine de efectuarea unor
acþiuni determinate sau concrete de cãtre organul împuternicit sau de cãtre
persoana cu funcþii de rãspundere a acestuia pentru sau în raport cu contribuabilul
care a achitat aceastã platã.
BIZPRO-Moldova
65
O astfel de definiþie a impozitului este datã de legislaþia Republicii Moldova. Aceastã

definiþie presupune cã, în folosul statului, de deduce gratuit o parte determinatã a
patrimoniului întreprinderii în expresie bãneascã.
Drepturile contribuabilului
Conform prevederilor Codului Fiscal al Republicii Moldova contribuabilul are dreptul:
a sã obþinã pe gratis de la organele fiscale, la locul de evidenþã, informaþii despre
impozitele ºi taxele în vigoare, precum ºi despre actele normative care
reglementeazã modul ºi condiþiile de achitare a acestora
a sã se bucure de o atitudine corectã din partea organelor fiscale ºi a persoanelor
cu funcþii de rãspundere ale acestora
a sã-ºi reprezinte interesele în organele fiscale personal sau prin intermediul
reprezentantului sãu
a sã beneficieze de facilitãþile fiscale stabilite
a sã obþinã amânarea, eºalonarea, trecerea în cont a impozitelor în modul ºi în
condiþiile prevãzute de legislaþia în vigoare
a sã prezinte organelor fiscale ºi persoanelor cu funcþii de rãspundere ale acestora
explicaþii referitoare la calcularea ºi achitarea impozitelor ºi taxelor
a sã conteste, în modul stabilit, deciziile, acþiunile sau inacþiunea organelor fiscale
ºi cu funcþii de rãspundere ale acestora
a sã beneficieze de alte drepturi stabilite de legislaþia fiscalã.
Ce impozite, taxe ºi alte plãþi au fost stabilite de legislaþia Republicii Moldova

în legãturã cu practicarea activitãþii de întreprinzãtor?
Legislaþia fiscalã stabileºte urmãtoarele tipuri de impozite: impozite ºi taxe generale
de stat ºi locale.
Sistemul impozitelor ºi taxelor generale de stat include:
- Impozitul pe venit
- Taxa pe valoarea adãugatã
- Accizele
- Impozitul privat
- Taxa vamalã
- Taxele percepute în fondul rutier.
Sistemul impozitelor ºi taxelor locale include:
- Impozitul pe bunurile imobiliare
- Impozitul pentru folosirea resurselor naturale
- Taxa pentru amenajarea teritoriului
- Taxa pentru dreptul de a organiza licitaþii locale ºi loterii
- Taxa hotelierã
- Taxa pentru amplasarea publicitãþii (reclamei)
BIZPRO-Moldova
66
CERINÞELE FISCALE
67
- Taxa pentru dreptul de a aplica simbolica localã
- Taxa pentru amplasarea unitãþilor comerciale
- Taxa de piaþã
- Taxa pentru parcarea autovehiculelor
- Taxa balnearã
- Taxa de la posesorii de câini
- Taxa pentru dreptul de a efectua filmãri cinematografice ºi televizate
- Taxa pentru trecerea frontierei de stat
- Taxa pentru dreptul de a vinde în zona vamalã
- Taxa pentru dreptul de a presta servicii de transportare a cãlãtorilor
- Taxa pentru salubrizarea teritoriului, utilizarea ambalajului, deºeurilor menajere
solide ºi de producþie.
Prezenta clasificare este stabilitã de legislator în scopul repartizãrii mijloacelor, obþinute
din perceperea impozitelor, bugetelor locale ºi de stat, (adicã bugetelor sãteºti,
orãºeneºti, municipale, raionale).
Mijloacele bãneºti colectate pe baza impozitelor generale de stat se folosesc pentru
stingerea cheltuielilor generale de stat (spre exemplu, cheltuieli pentru sistemul apãrãrii
de stat), iar taxele locale pentru stingerea cheltuielilor din raza unitãþilor administrativ-
teritoriale (spre exemplu, cheltuieli pentru întreþinerea bibliotecii orãºeneºti).
Cu toate acestea, întreprinzãtorii nu trebuie sã se simtã ameninþaþi de lunga listã a
taxelor ºi impozitelor enumerate mai sus, deoarece nu toate vor fi achitate de persoana
de afaceri la practicarea activitãþii de întreprinzãtor. Stabilirea listei impozitelor, pe care
le va avea de plãtit întreprinzãtorul, se poate face rãspunzând la urmãtoarele întrebãri
ce þin de fiecare impozit în parte:
Ø Care este obiectul impozitãrii?
Ø Cine plãteºte impozitul?
Cu alte cuvinte, impozitele, plãtite de întreprinzãtor pe parcursul practicãrii activitãþii
de întreprinzãtor, se stabilesc numai dupã stabilirea obiectului ºi subiectului impunerii
fiscale.
Impozitele principale, achitate în procesul activitãþii de întreprinzãtor, sunt:

a) Impozitul pe venit
b) TVA
c) accizele
d) taxa vamalã.
Pentru ca întreprinzãtorul sã-ºi creeze o imagine completã a sistemului fiscal al Republicii

Moldova ºi, în particular, o idee generalã despre impozitele plãtite în buget de
întreprinzãtor în mod nemijlocit, credem cã cea mai reuºitã expunere a materialului
este caracterizarea fiecãrui impozit în parte.
BIZPRO-Moldova
67
Impozitul pe venit
Care este obiectul impunerii?
Impozitul pe venit se încaseazã de pe venitul brut (inclusiv facilitãþile), obþinut din
toate sursele, exceptând deducerile ºi scutirile.
Întreprinzãtorul plãteºte impozit pe venit în cazul în care el practicã o activitate,

inclusiv de întreprinzãtor, iar venitul obþinut din aceastã activitate este supus impunerii.
Am dori sã atragem atenþia întreprinzãtorului la noþiunea activitãþii de întreprinzãtor,
stabilitã de legislaþie ºi calificatã de organele fiscale drept sursã a venitului supus
impozitului pe venit.
Astfel, activitate de întreprinzãtor, activitate de afaceri, este orice gen de activitate

a unei persoane conforme cu legislaþia, cu excepþia muncii pe baza unui contract
de muncã, practicate în scopul obþinerii venitului sau ca rezultat al cãreia, indiferent
de scopul activitãþii, se obþine venit.
În acest mod, reiese cã statutul activitãþii de întreprinzãtor (al cãrei venit se impune cu
impozit pe venit), îl pot dobândi chiar ºi organizaþiile ce practicã activitãþi cu scop
necomercial (scopul cãrora nu este obþinerea de venit).
Spre exemplu, un cetãþean a vândut altui cetãþean automobilul ce-i aparþinea, obþinând
în urma acestei acþiuni un anume venit. Þinându-se cont de argumentele de mai sus,
un astfel de venit va fi calificat de cãtre organele fiscale drept activitate de întreprinzãtor,
venitul cãreia este supus impunerii cu impozit pe venit.
Cine este subiectul impunerii?
Subiecþi ai impunerii sunt persoanele juridice ºi fizice, care obþin pe parcursul
anului fiscal venit din orice surse aflate în Republica Moldova, precum ºi persoanele
juridice ºi fizice rezidente care obþin venit investiþional ºi financiar din surse aflate în
afara Republicii Moldova. Adicã, persoanele care practicã activitate de întreprinzãtor ºi
obþin venit din sursele impuse cu impozit pe venit pe teritoriul Republicii Moldova sunt
subiecþi ai impunerii. Cu alte cuvinte, sunt obligaþi sã plãteascã impozitul pe venit.
Subiecþii impunerii sunt obligaþi sã declare venitul brut pe care l-au primit din toate
sursele.
Spre exemplu, compania «Omega», companie moldoveneascã, presteazã servicii de
marketing pe teritoriul Federaþiei Ruse. Þinând cont de faptul cã, compania «Omega»
este rezident al Republicii Moldova ce obþine venit în afara Republicii Moldova, aceasta
va fi subiect al impunerii ºi, prin urmare, trebuie sã achite impozitul pe venit din venitul
obþinut ca rezultat al prestãrii serviciilor de marketing pe teritoriul Federaþiei Ruse.
Cotele de impozit (mãrimea impozitului plãtit)
Suma totalã a impozitului pe venit se determinã:
a) pentru persoanele fizice în mãrime de:
- 10 % din venitul anual impozabil ce nu depãºeºte suma de 12 180 lei
BIZPRO-Moldova
68
CERINÞELE FISCALE
69
- 15 % din venitul anual impozabil ce depãºeºte suma de 12 180 lei ºi nu
depãºeºte suma de 16 200 lei
- 25 % din venitul anual impozabil ce depãºeºte suma de 16 200 lei
b) pentru persoanele juridice în mãrime de 22 % din venitul impozabil.
În capitolele precedente au fost definite noþiunile de persoanã fizicã / juridicã.
Astfel, întreprinzãtorul, stabilind mãrimea impozitului supus deducerii, va determina
mãrimea venitului anual (pentru o persoanã fizicã) ºi stabileºte cota corespunzãtoare a
impozitului pe venit.
Pentru întreprinzãtorul persoanã juridicã, este de ajuns sã se determine mãrimea
venitului anual obþinut, dupã aceea sã calculeze 22% din aceastã sumã. Rezultatul
obþinut este nu altceva decât mãrimea impozitului supus achitãrii în buget.
Spre exemplu, conform datelor Raportului privind rezultatele financiare ale activitãþii,
venitul anual al Dumneavoastrã constituie 10 000 lei. Astfel, suma impozitului pe venit
supusã achitãrii constituie:
10 000 õ 22 % = 2 200 lei (suma impozitului pe venit)
Dacã sunteþi persoanã fizicã, suma impozitului pe venit supusã achitãrii constituie:
10 000 õ 10 % = 1 000 lei (suma impozitului pe venit, deoarece venitul anual nu depãºeºte
12 180 lei)
Modul ºi termenele de achitare a impozitului pe venit
Declaraþia privind impozitul pe venit se completeazã ºi se prezintã Serviciului

Fiscal de Stat nu mai târziu de 31 martie a anului urmãtor anului fiscal de
gestiune.
În acest mod, întreprinzãtorul care efectueazã plata impozitului pe venit în buget, depune
declaraþia privind plata impozitului pe venit nu mai târziu de 31 martie a anului urmãtor
anului pe parcursul cãruia s-a obþinut venitul.
Taxa pe valoarea adãugatã

Sã examinãm prin analogie ºi taxa pe valoarea adãugatã:
Taxa pe valoarea adãugatã (în continuare - TVA) este un impozit general de

stat care reprezintã o formã de colectare la buget a unei pãrþi a valorii
mãrfurilor livrate, serviciilor prestate care sunt supuse impozitãrii pe
teritoriul Republicii Moldova, precum ºi a unei pãrþi din valoarea mãrfurilor,
serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.
Definiþia legislativã expusã mai sus, nu atât de clar conturatã la prima vedere, va deveni
mai uºor de înþeles dacã vom stabili cazurile în care se percepe acest impozit.
Care este obiectul perceperii?
TVA se percepe la încheierea de cãtre întreprinzãtori a diverselor tipuri de tranzacþii,
precum ºi la introducerea mãrfurilor pe teritoriul Republicii Moldova în ordinea de
desfãºurare de cãtre aceºtia a activitãþii de întreprinzãtor.
BIZPRO-Moldova
69
Astfel, întreprinzãtorul plãteºte TVA la încheierea majoritãþii tranzacþiilor, aºa cum sunt:
vânzarea-cumpãrarea, schimbul, furnizarea, arenda etc.
De exemplu, în temeiul contractului de furnizare aþi primit mãrfuri de biroticã în sumã
totalã de 1 000 lei. Þinând cont de faptul cã furnizarea mãrfurilor este impozabilã cu
TVA, furnizorul de mãrfuri va trebui sã deducã la buget suma TVA, reieºind din valoarea
furnizãrii în mãrime de 1 000 lei.
Totodatã, legislaþia în vigoare prevede un ºir de excepþii de la aceastã regulã, despre
care vom vorbi în continuare.
Cotele TVA
Legislaþia fiscalã stabileºte urmãtoarele cote ale TVA:
a cota-standard în mãrime de 20 % din valoarea impozabilã a mãrfurilor ºi
serviciilor importate ºi a livrãrilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova
a cote reduse în mãrime de:
a) 8 % - la pâine ºi produse de panificaþie, la lapte ºi produse lactate, cu excepþia
produselor alimentare pentru copii, stabilite de legislaþia fiscalã în vigoare
b) 5 % - la gazele naturale ºi la gazele lichefiate, atât la cele importate, cât ºi la
cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova.
a Cota zero la energia electricã, mãrfurile pentru export, la transportarea de mãrfuri
ºi pasageri, la mãrfurile destinate folosinþei oficiale a misiunilor diplomatice ºi a
altor misiuni asimilate lor în Republica Moldova, organizaþiilor internaþionale, la
lucrãrile de construcþie a locuinþelor.
Cu referinþã la exemplul dat mai sus, corespunzãtor cererii Dumneavoastrã vi s-a efectuat
o livrare în sumã de 1 000 lei, suma TVA supusã achitãrii constituie:
1 000 lei õ 20 % = 200 lei.
În ce cazuri se scuteºte de plata TVA?
În unele cazuri, tranzacþiile efectuate de întreprinzãtor, precum ºi importul de
mãrfuri, sunt scutite de plata TVA. Aceste cazuri sunt prevãzute de Codul Fiscal, precum
ºi de legea bugetului adoptatã în fiecare an.
Astfel, alãturi de utilajele, tehnica, agregatele importate ºi / sau livrate pe teritoriul
Republicii Moldova, de TVA se scuteºte aparatura de difuzare pentru radio ºi televiziune.
Altfel spus, în cazul în care întreprinzãtorul efectueazã tranzacþii cu aparaturã de difuzare
pentru televiziune ºi radio (spre exemplu achiziþionarea aparatelor radio), el va fi scutit
de achitarea sumei TVA în buget.
Cine plãteºte?
TVA este plãtit de persoanele care importã mãrfuri pe teritoriul Republicii

Moldova, precum ºi persoanele înregistrate în calitate de plãtitori de TVA.
Astfel, TVA se plãteºte doar de persoanele înregistrate în calitate de contribuabili TVA

la Serviciul Fiscal de Stat.
Temeiul înregistrãrii unui întreprinzãtor în calitate de contribuabil este efectuarea de
acest întreprinzãtor a tranzacþiilor pe parcursul a 12 luni succesive, a importului pe
BIZPRO-Moldova
70
CERINÞELE FISCALE
71
teritoriul Republicii Moldova de mãrfuri în sumã de peste 100 000 lei, cu excepþia livrãrilor
scutite de plata TVA.
Cu alte cuvinte, în cazul în care întreprinzãtorul a efectuat, într-o perioadã de 12 luni
consecutive tranzacþii, a importat mãrfuri pe teritoriul Moldovei în sumã totalã depãºind
100 000 lei moldoveneºti, acesta este obligat sã prezinte Serviciului Fiscal de Stat
cererea de înregistrare în calitate de contribuabil de TVA. Mai mult de atât, întreprinzãtorul
este obligat sã se înregistreze ca contribuabil de TVA ºi în cazul în care existã argumente
convingãtoare pentru a presupune cã suma tranzacþiilor efectuate de el, a livrãrilor va
depãºi 100 000 lei la începutul perioadei fiscale respective.
Accizele
În ce cazuri ºi în ce mãrime se achitã accizele?
Obiecte ale impunerii sunt mãrfurile supuse accizelor ºi licenþele stabilite
în mod direct în Anexa la Titlul IV al Codului Fiscal.
Anexa respectivã conþine ºi cotele accizelor pentru o unitate de mãsurã.

Spre exemplu, compania «Delta» importã pe teritoriul Republicii Moldova alcool etilic
pentru producerea medicamentelor în cantitate de 100 litri. Dat fiind faptul cã alcoolul
etilic este inclus în Anexã, acest produs este supus accizelor ºi, prin urmare, compania
«Delta» plãteºte accize în mãrimea stabilitã în Anexã.
Cine plãteºte?
Accizele se achitã de persoanele care prelucreazã ºi/sau fabricã mãrfuri
supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova, de persoanele care
importã mãrfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova, precum
ºi de persoanele care desfãºoarã activitate în domeniul jocurilor de noroc.
Þinând cont de faptul cã mãrfuri supuse accizelor sunt mãrfurile enumerate în Anexa la
Titlul IV al Codului Fiscal, se poate trage urmãtoarea concluzie:
Întreprinzãtorul va plãti accize în cazul în care el produce ºi/sau prelucreazã produsul
supus accizelor sau importã mãrfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova.
Astfel, accizele se achitã doar o datã la introducerea mãrfurilor pe teritoriul Republicii
Moldova sau la fabricarea / prelucrarea produselor pe teritoriul Republicii Moldova.
Exemplu: Conform Anexei la Titlul IV al Codului Fiscal, autoturismele sunt incluse la
categoria de mãrfuri supuse accizelor. Prin urmare, în cazul în care întreprinzãtorul
importã autoturisme pe teritoriul Republicii Moldova, el plãteºte accize conform cotelor
stabilite.
Întreprinzãtorul va plãti accize ºi în cazul când el se ocupã de producerea bãuturilor
alcoolice sau þigãrilor.
Taxele vamale
Taxa vamalã este o platã obligatorie, perceputã de organul vamal la
introducerea mãrfurilor pe teritoriul Republicii Moldova sau la exportul
acestora în afara teritoriului republicii.
BIZPRO-Moldova
71
Reieºind din definiþie, întreprinzãtorul poate stabili cu uºurinþã cazurile în care se percepe
taxa vamalã, adicã obiectul impunerii. În acest caz, obiect al impunerii este importul
sau exportul mãrfurilor pe / de pe teritoriul Republicii Moldova.
Prin urmare, persoanele care sunt obligate sã plãteascã taxa vamalã sunt persoanele
care importã mãrfuri pe teritoriul Republicii Moldova ºi exportã mãrfuri în afara teritoriului ei.
Cotele taxei vamale
Cotele taxelor vamale ºi lista mãrfurilor supuse taxei vamale sunt stabilite
în Anexa 1 la Legea cu privire la taxa vamalã.
La introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a veselei de bucãtãrie ºi a altor obiecte
de uz casnic în scopul desfacerii lor ulterioare pe teritoriul republicii, întreprinzãtorul va
achita taxa vamalã în mãrime de 6,5% din valoarea mãrfurilor importate.
Exemplu: Dacã aþi importat pe teritoriul Republicii Moldova veselã de bucãtãrie în valoare
totalã de 5 000 lei, pe care intenþionaþi sã le vindeþi cu ridicata sau cu amãnuntul, la
depunerea declaraþiei vamale veþi plãti taxa vamalã în mãrime de:
5 000 õ 6,5% = 325 lei.
Taxa vamalã se achitã anticipat, pânã la depunerea declaraþiei vamale. Organele vamale
sunt în drept sã interzicã introducerea mãrfurilor pentru care taxa vamalã nu a fost
achitatã.
Taxele locale
În afarã de impozitele generale de stat indicate mai sus, atragem atenþia oricãrui
întreprinzãtor la urmãtoarele taxe locale, pe care acesta este obligat sã le achite în
procesul de practicare a activitãþii de întreprinzãtor:
a Taxa pentru amenajarea teritoriului
a Taxa pentru dreptul de a organiza licitaþii locale ºi loterii
a Taxa hotelierã
a Taxa pentru amplasarea publicitãþii (reclamei)
a Taxa pentru dreptul de a aplica simbolica localã
a Taxa pentru amplasarea unitãþilor comerciale
a Taxa de piaþã
a Taxa pentru dreptul de a presta servicii de transportare a cãlãtorilor.
Controlul activitãþii de întreprinzãtor de cãtre organele de control
În mod special, vã atragem atenþia la verificãrile efectuate de organele de control,
în scopul depistãrii cazurilor de comitere a încãlcãrilor de cãtre întreprinzãtori, în procesul
de desfãºurare a activitãþii de întreprinzãtor.
Întreprinderile sunt controlate de diverse organe de control pentru a stabili dacã
a întreprinderea plãteºte regulat impozitele
a nu-ºi tãinuieºte venitul
a nu comite încãlcãri în domeniul de protecþie a muncii angajaþilor
a respectã normele securitãþii antiincendiare, etc.
BIZPRO-Moldova
72
CERINÞELE FISCALE
73
În prezent existã un numãr semnificativ al organelor de control care dispun de diverse
atribuþii. Totodatã, este destul de dificil sã se clarifice cine ºi pentru ce rãspunde ºi ce
sancþiuni are dreptul sã aplice.
În legãturã cu acest fapt, vom încerca sã rãspundem la cele mai frecvente întrebãri
puse în raport cu controlul activitãþii de întreprinzãtor.
Ce tipuri de verificãri se pot întreprinde de organele de control?
Controlul agenþilor economici se efectueazã pe calea desfãºurãrii verificãrilor:
a) documentare / camerale
b) totale / parþiale
c) planificate / neplanificate.
Verificãrile documentare se aplicã la faþa locului (sediul firmei), iar cele camerale
la sediul organului de control. Altfel spus, persoana care dispune de împuterniciri
corespunzãtoare (de obicei contabilul-ºef), este chematã la organul de control, totodatã
indicându-se documentele necesare de adus.
Atragem atenþia întreprinzãtorului asupra faptului cã, atât în cazul verificãrii documentare,
cât ºi a celei camerale, se va întocmi obligatoriu un Act de verificare, care va fi semnat
de persoana care controleazã ºi reprezentantul firmei supuse verificãrii. Numai un astfel
de Act de verificare poate servi drept temei pentru întocmirea Procesului-verbal privind
încãlcarea administrativã.
În cazul unei verificãri totale, se efectueazã controlul total asupra documentelor de
contabilitate ale întreprinderii. De regulã, acestea sunt verificãrile anuale ale
Inspectoratului Fiscal. Verificãrile parþiale au caracter tematic, aºa-numitele verificãri
operative.
Verificãrile planificate pot avea loc doar o singurã datã pe an. Decizia privind desfãºurarea
verificãrii este expediatã întreprinderii cu 3 zile înainte de data desfãºurãrii ei. Aceastã
decizie trebuie sã indice scopul ºi data desfãºurãrii verificãrii.
Verificãrile neplanificate se desfãºoarã de organele de control numai în
urmãtoarele cazuri:
1. Au fost încãlcate termenele de prezentare a dãrilor de seamã fiscale sau aceste
dãri de seamã conþin date neveridice.
2. Au fost depuse plângeri în scris sau alte petiþii înregistrate privind încãlcarea
legislaþiei de cãtre firmã. Astfel, pentru desfãºurarea verificãrii din acest motiv
este necesarã sumarea a 2 factori:
- depunerea unei plângeri în scris
- înregistrarea plângerii la organul de control.
În acest caz, verificarea trebuie sã fie efectuatã doar în raport cu documentele ce
þin de încãlcarea legislaþiei, ca obiect al plângerii.
3. Se desfãºoarã verificãri prin contrapunere. În acest caz se efectueazã verificarea
întreprinderii în temeiul actelor depistate la verificarea altei întreprinderi, prin
urmare, are loc doar verificarea actelor referitoare la verificarea altei întreprinderi,
ºi care au servit drept temei pentru desfãºurarea verificãrii la aceastã întreprindere.
BIZPRO-Moldova
73
4. Existã informaþii despre acte de corupþie, protecþionism sau alte încãlcãri comise
de reprezentanþii organelor de control în timpul verificãrilor anterioare. Prin aceastã
prevedere se stabileºte posibilitatea de desfãºurare a verificãrii de cãtre organele
de control dupã ce aceastã întreprindere a fost verificatã de alte organe de control.
5. Persoanele cu funcþii de rãspundere ale organului de control sunt motivate sã
considere cã, prin acþiunile agentului economic, s-a încãlcat legea, s-au comis
încãlcãri administrative, încãlcãri financiare ºi vamale.
Luând în considerare faptul cã termenul de «sunt motivate sã considere», poate fi
interpretat în mod diferit ºi ambiguu, organele de control deseori îl folosesc ca motiv
adãugãtor pentru desfãºurarea unei verificãri neplanificate.
Ce organe sunt abilitate cu funcþia de verificare a întreprinzãtorilor?
Verificarea persoanelor angajate în activitatea de întreprinzãtor poate fi efectuatã
de urmãtoarele organe de control:
Ø Inspectoratul Muncii ºi inspectoratele teritoriale de muncã din jurisdicþia primei
Ø Structurile abilitate cu drept de control al stãrii sanitaro-epidemiologice (Serviciul
Controlului Ecologic)
Ø Inspectoratele Departamentului de Standardizare, Metrologie ºi Supraveghere
Tehnicã (controlul asupra calitãþii produselor)
Ø Serviciul pentru Asigurarea Metrologicã
Ø Serviciul pentru Securitatea Ecologicã
Ø Inspectoratul Fiscal
Ø Centrul pentru lupta cu fraudele economice ºi corupþia
Ø Inspectoratul antiincendiar
Ø Alte organe de control.
Este de menþionat cã, în afarã de organele de control sus-numite, verificarea ºi
înterpilarea actelor pot fi efectuate, în limitele examinãrii dosarelor penale ºi în alte
cazuri prevãzute de legislaþie, de colaboratorii organelor de Procuraturã, Ministerului
Afacerilor Interne, Serviciului de Informaþie ºi Securitate, Departamentului Vamal.
Verificãrile se efectueazã numai la dispoziþia în scris a conducãtorului
organului de control respectiv. În cazul necesitãþii urgente, reprezentantul
organului de control efectueazã controlul la propria iniþiativã cu prezentarea
obligatorie, timp de 24 ore din momentul începerii verificãrii, a unei dãri de
seamã conducãtorului organului de control respectiv cu indicarea motivelor
unei astfel de decizii.
În acest mod, putem concluziona cã toate tipurile de verificãri, indiferent de faptul dacã
sunt planificate sau neplanificate, trebuie sã se întreprindã numai la dispoziþia
conducãtorului organului de control. În caz contrar, atribuþiile reprezentantului organului
de control pot fi puse la îndoialã.
Durata verificãrii ºi modul de desfãºurare
Durata verificãrii nu trebuie sã depãºeascã 10 zile lucrãtoare, iar în caz de
necesitate, la dispoziþia în scris a conducãtorului organului de control, aceasta poate fi
prelungitã pânã la 30 zile lucrãtoare.
BIZPRO-Moldova
74
CERINÞELE FISCALE
75
Reprezentantul întreprinderii la care se efectueazã verificarea, are dreptul sã afle care
sunt atribuþiile reprezentanþilor organelor de control. Astfel, reprezentantul întreprinderii
supuse verificãrii este în drept sã ia actul de legitimaþie a verificatorului, adresa organului
de control ºi numãrul de telefon.
Pentru încãlcarea acestor reguli de organizare a verificãrilor asupra activitãþii
agenþilor economici, reprezentanþii agenþilor economici poartã rãspundere
administrativã în conformitate cu legislaþia.
Luând în considerare cele menþionate mai sus, întreprinzãtorul trebuie sã atragã atenþia
ºi sã verifice ca acþiunile organelor de control sã nu depãºeascã atribuþiile acordate lor,
sã fie efectuate în strictã conformitate cu regulile de organizare a verificãrilor asupra
activitãþii întreprinderilor. În cazul depistãrii unor astfel de încãlcãri, acþiunile
colaboratorilor organelor de control pot fi contestate în ordine de judecatã.
1. Codul Fiscal al Republicii Moldova # 1163-XIII din 24 aprilie 1997

2. Codul Vamal al Republicii Moldova # 1149-XIV din 20 iulie 2000
3. Legea Republicii Moldova «Cu privire la tariful vamal» # 1380-XIII din 20 noiembrie
1997
4. Legea Republicii Moldova «Cu privire la taxele locale» # 186-XIII din 19 iulie 1994.
1. Care din impozitele ºi taxele enumerate mai jos, se încadreazã la impozitele

generale de stat, ºi care la cele locale?
- Impozitul pe venit
- Impozitul pe bunurile imobiliare
- Taxa pentru amplasarea publicitãþii (reclamei)
- Impozitul privat
- Accizele
- Taxa pentru trecerea frontierei de stat
- Taxa pe valoarea adãugatã
- Taxa pentru amplasarea unitãþilor comerciale.
Explicaþi scopul divizãrii lor în impozite generale de stat ºi locale.
2. Cetãþeana Þurcanu L. dã cu chirie unul din cele douã apartamente ce-i aparþin în
drept de proprietate privatã. Se considerã oare venitul dobândit din plata de chirie
drept venit impozabil cu impozit pe venit? De ce?
3. Compania «Speranþa» a cumpãrat de la compania «Fina» o partidã de porumb în
valoare totalã de 7 500 lei, pe care prima intenþioneazã sã-l exporte în România.
Cine va plãti TVA în acest caz ºi în ce mãrime?
BIZPRO-Moldova
75
Recapitulare
Impozitul este o platã obligatorie cu titlu gratuit, care nu þine de efectuarea unor
acþiuni determinate sau concrete a organului împuternicit, sau de cãtre persoana cu
funcþii de rãspundere a acestuia pentru sau în raport cu contribuabilul care a achitat
aceastã platã.
Legislaþia fiscalã stabileºte urmãtoarele tipuri de impozite: impozite ºi taxe generale de
stat ºi locale.
În conformitate cu legislaþia fiscalã activitate de întreprinzãtor, activitate de afaceri,
este orice gen de activitate a unei persoane în conformitate cu legislaþia, cu excepþia
muncii pe baza unui contract de muncã care se practicã în scopul obþinerii venitului sau
ca rezultat al cãreia, indiferent de scopul activitãþii, se obþine venit.
Declaraþia privind impozitul pe venit se completeazã ºi se prezintã Serviciului Fiscal de
Stat nu mai târziu de 31 martie a anului urmãtor anului fiscal de gestiune.
Taxa pe valoarea adãugatã este un impozit general de stat care reprezintã o
formã de colectare la buget a unei pãrþi a valorii mãrfurilor livrate, serviciilor prestate
care sunt supuse impozitãrii pe teritoriul Republicii Moldova, precum ºi a unei pãrþi din
valoarea mãrfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.
Accizele se achitã de persoanele care prelucreazã ºi/sau fabricã mãrfuri supuse
accizelor pe teritoriul Republicii Moldova, de persoanele care importã mãrfuri supuse
accizelor pe teritoriul Republicii Moldova, precum ºi de persoanele care desfãºoarã
activitate în domeniul jocurilor de noroc.
Taxa vamalã este o platã obligatorie, perceputã de organul vamal la introducerea
mãrfurilor pe teritoriul Republicii Moldova sau la exportul acestora în afara teritoriului
republicii.
Verificãrile se efectueazã numai la dispoziþia în scris a conducãtorului organului de
control respectiv. În cazul necesitãþii urgente, reprezentantul organului de control
efectueazã controlul la propria iniþiativã cu prezentarea obligatorie, timp de 24 ore din
momentul începerii verificãrii, a unei dãri de seamã conducãtorului organului de control
respectiv cu indicarea motivelor unei astfel de decizii.
BIZPRO-Moldova
76
CONTRACTELE ACTIVITÃÞII DE ANTREPRENORIAT
77
CONTRACTELE ACTIVITÃÞII
CAPITOLUI VII
DE ANTREPRENORIAT
Obiective
Dupã studierea acestui capitol, ascultãtorii cursului vor cunoaºte
- principiile generale ale perfectãrii ºi întocmirii contractelor în procesul de practicare
a activitãþii de întreprinzãtor
- structura contractelor
- caracteristica succintã a pãrþilor componente ale unui contract.
Credem cã zilnic, fiecare dintre noi face promisiuni prietenilor, persoanelor apropiate
sau partenerilor de afaceri. În accepþia noastrã, promisiunea este, de regulã, o declaraþie
despre ceea ce va avea loc sau nu în viitor. Totuºi, majoritatea promisiunilor dau naºtere
mai degrabã obligaþiilor morale decât juridice. Sã zicem, faptul cã nu aþi mai reuºit sã
vã invitaþi prietenul la masã nu implicã consecinþe de naturã juridicã. Totodatã, existã
promisiuni care presupun nu doar obligaþii morale. Astfel, încheind un contract sau o
tranzacþie, întreprinzãtorii îºi fac unul altuia promisiuni întemeiate juridic, de pildã,
promisiunea de a livra o partidã de mãrfuri, de a presta anumite servicii sau de a achita
livrarea sau serviciile prestate. În esenþã activitatea de întreprinzãtor se întemeiazã pe
încheierea ºi executarea tranzacþiilor. Anume prin încheierea tranzacþiilor întreprinzãtorii
convin cu partenerii lor asupra furnizãrii produselor, arenda proprietãþii, prestarea
serviciilor, vânzarea propriilor produse etc.. Tranzacþia este temelia activitãþii de
întreprinzãtor. Ea este cel mai important pilon pe care se sprijinã activitatea de
întreprinzãtor. În conformitate cu legea, o tranzacþie la care participã douã sau mai
multe pãrþi, se numeºte contract.
În acest context, procesul de încheiere a contractelor se prezintã ca o etapã foarte
importantã a activitãþii de întreprinzãtor. De încheierea corectã a unui contract ºi de
respectarea tuturor formalitãþilor necesare, depinde munca ulterioarã a întreprinderii.
Majoritatea disputelor economice dintre întreprinzãtori, examinate de instanþele
judecãtoreºti, sunt o consecinþã a greºelilor comise la întocmirea sau încheierea
contractelor. Astfel, societatea pe acþiuni «Ì» a încheiat un contract de arendã a
încãperilor cu societatea cu rãspundere limitatã «À». Contractul a fost încheiat pe un
termen de cinci ani. Totuºi, trecând jumãtate de an, SA «Ì» a acumulat o datorie la
plata pentru arendã. SRL «À» a încercat sã-ºi recupereze plãþile de arendã ce i se
cuveneau, dar aici s-a constatat cã contractul nu prevedea clauza privind înregistrarea
obligatorie a contractului de arendã la Oficiul Teritorial de Cadastru. În conformitate cu
legea, toate contractele de arendã a bunurilor imobiliare, încheiate pe un termen ce
depãºeºte trei ani, trebuie sã fie înregistrate la Oficiul Teritorial de Cadastru. În lipsa
acestei înregistrãri, contractul este declarat nul.
Aºadar, un contract este acordul dintre douã sau mai multe pãrþi privind stabilirea,
modificarea sau sistarea relaþiilor juridice. Unul din principiile fundamentale în
încheierea contractelor activitãþii de întreprinzãtor este principiul libertãþii contractului.
Acest principiu presupune cã pãrþile, la încheierea contractului, dispun de o libertate
totalã la stabilirea condiþiilor contractului, cu restricþii fixate doar de dispoziþiile obligatorii
BIZPRO-Moldova
77
ale legilor. În cazul în care legea nu va reglementa unele relaþii, pãrþile sunt în drept sã
prevadã de sine stãtãtor condiþiile de reglementare a acestor probleme.
Contractele pot fi încheiate în formã scrisã ºi oralã. Forma scrisã, la rândul ei,
poate fi divizatã în forma scrisã simplã ºi forma scrisã autentificatã notarial. Totodatã,
forma de bazã a contractului la activitatea de antrepnoriat este forma scrisã simplã.
Autentificarea notarialã a contractului se cere doar în cazurile strict reglementate de
lege, de exemplu, contractele de înstrãinare a imobilului.
Pentru început, vom analiza unele reguli generale, aplicabile oricãrui contract. Aºadar,
la încheierea contractului, întreprinzãtorul trebuie sã vizeze pe deplin ºi în detaliu
scopurile, sarcinile ºi rezultatul dorit al acestei tranzacþii. Este imposibilã întocmirea
unui contract bine conturat ºi definit în cazul în care existã doar o vagã idee despre
caracterul tranzacþiei. Este foarte probabil cã nu veþi cunoaºte unele subtilitãþi de ordin
juridic ale tranzacþiei, dar mecanismul general al acesteia trebuie sã vã fie foarte clar. În
acest scop, va trebui sã vã imaginaþi tipul acestei tranzacþii, sã desenaþi schema ei, iar
dacã va fi cazul, s-o divizaþi în etape separate.
Contractul poate fi pregãtit de Dumneavoastrã. Dar acest lucru nu este obligatoriu.
De regulã întocmirea contractului þine de obligaþia juristului de la întreprinderea
Dumneavoastrã. Trebuie sã vã daþi seama cã, întotdeauna, contractul pe care îl va
pregãti una din pãrþi va proteja la maxim interesele acesteia, ºi mai puþin interesele
celelalte pãrþi. Orice contract se întocmeºte þinându-se cont de propriile interese, fiind
totodatã ºi un produs al acordului dintre pãrþi. Altfel spus, clauzele inacceptabile ale
contractului pot fi oricând puse în discuþie cu contractorul ºi substituite cu cele
convenabile ambelor pãrþi.
În unele cazuri, însã, nu existã posibilitatea de a beneficia de acest drept. Astfel, bãncile
se ghideazã de practica conform cãreia contractele sunt întocmite de bancã ºi nu pot fi
modificate de cãtre clientul bãncii respective. În acest caz, veþi avea doar posibilitatea
de a cãuta o instituþie (în acest caz o bancã), care va oferi cele mai avantajoase
condiþii pentru Dumneavoastrã.
Redacþia contractului nu trebuie sã conþinã definiþii ce ar putea fi interpretate pe
larg. În mod categoric, contractul nu trebuie sã conþinã fraze neclare, ce ar permite o
interpretare ambiguã. Contractantul Dumneavoastrã va încerca sã interpreteze fiecare
frazã sau formulare discutabilã în folosul sãu, iar în cazul apariþiei unei situaþii litigioase,
examinarea în judecatã va fi inevitabilã. În unele cazuri e mai bine sã renunþãm la fraze
complicate în contract.
Nicidecum nu semnaþi un contract pe care nu l-aþi citit. Indiferent de bunele relaþii
dintre Dumneavoastrã ºi partener sau de lunga colaborare cu acesta, trebuie sã gãsiþi
timp pentru citirea întregului text al contractului.
Redacþia contractului va fi în mod obligatoriu elaboratã ºi studiatã de un jurist. Orice
contract este un document juridic ºi întocmirea lui trebuie pusã în sarcina unui colaborator
cu studii juridice. În caz de necesitate, juristul va putea propune cele mai reuºite formulãri
pentru unele articole contractuale, va depista ambiguitatea unor fraze, vã va explica
consecinþele unor prevederi incluse în contract.
Practica de întreprinzãtor creatã în alte þãri aratã cã, pentru o afacere încununatã
de succes, întreprinzãtorul are nevoie de serviciile unui contabil ºi ale unui jurist
BIZPRO-Moldova
78
79
profesionist. Sfatul calificat al unui specialist vã poate ajuta sã evitaþi mari pierderi
financiare în viitor. De asemenea, sã nu uitãm cã fiecare tranzacþie, fiecare contract
sunt strict individuale ºi nu trebuie sã urmãm orbeºte clauzele unui contract model. Nu
existã contracte universale. Fiecare contract trebuie sã þinã cont de condiþiile concrete
ale tranzacþiei concrete.
Structura contractului
Sã examinãm acum structura contractului în sine. Dupã cum s-a mai menþionat, fiecare
contract este strict individual. Cu toate acestea, aproape fiecare contract trebuie sã
conþinã urmãtoarele pãrþi componente:
a Preambulul contractului
a Obiectul contractului
a Drepturile ºi obligaþiile pãrþilor
a Termenele contractului
a Responsabilitatea pãrþilor contractuale
a Clauzele suplimentare ale contractului
a Alte prevederi ale contractului.
Sã examinãm acum fiecare parte componentã a contractului în mod separat.
Preambulul oricãrui contract trebuie sã indice denumirea contractului, data semnãrii
contractului, locul semnãrii contractului, denumirea de firmã completã a pãrþilor
contractuale, denumirea completã a funcþiei ºi numele persoanei care semneazã
contractul, precum ºi referinþa la actul în baza cãruia aceastã persoanã este împuternicitã
sã semneze contractul.
Denumirea contractului explicã tipul relaþiilor juridice la care se încadreazã acest
contract (spre exemplu, contract de vânzare-cumpãrare, contract de arendã, contract
de furnizare etc.). Indicarea denumirii concrete a relaþiilor juridice ce reglementeazã
contractul, servesc la facilitarea muncii cu contractul. Atunci când aveþi o mulþime de
contracte ºi toate au aceeaºi denumire de «contract» apar o mulþime de confuzii ºi
inconvenienþe. Totuºi, nu se considerã o greºealã dacã contractul nu are o denumire
exactã.
Data semnãrii contractului este de o importanþã juridicã majorã. De data semnãrii
depinde calcularea corectã a termenului contractului, momentul intrãrii lui în vigoare ºi
terminarea acþiunii lui. În acest context, de data semnãrii contractului depinde valabilitatea
sau nulitatea contractului.
Astfel, contractul poate indica cã este încheiat, sã zicem, pe un termen de un an de
zile. Apare întrebarea, începând cu ce datã va începe calcularea acestui termen? Chiar
dacã aþi început deja sã lucraþi în baza contractului, uitând sã indicaþi data semnãrii
acestuia, riscaþi sã prelungiþi sau sã scurtaþi termenul contractului.
Locul semnãrii contractului este, de asemenea, un factor important. O deosebitã
importanþã o au locul de încheiere a contractelor, când pãrþile contractante se aflã în
þãri diferite. De locul încheierii tranzacþiei poate depinde volumul drepturilor ºi obligaþiilor
BIZPRO-Moldova
79
pãrþilor, necesitatea de înregistrare a tranzacþiei sau de atribuire a unei anumite forme

(spre exemplu a formei scrise) etc.
Denumirea de firmã completã a pãrþilor contractuale se indicã tot în preambul.
Indicarea denumirii de firmã complete a pãrþilor oferã o exactã indicaþie privind identitatea
pãrþii contractuale.
Astfel, Dumneavoastrã încheiaþi contract cu o întreprindere care are întreprinderi afiliate
cu denumiri identice. Introducerea denumirii juridice complete dã o indicaþie exactã
asupra identitãþii întreprinderii care se constituie ca parte contractualã. Acest fapt, la
rândul sãu, permite sã se cunoascã exact persoana, cãreia i se vor înainta reclamaþiile
ce þin de neexecutarea contractului.
În afarã de denumirea deplinã a pãrþilor contractante, preambulul conþine, de regulã,
denumirea pãrþilor contractante (de exemplu, vânzãtorul ºi cumpãrãtorul, arendaºul ºi
arendatorul, locatorul ºi locatarul etc.). Aceastã procedurã se aplicã pentru a evita
repetarea denumirilor de firmã complete ale pãrþilor pe întreg textul contractului.
Denumirea funcþiei ºi numelui persoanei care semneazã contractul, precum ºi
referinþa la documentul în baza cãruia persoana respectivã are dreptul de a semna
contractul. Contractul va fi semnat de o persoanã care este împuternicitã în mod adecvat
sã efectueze astfel de acþiuni. Semnarea contractului de persoane neîmputernicite
este o practicã deseori aplicatã de unii contractanþi neoneºti.
Pentru a evita fraudele sau comportamentul neonest la încheierea unui contract, va fi
necesar sã vã convingeþi cã persoana indicatã în contract, este identicã cu cea care
semneazã contractul. În acest sens, persoana respectivã este obligatã sã prezinte un
act de identitate. Acesta poate fi buletinul de identitate, paºaportul sau orice alt document
care va confirma identitatea persoanei.
Dacã contractul este semnat de directorul întreprinderii, atribuþiile lui de reprezentare a
întreprinderii sunt inerente funcþiei deþinute. Din aceastã cauzã, el va prezenta un
document ce confirmã faptul de numire a lui în funcþia de director al întreprinderii. Un
astfel de act poate fi ordinul de numire în funcþia de director sau procesul-verbal al
adunãrii generale. Totuºi, la încheierea unor tranzacþii de proporþii la unele întreprinderi,
îndeosebi în societãþile pe acþiuni, existã restricþii la atribuþiile directorilor de a încheia
tranzacþii, valoarea cãrora depãºeºte suma stabilitã de statutul acestei întreprinderi.
De aceea, în cazuri de acest gen, va fi necesar sã se ia act de statutul întreprinderii sau
regulamentul directorului general, care poate prevedea astfel de restricþii.
Dacã contractul este semnat de preºedintele companiei, preºedintele consiliului director,
directorul financiar, directorul comercial, atribuþiile de semnare a contractului trebuie sã
fie confirmate de documentul de aprobare a persoanei respective pe postul dat, precum
ºi de documentul ce confirmã atribuþiile persoanei care ocupã o astfel de funcþie, de
semnare a acestor contracte. Asemenea reguli se aplicã ºi în cazurile în care contractul
se semneazã se cãtre locþiitorul directorului sau de o altã persoanã. În cazul în care
statutul întreprinderii nu prevede drepturile persoanelor sus-numite de semnare a
contractului, Dumneavoastrã trebuie sã cereþi prezentarea unei procuri pentru dreptul
de semnare. ªi la semnarea unui contract în temeiul unei procuri trebuie sã stabiliþi
identitatea persoanei ce semneazã contractul prin verificarea buletinului de identitate.
Dupã aceea, va fi necesar sã examinaþi procura cu minuþiozitate.
BIZPRO-Moldova
80
81
Procura trebuie sã conþinã urmãtoarele date:
- Data întocmirii procurii. Atenþie: procura pe care nu este pusã data întocmirii,
este nulã
- Informaþia privind persoana cãreia i se transmite dreptul de semnare a contractului
Se vor indica numele ºi prenumele persoanei, domiciliul, numãrul, seria ºi data
eliberãrii actului de identitate
- Termenul procurii. Termenul maxim al procurii este de 3 ani. Dacã termenul procurii
nu este indicat, aceasta va fi valabilã timp de un an de la data întocmirii
- Indicarea atribuþiilor. Atribuþiile de semnare a contractului trebuie sã rezulte din
procurã în mod clar ºi neambiguu, sã nu necesite o interpretare adãugãtoare. Se
va indica clar atribuþia de semnare a contractului, nu dreptul, sã zicem, de
conducere a negocierilor sau de reprezentare a intereselor
- Semnãtura conducãtorului întreprinderii care a încredinþat dreptul de semnare a
contractului, precum ºi ºtampila întreprinderii.
Dacã unei persoane i se încredinþeazã semnarea contractului ce va necesita
ulterior autentificarea notarialã, procura de semnare a contractului respectiv
trebuie sã fie ºi ea autentificatã notarial.
Obiectul contractului depinde de relaþiile concrete pe care contractul respectiv are

menirea sã le reglementeze. Obiectul contractului este «inima» ºi temelia lui. Anume
obiectul contractului indicã relaþiile dintre pãrþile contractuale, reglementate de acest
contract. Din aceste considerente, o importanþã majorã o are formularea exactã a
obiectului contractului.
Luând în vedere faptul cã obiectul contractului defineºte acele relaþii ce cad sub incidenþa
reglementãrii contractuale, obiectul contractului este de fiecare datã individual. Astfel,
obiectul unui contract de vânzare-cumpãrare vor fi relaþiile ce þin de vânzarea mãrfurilor,
obiectul contractului de arendã vor fi relaþiile ce þin de arenda bunurilor imobiliare sau
altei proprietãþi etc. În legãturã cu acest fapt, apare necesitatea unei abordãri minuþioase
la formularea obiectului contractului. În continuare, vom prezenta câteva formulãri ale
obiectului contractului. Totodatã, sã nu uitãm cã fiecare contract cere formulãri elaborate
pentru fiecare tranzacþie în parte.
Obiectul contractului de vânzare-cumpãrare: «Vânzãtorul se obligã sã furnizeze
ºi sã transmitã în proprietatea Cumpãrãtorului bunurile, iar Cumpãrãtorul se obligã sã
accepte aceste bunuri ºi sã le achite în condiþiile prezentului Contract».
Obiectul contractului de arendã: «Arendatorul transmite în posesiune ºi folosinþã
temporarã obiectul de arendã, iar Arendaºul se obligã sã-l utilizeze în conformitate cu
condiþiile prezentului Contract ºi sã achite la timp plata pentru arendã».
Obiectul contractului de prestare a serviciilor: «În conformitate cu prezentul
Contract, Executorul se obligã sã întreprindã acþiuni concrete, prin efort propriu, în
numele sãu ºi în beneficiul Clientului, iar Clientul se obligã sã achite Executorului
remuneraþia pentru acþiunile efectuate».
Obiectul contractului de colaborare: «Prin prezentul contract Pãrþile contractuale
se obligã sã acþioneze de comun acord, pe calea unirii proprietãþii ºi forþelor, în sfera
BIZPRO-Moldova
81
(se indicã sfera activitãþii comune) pentru atingerea urmãtoarelor scopuri economice:
(se indicã scopurile activitãþii în comun).
Obiectul contractului de împrumut (de credit): Creditorul se obligã sã acorde
Debitorului împrumutul (creditul) cu destinaþie specialã, iar ultimul se obligã sã-l utilizeze
conform destinaþiei speciale ºi sã ramburseze acest împrumut (credit) în termenul stabilit
în prezentul Contract».
Obiectul contractului de gaj: «În conformitate cu prezentul Contract, Deþinãtorul
gajului este în drept, în cazul în care Depunãtorul gajului nu-ºi executã obligaþiile
prevãzute în Contractul de bazã, sã obþinã satisfacþie din contul proprietãþii gajate conform
condiþiilor expuse în continuare».
Obiectul contractului trebuie sã fie clar desemnat. Dacã acesta este o proprietate,
contractul trebuie sã conþinã descrierea completã a acesteia: denumirea, cantitatea,
calitatea produselor ºi alte caracteristici ale lor. Trebuie sã þinem minte cã descrierea
detaliatã a bunurilor (obiectului material) în contract vã va permite ulterior sã evitaþi
actele frauduloase sau neoneste ale contractanþilor. Dacã bunurile sunt încadrate la
anumite GOSTuri sau alte cerinþe faþã de calitate, stabilite în mod documentar, aceastã
informaþie va fi ºi ea inclusã în contract.
Astfel, articolul ce stipuleazã obiectul material al contractului poate avea urmãtorul
conþinut: «Obiectul material al prezentului contract este produsul - suc de tomate produs
de Fabrica de conserve _____, GOST ____, cantitatea _____ cutii. Termenul de expirare
al sucului la momentul transmiterii de cãtre Vânzãtor Cumpãrãtorului nu trebuie sã fie
mai mic de un an».
Drepturile ºi obligaþiile pãrþilor contractuale depind de caracterul contractului. O regulã
generalã este descrierea detaliatã atât a drepturilor, cât ºi a obligaþiilor ce-i revin fiecãrei
pãrþi contractuale. Cu cât mai detaliat veþi expune drepturile ºi obligaþiile, cu atât mai
bine vor fi reglementare relaþiile Dumneavoastrã cu contractantul la executarea acestui
contract. De obicei, structura acestui articol contractual se construieºte dupã urmãtoarea
schemã:
- Se indicã drepturile ºi obligaþiile primei pãrþi contractuale
- Se indicã drepturile ºi obligaþiile celei de-a doua pãrþi contractuale
- În cazul existenþei celei de-a treia sau a mai multor pãrþi contractuale, se indicã
drepturile ºi obligaþiile fiecãrei pãrþi
- Se indicã locul de executare a obligaþiilor de fiecare parte
- Modul de executare a obligaþiilor fiecãrei pãrþi.
La întocmirea contractului analizaþi întotdeauna modul de executare a contractului ºi
indicaþi în detaliu sarcinile ambelor pãrþi. În acest scop, vã poate ajuta întocmirea unor
scheme ºi grafice ale contractului.
Locul de executare a contractului are o foarte importantã semnificaþie juridicã.
Contractul trebuie sã indice, spre exemplu, locul de transmitere a bunurilor sau locul de
prestare a serviciilor. Se recomandã indicarea locului de transmitere într-un mod detaliat,
spre exemplu, «Locul de transmitere a bunurilor: or. Chiºinãu, str. Uzinelor, 215, depozitul
Speranþa».
BIZPRO-Moldova
82
83
Indicarea modului de executare a obligaþiilor ce revin fiecãrei pãrþi contractuale
presupune definirea modului de acþiune a pãrþilor pentru executarea contractului, precum
ºi succesiunea acþiunilor contractuale.
Cu cât mai detaliat ºi concret va fi expus articolul privind drepturile ºi obligaþiile, cu atât
mai uºor le va fi pãrþilor contractuale sã acþioneze.
Termenele contractului determinã limitele timpului pe parcursul cãruia contractul este
valabil. Termenul contractului are impact asupra tuturor pãrþilor esenþiale ale contractului.
De termene depinde intrarea în vigoare a drepturilor ºi obligaþiilor pãrþilor, precum ºi
finalizarea acestora; în raport cu termenele contractului se determinã modul de acþiune
a pãrþilor contractuale. Reþineþi cã, chiar atunci când contractul prevede termenele de
iniþiere ºi terminare a acþiunilor pãrþilor, contractul trebuie sã indice neapãrat ºi termenul
general al contractului.
Astfel, chiar dacã un contract de credit prevede termenele de acordare a banilor în
credit ºi termenele rambursãrii lor, în mod obligatoriu se va indica ºi termenul de acþiune
al contractului în totalitate.
Responsabilitatea pãrþilor contractuale asigurã executarea obligaþiilor de cãtre pãrþi
la încãlcarea unei condiþii contractuale de cãtre una dintre aceste pãrþi. De obicei,
responsabilitatea reprezintã o stabilire a diverselor tipuri de sancþiuni sub formã de
penalitate, amendã, ce sunt suportate de partea care nu ºi-a îndeplinit obligaþiile
contractuale.
În diverse contracte responsabilitatea se stabileºte în mod diferit ºi depinde de caracterul
contractului. Astfel, contractul de vânzare-cumpãrare trebuie sã prevadã
responsabilitatea pentru încãlcarea termenelor de vânzare a bunurilor, pentru încãlcarea
condiþiei ce þine de calitatea bunurilor, pentru întârzierea achitãrii bunurilor etc. Totodatã,
contractul de arendã stabileºte responsabilitatea pentru achitarea tardivã a plãþilor de
arendã, pentru deteriorarea proprietãþii arendate etc.
O regulã generalã pentru stabilirea responsabilitãþii este cea conform cãreia fiecãrei
obligaþii a pãrþii îi corespunde o responsabilitate corespunzãtoare în caz de neexecutare
sau executare neadecvatã a acestei obligaþii. Atragem atenþia cã responsabilitatea
poate apãrea în cazul neexecutãrii totale a obligaþiei, spre exemplu, la nerambursarea
creditului. Responsabilitatea, însã, poate apãrea ºi în cazul neexecutãrii parþiale a
obligaþiei, dat fiind faptul cã obligaþia presupunea o executare totalã. De exemplu,
rambursarea unei sume parþiale a creditului.
În unele cazuri, responsabilitatea pentru neexecutarea sau executarea neconºtiinciasã
a obligaþiilor de cãtre una din pãrþi poate sã nu survinã. Cazul dat se numeºte forþa
majorã. Aºadar, Codul Civil nou al Republicii Moldova din 2002 reglamenteazã cã
neexecutarea obligaþiilor nu este imputabilã debitorului în cazul în care se datoreazã
unei forþe majore, dacã survenirea sau efectele acesteia nu au putut fi cunoscute de
cãtre debitor la momentul naºterii obligaþiei ori dacã debitorul nu a putut împiedica sau
înlãtura survenirea forþei majore ori a consecinþelor ei. La forþa majorã se atribuie diferite
calamitãþi naturale: inundaþii, arsuri, cutremur de pãmânt, precum ºi rãzboi, conflicte
armate, etc.
Condiþiile suplimentare (alte prevederi) ale contractului pot expune modul de
garantare a obligaþiilor, de rezilieze a contractului, procedura de soluþionare a disputelor.
BIZPRO-Moldova
83
Garantarea executãrii obligaþiilor este o cale de a-l impune pe contractantul

Dumneavoastrã sã acþioneze adecvat ºi o condiþie suplimentarã pentru îndeplinirea
obligaþiilor de cãtre o parte. În cazul încãlcãrii obligaþiilor contractuale, începe sã
acþioneze aceastã garantare a executãrii obligaþiilor.
Astfel, în cazul acordãrii unui credit, instituþiile bancare folosesc locuinþa gajatã drept
garanþie a executãrii obligaþiilor de rambursare a mijloacelor creditate. În cazul în care
creditorul nu ramburseazã mijloacele primite în termenele prevãzute de contract, banca
va fi în drept sã vândã casa gajatã ºi sã-ºi recupereze mijloacele creditate din contul
sumei obþinute din vânzarea casei.
Legea prevede diverse cãi de garantare a executãrii obligaþiilor: penalitatea, gajul, plata
anticipatã, garanþia, deducerea. Fiecare din aceste metode trebuie ajustatã unei tranzacþii
concrete ºi potrivitã caracterului ei.
La garantarea executãrii obligaþiilor asumate conform contractului de credit nu are rost
sã se prevadã penalitatea drept mijloc de garantare a obligaþiilor. Penalitatea presupune
o situaþie în care debitorul, în cazul neexecutãrii obligaþiilor, este obligat sã plãteascã
creditorului o sumã de bani, determinatã la încheierea contractului. Totuºi, dacã debitorul
nu este în stare sã plãteascã mijloacele creditare, acesta nu va fi capabil nici de achitarea
penalitãþii prevãzute de contractul de credit. Cea mai bunã garanþie a executãrii obligaþiilor
asumate printr-un contract de credit, este gajul.
Pentru a alege corect mijlocul de garantare a executãrii obligaþiilor, întreprinzãtorul
poate apela la serviciile unui jurist.
Modul de reziliere a contractului prevede o procedurã pe care trebuie s-o efectueze
pãrþile la terminarea acestui contract. Contractul poate prevedea cã, în cazul rezilierii
contractului, parteainiþiator al rezilierii va fi obligatã sã notifice anticipat despre reziliere
(spre exemplu, cu 30 sau 60 zile înainte de data preconizatã a rezilierii).
La fel se stabileºte ºi modul de soluþionare a litigiilor. Contractul va prevedea
procedura în conformitate cu care pãrþile acþioneazã la apariþia unui litigiu. O procedurã
uzualã este cea conform cãreia partea interesatã înainteazã o pretenþie în scris de
soluþionare a disputei. În cazul în care disputa nu va fi soluþionatã pe calea schimbului
de reclamaþii sau negocieri, pãrþile vor fi în drept sã apeleze la instanþele judiciare
pentru ca disputa respectivã sã fie soluþionatã.
Alte clauze ale contractului expun modalitatea schimbului de informaþie ºi
corespondenþã, stabilesc limba oficialã a contractului, indicã numãrul de exemplare ale
contractului, datele ºi semnãturile pãrþilor.
Contractul poate prevedea mijloacele de legãturã tehnicã, cu ajutorul cãrora pãrþile vor
comunica informaþiile vizate de contract. Astfel, comunicarea se poate efectua prin:
scrisori expediate prin poºtã sau serviciu expres, fax, sau poºtã electronicã. Dacã adresa
juridicã ºi adresa sediului întreprinderii nu coincid, se va indica ºi adresa poºtalã a oficiului.
În unele cazuri, îndeosebi atunci când pãrþile contractuale sunt întreprinzãtori din diferite
state, se indicã limba oficialã a contractului. Limbã a contractului poate fi limba unei
pãrþi contractuale, sau una terþã, aleasã de pãrþi pentru întocmirea contractului (de
exemplu engleza).
BIZPRO-Moldova
84
85
Contractul poate indica numãrul de exemplare ale contractului. De regulã, contractele
se semneazã în dependenþã de numãrul pãrþilor contractuale. Totuºi, în unele cazuri
întreprinzãtorul trebuie sã prevadã necesitatea semnãrii unui exemplar adãugãtor, de
pildã atunci când contractul trebuie autentificat la notar. Un exemplar se semneazã
pentru a fi remis notarului.
Datele pãrþilor trebuie sã conþinã:
- Denumirea de firmã deplinã a pãrþilor ºi denumirea pãrþilor contractuale (spre
exemplu, Societatea pe acþiuni de tip deschis «Steluþa», Vânzãtor)
- Adresa juridicã a pãrþilor (se va indica adresa oficialã a întreprinderii)
- Codul fiscal al pãrþilor, codul TVA
- Denumirea bãncilor, numãrul conturilor (în lei sau valutare), codurile bancare,
conturile corespondent ale bãncilor.
O atenþie deosebitã se va atrage datelor bancare. Erorile comise în aceste date ar
putea duce la probleme suplimentare. Contractul trebuie contrasemnat de persoanele
împuternicite ale fiecãrei pãrþi. Se recomandã semnarea fiecãrei pagini a contractului
pentru a se evita substituirea unor pagini aparte ale contractului. Contractul va fi
autentificat prin ºtampila întreprinderii. ªtampila se aplicã doar pe ultima paginã a
contractului, mai jos de datele indicate ºi semnãturile reprezentanþilor pãrþilor.

2. Legea Republicii Moldova «Cu privire la vânzare-cumpãrare» # 134-XIII din 03
iunie 1994
3. Legea Republicii Moldova «Cu privire la arendã» # 861-XII din 14 ianuarie 1992
4. Legea Republicii Moldova «Cu privire la leasing» # 731-XIII din 15 februarie 1996.
1. Întreprinderea individualã «Ivanov» ÎI a convenit asupra vânzãrii unei partide de

articole din tricotaj în cantitate de 1 200 bucãþi cu societatea cu rãspundere limitatã
«Steluþa». Valoarea totalã a partidei mãrfurilor a constituit 78 000 lei. Partida de
mãrfuri se furnizeazã prin trei etape ale livrãrilor. Întocmiþi un contract de vânzare-
cumpãrare ce vizeazã condiþiile date.
2. Dumneavoastrã sunteþi directorul firmei «Speranþa». Va trebui sã semnaþi contractul
dar, sunteþi nevoit sã plecaþi în deplasare în alt oraº. Întocmiþi procura, prin care
împuterniciþi pe ªeful secþiei de transporturi cu dreptul de a semna contractul de
arendã a mijloacelor de transport (a autocamionului GAZ).
3. Întocmiþi un articol al contractului care descrie urmãtoarea proprietate:
a Casã de locuit privatã (contract de arendã)
a 8 000 sticle vin (contract de vânzare-cumpãrare)
a stofã de lânã (contract de vânzare-cumpãrare)
a autoturism (contract de arendã).
BIZPRO-Moldova
85
Recapitulare
Un contract este acordul dintre douã sau mai multe pãrþi privind stabilirea, modificarea
sau sistarea relaþiilor juridice.
Procura pe care nu este pusã data întocmirii, este nulã.
Fiecare contract trebuie sã conþinã urmãtoarele pãrþi componente:
Ø Preambulul contractului
Ø Obiectul contractului
Ø Drepturile ºi obligaþiile pãrþilor
Ø Termenele contractului
Ø Responsabilitatea pãrþilor contractuale
Ø Clauzele suplimentare ale contractului
Ø Alte prevederi ale contractului.
BIZPRO-Moldova
86
PROTECÞIA PROPRIETÃÞII INDUSTRIALE
87
PROTECÞIA PROPRIETÃÞII
CAPITOLUI VIII INDUSTRIALE
Obiective
Dupã studierea acestui Capitol, ascultãtorii cursului
- vor cunoaºte noþiunea juridicã a mãrcii comerciale ºi a denumirii de origine a produselor
- vor putea determina mãrcile verbale, figurative ºi combinate
- vor cunoaºte care este organul abilitat cu înregistrarea mãrcilor comerciale ºi a
denumirilor de origine a produselor
- vor cunoaºte definiþia juridicã ºi reglementãrile legislative de bazã referitoare la
denumirea de firmã.
Orice activitate de întreprinzãtor presupune o abordare constructivã. Inventivitatea
Dumneavoastrã în afaceri sau modul în care vã promovaþi produsele sau serviciile pe
piaþã poate deveni unul din factorii determinanþi ai unei activitãþi reuºite. Totuºi, este
prea puþin sã dispuneþi doar de calitatea întreprinzãtorului inventiv. Este ºi mai important
sã vã puteþi proteja invenþiile de acei concurenþi neoneºti care ar putea fi tentaþi sã le
utilizeze. Aceste momente ne dau noþiunea de protecþie a proprietãþii industriale ºi a
drepturilor intelectuale. ªi, deºi ambele sunt semnificaþii ale unor noþiuni mai mult
abstracte, noi ne confruntãm totuºi cu aplicarea lor zi de zi. Astfel, de pildã, cãrþile pe
care le citim, au fost scrise de autori, care la rândul lor, dispun de drepturi de autor
asupra acestor opere. Pe calculatoarele, imprimantele ºi faxurile din birourile noastre
pot fi gãsite cu uºurinþã mãrcile comerciale ale producãtorilor lor. Iar majoritatea
produselor, cumpãrate de noi zilnic, împestriþeazã vitrinele cu logotipurile ºi devizele
care au fost înregistrate la timpul potrivit de producãtorii lor în instituþii speciale, anume
cu scopul de a-ºi proteja proprietatea industrialã.
Dezvoltarea actualã a practicii de întreprinzãtor demonstreazã imposibilitatea de
avansare, chiar ºi în cazul unei întreprinderi neînsemnate ca proporþii, fãrã cunoºtinþe
în domeniul protecþiei proprietãþii industriale. În lumea întreagã legile din domeniul
protecþiei proprietãþii industriale din ultimii 50 de ani s-au dezvoltat vertiginos, actualmente
stabilindu-se un sistem consolidat al protecþiei, inclusiv în Republica Moldova. Pentru a
înþelege importanþa acestei probleme raportatã la practica de întreprinzãtor, voi da un
exemplu:
Acum câþiva ani, marca comercialã a companiei Coca Cola (reprezentarea cãreia
este cunoscutã fiecãruia, aceasta fiind omniprezentã în cafenele, baruri, magazine,
pizzerii ºi în alte localuri de alimentaþie publicã) era estimatã la cifra de 3 miliarde
dolari SUA. Altfel spus, compania Coca Cola, în cazul vânzãrii doar a drepturilor
asupra mãrcii comerciale, poate obþine o astfel de sumã. E necesar de menþionat
cã, valoarea mãrcii comerciale nu este una fixã, ci poate fi majoratã sau redusã
în dependenþã de activitatea companiei cãreia îi aparþine aceastã marcã comercialã.
Exemplul adus mai sus demonstreazã importanþa problemelor ce þin de mãrcile

comerciale, care necesitã o atenþie deosebitã pe parcursul practicãrii activitãþii de
întreprinzãtor.
BIZPRO-Moldova
87
Pentru început, totuºi, va fi necesar sã explicãm noþiunile pe care le vom utiliza în acest
capitol. Noþiunea de «proprietate industrialã» este un concept general ºi încadreazã
diverse tipuri de proprietate industrialã: invenþiile, modelele industriale, modelele utile,
denumirile de firmã, mãrcile comerciale ºi denumirile de origine a produselor etc. În
practica de întreprinzãtor, cele mai des utilizate proprietãþi industriale sunt denumirea
de firmã, mãrcile comerciale ºi denumirile de origine a produselor. Anume la aceste
tipuri ale proprietãþii industriale ne vom opri atenþia în acest capitol. Celelalte tipuri ale
proprietãþii industriale vor putea fi studiate de ascultãtori în mod suplimentar.
Marca comercialã
Ce este o marcã comercialã? Probabil, fiecare dintre noi, cel puþin o datã în
viaþã, a avut posibilitatea sã citeascã pe unele aparate electrocasnice denumirea de
«PAWOASONIC» sau pe încãlþãmintea sportivã - marca «ABIDAS». Aceste produse,
de regulã, sunt de o calitate mult inferioarã celor originale: produsele companiilor
PANASONIC ºi ADIDAS. Astfel, principala sarcinã a mãrcii comerciale este posibilitatea
de a deosebi produsele (serviciul) unei persoane juridice sau fizice de produsele
(serviciile) similare ale altei persoane juridice sau fizice.
Sã presupunem cã Dumneavoastrã sunteþi amator de vinuri Cabernet. Trecând pe la
magazinul de vinuri sau secþia de vinuri a unui magazin universal, vã confruntaþi cu
problema cã în vânzare sunt puse patru sticle de vin Cabernet, produs de diferite
fabrici de vin din Moldava. În cazul lipsei mãrcilor comerciale pe sticle, nu va fi posibil
sã faceþi diferenþã între vinul unei fabrici ºi vinul alteia, deoarece toate sticlele conþin vin
Cabernet. Mãrcile comerciale permit însã sã se facã deosebirea între un produs (în
acest caz - vinul) ºi alt produs similar ºi, ceea ce este foarte important pentru cumpãrãtor,
sã aleagã cel mai acceptabil pentru el produsul.
În timpul de faþã, în condiþiile unui asortiment foarte mare de mãrfuri (servicii) pe pieþe,
a detaºa propriile mãrfuri de o întreagã grupã a unor mãrfuri similare, este un moment
important al strategiei întreprinderii. Detaºându-vã propriile mãrfuri sau servicii de cele
similare, ºi, convingând consumatorul cã are nevoie anume de bunurile sau serviciile
ce vã aparþin, vã puteþi aºtepta la o ridicare a nivelului de vânzãri. Astfel, marca
comercialã este una din cele mai importante componente în procesul de desfacere a
mãrfurilor ºi prestare a serviciilor.
Astfel, am stabilit cã, marca comercialã este orice reprezentare sau o

combinaþie de reprezentãri (semne), cu ajutorul cãrora veþi avea posibilitatea
sã deosebiþi bunurile ºi serviciile unei persoane fizice sau juridice de
bunurile ºi serviciile altei persoane fizice sau juridice.
Mãrcile comerciale se reglementeazã în Republica Moldava printr-o lege corespun-

zãtoare, care stabileºte definiþia mãrcilor comerciale, modul de înregistrare a mãrcilor
comerciale, modul de utilizare a lor, protecþia juridicã a mãrcii comerciale. Aceastã lege
se numeºte Legea privind mãrcile comerciale ºi denumirile de origine a produselor
(despre ultimele vom vorbi în continuare).
Astfel, în calitate de marcã comercialã pot fi înregistrate reprezentãri precum: cuvintele,
literele, cifrele, imaginile ºi combinaþia de culori, ºi orice alte combinaþii ale acestor
reprezentãri.
BIZPRO-Moldova
88
89
Forma mãrcilor comerciale
Dupã forma lor, mãrcile comerciale pot fi divizate în:
- Mãrci comerciale verbale
- Mãrci comerciale figurative
- Mãrci comerciale combinate.
Mãrcile comerciale verbale se constituie din cuvinte, inclusiv nume ºi prenume,
combinaþii de litere, combinãri de cuvinte, propoziþii. (Spre exemplu: PANASONIC,
COCO CHANEL, BMW, McDonalds). Mãrcile comerciale verbale sunt cele mai
rãspândite ºi eficiente, deoarece se memorizeazã uºor, sunt reproduse într-un mod
mai simplu, sunt foarte flexibile la publicitate, pot fi uºor deosebite. Mai mult de atât, o
marcã comercialã verbalã bine aleasã sub forma unui cuvânt reuºit cu o sonoritate
plãcutã, poate produce consumatorului asociaþii favorabile pentru întreprinzãtor. De
pildã, acum câþiva ani, unul din hotelurile Chiºinãului avea, din punctul de vedere al
mãrcii comerciale, o denumire foarte reuºitã - «Seabeco». Cuvântul Seabeco nu are
o semnificaþie semanticã sau noþionalã, dar sunã bine, ceea ce este un factor important
pentru o marcã comercialã.
Marca comercialã verbalã poate sã dea o caracteristicã bine definitã ºi strict individualã
bunului sau serviciului, pe care îl desemneazã. Spre exemplu, «ËÎÃÎÑ-ÏÐÅÑÑ» -
ziar, «Alina Electronic» - magazin de electrocasnice etc. Aceastã calitate însã nu este
obligatorie. În Chiºinãu existã ºi alte magazine de electrocasnice - Bomba, Elefant.
Denumirea lor însã nu reflectã esenþa activitãþii, ci sunt pur ºi simplu de o curiozitate
deosebitã pentru consumator. De asemenea, o marcã comercialã verbalã trebuie sã
se distingã de toate mãrcile comerciale deja existente sau care au existat mai devreme
pe piaþã. Este de dorit ca marca comercialã verbalã sã fie succintã, sã poatã fi uºor
pronunþatã ºi sonorã.
În legãturã cu acest fapt, vom aduce un exemplu amuzant. Toþi au auzit de marca de
ceasuri ruseºti «Ïîëåò». Atunci când aceastã marcã comercialã a fost înregistratã în
strãinãtate, ea s-a transformat în «Poljot» (Poldjot).
Un alt exemplu ar fi substituirea denumirii unei mãrci foarte cunoscute la noi - automobilul
«Æèãóëè». Unui european îi vine foarte greu sã pronunþe aceastã denumire ºi, în legãturã
cu acest fapt, a fost înregistratã marca comercialã «Lada».
Aºa cum s-a menþionat mai sus, în calitate de marcã comercialã verbalã poate fi
înregistrat prenumele sau numele. De exemplu, toþi cunosc marca comercialã a
parfumului «Salvador Dali» sau a cafelei numite «Pele». Totodatã, pentru înregistrarea
unor astfel de mãrci comerciale este necesar acordul celui care poartã acest nume sau
prenume, sau acordul urmaºilor acestuia.
Deseori marca comercialã repetã denumirea de firmã a întreprinderii, deºi aceasta nu
este o regulã ºi unei întreprinderi îi pot aparþine un numãr nelimitat de mãrci comerciale.
Astfel, marca comercialã SONY aparþine companiei SONY CORPORATION ºi practic
repetã denumirea de firmã a companiei. Totodatã, marca comercialã PANASONIC
aparþine companiei japoneze MATSUSHITA ELECTRIC INDUSTRIAL.
Mãrcile figurative sunt reprezentãri grafice plane sau forme tridimensionale. În calitate
de reprezentãri grafice pot fi utilizate imagini de persoane, animale, diverse obiecte,
BIZPRO-Moldova
89
naturale sau create artificial. În calitate de marcã comercialã figurativã poate fi înregistratã
o imagine stilizatã sub forma unui monument cunoscut istoric sau geografic, spre
exemplu, reprezentarea stilizatã a planetei Pãmânt pe marca comercialã a agenþiei de
voiaj «Sputnic». Un exemplu interesant este marca comercialã foarte cunoscutã a
producãtorilor de calculatoare Apple Computers - imaginea unui mãr.
Mãrcile comerciale combinate reprezintã mãrci comerciale care combinã elemente
verbale ºi figurative ºi anume, o combinaþie a cuvântului ºi imaginii.
Astfel, marca comercialã a mãrfurilor sportive menþionate mai sus - ADIDAS - se
constituie din reprezentarea verbalã ADIDAS ºi desenul grafic sub formã de trifoi (marcã
comercialã combinatã). La mãrcile combinate se încadreazã ºi toate mãrcile comerciale
ale companiilor de automobile: MERCEDES BENZ, BMW, CITROEN, OPEL etc.
Toate mãrcile comerciale, indiferent de tipul lor, pot fi executate atât în negru ºi alb, cât
ºi în culori. Totodatã, trebuie sã menþionãm cã, în cazul în care marca este înregistratã
în negru ºi alb, ea trebuie sã fie utilizatã anume într-o astfel de reprezentare ºi invers,
în cazul înregistrãrii unei reprezentãri colorate, marca va fi utilizatã doar în culori.
Individualã
Marca comercialã
Colectivã
Marca comercialã individualã

Marca înregistratã pe numele unei persoane fizice sau juridice.
Marca comercialã colectivã

Marca înregistratã pe numele uniunilor, asociaþiilor ºi altor formaþiuni colective ale
persoanelor juridice sau fizice. Model al mãrcii comerciale colective poate fi marca
comercialã sub formã de cocor cu un strugure de poamã, ceea ce simbolizeazã
vinurile ºi divinul produse în Republica Moldova.
Sã menþionãm cã, unele mãrci comerciale se pot transforma în mod treptat într-o noþiune
de uz general a obiectului care era reprezentat anterior de marca sa comercialã. În
aceste caz, are loc unificarea sau identificarea mãrcii comerciale cu însuºi obiectul, pe
care aceastã marcã comercialã este destinatã sã-l reprezinte. Astfel, mai înainte, în
Franþa, a fost înregistratã marca comercialã «Mayonnaise», care ulterior s-a transformat
în desemnarea produsului alimentar, aceastã denumire fiind utilizatã în prezent de toþi
producãtorii acestui produs. O situaþie similarã a avut loc cu astfel de mãrci comerciale,
cum sunt celofan, ruberoid, vazelinã, xerox, aspirinã, ºi termos.
Pentru ca marca comercialã sã beneficieze de protecþia prevãzutã de legile Republicii
Moldova, ea trebuie sã fie înregistratã. Organul abilitat cu înregistrarea mãrcilor
BIZPRO-Moldova
90
91
comerciale este Agenþia de Stat pentru Protecþia Proprietãþii Industriale (AGEPI). Adresa
AGEPI: or. Chiºinãu, str. À. Doga, 24/1.
Trebuie sã menþionãm, totuºi, cã, o anumitã categorie a mãrcilor comerciale, nu necesitã
înregistrare la AGEPI pentru a obþine protecþie juridicã. Aceastã categorie de mãrci
comerciale este reprezentatã de mãrcile comerciale notorii, care sunt protejate în temeiul
actelor internaþionale. Aceste mãrci comerciale se declarã notorii în baza gradului înalt
de notorietate în rândurile pãturilor largi ale populaþiei, precum ºi prin publicitatea la scarã
largã în mijloacele de informare în masã, prin volumul foarte important al produselor sub
aceastã marcã comercialã. În categoria acestor mãrci comerciale pot fi încadrate astfel
de mãrci ca Coca Cola, Pepsi, Fuji, Sony ºi multe altele.
Procedura de înregistrare a mãrcii comerciale.
Procedura de înregistrare a mãrcii comerciale la AGEPI este una dificilã ºi
anevoioasã. În legãturã cu acest fapt, este bine ca întreprinzãtorul sã apeleze la serviciile
unor specialiºti reprezentanþi acreditaþi. Reprezentantul acreditat va reprezenta interesele
Dumneavoastrã pe parcursul întregii proceduri de înregistrare a mãrcii comerciale.
Marca comercialã înregistratã este introdusã în Registrul Naþional al Mãrcilor Comerciale,
iar titularului mãrcii comerciale i se va elibera Certificatul de înregistrare a mãrcii comerciale.
Marca comercialã se înregistreazã pe un termen de 10 ani, dar înregistrarea acesteia
poate fi prelungitã ulterior pentru încã 10 ani consecutivi de un numãr nelimitat de ori cu
condiþia de achitare a taxei de stat.
Marca comercialã se utilizeazã pe calea imprimãrii ei pe mãrfurile (ambalajele), pentru
care marca respectivã a fost solicitatã. ªi în cazul presãrii serviciilor marca comercialã
trebuie sã fie indicatã.
Titularul Certificatului de înregistrare a mãrcii comerciale poate plasa alãturi de marcã un
), sau de text care
marcaj de avertizare în formã de litera R, înscrisã inclus într-un cerc (
indicã faptul cã marca a fost înregistratã în Republica Moldova.
Marca comercialã poate fi vândutã. O astfel de tranzacþie se efectueazã pe calea
semnãrii unui contract de cesiune a drepturilor. În afarã de vânzare, titularul mãrcii
comerciale poate transmite dreptul de utilizare a mãrcii comerciale respective altei
persoane fizice sau juridice în temeiul unui contract de licenþã. Totodatã, contractul de
licenþã poate acorda persoanei drepturi exclusive asupra mãrcii comerciale atunci, când
aceastã marcã comercialã este utilizatã doar de aceastã persoanã. Drepturile neexclusive
asupra mãrcii comerciale, transmise în baza contractului de licenþã, presupun utilizarea
acestei mãrci comerciale de câteva persoane.
De menþionat cã, drepturile de utilizare a mãrcii comerciale aparþin titularului mãrcii
comerciale, sau persoanelor cãrora aceste drepturi le-au fost transmise în temeiul
contractului de cesiune a drepturilor ºi a contractului de licenþã. În cazul lipsei drepturilor
asupra mãrcii comerciale, utilizarea ei se considerã ilegalã ºi poate duce la rãspundere:
administrativã (sub formã de amendã ºi sechestrare a bunurilor), civilã (sub formã de
reparare a prejudiciului), precum ºi penalã (sub formã de amendã sau privaþiune de
libertate pe termenul pînã la 2 ani).
Denumirea de origine a mãrfurilor
În afarã de mãrcile comerciale, în domeniul proprietãþii industriale se aplicã ºi noþiunea
de «denumirea de origine a mãrfurilor». Ce se subînþelege prin aceastã noþiune?
BIZPRO-Moldova
91
Aducem un exemplu. Tuturor moldovenilor le sunt cunoscute mãrcile vinurilor seci «Negru
de Purcari» ºi «Roºu de Purcari». Aceste vinuri ºi-au primit denumirea în legãturã cu
faptul cã sunt produse din struguri cultivaþi lângã localitatea Purcari. Anume aceastã
zonã geograficã raza localitãþii Purcari permite cultivarea strugurilor cu calitãþi
deosebite care, la rândul sãu, permite producerea vinului cu calitãþi gustative individuale.
Includerea denumirii de zonã în denumirea produsului indicã faptul cã aceste produse
au fost fabricate anume în aceastã zonã, exclusivã ºi unicã.
Denumirea de origine a mãrfurilor

este denumirea þãrii, regiunii sau localitãþii (zonei geografice), precum ºi
denumirile lor istorice, utilizate pentru desemnarea produsului, calitãþile speciale
ale cãruia sunt determinate, exclusiv sau în principal, de factorii naturali ºi /
sau etnografici caracteristici pentru zona geograficã respectivã.
Denumirea de origine a mãrfurilor poate desemna zona geograficã a unei întregi þãri,
spre exemplu, ceaiul de Ceylon, cafeaua brazilianã, votca ruseascã. De asemenea, în
calitate de denumire de origine a produsului poate fi utilizatã denumirea veche, istoricã,
de pildã, divinul «Dacia».
Sã menþionãm cã, prin analogie cu mãrcile comerciale, denumirile de origine ale
produselor se pot transforma ºi ele în noþiuni generice ale produselor înseºi. Aºa s-a
ajuns la caºcavalul olandez, acul englezesc de siguranþã.
Totodatã, încercarea de a transforma denumirea de origine a produsului COGNAC în
noþiune genericã a bãuturii alcoolice respective a întâmpinat o rezistenþã serioasã din
partea Franþei. În aceastã þarã se aflã oraºul COGNAC, în regiunea cãruia se produc
bãuturile alcoolice ce dispun de calitãþi specifice. În legãturã cu acest fapt, industria
vinului din Moldova este nevoitã sã foloseascã noþiunea genericã de «divin» în locul
obiºnuitului «cognac». O situaþie analogicã s-a creat ºi în jurul denumirii de origine a
produsului «ºampanie» (dupã denumirea provinciei franceze - Champaign).
Denumirea de origine a produsului poate fi exprimatã sub formã de reprezentare verbalã
sau graficã. În calitate de reprezentare graficã pot fi utilizate imaginile unor obiecte
notorii sau construcþii arhitecturale, cu care se asociazã, în accepþia cumpãrãtorului,
aceastã zonã geograficã. De pildã, imaginea Marelui zid chinezesc pe mãrfurile din
China.
Denumirea de origine a produselor, ca ºi marca comercialã, este supusã înregistrãrii la
Agenþia de Stat pentru Protecþia Proprietãþii Industriale (AGEPI). Sã repetãm sfatul dat
mai sus pentru înregistrare e mai bine sã apelaþi la serviciile unui specialist
reprezentant acreditat. Acest fapt va permite evitarea greºelilor pentru corectarea
ulterioarã a cãrora întreprinzãtorul poate cheltui o mulþime de timp ºi mijloace.
Denumirea de firmã
La proprietatea industrialã se încadreazã ºi denumirea de firmã. Toþi cunosc astfel
de companii ca Sony Corporation, General Motors, General Electric. Aceste denumiri
sunt denumirile de firmã ale acestor companii, cu care acestea activeazã pe piaþã.
BIZPRO-Moldova
92
93
Denumirea de firmã denumirea proprie a unei persoane juridice, sub care
aceasta activeazã în cadrul relaþiilor juridice stabilite de actele de constituire
ºi înregistrate în mod corespunzãtor.
La desfãºurarea activitãþii sale (producerea mãrfurilor, prestarea serviciilor), persoana

juridicã acþioneazã sub denumirea sa de firmã. Denumirea de firmã se atribuie unei
persoane juridice la fondarea ºi înregistrarea acesteia ºi nu poate coincide cu denumirea
altei persoane juridice înregistrate anterior. Dacã cineva ar încerca sã-ºi înregistreze
întreprinderea cu numele de «Ionel», va primi numaidecât refuzul de înregistrare,
deoarece o astfel de întreprindere a fost deja înregistratã.
Denumirea de firmã completã se indicã în Certificatul înregistrãrii de stat a întreprinderii.
Legislaþia Moldovei cere ca denumirea de firmã sã includã, în limba de stat, ºi forma
organizatorico-juridicã a acestei persoane juridice. De exemplu, «Societatea pe Acþiuni
«Ionel» sau «Societatea cu rãspundere limitatã «Agroglob».
Întreprinderea este obligatã sã interacþioneze cu autoritãþile de stat (inspectoratul fiscal,
camera de licenþiere etc.), alþi întreprinzãtori, consumatori, numai sub denumirea de
firmã. Utilizarea denumirii de firmã este posibilã numai în cazul dispunerii de Certificatul
înregistrãrii de stat a întreprinderii cu indicarea în el a acestei denumiri de firmã.
Mai sus s-a indicat deja cã, marca comercialã ºi denumirea de firmã pot sã coincidã în
unele cazuri. Aceasta are loc atunci când întreprinderea, dupã înregistrarea de stat,
efectueazã înregistrarea denumirii de firmã în calitate de marcã comercialã. Trebuie sã
þineþi minte care este deosebirea: denumirea de firmã se înregistreazã în momentul
înregistrãrii de stat a întreprinderii la Camera Înregistrãrii de Stat. Marca comercialã se
înregistreazã la AGEPI. În comparaþie cu marca comercialã, denumirea de firmã nu
poate fi transmisã altei întreprinderi în temeiul unui contract.

din 03 ianuarie 1992
2. Legea Republicii Moldova «Privind brevetul de invenþie» # 461-XIII din 18 mai
1995
3. Legea Republicii Moldova «Cu privire la mãrcile comerciale ºi denumirile de origine
a produselor» # 588-XIII din 22 noimbrie 1995.
1. Care din denumirile enumerate în continuare vor putea fi înregistrate în Republica

Moldova ca mãrci comerciale ºi care ca denumiri de origine a produselor? Daþi un
rãspuns întemeiat.
a Porolon
a Êðàñíàÿ ïëîùàäü (Piaþa Roºie)
a Inima
a Mineralã de Chiºinãu
BIZPRO-Moldova
93
a Oriplame (pentru produse cosmetice)

a Soroca Vin
a Laur Balaur
a ªampanie «Feierferc».
2. Compania N, angajatã în producerea mãrfurilor alimentare, a decis sã înregistreze
un ºir de mãrci comerciale. Dumneavoastrã sunteþi director al companiei N.
Rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri:
- Care din mãrcile comerciale menþionate vor putea fi înregistrate: supa «Galina
Palanka», fideaua «Primãvara», uleiul de floarea soarelui «Gospodina»,
pelimenii «Óðàëüñêèå»? De ce?
- Care este autoritatea la care veþi apela cu cererea de înregistrare?
3. Alegeþi una din denumirile indicate mai jos pentru denumirea de firmã a companiei
Dumneavoastrã. Explicaþi de ce aþi fãcut aceastã alegere.
a Coca Cola
a Madhouse
a Soleto
a General Motors.
Recapitulare
Marca comercialã este orice reprezentare sau o combinaþie de reprezentãri (semne),

cu ajutorul cãrora se deosebesc bunurile ºi serviciile unei persoane fizice sau juridice
de bunurile ºi serviciile altei persoane fizice sau juridice.
Dupã forma lor, mãrcile comerciale pot fi divizate în:
- Mãrci comerciale verbale
- Mãrci comerciale figurative
- Mãrci comerciale combinate.
Denumirea de origine a mãrfurilor este denumirea þãrii, regiunii sau localitãþii (zonei
geografice), precum ºi denumirile lor istorice, utilizate pentru desemnarea produsului,
calitãþile speciale ale cãruia sunt determinate, exclusiv sau în principal, de factorii naturali
ºi / sau etnografici caracteristici pentru zona geograficã respectivã.
Autoritatea abilitatã cu înregistrarea mãrcilor comerciale ºi a denumirilor de origine a
produselor este Agenþia de Stat pentru Protecþia Proprietãþii Industriale (AGEPI).
Denumirea de firmã denumirea proprie a unei persoane juridice, sub care aceasta
activeazã în cadrul relaþiilor juridice stabilite de actele de constituire ºi înregistrate în
mod corespunzãtor.
BIZPRO-Moldova
94
SOLUÞIONAREA DISPUTELOR
95
CAPITOLUI IX SOLUÞIONAREA DISPUTELOR
Obiective
Dupã studierea acestui Capitol, ascultãtorii cursului
- vor avea o imagine generalã asupra principiilor juridice de bazã ale soluþionãrii
disputelor
- vor cunoaºte metodica de bazã a negocierilor pentru soluþionarea situaþiilor
conflictuale, ce apar în procesul activitãþii de întreprinzãtor
- vor cunoaºte principalele instanþe judecãtoreºti, ce dispun de competenþa de
soluþionare a litigiilor în Republica Moldova
- vor avea o imagine generalã asupra procesului de arbitraj, de asemenea vor
cunoaºte trãsãturile principale ºi distinctive ale procesului de arbitraj în comparaþie
cu examinarea litigiilor în instanþa judecãtoreascã.
Probabil cã fiecare dintre noi, cel puþin o datã în viaþã, a fost implicat într-o situaþie
conflictualã. Cu atât mai inevitabile sunt conflictele în sfera de afaceri, unde coliziunea
intereselor diametral opuse se considerã o forþã motrice a progresului. Cu toate acestea,
confruntarea partenerilor de afaceri, a pãrþilor unei tranzacþii, deseori frâneazã
desfãºurarea activitãþii de afaceri, indiferent de etapa în care se aflã aceste afaceri.
Sã presupunem cã aþi încheiat o tranzacþie de vânzare-cumpãrare. Aþi furnizat
cumpãrãtorului bunuri (sã zicem un autovehicul), iar acesta din urmã nu efectueazã
transferul de bani aºa cum s-a stipulat în contractul de vânzare-cumpãrare. Cum sã
procedãm într-o astfel de situaþie? Probabil cã orice întreprinzãtor ºi-a pus o întrebare
de genul: ce poate face ca tranzacþia sã fie executatã astfel încât, divergenþele dintre
partenerii tranzacþiei sã nu influenþeze activitatea de întreprinzãtor în întregime?
În acest capitol vã vom face cunoºtinþã cu unele metode de soluþionare a disputelor
ce apar în procesul de practicare a activitãþii de întreprinzãtor, precum ºi cu posibilitãþile
optime de aplicare a acestora.
Arta negocierilor
Fiecare persoanã, indiferent de sfera afacerilor, de funcþia deþinutã, e nevoitã din
când în când sã negocieze. Este iluzorie aprecierea cã toþi sunt înzestraþi cu abilitatea
de negociere. În realitate, negocierile ce duc la rezultate pozitive, la soluþionarea unei
situaþii conflictuale, reprezintã o întreagã ºtiinþã, bazatã pe principii ºi reguli bine
determinate.
Ce strategii sã alegem? Aveþi abilitatea de a vã þine în frâu emoþiile ºi este oare
aceastã cale potrivitã pentru situaþia în cauzã? Cum sã ajungem la un numitor comun?
Ce sã facem dacã oponentul nu are intenþii la fel de nobile ca ale Dumneavoastrã?
Aveþi oare abilitatea de a juca cu exigenþã ºi a ieºi învingãtor? Modul în care rãspundeþi
la aceste întrebãri depinde într-o mare mãsurã de abilitatea Dumneavoastrã de negociere.
Prezentãm atenþiei Dumneavoastrã principiile fundamentale ale negocierilor, care vã
vor permite sã daþi unui conflict cursul necesar ºi, bineînþeles, sã atingeþi rezultatul
BIZPRO-Moldova
95
dorit. Cu toate acestea, trebuie luaþi în consideraþie ºi faptul cã scopul negocierilor este
cãutarea celei mai potrivite variante pentru rezolvarea unei probleme, nu «atingerea
scopului neglijând interesele celorlalþi».
Aºadar, aflându-vã la masa de negocieri cu partenerul Dumneavoastrã de afaceri, care
nu ºi-a îndeplinit obligaþiile asumate, trebuie sã þineþi cont, mai întâi de toate, de
urmãtoarele prevederi:
1. Determinaþi scopurile comune ºi sarcinile pãrþilor care vor fi puse în discuþie la
întâlnire. Analizaþi potenþialele deosebiri între atitudinea Dumneavoastrã ºi punctul
de vedere al partenerului
2. Aflaþi motivele care au dus la aceste negocieri. Ascultaþi opinia oponentului
referitoare la circumstanþele care au cauzat situaþia conflictualã respectivã. Foarte
probabil, interpretaþi în mod diferit cauzele apariþiei conflictului sau disputei
3. Determinaþi împreunã ce probleme stau în faþa Dumneavoastrã ºi ce anume aþi
dori sã rezolvaþi. În legãturã cu aceasta este foarte comod sã vã imaginaþi situaþia
conflictualã ca un lanþ al problemelor interrelaþionate, rezolvarea cãrora va duce
la soluþionarea disputei
4. Discutaþi cu partenerul, ce anume aþi dori sã obþineþi ºi care este opinia lui referitor
la intenþiile Dumneavoastrã. Ambele pãrþi doresc sã obþinã maximul posibil dar,
totodatã, aceºtia trebuie sã realizeze cã scopurile lor ar putea suferi ºi unele
modificãri
5. Oferiþi ca sã primiþi, dar convingeþi-vã cã oferiþi ceea ce oferiþi la un preþ bun.
Þineþi minte, scopul negocierilor este rezolvarea optimã a conflictului, ºi nu
demonstrarea greºelilor partenerului Dumneavoastrã. Dacã atingerea unui
compromis pare dificilã, acþionaþi reieºind din situaþia concretã: determinaþi ceea
ce este mai important ºi principial pentru Dumneavoastrã în momentul dat. Reieºind
din acest considerent, luaþi decizia potrivitã.
6. Faceþi un rezumat al negocierilor desfãºurate. Încã o datã stabiliþi factorii în privinþa
cãrora aþi cãzut de comun acord ºi stabiliþi dacã aþi atins totuºi scopurile propuse.
Spre exemplu, firma «Alfa», în favoarea cãreia firma Gama presteazã servicii de audit,
reþine plata remuneraþiei pentru serviciile prestate timp de o lunã. În scopul anulãrii
acestei probleme, reprezentanþii ambelor firme au recurs la negocieri, în urma cãrora s-a
stabilit cã, cauza principala a încãlcãrii termenelor de achitare a onorariului a fost lipsa,
în perioada respectivã, a mijloacelor bãneºti pe contul întreprinderii «Alfa». Þinându-se
cont de prognozele financiare, reprezentanþii acestei întreprinderi ºi-au asumat obligaþia
de stingere a datoriei pe parcursul urmãtoarelor 2 sãptãmâni dupã desfãºurarea
negocierilor, fapt care a fost reflectat în procesul-verbal al negocierilor.
Mecanismele negocierilor
Acestea sunt principiile de bazã ale negocierilor. Suplimentar, supunem atenþiei
Dumneavoastrã câteva din cele mai des aplicate tehnici de negocieri.
1. Pregãtirea preliminarã a negocierilor. Nu trebuie sã subestimãm aceastã etapã.
Uneori, acumularea informaþiei preliminare, elaborarea posibilelor variante de
soluþionare a problemei, au un rol hotãrâtor. Înainte de a merge la negocieri,
încercaþi sã daþi rãspuns la urmãtoarele întrebãri:
BIZPRO-Moldova
96
97
- Care este scopul principal al acestor negocieri?
- Cine va fi reprezentantul partenerului Dumneavoastrã la negocieri?
- Ce rezultate aºteptaþi de la negocieri?
- Cum va reacþiona partenerul la întrebarea pusã de Dumneavoastrã?
- Am ales oare corect timpul?
- Sunt oare clare scopurile negocierilor pentru ambii parteneri?
- Care este proporþia dintre forþele Dumneavoastrã ºi ale partenerului, care sunt
pãrþile Dumneavoastrã slabe ale ºi care ale lui?
2. Abilitatea de a pune întrebãri este de o importanþã majorã ºi vã va oferi
urmãtoarele avantaje:
- va ajuta sã evitaþi disputele ºi pierderea de timp
- va ajuta interlocutorul sã înþeleagã ce doriþi
- va ajuta la depistarea punctelor slabe ale oponentului.
3. Încercaþi sã vedeþi lucrurile din perspectiva partenerului Dumneavoastrã.
Faceþi presupuneri referitoare la necesitãþile ºi dorinþa lui în situaþia de referinþã.
4. Partenerului trebuie sã i se ofere posibilitatea de a-ºi exprima opinia sa
referitor la problema pusã în discuþie.
Spre regret, nu întotdeauna negocierile dintre partenerii de afaceri au un rezultat pozitiv
ºi o soluþionare avantajoasã pentru ambele pãrþi. Deseori, cauzele situaþiei conflictuale
nu pot fi înlãturate pe calea negocierilor dintre pãrþi. În astfel de cazuri pãrþile pot alege
alte cãi de soluþionare a disputelor. Una dintre acestea o constituie procesul de arbitraj.
Instanþele judecãtoreºti
Sã presupunem o astfel de situaþie: aþi dat în arendã partenerului Dumneavoastrã
de afaceri utilaje agricole pe un termen de 1 an. La expirarea acestui termen, utilajele
arendate v-au fost restituite. Totuºi, la întocmirea actului de primire-predare a bunurilor,
reprezentanþii companiei Dumneavoastrã au stabilit cã o parte a utilajelor se aflã în
stare proastã ºi, mai mult de atât, nu mai poate fi utilizatã în continuare conform
destinaþiei. La înaintarea unor reclamaþii în scris, partenerul a declarat cã, aceastã
stare a utilajelor agricole a fost condiþionatã de uzura normalã în procesul de utilizare.
Sã presupunem cã negocierile în acest caz nu au dus la un rezultat pozitiv, conflictul
rãmânând nesoluþionat. În opinia noastrã, în acest caz, mai rezonabilã pare a fi
transmiterea disputei spre examinare unei instanþe judecãtoreºti.
Dacã instanþa judecãtoreascã adoptã o decizie în favoarea Dumneavoastrã, adicã
decizia de încasare de la partenerul care a arendat echipamentul agricol, a valorii
bunurilor aduse de acesta în stare de nefuncþionare, o astfel de decizie va fi obligatorie
pentru partener.
Aºadar, în cazul apariþiei unei dispute între pãrþi în legãturã cu încãlcarea sau contestarea
vreunui drept, care nu pot fi rezolvate pe calea amiabilã, existã posibilitatea de a se
adresa cu aceastã problemã, pentru soluþionare, unei instanþe judecãtoreºti.
În temeiul exemplului adus mai sus, v-am demonstrat raþionalitatea soluþionãrii litigiilor
prin intermediul instanþei judecãtoreºti. Totodatã, trebuie sã ºtiþi cã, deciziile (încheierile)
BIZPRO-Moldova
97
instanþelor sunt obligatorii pentru ambele pãrþi-participante la litigiu. Astfel, existã

întotdeauna riscul adoptãrii unei decizii în defavoarea Dumneavoastrã.
La încheierea unei tranzacþii, partenerii de afaceri trebuie sã prevadã cã încheierea
ºi executarea contractului respectiv poate da naºtere unei dispute. De aceea, se
recomandã sã se prevadã pentru aceastã tranzacþie modul de soluþionare a disputelor,
ºi anume: instanþa de judecatã competentã în examinarea litigiilor ºi legislaþia aplicabilã
acestui contract.
În conformitate cu art. 115 al Constituþiei Republicii Moldova, precum ºi art. 15 al
Legii Privind organizarea judecãtoreascã, justiþia din Republica Moldova este
reprezentatã de:
- Curtea Supremã de Justiþie
- Curtea de Apel
- Judecãtoriile de sector ºi municipale.
Fiecare din instanþele menþionate dispune de autoritate relevantã, adicã este abilitatã
sã examineze o categorie corespunzãtoare de dosare.
Separat menþionãm existenþa unor instanþe de judecatã specializate, cum sunt:
- Judecãtoriile economice de circumscripþie,
- Judecãtoria Economicã a Republicii Moldova,
abilitate cu soluþionarea litigiilor ce apar între întreprinzãtori în procesul practicãrii activitãþii
de întreprinzãtor.
Transmiterea unei dispute spre examinare unei instanþe judecãtoreºti competente se
efectueazã pe calea depunerii unei acþiuni în judecatã de cãtre persoana ce considerã
cã un drept al ei a fost încãlcat.
În cazul nostru, întreprinzãtorul care a acordat utilaje agricole în arendã (Arendatorul),
are dreptul sã depunã acþiune în judecatã privind încasarea de la Arendaº a contravalorii
proprietãþii arendate ºi ulterior deteriorate.
Orice apelare la judecatã cu o cerere de acþiune trebuie sã fie însoþitã de pretenþia faþã
de persoana care a lezat drepturile. Cu toate acestea, orice pretenþie de acest gen faþã
de cel ce a încãlcat dreptul, trebuie sã se bazeze pe norme juridice corespunzãtoare,
aplicabile la soluþionarea unui litigiu concret în judecatã.
Altfel spus, pentru examinarea disputei în instanþa de judecatã este necesar ca aceste
cerinþe, ce se conþin în cererea de acþiune, sã fie examinate în judecatã.
La înaintarea cererii de chemare în judecatã, reclamantul poate sã cearã în instanþa
de judecatã asigurarea acþiunii ºi judecãtorul poate:
- Sã ordone punerea unui sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani care aparþin
pârâtului
- Sã interzicã pârâtului de a sãvârºi anumite acte
- Sã interzicã altor persoane de a transmite bunuri pârâtului sau de a îndeplini faþã
de el alte obligaþii
- Sã suspende vânzarea bunurilor sechestrate, dacã se face cererea de ridicare a
sechestrului pus pe ele
BIZPRO-Moldova
98
99
- Sã suspende urmãrirea ce se face pe baza unui document investit cu formula
executorie, contestat de debitor prin acþiune, dacã o asemenea contestaþie este
admisã de legislaþie.
Mãsurile date pot fi luate de instanþã cu scopul de a interveni în lezarea drepturilor
reclamantului sau în scopul asigurãrii executãrii hotãrârii judecãtoreºti. De exemplu,
punerea sechestrului pe mijloacele bãneºti depuse pe contul bancar, în calitate de
mãsurã de asigurare a acþiunii cu privire la încasarea sumei bãneºti, permite executarea
hotãrârii prin transferul mijloacelor bãneºti sechestrate în folosul reclamantului operativ.
În procesul de soluþionare a litigiilor, statul suportã unele cheltuieli materiale. O
parte a acestor cheltuieli se acoperã de pãrþile-participante la cauzã, pe calea achitãrii
de cãtre aceºtea a taxei de stat ºi a cheltuielilor necesare pentru examinarea dosarului.
De asemenea, cheltuielile de judecatã se stabilesc ºi pentru a preveni persoanele
neoneste cã, în cazul depunerii unei acþiuni deliberat-neîntemeiate, toate cheltuielile
de judecatã vor fi suportate tot de ei.
Modul de determinare a mãrimii taxei de stat, a scutirii de aceastã platã, a mãrimii
încasãrii, repartizãrii, restituirii etc., se reglementeazã de legislaþie. Sub formã de taxã
de stat, în bugetul statului se varsã mijloacele bãneºti încasate de instituþiile acreditate
pentru efectuarea acþiunilor în favoarea unor persoane ºi eliberarea de acte cu
semnificaþie juridicã.
De menþionat cã judecata, reieºind din starea materialã a persoanei, este în drept s-o
scuteascã de achitarea cheltuielilor de judecatã, de asemenea sã amâne sau sã
eºaloneze plata cheltuielilor de judecatã pentru una sau ambele pãrþi, sau sã reducã
mãrimea cheltuielilor.
Înainte de începerea ºedinþei de judecatã, judecãtorul va întreba dacã pãrþile nu doresc
sã claseze dosarul pe calea unui acord de reconciliere. Acordul de reconciliere este
acordul pãrþilor privind sistarea litigiului în judecatã în baza concesiilor mutuale. Deoarece
esenþa unui acord de reconciliere constã în atingerea de pãrþi a unui acord mutual
avantajos privind condiþiile de soluþionare a litigiului, necesitatea de examinare ulterioarã
a litigiului în judecatã dispare.
La încheierea unui acord de reconciliere pãrþile pot prevedea modul de soluþionare a
disputei, precum ºi de repartizare a cheltuielilor de judecatã. Acordul poate fi încheiat
în toate etapele procesului de judecatã. De judecatã þine ºi atribuþia de control a
legitimitãþii acordului, adicã va verifica dacã acordul de reconciliere nu contravine legii
sau nu încalcã drepturile sau interesele legale ale vreunei persoane.
Spre exemplu, în procesul de soluþionare a litigiului privind încasarea sumei debitoare
în cadrul instanþei de judecatã, creditorul va scuti debitorul de o parte a datoriei cu
condiþia cã cealaltã parte va fi achitatã pe parcursul unei anumite perioade de timp.
Toate aceste condiþii se fixeazã în acordul de reconciliere, care va prevedea ºi modul
de repartizare a cheltuielilor de judecatã.
Examinarea litigiului în instanþa judecãtoreascã se încheie cu adoptarea
deciziei de judecatã
Legislaþia în vigoare a Republicii Moldova reglementeazã nu doar modul de
examinare a litigiilor, ci ºi modul de executare al acestora. Este evident faptul cã, în
cazul imposibilitãþii de executare a deciziei judecãtoreºti, semnificaþia ei, valoarea ºi
BIZPRO-Moldova
99
raþionalitatea apelãrii la judecatã pentru soluþionarea litigiului, sunt puse la îndoialã.

Din aceste considerente, executãrii deciziilor judecãtoreºti i se acordã o mare importanþã
de cãtre legislator.
Executarea deciziei judecãtoreºti este etapa finalã a examinãrii litigiului de instanþa de
judecatã, pe parcursul cãreia se restabilesc drepturile lezate.
Procesul de arbitraj
Pe lângã judecãtoriile enumerate mai sus, care se încadreazã la judecãtoriile de
jurisdicþie comunã, protecþia drepturilor încãlcate sau contestate ale întreprinzãtorilor
se efectueazã de cãtre judecãtoriile de arbitraj în limitele atribuþiilor lor.
În conformitate cu legislaþia în vigoare a Republicii Moldova, disputele dintre persoanele
fizice ºi juridice pot fi examinate în arbitraj (curtea de arbitraj) în cazul în care contractul
sau acordul prevede clauza de arbitraj.
Altfel spus, partenerii, la încheierea contractului, pot prevedea cã disputele, ce iau
naºtere din executarea contractului respectiv, se vor examina de arbitraj.
Prin ce se deosebeºte examinarea litigiilor de cãtre judecãtoriile de jurisdicþie

comunã de examinarea lor în arbitraj?
ªedinþele arbitrajului au loc la acordul dintre pãrþi, de obicei în componenþa a

trei judecãtori. Fiecare parte numeºte (alege) un judecãtor. Al treilea judecãtor este
ales de judecãtorii deja aleºi ai pãrþilor.
Litigiul se examineazã, de obicei, în ºedinþã închisã. Desfãºurarea ºedinþei
deschise se permite numai cu consimþãmântul ambelor pãrþi. Litigiul examinat în
arbitraj poate fi, la rândul lui, sistat prin încheierea unui acord de reconciliere, ceea
ce se fixeazã în decizie.
Hotãrârea arbitrajului poate fi revizuitã de Judecãtoria Economicã a Republicii
Moldova sau de Curtea de Apel în temeiul plângerii persoanei interesate. Hotãrârea
Arbitrajului poate fi anulatã, dacã la examinarea litigiului, judecãtorii au admis încãlcãri
prevãzute de legislaþia în vigoare.
Hotãrârea Arbitrajului este executatã voluntar în modul ºi termenele stabilite în
ea. În cazul în care o parte refuzã sã execute în mod voluntar decizia, partea interesatã
poate apela la Judecãtoria Economicã a Republicii Moldova sau Curtea de Apel
pentru obþinerea ordinului de executare forþatã a hotãrârii.
Repartizarea cheltuielilor de arbitraj se efectueazã în baza acordului dintre pãrþi,
iar în lipsa acestuia de curtea de arbitraj.
Actualmente, în Republica Moldova activeazã Curtea de Arbitraj pe lângã Camera de

Industrie ºi Comerþ a Republicii Moldova.
2. Legea Republicii Moldova «Cu privire la curtea de arbitraj» # 129-XIII din 31 mai
1994.
BIZPRO-Moldova
100
101
1. Compania «Elis» a încheiat cu întreprinzãtorul particular, Munteanu Z., contractul
de împrumut în sumã de 4 500 lei cu dobânda de 5 % anual pe un termen de 6
luni. Totuºi, la expirarea termenului, debitorul (Munteanu Z.) nu ramburseazã suma
datoriei. Stabiliþi care ar fi modul posibil de soluþionare a acestui conflict? De ce?
Jucaþi o astfel de situaþie pe roluri.
2. Pregãtiþi-vã pentru negocierile de soluþionare a conflictului menþionat mai sus.
Explicaþi celor prezenþi, în baza cãror considerente aþi ales anume aceastã strategie
a negocierilor. Iniþiaþi pregãtirea pentru negocieri, protejând interesele pãrþii
oponente.
3. Presupuneþi cã negocierile desfãºurate cu debitorul nu au dus la un rezultat pozitiv.
Întocmiþi proiectul cererii de acþiune în judecatã. Explicaþi care vor fi faptele aduse
în calitate de argumente.
Recapitulare
Soluþionarea disputelor ce apar în procesul de desfãºurare a activitãþii de întreprinzãtor,

va da rezultate mai bune în etapa negocierilor.
Pentru negocierile focusate pe soluþionarea disputelor este necesarã o pregãtire
minuþioasã: se vor determina sarcinile ºi scopurile negocierilor, se va cunoaºte exact
care este rezultatul dorit al acestor negocieri.
Justiþia din Republica Moldova este reprezentatã de:
- Curtea Supremã de Justiþie
- Curtea de Apel
- Judecãtoriile de sector ºi municipale.
Instanþele de judecatã specializate sunt:
- Judecãtoriile economice de circumscripþie
- Judecãtoria Economicã a Republicii Moldova.
Un acord de reconciliere este acordul pãrþilor privind sistarea litigiului în judecatã în
baza concesiilor mutuale.
Executarea deciziei judecãtoreºti este etapa finalã a examinãrii litigiului de instanþa de
judecatã, atunci când are loc restabilirea fapticã a drepturilor lezate.
Disputele dintre persoanele fizice ºi juridice pot fi examinate în arbitraj (curtea de arbitraj)
în cazul în care contractul sau acordul prevede clauza de arbitraj.
BIZPRO-Moldova
101
ASISTENÞA JURIDICÃ ACORDATÃ

CAPITOLUI X ÎNTREPRINZÃTORULUI
Obiective
Dupã studierea acestui Capitol, ascultãtorii vor
- cunoaºte principiile de bazã ale apelãrii la asistenþa juridicã
- avea o imagine generalã asupra necesitãþii asistenþei juridice în procesul de
desfãºurare a activitãþii de întreprinzãtor
- cunoaºte prevederile de bazã ale unui contract de prestare a serviciilor juridice
- înþelege necesitatea de a apela la serviciile notarului în cazurile nemijlocit prevãzute
de legislaþia în vigoare.
De la naºterea ideii pânã la realizarea ei se parcurge, de obicei, o cale lungã ºi
dificilã. Aproape întotdeauna, chiar ºi cea mai genialã idee se confruntã, în momentul
implementãrii ei în practicã, cu multe ºi diverse obstacole, uneori chiar imprevizibile.
Activitatea de întreprinzãtor nu face excepþie de la regulã. Înainte ca o idee sã poatã fi
implementatã în viaþã, omul de afaceri trebuie sã depunã un efort maxim ºi cunoºtinþe
vaste. Deseori, însã, propunându-ºi þinta finalã, întreprinzãtorul nu ºtie care sunt
metodele ºi mijloacele ce vor duce la atingerea acestui scop. În aceste momente, el se
poate baza pe ajutorul celor care îi pot oferi cãi de orientare în alegerea modului de
acþiune într-o situaþie sau alta, sau deciziei pe care trebuie s-o ia din mai multe posibile.
Aceºti specialiºti, împuterniciþi sã acorde asistenþã întreprinzãtorilor la realizarea ideilor
de afaceri, sunt juriºtii, contabilii ºi auditorii.
Parafrazând bine-cunoscuta expresie a lui Isaac Newton «Daþi-mi punctul de sprijin, ºi
voi putea schimba lumea», orice om de afaceri poate spune: Daþi-mi un jurist abil, un
contabil bun ºi voi fi în stare sã domin piaþa! De profesionalismul acestor specialiºti
deseori depinde rezultatul final, în timp ce preþul unei greºeli comise poate fi distrugerea,
chiar ºi a celei mai geniale idei. Din aceste considerente, va fi foarte important ca o
persoanã de afaceri sã apeleze, la momentul oportun, la serviciile unui specialist
corespunzãtor. Þinând cont de faptul cã acest capitol stabileºte aspectele juridice ale
activitãþii de întreprinzãtor, ne vom reþine atenþia în mod detaliat asupra asistenþei juridice
acordate întreprinzãtorului. Totodatã, unele sfaturi date în acest capitol, vor putea fi
aplicate ºi în cazul apelãrii la ajutorul altor specialiºti, aºa cum ar fi auditorii, companiile
de consultanþã etc.
Aºadar, în ce constã necesitatea asistenþei juridice? În cazul în care vã ocupaþi de
afaceri, indiferent de faptul dacã aþi absolvit facultatea juridicã a universitãþii sau nu,
trebuie sã apelaþi la serviciile unui jurist. Acest lucru este condiþionat de faptul cã,
devenind întreprinzãtor, vã veþi specializa într-o sferã de activitate, de care þine afacerea
Dumneavoastrã. Legislaþia însã, nu este o piatrã nemiºcatã, pe care cercetând-o o
singurã datã, vã permiteþi sã nu mai reveniþi la ea. Legile sunt supuse unei continue
modificãri ºi este imposibil - doar dacã nu sunteþi încadraþi în activitatea juridicã
profesionalã - sã fiþi la curent cu tot ceea ce are loc în mediul legislativ.
Astfel, legea Republicii Moldova «Cu privire la antreprenoriat ºi întreprinderi» a fost
adoptatã la 3 ianuarie 1992. Din momentul adoptãrii ºi pânã la finele anului 2002 legea
respectivã a suportat modificãri de 16 (!) ori.
BIZPRO-Moldova
102
ASISTENÞA JURIDICÃ ACORDATÃ ÎNTREPRINZÃTORULUI
103
Deseori, întreprinzãtorii, în scopul economisirii mijloacelor bãneºti, sunt nevoiþi sã
întreprindã de sinestãtãtor acele acþiuni ºi lucrãri pe care ar fi mai bine sã le punã pe
seama juriºtilor. În acest sens, de cele mai multe ori, o economisire de acest gen nu
este decât una foarte dubioasã.
Aþi decis sã înregistraþi o întreprindere, dar nu aþi apelat la ajutorul juriºtilor-specialiºti
în înregistrãri. Aþi luat deja act, prin prezentul titlu, de procesul de înregistrare ºi ºtiþi cã
procedura de pregãtire ºi acumulare a diverselor documente necesare este una
anevoioasã ºi dificilã. Erorile comise la perfectarea lor duc la refuzul de înregistrare a
întreprinderii ºi la reluarea procedurii de înregistrare. Iar câtã vreme pierdeþi timpul,
întreprinderea Dumneavoastrã, nefiind înregistratã, nu-ºi poate iniþia activitatea, aceasta
însemnând nu altceva decât omiterea profitului real. Astfel, economisind pentru serviciile
juristului, pierdeþi bani ºi timp excesiv.
Din practica strãinã a activitãþii de întreprinzãtor rezultã cã, oamenii de afaceri din aceste
þãri, nu adoptã nici o decizie de afaceri fãrã a se consulta cu juristul companiei. Aceasta
nu este doar o simplã regulã, ci o normã a eticii de antreprenoriat. Decizia de afaceri,
întemeiatã ºi consolidatã de consultaþii juridice, nu duce numai la creºterea ºanselor
de succes ale firmei, ci, permite, totodatã, întreprinzãtorului sã fie sigur cã acþiunile lui
corespund cerinþelor legislative. Deseori, deciziile adoptate cu ajutorul juriºtilor permit
evitarea responsabilitãþii juridice a întreprinzãtorului ºi pierderile financiare de proporþii.
Astfel, sã zicem cã importaþi produse pe teritoriul þãrii noastre. La vamã, produsele în
cauzã sunt calificate conform codului de mãrfuri ºi, prin urmare, cer achitarea taxei
vamale în mãrime de 15% din valoarea produselor. Doar un jurist calificat va putea
depista faptul atribuirii incorecte a codului de mãrfuri. La o atribuire corectã a codului
de mãrfuri, taxa vamalã va constitui 0% din valoarea produselor. În consecinþã,
întreprinzãtorul va economisi mijloace bãneºti ºi va putea desface aceste produse în
condiþii mult mai avantajoase pentru sine. Acelaºi jurist vã va spune cui trebuie sã vã
adresaþi pentru confirmarea aplicãrii corecte a codului de mãrfuri, de asemenea vã va
acorda asistenþã în procesul de obþinere a actului respectiv pentru evitarea unei situaþii
conflictuale cu colaboratorii vamali. În acest mod, prin intermediul serviciilor unui jurist
calificat, se vor evita sancþiunile vamale ºi se va economisi o parte substanþialã a
mijloacelor bãneºti.
Aºadar, dacã v-am convins cã asistenþa juridicã este un factor deosebit de important,
credem cã e bine sã considerãm unele reguli ce se aplicã la acordarea asistenþei juridice
întreprinzãtorului.
Când apelãm la serviciile unui jurist trebuie sã avem o idee clarã despre ceea ce
dorim. Aceasta este una din regulile de bazã. Dacã scopurile apelãrii la asistenþa juridicã
sunt confuze ºi neclare, dacã nu veþi putea formula exact sarcinile ce trebuie puse în
faþa juriºtilor, aceasta poate duce la pierdere de timp ºi bani. Aþi putea sã nu ºtiþi care
sunt metodele ºi mijloacele de atingere a unui scop în aceastã direcþie vã va ajuta un
jurist experimentat. Dar sunteþi totuºi obligat sã ºtiþi care este scopul în sine, altfel
asistenþa juridicã va fi inutilã.
Astfel, în exemplul de mai sus, întreprinzãtorul va indica condiþiile importul produselor
pe teritoriul þãrii ºi va esprima în faþa juriºtilor scopul: reducerea la maxim a cheltuielilor
pentru importul produselor. De aci înainte doar juristul va decide, dacã existã vreo
posibilitate de rezolvare a acestei probleme ºi care sunt cele mai adecvate metode de
BIZPRO-Moldova
103
soluþionare. De obicei, un jurist calificat va propune mai multe variante. Astfel, în cazul
dat, în afarã de atribuirea corectã a codului de mãrfuri, juristul ar fi putut propune modul
de reducere a taxelor vamale pe calea alegerii celui mai acceptabil regim vamal în care
produsele respective au fost introduse.
Cunoaºterea scopurilor vã va permite sã formulaþi clar sarcinile puse în seama juristului.
Totodatã, vã permite supravegherea procesului de îndeplinire a obligaþiilor asumate de
jurist. Dacã scopurile asistenþei juridice nu au fost formulate, juristul nu va putea stabili
acþiunile necesare de întreprins ºi, prin urmare, nici Dumneavoastrã nu veþi putea
supraveghea procesul de muncã.
La apelarea pentru ajutor juridic va trebui sã determinaþi cuantumul preconizat al profitului
ce va fi obþinut ca urmare a realizãrii proiectului propus. Altfel spus, va trebui sã cunoaºteþi
cât costã «întrebarea Dumneavoastrã». În caz contrar, riscaþi ca, solicitând asistenþã
juridicã, costul serviciilor juridice «va acoperi» tot profitul obþinut ulterior de Dumneavoastrã.
Astfel, în exemplul privind importul produselor, dacã costul serviciilor juridice depãºeºte
sau va fi egal cu suma mijloacelor bãneºti economisite ca urmare a beneficierii de
aceste servicii, credem cã e firesc sã cântãriþi bine dacã o astfel economisire ºi aceste
servicii au vreun rost.
Mai mult decât atât, o determinare exactã a profitului preconizat al proiectului va permite
sã purtaþi negocieri cu juristul sau compania juridicã în condiþii mai flexibile în ceea ce
priveºte remunerarea serviciilor acesteia. Cunoscând suma profitului preconizat,
Dumneavoastrã, în caz de necesitate, puteþi sã majoraþi sau sã reduceþi suma onorariului
pentru juriºti.
Este foarte important sã evaluaþi la rece toate oportunitãþile ce reies din asistenþa juridicã.
De foarte multe ori întreprinzãtorii se conduc de principiul, conform cãruia, prin utilizarea
metodelor juridice poate fi obþinut orice rezultat. Nu trebuie sã aºteptaþi minuni din
partea juriºtilor, aceºtia acþioneazã într-un cadru juridic rigid ºi bine delimitat. Posibilitãþile
lui sunt limitate de cerinþele legii ce reglementeazã un domeniu sau altul. Tentativele de
încãlcare a legii sunt nu doar incorecte, ci ºi ilegale. Asistenþa juridicã este doar un
mijloc de atingere a unei activitãþi de succes. Asistenþa juridicã nu poate substitui întreaga
activitate de întreprinzãtor pe care o practicaþi. Juristul vã va ajuta doar sã practicaþi
aceastã activitate în condiþiile unor cheltuieli minimale ºi raþionale, sau unor pierderi
minore.
Astfel, la apelarea pentru asistenþã juridicã într-un proces de judecatã, nu trebuie sã
aºteptaþi de la jurist rezultate imediate. Un jurist calificat, la acceptarea cazului, vã va
explica perspectivele acestuia ºi posibilele rezultate ale soluþionãrii lui. Mai mult decât
atât, întreprinzãtorul trebuie sã realizeze cã procedura de judecatã este un proces lung,
care dureazã uneori ani la rând.
În cazul colaborãrii cu un jurist sau o companie juridicã, ca ºi cu orice alt contractant,
va fi necesarã fixarea relaþiilor pe calea semnãrii unui contract. Contractul de prestare
a serviciilor juridice trebuie sã conþinã urmãtoarele prevederi de bazã:
a Obiectul contractului. Ca orice obiect al contractului, acesta trebuie sã expunã
descrierea acelor raporturi pe care le reglementeazã. Totodatã, sã fiþi atenþi la
faptul cã obiectul contractului trebuie sã conþinã o clarã formulare a sarcinii pe
care o puneþi în faþa juriºtilor
BIZPRO-Moldova
104
ASISTENÞA JURIDICÃ ACORDATÃ ÎNTREPRINZÃTORULUI
105
a Drepturile ºi obligaþiile pãrþilor. Stabiliþi cu exactitate toate drepturile ºi obligaþiile,
atât pe cele ale juriºtilor, cât ºi pe ale Dumneavoastrã
a Remunerarea serviciilor. Remunerarea serviciilor poate fi prevãzutã sub formã
de onorariu ºi fixatã sub formã de sumã concretã. Un alt mod de achitare a serviciilor
juridice poate fi plata sub formã de procentaj din sumã (sã zicem, în cazul unui
proces de judecatã un anumit procent din suma contestatã)
a Termenul contractului, responsabilitatea pãrþilor ºi ordinea de soluþionare a
disputelor se vor stabili prin norme regulare, valabile pentru categoria respectivã
de contracte
a Modul de soluþionare a conflictului de interese. Acest punct al contractului de
prestare a serviciilor juridice este obligatoriu. El reglementeazã acþiunile juristului
Dumneavoastrã în cazul în care juristul respectiv ºi-a asumat obligaþii de prestare
a serviciilor juridice faþã de doi sau mai mulþi contractanþi, interesele cãrora sunt
diametral opuse
Aºadar, sã presupunem cã, între compania «N» ºi compania «K» a apãrut un litigiu. În
cazul în care compania «Ê» apeleazã la jurist pentru asistenþã juridicã, care, totodatã,
deserveºte compania «N», acest jurist este obligat sã refuze orice asistenþã din partea
sa companiei «Ê» din motive ce þin de existenþa conflictului de interese ºi sã înºtiinþeze
la timp compania «N» despre o astfel de adresare.
a Prevederile privind confidenþialitatea. Aceste prevederi ale contractului de
prestare a serviciilor juridice trebuie sã conþinã norme, în conformitate cu care
juristul se obligã sã pãstreze confidenþialitatea informaþiei complete, de care a
luat act pe parcursul prestãrii serviciilor juridice. Trebuie prevãzute ºi mãsurile de
responsabilitate ale juristului pentru încãlcarea prevederilor de confidenþialitate.
Confirmare a calificãrii juristului este diploma de studii juridice superioare. Avocatul îºi
confirmã atribuþiile de prestare a serviciilor juridice prin legitimaþia eliberatã de Ministerul
Justiþiei. La alegerea juristului, însã, va fi necesar sã vã orientaþi mai întâi de toate dupã
reputaþia ºi profesionalismul de care se bucurã. Totodatã, nu e bine sã vã interesaþi de
calificarea unui jurist prin intermediul altui jurist. Nu veþi putea conta pe un rãspuns
obiectiv: abilitãþile îi vor fi numaidecât supraestimate sau dimpotrivã, subestimate.
De menþionat cã, în afarã de asistenþa juriºtilor sau companiilor juridice, întreprinzãtorul
beneficiazã pe parcursul activitãþii sale ºi de serviciile altor specialiºti. Astfel, la
înregistrarea mãrcilor comerciale, întreprinzãtorul poate beneficia de serviciile
specialiºtilor din acest domeniu: mandatarii autorizaþi.
De asemenea, întreprinzãtorul poate apela la serviciile notarului. Aceastã categorie de
specialiºti este abilitatã cu autentificarea tranzacþiilor, eliberarea certificatelor privind
dreptul de proprietate, autentificarea semnãturilor pe documente, autentificarea copiilor
actelor ºi a extraselor din acte, acceptarea cu titlu de depozit a sumelor bãneºti ºi a
valorilor mobiliare, precum ºi alte acþiuni. În unele cazuri, întreprinzãtorul este chiar
obligat sã apeleze la serviciile notarului. Aceste situaþii sunt prevãzute de lege.
În acest context, conform cerinþelor legii, tranzacþiile de vânzare-cumpãrare a bunurilor
imobiliare vor fi autentificate notarial în mod obligatoriu.
BIZPRO-Moldova
105

1. Legea Republicii Moldova «Cu privire la avocaturã» # 1260-XV din 19 iulie 2002
2. Legea Republicii Moldova «Cu privire la notariat» # 1453-XV din 08 noiembrie
2002
3. Legea Republicii Moldova «Privind brevetul de invenþie» # 461-XIII din 18 mai
1995.
1. Dumneavoastrã, în calitate de întreprinzãtor individual, sunteþi în proces de

soluþionare a litigiilor cu compania N. Pentru transmiterea dreptului de reprezentare
a intereselor Dumneavoastrã în judecatã, aþi apelat la un birou notarial în scopul
autentificãrii notariale a procurii eliberate pentru reprezentatul Dumneavoastrã.
Aici, însã, aflaþi cã reprezentanþii companiei N beneficiazã ºi ei de serviciile acestui
notar. Credeþi cã este firesc sã beneficiaþi ºi în continuare de serviciile acestui
notar? De ce?
2. Pregãtiþi ºi formulaþi cinci sarcini, pe care le puteþi pune în faþa juriºtilor.
Recapitulare
În cazul apelãrii la serviciile unui jurist trebuie sã aveþi o idee clarã a ceea ce doriþi sã
atingeþi ºi care este scopul Dumneavoastrã final. Juristul vã va ajuta sã determinaþi
metodele ºi mijloacele necesare pentru atingerea scopului.
La apelarea pentru ajutor juridic va trebui sã determinaþi cuantumul preconizat al profitului
ce va fi obþinut ca urmare a realizãrii proiectului propus. În caz contrar, rexistã riscul ca,
costul serviciilor juridice «sã acopere» tot profitul obþinut ulterior de Dumneavoastrã.
Modul de soluþionare a conflictului de interese este un punct obligatoriu al contractului
de prestare a serviciilor juridice. El reglementeazã acþiunile juristului Dumneavoastrã în
cazul în care juristul respectiv ºi-a asumat obligaþii de prestare a serviciilor juridice faþã
de doi sau mai mulþi contractanþi, interesele cãrora sunt diametral opuse.
Contractul de prestare a serviciilor juridice trebuie sã conþinã norme, în conformitate cu
care juristul se obligã sã pãstreze confidenþialitatea informaþiei complete, de care a luat
act pe parcursul prestãrii serviciilor juridice. Trebuie prevãzute ºi mãsurile de rãspundere
a juristului pentru încãlcarea prevederilor de confidenþialitate.
BIZPRO-Moldova
106
RÃSPUNSURI
107
RÃSPUNSURILE LA ÎNTREBÃRILE, EXERCIÞIILE ªI TESTELE

DE LA SFÂRªITUL FIECÃRUI CAPITOL
Capitolul 1 «Structura juridicã a activitãþii de întreprinzãtor»

1. În cazul dat, cea mai acceptabilã formã a întreprinderii va fi cea a întreprinderii
individuale (antreprenorului individual).
2. Puteþi sechestra:
- Proprietatea întreprinderii individuale «Petrov» ÎI ºi proprietatea fondatorilor
acestei întreprinderi, deoarece aceastã întreprindere are drepturi de persoanã
fizicã
- Proprietatea cooperativei de producere «STAR» ºi proprietatea societãþii cu
rãspundere limitatã «Kiber», deoarece acestea sunt întreprinderi cu drepturi
de persoanã juridicã.
Capitolul 2 «Etica de afaceri»
Toate temele vor fi supuse dezbaterilor în timpul orelor. Nu existã, în fapt, rãspunsuri
sigure ºi corecte la aceste teme, acestea fiind orientate spre dezvoltarea unor norme
etice la viitorii oameni de afaceri, de care se vor ghida în procesul de practicare a
activitãþii de întreprinzãtor.
Capitolul 3 «Înregistrarea întreprinderilor»
1. Temã la înregistrarea întreprinderilor:
1.1. Fondatori ai întreprinderii pot fi ambii întreprinzãtori: dl M. ªi dna S., precum
ºi fiecare dintre ei în mod separat.
1.2. Ei vor apela la Camera Înregistrãrii de Stat de pe lângã Departamentul
Tehnologii Informaþionale al Republicii Moldova sau la subdiviziunile ei
regionale la locul de aflare a viitoarei întreprinderi.
1.3. Vezi Capitolul 3, subcapitolul «Procedura de înregistrare a întreprinderii».
1.4. Capitalul social minim al societãþii cu rãspundere limitatã este de 5 400 lei
moldoveneºti. La înregistrarea societãþii, legea permite o depunere de 40%
din suma indicatã. Prin urmare, dl M ºi dna S. vor putea depune 2 160 lei.
Privind divizarea cotelor vezi Capitolul 3, subcapitolul «Determinarea cotelor
în afacerea Dumneavoastrã».
1.5. Înregistrarea se desfãºoarã în decursul a 15 zile.
1.6. Actele de constituire ale întreprinderii sunt:
- decizia de constituire a întreprinderii pentru întreprinderea individualã
- contractul de constituire pentru societatea în comanditã ºi cea în nume
colectiv
- contractul de constituire ºi statutul pentru societãþile pe acþiuni, societãþile
cu rãspundere limitatã, cooperativele de producere.
2. Temã la capitolul privind înregistrarea gospodãriei þãrãneºti (de fermier):
2.1. Fondator al gospodãriei þãrãneºti (de fermier) poate fi dl K., precum ºi membrii
familiei lui.
BIZPRO-Moldova
107
2.2. Pentru înregistrarea gospodãriei þãrãneºti (de fermier), dl K. va apela la

primãria localitãþii, în raza cãreia se aflã lotul de pãmânt.
2.3. Actele necesare pentru înregistrarea gospodãriei þãrãneºti (de fermier):
- Declaraþia
- Copia actului de confirmare a dreptului de proprietate a fondatorului asupra
lotului de pãmânt
- Copia contractului de arendã, dacã lotul de pãmânt a fost arendat
- Bonul de achitare a taxei de înregistrare.
2.4. Termenul de înregistrare a gospodãriei þãrãneºti (de fermier) este de î
sãptãmânã.
3. Temã la capitolul privind înregistrarea patentei de întreprinzãtor:
3.1. Pentru obþinerea patentei de întreprinzãtor, dna O. va apela la inspectoratul
fiscal al sectorului Botanica, mun. Chiºinãu.
3.2. Vezi Capitolul 3, subcapitolul «Patenta de întreprinzãtor».
3.3. Patenta de întreprinzãtor se emite în timp de trei zile din momentul depunerii
actelor.
Capitolul 4 «Licenþierea activitãþii de întreprinzãtor»
1. Eliberarea licenþei pentru comercializarea cu amãnuntul a bãuturilor alcoolice ºi
comercializarea cu amãnuntul a articolelor din tutun þine de competenþa primãriei
sau prefecturii.
2. Lista actelor, vezi Capitolul 4, subcapitolul «Procedura de obþinere a licenþei».
3. Cererea de eliberare a licenþei va fi respinsã în cazurile în care:
- Cererea a fost depusã sau semnatã de o persoanã neautorizatã în mod
corespunzãtor
- Actele au fost perfectate cu încãlcarea cerinþelor legislative.
4. Licenþele se emit în decursul a 15 zile din momentul depunerii actelor.
5. Licenþele se elibereazã pentru urmãtoarele termene: un an, cinci ani ºi douãzeci
ºi cinci ani.
6. Valabilitatea licenþei poate fi suspendatã în urmãtoarele cazuri:
- nerespectarea prescripþiei privind lichidarea încãlcãrii condiþiilor de licenþiere
în termenul stabilit
- pierderea parþialã sau temporarã a capacitãþii de a desfãºura genul de activitate
licenþiat
7. Licenþa poate fi retrasã în urmãtoarele cazuri:
- nu mai doriþi sã beneficiaþi de licenþã
- lichidarea întreprinderii Dumneavoastrã
- nu plãtiþi impozitele
- Camera de Licenþiere a depistat unele date neautentice în documentele
prezentate pentru obþinerea licenþei, de exemplu, aþi prezentat o diplomã
falsificatã
BIZPRO-Moldova
108
109
- Camera de Licenþiere a stabilit faptul de transmitere a licenþei sau a copiei de pe
aceasta altei persoane în scopul desfãºurãrii genului de activitate stipulat în licenþã
- Camera de Licenþiere a descoperit faptul de neprezentare, în termenul stabilit,
a înºtiinþãrii privind modificarea actelor de constituire (spre exemplu, adresa
juridicã)
- nu aþi înlãturat, în termenul stabilit, circumstanþele care au dus la suspendarea
licenþei
- aþi nerespectat repetat prescripþiile privind lichidarea încãlcãrilor ce þin de
condiþiile de licenþiere.
Capitolul 5 «Raporturile de muncã în colectiv»
1. Cu dl A. se va încheia un contract de muncã pe termen nelimitat.
2. Vezi capitolul 5, subcapitolul «Contractul individual de muncã».
3. Raporturi de muncã se stabilesc pe calea încheierii unui contract de muncã ver-
bal, emiterii unui ordin sau permiterii faptice la muncã.
4. Termenul de încercare la angajarea la muncã nu trebuie sã depãºeascã trei luni,
iar în unele cazuri coordonate cu comitetul sindical ºase luni.
5. Legislaþia prevede sãptãmânile de muncã de cinci ºi ºase zile.
6. Durata sãptãmânii de muncã pentru angajatul, care lucreazã în regim de
sãptãmânã de muncã completã, este de cel mult 40 ore.
7. Munca este interzisã în zilele de odihnã ºi cele de sãrbãtoare.
8. Durata obiºnuitã a concediului anual este de cel puþin 24 zile lucrãtoare.
9. Salariul se va plãti în valuta naþionalã a Republicii Moldova lei moldoveneºti.
Capitolul 6 «Cerinþele fiscale»
1. Impozitul pe venit, impozitul privat, accizele, taxa pe valoarea adãugatã se
încadreazã la impozitele ºi taxele generale de stat. Celelalte se includ în lista
taxelor ºi impozitelor locale.
2. Da, este, deoarece cetãþeana Þurcanu obþine venit de la darea cu chirie a
apartamentului, acest gen de activitate nefiind scutit de plata impozitului pe venit.
3. În acest caz, compania «Speranþa» plãteºte TVA în mãrime de 1 500 lei.
Capitolul 7 «Contractele în practica activitãþii de întreprinzãtor»
1. Este necesarã întocmirea unui contract de vânzare-cumpãrare, cu referinþã la
prevederile Capitolului 7 al acestui curs.
2. Este necesarã întocmirea unei procuri, cu referinþã la prevederile Capitolului 7 al
acestui curs.
3. Articolele se vor detaºa în modul urmãtor:
- Obiectul arendei este casa de locuit, situatã pe adresa: MD 2012, Republica
Moldova, mun. Chiºinãu, bd. ªtefan cel Mare, 345: suprafaþa totalã 145 m2,
numãrul total de încãperi 6, dintre care locuibile 3
- Obiectul contractului de vânzare cumpãrare îl constituie 8 000 sticle vin roºu
«Cabernet». Sticlele vor conþine vin obþinut din roada anului 1998, care va fi
turnat în sticle în anul 2003 la Combinatul de Vinuri Spumoase din Cricova
BIZPRO-Moldova
109
- Obiectul contractului de vânzare - cumpãrare este þesãtura de lânã, ÃÎÑÒ

___________, în cantitate de 200 rulouri, mãrimea fiecãrui rulou: lãþimea 150
centimetri, lungimea 50 metri
- Obiectul contractului este autoturismul de marca «OPEL», anul de producere
1998, numãrul de serie a ___________ (se indicã numãrul de serie (fabricare)
a autoturismului).
Capitolul 8 «Protecþia proprietãþii industriale»
1. Porolonul nu poate fi înregistrat deoarece este noþiunea genericã a unui material;
Êðàñíàÿ ïëîùàäü nu poate fi înregistratã ca denumire a locului de origine,
deoarece ea face referinþã la fabricarea produsului în oraºul Moscova; Inima
poate fi înregistratã ca marcã comercialã; Mineralã de Chiºinãu poate fi înregistratã
ca denumire de origine a produsului; ORIPLAME nu poate fi înregistratã, deoarece
induce în eroare din cauza existenþei mãrcii comerciale notorii ORIFLAME;
SorocaVin poate fi înregistratã ca marcã comercialã ºi ca denumire de origine
a produsului; Laur Balaur poate fi înregistrat ca marcã comercialã; ªampania
«Feierferc» nu poate fi înregistratã ca marcã comercialã, deoarece ºampania
poate fi produsã doar în regiunea Champaigne (Franþa).
2. Supa nu poate fi înregistratã deoarece induce în eroare consumatorii în legãturã
cu existenþa mãrcii comerciale notorii Galina Blanka; fideaua ºi uleiul de floarea-
soarelui pot fi înregistrate; pelmenii nu pot fi înregistraþi ca denumire de origine a
produsului, deoarece nu dau o indicaþie corectã a locului geografic de fabricare a
produsului.
3. Coca-Cola ºi General Motors nu pot fi alese deoarece existã deja companiile
cunoscute la scarã internaþionalã cu aceste denumiri. Madhouse de asemenea
nu poate fi aleasã în calitate de denumire de firmã deoarece traducerea din englezã
sunã ca «Casa nebunã», o astfel de denumire necorespunzând normelor morale.
Capitolul 9 «Soluþionarea disputelor»
Toate temele conþin jocuri de roluri. În procesul acestor jocuri, ascultãtorii cursului îºi
vor demonstra cunoºtinþele ºi aptitudinile obþinute la studierea capitolului respectiv al
cursului.
Capitolul 10 «Asistenþa juridicã acordatã întreprinzãtorului»
1. Conflictul de interese nu poate sã aparã în cazul unui notar. În acest caz, pãrþile
au deplina libertate de a beneficia de serviciile notarului. Conflictul de interese
poate sã aparã în cazul juriºtilor ºi avocaþilor.
2. Aceastã temã are rolul de consolidare a materialului. Temele, inventate de
ascultãtori, pot fi diverse. Totodatã, acestea trebuie sã corespundã cerinþelor
prevederii din Capitolul 10.
BIZPRO-Moldova
110
ASPECTE JURIDICE ALE ANTREPRENORIATULUI
111
NOTES
BIZPRO-Moldova
111
NOTES
BIZPRO-Moldova
112

Aspectejuridice

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Aspectejuridice

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

1

CZU 346.2:338.22 (036)

Seria de ghiduri Biblioteca antreprenorului

La elaborarea lucrãrii au contribuit:

Descrierea CIP a Camerei Naþionale a Cãrþii

ISBN 9975-928-39-0 © Proiectul BIZPRO-Moldova.

John Nielson, Director de Proiect

Rãspunsurile la întrebãrile, exerciþiile ºi testele de la

Cursul pe care îl supunem atenþiei Dumneavoastrã este întocmit într-un limbaj pe

CAPITOLUL I STRUCTURA JURIDICÃ

Activitatea de întreprinzãtor este orice activitate, cu excepþia muncii pe

Astfel, pentru anul 2002, statul a preconizat obþinerea venitului de la perceperea

Întreprinderea individualã este fondatã de o persoanã fizicã sau de un grup

Aceastã întreprindere aparþine unei persoane fizice cu drept de proprietate privatã,

Gospodãria þãrãneascã (de fermier)

Societatea în nume colectiv

Societate în nume colectiv este societatea economicã participanþii cãreia

Societate în comanditã este societatea în care, alãturi de participanþii

O cerinþã obligatorie pentru societãþile în comanditã este existenþa a cel puþin

În celelalte privinþe, societatea în comanditã cade sub incidenþa normelor stabilite

Societatea cu rãspundere limitatã

Cea mai rãspânditã formã organizatorico-juridicã pentru desfãºurarea activitãþii

Societatea cu rãspundere limitatã este întreprinderea, capitalul social al

O condiþie principialã a organizãrii societãþii cu rãspundere limitatã este formarea

Societate pe acþiuni este întreprinderea fondatã de una sau mai multe

Dupã înregistrarea de stat, societatea pe acþiuni dobândeºte statut de persoanã

Societatea pe acþiuni de tip închis

Societatea pe acþiuni de tip deschis

Societatea pe acþiuni este proprietarul bunurilor separate de proprietatea acþionarilor ºi

Cooperativa de producere este întreprinderea cu statut de persoanã juridicã,

Cooperativa de întreprinzãtor este, de asemenea, o întreprindere cu statut

Organele de conducere ale cooperativei de întreprinzãtor sunt:

Unica posibilitate de practicare a activitãþii de întreprinzãtor fãrã fondarea unei

Patenta de întreprinzãtor este un certificat de stat nominativ, ce atestã

Actele normative de bazã, referitoare la aceastã temã, sunt:

Întrebãri, exerciþii, teste

Activitatea de întreprinzãtor este orice activitate, cu excepþia muncii pe bazã de

CAPITOLUL II ETICA PROFESIONALÃ A

întreprinzãtorului nu se detaºeazã de etica în sine. Omul de afaceri nu este obligat sã

În acest mod, încãlcarea normelor eticii de afaceri, în anumite circumstanþe,

Întreprinzãtorul stabileºte de sine stãtãtor acele date, care constituie

În afarã de indicarea datelor care constituie secretul comercial, întreprinzãtorul este

Organul abilitat cu efectuarea controlul asupra respectãrii legilor din domeniul

Orice persoanã, despre care au fost rãspândite informaþii ce-i ponegresc

La regulile eticii de afaceri pot fi incluse ºi respectarea normelor de securitate ecologicã

Directorul societãþii cu rãspundere limitatã «N» a apelat la o companie

Întrebãri, exerciþii, teste

1. Actualmente, este cunoscut principiul: Publicitatea  forþa motricã a comerþului.

CAPITOLUL III ÎNREGISTRAREA ACTIVITÃÞII

Drept adresã juridicã a întreprinderii poate servi adresa de domiciliu a proprietarului

Determinarea cotelor în afacerea Dumneavoastrã

Numele, prenumele Contribuþia Cota

Gospodãriile þãrãneºti (de fermier)

Procedura de înregistrare descrisã mai sus nu se referã la toate întreprinderile

Gospodãria þãrãneascã este o întreprindere individualã, bazatã pe

Membrii familiei efectueazã producerea, prelucrarea iniþialã ºi realizarea produselor

atunci va fi necesar ca denumirea sã fie completatã cu alte date pentru a o deosebi de

a) Înregistrarea întreprinderilor ºi organizaþiilor

Nr. Mãrimea plãþii,

Nr. Mãrimea plãþii,

Notã: În cazul în care se solicitã înregistrarea întreprinderii sau organizaþiei, precum ºi

2.36. Darea de cifre/în arendã a unor încãperi (suprafeþe) 25

Actele normative de bazã, referitoare la aceastã temã, sunt:

Seria de ghiduri Biblioteca antreprenorului

1. Actualmente, este cunoscut principiul: Publicitatea forþa motricã a comerþului.

recunoscutã necondiþionat Germania 42 de sãrbãtori! SUA au doar 23 de sãrbãtori,