Coreea de Nord, oficial denumită Republica Populară

Democrată Coreeană, este un stat în partea de nord a peninsulei Coreea

situată în nord-estul Asiei. Ea este vecină cu China (1.416 km de
frontieră comună) și Rusia la nord (19 km de frontieră), iar în sud cu
Coreea de Sud (238 km de frontieră). Această ultimă frontieră este
constituită în zona demilitarizată, care este în realitate foarte puternic
militarizată, fiind supravegheată de peste un milion de soldați. Japonia,
vecinul maritim al Coreei, nu are frontieră terestră cu ea, dar sunt
despărțite de Marea Japoniei.

Partidul Muncii din Coreea este la putere din 1948. Kim Jong-un este
conducătorul suprem al țării.

Istorie

Harta Celor Trei Regate a Coreei

În antichitate, pe teritoriul Coreei de Nord se aflau mai multe regate,

cel mai mare și mai puernic fiind Goguryeo(37 î.Hr-668 d.Hr) ce se
întindea din Manciuria până în nordul actualei Coreei de Sud. După
eliberarea Coreei de sub ocupația japoneză la sfârșitul celui de-al Doilea
Război Mondial, Coreea a fost împărțită de Națiunile Unite în două părți
delimitate de paralela 38. Coreea de Nord urma să fie administrată de
către URSS, iar Coreea de Sud de către SUA. Istoria Coreei de Nord
începe, astfel, prin proclamarea unei Republici Populare în 1948. În
1950, Coreea de Nord cucerește cea mai mare parte din Coreea de Sud,
declanșând Războiul din Coreea. Coreea de Nord va fi sprijinită de
China și URSS, iar Coreea de Sud de către SUA și ONU. Războiul s-a
încheiat cu un armistițiu în 1953, Coreea fiind împărțită și azi în Coreea
de Sud și Coreea de Nord de-a lungul paralelei de 38 de grade.

Politica
Conform constituției, Coreea de Nord este o republică socialistă, dar
mulți o consideră o dictatură absolută de tip stalinist, unde Kim Ir-sen a
înlocuit marxismul cu ideologia juche.

Aparatul de stat este dominat în totalitate de către Partidul Muncii din

Coreea, al cărui rol conducător este ancorat în constituție. Există și două
partide minore, aceste trei partide fiind unite în Frontul Democratic
pentru Reunirea Patriei. Organul suprem de stat este parlamentul, a cărui
membrii se aleg pe o perioadă de 5 ani. Parlamentul se întrunește în plen
doar odată sau de două ori pe an, în restul timpului țara fiind condusă de
prezidiul parlamentului. Președintele prezidiului, în momentul de față
(2010) Kim Yong-nam, este teoretic conducătorul statului.

Mai există și Comitetul Național de Apărare (condus de Kim Jong-il),

care se ocupă de politica externă și de forțele armate.

Funcțiile publice sunt ocupate, după cum scrie în constituție, conform

centralismului democratic. La alegeri, candidații unici, toți susținuți de
către partid, sunt de obicei aleși cu 100% din voturi, cu o participare la
vot practic tot de 100%.

De la moartea lui Kim Ir-sen, postul de președinte de stat nu a mai fost

ocupat, Kim Ir-sen fiind acum Președinte etern.Văzută din Occident,
Coreea de Nord este „cea mai pură formă de totalitarism pe care mintea
umană a inventat-o vreodată. Statul este caracterizat de un cult al
personalității cvasireligios, o politică oficială de o xenofobie feroce, și
prezența unui sistem de lagăre de concentrare. Există raporturi credibile
despre experimente chimice făcute pe prizonieri politici.”Astfel, accesul
necontrolat al presei străine este interzis, iar interacțiunea cetățenilor cu
turiștii străini este strict controlată.De asemenea, internetul este
inaccesibil în aproape toată țara.
Economia
Este de tip centralizat, neizbutind să producă îndeajuns de multă
hrană și produse de consum pentru cetățeni, fiind bazată pe industria
grea (siderurgică, constructoare de mașini, industrie chimică și textilă) și
pe agricultură. În cooperativele agricole se cultivă orez, porumb, orz și
legume. Statul are bogate resurse subterane de minerale, printre care
cărbune, fier și magneziu pe care le exportă în cantități mari în
Republica Populară Chineză, cel mai important partener comercial al
Coreei de Nord. Dotarea industrială este deficitară, deoarece nu s-a
investit în retehnologizare și restructurare, productivitatea este egală cu
zero. Deși a avut parte de o recoltă bună în 2005 ca urmare a unor
condiții meteo favorabile, a îngrășămintelor acordate de Coreea de Sud
și a mobilizării la "muncă patriotică", foametea continuă să persiste din
cauza lipsei de pământ arabil, a practicilor aberante de colectivism și a
lipsei de mașini și carburanți. Ajutoarele alimentare internaționale au
sprijinit regimul comunist să scape de înfometare din 1995. Situația
locuitorilor este deosebit de cruntă, fiind supuși malnutriției prelungite
și unor condiții de viață grele. Coreea de Nord este unicul stat din lume
care nu colectează impozite.Valoarea resurselor naturale ale Coreei de
Nord, printre care uraniu, cărbune și metale rare, este estimată la cel
puțin 6.000 de miliarde de dolari.