3.

DEFECTE SI REGIMURI
ANORMALE ÎN RETELE DE MEDIE
TENSIUNE

Retelele de medie tensiune, având tensiuni nominale de 6-20 kV, functioneaza

actualmente cu mai multe moduri de tratare a neutrului:
• retele de medie tensiune având neutrul izolat;
• retele de medie tensiune având neutrul tratat prin bobina de stingere;
• retele de medie tensiune având neutrul tratat prin rezistenta ohmica;
• retele de medie tensiune având neutrul tratat prin bobina de stingere si rezistenta
ohmica;
De modul de tratare a neutrului retelei de medie tensiune depind decisiv valorile
tensiunilor si ale intensitatii curentilor în cazul unui defect. Acest capitol face o prezentare a
problematicii defectelor din retelele de medie tensiune, functie de modul de tratare a neutrului,
si se stabilesc metodele de calcul ale curentilor si tensiunilor de defect.

3.1. Punerea la pamânt în retele cu neutrul izolat sau

tratat prin bobina de stingere
Punerea la pamânt în retelele de medie tensiune este un defect care consta în aparitia
unei legaturi accidentale cu rezistenta nula sau de valoare finita între pamânt si o faza a retelei
având neutrul izolat sau tratat prin bobina de stingere. În cazul retelelor de medie tensiune
având neutrul tratat prin rezistenta ohmica acest defect reprezinta în fapt un scurtcircuit
monofazat cu curent de scurtcircuit limitat de rezistenta de tratare.
Aparitia unei puneri la pa-mânt conduce la modificarea valorii tensiu-nilor de faza si a
curentilor datorita capaci-tatilor faza-pamânt si chiar al rezistentelor faza-pamânt existente,
cum se prezinta in Fig. 3.1… Fig. 3.3

Fig. 3.1 Circulatia curentilor capacitivi în cazul unei puneri la pamânt într-o
retea cu neutrul izolat
12

Cum se observa din Fig.

3.2, tensiunile fazelor
sanatoase fata de pamânt
se modifica trecând la
valoarea tensiunilor de
linie, iar punctul neutru
suporta o diferenta de
potential fata de pamânt
egala cu tensiunea de faza
a fazei defecte si de sens
contrar. Aceasta tensiune
a punctului neutru fata de
pamânt constituie
deplasarea punctului
neutru sau tensiunea de
deplasare si se noteaza cu
U0

Din Fig. 3.2 rezulta

Fig. 3.2 Diagrama fazoriala a tensiunilor în cazul punerii la pamânt
nete pe faza S

U RO = U RS = U RN − U SN = U RN + U 0 U SO = U SS = U SN − U SN + U NS = 0 (3.1)
U TO = U TS = U TN − U SN = U TN + U 0

În cazul punerii la pamânt în retelele cu neutrul izolat, prin capacitatile fata de pamânt
ale fazelor sanatoase vor circula curenti determinati de tensiunile fata de pamânt. Suma
vectoriala a acestor curenti formeaza curentul capacitiv rezultant care circula prin pamânt si
trecând prin locul cu defect se închide prin faza cu defect, ca în Fig. 3.1. La determinarea
valorii acestor curenti se pot neglija caderile de tensiune pe care le provoaca (valoarea acestor
curenti fiind mica) si deci:

U RO U SO U TO
IR = ; IS = ; IT = (3.2)
ZC ZC ZC

Curentul de punere la pamânt (care circula prin faza sanatoasa si prin pamânt) va fi:

U RO + U TO
I0 = I R + IT = (3.3)
ZC

Trebuie observat ca în Fig. 3.1 capacitatile fazelor sanatoase s-au considerat

concentrate în aval de locul de defect.
Diagrama fazoriala a marimilor care intervin în cazul defectului considerat se prezinta
în Fig. 3.3.
Din relatia (3.3) si din Fig. 3.3 rezulta:
3. DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE IN RETELE DE MEDIE TENSIUNE 13

U RO + U TO = 2 ⋅U RO ⋅cos30 o =
3
2⋅ ⋅U RS = 3 ⋅ 3 ⋅U S =
2
3 ⋅U 0 = 3 ⋅U f
si ca urmare:
3 ⋅U S 3 ⋅U 0 U 0
I0 = − = = (3..4)
ZC ZC ZC
3
Curentul I 0 este defazat capacitiv cu 90°
fata de tensiunea U 0 si este identic cu
curentul care s-ar obtine daca tensiunea
U 0 ar debita asupra celor trei capacitati ale
fazelor retelei legate in paralel.
Schema echivalenta a retelei cu defectul
considerat este prezentata in Fig. 3.4.
Prezenta arcului electric în cazul punerii la
pamânt determina aparitia unei caderi de
tensiune pe arc, ceea ce face ca potentialul
fazei defecte sa difere de potentialul
pamântului, astfel încât diagrama
Fig. 3.3 Diagrama fazoriala a tensiunilor si curentilor tensiunilor din Fig. 3.2 se modifica si este
în cazul punerii la pamânt nete prezentata în Fig. 3.5.
În acest caz tensiunea U0 nu mai este egala
si de sens contrar cu tensiunea pe faza a fazei cu defect ci va fi întotdeauna mai mica.

Tensiunile pe cele trei faze vor fi:

U RO = U SO + U RS ;
U TO = U SO + U TS ; (3.5)
U RS + U TS = − 3 ⋅U S

Fig. 3.4 Schema echivalenta a retelei în cazul Fig. 3.5 Diagrama fazoriala a tensiunilor în
simplei puneri la pamânt cazul punerii la pamânt prin arc electric
14
iar curentul de punere la pamânt:

U RO + U SO + U TO U SO + U RS + U SO + U SO + U TS
I0 = = =
ZC ZC
U + U TS + 3 ⋅U SO − 3 ⋅U S + 3 ⋅U SO
= RS =
ZC ZC
Caderea de tensiune pe arc va fi în acest caz:
U SO = − Rarc ⋅I 0 (3.6)
si curentul de punere la pamânt:
− 3 ⋅U S + 3 ⋅U SO US
I0 = =− (3.7)
ZC 1
⋅Z + Rarc
3 C
Din Fig. 3.5 rezulta U 0 = U SO − U S si tinând cont de relatiile (3.6) si (3.7) se obtine relatia:
1 U
U 0 = − Rarc ⋅I 0 − U S = − ⋅I 0 ⋅Z C sau I0 = S
3 ZC
3
identica cu valoarea obtinuta
în cazul punerii la pamânt nete.

Astfel, si în cazul unei puneri

la pamânt prin rezistenta de
arc, curentul de defect I0 este
determinat de deplasarea
punctului neutru si de
capacitatile fata de pamânt ale
celor trei faze.
Pe baza relatiilor (3.6) si (3.7)
se obtine schema echivalenta
din Fig. 3.6 în realitate
Fig. 3.6 Schema echivalenta a retelei în cazul unei puneri la capacitatile faza-pamânt nu
pamânt prin rezistenta de arc sunt concentrate dar pot fi
considerate uniform distribuite
de-a lungul liniei, iar relatia:
I0 = I R + IS + IT (3.8)
ramâne valabila atât în cazul unei linii fara defect, cât si în cazul liniei cu punere la pamânt.

Distributia curentilor capacitivi pentru o linie fara defect se prezinta în Fig. 3.7, iar pentru o
linie cu punere la pamânt în Fig. 3.8.

Într-o retea reala, izolatia fazelor fata de pamânt nu este perfecta, astfel încât pe lânga curentii
capacitivi circula între faze si pamânt si curenti activi având o distributie similara, dar la un
unghi de 90°fata de cei capacitivi.
3. DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE IN RETELE DE MEDIE TENSIUNE 15

I 0 = I R 0 + I SO + I TO = 0

Fig. 3.7 Distributia curentilor capacitivi într-o linie la functionare normala

Fig. 3.8 Distributia curentilor capacitivi si prin pamânt în cazul unei puneri la pamânt
16
O metoda eficienta de eliminare a acestor tipuri de defecte este utilizarea compensarii neutrului
retelei de medie tensiune prin bobina de stingere. Aceasta metoda se utilizeaza pe scara larga în
retelele de medie tensiune din tara noastra, având în vedere avantajul major: eliminarea
defectelor trecatoare fara a necesita interventia instalatiilor de protectie si deci fara declansarea
întreruptorului si trecerea prin zero a consumatorilor.
În cazul aparitiei unei puneri la pamânt într-o retea având neutrul tratat prin bobina de stingere,
tensiunea de deplasare a neutrului provoaca un curent inductiv I L prin bobina, care
compenseaza curentul capacitiv de defect, dupa cum rezulta din Fig. 3.9

Fig. 3.9 Circulatia curentilor de defect la punere la pamânt într-o retea cu neutrul compensat

Fig. 3.10 Schema echivalenta a unei retele cu neutrul tratat prin bobina de stingere la o punere la
pamânt.
3. DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE IN RETELE DE MEDIE TENSIUNE 17
Deci prin locul de defect trece suma celor doi curenti capacitiv si inductiv, suma care
este nula daca cei doi curenti sunt egali ca modul.
În acest fel schema echivalenta a retelei cu punere la pamânt se modifica fata de Fig.
3.4 si devine cea din Fig. 3.10.
Având în vedere ca impedanta bobinei este de fapt o reactanta, Z L = jω L si cu
XC
notatia X Ce = se deduce pentru compensarea totala:
3
1 1
X L = X C adica ω L = = (3.9)
ω C e 3ω C
care este de fapt o conditie de rezonanta. Daca aceasta conditie este satisfacuta
atunci I L = − I C , curentul de punere la pamânt este compensat si la locul defectului curentul
este nul, desi exista curent în fazele sanatoase si prin bobina de stingere. Relatiile de mai sus,
stabilite pentru cazul considerarii capacitatilor retelei ca fiind concentrate, ramân valabile si în
cazul distributiei reale a acestora.
Compensarea curentului capacitiv la locul de defect provoaca stingerea curentului de
defect si deci izolarea defectului (pentru defecte trecatoare) fara a fi necesara functionarea unor
instalatii de protectie si fara întreruperea alimentarii consumatorilor. Acest fapt constituie
avantajul major în cazul retelelor tratate prin bobina de stingere. Pe de alta parte, solicitarile
suplimentare ale fazelor sanatoase (de la tensiunea de faza la cea de linie) în regim stabilizat si
în regim tranzitoriu reprezinta un dezavantaj al acestui mod de tratare a neutrului.
Detectarea selectiva a punerilor la pamânt în retelele de medie tensiune cu neutrul
izolat sau tratat prin bobina de stingere implica utilizarea unor metode specifice tinând seama
în primul rând de valorile mici (mult mai mici decât curentii de scurtcircuit) ale curentilor de
punere la pamânt. Aceste metode se prezinta în cap. 3.

3.2. Dubla punere la pamânt în retele de medie

tensiune cu neutrul compensat
Dubla punere la pamânt este un defect asemanator scurtcircuitului bifazat si consta în
punerea la pamânt - neta sau prin arc - a doua faze diferite, în doua puncte diferite ale unei
retele de medie tensiune având neutrul izolat sau tratat prin bobina de stingere.
Desi asemanator cu scurtcircuitul bifazat, dubla punere la pamânt difera de acesta prin
diagramele fazoriale de tensiune si în special prin aparitia deplasarii punctului neutru.
Fie o retea de medie tensiune cu o dubla punere la pamânt pe fazele S si T ca în Fig.
3.11. Tensiunea care da nastere curentului de defect I S este U ST , iar cea care da nastere
curentului de defect I T este U TS , evident egala si de sens contrar cu U ST . Impedantele Z 1
si Z 2 sunt portiuni din impedantele liniei, având valori diferite, determinate de pozitiile celor
doua defecte, dar practic acelasi unghi.
18

Fig. 3.11 Dubla punere la pamânt pe fazele S si T

În Fig. 3.12 se prezinta diagramele fazoriale ale tensiunilor la sursa, la locul primului defect si
la locul celui de-al doilea defect în cazul unor puneri la pamânt nete.

Fig. 3.12 Diagramele fazoriale ale tensiunilor la sursa, la locul primei respectiv celei de a doua puneri
la pamânt

Se observa ca tensiunile de faza ale fazelor defecte variaza de-a lungul liniei, ajungând egale si
de sens contrar cu tensiunea de deplasare la locul celei de-a doua puneri la pamânt. Valoarea
curentului de dubla punere la pamânt este mai mare decât valoarea curentului de defect la o
simpla punere la pamânt si în general mai mica decât valoarea curentului de scurtcircuit
bifazat. Datorita valorii mai mici decât a curentului de scurtcircuit bifazat, dubla punere la
pamânt poate sa nu fie sesizata de protectia maximala de curent, astfel încât este necesar a se
prevedea protectii speciale împotriva dublelor puneri la pamânt, cu atât mai mult cu cât asa
cum se va vedea în continuare, acest tip de defect da nastere la locurile de defect la tensiuni de
pas si de atingere periculoase. Valoarea intensitatii curentului de dubla punere la pamânt în
regim permanent se calculeaza în acelasi mod cu cel folosit la calculul curentilor de scurtcircuit
trifazat, în baza metodei componentelor simetrice. Pentru o dubla punere la pamânt pe aceeasi
linie, valoarea intensitatii curentului prin pamânt se determina prin relatia (3.10), iar pentru o
dubla punere la pamânt pe linii diferite se determina prin relatia (3.11) corelat cu Fig. 3.13.
3. DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE IN RETELE DE MEDIE TENSIUNE 19

− j3 3 E
IP =
3( Z da + Z ia ) + Z db + Z ib + Z hb + 3Z 1 + 3Z 2
(3.10)

− j3 3 E
IP =
3( Z da + Z ia ) + Z db + Z ib + Z hb + Z dc + Z ic + Z hc + 3Z 1 + 3Z 2
(3.11)

unde: Z d , Z i , Z h sunt impedantele directa, inversa si homopolara ale liniei pâna la locul de
defect, Z 1 , Z 2 sunt impedantele de trecere la locul de defect iar I P este curentul prin pamânt,
j⋅0
tensiunea de referinta este E = E ⋅e .

Fig. 3.13 Explicativa la calculul curentului de dubla punere la pamânt

20

3.3. Calculul tensiunilor de pas si de atingere la duble

puneri la pamânt in retele cu neutrul compensat
Tensiunea între talpile pasilor unui om care se deplaseaza în lungul liniei de câmp
electric poarta denumirea de tensiune de pas UP. Tensiunea de pas stabileste prin corpul uman,
de rezistenta RC, un curent IC care se poate determina cu relatia (3.12):
UP
IC = (3.12)
RC
Rezulta ca valoarea curentului IC este cu atât mai mare cu cât este mai mare tensiunea de pas
UP iar valoarea minima a intensitatii acestui curent (ICm) care poate provoca moartea se poate
deduce din valoarea maxima a tensiunii de pas:
U P max
I cm = (3.13)
RC
Zona periculoasa a unei prize de pamânt esta zona la suprafata pamântului în care pentru un
curent prin priza mai intens decât cel periculos, exista pericolul de moarte pentru viata
oamenilor sau animalelor.
Limita inferioara a rezistentei RC a circuitului format de pamânt si corpul uman,
considerat perfect conductor, se calculeaza acceptând ca talpile picioarelor alcatuiesc prize de
suprafata de forma unor discuri circulare de raze a=0,1 m (Fig. 3.14), având fiecare rezistenta
Rd :
ρ
Rd = (3.14)
4a

R=0 R=0

a p a

Fig. 3.14 Explicativa la tensiunea de pas

unde ρ este rezistivitatea solului. Rezistentele talpilor si prizelor fiind conectate în serie,
valoarea rezistentei RC are expresia:
3. DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE IN RETELE DE MEDIE TENSIUNE 21

ρ1 + ρ2
RC = (3.15)
4a
Rezistenta minima, RC min, se obtine în cazul în care se calca cu un picior pe priza ( ρ1 = 0 ) si
cu celalalt picior pe sol ( ρ2 = ρ ) si este data de relatia:
ρ
RC min = (3.16)
4a
Rezistenta maxima se obtine atunci când se calca cu ambele picioare pe sol ( ρ1 = ρ2 = ρ )
si are valoarea data de relatia:
ρ
RC max = (3.17)
2a
Cu o valoare medie a rezistivitatii solului ρ ≅10 Ωm si a=0,1m se obtine RCmin=250Ω
2

respectiv RCmax= 500Ω. Intensitatea curentului minim mortal fiind Icm= 50mA, tensiunea
periculoasa de pas este:
UP max= RC max •ICm= 500• 0.05= 25 V.

I
r
r0

Fig. 3.15 Priza de pamânt de suprafata emisferica

Considerând o priza de suprafata emisferica si acceptând ipoteza simplificatoare, privind

conductivitatea pamântului mult mai mica decât a metalelor, aceasta din urma se poate
considera în calcule infinita. Prin urmare liniile de câmp electric si ale densitatii de curent sunt
normale pe suprafata prizei. Liniile densitatii de curent ale prizei fiind radiale (Fig. 3.15), din
fluxul densitatii de curent prin suprafata emisferei de raza r, egal cu intensitatea curentului I
prin priza:

∫J ndA = 2πr J =I
2
(3.18)

se deduce intensitatea câmpului electric stationar E în sol:

I r
E=− (3.19)
2πr 2σ r
Integrând produsul scalar Edr în lungul unei linii de câmp situata la suprafata solului se
obtine tensiunea prizei fata de sfera de la infinit. Notând cu p lungimea pasului, UP tensiunea
de pas, într-un punct pe suprafata solului la distanta r, se calculeaza cu relatia:
22
r + p/ 2
ρ ⋅I  1 1  ρ ⋅I p
UP = − ∫ Ed r =
r − p/ 2
 −  =
2π r − p / 2 r + p / 2  2π r − p 2 / 4
2 (3.20)

si este maxima când se calca cu un picior pe marginea prizei:

ρ ⋅I p
U P max =
2π r0 ( r0 + p)
(3.21)

iar pentru r >> p, neglijând p2/4 în raport cu r2 relatia devine:

ρ ⋅I p
U P max ≈ (3.22)
2π r 2
care este cu atât mai mare cu cât este mai mare I. La valori chiar minime ale curentului de
dubla punere la pamânt de I=250 … 300 A, tensiunea de pas atinge valori periculoase. Acesta
este motivul principal pentru care dubla punere la pamânt trebuie sesizata si eliminata rapid de
instalatiile de protectie.

3.4. Scurtcircuitul trifazat în retele de medie tensiune

Scurtcircuitul trifazat reprezinta un defect simetric deosebit de sever în cadrul retelei
de medie tensiune. Se caracterizeaza printr-o scadere profunda a tensiunii, dar cu pastrarea
simetriei, în timp ce intensitatile curentilor cresc accentuat dar pastrând simetria.

În Fig. 3.16 este

prezentata schema retelei
de medie tensiune în
cazul unui scurtcircuit
trifazat metalic precum si
diagrama fazoriala a
tensiunilor si curentilor.
Valoarea efectiva a
componentei periodice a
curentului de scurtcircuit
Fig. 3.16 Schema retelei si diagrama fazoriala a tensiunilor si
curentilor la scurtcircuit trifazat este:

Uf U
(3)
I SC = = 3.23)
Z 3 ⋅Z
Unghiul de scurtcircuit ϕ SC este:
Xe + Xl
ϕSC = arctg (3.24)
Re + Rl
unde: Xe, Re - reprezinta reactanta, respectiv rezistenta echivalenta a sistemului la locul de
montare al protectiei;
Xl , Rl - reprezinta reactanta, respectiv rezistenta liniei pâna la locul de defect.
3. DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE IN RETELE DE MEDIE TENSIUNE 23
Valorile unghiului de scurtcircuit depind de tipul si parametrii liniei, astfel în cazul LEA acest
unghi este cuprins între 20°- 60°iar pentru LES de medie tensiune între 10°- 20°.
Scurtcircuitele trifazate sunt defecte deosebit de severe având în vedere valorile mari
ale curentilor (mult mai mari decât în cazul unor puneri la pamânt simple sau duble) si
tensiunile scazute, determinate de impedanta pâna la locul de defect, afecteaza major
consumatorii (în special motoarele electrice). Acesta este motivul pentru care se impune
sesizarea si eliminarea într-un timp cât mai scurt a defectului.

3.5. Scurtcircuit bifazat în retele de medie tensiune

În acest caz de defect se pierde simetria între curenti si tensiuni. Curentii de
scurtcircuit circula prin bucla formata de cele doua faze afectate de defect, ca în Fig. 3.17.
Valoarea efectiva a curentului de scurtcircuit bifazat se calculeaza cu relatia:
U
( 2)
I SC = (3.25)
2 ⋅Z d

Fig. 3.17 Schema retelei si diagrama fazoriala a tensiunilor si curentilor la scurtcircuit bifazat

Asa cum rezulta din Fig. 3.17, la locul de defect, tensiunea între fazele de defect S-T
este zero (la scurtcircuit metalic). Curentii de scurtcircuit în cele doua conductoare sunt egali în
valoare absoluta, însa de sensuri opuse si defazati fata de tensiunea U care-i genereaza, cu
unghiul de scurtcircuit definit în relatia (3.24). Valoarea intensitatii curentului de scurtcircuit
bifazat se poate calcula în baza coordonatelor simetrice. Astfel, se descompune reteaua reala în
trei retele elementare, de succesiune directa, inversa si homopolara, fiecare din acestea fiind
strabatuta de curenti simetrici si echilibrati, corespunzând componentelor simetrice ale
sistemului de curenti reali dati. La locul de defect se ramifica trei conductoare fictive de
impedanta nula (Fig. 3.18).
Prin aceste conductoare trec curentii de defect, notati I x , I y , I z , derivati din fazele
1,2,3 ale retelei. Aceste conductoare au anumite potentiale fata de pamânt, notate E x , E y , E z
Pentru studierea diferitelor tipuri de scurtcircuit se stabilesc conditiile defectului în acest punct
si apoi prin aplicarea teoriei coordonatelor simetrice se determina modul de cuplare a
diverselor retele fictive si se calculeaza componentele fictive. Marimile reale ale curentilor si
tensiunilor se determina în baza componentelor simetrice.
24

1
2
3

Ix Iy Iz
Z
Ex Ey Ez

Fig. 3.18 Scurtcircuit bifazat cu arc dar izolat fata de pamânt

Pentru cazul scurtcircuitului bifazat izolat, conditiile defectului sunt:

I x = 0 , I y + I z = 0 , E y = Z ⋅I y + E z (3.26)
Componentele simetrice ale curentilor se calculeaza dupa cum urmeaza:
1
Ih =
3 x
(
I + I y + Iz = 0, )
1
(
I d = I x + a I y + a2 I z =
3 3
)
− a + a2
Iz, (3.27)

1
(
Ii = I x + a I y + aI z =
3
2 a − a2
3
Iz)
si rezulta imediat I d + I i = 0 . Dar, I h = 0 si deci E h = − Z h ⋅I h = 0 . Prin urmare în
schema echivalenta nu intervine reteua fictiva de secventa homopolara. Pentru celelalte valori
ale tensiunilor de componenta directa, respectiv inversa se obtin urmatoarele relatii:

Ed =
1
( E − E z − aZ I z )
3 x

Ei =
1
3
( Ex − Ez − a2 Z I z ) (3.28)

iar diferenta este:

3. DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE IN RETELE DE MEDIE TENSIUNE 25

Ed − Ei =
3
(a − a)Z ⋅I z
1 2
(3.29)

Înlocuind valoarea curentului, în baza relatiei (3.27), se obtine:

E d = E i + Z ⋅I d (3.30)
relatie în baza careia cele doua retele fictive se conecteaza în paralel, ca în Fig. 3.19.

Din schema echivalenta se deduc

imediat relatiile:

E = Z d ⋅I d + Z ⋅I d + Z i ⋅I d E Zi
E Zd
Id = (3.31)
Zd + Zi + Z
Id Z Ii
Cunoscând valorile compo-
nentelor simetrice se pot calcula
valorile reale ale curentilor la Fig. 3.19 Schema echivalenta pentru scurtcircuitul bifazat
locul de defect: izolat

I y = a 2 I d + a I i + I h = (a 2 − a )I d = − j
3E
Zd + Zi + Z
(3.32)
si I z = − I y , I x = 0 .

Pentru retelele de medie tensiune (omogene) valorile impedantelor directa si inversa sunt egale,
iar pentru un scurtcircuit metalic net, relatia de calcul a modulului intensitatii curentului de
scurtcircuit bifazat este cea prezentata în relatia (3.25).

3.6. Defecte faza – pamânt în retele de medie tensiune

cu neutrul tratat prin rezistenta
Utilizarea bobinelor de stingere în retelele de medie tensiune prezinta pe lînga
avantajele mentionate si anumite dezavantaje si anume:
• imposibilitatea practica de a compensa retele extinse de LES, având deci curenti mari
de punere la pamânt;
• supratensiunile tranzitorii, care apar pe fazele fara defect, pot atinge valori periculoase
pentru izolatia echipamentelor de medie tensiune;
O alternativa pentru eliminarea acestor dezavantaje o constituie utilizarea rezistentei
ohmice pentru tratarea retelelor de medie tensiune având curenti capacitivi mari (> 200 … 300
A).
Din punct de vedere al instalatiilor de protectie, acest mod de tratare al neutrului
retelelor de medie tensiune prezinta câteva particularitati care trebuie retinute si anume:
26

• valorile intensitatii curentului de defect (faza pamânt) sunt mult mai mari decât în
cazul retelelor tratate prin bobina de stingere, cu consecinte severe asupra tensiunilor
de pas si de atingere;
• conditiile de detectie a defectelor faza pamânt sunt mai bune, având în vedere
valoarea mai mare a curentului homopolar;
• implica conditii de rapiditate mai severe, tinând cont de valorile importante ale
curentului injectat prin pamânt, în caz de defect,;
• în general, instalatiile de protectie clasice devin mai complexe.
Calculul intensitatii curentilor de defect se poate face similar cu calculul prezentat la
punctul 3.5, pornind de la schema monofilara simplificata, prezentata în Fig. 3.20.
Curentul de defect faza-
E Zd
pamânt este determinat pe de
o parte de tensiunea retelei si
aE 2 Zd impedantele inductive ale
retelei, iar pe de alta parte de
aE Zd circulatia curentilor capaci-
tivi, întocmai ca în cazul
retelelor având neutrul izolat.
Ix
Ex Iy Iz
Conditiile la locul de defect,
pentru defecte faza-pamânt,
Z =R+jX Z
Nul Tnul
sunt:
E x = Z ⋅I x , I y = I z = 0
(3.32a)
si determinând componentele
Fig. 3.20 Retea cu neutrul tratat prin rezistor simetrice ale curentului la
locul de defect se obtine:

1
Id = Ii = Ih = I
3 x
ZNul
(3.33)
Pentru tensiuni se obtine relatia:
E E x = E h + E d + E i = Z ⋅I x = 3Z ⋅I d
Zd
(3.34)

Analizând relatiile (3.33) si (3.34) rezulta o schema

echivalenta serie, pentru defectul faza-pamânt (Fig.
Zi
3.21).
Din schema rezulta imediat:
E
Id = Ii = Ih =
Zh
Z d + Z i + Z h + 3( Z Nul + Z )
si respectiv:
Z
E d = E − Z d ⋅I d , E i = − Z i ⋅I i , E h = − Z h ⋅I h
(3.35)
Fig. 3.21 Schema echivalenta pentru
defectul faza-pamânt Curentii reali la locul de defect vor fi:
3. DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE IN RETELE DE MEDIE TENSIUNE 27

3E
Ix = Id + Ii + Ih = I y = I z = 0 (3.36)
Z d + Z i + Z h + 3( Z + Z Nul )
,

iar tensiunile la locul de defect:

3 ⋅Z
Ex = E
Z d + Z i + Z h + 3( Z + Z Nul )
Z h + aZ i j150°0
E y = 3E e−
Z d + Z i + Z h + 3(Z + Z Nul )
Z h − a2 Z i j150°0
Ez = 3E e+
Z d + Z i + Z h + 3( Z + Z Nul )
(3.37)

Prin Z d s-a notat impedanta de secventa directa totala, ca suma a impedantelor directe ale:
• sistemului 110 kV, raportata la tensiunea barei de medie tensiune;
• transformatorului de forta 110 kV / m.t.;
• liniei de medie tensiune pâna la locul de defect.
Prin Z i s-a notat impedanta de secventa inversa totala, ca suma a impedantelor inverse ale:
• sistemului 110 kV, raportata la tensiunea barei de medie tensiune;
• transformatorului de forta 110 kV / m.t.;
• liniei de medie tensiune pâna la locul de defect.
Prin Z h s-a notat impedanta de secventa homopolara totala a liniei de medie tensiune pâna la
locul de defect.
Prin Z Nul = R + jX Nul s-a notat impedanta totala a circuitului de creare a nulului artificial,
ca suma dintre:
• reactanta trafo de servicii interne (sau bobina de nul);
• rezistenta rezistorului de tratarea neutrului.

Re Re

U U
I(1)def[Re] I(1)def[Im]
I(1)def
I(1)def[Re]
I(1)def[Im]

Im Im

Fig. 3.22 Calculul curentului de defect rezultant

28
Cu valoarea intensitatii curentului calculata conform relatiei (3.36), tinând cont de circulatia
curentului capacitiv al retelei (Fig. 3.22) si de intensitatea acestuia data de relatia (3.4), se
poate calcula valoarea intensitatii curentului rezultant de defect:
3E
I (1)def [
Re]=
( ΣXtot d + ΣXtot i + ΣXtot h + 3 X Nul ) + (3R)
2 2

I (1)def [
Im ]= 3 ⋅U 0 ⋅ω ⋅C (3.38)

I (1)def = I (1)def [
Re ]+ I (1)def [
Im ]

3.7. Defecte faza – pamânt în retele de medie tensiune

cu neutrul tratat combinat
Tratarea combinata a neutrului retelei de medie tensiune utilizeaza bobina de stingere
ca element de retea conectat în permanenta la bara de nul si un rezistor conectat în paralel prin
intermediul unui întreruptor monopolar (Fig. 3.23).

Trafo
110 kV / MT

Bara MT

Bara Nul
TSI
(BPN)
I

BS R

Fig. 3.23 Schema de principiu a tratarii combinate

Întreruptorul este comandat printr-o automatica adecvata si se conecteaza în cazul

punerilor la pamânt permanente, neeliminate de bobina de stingere. Odata conectat rezistorul în
circuit, tratarea neutrului devine practic o tratare prin rezistenta. Metoda com-binata pastreaza
avanta-jele oferite de bobina de stingere dar aduce si avantajul rezistorului în ceea ce priveste
sesizarea defectelor faza - pamânt cu rezistenta mare de trecere. Este o solutie care are eficienta
maxima în retelele mixte, cu ponderi pratic egale între reteaua în cablu si cea aeriana. Trebuie
subliniat ca acest mod de tratare pastreaza însa si dezavantajele bobinei de stingere prezentate
la punctul 3.1.
3. DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE IN RETELE DE MEDIE TENSIUNE 29
Functionarea se poate analiza în baza Fig. 3.23. Astfel, la o punere la pamânt aparuta la
momentul t0, bobina va genera un curent inductiv de valoare egala si de sens contrar curentului
capacitiv al retelei. Daca defectul este trecator, acesta se autoelimina urmare a curentului
rezultant de valoare redusa. Daca defectul este persistent, atunci dupa un interval de timp t1, se
va comanda conectarea întreruptorului monopolar al rezistorului. În acest fel punerea la pamânt
se transforma într-un scurtcircuit monofazat limitat de impedanta de nul si sunt create conditii
pentru actionarea protectiilor de curent homopolar. Dupa un interval de timp t2 suficient de
mare, pentru a permite actionarea protectiei pe linia cu defect, automatica tratarii va emite
impuls de deconectare a întreruptorului rezistorului, schema revenind la normal si pregatita
pentru o noua actionare.
Calculul valorii curentilor de defect se poate face similar cu calculul prezentat la
punctul 2.6, pornind de la schema monofilara simplificata din Fig. 3.20.
Conditiile la locul de defect, pentru defecte faza-pamânt, sunt:

E x = Z ⋅I x , I y = I z = 0 (3.39)

ZNul si determinând componentele simetrice ale

curentului la locul de defect se obtine:
E
1
Zd
Id = Ii = Ih = I (3.40)
3 x
Pentru tensiuni se obtine relatia:

Zi E x = E h + E d + E i = Z ⋅I x = 3Z ⋅I d (3.41)

Analizând relatiile (3.39) si (3.41) rezulta o schema

echivalenta serie pentru defectul faza-pamânt (Fig.
Zh
3.24). Din schema rezulta imediat:
E
Id = Ii = Ih =
Z d + Z i + Z h + 3( Z Nul + Z )
Z

si
Fig. 3.24 Schema echivalenta pentru
defectul faza-pamânt. E d = E − Z d ⋅I d , E i = − Z i ⋅I i , E h = − Z h ⋅I h

(3.42)

Curentii reali la locul de defect vor fi:

3E
Ix = Id + Ii + Ih =
Z d + Z i + Z h + 3( Z + Z Nul )
,

Iy = Iz = 0 (3.43)
30
iar tensiunile la locul de defect:

3 ⋅Z
Ex = E
Z d + Z i + Z h + 3( Z + Z Nul )

Z h + aZ i j150°0
E y = 3E e−
Z d + Z i + Z h + 3(Z + Z Nul )

Z h − a2 Z i j150°0
Ez = 3E e+
Z d + Z i + Z h + 3( Z + Z Nul )
(3.44)

Prin Z d s-a notat impedanta totala de secventa directa, ca suma a impedantelor directe ale:
• sistemului 110 kV, raportata la tensiunea barei de medie tensiune;
• transformatorului de forta 110 kV / m.t.;
• liniei de medie tensiune pâna la locul de defect.

Prin Z i s-a notat impedanta totala de secventa inversa, ca suma a impedantelor inverse ale:
• sistemului 110 kV, raportata la tensiunea barei de medie tensiune;
• transformatorului de forta 110 kV / m.t.;
• liniei de medie tensiune pâna la locul de defect.

Prin Z h s-a notat impedanta totala de secventa homopolara a liniei de medie tensiune pâna la
locul de defect.

Prin Z Nul = RNul + jX Nul s-a notat impedanta totala a circuitului de nul, ca suma dintre:
• reactanta trafo de servicii interne (sau bobina de nul);
• impedanta echivalenta a circuitului paralel format din reactanta bobinei de stingere si
rezistenta rezistorului de tratarea neutrului;

Impedanta echivalenta este definita de relatia:

R ⋅ jX B R ⋅ X B2 R 2 ⋅X B
Z ech = = 2 + j = Rech + jX ech (3.45)
R + jX B R + X B2 R 2 + X B2

unde s-au notat: R - rezistenta rezistorului

XB - reactanta bobinei de stingere

Tinând seama de relatia (3.45), impedanta de nul se calculeaza:

Z Nul = RTSI
h
+ Rech + j( X TSI
h
+ X ech ) (3.46)
3. DEFECTE SI REGIMURI ANORMALE IN RETELE DE MEDIE TENSIUNE 31
Înlocuind valoarea impedantei de nul în relatia (3.43) si admitând la locul de defect Z=0, se
obtine:

3E
Ix = (3.47)
Z d + Z i + Z h + 3 ⋅Z Nul

Cu valoarea intensitatii curentului calculata conform relatiei (3.47), tinând cont si de

circulatia curentului capacitiv al retelei, respectiv de circulatia curentului inductiv al bobinei de
stingere (Fig. 3.25), se poate calcula valoarea intensitatii curentului rezultant de defect:

3E
I (1)def [
Re]=
(X d
tot + X tot
i
+ X tot
h
+ 3 X Nul ) + ( Rtot
2 d
+ Rtot
i
+ Rtot
h
+ 3RNul )
2

U0
I (1)def [
Im ]= 3 ⋅U 0 ⋅ω ⋅Ctot − (3.48)
ω ⋅L

I (1)def = I (1)def [Re]+ I (1)def [Im ]

Re Re

E E
I (1)def[Re] I(1)def[Im]
I (1)def
I(1)def[Re]

I (1)def[Im]

Im ICtot IB Im

Fig. 3.25 Calculul curentului de defect rezultant

La bornele filtrului de curent homopolar se obtine un curent rezultant dat de relatiile:

3E
I (1)def [
Re]=
(X d
tot + X tot
i
+ X tot
h
+ 3 X Nul ) + ( Rtot
2 d
+ Rtot
i
+ Rtot
h
+ 3RNul )
2

U0
I (1)def [
Im ]= 3 ⋅U 0 ⋅ω ⋅( Ctot − C prop ) − (3.49)
ω ⋅L

I (1)def = I (1)def [Re]+ I (1)def [Im ]

32

În relatiile (3.48) respectiv (3.49) s-au utilizat urmatoarele notatii:

Ctot - capacitatea totala a retelei;
Cprop - capacitatea proprie a liniei cu defect;
L - inductivitatea bobinei de stingere;