CAPITOLUL 4

DESCRIEREA CERCETĂRII

4.1 OBIECTIVELE CERCETĂRII

Activitatea experimentală desfăşurată în perioada 2.IX. 1999 – 16.VI. 2000 în

cadrul Grupului Şcolar Economic Administrativ şi de Servicii Mangalia a avut ca
obiective principale următoarele:
- reducerea procentului de elevi cu rămâneri în urmă la învăţătură;
- dezvoltarea motivaţiei intrinseci a elevilor şi asigurarea unui caracter
conştient al învăţării;
- utilizarea în condiţii de eficienţă sporită a materialelor didactice;
- creşterea generală a nivelului la învăţătură a tuturor elevilor la disciplina de
profil (Tehnologia produselor culinare şi de cofetărie-patiserie), indiferent de
lacunele pe care ace ştia le au la începutul activităţii experimentale;
- creşterea interesului pentru disciplina de profil şi la elevii care au ajuns la
profilul alimentaţie publicăîntâmplător, în urma unei defectuoase orientări şcolare şi
profesionale ori din alte motive subiective;

1
 4.2. IPOTEZELE DE LUCRU

Pornind de la obiectivele urmărite în cadrul activităţii experimentale au fost

stabilite următoarele ipoteze de lucru:
- Este posibilă reducerea procentului de elevi cu rămâneri în urmă la
învăţătură, dacă vor fi identificate din timp lacunele intervenite în instruirea anterioară
a elevilor, iar aceştia vor fi trataţi corespunzător în cadrul activităţilor didactice de
învăţare în clasă ?
- Este mai eficientă evaluarea progresului instruirii, dacă, în locul metodelor
tradiţionale se vor folosi teste de evaluare ale căror itemi să fie centraţi pe obiectivele
operaţionale ale fiecărei lecţii ?
- Este posibilă o îmbunătăţire a activităţii de orientare şcolară şi profesională
spre domeniul alimentaţie publică ?

2
 4.3. ORGANIZAREA CERCETĂRII

 Tipul cercetării: aplicativ – ameliorativă

 Perioada de cercetare: anul şcolar 1999 – 2000
 Locul de desfăşurare a cercetării: Grup Şcolar Economic Administrativ şi de
Servicii Mangalia
 Disciplina de învăţământ vizată: Tehnologia produselor culinare şi de cofetărie-
patiserie
 Colaboratori: diriginţii (pentru testele de sondaj cu caracter O.S.P.)
 Metode de cercetare folosite:
- observaţia directă – vizând acţiunea mecanismelor învăţării, procesul
dezvoltării motivaţiei, gradul de asimilare a unor modele, norme, valori, în
conformitate cu cerinţele programe şcolare;
- metoda anchetei (convorbirea şi chestionarea ) – vizând acumularea unor
date (opinii, interese, dorinţe, aspiraţii) în legătură cu motivaţia învăţării, dialogul
profesor-elev în cadrul lecţiei, volumul informaţional şi timpul necesar asimilării
cunoştinţelor, rolul culturii generale în formarea culturii profesionale, semnificaţia notei
şi succesului şcolar, rolul şi importanţa instruirii practice în formarea deprinderilor,
abilităţilor şi priceperilor specifice meseriei de cofetar – patiser;
- metoda cercetării documentelor şcolare – vizând relevarea unor trăsături ale
personalităţii elevilor prin prisma obiectivării ei în lucrări scrise, caiete de teme, cât şi
unele aspecte ale procesului instructiv-educativ aşa cum se oglindesc ele în
documente şcolare (catalog, planuri şi programe de învăţământ, planificări
calendaristice etc.)
- metoda analizei produselor realizate de către elevi - vizând înclinaţiile şi
abilităţilor elevilor pentru realizarea de produse de patiserie, imaginaţia şi creativitatea
modelare, decorare etc.
- metoda testelor – vizând evaluarea formativă şi sumativă a progresului
înregistrat de către elevi;
- metode de măsurare a rezultatelor cercetării, de prelucrare şi interpretare a
datelor (numărarea, întocmirea tabelelor de rezultate şi consemnare a datelor în foile

3
de observaţie după administrarea probelor şi înregistrarea performanţelor, tabele
analitice, tabele sintetice, reprezentări grafice etc);
 Stabilirea eşantionului de subiecţi (elevi) cuprinşi în cercetare – clasa a-X-a F (profil
alimentaţie publică) ce va îndeplini succesiv funcţia de eşantion experimental,
respectiv eşantion de control; se vor urmări rezultatele elevilor înainte şi după
administrarea factorului experimental.
CARACTERIZAREA SUBIECŢILOR
Clasa a-X-a Feste formată (la începutul anului şcolar) din 25 de elevi (8 băieţi
şi 17 fete), având vârste cuprinse între 16 şi 17 ani. Din punctul de vedere al
provenienţei socio-profesionale, marea majoritate provin din familii de muncitori, cu
sau fără studii medii, şomeri, casnice, liber profesionişti. Trei elevi au unul din părinţi
decedat, iar alţii doi provin din familii dezorganizate.
Ca mediu de provenienţă colectivul este destul de omogen (21 elevi provin din
mediu urban şi 4 elevi din mediu rural).Pentru o mai bună cunoaştere a colectivului
de elevi s-au avut în vedere dimensiunea socială şi dimensiunea psihologică.
Kriekemans(1989) arăta că universul clasei nu constituie un domeniu static, ci
un câmp dinamic în care se desfăşoară jocul unor forţe multiple: atracţie, respingere,
afirmare de sine, ascensiune, retragere, suspiciune, pretenţii, stimă. Clasa este un
grup care are propria sa taină(28).
Relaţiile elevului cu grupul social căruia îi aparţine (clasa de elevi) au o
importanţă deosebită asupra evoluţiei personalităţii sale, cât şi asupra randamentului
învăţării. Dintre caracteristicile clasei de elevi s-au urmărit unele aspecte referitoare
la: scopuri, roluri, norme, coeziunea de grup. Întrucât scopurile sunt de două tipuri: de
tip prescriptiv (aptitudini de dobândit în profil) şi individuale, se impune la clasa a -X-a
F, ca o formă de echilibrare a structurii organizatorice a clasei, armonizarea şi
integrarea reciprocă a celor două tipuri de finalităţi.
În ceea ce priveşte rolurile (ansamblul de sarcini care trebuie realizate de
membrii grupului) clasa este bine organizată (şeful clasei, responsabilul cu curăţenia,
cu disciplina fiind stabiliţi prin vot secret la nivelul clasei).
Din punctul de vedere al normelor (regulile de conduită cunoscute şi acceptate
de toţi membrii grupului educaţional), pe lângă cele de tip constitutiv (referitoare la

4
activitatea de învăţare), şi de tip instituţional (referitoare la specificul instituţiei), în
clasa a – X – a F sunt prezente (ca, de altfel în mai toate clasele) şi o serie de norme
implicite (norme ascunse construite în cadrul grupului). O normă ascunsă este aceea,
ca la începutul anului şcolar elevii (unii dintre ei) să ascundă adevărata meserie
părinţilor pentru a nu fi judecaţi în funcţie de aceasta. Normativitatea poate să
afecteze atitudinea elevilor faţă de procesul de instruire şi chiar performanţele lor
şcolare. Uneori, aversiunea elevilor nu este faţă de ideea de normă, ci faţă de stilul
de aplicare al acestuia (ridicarea vocii pentru a impune o idee, impunerea forţată a
unei idei, fără a o argumenta).
Existenţa coeziunii grupului (gradul de unitate şi integrare a colectivului şcolar)
are efecte puternice asupra membrilor grupului. În clasa a – X – a F, această
coeziune există în măsura în care grupul respectiv îi satisface nevoile (nevoia de
învăţare activă, de socializare, nevoia de încredere şi siguranţă).
În ciuda asimetrie existente în clasa de elevi referitoare la statutul de
superioritate al profesorului, relaţia profesor-elev nu mai poate fi concepută ca o
relaţie de dependenţă a elevului de profesor sau ca o relaţie de comunicare
abstractă. Influenţa educaţională poate funcţiona şi ca un criteriu de analiză a
interacţiunilor dintre membrii colectivului de elevi (relaţii de cooperare, relaţii de
competiţie şi relaţii de conflict).
În clasa a – X – a F elevii au un ridicat nivel al anxietăţii, se gândesc mai puţin
la ei şi la munca lor, au atitudini reprobabile faţă de colegi şi au un foarte scăzut
sentiment de responsabilitate faţă de ceilalţi. Ca substrat integrator al cunoaşterii
elevilor factorul central este capacitatea de muncă a elevilor în clasă.
Modul de determinare a capacităţii de muncă a elevilor se realizează prin
comparaţie cu tabloul indicatorilor dezvoltării psiho-fizice, precum şi prin observarea
comportamentelor zilnice (sau periodice) ale membrilor colectivelor de elevi.
Indicatorii observaţionali şi constatările înregistrate se găsesc în foaia de observaţie
(Anexa 2) , care se referă la reacţiile elevilor în împrejurări concrete pe care le oferă
activitatea.
În legătură cu nivelul de aspiraţie şi orientarea şcolară şi profesională a elevilor
s-a recurs la administrarea periodică a testelor de sondaj cu caracter O.S.P.

5
Prelucrarea şi sistematizarea rezultatelor s-a realizat în scop comparativ, în cele trei
perioade: la începutul clasei a-IX-a, în semestrul I din clasa a-X-a (perioada dinaintea
experimentării) şi la sfârşitul semestrului al-II-lea (perioada comparării rezultatelor
experimentului), Anexa 3. Pentru prima perioadă s-a apelat la rezultatele testului
O.S.P. aplicat aceluiaşi colectiv de elevi la începutul clasei a-IX-a de către dirigintele
clasei. Testul a fost conceput sub forma a trei întrebări: Ce vrei să urmezi după
terminarea liceului ?, Cum îţi vezi (proiectezi) viitorul ? şi Eşti mulţumit de
opţiunea şcolară făcută ?
O analiză succintă a rezultatelor a condus la concluzia că, cei mai mulţi dintre
elevi doresc să urmeze cursurile unei forme de învăţământ postliceal sau universitar,
în domenii variate, alţii sunt indecişi sau nu răspund în nici un fel. De asemenea o
parte din elevi îşi exprimă opţiunile în termeni profesionali, alţii nu ştiu ce să
răspundă. Ce este mai grav, majoritatea sunt nemulţumiţi de opţiunea şcolară făcută.
Interpretarea detaliată a rezultatelor acestor teste s-a realizat comparativ
pentru cele trei perioade, în ultima parte a lucrării.

 Etapele cercetării:
a) Faza prealabilă intervenţiei factorului experimental: 2.IX.1999 -20.I.2000
b) Faza administrării factorului experimental şi a testării variabilelor
dependente: 10.I.2000 –18.V.2000
c) Faza comparării rezultatelor: 18.V.2000 –2.VI.2000

4.3.1. FAZA PREALABILĂ INTERVENŢIEI FACTORULUI EXPERIMENTAL

La începutul anului şcolar 1999 –2000 eşantionul format din cei 25 de elevi ai
clasei a-X-a F a fost cercetat pe baza studierii documentelor şcolare (registrul
matricol) înregistrându-se valori reprezentative privitoare la variabilele implicate
înaintea experimentării (anul şcolar anterior):
N

 Media aritmetică a colectivului (M): M = 

X i
i 1 , unde:
N

6
 = sumă de; XI – notele individuale înregistrate; N = nr. elevilor;

Nr. elevi cu medii cuprinse între :

5 – 5,99 6 – 6,99 7 – 7,99 8 – 8,99
10 7 3 5

151
M= = 6,04
25
 Modulul sau dominanta (m) - valoarea sau media cu cea mai mare
frecvenţă din şirul măsurătorilor: m = 5

În prima oră de tehnologie au fost aplicate testele de sondaj iniţial

(predictive).Aceste teste au fost concepute şi administrate cu scopul diagnosticării
nivelului de performanţă şi a lacunelor intervenite în pregătirea fiecărui elev în parte la
disciplina de profil, până l data începerii anului şcolar 1999 – 2000.
Întrucât, pentru semestrul I al anului şcolar în curs a fost planificată studierea
capitolelor referitoare la tehnologia semipreparatelor şi preparatelor culinare (Anexele
5 şi 6), s-a considerat ca itemii testului de evaluare predictiv, să se refere la noţiuni
despre materiile prime şi auxiliare folosite în alimentaţie, noţiuni ce vor înlesni
achiziţia de noi cunoştinţe şi fără de care însuşirea celorlalte capitole va fi foarte greu
de realizat. Testul predictiv a fost conceput sub forma a 20 de itemi (Anexa 4).
La acest test au fost prezenţi toţi cei 25 de elevi ai clasei, consideraţi în
totalitate ca fiind apţi pentru învăţătură, conform studierii fişelor lor psihopedagogice.
S-au asigurat condiţiile rezolvării testului, după care s-a trecut la înregistrarea

rezultatelor. S-a constatat că media generală, calculată după formula M = 

Xi
i 1 ,a
N

110
fost M = =4,40.
25
Modulul (dominanta) m = 4,47

7
Cuprinse într-un tabel sintetic rezultatele au fost:

Nota Frecvenţa Poligonul de frecvenţă nr. 1

3 5
4 9
5 8 12 frecvenţa
6 2 10
7 1 8
8 0 6
9 0
4
10 0
2
0
Histograma
1 2 nr.
3 41 5 6 7 8 9

9
8 3
7 4
6 5
5
6
4
7
3
2 8
1 9
0 10
Frecventa

Se observă că în urma testului predictiv s-au evidenţiat procente de

submediocritate: punctaje echivalente unor note între 1 – 4, la 14 elevi (56%) şi
mediocritate, la 11 elevi (44%). Fenomenul era oarecum de aşteptat, ţinând cont că
eşantionul de elevi înregistrase la sfârşitul anului şcolar anterior rezultate destul de
slabe – media generală pe clasă 6,04 (43% din nr. elevilor având medii inferioare
mediei generale pe clasă).
Parcurgerea capitolelor planificate pentru perioada semestrului I s-a realizat
folosind , în principal strategii didactice clasice, tradiţionale (anexele 7,8 şi 9):
- forma de organizare – frontal şi individual (numai la lucrările de control curente şi
sumative, precum şi la activităţile de instruire tehnologică);
- metode de învăţământ – prelegerea , explicaţia, demonstraţia (în special) şi
conversaţia, problematizarea, descoperirea dirijată etc. (într-o măsură mai mică);

8
 -ca metode de evaluare s-au folosit în special chestionarea orală, chestionarea prin
lucrări scrise, aprecierile verbale.
În urma evaluărilor curente în această perioadă s-au înregistrat următoarele
rezultate:
Xi 142
a)prin chestionări scrise: Media (M) =  = =5,68; Modulul (dominanta) m =
N 25
5
Nota Frecvenţa
Sub 5 5 Histograma nr. 2.
5 4
6 6 6
7 5 5 Sub 5
8 3 4
5
9 0 6
3
10 0 7
2 8
1 9

0 10
Mx 148
b) Prin chestionări orale: Media(M) =  = = 5,90;Frecventa
Modulul (dominanta) m =
N 25
6
Nota Frecvenţa
Sub 5 7 Histograma nr. 3
5 4
6 6 7
7 5 6 Sub 5
8 3 5 5
9 0 4 6
10 0 3 7
2 8
1 9
0 10
De remarcat că, atât notele obţinute în urma evaluării prin
Frecventa chestionare scrisă,
cât şi cele obţinute prin chestionări orale reprezintă, de fapt medii ale mai multor note
obţinute de către fiecare elev, pe tot parcursul semestrului I. De asemenea, se
observă o uşoară creştere a mediei notelor obţinute prin lucrări scrise comparativ cu
cele obţinute în urma chestionărilor orale.
Explicaţia, demonstrată de altfel la majoritatea claselor cu un nivel scăzut la
învăţătură, este aceea că elevii se descurcă ceva mai bine la lucrările scrise decât la

9
oral datorită intervenţiei factorului stres şi a inhibaţiei elevilor atunci când trebuie să
răspundă direct, pe fondul neîncrederii în sine datorat lacunelor în cunoştinţe
acumulate în timp. În urma evaluărilor sumative s-au înregistrat următoarele rezultate:
X i 154
Media (M) =  = =6,16; Modulul (dominanta) m = 7
N 25
Nota Frecvenţa
Sub 5 2 Histograma nr. 4
5 8
6 5 8 Sub 5
7 7 5
6
8 2 6
9 1 4
7
10 0 2 8
9
Rezultatele lucrării scrise semestriale: 0
Frecventa 10
X i 144
Media (M) =  = = 5,76; Modulul (dominanta) m = 5
N 25
Nota Frecvenţa
Sub 5 5 Histograma nr. 5
5 8
6 7 8
7 3 7 Sub 5
8 2 6
5
5
9 0 6
4
10 0 7
3
La sfârşitul semestrului I s-au înregistrat următoarele medii generale: 8
2
9
X i 145 1
Media (M) =  = =5,80 ; Modulul
0 (dominanta) = 6 10
N 25
Frecventa
Media Frecvenţa
Sub 5 3 Histograma nr. 6
5 6
6 8 8
7 6 7 Sub 5
8 2 6
5
5
9 0 6
4
10 0 7
3
8
2
9
1
0 10
Frecventa

10
 Frecvenţa notelor din primul semestru este reprezentată în histograma nr. 7. în
poligonul de frecvenţă nr. 2 şi in diagrama areolară alcătuite pe baza tabelului sintetic
de rezultate:
Tabel sintetic de rezultate:
Media Frecvenţa
Sub 5 (6+7+2+5)=20 Histograma nr. 7
5 (9+4+8+8)=29
6 (5+6+6+7)=24 30
7 (3+5+7+3)=18 25 Sub 5
8 (2+3+3+2)=9 20
5
9 (0+0+1+0)=1 6
15
10 0 7
10 8
5 9

0 10
Se poate observa că în această perioadă predomină notele aflate la pragul
Frecventa

promovării (5), şi cele sub nivelul mediu (6), apoi notele aflate sub nivelul minim
acceptabil (sub 5) şi din ce în ce mai puţine note aflate în jurul nivelului mediu (7 şi 8).

Poligonul de frecvenţă nr. 2 Diagrama areolară nr. 1.

frecventa
frecventa notei

35 sub 5
30
25 5
20
15 6
10
5 7
0
sub 5 6 7 8 9 10 8
5
9
frecventa 10

Analizând rezultatele slabe la învăţătură obţinute de elevi în această perioadă

s-a dedus că acestea se datorează mai multor motive, printre care:
- lacune instrucţionale acumulate în pregătirea anterioară a elevilor;
- o slabă sau chiar lipsă de motivaţie a învăţării;

11
 - elevii nu au un ritm propriu de învăţare şi nu fac faţă ritmului alert de activitate
impus de nişte programe analitice prea încărcate (atât la disciplinele de specialitate,
cât şi la cele de cultură generală);
- randament scăzut datorită plasării orelor de tehnologie la sfârşitul penultimei
zile a săptămânii de lucru;
Din fericire, aşa cum reiese din noul Plan–cadru, la elaborarea curriculum-ului
pentru anii şcolari următori s-a ţinut cont de necesitatea echilibrării ponderii orelor de
cultură tehnică raportate la cele de cultură generală, în funcţie de profiluri şi
specializări. De aceste privilegii însă se vor bucură abia elevii care au început
cursurile liceale după anul şcolar 1997-1998.
Cum elevii clasei a-X-a F(clasa experimentală) nu vor avea ocazia să se
bucure de aceste aspecte pozitive ale reformei curriculare, rămâne de datoria
dascălilor de a veni în sprijinul lor, cu metode şi tehnici noi de lucru, cu abordarea
procesului instructiv – educativ într-o manieră cât mai responsabilă şi cu efortul
neprecupeţit adus în slujba educării şi formării tinerii generaţii, a generaţiilor de
mâine.
Folosind metoda analizei produselor activităţii elevilor s-a urmărit în această
perioadă modul cum îşi iau notiţe, aspectul general al caietelor de clasă şi de teme, al
lucrărilor de control, iar în perioada de instruire practică s-au verificat şi analizat
preparatele realizate de elevi. S-a constatat că toţi elevii îşi iau notiţe, dar majoritatea
folosesc caiete comune pentru mai multe discipline; elevii care absentează nu-şi
completează întotdeauna caietele cu noţiunile predate atunci când au lipsit. De
asemenea, mulţi fac greşeli de ortografie, scriu destul de neinteligibil şi dezordonat,
atât în caietele de clasă cît şi în cele de teme (din cei 25 de elevi ai clasei, s-au
remarcat doar 5 care au caiete îngrijite şi ordonate.
În ceea ce priveşte desfăşurarea orelor de instruire tehnologică s-a putut
constata că elevii întâmpină greutăţi în respectarea gramajului preparatelor şi a
raportului părţilor componente (unii elevi nu ştiu să efectueze calcul procentual), şi în
asigurarea prezentării estetice a preparatelor; unora le lipsesc îndemânarea, curajul
şi imaginaţia (o explicaţie ar fi aceea că elevii se află deocamdată la începutul
practicii efective, întrucât , conform programei analitice abia în clasa a-X-a încep să

12
realizeze semipreparate şi preparate finite. Mulţi elevi nu sunt capabili de a lua măsuri
atunci când se află în dificultate (ex: substituirea unui anumit ingredient din reţetă sau
repararea anumitor defecte ce apăr în pregătirea unor preparate).

4.3.2. FAZA EXPERIMENTĂRII MODELULUI INSTRUCŢIONAL ŞI

ÎNREGISTRĂRII REZULTATELOR

De la început trebuie precizat că la sfârşitul semestrului I, trei dintre elevii

clasei a-X-a F au fost transferaţi la cerere, la învăţământul seral; ca urmare
eşantionul experimental (şi de control) va fi format de data aceasta din 22 de elevi.
Aşa cum s-a mai precizat, administrarea factorului experimental s-a realizat în
cel de-al II-lea semestru.
Pe baza proiectării calendaristice anuale s-au întocmit planificările semestriale,
atât pentru orele de teorie cât şi pentru cele de instruire tehnologică.(Anexele 10)
În prima oră de tehnologie au fost aplicate teste de sondaj iniţial(predictive), cu
scopul diagnosticării nivelului de pregătire al elevilor la început de semestru şi
depistării eventualelor lacune în cunoştinţele ce stau la baza înţelegerii şi învăţării
noţiunilor referitoare la semipreparatele de patiserie. Aceste teste au fost alcătuite din
itemi referitori la noţiuni din capitolul Materii prime şi auxiliare folosite în alimentaţie,
studiat în clasa a-IX-a, noţiuni ce sunt necesare elevilor pentru acumularea
cunoştinţelor despre produsele de patiserie –cofetărie.
Ca şi testul predictiv anterior şi acesta a fost conceput sub forma a 20 de itemi
diferiţi. (Anexa 11). Au fost asigurate toate condiţiile desfăşurării testului, la care
participarea elevilor a fost de 100%.
Rezultatele înregistrate cu această ocazie au evidenţiat procente de
submediocritate (21,73%) şi mediocritate (73,91%), aşa cum reiese din tabelul
sintetic de rezultate şi histograma nr. 8

8
Tabel sintetic de rezultate:
7 Histograma nr. 8
Sub 5
Nota Frecvenţa 6
5
Sub 5 5 5
6
5 8 4
7
3
8
2
13 1
9
10
0
Frecventa
 6 5
7 3
8 1
9 0
10 0

Media (M) =
 Xi
=
119
= 5,40; Modulul (dominanta), m = 5
N 22

Se observă că rezultatele celor două teste predictive (din sem. I şi sem. II) sunt
asemănătoare, cu o uşoară creştere a mediei celui din urmă (5,40 faţă de 4,40).
În perioada imediat următoare s-a trecut la proiectarea şi realizarea unor
programe compensatorii (de recuperare), respectiv de îmbogăţire, conform modelului
instrucţional urmat. ( Anexa 12)
În acest sens s-au avut în vedere câteva principii şi reguli de bază:
- programul de recuperare – destinat elevilor cu lacune esenţial în pregătirea
anterioară şi organizat în vederea atingerii performanţelor minimal acceptabile, s-a
desfăşurat sub formă de meditaţii;
- programul de îmbogăţire – destinat elevilor capabili de performanţe superioare
standardelor prevăzute de programele şcolare, s-a desfăşurat sub formă de
consultaţii menite să-I îndrume pe elevi în pregătirea pentru concursul pe meserii;
acest program se va desfăşura simultan cu procesul de învăţământ;
- scopul principal pentru care s-a organizat programul de recuperare derivă din
scopul general, care urmăreşte autodesfiinţarea programului prin eliminarea motivelor
care l-au impus în legătură cu fiecare elev participant în parte;
- nu s-a urmărit menţinerea la programul de recuperare a unui elev sau altul, care a
recuperat în întregime materia şi este capabil să înainteze adecvat în instruirea pe
care o parcurge în clasă;
- învăţarea trebuie motivată; tuturor elevilor le vor fi sugerate căi viabile de
rezolvare, încredere în ei înşişi;
- nu se vor utiliza forme ale sancţiunii negative (admonestrări, pedepse) ci
stimulente pozitive;
- elevii vor fi învăţaţi să colaboreze, dar şi să se întreacă unul pe altul, stimulând
competiţia;

14
 - nu se vor permite nici un fel de discuţii ironice în legătură cu nereuşitele temporare
ale unora sau altora dintre participanţi;
- fiecărui elev în parte îi va fi sugerat în mod direct că este capabil de performanţe
extraordinare, dacă va depune eforturi mai mari şi se va concentra mai mult;
- înainte de începerea programului de recuperare elevii vor fi conştientizaţi de
obiectivele acestei activităţi şi de importanţa pe care o prezintă;
Rezultatele înregistrate în urma programului de recuperare desfăşurat în a-II-a
săptămână a semestrului II (în perioada de instruire practică), au fost următoarele:
La testul nr. 1:

Media (M) =
 Xi
=
150
= 6,81; Modulul (dominanta), m =7
N 22

Tabel sintetic de rezultate:

Nota Frecvenţa
Sub 5 1 Histograma nr. 9
5 4
6 3 7
7 7 6 Sub 5
8 4 5 5
9 3 4 6
10 0 3 7
2 8
9
La testul nr.2: 1
0 10

Media (M) =
 Xi
=
152
= 6,90;
Frecventa
Modulul (dominanta), m =7
N 22

Tabel sintetic de rezultate:

Nota Frecvenţa
Sub 5 0 Histograma nr. 10
5 3
6 5 10
7 10 8
Sub 5
8 3 5
9 1 6 6
10 0 4 7
8
2 9
La testul nr.3:
0 10
Frecventa

15
 Media (M) =
 Xi
=
169
= 7,68
N 22

Modulul (dominanta), m = 7

Tabel sintetic de rezultate:

Nota Frecvenţa
Sub 5 0 Histograma nr. 11
5 1
6 2 9
7 19 8
Sub 5
7
8 6 6
5
9 3 5 6
10 1 4 7
3 8
2
9
1
0 10
S-a constatat că numărul elevilor care se apropie sau chiar depăşesc nivelul
Frecventa

standard al performanţelor şcolare (care au obţinut note de 7, 8, 9 şi 10) este în

creştere. Prin urmare s-a considerat ca, elevii care au depăşit consecutiv nivelul
standard, să fie trecuţi la programul de îmbogăţire, în cadrul căruia itemii testelor de
progres vor fi modificaţi. În această situaţie s-au aflat: cinci elevi, dintre care unul a
obţinut chiar şi nota 10, drept pentru care s-a considerat că acesta , ar putea încheia
programul compensatoriu (pe care l-au continuat ceilalţi 21 de elevi ai clasei).
La testul nr.4 s-au înregistrat următoarele rezultate:

Media (M) =
 Xi
=
148
= 7,04; Modulul (dominanta), m = 7
N 21

Tabel sintetic de rezultate:

Nota Frecvenţa
Sub 5 0 Histograma nr. 12
5 2
6 4 8
7 8 7 Sub 5
8 5 6
5
5
9 2 6
4
10 0 7
3
8
2
9
1
16 0 10
Frecventa
 La testul nr.5 s-au înregistrat următoarele rezultate:

Media (M) =
 Xi
=
153
= 7,28; Modulul (dominanta), m = 7,5
N 21

Tabel sintetic de rezultate:

Nota Frecvenţa
Sub 5 0 Histograma nr. 13
5 1
6 3 8
7 8 7 Sub 5
8 8 6
5
5
9 0 6
4
10 1 7
3
8
2
9
1
0 10
Începând cu săptămâna a treia a semestrului II programul
Frecventa compensatoriu va

cuprinde din punctul de vedere al conţinutului învăţării, noţiuni referitoare la

tehnologia semipreparatelor de patiserie.
Făcând o analiză globală a rezultatelor primei etape a programului
compensatoriu se poate considera că cea mai mare parte a elevilor stăpânesc
cunoştinţe suficiente care le vor folosi pentru parcurgerea capitolelor planificate.
O a doua fază a modelului instrucţional experimentat o constituie proiectarea
şi realizarea învăţării dirijate în clasă, ale cărei obiective sunt:
- întocmirea de proiecte pedagogice riguroase pentru a determina însuşirea
conţinuturilor esenţiale de către elevi, în clasă, pe baza dirijării mecanismelor de
învăţare (operţionalizarea obiectivelor urmărite, alegerea corectâ a conţinuturilor
esenţiale necesare instruirii, construirea de strategii focalizate pe obiectivele urmărite
şi elaborarea instrumentelor de evaluare formativă şi cumulativă;
- realizarea de activităţi didactice eficiente, bazate pe proiecte pedagogice
riguroase; acest obiectiv va fi considerat atins, dacă la aceeaşi clasă (a-X-aF) vor fi
realizate succesiv cel puţin trei lecţii în care toţi elevii au obţinut performanţe
corespunzătoare nivelului minimal-acceptabil de cunoştinţe;
Odată planificată materia pe capitole şi unităţi instrucţionale, în vederea
parcurgerii integrale a programei şcolare şi unele evaluări periodice şi finale, s-a

17
trecut la întocmirea proiectelor de lecţii. În anexele 13, 14 şi 15 sunt prezentate
câteva modele de astfel de proiecte.
S-a pornit de la adevărul incontestabil al afirmaţiei: Orice lucru didactic bine
făcut este rezultatul unui proiect didactic bine gândit (24), afirmaţie bazată pe ideea
căposibilitatea de a-şi anticipa pe plan mintal acţiunile, înainte de a le executa,
conferă omului întreaga superioritate(24) şi că dacă a gândi înainte de a face,
constituie o regulă universală a acţiunii eficiente, ea se impune şi în domeniul sensibil
al activităţii instructiv-educative.(26)
În conceperea proiectelor de lecţii s-a ţinut seama de faptul că, un proiect
pedagogic este bine gândit, dacă:
 Sub raportul conţinutului:
- precizează obiectivele instruirii în manieră operaţională, în termeni de
comportament observabili şi măsurabili;
- precizează atâtea obiective câte pot fi atinse în timpul afectat activităţii
didactice respective;
- precizează obiectivele materiei de studiu;
- acoperă conţinuturile esenţiale ale materiei de studiu;
- permite diferenţierea instruirii în funcţie de pregătirea şi ritmul de lucru
al celor care învaţă;
- precizează sarcini de lucru pentru fiecare obiectiv;
 Sub raportul formei:
- are o dimensiune rezonabilă;
- este redactat într-o manieră clară, ce permite urmărirea modului în
care fiecare obiectiv poate fi transformat într-un rezultat măsurabil;
- conţine specificaţiile care privesc demersul de la obiective la rezultate;
- permite în timp renunţarea la scrierea unor specificaţii şi simplificarea
manierei de redactare;
Realizarea eficientă a activităţilor didactice proiectate ştiinţific a constat în:

- producerea de evenimente instrucţionale în succesiunea arătată în proiecte,

evitând producerea formală a evenimentelor respective;

18
 - parcurgerea fiecărui eveniment insrucţional în ritm alert, care să permită
încadrarea în timp;
- asigurarea de legături organice între evenimentele instruirii, conferind
ansamblului lor funcţia de feed-back permanent;
- acordarea importanţei tuturor evenimentelor instrucţionale şi maximului de
importanţă progresului învăţării;
În ceea ce priveşte captarea atenţiei s-a urmărit stimularea atenţiei şi
interesului pentru învăţare tuturor elevilor, declanşându-le dorinţa de a învăţa în mod
activ, prin efort propriu. În acest sens s-a apelat la tehnici de condiţionare a
comportamentului, implicarea în sarcină, stimulări didactice etc.
Enunţarea obiectivelor operaţionale ale fiecărei lecţii s-a făcut de fiecare dată
pe înţelesul elevilor, întrucât activitatea de instruire este şi educativă, iar educaţia,
prin definiţie constituie un proces conştient. În plus, conştientizarea rezultatelor
scontate ale învăţării de către elev este şi un factor de motivare puternică a acestuia.
Cum, orice învăţare nouă este condiţionată de alta anterioară, în scopul
actualizării  ancorelor învăţării, în locul verificării detaliate a lecţiei precedente s-a
urmărit verificarea întregii materii parcurse de elevi în chei esenţiale, dar fără a intra
în amănunte nesemnificative, evitând stresul şi demotivarea, antrenând cât mai mulţi
elevi (dar nu mereu pe aceeaşi).Chiar dacă nu toţi elevii reuşeau să demonstreze că
mai păstrează în memorie cunoştinţele necesar pentru a putea realiza noile obiective
era suficient ca unii să realizeze acest lucru: actualizarea antrena reamintirea
cunoştinţelor respective de către toţi ceilalţi elevi, facilitând considerabil continuarea
instruirii.
După asigurarea că toţi elevii pot continua învăţarea s-a trecut la transmiterea
sarcinilor de lucru, oferind în acelaşi timp condiţii pentru a le realiza.
Desigur, din situaţia de învăţarea au făcut parte şi informaţiile de care elevii
au avut nevoie pentru realizarea sarcinilor date, dar s-a evitat pe cât posibil predarea
cunoştinţelor, procedându-se aşa încât elevii să înveţe, făcând acţiunile mentale
specificate în obiectivele operaţionale ale activităţii didactice.
Pentru realizarea fiecărei sarcini s-a stabilit un timp limită, precizându-l elevilor
şi solicitându-se ca aceştia să se încadreze în el. Au fost ajutaţi cu precădere elevii cu

19
ritm lent să-şi adapteze resursele interne ale învăţării la natura fiecărei sarcini de
lucru.
Un moment important al activităţilor didactice desfăşurate a fost evaluarea
progresului instruirii. Întrucât evaluarea formativă a învăţării este, de fapt tot
învăţare, aceasta a fost abordată ca pe un sprijin acordat elevilor pentru a-şi fixa
temeinic cunoştinţele şi de a-şi putea identifica în timp util dificultăţile şi lacunele în
pregătire. Evaluarea formativă fiind una exclusiv independentă, în timpul rezolvării
testelor de progres elevii nu au fost sprijinişi în nici un fel şi nici nu li s-a permis să se
ajute între ei. S-a alocat cât mai mult timp posibil autocorectării testelor de progres de
către elevi, întrucât cunoaşterea rezultatelor este momentul de maximă intensitate a
învăţării, reprezentând producerea conexiunii inverse şi, chiar şi elevii slabi care îşi
descoperă greşeli învaţă. Pe de altă parte, autocorectarea este net mai avantajoasă
decât corectarea testelor de către profesor, prin efectul formativ imediat pe care îl
produce asupra fiecărui elev, intensificând astfel retenţia la nivelul memoriei de scurtă
durată şi asigurând condiţii de treceremasivă a cunoştinţelor în memoria de lungă
durată.
Pe baza rezultatelor testelor de progres s-au putut stabili sarcini diferenţiate de
lucru pentru acasă, pentru a acoperilacunele descoperite la unii elevi, a intensifica
retenţia cunoştinţelor pentru toţi elevii şi pentru a sprijini transferul acestora pe
verticală (aprofundarea, adâncirea cunoştinţelor, întărirea capacităţilor formative) şi
pe orizontală (lărgirea cunoştinţelor, adăugarea de detalii la conţinuturile esenţiale
deja însuşite). Totodată le-au fost adresate elevilor îndemnuri concrete pentru
desfăşurarea unei învăţări sistematice:
- să-şi planifice studiul în mod riguros (prin întocmirea unui calendar de studiu,
raportând materia de învăţat la timpul disponibil, în funcţie de dificultăţile acesteia);
- să-şi organizeze ştiinţific studiul (prin întocmirea unui plan de studiu, după
modelul din anexa 16);
- să studieze efectiv (respectând cu tenacitate calendarul şi planul de studiu,
fiind perseverenţi şi încrezători în sine şi învăţând să aplice tehnicile ştiinţifice de
muncă intelectuală); În anexa 17 sunt prezentate cele 9 mecanisme (tipuri) de

20
învăţare, cu exemple concrete de aplicabilitate a fiecărui tip la disciplina de profil şi în
mod deosebit la capitolul Semipreparate de patiserie.
- să-şi valorifice eficient rezultatele studiului, întrucât şcoala este locul unde
elevii învaţă, în perspectiva unei integrări profesionale şi sociale; s-au făcut elevilor în
acest sens sugestii referitoare la realizarea lucrărilor scrise, a referatelor şi chiar a
proiectelor de atestare profesională;

Câteva rezultate semnificative ale testelor formative de progres

Pe baza tabelelor sintetice de rezultate s-au putut realiza reprezentările grafice

ale testelor formative aplicate în această perioadă, astfel:
La testul 1 (anexa 13 c):
Tabel sintetic de rezultate:
Nota Frecvenţa
Sub 5 0 Histograma nr. 14
5 4
6 3 6
7 6 5 Sub 5
8 5 4
5
9 3 6
3
10 1 7
2 8
1 9
frecventa 10
0
Frecventa
Poligonul de frecvenţă nr. 3 7
6
5
4
3
2

Media (M) =  Xi =
157
= 7,13;
1
0
N 22
sub 5 5 6 7 8 9 10

Modulul (dominanta), m =7
frecventa

La testul 2 (anexa 14 c):

Tabel sintetic de rezultate:
Nota Frecvenţa
Histograma nr. 15

21
 Sub 5 0
5 1
6 4 8
7 3 7 Sub 5
8 8 6
5
5
9 4 6
4
10 2 7
3
8
2
9
1
frecventa 10
0
Poligonul de frecvenţă nr. 4 Frecventa
10
8
6
4
2

Media (M) =  i =
0
X 162
= 7,36; sub 5 6 7 8 9 10
N 22 5

Modulul (dominanta), m =8 frecventa

La testul 3 (anexa 15 c):

Tabel sintetic de rezultate:
Nota Frecvenţa
Sub 5 0 Histograma nr. 16
5 1
6 3 8
7 6 7 Sub 5
8 8 6
5
5
9 1 6
4
10 3 7
3
8
2
9
1
0 10
Frecventa

22
 frecventa
Poligonul de frecvenţă nr. 5
10
8
6
4

Media (M) =  i =
X 168 2
= 7,63; 0
N 22 sub 5 6 7 8 9 10
5
Modulul (dominanta), m =8
frecventa

După cum se observă din prezentarea şi prelucrarea matematico-statistică a

rezultatelor obţinute de eşantionul experimental în această perioadă, aplicarea
modelului instrucţional a condus la anularea procentelor de submediocritate şi chiar
creşterea numărului elevilor cu rezultate medii ţi chiar cu note de 9 şi 10.
De remarcat este şi progresul realizat în această perioadă: faţă de rezultatele
primului test formativ s-a înregistrat o creştere a mediei generale pe clasă cu 3,22%
la testul 2 şi cu 6,55% la testul 3.
Calculând o medie generală cumulată a rezultatelor obţinute de elevi la cele
trei teste formative de progres (ţinând cont şi de abaterea de la tendinţa centrală –
indicele variabilităţii, ce intervine în calcularea mediei tuturor notelor obţinute de
fiecare elev în parte ( prezentată în anexa 18), a rezultat M =7,50.
Reprezentarea grafică:
Tabel sintetic de rezultate:
Nota Frecvenţa
Sub 5 0 Histograma nr. 17
5 3
6 1 7
7 7 6 Sub 5
8 6 5 5
9 3 4 6
10 2 3 7
2 8
1 9

0 10
Frecventa

23
 frecventa
Poligonul de frecvenţă nr. 6
8
6

Media (M1) = 
2
X i 165
= = 7,50; 0
N 22 sub 5 6 7 8 9 10
5
Modulul (dominanta), m1 =7
frecventa

Efectele benefice ale aplicării modelului s-au resimţit pe toată perioada

administrării factorului experimental, la marea majoritatea subiecţilor. Astfel, în urma
parcurgerii întregii materii planificate pentru semestrul al-II-lea şi îmbinând învăţarea
în clasă cu mai multe tipuri de lecţii (lecţii de recapitulare, fixare şi consolidare a
cunoştinţelor, lecţii mixte, lecţii de laborator, etc.) s-au obţinut rezultate încurajatoare,
înregistrându-se pe rând medii generale de 7,81; 7,59 iar la lucrarea scrisă
semestrială 6,59(rezultat asupra comentării căruia se va reveni în capitolul Concluzii).
Mediile rezultate în urma aplicării în continuare a testelor formative de progres
sunt reprezentate după cum urmează:

Media (M2) = X i
=
172
= 7,81 Modulul (dominanta) m2 = 7,50
N 22

Reprezentarea grafică (poligonul de frecvenţă nr. 7 şi histograma nr. 18):

Tabel sintetic de rezultate:
Nota Frecvenţa Histograma nr. 18
Sub 5 0
7
5 1
6 Sub 5
6 1
5 5
7 7
4 6
8 7
3 7
9 4
8
10 2 2
1 9

0 10
Frecventa

24
 Poligonul de frecvenţă nr. 7 Poligonul de frecvenţă nr. 8

frecventa frecventa

8 8

6 6
4 4
2 2
0 0
sub 5 6 7 8 9 10 sub 5 6 7 8 9 10
5 5

frecventa frecventa

Media (M3) =  i =
X 167
= 7,59 Modulul (dominanta),m3 = 7
N 22

Reprezentarea grafică este dată în poligonul de frecvenţă nr. 8 şi

histograma nr. 19:
Histograma nr. 19
Tabel sintetic de rezultate:
Nota Frecvenţa
Sub 5 0 7

5 2 6
Sub 5
6 2 5 5
7 7 4 6
8 5
3 7
9 4 8
10 2 2
9
1
10
0
Frecventa
În tabelul analitic de rezultate (anexa 19) sunt prezentate rezultatele finale
obţinute de către elevi la sfârşitul perioadei administrării factorului experimental.

Media (M) = X i
=
163
=7,40 Modulul(dominanta), m =7,50
N 22
6

5 Sub 5
Reprezentarea grafică a rezultatelor finale;
4 5
Tabel sintetic de rezultate: Histograma nr.20 6
3
Nota Frecvenţa 7
2 8
9
1
25 10
0
Frecventa
 Sub 5 0
5 2
6 3
7 6
8 6
9 5
10 0

Poligonul de frecvenţă nr. 9 Diagrama areolară nr.2

frecventa frecventa mediei

7 sub 5
6
5 5
4
3 6
2
1 7
0
sub 5 6 7 8 9 10 8
5
9

frecventa 10

4.3.3. FAZA COMPARĂRII REZULTATELOR

Scopul principal al administrării factorului experimental la clasa a –x –a F a fost

creşterea eficacităţii instruirii. Pentru a putea verifica reuşita acestui demers didactic
se vor compara variabilele dependente (performanţele obţinute de elevi), în funcţie de
variabila independentă (factorul experimental), adică performanţele de la care as-a
plecat, cu cele la care s-a ajuns, graţie implicării tuturor factorilor ce au ţinut de
realizarea acestui obiectiv.
Aşa cum s-a arătat în caracterizarea eşantionului experimental la anului şcolar
anterior media generală pe clasă a fost 6,04, medie ce corespunde unor performanţe
aflate sub nivelul standard. De altfel, nivelul pregătirii elevilor sub cel mediu s-a
menţinut aproape constant şi în semestrul I al clasei a –X–a înaintea introducerii
modelului instrucţional, (fig.5) ceea ce confirmă încă odată performanţele relativ
scăzute care caracterizează în general eşantionul.

Fig.5 Imaginea comparativă a mediilor generale pe clasă

26
Perioada Medii Medii Medii Medii Medii Medii Media
(4-4,99) (5-5,99) (6-6,99) (7-7,99) (8-8,99) (9 – 10) pe clasă

cl. a-IX-a 0 10 7 3 5 0 6,04

cl. a-X-a 3 6 8 6 2 0 5,80

Comparând, însă media generală obţinută de elevi în clasa a–X–a în

semestrul I (5,80) cu cea din semestrul II (7,40) se observă o creştere cu 27,58%,
creştere datorată introducerii modelului instrucţional. Aceste rezultate nu sunt deloc
de neglijat, cu atât mai mult cu cât, în prima parte a perioadei experimentale,
progresul înregistrat a fost de 29,31%. Scăderea cu 1,73% a progresului general
final, faţă de cel din prima parte a fazei experimentării modelului s-a datorat
intervenţiei unor factori subiectivi: oboseala caracteristică oricărui sfârşit de an şcolar
şi în special stresul în care s-au aflat unii elevi, provocat de ameninţarea  cu
corigenţa la unele discipline la care nu s-au pregătit suficient pentru a putea promova.
Astfel elevii şi-au canalizat mai multă energie (efort, timp) în direcţia anihilării acestui
pericol , în detrimentul disciplinei de profil (unde toţi obţinuseră note mai bune), şi mai
ales în detrimentul pregătirii pentru teză (la care media generală pe clasă a fost 6,59).
O oarecare creştere s-a înregistrat şi în urma celui de–al doilea test predictiv
aplicat la începutul semestrului II (20,8%), dar nesemnificativă pentru rezultatele care
au urmat, întrucât mai mult de 50% dintre elevi obţinuseră note de 4 şi 5.
Rezultatele încurajatoare începuseră să apară încă din faza aplicării
programelor compensatorii, în urma cărora s-a obţinut media generală pe clasă 7,12,
ceea ce însemna un progres faţă de cel înregistrat la ultimul test predictiv de 31,8%,
fără a se obţine nici o notă sub 5.
Într-o imagine grafică suprapusă (fig.6) a rezultatelor celor două variabile
dependente (înainte şi după aplicarea modelului instrucţional) se observă eficienţa
proiectării şi desfăşurării ştiinţifice a activităţii de învăţare în clasă:
- pe de o parte deplasarea frecvenţei mediilor corespunzătoare zonei
submediocrităţii spre zona rezultatelor bune, chiar foarte bune la învăţătură;

27
 - pe de altă parte anularea frecvenţei mediilor aflate sub valoarea minim
acceptabilă şi apariţia celor corespunzătoare zonei apropiate nivelului standard
maximal;

8
6
4
2
0
sub 5 6 7 8 9 10
5

frecv. mediilor initiale frecv. mediilor finale

Fig. nr. 6. Reprezentarea grafică a progresului instruirii

28