Neuro-muscular

Structura fibrei musculare:

• - Membrana celulara:
– receptori de suprafața implicați in controlul hormonal al activității celulare
(adrenalina, insulina),
– Formează joncțiunea neuromusculara
– Asigura depolarizarea celulara si in transmiterea excitației de la nivelul tubilor T
spre reticulul sarcoplasmic.
• - Citosolul: proteine contractile.
– Fibra musculara este organizata in unități structurale numite sarcomere.
– Sarcomerul - unitatea repetitiva a fibrei musculare - intre doua benzi Z.
Lungimea fibrei = nr de sarcomere unite in serie in fibra musculare.
– oferă un mediu de difuzie pentru oxigen, ATP, glicogen, picături de grăsime,
fosfocreatina, numeroase proteine enzimatice si noi formate.
• - Mitocondriile:
– organite celulare care cuprind un echipament enzimatic capabil in oxidarea
completa a grăsimilor si glucozei cu generarea de ATP, singura sursa de
energie care poate fi utilizata direct in contracția musculara. Căldura emisa
de activitatea musculara are rol central in menținerea temperaturi
corporale. Excesul de căldura este emis prin piele ca energie radianta.
• - Reticulul sarcoplasmic si alte organite.
Sarcoplasmic
Reticulum (SR)

Reticulul sarcoplasmic reprezintă principala sursa de Ca cu rol in cuplarea

excitație cu contracția.
•in apropierea liniei Z dilatații saciforme denumite cisterne se asociază cu o invaginare a
membranei celulare numita tub T formând o structura denumita triada.
• In interior se afla o proteina numita calsequestrina --50 situsuri de legare cu rolul
de a fixa calciu si a scădea concentrația Ca liber. Concentrația Ca liber in reticul
5
este net superioara concentrației plasmatice (aproximativ 10 )
•Calreticulina ubicuitară in RS cu rol in fixarea Ca (se afla in concentrații mari in
mușchiul neted)
Relația Ca liber ~ Ca legat in RS

Componentele muschiului scheletic
• Arhitectura de baza a mușchiului scheletic
• Fibrele musculare -forma alungita cilindrica.
• Lungimea fibrei musculare poate varia
extrem de mult de la fibre scurte de câțiva
microni la fibre lungi de pana la 30 cm cum
se întâlnesc in mușchiul sartorius.
• Fibra musculara este învelită de
un strat subțire de țesut
conjunctiv numit endomisium.
• Mai multe fibre, de ordinul a o mie de
fibre-fascicul muscular sunt învelite in
țesut conjunctiv denumit perimisium .
• Mai multe fascicule musculare se unesc si
formează la fiecare din capăt un tendon.
Întreg grupul de fibre musculare se numește
mușchi si este învelit de epimisium.
• Rolul țesutului conjunctiv :
– menține unitatea fibrelor musculare
– permite transferul forței realizate spre
sistemul osos cu care mușchiul
formează o unitate funcționala
– asigura aportul nutritiv necesar viabilității
si funcției fibrelor musculare.
 • - Fibra musculara conține structuri
Arhitectura fibrei proteice cilindrice organizate paralel in
lungimea celulei =miofibrile.
musculare- • Miofibrilele conțin filamente subțiri si
groase care se întrepătrund numite
sarcomerul miofilamente (actina si miozina) - care
ocupa aproximativ 85% din volumul celular
• ME in lumina polarizata se observa mai
multe tipuri de benzi si linii întunecate si
luminoase care alternează.:
– Benzile întunecate benzi A (anizotropic) - prezinta o
banda mediana luminoasa numita banda H si conține
filamente groase cu o lungime de 1,6 micron
– Banda I este o banda luminoasa -in mijloc o linie întunecată
denumita linia Z sau disc Z. conține filamente subțiri cu
lungimea de 1 micron si o grosime de 5-8 nm.
• Intre doua benzi Z se afla unitatea de baza
a fibrei musculare - sarcomer.
• O singura miofibrila conține aproximativ
4500 de miofilamente musculare iar o
singura fibra musculare poate conține
intre 5 si 10000 de miofibrile
• In timpul contracției se produce o scurtare a
tuturor sarcomerelor care compun fibra
musculara prin apropierea discurilor Z-banda
A rămâne constanta si banda I se scurtează.
Structura actinei si miozinei
 • asociere de proteine dintre care cea mai
importantă este miozina II.
• Miozina este o moleculă proteică mare, cu
Filamentele groase o lungime de 1,5 microni și un diametru de
15 nm, cu o formă spațială asemănătoare
unei crose cu două capete: 2 lanțuri grele,
2 lanțuriușoare si 2 lanțuri reglatoare.
• Lanțurile grele prezinta 3 porțiuni: tija,
balamaua si capătul (formează partea
globulara a miozinei) cu rol in formarea
punților dintre filamentele subțiri si
filamentele groase. Capătul lanțului greu
are afinitate pentru actina si activitate ATP-
azica.
 Lanțurile ușoare ale miozinei
• Lanțurile ușoare esențiale si
reglatoare sunt înrudite cu
familia CaM
• Fiecare lanț ușor se asociază
capătului lanțului greu formând
o pereche cu rol in stabilizare
parții globulare a miozinei.
• Lanțul reglator are rol in reglarea
activității ATP -azice a miozinei.
– Fosforilarea lanțului reglator de
către MLCK-creste interacțiunea
punților transversal ale miozinei
– Fosfatazele scad fosforilarea
respectiv, activitatea miozinei
Scheletul filamentelor subțiri este dat de actina
Filamentele subțiri
filamentoasa F. -polimerizarea a 13 molecule de actina
globulara G si are o lungime o lungime de 36 nm.
-Tropomiozina (Tm) este o moleculă fibrilara, alfa
helicoidala , cu o lungime de 41 nm - 7 molecule de
actină G. Doi monomeri se răsucesc unul in jurul
celuilalt formând un dimer care se așază șanțurile
situate de o parte si alta a spiralei duble de actina F.
-Troponina (Tn) este o proteină globulară
dispusă între moleculele de tropomiozină,
fiind alcătuită din 3 subunități (trimer):
•troponina T (TnT), se cuplează la tropomiozină,
•troponina C (TnnC2) cuplează Calciu, prin 4 sinusuri
doua situsuri cu afinitate mare si doua cu afinitate mica
NB fb cardiaca 3 situsuri unul singur cu afinitate scăzută
•troponina I (TnI)care se leagă de actina
si inhiba interacțiunea Actină- Miozină.
- Tropomodulina (Tm) se inseră la capetele
filamentelor de Actină. Au rol in blocarea polimerizării
care permite menținerea constantă a lungimii actinei.
 • -Nebulina este o alta
Alte protein din proteina a mușchiului care
structura miofibrilelor
pornește de la discurile Z de-
a lungul filamentelor subțiri
si controlează lungimea
filamentului subțire
• Titina proteina care
conectează linia M cu
discurile Z, având ½
din sarcomer. Este un
filament elastic.
• α-actinina
 • Joncțiune neuromusculara
Transmiterea neuro-
numita placa motorie implica:
musculara
– butonul terminal al terminației
nervoase al alfa motori situați in
coarnele anterioare ale măduvei
spinări si in nucleii motori de
origine care conține veziculele
cu mediator (acetilcolina-Ach) s
– sarcolema fibrei musculare care
formează falduri jonctionale
cu receptori pentru Ach.
In jurul joncțiunii cu rol de izolare
se afla o celula Schwann.
 • Etapele transmiterii excitației la niv
jonct. neuromusculare
Transmiterea 1. Potențialul de acțiune condus de-a lungul axonului
canale rapide de Na voltaj dependente. In
neuro-musculara apropierea butonului terminației nervoase
depolarizarea canale de Ca voltaj dependente menține
propagarea PA precum si mobilizarea veziculelor de
Ach si docarea acestora la suprafața celulei.
2. Exocitoza veziculelor
creșterea concentrației in fata sinaptica Ach
3. Generarea potențialului de placa motorie
Ach se leagă de recep. din pliurile membranei --
receptori nicotinici cuplați direct cu canale de Na --
receptori ionotropici care prin legarea Ach permit
pătrunderea Na in celula si generarea unui
potențial local de membrana. atinge potențialul
prag determina deschiderea canalelor de Na voltaj
dependente din membrana din jurul plăcii
neuromusculare cu generarea unui potențial de
acțiune ce se propagată la suprafața sarcoplasmei
• Mediatorul -rapid inactivat in colina si
acetil de către acetil-colinesteraza. Colina
este recuperata prin receptori de suprafața
a membranei butonului terminal.
Segmentul presinaptic-
Veziculele sinaptice
Concentrația acetilcolinei în veziculele
sinaptice mature ajunge la 150 mM și o
singura veziculă conține între 6.000 și
10.000 de molecule de acetilcolina.
Veziculele sinaptice
- In zona activa în vecinătatea
membrane veziculele sunt dispuse
in dublu strat si sunt situate si
orientate direct, deasupra pliurilor
postsinaptice. Aceste veziculele
sunt gata pentru a fi eliberate
cele mai multe dintre vezicule
sinaptice sunt in zonă de depozit.
In peretele vezicular:
• sinaptobrevina.
• sinaptostagmina,
• Pompa de protoni
• Transportorul (antiportul)
proton-acetilcolina
 Segmentul presinaptic •NB toxina botulinica si tetanica
Membrana terminala endoproteaze care clivează
sinaptobrevina
sinaptica
În membrana butonului terminal în zona
activă se află două proteine importante
cu rol în Exocitoza veziculelor sinaptice
care fac parte din clasa SNAREs:
• Sintaxina-1
• PAS 25

•Fuziunea veziculelor sinaptice cu

membrana
•St 1 de fuziune –complex format din
sinaptobrevina, sintaxina-1 si 2 PAS
•St 2 de fuziune-complexul anterior
format blocat de complexina
•Por de fuziune Ca pătrunde in butonul
terminal fixare Ca de către sinaptostagmina
îndepărtare complexina fuziunea veziculei
cu membrana plasmatica

Etape post fuzionare

- Scăderea conc de Ca citosolic
Desfacerea sinaptostagminei de
complexul de fuziune α PAFS (proteina
asociata FSN) legare FSN(este o ATP-aza)
dezasamblare complex cu consum de
energie
SNAP-25 – synaptosome associated protein of 25kDa
sau PAS-25 (sinaptozomului asociat proteinei cu
greutate moleculară de 25kDa ).
PAFRE (PAFRE-PAFS + Receptor) sau SNAREs ("SNAP"
(Soluble NSF Attachment Protein) Receptor
NSF sau FSN –factorul sensibil la N-etil-maleimida
 2+
• Concentrația Ca intracelular crește de 100 de ori
• creșterea ritmului de fuziune de 10.000 de ori a veziculelor
sinaptice cu membrana terminației nervoase.
• în aproximativ 200 μs se eliberează un număr de 200-
Sinapsa neuro- 300 de vezicule
• unui singur impuls nervos, din 300 de vezicule se
musculara eliberează 1.500.000 de moleculele de acetilcolină
• în mai puțin de 1 ms și se leagă de receptorii nicotinici din
placa terminală. Curentul prin fiecare canal este minuscul,
4
de câțiva microamperi (aproximativ 10 ioni/msec)
• în ansamblu prin numărul mare de canale (aproximativ
500.000) --potențialul local de placă cu durată de 1-10
ms să depășească valoarea prag (-30mV)
 • PA se răspândește pe întreaga
suprafață ca apoi pătrunde in tubi T.
Cuplarea excitației • Tubii T prezinta numeroase canale Ca
cu contracția tip L voltaj dependente (canale DHP
dependente) care se deschid si permit
pătrunderea calciului in celula conform
gradientului de concentrație Cantitatea
de Ca mica si incapabila sa declanșeze
contracția fibrei musculare.
– activarea acestor canale de Ca DHP
dependente este obligatorie
e in declanșarea contracției.
– Au rol esențial ca senzor de voltaj
– Se agrega in grupuri de cate 4 (tetrade)
– Sunt inhibate de antihipertensive
de tip dihidropiridina
– Activează mecanic canalele de
Ca din structura RS
 • Canalele de Ca din RS
– sunt numite si canale de RYR (receptor de ryanodine)
– Ryanodina inhiba, cafeina activează deschiderea
Cuplarea excitatie- acestor canale
– Canalele de Ca de tip L activează direct, prin contact
contractie mecanic receptori de RYR
– In mușchiul scheletic avem subtipul RYR1
– Activitatea este modulate de ioni de Ca si Mg, ATP,
- calmodulina, PKA (Adrenalina-rec β
adrenergici-AC-AMPc-PKA)
• Canalele de Ca tip L
– M scheletic Cav1.1 -> determina deschiderea
mecanica a canalelor RYR
– M cardiac cav1.2 -> influx de Ca - pătrunderea Ca in celula prin
canalele de Ca DHP dependente determina activarea
canalelor de Ca din RS. Prin pătrunderea unei cantități din ce
in ce mai mare un număr in creștere exponențiala de canale
de Ca din RS vor fi activate. Acest fenomen este cunoscut de
activare se numește si "Calciu cheamă Calciu".

NB fibra musculara scheletica ≠cardiaca in cantitatea

de Ca care pătrunde prin tubi T.
– in fibra musculara scheletica întreaga cantitate de Ca din
timpul contracției in citosol este asigurata din RS
– in fibra musculara cardiaca o parte importanta este
furnizata prin canalele tubului T pentru atingerea
unei contracții eficiente.
 Cuplarea excitației
cu contracția

-7
concentrația Ca de la 10
-5
molar la 2*10 M.
troponinei C. Troponina prezinta
mai multe situsuri, unele de mare
afinitate si altele cu afinitate
scăzută. Doua situsuri cu afinitate
crescuta sunt ocupate permanent in
condiții fiziologice de Ca si Mg. Alte
doua situsuri de joasa afinitate vor
lega Ca in funcție de nivelul
concentrației intracitoplasmatice.
modificari
conformationale troponina
tropomiozina
cuplare actino-miozinica
 • Prin eliberarea situsurilor active ale actinei cuplarea actino-
miozinica este permisa si este urmata de înaintarea miozinei
printre filamentele de actina cu scurtarea sarcomerului prin
Mecanismul intim al evenimente care se repeta si care cuprind mai multe etape:
contracției musculare. • - etapa 1 - ATP se leagă de capătul globular al filamentului
de miozina cu scăderea afinității pentru actina
• -etapa 2- lanțul ușor enzimatic al capului miozinei
permite hidrolizarea/scindarea ATP in ADP si Pi. Ca
rezultat al desfacerii legăturii macroergice are loc o
pivotare a capului într-o noua poziție in care capul,
gatul si tija sunt coliniare cu inaintarea capul
miozinei printre filamentele de actina cu 11 nm.
• -etapa 3 - o data desfăcut ATP-ul in ADP si Pi
afinitatea miozinei se modifica in sensul formarii
unei noi si slabe punți actino-miozinice
• -etapa 4 -capătul miozinei cuplat in noua poziție pe actina
eliberează3 Pi si miozina își creste afinitatea
formând o punte puternica cu actina.
• Etapa5 -De asemenea miozina suferă o modificare
conformaționala cu angularea capului fata de tija si
tractionarea filamentului de actina cu 11 nm in direcția
benzilor H (coada miozinei) si scrutarea sarcomerului.
• -etapa 6 -eliberarea ADP de la nivelul capului
miozinei cu menținerea conformației miozinei si
afinității acesteia la situsul actinei. Complexul
actino-miozinic este într-o stare rigida
Excitation-Contraction Coupling
 INCETAREA CONTRACȚIEI
Epinefrina
• Contracția încetează prin reîntoarcerea Ca in
reticulului sarcoplasmic prin intermediul
pompei de Ca -SERCA (Sarco/Endoplasmatic Receptor β
Reticulum Calcium ATPaza).
• Pompa SERCA se găsește in membrana
reticulului sarcoplasmic cu rol in pomparea Cascada intracelulara
Ca împotriva gradientului de concentrație. AC-AMPc-PKA
• Activitatea pompei este controlata de fosfolamban
– In fb musculare scheletice lente Fosforilare
– In fb musculara cardiaca si neteda fosfolamban

Absenta in fb musculare scheletica rapida si intermediara Inhibarea SERCA

Activitatea pompei de Ca este inhibata de ac vitatea SERCA ↑
proteina reglatorie (fosfolamban)
Fosfolambanul este fosforilat de PKA (calea AMPc) Pomparea rapida a Ca si
scade capacitatea de a inhiba Pompa de Ca
scurtarea contracției
• Stimularea beta adrenergica este urmata de
fosforilarea fosfolambanului scăderea inhibiției
pompelor de Ca creste frecventa cardiaca Crește frecvența cardiacă
 Relatia lungime sarcomer-
tensiune musculara
• Mușchiul generează Mușchiul dezvolta:
-tensiune pasiva (urmare a unei întinderi a
tensiune si scurtare unei fibre musculare nestimulate
• 70%--100%--140% -tensiune activa –urmare a stimulării
mușchiului
-tensiunea activa =T totala-T pasiva
T activa maxima (lungimea este
70% din lungimea de repaus
T active minima (lungimea este
140% din lungimea de repaos
 • Contracția izotonica - scurtarea mușchiului
cu menținerea unei tensiuni musculare
constante. Contracția izotonica este
implicata in majoritatea activităților fizice
Contractia tetanica zilnice: mers, alergat, scris, deplasarea de
obiecte.
– contracție concentrica: scurtarea mușchiului
in timpul contracției izotonice se numește
(ex ridicarea mâini, ridicarea de pe scaun,
tragerea unui obiect).
– contracția excentrica reprezintă
alungireamușchiului in condițiile in care
tensiunea din mușchi este sub rezistența
opusa sarcina. Scopul contracției excentrice
este de a asigura o mișcare lenta si
controlata a întinderii musculare.
• Contracția izometrica reprezintă contracția
in care mușchiul nu-si modifica lungimea
dar tensiunea creste. In pofida creșterii
tensiunii in mușchi acesta nu poate
depășii rezistenta opusa de sarcina si
astfel mușchiul nu se poate scurta.
LUCRU MECANIC
• PUTEREA =
W/Δt (lucru
mecanic/timp)
• Puterea = F x
ΔX/ Δt =F x v
– F=0 sau v=o P=0
– V intermediara și
F intermediara P
maxim
 • Mușchiul scheletic in condiții de repaus
consuma 13 Kcal/Kg/zi. In timpul
efortului muscular necesar energetic
Metabolismul creste de aproximativ 10 ori. Modul de
fibrei musculare furnizarea energie necesare contracției
diferențiază fibrele musculare striate.
• Moneda energetica folosita de fibra musculara
ca de altfel pentru orice celula este ATP.
• Alte forme de stocare:
– Creatinfosfatul
– Cea mai importanta forma de stocare -- glicogen.
fosforilare glucoza-6-P glicoliza anaeroba 3 moli
de ATP si 2 moli de ac piruvic (ac lactic) .
• In fibrele cu contracției prelungita energia este
generata in mitocondrii prin decarboxilarea
acidului piruvic in acetil CoA si arderea in ciclul
Krebs cantități mari de ATP.

NB la fosforilarea glicogenului nu se consuma ATP

pentru formarea moleculelor de glucoza 6-P

Creatina + ATP Creatinfosfat + ADP

Creatina + ATP
creatinfosfat+ ADP
 • De altfel modul in care fibra musculara își
procura energia, viteza cu care se contracta,
depozitele de glicogen diferențiază fibrele
musculare in:
Tipuri de fibre musculare • - fibre musculare glicolitice albe tip IIb
(metabolism rapid glicolitic, densitate scăzută de
capilare, cu rezistenta scăzută la efort, cu viteza
mare de contracției, cu depozite mari de
glicogen, cu diametru mare, conținut scăzut de
mioglobina)
• - fibre musculare oxidativ-glicolitice roșii IIa.
Sunt numite si fibre intermediare cu viteza de
contracției mare asemănătoare cu cea a fibrelor
glicolitice dar cu rezistență intermediara la
oboseala musculara si un metabolism care
combina glicoliza anaeroba cu arderea
oxidativa in ciclul Krebs. (densitate mai
mare de mitocondrii decât in fibrele lente)
• -fibre musculare oxidative roșii I. (metabolism
oxidativ, densitate crescuta de capilare, cu
rezistenta mare la efort, cu viteza mica de
contracției, cu depozite mici de glicogen, cu
diametru mic, conținut crescut de mioglobina)
 Principalele caracteristicile
fibrelor musculare:
Tip fibra musculara Oxidativ lenta(I) Rapida Intermediara (IIa) Rapida Glicolitica (IIB)

Activitatea ATP azica a miozinei MICA MARE MARE

Viteza de contracției LENTA RAPIDA RAPIDA

Rezistenta la oboseala MARE INTERMEDIARA SCAZUTA

Capacitatea oxidativa MARE MARE MICA

Conținutul in enzime anaerobice MIC INTERMEDIAR MARE

Mitocondrii MULTE MULTE PUTINE

Retea de capilare DENSA DENSA SLABA

Culoarea fibrelor ROSIE ROSIE ALBA

Conținutul in glicogen MIC INTERMEDIAR MARE

Conținutul in mioglobina MARE MARE SCAZUT

Diametrul fibrei musculare MIC INTERMEDIAR MARE

Tipuri de contracției
musculara
• Secusa este un răspuns
care urmează stimulări
unice a fibrei musculare:
- faza de latenta aproximativ 5 ms
de la inițierea procesului pana la
începutul contracției si este data
de timpul necesar propagări
potențialului de acțiune si de
timpul necesar mobilizării Ca din
reticulul sarcoplasmic.
- faza de contracției de
aproximativ 15ms - concentrația
Ca permite cuplarea actinei cu
miozina scurtarea mușchiului si
generarea forței musculare
- faza de relaxare mai lunga de 25
ms in care concentrația Ca din
celula scade lent prin pomparea
acestuia in RS urmata de scăderea
punților actino-miozinice.

• .
 Cresterea fortei musculare

• Sumarizare
– Sumarizare de frecventa
(fenomen trappe)
fuziune de frecventa

– Sumarizare spațială
(recrutare)
Fenomenul: Treppe

– Aplicarea unui nou potențial

de acțiune la scurt timp de
primul potențial de acțiune
va prinde fibra musculara in
perioada de contracției.
– Prin pătrunderea unei cantități
de Ca suplimentare ca urmare
a stimulului nou peste
cantitatea de Ca din celula
deja existenta va elibera noi
situsuri de legare actinice
– generarea unei forte de
contracție superioare
fenomen Treppe.

Figure 12.15
Contracția tetanica
(sumatie de frecventa)
– Contracția tetanica completa
• Contracția tetanica
incompleta.<50Hz) Creșterea
frecventei de stimulare
generează o contracție
continua si mai puternica
decât secusa. Frecventa
stimulilor perioade de
contracție alternând cu
perioade de relaxare
incompleta tensiunea in
mușchi va fi inconstanta
(>50Hz) fiziologica in care
frecventa de stimulare nu
permite perioade de relaxare
pe durata contracției
musculare cu obținerea unui
platou al tensiunii musculare
dezvoltate. Forța dezvoltata
este maxima si net superioara
atât secusei cat si contracției
tetanice incomplete.
• RECRUTAREA
• Creierul combina doua
mecanisme de control in reglarea
Reglarea forței
forței produsa de un mușchi.
• Unitățile motorii sunt recrutate la
întâmplare. Totuși, primele unități
musculare
motorii sunt cele care cuprind un
număr mic de fibre motorii astfel
in prima etapa avem un control fin
al mușchiului dar cu o forță mica
dezvoltata –ctrl de neuroni alfa
mici cu prag scăzut de activare.
Daca forța pe care trebuie sa o
dezvolte mușchiul trebuie sa fie
din ce in ce mai mare atunci sunt
angajați neuroni mai care
controlează unități motorii mari.
Cu creșterea forței musculare
dezvoltata de mușchi controlul scade.
• O a doua metoda de control nervos
este numita codarea prin rata de
descărcare. Neuronii mici care
controlează unități musculare mici
operează la frecvente de descărcare
mici. Când forța musculara creste
rata de descărcare creste si vor fi
stimulați si neuroni mari care
controlează unități motori mari.
 • Unitatea motorie

Unitatea motorie • Unitatea motorie reprezintă toate

fibrelor musculare inervate de un
singur neuron motor alfa.
Muschii posturali – Numărul total de fibre musculare scheletice este
1:100 in jurul a 250 milioane si numărul de neuroni
Muschii degetelor alfa motori aproximativ 420.000 cu o medie de
1:10
600 fibre musculare pentru fiecare neuron.
– Numărul de fibre motorii într-o unitate
Muschii extraoculari motorie variază foarte mult de la 2000 fibre
1:1 in mușchii mari posturali pana la 10 si
chiar mai puține in mușchii extraoculari.
– Grupul neuronilor care inervează o singura fibra
musculara formează rezerva neuro-motorie
• Unitatea motorie cuprinde un număr mai
mare sau mai mic de fibre in funcție de
gradul de control si de forța generata
necesara pentru fiecare grupa de mușchi.

• Pentru mușchii mari, care generează o forța

înalta cum ar fi mm cvadriceps, solear,
gastronemieni unde nu este necesar control
fin, organizarea se face in unității motorii mari.
Când este necesar un control fin unitățile
motorii cuprind puține fibre. Controlul unui
mușchi se face prin recrutarea unui număr
variabil de unități motori
 – fibre centrale cu sac

nuclear – 2 portiuni
Fusurile neuromusculare • una centrala non-
contractila – primesc
terminații primare sau
anulospirale a fibrelor
nervoase tip Ia –
transduc dinamica
lungirii mușchiului
• porțiune periferica
contractila - terminații
secundare prin fibre
tip II
– fibre periferice cu lanț
nuclear.-primesc
terminații senzitive prin
fibre tip II- transduc
lungimea statica
- inervație senzitiva (fibre Ia, II) gradul de In transductia semnalului
întindere al acestora sunt implicate canale
- inervație motorie (fibre motorii gama) ENAC si ASIC2
contracția porțiunii distale a fibrelor musculare - (canale de Na voltaj
independente sensibile la
intrafusale cu sac si a fibrei musculare fusale cu protoni)
lanț
Raspunsul fibrelor
musculare intrafusale
• Este dependent de lungimea mușchiului si de starea de contracție a fibrelor intrafusale
– Lungimea mușchiului determina lungimea totala a fusului
– Gradul de contracție a capetelor fibrelor intrafusale determina lungimea capetelor
– Lungimea porțiunii centrale =Lung totala-Lung capete contractile
– Raspunsul fb fusale dependent de Lung porțiunii centrale
• Alungirea fusurilor neuromusculare in absenta contracției fibrelor intrafusale:
• răspuns dinamic si unul static. Răspunsul dinamic, rapid -porțiunea centrala a fibrelor
cu sac nuclear. - condus prin fibre Ia cu conducere mare (70-120 m/s). El este prezent
cat are loc modificarea de lungime a porțiunii centrale a fusuri si rata de descărcare
este cu atât mai mare cu cat creste viteza de alungire a fibrei musculare.

Răspunsul static este direct

proporțional cu lungimea
porțiunii centrale a fibrei
musculare. Impulsul
pornește in special de la
fibrele cu lanț nuclear pe
calea fibrelor nervoase tip II.
Alpha / Gamma Coactivation
 REFLEXELE OSTEOTENDINOASE
• Prin percuția ușoara a tendonului unui mușchi apare o
alungire brusca, neașteptată a mușchiului.
• Alungirea mușchiului alungirea fibrelor fusului neuromusculare pasiva
fără relaxarea activa a porțiunii distale a febrelor intrafusale răspuns
dinamic al fusului neuromuscular impulsuri in fibrele nervoase tip Ia.
neuroni senzitivi unipolari din ganglionii rădăcini posterioare a nervilor
spinali spre centrul nervos. Aici neuronii senzitivi unipolari fac sinapsa
cu mai mulți motoneuroni alfa. Prin fibre motori alfa se produce
contracția mușchiului homonim tendonului percutat.
• Arcul reflex cuprinde doar doi neuroni: senzitiv si motor care
fac sinapsa in cornul anterior al măduvei spinării, reflexul
osteotendinos este un reflex monosinaptic.
• Durata reflexului osteotendinos este de aproximativ 1ms iar
cea mai mare întârziere apare la nivelul sinapsei (0,5 – 0,9 ms).
O singura fibra senzitiva Ia (neuron unipolar senzitiv din ganglionul rădăcinii dorsale a nervului spinal) este conectata cu toți motoneuroni alfa homonimi.
Aceasta divergenta a semnalului duce la un răspuns contractil ferm.
 • La nivelul tendonului muscular se afla
Reflexul de TENDON organele tendinoase Golgi. Acești receptori
sunt situați in serie cu mușchiulinervat si
constituie componenta senzitiva a reflexului
de tendon. Organul tendinos Golgi este o
formațiune musculo-tendinoasa mai puțin
frecventa, comparativ cu fusurile (raportul
este in medie de 1/3), bine reprezentata in
mușchii cu contracție lenta,
• conectat la un capăt cu 10-15 fibre
musculare si la celălalt capăt se pierde
printre structurile tendinoase.
• Terminațiile nervoase se ramifica in organul
tendinos si apoi se spiraleaza in jurul
filamentelor de colagen. fibre mielinizate
Ib cu viteza de conducere de 80-120 m/s. -
Prelungirea axonala a neuronilor
pseudounipolari face sinapsa cu
interneuroni care pot modula starea
funcțională a motoneuronii din coarnele
anterioare ale măduvei spinării si transmit
ascendent informații spre cortex si cerebel.
 • Prin contracția musculara apare o creștere a
tensiunii in tendonul muscular cu stimularea
organului tendinos Golgi.
Reflexul de TENDON – Răspunsul dinamic apare la o creștere rapida
a tensiunii in mușchisi in tendonul acestuia
la o valoare supramaximala cu o descărcare
brusca si o inhibare puternica a alfa
motoneuronilor urmata de o relaxare a
mușchiului suprasolicitat.
– Reflexul static apare la creșterea progresiva a
tensiunii in mușchicând organele tendinoase
cresc frecventa de descărcare a impulsurilor
către măduvă cu o inhibiție progresiva a
motoneuronilor alfa.
• Importanta reflexului de întindere este in
prevenirea rupturilor musculare sau
dezinserție tendonului precum si fractura
sau leziuni ale articulațiilor drept consecința
a suprasolicitării din partea mușchiului.
• Reflexul de întindere este implicat si in
distribuția uniforma a sarcinii fiecărui
fascicol al mușchiului contractat prin
controlul tensiunii in tendon.
 Fb lente Fb rapide Fb rapide Fb cardiaca
oxidative oxidative glicolitice
I IIa IIb
Lant de miozina MHC –I MHC-IIa MHC-IIb αMHC βMHC
greu
Pompa de Ca SERCA 2a SERCA1 SERCA1 SERCA 2a

Fosfolamban + - - +

Calsechestrina Rapida CSQ1 Rapida CSQ1 rapidaCSQ1 Cardiaca CSQ2

Cardiaca CSQ2
troponina TNNC1 TNNC2 TNCC2 TNNC1
3 situsuri 4 situsuri 4 situsuri 3 situsuri
Mecanismul de RYR 1 RYR 1 RYR 1 RYR 2
eliberare a Ca
Canale Ca tip L Canale Ca tip L Canale Ca tip L Canale Ca tip L Ca cheama Ca
cuplat cu rec ryo cuplat cu rec ryo cuplat cu rec ryo β stim-AMPc-
SR- contact dir SR- contact dir SR-contact dir fosforilare ->↑Ca