Duminic\, 19 februarie 2012
Lumina cuno[tin]ei
RELIGIA, FILOSOFIA {I {TIIN}ELE ~N DIALOG
O bun\ bucat\ de vreme, `n
`n]elegerea suferin]elor [i
tulbur\rilor comporta-
mentale ale copiilor, dar [i `n
maniera de concepere a
terapiilor, era prea pu]in
luat\ `n seam\ starea
sufleteasc\ a mamei, cu
atât mai pu]in via]a spiritual\
a familiei. ~n ultimele decenii,
o serie ampl\ de cercet\ri
au schimbat semnificativ
aceast\ `n]elegere, ar\tând
c\, `n multe situa]ii, suferin]a
copilului, problemele sale
emo]ionale sau
comportamentale sunt
strâns legate de starea
sufleteasc\ a mamei [i de
calitatea rela]iilor ei cu el.
tudii mai vechi,
S desf\[urate `n anii
’90, au demonstrat
faptul c\ mângâie-
rile afectuoase ale mamei au un
efect semnificativ asupra nou-
n\scu]ilor. Nevoia de contact cu
o fiin]\ uman\ [i mai ales
nevoia prezen]ei mamei se
dovedesc decisive `n cre[terea [i
dezvoltarea armonioas\ a nou-
n\scutului. Atingerea, spun
medicii, este receptat\ de copil
`nc\ din primele ore de via]\,
dup\ na[tere, determinând in-
tensificarea activit\]ii sale ner-
voase, pe traseele [i `n ariile
neuronale ce prelucreaz\ datele
tactile. Micu]ul reac]ioneaz\ la
atingerea mamei. Mânu]a lui
prinde cu putere degetul ei
atunci când mama `i atinge
palma. Iar dac\ atingerea
mamei cap\t\ consisten]\, e
ampl\ [i ritmic\, asemenea
masajului, [i extins\ pe spatele
[i bra]ele bebelu[ului, rezul-
tatele medicale sunt chiar mai
evidente.
Neuro[tiin]ele
dovedesc valoarea
iubirii materne
~n urma unor cercet\ri s-a
constatat, de exemplu, c\ be-
belu[ii n\scu]i prematur care au
beneficiat de un astfel de masaj
`nc\ din primele zile de dup\
na[tere au `nregistrat o cre[tere
`n greutate cu 47% mai rapid\
decât cei care nu au beneficiat de
a[a ceva, f\r\ ca aceast\ cre[tere
s\ fie influen]at\ de un aport su-
plimentar de alimente. ~n plus,
nou-n\scu]ii care au beneficiat
periodic de masajul m\micilor
lor sunt mai activi [i mai echili-
bra]i, reac]ioneaz\ mai bine la
mediul de via]\, plâng mai rar [i
au un somn mai bun. ~n fine, ei
par s\ recupereze mai repede
diferen]ele de dezvoltare [i, de
regul\, pot fi externa]i mai re-
pede cu [ase zile `n compara]ie
cu bebelu[ii n\scu]i prematur
care nu beneficiaz\ de masaj1.
Fiziologia orfanului - via]\
`n stand-by
Studii de acest fel efectuate
pe animale au fost desf\[urate
6
`n trecut [i de Saul Schanberg,
la Universitatea Duke din
Durham, `n Carolina de Nord.
Ele au avut `n aten]ie mecanis-
mele atingerii [i modul cum
acestea influen]eaz\ cre[terea
puilor de [obolani. Rezultatele
au ar\tat c\ puii se pot dezvolta
doar dac\ `n primele 20 de zile
de via]\ sunt atin[i periodic de
mama lor. Dimpotriv\, dac\ ei
sunt priva]i de atingerile
mamei, e sistat\ produc]ia hor-
monilor de cre[tere. Puii intr\,
de fapt, `ntr-un fel de a[teptare
prelungit\ (un stand-by fizio-
logic), orientat\ spre `ntoarcerea
mamei, ca totul s\ reintre `n
normal2.
Astfel de `ntârzieri de
cre[tere, [i este ceea ce ne in-
tereseaz\ aici, s-au `nregistrat [i
`n cazul copiilor care au fost
priva]i de dragostea, de grija, de
mângâierea [i tandre]ea mater-
nal\. ~n 2005 au fost publicate
rezultatele unor cercet\ri care
au eviden]iat efectele pe care le
poate avea lipsa afectivit\]ii
mamei `n dezvoltarea copiilor.
Cercet\torii au urm\rit un
num\r de copii adopta]i dup\ ce
ace[tia au petrecut o perioad\
din via]\ cuprins\ `ntre 7 [i 42
de luni `n orfelinate cu servicii
precare, `n condi]ii de s\r\cie
extrem\, `n absen]a afec]iunii,
`n medii lipsite de stimuli [i de
interac]iune uman\. Studiul a
avut `n aten]ie ace[ti copii,
`ntrucât ei nu beneficiaser\, `n
tot acest timp, de dragoste [i de
afec]iunea adul]ilor ca r\spun-
suri menite s\ certifice o re-
cunoa[tere [i un r\spuns la
nevoile lor. Cercet\torii au
urm\rit modul `n care ace[ti
copii au evoluat psihoemo]ional
[i din punctul de vedere al
s\n\t\]ii dup\ ce au fost
adopta]i de familii stabile, care
le-au asigurat necesarul de afec-
tivitate. Observa]iile au ar\tat
c\, `n decursul primului an de la
adop]ie, majoritatea afec]iunilor,
a problemelor de ordin medical
au disp\rut. Nu acela[i lucru s-a
petrecut cu privire la profilul
emo]ional [i comportamental,
care a r\mas profund marcat de
anumite tulbur\ri de ata[a-
ment, de o incapacitate de par-
ticipare la realizarea unor
leg\turi emo]ionale stabile, pozi-
tive chiar [i cu cei apropia]i3.
Starea sufleteasc\ a
p\rin]ilor decide via]a
emo]ional\ a copiilor
~mbr\]i[area, comportamen-
tul afectuos inspir\ copilului si-
guran]\, securitate [i `l fac s\ fie
deschis, comunicativ, cu mult\
`ncredere. Mai mult, la nivelul
fiziologiei sale, acest mediu fa-
vorabil din punct de vedere
emo]ional [i rela]ional traseaz\
urme profunde, de func]ionali-
tate neuronal\ favorabil\ rela-
]iilor interpersonale stabile, po-
zitive, pe termen lung, determi-
nând o conduit\ deschis\, favo-
rabil\ comunic\rii [i cooper\rii.
Rezultatele actuale scot `n
eviden]\ c\ pentru o via]\ sufle-
teasc\ armonioas\, `n sfera
 7 Duminic\, 19 februarie 2012
Lumina cuno[tin]ei

Neurochimia Indicii din lumea

conectivit\]ii sociale necuvânt\toarelor
Atingerea m\micilor

U E
nele cercet\ri au scos la iveal\ consecin]ele comporta- xist\ numeroase studii unor mame grijulii, care `i mân -
mentului afectuos al mamei la nivelul biochimiei neuronale care arat\ c\ lipsa afec - gâie `ndeajuns! Ei redevin juc\ - `i face pe copii mai
a copilului. Ast\zi este bine cunoscut\ [i amprenta tivit\]ii, absen]a atinge - u[i, dornici de explorare [i pre - rezisten]i la stres
biochimic\ specific\ acestei atitudini afectuoase. Este rilor mamei pot avea zint\ un nivel de cortizol redus,
vorba de faptul c\ mângâierea mamei adresat\ copilului are efecte efecte importante pe termen `ncât se poate spune c\ r\s - Dup\ punerea la punct a meca-
benefice la nivelul unui cuplu de neuropeptide: vasopresina [i oxi- lung. ~ns\ unele rezultate au punsul lor la stres s-a a `mbu - nismului de investigare a
tocina, neurotransmi]\tori asocia]i comportamentelor de apropiere dezv\luit chiar mai mult. n\t\]it semnificativ. Influen]a efectelor atingerii, prin aplicarea
social\ [i de `ngrijire. Unele cercet\ri arat\ c\ nivelul de vasopresin\ Prezen]a mângâierilor mamei, comportamentului mamei, dup\ lor la unele specii de animale,
[i oxitocin\ cre[te `n principal atunci când copilul beneficiaz\ de expresiile tactile ale ata[amen - ce puiul a fost n\scut, se cercet\torii au `ncercat s\ veri-
`mbr\]i[\rile mamei, la un nivel ce nu poate fi atins prin alte forme tului s\u fa]\ de copil au [i p\streaz\ [i `n situa]ia inver - fice aceste posibile efecte [i `n
de joc sau rela]ie. efecte pozitive distincte. sat\. Puii n\scu]i din mame gri - cazul omului. Rezultatele au fost
Un experiment `n acest sens, desf\[urat `n 2005, a ar\tat c\ pri- Pentru a eviden]ia acest fapt, julii prezint\ o rezisten]\ bun\ asem\n\toare. Rezisten]a la
varea social\ poate s\ inhibe dezvoltarea sistemului de vaso- pot fi invocate aici câteva rezul- la stres, un nivel de cortizol stres, calitatea r\spunsurilor
presin\. ~ntr-u un grup de copii `n care unii proveneau din familii sta- tate concrete. Mai `ntâi, se sc\zut [i tendin]e exploratorii unei persoane la situa]iile dificile
bile [i afectuoase, iar al]ii din orfelinate, s-a
a urm\rit nivelul de oxi- poate spune c\ unele cercet\ri `nsemnate, `ns\ dac\ sunt de via]\ sunt mult influen]ate de
tocin\ [i vasopresin\. Copiii au fost invita]i s\ practice o repriz\ de mai vechi, efectuate pe ani- `ncredin]a]i unor mame negli - atingerile [i expresiile tactile ale
joc computerizat, timp `n care ei erau mângâia]i de c\tre mamele lor male, au ar\tat c\ stresul jente, care nu-ii mai mângâie, ei afectivit\]ii materne, a[a cum
sau, `n cazul celor proveni]i din orfelinate, de personalul angajat. mamelor afecteaz\ dezvoltarea `[i pierd capacitatea de a avem sunt ele prezente `n primii ani
Anterior experimentului, savan]ii au m\surat nivelul bazal de oxi- puilor. Simplu spus, e verificat un bun r\spuns la stres. Mai din via]a copilului.
tocin\, pentru a putea constata eventuala cre[tere determinat\ de un principiu ce pare cumva u[or mult, s-aa observat c\ „negli - Rezultate de acest fel sunt de -
comportamentul afectiv al mamei sau al `ngrijitorilor. Cercet\rile au sau firesc de intuit: din mame jen]a matern\“ se transmite, osebit de importante ast\zi,
ar\tat c\ nici `n cazul copiilor proveni]i din familii, nici `n cazul celor stresate se nasc de fiecare `ntrucât puii de femel\ care au când `n bun\ m\sur\ e promo -
din orfelinate, mângâierea `n timpul jocului, afectivitatea aceasta dat\ pui stresa]i. Rezultatele fost crescu]i de mame negli - vat un model parental care s\
neangajat\, primit\ incon[tient, nu a determinat o cre[tere a nivelu- cercet\rilor efectuate pe ani- jente, odat\ ajun[i la maturi - stimuleze autonomia copilului
lui de oxitocin\. Spre deosebire de aceste cazuri, `n situa]ia `n care male au confirmat aceast\ tate, manifest\ aceea[i negli - de la vârste foarte fragede [i
copiii proveni]i din familii au avut parte de tandre]ea [i mângâierile regul\, luând `n considera]ie jen]\ fa]\ de puii lor 5 . diminuarea afectivit\]ii
mamei lor, `n afara reprizei de joc, `ntr-o o rela]ie con[tient\ [i anga- nivelul de cortizol din corpul Fiziologic, toate aceste rezultate p\rin]ilor, a mângâierilor [i atin -
jat\, s-aa `nregistrat o cre[tere semnificativ\ a nivelului de oxitocin\. puilor. Dac\ sunt priva]i de atin - se confirm\. ~ntr-aadev\r, nivelul gerilor lor, sub pretextul unor
Situa]ia aceasta nu a avut acela[i rezultat `n cazul copiilor de la or- gerile mamei, puii de [obolan cortizolului - hormonul stresului, posibile vulnerabiliz\ri sau
felinat, care au primit `ngrijiri din partea personalului angajat4. Dou\ prezint\ un nivel de cortizol mai un bun indiciu pentru nivelul de hipersensibilit\]i pe care aces-
concluzii semnificative s-a ar putea desprinde de aici. Pe de o parte, mare, ceea ce antreneaz\, de stres al organismului, este tea le-aar putea antrena. Datele
privarea social\, mediile de via]\ s\race `n rela]ii interpersonale fapt, o rezisten]\ sc\zut\ la semnificativ mai mare `n corpul ob]inute `n aceste cercet\ri
calde, afectuoase, are efecte profunde nu doar `n psihicul sau, mai situa]ii solicitante, un nivel de puilor n\scu]i din mame grijulii, valideaz\ mai degrab\ un model
cuprinz\tor, `n sufletul copilului, ci chiar [i la nivelul neurofiziologic. interes sc\zut `n explorarea unui dar `ncredin]a]i unor mame maternal clasic, `n care mama
~n acest caz, este vorba de diminuarea sistemului vasopresin\-o oxi- teritoriu nou, necunoscut, cum neglijente. este o prezen]\ iubitoare,
tocin\. De asemenea, faptul c\ nivelul de oxitocin\ cre[te doar `n ar fi parcurgerea unui labirint, De ce sunt relevante aceste tandr\ [i afectuoas\ cu copilul.
situa]ia unei rela]ii interpersonale angajate, la care particip\m chiar dac\ olfactiv se anun]\ o cercet\ri? Pentru c\ arat\ faptul Exprimarea afectivit\]ii, compor-
con[tient, `n raport cu alte situa]ii, `n care exist\ rela]ii interperso- recompens\. c\ rezisten]a la stres, calitatea tamentul maternal care mizeaz\
nale superficiale, arat\ cât de important\ este implicarea direct\ a Surpriza `ns\ a venit atunci r\spunsului la stres nu depind pe rela]ii tactile, are, de fapt,
p\rin]ilor `n raporturile lor cu copiii. când cercet\torii au analizat atât de mult de ceea ce se multe efecte benefice `n dez-
Rezultatele sunt semnificative, `ntrucât oxitocina este, potrivit spe- cauzele stresului comportamen - transmite prin genele p\rin]ilor, voltarea armonioas\ a copilului
ciali[tilor, hormonul social al creierului, neurotransmi]\torul conec- tal. De fapt, situa]ia se cât mai ales de conduita [i `n rezisten]a lui, `n t\ria [i
tivit\]ii sociale. Când avem parte de `ntâlnirea cu o persoan\ cunos- schimb\ dac\ puii n\scu]i din ar\tat\ de mam\ puiului dup\ stabilitatea st\rilor lui `n situa]ii
cut\, de care suntem apropia]i, aceasta genereaz\ un sentiment de mame stresate sunt `ncredin]a]i na[tere. de stres.
siguran]\, de securitate, care are ca amprent\ chimic\ o cre[tere a
nivelului de oxitocin\. ~n acela[i timp, explic\ neuropsihologii, foarte
probabil, bucuria revederii [i siguran]a, confortul pe care ni-ll ofer\ note
prietenul pe care l-a am `ntâlnit sunt un impuls c\tre extinderea cercu- 1
Vezi Uta Herschel,
lui rela]iilor sociale, pentru realizarea de prietenii noi [i formarea de „Nevoia de atingere“, în
ata[amente afective apropiate cu alte persoane. Cu alte cuvinte, rev. Geo, iulie-august
rezultatele acestea par s\ indice c\ suntem structural preg\ti]i pen- 2008, p. 30.
tru o prietenie deschis\ cu cât rela]ion\m cu mai multe persoane, [i 2
Vezi Saul M Schanber,
aceast\ dispozi]ie pare s\ se intensifice, s\ se consolideze `n „PKC Mediates Maternal
fiecare dintre noi, cu fiecare prietenie curat\ pe care o experiem. Touch Regulation of
Growth-Related Gene
Expression in Infant
maternit\]ii, este esen]ial\ cali- e `ntregit\ cu aceste rezultate ce Rats“, în rev.
tatea raporturilor interpersona- dezv\luie nevoia noastr\ de iu- Neuropsychopharmacology
le `n care sunt angaja]i mama [i bire [i de `mbr\]i[are din partea (2003) 28, 1026–1030, 9
copilul. ~n starea trupeasc\ [i celor dragi. ~n acest sens, [tiin]a April 2003; doi:10.1038/
sufleteasc\ a copilului e impor- scoate la iveal\ necesitatea unui sj.npp.1300125.
tant\ iubirea sincer\, afec- proiect spiritual al vie]ii, care 3
A. B. Fries, [.a., „Early ex-
tuoas\, care s\ `mp\rt\[easc\ devine decisiv nu doar pentru
perience in humans is as-
nestânjenit `ntreaga afectivitate noi, ci [i pentru copiii pe care `i
sociated with changes in
de care are nevoie copilul. cre[tem. Cultivarea virtu]ilor,
neuropeptides critical
Tandre]ea, dragostea mamei lupta cu superficialitatea ce pa-
regulating social beha-
sunt esen]iale `n dezvoltarea ar- raziteaz\ ast\zi rela]iile inter-
monioas\ a copilului, calitatea [i personale intrafamiliale [i reali- vior“, în rev. Proceeding of
con]inutul raporturilor emo]io- zarea unui angajament profund the National Academy of
nale dintre p\rin]i [i copil fiind `n rela]ia de iubire a p\rin]ilor [i Science, 102, 22 noiembrie
la fel de esen]iale [i `n devenirea copiilor pot fi `ndemnuri care 2005, pp. 17.237-17.240.
4
lui pe termen lung. reclam\ necesitatea unei vie]i Vezi A. B. Fries, [.a.,
Ne `ntâlnim, printre rân- spirituale, `n care toate aceste art.cit.
5
durile relat\rilor [tiin]ifice re- nevoi [i condi]ii sunt acoperite M. Meaney, „Nongenomic
cente, cu recomand\rile spiri- prin lucrarea duhovniceasc\ a Transmission across
tuale ale vie]ii cre[tine. Dra- p\rin]ilor, `n via]a credin]ei, [i generation in maternal be-
gostea fa]\ de copii, v\zut\ ca cu ajutorul lui Dumnezeu. havior and stress response
jertf\, ca grij\, ca exerci]iu de re- in the rat“, în rev. Science,
nun]are la egoism [i ca d\ruire Pagini realizate de 286, 1999, pp. 1155-1158.
de sine, [i din sine pentru copil, diac. dr. Sorin Mihalache

Rubrica „Lumina cuno[tin]ei. Religia, filosofia [i [tiin]ele `n dialog“ este realizat\ cu sprijinul Funda]iei „John Templeton“ din SUA, `n cadrul unui proiect
desf\[urat de Universitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i [i Universitatea Bucure[ti, `n cooperare cu Patriarhia Român\.