Anul I Orăştie, 1 2 / 2 4 Februarie 1900 Nr.

BUNUL E C O N O M
ABONAMENTE:
Pe an 4 coroane (2 fi.); jumëtite ,an 2 cor. (1 fl.) „Reuniunii
ORGANUL
economice în Orăştie"
INSERŢIUNI:
se Focbtcsc după tarifă, cu p r e ţ u r i "modefáte. ;

I'ent u R o m â n i a 15 franci. Apare în fiecare Sâmbătă ~ Abonamentele şi. inserţiunile se plătesc înainte. ;'"

aretându-'î calea cu biciul sau.. cu câ­ nimenea nu va fi scăpat, şi şi peste

PORNIRI RELE
teva sunete ca «hais» şi «cea»... Lu­ faptul că nici bogăţii nu ai së faci, — .
Un vént strein, rece şi duşman, crul lui î n s ë e , adevërat, mai bine plă­ uita-ţi-ѵё numai bine la cei-ce pleacă,
care până acum alerga vîrtej numai tit ca la noi. Dar' de-'şi va face so- ce fel de oameni sunt? Aproape toţi
asupra alor îndepărtate plaiuri, peste în­ coată aspră, para d e para, cât l'a cos­ de aceia cari din vina lor au ajuns
depărtate popoare, începe a-'şi întinde tat mersul, cât a trebuit, së cheltueaseă delà bine la rëu, din belşug la lipsă,
aripile şi spre plaiurile româneşti arde­ acolo, cât cu. întorsul acasă .după a n i şi cari leneşi de-a së pune se recâştige
lene, peste frumoase ţinuturi române, de zile, vedea-va că zeu totul n'a fost cu virtutea lor ce au perdut, iau lu­
pe care până aci le ferise D-zeu de el. decât o alergare aproape pe nimic prin mea în cap în nădejdea oarbă şi uşoară,
Aflăm cu mâchnire, că mai mulţi Ro­ cele depărtări, Nu se audè nici des­ că da de le va sta norocul mai rîzëror
mâni de pe la Sebeş, de pe la Mercu- pre cei reîntorşi acasă, dar' nici despre peste cele teri şl cele mări! - Vor.fi şi
réa, ba unu-doi şi delà Orăştie, şi-au cei remaşi de tot acolo, că ar fi ajuns unii buni printre ei,' dar' aceia sunt
cerut paşapoarte pentru — America, macâr o parte din ei la ceva bunăstare numai jertfe nevinovate, nişte amăgiţi
şi unii au şi căpetat, şi sunt gata de şi fericire. Trăesc de, pe-o zi pe alta, a vorbelor resunătoare, s i c a r i cu plâns
drum ori au şi plecat. ' şi unii cruţă de mái trimit la cei lăsaţi mult îşi vor ispăşi nesocotinţa - şi uşu­
Eată hotărîrea unor fraţi nenoro­ singuri acasă, ceva ajutor. Că de-ar rătatea credinţei!
ciţi, cărora gânduri slabe în ciasuri slabe, ajunge la ceva «bogăţie»,. mulţi ar fi CHIAR cetim despre plecări nume­
sălăşluitu-li-s'au în creeri şi în inimi. Ne­ cari, bogaţi odată, s'ar întoarce acasă ! roase de Slovaci din Ungaria-de-Nord,
norociţi cari sunt şi ei dintre ujor cre- Dar' cine odată s'a dus, dus rëmâne, de Ruteni, de Poloni din cele 3 frân­
zëtorii, pe cari 'i-au amăgit multele des­ nu mai vine din o sută unul, căci nici turi ale Poloniei, şi de tot felul de
crieri ca 'n poveşti despre stările de nu au cu c e ; şi care a făcut ce-a putut neamuri şi delà noi şi de aiurea. Merg
lucruri în cea America, şi închipuin- ça së se întoarcă, nu s'a vëzut së vie roiuri sërace, ameţite de făgăduinţe şi
du-'şi că acolo într'adevër vor fi cur- aşa încărcat ! ' credinţe deşerte, şt bogatul american îi
gênd rîuri de lapte şi de miere, pleacă Dar' socoteşte apoi pustiul din su­ aşteaptă pe ţermul terii sale, şi-'i iâ
şi ei până nu sacă rîurile. flet, pe care îl simţi între streini, că­ de-a valma şi-'i înfundă prin fabrici şf
Dar' eată, pe scurt, de ce e în noi rora nu le poţi spune durerea nici bu­ . băi, unde nu-'şi mai aude nici unul
tare credinţa că rëu iac cei-ce îşi iau curia, că nu te înţeleg şi nu-'i intere­ doina sa, hora sa, nimic iubit şi plăcut
cărarea spre America: sează. Eşti ca aruncat într'un mor­ sufletului lui, doar' zuruitul de maşini şi
întâiu şi întâiu calea fiind departe, mânt de viu, şi hain suflet së ai së nu glasul tânguirii sufletului sëu, prins d e
e şi scumpă, şi omul e silit se-'şi vendă te birue dorul de vatra părintească, şi vraja dorului de casă şi dè ai sei!
ce bruş are ori sè facă datorii ca se së nu-'ţi stoarcă dese lacrimi teama, că Ce bine vedeţi în acest fel d e
scoată cele 2 0 0 fl. ce se cer pentru nu-'i mai ajunge se-'ţi vezi părinţii, fiii viaţă, ce fericire, voi cari porniţi p e
drum. De-o pleca cu mai mulţi din ori rudeniile lăsate acasă, nici së mai acest drum?
casă, cu atât mai multe sute. săruţi vre-odată ţerîna de pe morminţii
Bine simţitorilor Români ! remâneţi
lor când îi va fi chemat D-zeu la sine,
Ajunşi după sëptëmâni de zile în streini de gânduri de acestea cum aţi
cum nici ei pe cea de pë al tëu mor-
noua lume, pe care de-aici de-acasă au rëmas până acum. Staţi la locul vostru,
mênt săpat în streini.
vèzut-o, în închipuirea lor în colori aşa căci omul harnic dă liainţe ori-unde
trandafirii,, ce yëd ? Că sunt aruncaţi cu Până eşti tinër ori î h bărbăţie, ar fi, cel leneş şi netrebnic, nicăiri, ori­
regementu în învălmăşala unei lumi de încă o mai duci, dar' când urmează unde l'ai ridica ! Şi de së duc mai uşor
mestecături şi adunaturi prin cele fa­ slăbiciunea, boalele, betrâneţele, ce pă­ Slovaci şi Poloni, şi Sloveni şi Ruteni,
brici şi mine, la lucru greu şi-gingaş şi ment te faci pustiu pe acolo? de cine ei află acolo cete întregi, acuşi sate
nu arareori şi neplăcut. Şi lericit e së ~ te alipeşti ? cu ce se-'ţi stêmperi întregi de fraţi de-ai lor. Dar voi
cei-ce dă încă de vre-un frate de un jalea din suflet şi căinţa că te-ai de­ nu veţi afla ! Căci Românii din Româ­
neam cu el, cu care së poată schimba părtat de căminul cald părintesc, de nia nu-'şi părăsesc ţara, fiindu-le tare
o vorbă doue, încolo trebuind së lu­ satul, unde îi ştiai şi te ştiau, şi te bine în e a ; cei de pe la noi încă nu
creze pe comanda dată prin semne şi primea mai o rudă, mai un vecin şi te s'au dus, abia acum încep unii së facă
strigături neînţelese, " a străjilor. Este grigia şi-'ţi alina, amarul? rëul început. Cu cine dar* gândiţi së
bietul om coborît la rolul unui animal, Dar' trecênd peste aceste dureri vë întâlniţi, së vë puteţi înţelege, së nu
pe care îl îndreptezi luându-'l de corn, sufleteşti, crâncene, altfel, şi de care | fiţi numai vite mânate cu »hais« şi

4

»cea«, neştiind voi nici una din limbile
vorbite acolo?
Staţi act! Alungaţi din mijlocul
vostru pe cei-ce v ë umblă cu vorbe
de plecare! Aci së ne punem pe lucru
mai înţelept în gospodăria noastră, ca
së înaintăm, adunând şi cruţând, şi
aci s ë înflorim, unde ne sunt cunoscuţii
şi iubiţii, şi unde fiecare petec de pă­
ment din copilărie ne e un pretin şi
ne e scump!
Acestea v i l e spunem, şi din toată
inima noastră cea binevoitoare, vi-le
spunem.
GRĂDINĂRIT
Calendar
— Sëmënati sêmburi d e mere şi
pere, şi resădiţi pădureţi. Curăţiţi
coaja uscată şi muşchii d e pe trun­
chiul şi ramutile pomilor, tăiaţi ra­
murile uscate şi cele de prisos. Să­
paţi în giurul pomilor şi cu deose­
bire în giurul altorlor tineri şi daţi-le
gunoiu ca së se întărească. Curăţiţi
cuiburile de omide, şi tăiaţi surceii
•de altoit. Cuiburile d e omide së le
ardeţi neamânat, ear' surceii de al­
toit, păstraţi-'i în năsip umed în piv­
niţă, ca së nu se veştejască până la
timpul altoirii.
Faceţi straturi calde în gradina d e
legumi şi sëmënati în ele salată,
varză, cărârabe şi pătlăgele. Guno.ţi
tablele d e legumi înr.; neg'moite.
Rigolarea gradinei.
De însemnătate foarte mare pen­
tru desvoltarea plantelor este rigolarea,
adecă săpatul la afunzime şi întoarce­
rea pămentului. Acest mod de lucrare
însë nu e cu putinţă pretutindenea :
t o a t e locurile din câmp nu se pot ri­
gola. Dar' grădina, fiind un loc mai
mic şi la îndemâna, se poate rigola cu
înlesnire, şi e spre folosul fiecărui pro­
prietar de grădină a nu întrelăsa acea­
stă lucrare.
Rigolarea se face de regulă toamna
şi iarna când pămentul, nefiind înghe­
ţat, se poate săpa fără greutate, şi to­
todată nu ne îmbulzesc nici alte lucruri.
S e urmează astfel: la o margine a gra­
dinei, d. p. în fund, se sapă un şanţ
larg de 1 — 4 metri şi 4 0 — 6 0 cm.
afund. Pămentul scos din acest şanţ
se aruncă pe marginea lui dinspre fun­
dul gradinei, unde şi rëmâne deocam­
dată. Sfîrşind cu şanţul întâiu, săpăm
lângă el un al doilea şanţ chiar în ace­
eaşi lărgime şi afunzime. Pămentul din
şanţul acesta îl aruncăm în şanţul în­
tâiu, umplêndu-'l ; dar'grijim, ca pămen­
tul delà faţa gradinei së vină în fun­
BUNUL ECONOM
dul şanţultrijjv4şf cel scos din fund së
vină la suprafaţă; aceasta pentru par­
tea gradinei unde au së vină legumele
cu rădecini lungi, ca morcovii, pëtrân-
geii, sfeclele ş. a.; nu însë şi pentru
partea aceea unde ne-am pus de gând
së sëmënàm legumele cu rădecini scurte,
ca ceapa, curechiul, cărărabele ş. a.
După-ce am umplut şanţul întâiu
cu pămentul scos din şanţul al doilea,
săpăm un al treilea şanţ asemenea ce­
lor doue de mai nainte, şi cu pămen­
tul din el umplem şanţul al doilea, ur­
mând tot în chipul acesta până am
ajuns së rigolăm întreagă grădina, rë-
mânênd gol numai şanţul cel din urmă,
care trebue umplut cu pămentul scos
din şanţul cel dintâi. De sine se pri­
cepe, că acesta trebue transportat cu
o căroae, cu roabe ş. a.
Cine nu s'ar încumeta a-'şi rigola
întreaga grădina, e de dorit së încerce
măcar cu o parte din ea. Folosul are
se fie isbitor.
Deodată cu săpatul, grădina s e şi
gunoeşte. Cel mai potrivit spre acest
sfîrşit este gunoiul de jumëtatë putred.
Gunoiul se împrăştie înainte de rigo-
lare şi numai după aceea urmează în­
săşi rigolarea. Cine a şmînat gunoirea
până de cu primăvară, trebue së în-
graşe locul cu gunoiu putred.
Rigolarea făcută în timpul toamnei
este împreunată cu un mare bine: pă­
mentul afênaf cum e se direge foarte
mult prin lucrarea frigului, aerului, ză­
pezii şi razelor soarelui.
Cine n'a rigolât însë la începutul
iernii, poate rigola la sfîrşit. Bine së-
vîrşită ea are së fie de mare folos şi
făcendu-se acum.
GRĂDINAR
D Ă R I ŞI A R U N C U R I
Darea de câştig clasa II.
Această dare au së o plătească:
1. Moşierii (proprietarii de păment),
proprietarii de casă şi capul aşa ziselor
«comunităţi» — familiare.
2. Toţi cei-ce plătesc dare de ca­
rnete şi de rente (cei cari dau bani îm­
prumut, au venite delà hârtii de va­
loare, tantieme etc.)
Darea aceasta se mesura după to­
talitatea dării de stat, ce a plătit-o obli­
gatul în anul trecut.
Din darea plătită se scoate afară
(se subtrage) numai darea de puşcă,
Nr. 7
darea după servitori şi darea de cl. II.
şi apoi:
Dacă suma remasă nu trece p e s t e
50 fl. se plăteşte 2 fl ; dacă suma re­
masă nu trece peste 70 fl. se plăteşte
3 fl. ; dacă suma remasă nu trece peste
100 fl. se plăteşte 4 fl. ca dare de câş­
tig clasa II.
Pentru fiecare membru de familie,
trecut de 16 ani se plăteşte 1 fl. dacă
toată darea -capului nu e mai mare d e
4 0 fl., dacă e mai mare, atunci de fie­
care membru se plăteşte 2 fl.
La membrii comunităţilor familiare
se socotesc 6 0 cr. de persoană.
Dacă cel pus la dare . d e câştig
cl. II. mai are şi vre-un câştig, după
care este de plătit dare de câştig cl. I.,
membrii de familie se söcot numai odată,
la darea cl. II.
Dacă un obligat la dare de cl. II.
are şi dare de cl. III., membrii familiei
sale sunt supuşi numai la darea de cl. III.
La çei de cl. IV. membrii familiei
se ţin numai de clasa aceasta, întêm-
ple-se că obligatul cap de familie tre­
bue së plătească dare de câştig şi de
alte clase.
Rugări pentru ştergerea dării de
câştig trebue înaintate, netimbrate, la
primărie.
(Va urma.) V. C. O.
HIGIENA
Masticarea.
Sub „masticare" (mestecare) înţe­
legem merunţirea mâncărilor tari şi du-
micarea lor în părticele mici. Agenţii
(ajutoarele) masticării sunt: fălcile cu
dinţii, limba, buzele şi muşchii (bucile)
feţei. Rolul limbii, buzelor şi al muş­
chilor feţei este, së caute mâncările în
toate părţile gurii şi së le împingă în­
tre dinţi. Limba are, fireşte, lucrul de
căpetenie la masticare. Ea bucăţile mai
moi le sdrobeşte de cerul gurii, ear' pe
cele mai tari le duce între dinţi, şi se
fereşte cu isteţime sê nu ajungă ea în­
săşi între dinţi. Atât limba cât şi bu­
zele au o simţire gingaşe şi judeca re­
pede ce e a se pune între dinţi, ce e
a se duce la înghiţire şi ce e a se
alunga dini gură. Ear' aceasta au a o
mulţumi nervului mişcător şi nervului
care presidează simţirea. Dacă tai aceşti
•doi nervi, omul nu mai poate mesteca.
Dacă în vechime cunoşteau aceşti
doi nervi, atunci în povestea regelui
Tantal al Frigiei, care avea se fie pe-
 Nr. 7 BUNUL ECONOM Pag. 3

depsit aşa, că în lumea ceealaltă së stee împedecă mestecarea, de aceea e d e împletitori de corfe
flămend sub doi pomi încărcaţi cu mare folos punerea de dinţi măiestriţi, Fabricanţi d e instrumente musicale: (cla­
vire, organe, harmpnii. violine, ghitare, eitere,
poame coapte, cari- s e plecau epre el cu cari putem roade earăşi mâncările, clarinete, flaute ş. a.)
şi când së muşte din ele, ear' se ridi­ scăpând de-o mulţime de boale de sto­
cau, — în această legenda, resbunătorul mac de cari sufef cei c e sunt siliţi a în­ Argăsitoria.

zeu Joe de ştia de cei doi nervi, avea ghiţi bueatele nerumegate. Cojocarii de obiceiu învaţă şi m e -
I seria de a argăsi (dubi, tăbăci) peile d e
së-'i nimicească numai p e aceia, şi R e ­ Ca së poată mesteca, falca din jos
miel şi oaie, c e întrebuinţează ja/jucru.
gele era pedepsit destul de crud, şi sup­ : e întocmită s ë s e poată reişca^d.jn jos Singur aşa numita pojiţă o cumperă-
tul Ganymedei asemenea. în sus, bătend ca un ciocan pe nico­ dela argăsitori. Nu tót aşa fac e i s -
Lucrătorii (agenţii) cei mai de că­ vală, apoi înainte, înapoi, şi în laturi. marii, pàpucarii şi alţi meseriaşi, cari
petenie ai masticării, rëmân însè totuşi Sunt animale la cari falca asta se mişcă se folosesc de pei Ja meseria lor. A c e ş ­
fălcile. numai în 'jos şi în sus, şi acelea mânfcă tia cumperă pelea argăsită gata, şi t o t
aşa şi plugarul nostru, care cumperă
Omul, ca şi animalele vertebrate numai carne. L a unele falca se mişcă
... talpa pentru opinci, până acum încăl­
(cu spinare tare), are doue fălci, cea de mai ales în laturi,, acelea mancă iarbă. ţămintea cea mai de căpetenie a Ro­
sus fiind prinsă de căpâţina capului cât ' La unele mai ales înainte şi îndërët, şi mânului. Cum v e d e m argăsitoria este o
nu se poate mişca şi numai cea din aceâtea sunt rozëtoare, ca d. p. şoarecele meserie, care prelucra pelea, adecă una
jos putêndu-se mişca. La «reptile» iepurele, etc. O m u l e mâncător de toate, din materiile cele mai trebuincioase şi
prin urmare mai rëspândite. Fără în­
(şerpi etc.) falca deasupra e şi ea miş­ căci falca lui se mişcă în toate părţile.
călţăminte пц poate fi nime, şi cu deo­
cătoare, de aceea aceste animale nu Mişcarea astà a fălcii se produce
v sebire în timpul iernii. Afară de, peile
mestecă, ci numai înghit mâncarea. D e prin nişte muşchi lipiţi de craniu şi de penteu încălţăminte s e mai argăsesc
aceea pot şerpii înghiţi broaşte întregi, falca din jos. " L a unii oameni aceşti peile pentru blănirea (cuptuşirea) bun-
şoareci, corcodinele nuci ş. a. muşchi sunt atât d e tare desvoltaţi, că zilor, apoi peile ce le întrebuinţează cu-
relarii ş. a.
Fălcile omulur au mai ales doue pot ridica cu gura greutăţi d e 4 0 — 5 0
Această meserie bănoasa nu e
părţi ce ne interesează aci : dinţii, şi kilograme !
aproape de loc îmbrăţişată de noi Ro­
muşchii cari mişcă falca. Despre dinţi Mistuirea mâncărilor, e cu atât mai mânii, şi cu chipul acesta se pricepe
vom scrie odată mai p e larg, azi ară­ uşoara şi bună, cu cât. am măcinat în uşor, cum de nü putem da înainte. In
tăm numai că ei sunt alcătuiţi din gură mâncările mai bine; Dar' despre timp c e noi am putea susţinea mii de
„email" (smalţ), o materie foarte tare care asta, altă-dată. - argăsitori, cari s e lucreze pentru noi,
acopere coroana, apoi din „cement", stratul avem numai puţini de tot astfel de me­
DR. STEFAN ERDÉLYI seriaşi, şi aşa banii noştri trec în mâni
gălburiu care copere rădecina lor, din
streine, ear' noi rëmânem şi pe mai
„fildeş" care formează corpul dintelui
MESERII departe sëraci şi neajutoraţi.
delà rădecina până la coroană, şi din Mai ceşti ani cetisem, că feciorul
„pulpa dintelui", adecă partea simţitoare C e meserii s é înveţăm? unui Sas din Braşov după-ce a ispră­
a lui, în ôare e aşezat nervul dintelui. vit gimnasiul, în loc de a întră la preo­
Dintre multele-multelesfeluri d e me­
A v e m dinţi » incisivi « (cei mai dinainte) ţie sau la altfel de înveţătură pentru a
serii c e sunt, iată câteva, cele mai d e
deveni domn, cum noi înţelegem dom­
cu cari tăiem bucatele, dinţi » canini « obşte cunoscute, cari ar trebui s e le îm­ nia, a intrat la meseria de argăsitor.
(câneşti) cu cari rupem, zişi şi «dinţii brăţişăm şi noi mai cu dinadins. N e putem închipui deci în c e cin­
ochiului«, ca şi cum ar fi în legătură cu S e se facă anume copii nostru: ste se află meseriile la alte neamuri, şi
ochiul, ceea-ce e numai poveste, şi apoi cât de departe poate së o ducă un ti-
Argăsitori Cismari
măselele. nër cu astfel de pregătiri. E timpul se
Argintari Cojocari
ne cugetăm şi noi mai înadins la m e ­
Prin nervul (un fir simţitor de carne) Aurari Compacten
serii, şi së pregătim cât mai bine pe
aşezat în pulpa dintelui, simţim tot c e Bărbieri Coperitori d e case
tinerii, c e le vor îmbrăţişa.
luăm în gură, şi el ne spune s ë ne fe­ Bărdaşi Croitori
Blecheri Cuptorari MEŞTER MANOLE
rim de c e - ne poate strica dinţii. De
Butnari Curelari
luăm în gură mâncări tare ferbinţi ori Inveţâcei români la meseriirCe-
Ciasornicari Cuţitari ti m în >Bud. Hirlap.« delà 22 Febr. n.:
tare reci, smalţul (emailul) de pe dinţi Ferari Lăcătuşi » Numërul înveţăceilor de meserii r o ­
poate crepa, asemenea cercând së spar­ Funari Mësari. mâni, au fost anul trecut în Braşov 178, în
gem obiecte prea tari între ei. Prin Glăjeri Măcelari Sibiu 2 1 , în Orăştie 78, în Bistriţa 44, în
Elisabetopol 39, Făgăraş 52.
acele crepături apoi întră materii felu­ Homari Mănuşeri
»Cu 3 9 ani mai nainte abia së putea
rite şi iritează (superă) nervul dintelui Morari Rotari auzi ca vre-un tinër român së păşească p e
Olari Sitari cariera meseriilor. In »epoca d e strălucire*
şi simţim dureri, şi smalţul şi fildeşul
Pălărieri Strugari a Ardealului meseriile erau numai în manile
încep së putrezască până la pulpă, când Tapesieri Saşilor si Maghiarilor. Delà i86j încoace
Pantofari
apoi durerile ajung a fi de ne mai pur­ însë, Românii au păşit tare înainte pe acest
Paraploieri Ţesetori teren, ceea-ce e a s e mulţumi negreşit acelei
tat. Această stricare a dinţilor poate Peptenari. Tipografi încordări naţionale, care s'a introdus în viaţa
fi stăvilită (prin medic) cauterisând pulpa Perieri Turnători d e clopote Românilor în timpul din urmă, şi căreia dis­
Petrari Văpsitori de mobile tinsa lor organisare îi eluptă aşa de frumoasă
şi astupând apoi gaura, prin c e se pot isbândă.
Pilari Văpsitori d e case
încă păstra dinţii mulţi ani. » Dar' nu numai în Ardeal, ci şi din­
Pitari Văpsitori de tort
Picând dinţii, e lucru neplăcut mai coace de Peatra-Craiului sunt deja mulţi la
Zidari. Litografi numër înveţăceii de meserii români. Aşa d.
ales la bëtrâni la cari li-a mai rëmas Medanici: (de scumpeturi, de instrumente p. în Caransebeş au fost anul trecut 9 0 R o ­
câte unu doi prin gurâ^ care numai le şi aparate medicale). mâni, 4o Nemţi şi numai 3 Unguri. Ear' la
 Pag- 4
neguţători 13 Români, 19 . Nemţi şi numai
4 Unguri!»
Dee D-zeu së putem arëta m e r e u spor
şi în privinţa asta!
întrebări ŞI rëspunsuri.
Verrindu-ne din maî multe părţi delà
cetitori, întrebări privitor la anumite lucrări
economice, şi d e altă- natură, deschidem cu
numërul d e faţă -.şi noi rubrica „ÎNTREBĂRI şi
Tèspûneurî" obicinuită în foile economice, şi
toate întrebările primite le p u n e m aci, d â n d
sau îndată sau în numërul viitor rêspunsul
dorit, Stăm însë gata a da rëspunsuri mai
ales din treburi e c o n o m i c e d e tot felul şi din
higienice (pentru păstrarea bună a sânetaţii).
* * • ' . , -
întrebarea I. Më r o g së-'mi 'spuneţi de
e biné sau cum e mai bine a sëmëna trifoiul.
deodată cu ovësul ori n u ? că unii spun că
trebue sëmënat ceva mai târziu. Atunci cum
şi când? Sunt începëtor şi nu prea mè
pricep, I. S. în V.
Rëspuns. Trifoiul nu-i iertat a se së­
m ë n a deodată cu orzul sau ovësul, fără nu­
mai după-ce acestea au rësărit şi crescut cel
puţin delà 5—10 cm, (un lat d e palmă).
Aceste plante crescute deja, ţin atunci pămen­
tul umed, rëcoros, şi scutesc fragedele firicele
noue ale trifoiului.
Timpul cel mai potrivit pentru sëmëna­
tul trifoiului ar fi lunile Aprilie şi Main.
Crăpatul locului după sëmënare, пц
este de lipsă, fără se recomandă folosirea
tăvălugului pentru apăsarea seminţei cătră
păment. Treci odată cu tăvălugul peste holdă,
prin asta culci fireşte ovësul sau orzul, dar'
asta lor nu le strică nimica. Dacă prevezi ca
mâne-poimâne o ploaie, poţi şi së nu tăv.V
lugeşti, căci ploaia va astupa ea deajuns se­
menţă trifoiului în ţerînă.
C â n d trifoiul se samenă în grânele de
toamnă, atunci acestea t r e b u e mai întâiu gră-
p a t e şi numai după aceea sëmënat trifoiul,
în urmă apoi se foloseşte şi aci tăvălugul,
;
precum am arëtat mai sus.
FOIŢĂ
Sluga dracului.
In vremile vechi trăia un om bogat, de
treabă şi bun. Multe slugi avea şi toate îl
lăudau. ,
»In toată lumea, ziceau ei, nu găseşti
stăpân mai bun ca al nostru. N e hrăneşte
şi ne 'mbracă bine, împarte lucrul după pu­
terile fiecăruia, cu o vorbă, nu necăjeşte pe
nici unul... Nu e ca alţi stăpâni, cari umblă
cu slugile mai rău ca cu vitele, le bat cu
vină fără vină şi nu le-ar zice o vorbă bună.
Domnul nostru ne vrea bine, ne face bine şi
ne zice vorbe buhe. Vieaţă mai plăcută nici
că putem avea».
Aşa se lăudau slugile acestui bogat d e
treabă şi bun.
Dracul nu putea de necaz, că slugile
trăesc aşa bine cu stăpânul lor... făcu ce făcu
şi câştiga pe o slugă cu numele Aleb. Aces­
tuia îi porunci së scoată din minţi pe ce-
ialalţi.
BUNUL ECONOM
Întrebarea 2. Rog serie-ţi-'mi ce së*
mentă pot căpeta şi cu ce preţ delà Reu­
niunea economică? Së capetă spergula
maxima şi lupinus latens, şi alte soiuri ?
G. T. în K.
RËSPUNS. Cum s'a scris deja îh foaia
aceasta, Reuniunea dă membrilor sei semenţă
de trifoiu cu p r e ţ .scăzut, această plantă fiin-
du-'i scopiil a îndupleca' mai ales pe oameni
s'o cultive. Şi asta o dă cu 50 cr. kilogra­
mul. Membri ordinari (cari au plătit 1 fl.
t a x ă la Reuniune) capetă cu acest preţ 10
kile, cei ajutători (cari au plătit 50 er. R e u - ;
niuDÜ ca t a x ă de membru), capetă 5 kile.
Peste asta mai pot primi, dar' numai cu pre­
ţul ce o va costa pe Reuniune. Seminţe de
luţernă şi napi încă procură, dar' cu uşurări
mai mici pentru membri.
Semînţă d e trifoiu însë, së poate "afla
şi la dl Ioan I. Vulcu, comerciant în Orăştie,
a cărui semînţă d e trifoiu şi luţernă, visitân-
du-se la staţiunea de controla regească din
Cluj s'a aflat curată şi fără mătasă. 1 kgf.
trifoiu cu 70 cr., 1 kgr. luţernă 80 cr.
m.
PREŢUL BUCATELOR
Preţurile în Budapesta.
De o îmbunătăţire a preţurilor prea
slabe a bucatelor, încă nu poate fi vorbă.
Deşi în oraşele de provincie, şi prin comita­
tul nostru, preţurile sê îmbunătăţesc cu ceva,
în Pesta mérg mai curênd în jos ca în Sus.
S'a vêndut la 21 F e b r . n. pe 3 luni:
Grâu de Tisa, (de 80 JÎ.) m. m. cu 8 fl. 30 cr.
Grâu de Ardeal (78.6 k.) m. m. cu 802 cr.
Grâu Sèrbesc(75 k.) m . m . cu . . . 6 80 cr.
Secară m. m. cu . . . . . . . 6 2 2 cr.
Ovës m. m. cu • • • . . . . . 5'40 cr.
Piaţa în Orăştie.
Grâu ferdela de 20 litre cu .' . 1—105 cr.
Cucuruz ferd. » 20 » » . . . . 76 cr.
Ovës » » 20 » » . . . . 40 cr.
Odată, când slugile eară îşi'lăudau stă­
pânul, Aleb începu a le grăi:
»Inzadar vë' făliţi cu buneţele domnului
nostru. Chiar şi dracul s'ar arëta prietenos,
când i-ai face toate pe plac! Noi slugim bine
stăpânului nostru şi-1 mulţămim întru toate.
Indată-ce doreşte ceva, noi îi şi împlinim
pofta, pentru-câ-'i nimerim gândul. Cum së
nu fie bun cü noi!.. încetaţi inse a-'i face
toate pe plac, faceţi rëu, atunci sè ştiţi că şi
el, ca şi toţi ceialalţi va resplăti rëu cu rëu,
ba încă mai rëu de cât stăpânii cei mai rëi«.
Celelalte slugi începură a s e ' certa cu
Aleb pentru asemeni vorbe şi se remăşiră cu
el. Aleb se învoeşte ca el së necăjască pe
stăpânul lor.
»Dacă nu-'l voiu necăji, së perd haina
mea de serbătoare; dacă însë voiu reuşi së-'l
super, së-'mi daţi fiecare dintre voi haina,
care o aveţi mai bună«.
Pe lâpgă asta toţi au trebuit së-'i fă-
găduiască, că dacă îl va pune în fiară, së-'l
apere.
Aleb Ii-a promis së supere de domnul
Nr. 7
G r u m p e n e ferd 2 0 » » . . 4 2 — 4 4 cr.
Mâzăroiu ferdela cu . . . , 9 0 cr. — 1 fl.
Peste tót preţurile neschimbute.
Piaţa din Deva.
— la 17 Februarie 1900 -
Grâu frumos ferd. de 3 0 lit. cu 1 fl. 70 cr-
Ovës fardela cu 6 5 — 7 0 cr.
Cucuruz ferdela cu . . . . , , 1 fl, 2 0 cr.
Fasolea terd cu . . . . . 1 fl. 5 0 — 5 5 cr.
Cartofi (grumpene) ferdela cu . . 4 0 — 5 5 cr.
Mere frumoase ferd. de. 2 0 1. cu 7 5 — l ' 2 0 c r .
Slănină proaspetă 1 kl. cu 6 4 cr.
Brânză nouă 1 kl. cu 4 8 — 5 0 cr.
Ouă 6 de . 10 cr.
ŞTIRI DE TOT FELUL
A treia prelegere economică din
cele arangiate de Reuniunea economică din
Orăştie, va avea loc mâne, Duminecă în 25
Febr. «., în Romoşel.
Ear' a patra prelegere econo­
mică vë avea loc Dumineca viitoare în 20
Febr. V. (4. Martie n.) în comuna Ştbot.~
Ministrul de agricultură a dat premii
de câte 500 coroane comunelor Deliblata şi
Mramorak din Ungaria, pentru-că ele, din în-
d e m n propriu, au sămenat i-i sădit păduri
întinse pe mari părţi hăsipoase ale. hotarelor
lor, cari pân'aci stăteau deşerte de vremuri.
DL DEMETRIU COMŞA a ţinut la 2/14.
Febr. a treia prelegere economică în Selişte,
despre culesul şi păstratul poamelor, avênd
acelaşi succes strălucit ca я la înlâiele doue
prelegeri. Se sperează că inveţăturile temei­
nice ale dlui Comşa vor şi arëta urmări bune
îh desvoltarea pomăritului în Selişte.
Lumina electrica iu Orăştie vom ve­
dea-o totuşi cât de curênd introdusă. E
vorbă că chiar azi (Sâmbătă 24 Febr. n.)
seu a doua zi. El era păzitor la oi, avea s ë
grijască oile cele inai scumpe de prăsilă.
De dimineaţă venind stăpânul cel bun
cu nişte oaspeţi, ca se-'şi arete dragile oi, şi
intrând în îngrăditura lor, Aleb face semn
soţilor së fie cu luare aminte. T o a t e slugile
se grămădiră la uşe şi priviră peste g a r d .
Dracul se suise într'un pom şi de-acolo aş­
tepta s ë vadă, ce ispravă va face sluga.
Domnul umbla printre oi şi miei, arë-
tându-le oaspeţilor.
V o h së Ie arete şi berbecele cel mai
frumos.
• Ceialalţi încă sunt frumoşi, zice el, dar'
berbecele de colo cu coarnele rësucite este
n e p r e ţ u i t , ' m i - e mai s c u m p ca lumina ochilor.»
Turma, spăriată, deodată se t r a g e în­
tr'o parte, încât oaspeţii nu putură vedea
berbecele cel preţios; în minutul însë, când
berbecele stetea singur la o parte, sluga d r a ­
cului, ca din greşeală, alungă eară toate oile
grămadă... oaspeţii eară nu pot deosebi ber­
becele cel scump.
Atunci a zis domnul cătră Aleb :
Aleb, dragă, bagă de seamă, umblă fru-
 Nr. 7
-sè sc d e a * drumul curentului electric, dar'
•de nu mâne, apoi în Q zi oare-care apropiată.
îndulcirea poetului şi-au p u s ' o d e g â n d
'Cârmuitorii ţcrii şi bisericii r o m â n e "din R o -
•mânia. Avênd în vederé că poporul prea
trăeşte réu de tot în posturi, Metropolitul
p r i m a t d n Bucureşti in înţelegere cu ceia-
talţi Episcopi ai terii, vor da zilele astea o
pastorală cătră credincioşi, binecuvêntându-i
şi dându-le slobozenie d e a mânca peşte în
l o t postul sfintelor Paşti, ca şi în alte. posturi.
Banii, vechi de 1 cr. së mai primesc
-spre schimbare la perceptorate până la 3 0
Iunie a. c. Dar' numai cei cu pajură şi scri­
soare ungurească p é ei, cei cu austriacă së
Tesping. In schimb së dau crucerii noi cu
numërul 2 pe ei (de doi fileri).
Curtea cu juraţi la Deva. Cu
î n c e p u t u l anului nou, precum se ştie, s'a fă­
cut şi în ţ i r ă la noi o mare schimbare î n ale
judecăţii multor delicte şi crime. De aci în­
colo în judecarea celor mal mari fărădelegi
•(crime) nu mai au c ivênt numai judeţii tri­
bunalelor, ci totodată şi aşa numitele „curţi
cu j/emţi", cari până aci aveau dé lucru nu­
m a i în delicte d e 'presă (la p r o c e s e făcute
foilor). Se numesc din cetăţenii comitatului
3 2 0 d e inşi, ca »jurati«, a n u m é 2 4 0 ordinari
şi 8 0 substituţi. Din aceştia se trag prin
soarte in un pătrar d e an 3 0 de inşi ca or­
dinari şi 10 suptenţi, şi aceştia sunt datori a
s e a d u n a de càte-ori va fi la tribunal per­
tractarea unei crime ce după noua lege cade
în judecarea curţii cu juraţi, şi ascultând p e i -
tractarea, acusa şi apërarea, ei spun, fără pri­
vire la paragrafii legii, că d u p ă simtëmêntul
inimii lor, omul acesta e „vinovat" ori „7tevi-
u
jiovat . De spun că e nevinovat, tribunalul
rtu are putere a-'i d i nici o pedeapsă, ori-ce
faptă af fi sevîrşif pîrîtul, şi numai dacă ei
moş, prinde si ţine în loc b e r b e c e l e cel cu
coarnele resucite«. • căjit, eu însë îl voiu necăji pe domnul tëu.
Abia scai à domnul vorba din gură şi
Aleb se arunca în t u r m ă ca un lup, a p u c a
berbecele d e lână, îl prinse de piciorul stâng
d e dinainte, îl ridică în sus, de-i pocneşte pi­
ciorul. Berbecele sbiară şi apoi c a d e pe p i ­
cioarele dinainte. Aieb îl prinde acum de
piciorul cel drept, dar' c u m î! ridică, piciorul
drept se îndoaie ca un biciu... era rupt sub
genunche.
Oaspeţii şi slugile d e o d a t ă strigară d e
spaimă. Sus, dracul rîdea d e bucurie. Era
mulţumit d e purtai ea lui Aleb.
Faţa domnului se înorà. El îşi pleca
c a p u l / d a r ' nu zise nimic. Tăceau şi oaspeţii
şi slugile... aşteptau se vadă ce se va în­
templă.
Stăpânul tot tăcea. Deodată inse ca şi
când ar fi voit së scape d e o sarcină, tre­
sare, ridică capul şi priveşte spre cer.
Creţele de pe frunte i-se întinseră şi
zimbind cătră Aleb cu blândeţe, zise:
» 0 , Aleb, Aleb! domnul tëu ţi-a p o ­
runcit së më superi, al meu d o m n însë este
BUNUL ECONOM
se rostesc că e >viriovat«, tribunalul îi cro-
eşte pedeapsa. Dar' din cei 3 0 juraţi ai p ă t r a r uT
Hui d e an, se sortesc 12 şi numai aceia stau
la pertractare şi dacă 6 din ei.zic »vinovat«
şi 6 »nevinovat», votul celor iertători birue
pe al celor osânditori şi pîrîtuLse scoate d e
sub urmările faptei sale. Numai îri rari ca­
şuri se poate d ă apelată contra votului curţii
cu juraţi.
Pe lângă tribunalul din Deva, ál cărui
c e r c . d e competenţă se întinde peste comita­
tul nostru, încă s'au numit 2 4 0 juraţi ordi­
nari şi 8 0 suplinitori, şi cum în comitatul
nostru 9 4 la sută din locuitori sunt Români,
şi deci şi înaintea judecăţii mai ales Români
vor cădea din când in când, ai crede (şi ar
fi. cu dreptate) că şi juraţii së fie mai mulţi
Români, ca aşa înţelegând mai bine p e acu-
saţi, apërarea acelora së poată mai bine stră­
bate la inima lor inţelegetoare. Dar', durere,
şi aci n e vedem împinşi.înapoi cu bruscheţe
şi şovinism, şi în loc de 2 8 0 scaune d e j u ­
raţi câte ni-s'ar cădea după percentül nostru
în comitat, abia avem — 15 ordinari şi ii
sapienţi. . plânge că şcoalele d e stat d i n comunele
A u fost luaţi în listă ca juraţi ordinari:
din Haţeg dnii: Ioan Baçiu, Ambrosiu Bêr-
san,'St. Şelariu, Teod. Cesar, Gavr. S t o i c a ; —
din Orăştie dnii G. Baciu, Sini. Cbrvin, Dr.
Mihu, Dr. Moldovan, Dr. Muntean; — Ioan
Moţiu (Deva), Aug. Gabor '(Şoimuş), Vasile
Coloşi (Sccăremb), Rudolf Mureşan ( H u n e ­
doara).
Ear' ca suplenţî dniţ: Nie. Bogdan,
Romul Cuteahl * George Gnita,: losif Ghila,
Fr. Hosszu-Longinf Dr. Alex. Hosszú, Ioan
Lazarici, August A. Nicoară, losif Oreghian,
Ioan Simionaş şi Dr. G. Vitt.
Mulţam de consideraţiune!
Consistoriul archidieceşan din Sibiiu a
numit 9 comisari speciali cari • în curênd vor
începe a visita comunele bisericeşti, cerce-
inai puternic de cât al tëu... tu nu m'ai n e ­
Së ştii, Aleb, că ett nu te voiu p e d e p s i ; ai
vrut së scapi... eată îţi dau libertatea*) aici
înaintea oaspeţilor. Ia'-ţ: haina d e serbătoare
şi du-te "în pace.
Stăpânul cel bun se întoarse cu oas­
peţii acasă.
Dracul sciîşnî din dinţi, sări din p o m
şi se scufunda în iad.
(După Tolstoi, de P. P.)
SNOAVE
E NEAMŢ
Pleacă trei inşi: doi Români şi un Neamţ
la vînătoare la ţară, şi umblă ei, şi umblă, şi
îi momeşte vinatul când ici, când colo, când
mai încolo, până se depărtează d e drum şi
se rătăcesc cum e mai bine.
Caută ei, săracii, s ë găsasecă drumul,
caută, caută... pace, nu-'l găseau d e fel. A u
căutat până înserat şi taman când së se în-
•) Slugile erau iobagi.
Pag. 5
ţând de-aproape m o d u l c u m organele biseri­
ceşti şi şcolare îşi împlinesc datorinţele.
AEENTĂJILR Щ se
ţin ëstan din 13 Martie până la 1 Maiu. Şi
anume: -.-•<.. ...
In 13 şi 14 Martie: Cercul Orăştieij; în
15 oraşul; în 16 şi 17 cercul G e o a g i u ; în
19, 20, 2 1 cercul Deva, în 2 2 oţşaul Deva;
îri 24, 2 6 şi 27 cercul Ilia; în 3 0 şi 3 1 ' c e r ­
cul Baia-de-Oiş.
In 2, 3 şi 4 Aprilie: cercul Brad; în 6
oraşul H u n e d o a r a ; în 9 şi 10 cercul H u n e i
d o a r ă ; în 17, 18 şi 19 cercul H a ţ e g , în 2 4
oraşul H a ţ e g ; în 2 5 cercul Pui; în 27, 28 şi
3 0 cercul Petroşeni.
Clasa a IV-a d e vîrstă nu a fost che­
mată la asentare nici ëstan.
Lui Vasile Alexandri e vorbă së i-së
ridice o statuă în a d o u a capitală a R o m â ­
niei, în Iaşi.
Scoale de stat geale. Ministrul terii se
Şoimuş, Peştiş, Băcia, Zam şi Orăştie, nu sunt
în d e ajuns cercetate. S e vede că oamenii
au bunul simţ a-şi trimite copiii la şcoalele
confesionale, p u s e sub îngrijire biSericei.
In România s'a votat ó nouă lege p e n ­
tru poste sí telegraf, în puterea căreia tele­
gramele trimise foilor de cătră corespondenţii
lor, delà 2 ore d. a. până là 6 dim. se plă­
tesc, numai cu */ preţul obicinuit.
a
Starea sanitară în comitat. Din r a p o r ­
tul proto-medicului comitatens vedem, că în
luna trecută au bântuit bubatul mic şi mare
în 6 c o m u n e , ear' difteria în mai multe
comune.
Banca naţională a Germaniei plăteşte
14°/o dividendă după capitalul de acţii.
tunece bine, de abia mai zăreai a ş a ' c a prin
sită, nimeresc şi ei calea.
Mergênd ei obosiţi. ca vai d e ei spre
casă, iacă îi soseşte de p e urmă un om
c'un car,
II opresc şi-'l roagă së-'i ia în car, că
sunt obosiţi de c a d şi îi vor da ce le va
cere, că nu zic së-'i ducă d e geaba.
— Bine, zise Românul, urcaţi-ѵё şi când
om ajunge la sat se-'mi-daţi câte o băncuţă
d e Român, că e satul departe.
Când ajunseră la sat se dădură oamenii
jos din car şi puseră in mâna cărăuşului
două băncuţe.
— Apoi trei së-'mi daţi, nu două, zise
cărăuşul.
— L a ce trei ? întreabă un R o m â n .
— La.ce?... Că sunteţi trei!
— Apoi n'ai zis dumneata şe-'ţi d ă m
o băncuţa d e R o m â n ?
— Ba da, dar' sunteţi trei, nu doi.
— Aş!.. Numai noi doi suntem Români...
Ăsta e Neamţ I D. S.
 bg. б BUNUL ECONOM Nr. 7

Şooală de altoi in Deva. Reuniunea sfinţilor Trei-Ieracrhi. Va intra curênd în fost cuprins In exposiţie. Intr'o lectică (pat
economică a comitatului doreşte a înfiinţa !n funcţie. mişcător) se p o a t e face căletoria p â n ă la v î r -
Deva o mare plantaţiune de pomi, pentru a —• Dl Fărcaş, cleric absolut, ful turnului lui Eiffel şi de-acolo se poate-
da avênt pomăritului în comitat. S p r e acest din Certej, acum înv^ în Lrvezeni; a fost la privt exposiţiunea întreaga.
scop cere un nou arunc d e 20 fileri după 18 F e b r . n. ales préo't în Veneţia-inferioară. Se va mai vedea şi o Casă întoarsă^
casele, din acelea comune, cari ş e potrivesc D-zieu së le ajute sé poarte cu bine în­ Fiecare va crede, că umblă p e tavan cu ca-
pentru cultivarea pomilor. Avem deci a ne pul "în j ó s . Dacă te uiţi p e fereastră, vezi
semnata' slujbă Ia care sunt chemaţi.
aştepta la un nou arunc, care fiind însë bine lumea din afară tot cu capul în j o s . T a i n a
întrebuinţat, va fi de folos şi pentru eco­
1
Din fundul mărilor. Câţiva Greci în- ,' acestei amăgiri ameţitoare este a se căuta în
nomii noştri. '
drăsneţi s'au apucat de-un lucru cutezat: së aplicarea d e sule dé oglinzi.
se scufunda ei, scutiţi d e un clopot de u m ­ Şi alte' multe.
O statistică a celor ajunşi in temniţi în
România, arată că face torit de rele şe împu­ blat s u b ape, pe tundul rrrării şi së caute
după corăbii -scufundate şi së scoată scum­ Piesele d e »50 bani* din România v o r
ţinează, an d e an, în chip îmbucurător în Ţară.
peturile ce le vor putea afla într'insele. întâia fi scoase din circulaţie şi înlocuite cu bani
încercare au trecüt'o cu noroc. S'au cufundat de nickel d e 5, 10 şi 20 bani (1 bán = L
Drumul Cugir—Şibot, foarte umblat d e
în upropiere de Cesme, u n d e nainte cu câţivaî. filer de-ai noştri).
cătră cărăuşii, cari duc bădicul delà calea fe­
rată la fabrica din Cugir şi ferul lucrat delà ani ştiau că s'a înecat o corabie rusäscä d e
rëzboiu, cu multe d e toate pe ea. Şi au
Serată literară musicală împreunată c u
Cugir la calea ferată, este d e ani de zile în
dans, arangiază tinerimea urtiv. rom. din-
stare rea. Aceasta o recunoaşte şi ingineiul scos, më rog, 12.000 de taleri d e aur, aflaţi
Cluj în 27 Februarie n. 1900, în sala . H o ­
comitatului, care in zilele trecute a cerut pu­ printre ruinele corăbiei, şi felurite scumpeturi.
telului Central* din Cluj. Venitul este d e s t i ­
nerea în stare bună a acestui drum, cu con­ Indrăşneţii scufundători au căpătat doue sute
nat pentru ajutorarea stud. univ. lipsiţi de
lucrarea tuturor celor interesaţi. N e bucurăm de mii d e franci delà guvernul rusesc pentru
mijloace
d e acest lucru, pentru-că el va fi d e folos şi aceasta, ear' consulul rusesc din Grecia, a
pentru harnicii noştri ţerani din comunele primit în samă' talerii şi scumpeturile scoase Cărbuni măestriţi. In oraşul Mannheim
fruntaşe Cugir şi Vineţea. din - fundul apelor mari. A c u m ei încearcă s'a făcut o descoperire însemnată, a n u m e de
în alte locuri. a face cărbuni de peatră pe cale măestrită,
Dl Vasile Basarab, comerciant în Ro­ fără a trebuî së mai sfredeleşti cei munţi ca
mos, şi d-şoara Maria Bratu îşi serbează cu­ O sară plăcută au avut Luni sara mem- së-'i scoţi afară. Sé mestecă anumite materii,
nunia Duminecă în 13/25 Febr. în biserica ' brii «Vecinătăţii» meseriaşilor şi inteligenţilor cu păment şi së frămentă până ajunge în
gr.-or. din Romos. Dorim noroc! din loc, (societate întemeiata cu obligămen- starea trebuincioasă, ca së ardă ca cărbu­
Dl Traian V. Motora, cleric .a,bso!ut, tul de ä participa in corpore la înmormântă­ nele de peatră. Suta de chilograme din m a ­
ales paroch la Ternesig şi d-şora Maria To- rile membrilor, sau şi la nemembri cari, con­ teria aceea aizëtonre, e cu 5 flortni, şi la o
muş, îşi serbează cununia în 13/25 F e b r . în tribuind o sumă óare-care pentru tondu! ve­ majă metrică d e cărbune măestrit trebuesc
biserica gr.-or. din Abrud. t cinătăţii, o poftesc" së iasă). Luni a dat cina numai 15 din suta de părţi materie du aceea^
anuală obidmuira, "pattîcipând vre-o' 4 0 de Că anume ce materie e aceea, descoperitorul
Ţeara fericită. Precum cetim în statis­ membri, meseriaşi, comercianţi, inteligenţi şi ţine în secret. Destul că maja d e atari căr­
tica mai nouă, în ţerişoara Dania nu se află economii, petrecêndu-se cu multă animaţie buni, cari fac tocmai pe tocmai slujba căr­
bărbat sau femee maioreană, care së nu ştie până după miezul nopţii. bunilor d e peatră, ar costa numai 18—20
ceti şi scrie. Când va ajunge şi poporul nos­ cruceri. Arde cu flacără mare şi dă căLdură
tru la asemenea grad de înaintare? Marea eocposiţie delà Paris, ex-
puturnică.
j / posiţie universală (a toată lumea), chemată
E x a m e n e l e semestrale Ia şcoala noastră së arete înălţimile la care au ajuns popoarele Intre Komânia şi Grecia s'a încheiat o
poporală din Orăştie s'au ţinut Marţi în 8/20 lumii la sfîrşitul veacului al 20-!ea d u p ă învoeală comercială foarte bună pentru amên-
Febr. sub conducerea dlui protopresbiter V. Christos, veac încheiat cu acest an, şi că p e doué ţerile. România va scuti d e vămi vi­
Domşa, presintând resultate toarte îmbucură­ ce treaptă se află ele acum când păşesc în nurile, spirtuoasele, stafidele şi untdelemnul
toare în înveţarea copiilor, spre lauda corpu­ veacul al 21-lea, — se deschide în 15 April grecesc, ear* Grecia va scuti d e vamă buca­
lui înveţătoresc a şcoalei noastre. şi se va închide în 5 Noemvrie. Multe, mari tele ce se vor trimite din România în Grecia.
şi frumoase lucruri vor fi d e vëzut acolo.
Vite importate din Tirol. Proprietarii Fiecare ţară îşi va avea locul seu p e marele Prin cât amar prin tot, dar' sporim şi
din Orăştie Schulieri şi Amlacher au fost adus câmp al exposiţiei, aretându-'şi în case pro- noi Românii în această ţeară în chip î m b u ­
în toamna anului trecut un transport mai visorii (un fel de şetre strălucite, pompoase), curător. Din o socoteală a unui statistic un­
mare de vite d e prăsilă din Tirol, unde au ce are mai d e samă în lăuntrul seu. Numai gur reese, că d e unde p e la sfîrşitul veacu­
fost mers anume pentru a face cumperările. trei dintre clădiri vor fi zidite së rëmânà: lui 17, în Ardeal erau abia 250.000 de R o ­
Precum auzim unele din aceste vite, mai cele doue palaturi ale artei şi marele „Pod mâni, azi sunt aproape 3,000.000 (trei milioane).
ales însë viţeii tătaţi, au perit. Se vede, că Alexandru III", una dintre minunile exposi­ In oraşe eată cum stăteam şi c u m stăm: în
sau a lipsit îngrijirea recerută, sau aclima- ţiei. Acest pod constă dintr'un singur cerc Cluj erau la 1733: 50 de Români, azi 3 2 2 6 ;
tisarea vitelor cu aerul şi nutreţul nou, întim- eliptic format din oţel şi străluce în soare ca în Sibiiu atunci 900, azi 4 5 8 1 ; în Alba-Iulia
pină greutăţi. şi argintul poleit. 840, azi 3426; în T u r d a 350, azi 2 2 9 7 ; în
Porţile de intrare în exposiţie sunt re- Sebeş 1310, azi 4 1 7 8 ; în Blaj 115 azi 1661
Un telefon uriaş d e lung e vorbă së se
producţiuni ale celor mai renumite porţi (ba cu mult mai mulţi! Red. »B. E.«); în
aşeze de nou, şi a n u m e întie Europa şi Ame­
ale lumii. Bistriţa 350, azi 2274.
rica. S ë vorbeşti în Paris şi së te audă, în
clipa următoare, în New-York, până unde Unul din cele mai frumoase obiecte de Aşa că în 3 0 0 de ani, am ajuns a fi
altfel ai merge cu cele mai repezi vapoare vëzut ale exposiţiei va fi Palatul apei, cu un de 11 ori mai mulţi decâţi eram! Şi bine e
câte 2 sëptëmâni! Şi se încearcă şi această front d e 2 0 0 urme d e lat şi cu nenumărate aşa, căci la timpuri anume, cumpăneşte mult
minune. Se crede că în 4 — 5 sëptëmâni së cascade (căderi de ape). şi numërul, pe lângă ştiinţă şi avere. Së ne
fie chiar gata. Dintre palatele 'speciale, palatul electri­ silim însë a înainta şi în ştiinţă şi avere cât
cităţii va fi cel mai mare. de tare, şi atunci mai d e aur ne va fi viitorul.
Preoţi П0І. Dl Petru Lida, cleric a b s . Remăşiţa mândră a ultimei exposiţiuni,
din T u r d a ş , ales preot la Bobâlna (tr. Orăş- Turnul lui Eiffel, a fost adus în legătură cu Rusia, cea cu 9 4 milioane locuitori, a r e
tiei), a fost chirotonit întru preot în ziua Trocadero printr'un p o d funicular şi astfel a în timpul d e faţă ca datorie a terii 16 miliarde
чюгоапе, сееа-се arată o bunăstare faţă d e
alte teri, ca d. p. Francia, cu 40 milioane
locuitori şi 27 miliarde datorie.
4
Coruri bisericeşti din soldaţi au început
se înfiinţeze în România. In Câmpulung
un locotenent a început acuşi de-un an, sé
-cânte cu corul seu d e soldaţi in biserica, mă­
r i n d atât atragerea. credincioşilor spre sfân­
t u l locaş, cât şi a soldaţilor înşişi şi servind
astfel la cultivarea In inimile lor <a preţio*se-
ior simţeminte, cari formează temeiul a tot
binele în l u m e : iubirea d e D-zeu, d e lucru­
rile lui, d e biserica.
Resboiul între Buri fi Englezi
p a r e a ti intrat în iasă n o u a Veştile zilelor
din urmă spuneau, că Burii au d e g â n d s ë
se retragă d e tot din Natal, de p e pămentul
englez. Ei au despresurat oraşul Kimberley
în care 33.000 locuitori ajunseră in cea mai
m a r e lipsă, acuşi s ë peară de foame.
Deşi n'au suferit înfrângeri nicăiri, ci
m a i tot ei biruesc, au început o retaragere
spre hotarele terii lor, T r a n s w a a l şi O r a n g e ,
së pare-că d e teamă câ Englezii vor întră ei
pe aJte lătur* în ţerile lor, azi pustii de băr­
baţi, şi le vor face stricăciuui.
Rësboiul e altfel încă în plină putere
şi sfîrşitul lui e departe de-a së prevedea.
T o a t ă lumea së bucură d e frumoasele
biruinţe a micii naţiuni ce aşa bărbăteşte s'a
prins de piept cu un uriaş al lumii ca An­
glia, şi a isbutit a-l înfrâdge d e atâtea ori.
Zilele astea së aşteaptă încăerări crâncene.
Norocul însë pare a s ë fi întors pe
p a r t e a Englezilor. Şi Ladismith-ul e ca d e s -
presurál. In noaptea d e 18 Febr. mulţi E n ­
glezi au -rJurmit în şatre de-ale Burilor res­
pinşi d e lângă Ladismith.
Cea mai mare grădină de animale în
Uuropa e grădina zoologica d i n Berlin. T r ă e s c
în ea 2500 de animale 1200 soiuri, toate soiu­
rile mai însemnate din lume, si blânde şi
sëlbatece şi teribile. Singură hrănirea lor costă
pe an 85.000 maree. Anul trecut grădina a
fost cercetată d e 485.000 d e privitori cari
au plât t taxe d e intrare şi 121.000 de cei
abonaţi pe an. Unul dintre animalele mai in­
teresante este »Calul-de-Nil<, care a fost
<:umpëYat cu 10.000 de maree şi e greu de
35—40 măji mettice. Gradina e cercetată de
lume mai ales când së dă fiarelor d e mân­
care. Leului i-së dă pe zi 10 kile d e carne,
tigrului 14 kl.
Pentru juraţi! Delà Anul-Nou s'au
introdus judecătoriile cu juraţi şi la noi. Sunt
numiţi juraţi şi cetăţeni cari poate foarte pu­
ţină vreme au avut a së oci:pa cu treburi
judecătoreşti. Acum de-odată së trezesc şi ei
judecători, avênd drepturi dar' avênd şi da-
torinţe. De nu şi-le vor cunoaşte, uşor vor
greşi, şi ei înşişi în necaz vor veni.
Pentru aceştia cea mai b u n ă lămuri­
toare e cartea dlui T. V. Pdcăţeanu: „Ju­
decătoriile CU juraţi" apărută de curênd
la Sibiiu, şi care dă toate explicările mai d e
ipsă juraţilor, că ce e chemarea lor, ce e
•dreptul şi ce e datorinţa lor. O carte foarte
folositoare ori-cărui cetăţean, dar' neapărat
trebuincioasă unui jurat.
Costă 4 0 cr, şi së află depuse e x e m ­
plare şi la redacăţia noastiă. Doritorii Ie pot
primi îndată. т
SPICUIRI PRIN FOI
„Foaia Pedagogică" din Sibiiu, re­
dactată dn profesorii seminariali Dr. D. P.
Bar^ianu, Demetriu Comşa şi Dr. I. Stroia,
scrie în numërul seu delà 1 Februarie urmă­
toarele vestind apariţia foii n o a s t r e :
^Bunnl Econom" este numele noului or­
gan de publicitate. Ca organ al «Reuniunii
economice», înfiinţate d e Românii cu tragere
d e inimă din Orăştie şi j u r , şi-a p u s d e pro­
blemă a cultiva interesele e c o n o m i c e ale p o ­
porului nostru, şi lipsindu-ne până-acum un
organ, care së fie mai ales la îndemână te­
renului agricultor şi së cultive ramii, cari
înainte d e t o a t e p e acesta-'i interesează, s p e - ,
râm şi dorim, ca së aibă cel mai desivîrşit
succes. Foaia va stărui, ca oamenii noetri s ë
se facă nu numai plugari deştepţi, ci şi me­
seriaşi, negustori buni, së fie cruţatori şi iu­
bitori de muncă, îi va povăţui c u m se-'şi păs­
treze sănătatea şi le va aduce la cunoştinţă
şi tot felul d e ştiri despre întâmplări biseri­
ceşti, şcolare, culturale delà noi şi delà alţii,
menite a îmbărbăta la lucrare s p r e înaintarea
binelui comun. Ca colaboratori şi-a câştigai
pe cei mai cu bun nume scriitori dintre
pe terenul economic. Redacţia e pusă sub în­
grijirea unui comitet, compus din dnii Dr. I.
Mihu, ca président şi Dr. St. Erdélyi, Ioan
Mihaiu, Daniii David şi Const. Baicu, ca mem­
bri. Redactor responsabil e dl ,/oán Moţa, a
cărui hărnicie în ale penei o cunoaşte publi­
cul mai ales din »Revista OrăştieL*, dară şi
din alte publicaţiuni. Foaia apare în Nri d e
câte o coală tipar, 4°, în fiecare Sâmbătă. îi
dorim deplină isbândă".
Ploaia.
Un neguţător se întorcea delà tîrg; era
călare şi la spatele lui s e afla o lădiţă plină
cu bani. Ploua tare şi bietul o m era muiat
până Ia piele ; d e aceea era supărat şi tot
ocăra vremea urîtă ce se întêmpla a fi pe
când călătorea el.
Drumul îi era printr'o p ă d u r e deasă şi
crezu că moare d e frică când se pomeni cu
un hoţ în cale. Acesta nici una nici doue îl
luă fa ochi cu puşca şi trase asupră-'i, dar'
pulberea d e puşcă fiind udă, glonţul nu porni,
şi neguţătorul dând pinteni calului s c ă p a .
Când se vëzù scăpat z'se în sineşi:
' — Ce rëu am tăcut de n'am suferit cu
r ă b d a r e ploaia ca pe una din binefacerile
Provedinţiil Dacă ar fi fost vremea frumoasă,
acum aş fi mori şi copiii m'ar aştepta înza-
dar. Ploaia împotriva căreia m u r m u r a m mi-a
1
scăpat viaţa şi mi-a păstrat şi avutu .
*
Istoria închinării paharelor. Ţ i n e r e a d e
vorbiri închinând un pahar pentru cineva,
este obiceiu, a cărui poveste îşi are începutul
în vremile vechilor păgâni. Popoarele p ă g â n e
la sărbătorile lor închinau cu pahare de apă
întru mărirea zeilor lor. Obiceiul a trecut cu
vremea a închina şi pentru Imperaţii şi D o m -
torii popoarelor, şi numai târziu d e tot s'a
închinat şi pentru alţi muritori mai de rend.
In istoria închinărilor d e p e vremea când s ë
închina numai pentru capetele încoronate, a
rëmas d e veste şi poveste «toastul< ce l'au
ţinut nobilii Englezi odată în onoarea Anei
d e Boleyn, iubita, regelui Henrich al VIII.
A n a d e Boleyn e r a o trumseţă fără pâreche,
şi ea së scălda în toată ziua in apă proaspetă,
ear' într'o zi nemeşii veniţi la prânzul d e
curte, în aprinderea însufleţirii lor pentru
mândra iubită a Regelui, şi-au umplut toţi
păhărele din apa în care s'a scăldat frumoasa,
şi ţinend unul o vorbire în onoarea ei, au
golit toţi până în fund paharele cu «dulcea
beutura«, c u m i-a zis vorbitorul...
*
LICURICIUL ŞI BROASCA
— Poveste arabă —
într'o n o a p t e frumoasă d e vară, un li­
curici se juca prin earbă. O broască îl scuipa
cu venin.
— Ce rëu ţi-am făcut de te porţi cu
mine aşa? îi zise licuriciul murind.
— L a ce străluceşti? rëspunse broasca.
Un tinër se trezeşte într'o zi că un
d o m n vine şi-i vorbeşte de însurătoarea la
care se gândea tinërul.
noi
— Dar' bine cum a ajuns domnul N a e
së te trimită pe D.-Ta la mine? întreabă el.
Mijlocitorul: Aşa, bine; eu îi sunt ora
d e încredere. C u m e măcelar, precum ştii,
apoi tot p e mine m ë mânà de-i c u m p ë r boi,
fiind-că ştie că m ë pricep la aceasta meserie,
şi într'o zr numai ce më trezii că-mi zice:
Düte de vezi odată pe tinërul cu pricina,
adecă pe d-ta...
*
Marele cugetător Milton fiind întrebat
d e ce în unele teri prinţii moştenitori d e
tron sunt declaraţi harnici d e a d o ' 1 14 m n a
ani, pe când nu li-se dă voie s ë se însoare
ee cât la 18 ?
— Fiind-că, rëspunse Milton, e mai
greu a domina o femeie de cât un popor!...
Comitetul d e redacţie:
P r e ş e d i n t e : Dr. Ioan Mihu.
M e m b r i i : Dr. Sí Erdélyi, Ioan Mihaiu
Daniii David fi Constantin Baicu.
P r o p r i e t a r - editor : IOAN MIHAIU
R e d a c t o r r e s p o n s . : IOAN MOŢA
Moartea cloţanilor!
(Felix Immisch, Delitzsch)
este materia cea mai b u n ă pentru a
otrăvi repede şi sigur cloţani şi şoareci.
Nu e vătemător oamenilor şi ani­
malelor de casă.
Se capetă în pachete cu câte
30 cr. la farmacia : N. V 1 a d din
Orăştie. (34) 1—5
 Pag. 8 BUNUL ECONOM Nr.'7

Szám 6650—1900 tlkvi " • (33) l - l

í ÁRVERÉSI HIRDETMÉNY
Atrag binevoitoarea luare aminte asupra prăvăf
Hei mele bogat pro vëzut ă cu tot felul de M A R F A A hátszeg!-kir-, járásbíróság m i n t . telekkönyvi hatóság Mun-
DÈ MANUFACTURA pentru trebuinţele de casă, J y á n Iuon és Szara Dumitru szácsali "lakosok Dr. Şuciu G á b o r
ügyvéd által képviselt végrehaj tatonak Szura Lázár szentpéter falvi
si anume : lakos végrthijtást szenvedő elleni ügyében közhírré teszi, h o g y
' BUMBAC D E B Ă T U T si A Ţ Ă D E URZIT, végrehajtatóriak 10 frt. töke 48 írt 75 kr e d d i g i ' RJNTgájlápitött per
aduse din cçle mai bune fabrice, se pot căpeta cu és végrehajtási valamint a jelenlegi 8 frt 6 5 kr. és à még felme­
preţuri foarte ieftine la subscrisul. rülendő költségek iránti ugy a csatlakozótoknak егеіщеі kimondott
Totodată aduc la cunoştinţa celor-ee au trebu­ a m . kir, kincstárnak a szentpéterfalvi 5 6 sz, tjkvben C. 2 a. be­
1 kebelezett 15 ţrt 2V2 kt; s jár követelésének kielégítése végett
inţă, că pregătesc în timp scurt şi cu preţ moderat Szura Lázár végrehajtást szenvedőnek a dévai kir. törvényszék, nát-
szegi bíróság tetületéhez tartozó Szentpéterfalva községi 56 sztjkv-
Ѳ HAÍNE DE CALUŞERI ® " ben A f 1. 4—-6 rdsz. a. felvett ingatlanait ugyan ennek a szent­
péterfalvi 123 sztjkvben A f i . 3—11 rdsz. a. felvett ingatlanokból!
pe cari le vend, le dau în. folosinţă, ori, la cerere, 1/3 rész, -végül a sz^ntpéterfa'.vi 175 sztjkvben A f 1. rdsz. a. felvett
le fac anume. ;. (4) r>- ingatlanokból 1/6 rész jutalékát rendszámonkénti részit tikben az:
Cu deosebită stimă egyidejűleg kibocsátott árveiési teltételekben részletezett . összesen
408-frt tevő kikáhási árban az 1900. ÉVI május hó 2-ik napján d.
I o n Ii a z a r o i u, e. 10 Órakor Szentpéterfalva községének elüljároja házánál megtar­
negustor în Orăştie (Szászváros). tandó' nyilvános árverésen a legtöbbet Ígérőnek esetleg a' kikiáltási
áron alul is elfogja adatni.
Árverezni szándékozók -tartoznak bánatpénzül áz ingatlanok
kikiáltási áiának 10°/ -át készpénzben vagy ovadékképes" értékpa­
0

pírban a kiküldött kezéhez letenni avagy annak előzetes biiói le­

ÎOO—ЗОО
pe lună; îşi pot câştiga sigur, fără capital
şi fără risic, persoane de ori-ce posiţie şi în
ori-ce localitate, prin vênzare de hârtii de
s t a t concesionate de lege şi prin ^ênzare
de 1 o s u r i.
Oferte sub: „ C â ş t i g u ş o r " la expediţiu-
floreni tétbe helyezett tanúsító szabá'yszeiü elismervényt átszolgáltatni. .
Vevő köteles a vételár felerészét az árverés jogetőre emelke­
dése napjától számítandó 30 nap alatt, a másik felerészét pedig
ugyanazon naptól számítandó 60 nap alatt.az árverés napjától j á r ó
5% kamataival szabályszerű letéti kérvény mellet a hátszegi kir.
adóhivatal mint bitói letéti pénztárnái befizetni, A bánatpénz az
utolsó részletbe fog beszámittatn-.
Kir. járásbíróság tlkvi hatósága.
Hátszeg, 1899. szeptember hó 4-én. FEHÉR,
kir. aljbiró.

nea de anunţuri J u l i u s S i n g e r , Buda­

pesta, Lipót-utcza 14. o) s-e
MOÏSE BUDA
f a u r în O r ă ş t i e ( d r u m u l terii)
îşi recomandă onoratului public din loc şi jur ferăria sa
bine provëzutà cu toate cele de lipsă, în care îndeplineşte
repede şi bine, tot felul de lucrări de ' fauràrie, delà cele
Opuri
mai mici până la cele mai mari şi grele.
Bilete de log. .xistă deja de 1 2 ani şi este
îndeosebi acum pentru timpul de iarnă, recomandă Broşuri
provëzutà cu tot felul de material
proprietarilor de cai felul seu solid de potcovire de ghiaţă.
Face apel la publicul nostru, së-'l cerceteze, asigurând
'Circulare
Bil. de visită
Invitări
ü necesar, ca ori-care altă tipografie.

pe toţi că vor fi deplin mulţumiţi

c e vor primi.
de lucrul frumos şi solid m Bilanţuri
Acţii"
last. Tipoflr. „Minera"
(6) 3 - 4
M Ol SE
faur ÎN
BUDA
Orăştie. 1 Cap. de epist.
Placate
Ord. de dans
Adrese
I pe lângă că efectueşte ori-ce co­
mande repede şi cu preţuri mode­
rate, se îngrijeşte totodată ca toate,
In economia Dlui Ccmpturi
Note acelea së fie estetic lucrate si fără erori.
Preţ-Curent. Până de présent se bucură de
Berivoy János din Gelmari
(32), se află un 8 Anunţuri
Eegistre
Imprimate
Couverte
IU spriginul celor mai îndepărtate oraşe.
Щ Dovadă aceasta despre promptitu­
dinea şi acurateţa cu care efec­
Armăsar irlandez Bilete de cun. tueşte o r i - c e l u c r a r e .
BTC.ETR. Ca unica tipografie românească
(mai nainte proprietatea lui L. Yelitska în Bobâlna) în acest mare comitat, se roagă de
şi un taur de Bern, spre prăsilă. binevoitorul sprigin al celorlalte

A m b e l e vite de prăsilă sunt în coridi- тшяшшш institute rom , precum şi al privaţilor.

tiuni bune, de rasă aleasă si aflate de bune

prin comisia oficioasă, exmisă de comitat.
T a x a de sărit pentru armăsar sunt 1 0
cor., ear' pentru taur 4 coroane.
„MINERVA" institut tipografic, societate pe acţii în Orăştie.