MATERII PRIME

Potentialul economic al unei tari este determinat de cantitatea si calitatea

resurselor naturale, respectiv de nivelul de dezvoltare al tehnologiilor de
prelucrare.
Cheltuielile pentru materiile prime reprezinta in industria chimica 60-70%
din costul de productie.
Calitatea materiilor prime determina:
 utilizarea eficienta si economica a capacitatilor de
productie;
 productivitatea muncii;
 durata de exploatare a utilajelor;
 consumul energetic total integrat in unitatea de produs.

Prelucrarea complexa a materiilor prime conduce la:

 eliminarea acumularii de produse secundare/deseuri;
 reducerea cheltuielilor de gestionare ale deseurilor si
 reducerea costurilor de productie.
 CLASIFICAREA MATERIILOR PRIME
se poate realiza in functie de:

 starea de agregare: - gazoase,

- lichide,
- semisolide,
- solide.

 provenienta (natura): - minerala,

- vegetala si animala.

 importanta: - principale,
- auxiliare.
 Materii prime minerale;
Minereuri
 Minerale: substante solide, componente ale rocilor si minereurilor, cu
compozitie definita, proprietati fizice si chimice constante.
 Roci: asociatii de minerale cu compozitie mineralogica bine definita.
 Minereu: asociatie de unul sau mai multe minerale, din care se extrag
in mod rentabil unul sau mai multe minerale utile; pot fi simple sau
complexe.
 Zacamant: acumulare de minereu din scoarta.
Continutul minim de util, care determina economicitatea exploatarii unui
zacamant, depinde de:
• natura si valoarea utilului;
• conditiile de zăcământ;
• nivelul tehnologic al procedeelor de exploatare.
Element Cont. Element Cont.
min., min.,
% %
Util Al 40-50 Cu 0.6
(Al2O3)
FeS2 38 Co 0.2
Zacamant
de minereu Fe 32 Mo 0.2
Cr 30 W (WO3) 0.2 -
(Cr2O3) 2.0
Steril Mn 30 Ti (TiO2) 0.15
Zn 2 V 0.2-1.0
Pb 1.5 Hg 0.1
Ni 1 U(U3O8) 0.1
Au 1
Prepararea minereurilor - ramura
tehnologica care se ocupa de
metodele de eliminare avansata a
sterilului; cuprinde:
 Maruntirea;
 Clasarea (volumetrica, gravitationala-
pneumatica sau hidraulica);
 Concentrarea (clasare, magnetica,
electrostatica, flotatie);
Statie macinare-sortare
 Desecarea si uscarea.

Sita vibratoare Aparat flotatie

• FLOTATIA
 se realizeaza din suspensia minereului intr-o faza lichida si se bazeaza pe
diferenta dintre proprietatile superficial active care apar la interfata L – S;
 unghiul limita de umectare, θ – indicator al caracterului hidrofil sau
hidrofob al suprafetei solide;
 etapa elementara a flotatiei consta in legarea selectiva a particolelor
minerale de bulele de aer;
 Reactivi de flotatie:
- colectori – rol de hidrofobizare selectiva a utilului (acid oleic, acizi naftenici,
alcooli alifatici superiori, fractiuni petroliere,saruri cuaternare de amoniu);
- spumanti – rol de crestere a rezistentei membranelor bulelor de gaz si de
producere de spuma stabila si abundenta (uleiuri eterice, terebentina, crezol,
alcool amilic etc);
- inhibitori – impiedica emersare de steril prin cresterea caracterului hidrofil
(compusi de metale alcaline – cianuri, hidroxizi, silicati, sulfati etc);
- regulatori – agenti de neutralizare si control pH; produc dizolvarea,
precipitarea, coagularea, peptizarea impuritatilor (lapte de var, soda, ac.
sulfuric, sulfati etc)
Avantaje:
 prepararea minereurilor sarace sau complexe;
 posibilitatea prelucrarii unei game variate de minereuri;
 permite prelucrarea selectiva chiar si in cazul unor
minerale cu proprietati fizice apropiate.

Dezavantaje:
 necesita macinarea prealabila a minereului – consum
energetic suplimentar
 consum de reactivi chimici;
 obtinerea de concentrate cu grad ridicat
de umiditate.
 COMBUSTIBILI FOSILI
- constituie principalele resurse energetice primare

Resurse energetice alternative: - hidroenergia;

- energia nucleara;
- energia eoliana;
- biomasa regenerabila
Evolutia productiei mondiale de energie
CARBUNI
Productia de carbune, mil. to/2011
Pozitia World 7,695.4
1 China 3,520.0
2 SUA 992.8
3 India 588.5
4 Australia 415.5
5 UE 576.1
6 Rusia 333.5
7 Indonezia 324.9
8 Africa de 255.1
Sud
21 Romania 35.5
 Geneza: descompunerea anaeroba a resturilor
vegetale terestre;
 Clasificare functie de:
- gradul de carbonificare – materialul genetic :
turba, carbuni bruni (lemnosi, pamantosi,
pietrosi), huila, antracit;
- compozitia chimica;
- putere calorica;
- capacitatea de aglutinare/cocsificare;
- comportare fata de diferiti agenti chimici.
Compozitia chimica:
C – 60-95%; H – 2-6%;
N – 0.1-2%; O – 2-30%;
S – 0.3-13%; (C:H=1:0.85)
 masa organica – 60-95% din
masa uscata;
 masa anorganica – formeaza
prin ardere cenusa;
 masa de material volatil – se
degaja in conditii de
pirogeneza anaeroba;
 umiditatea – libera si de
constitutie
 COMPOZITIA CARBUNILOR
Cenusa, Celuloza, Lignina, Ac. Humine, Rest Putere Umiditate %
% % % humici, % carbunos, calorica,
% % libera constit
kcal/kg

TURBA 1-10 10-15 6-40 40-60 0-10 - 4000 75-90 20-25

CARBUNI 5-20 - 2-27 2-98 2-70 0-43 4500- 30-60 15-20
BRUNI 7000
HUILA 3-12 - - - 2-3 86-87 8500 2-10 1-6
ANTRACIT 1-5 - - - - 98-99 8900- 0-3 0.2
9500
 Prelucrarea – procese termice, necatalitice,
desfasurate in sisteme eterogene bi-sau trifazice
G – S sau G – L – S

 Procese pirogenetice:
- semicocsificare
- cocsificare
 Gazeificare
 Lichefiere
Procese pirogenetice: - complex de procese termice anaerobe,
endo- si exoterme, cu un bilant termic global endoterm

SEMICOCSIFICARE
(500 – 700 0C)

Materii prime Carbuni inferiori: turba, carbuni bruni

-Gaze de semicocsificare: hidrogen, oxizi de

carbon, hidrogen sulfurat, fractiuni C1 – C4;

Produse: -Ape de semicocsificare: amoniac, fenoli, compusi

organici cu sulf;
-Gudron: hidrocarburi aromatice, fenoli, crezoli,
compusi organici cu sulf, substante asfaltoase;
-Semicocs: putere calorica 7-8000 kcal/kg; utilizat
drept combustibil casnic si industrial, materie prima
in cocsificare, gazeificare, obtinere de carbune activ,
material filtrant.
 COCSIFICARE
(900 – 1050 0C)

Materii prime Huile, amestecuri de carbuni si semicocs

-Gaze de cocsificare: hidrogen (50%), azot (~15%),

oxizi de carbon (~10%), metan (23-25%) si omologi,
olefine inferioare;
Produse: -Ape amoniacale: amoniac, fenoli, baze piridinice;
-Gudron:
-ulei usor (BTX, baze piridinice);
-ulei mediu (carbolic) (fenoli, crezoli,naftene);
-ulei greu (absorbant) (naftene, piridine
metilate, chinoline);
-ulei antracenic (hidrocarburi aromate cu
cicluri condensate);
-smoala de gudron;
-Cocs: - utilizat in metalurgie; combustibil casnic si
industrial; materie prima in gazeificare, obtinere carbid,
electrozi, feroaliaje.
GAZEIFICAREA – procesul de transformare a
materialelor combustibile solide sau lichide in gaze
combustibile prin oxidare partiala

 Scop: - tehnologic – obtinerea de gaz de sinteza cu

compozitie variabila;
- energetic – otinerea de agenti termici nepoluanti;
 Agenti oxidanti: - vapori de apa;
- amestec vapori de apa - oxigen;
- amestec aer - oxigen - vapori de apa;
- amestec aer – oxigen – hidrogen.
 Conditiile de lucru: - temperaturi: 900 ÷ 1200 0C
- presiuni: 1 – 70 atm.
 Chimism:
C + O2 → CO2;
C + CO2 ↔ 2CO;
Tt > 1000 ºC
C + 2H2 → CH4;
C + H2O → CO + H2;
CO + H2O ↔ CO2 + H2;
Tt < 1000 ºC
CO + 3H2 ↔ CH4 + H2O.
 Produse:
- gaze combustibile cu putere calorica:
– mica – 800–1000 kcal/m3
– medie – 2200-4000 kcal/m3
– mare ~6000 kcal/m3;
- gaz reducator cu continut ridicat de CO si
H2, fara impuritati;
- gaz de sinteza cu continut ridicat de CO si
H2 si scazut CO2, lipsit de compusi cu sulf,
cu putere calorica medie.
LICHEFIEREA – procesul de transformare a
materialului organic din carbune in hidrocarburi lichide

 Produse: - gaze cu continut de metan, hidrogen, oxizi

de carbon, hidrocarburi C1 – C4, azot
- faza lichida, bogata in aromate, care se
prelucreaza prin procese specifice industriei
petroliere in vederea obtinerii de combustibili
- rest solid, bogat in carbon - mangal
 Procedeul Kerr McGee
Carbune Solvent
Descompunere termica
macinat (gudron partial
(400 – 500 0C)
hidrogenat)
Distilare

Toluen
Extractie
Raport L/S=2.5/1 Extractie subcritica Extract
supercritica
287 0C; 55 atm
319 0C, >41atm

Stripare

Reziduu solid (cenusa +

carbune metamorfozat)
Procedeu de lichefiere prin extractie supercritica
gaze
Carbune
macinat Solvent - apa
condensare apa

Extractie supercritica Combustibil

~374 0C, 100-200 atm Detenta Hidrocracare Diesel

Reziduu solid H2

Gaze
Ardere Gazeificare Tratare gaze
combustibile

Energie
termica
Grupul Shenhua (China) a dezvoltat un proces de lichefiere
a carbunilor cu o capacitate de 6000 t carbune uscat/zi
TITEIUL
 Geneza: proces anaerob de acumulare si transformare
a florei si faunei marine, favorizat de conditiile de mediu
(temperatura, presiune, prezenta de microorganisme,
saruri cu activitate catalitica si a H2S – mediu
reducator).

 Compozitia elementara: C - 60-95%, H - 10-14%,

(C:H=1:1,7), N - 0,2-3%, O - 0,05-1,5%, S - 0,05-6%
 Compozitia chimica: amestec complex de hidrocarburi, compusi
organici cu sulf, oxigen si azot:
 COMPOZIŢIA UNOR ŢIŢEIURI
PARAFINOASE ŞI NAFTENICE, (% vol.)

Ţiţei parafinos Ţiţei naftenic

alcani naftene aromate alcani naftene aromat
e
Benzină 65 30 5 35 55 10
Petrol 60 30 10 20 60 20
Motorină 35 50 15 - 65 35
Distilat 20 65 15 - 55 45
greu
 Proprietatile fizice – variaza in
limite largi datorita diferentelor
semnificative dintre compozitiile
diferitelor zacaminte.

 Prelucrarea primara titetiului:

- dezemulsionarea: - chimica,
electrica sau mecanica;
- distilarea primara (atmosferica);
- distilarea secundara (sub vid);
- deparafinarea fractiunilor
(extractie cu solventi,
cristalizare aductiva,
adsobtie pe site moleculare).
INSTALATIE DE DISTILARE PRIMARA
INSTALATIE COMPLEXA DE DISTILARE
Schema de prelucrare a titeiului in rafinarii
Obtinerea de aromate din fractiuni petroliere
GAZE NATURALE/GAZE DE SONDA
 Compozitie

USCATE
C1 – C2 UMEDE
C1 – C4+

Gaz de sinteza (CO + H2)

Acetilena;
Negru de fum;
CH4 Solventi;
Acid cianhidric;
Biomase proteice