ABUZUL ŞI VIOLENŢA ÎN FAMILIE: O DURERE/NENOROCIRE GLOBALĂ

Cei 25 de ani de cercetări ştiinţifice cu privire la incidenţa abuzului şi a violenţei în familie subliniază
realitatea că abuzul şi violenţa în familie reprezintă o ameninţare pentru binele indivizilor şi a societăţii
pe întreg globul. Nici Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea nu este imună.

Abuzul şi violenţa în familie nu depind de vârstă, statut social, rasă sau credinţă. Nu există un anume
tip de victimă şi nici un anumit tip de agresor, doar că victima este, în cele mai multe cazuri, femeie,
iar agresorul, bărbat.

Câteva definiţii
Abuzul şi violenţa pot fi de natură fizică, sexuală şi/sau psihologică. În cazul copiilor, poate lua forma
de neglijare totală. Termenii abuz şi violenţă nu trebuie folosiţi pentru a descrie incidente minore sau
evenimente izolate care nu au consecinţe grave. Totuşi, există un consens printre specialişti cum că
următoarele feluri de comportament sunt abuzive şi inacceptabile în relaţii.

Abuzul fizic implică comportamentul agresiv asupra corpului victimei. Include comportamente ca: a
împinge, a ciupi, a scuipa, a lovi cu piciorul, a bate, a trage de păr, a pălmui, a lovi, a lovi cu pumnul,
a gâtui/strangula, a arde, a bate cu băţul, a înjunghia, a răsuci braţul şi a sechestra. Mai include şi
aruncarea de acid, apă opărită sau obiecte; a arunca victima la pământ, a o izbi de pereţi sau a o
arunca jos pe scări; a o mutila cu cuţitul, foarfeca sau alte obiecte periculoase şi a folosi armele.
Practicile de amniocenteză selectivă şi uciderea nou-născuţilor unei femei, arderea miresei şi
mutilarea genitală a femeilor constituie abuz fizic violent.

Abuzul psihologic şi emoţional include comportamente precum criticare/dezaprobare făcută în mod

consecvent, umilirea şi adresarea de nume care discreditează. Poate include, de asemenea,
ameninţări verbale, episoade de furie, desconsiderarea caracterului şi a persoanei şi cereri nerealiste
de perfecţiune. Folosirea regulată a limbajului ameninţător, violent şi obscen îndreptat către o altă
persoană este şi el inclus. Ba mai mult, posesivitatea excesivă, izolarea şi lipsirea de resurse fizice şi
economice constituie abuz psihologic. Un astfel de abuz poate implica refuzarea contactului sexual
sau acţiuni ce constau în frustrare sexuală, neîncredere în sine şi vinovăţie în ce priveşte atracţia
sexuală. Acţiunile violente care constau în distrugerea proprietăţii ce aparţine victimei, cum ar fi
îmbrăcăminte, mobilă sau animale de companie, constituie de asemenea abuz emoţional.

Abuzul sexual poate include mângâieri, atingeri şi remarci nepotrivite. Tot în această categorie intră
şi incestul, molestarea, violul şi prostituarea forţată, contactul oral/genital sau mângâierea organelor
genitale sau a sânilor. Chiar dacă nu se produce forţat, este totuşi abuziv atunci când se comite
asupra unei victime minore sau de către un preot/pastor, profesor sau orice alt adult aflat într-o poziţie
de încredere şi care profită de vulnerabilitatea victimei sau de relaţia de încredere pentru a-și
satisface propriile nevoi sau dorine.

Ce spun statisticile
Evidenţa statistică arată că proporţiile epidemice şi extinderea globală a abuzului şi violenţei în familie
sunt în creştere. Marea Britanie, Papua Noua Guinee şi Statele Unite ale Americii au desfăşurat
cercetări la scară largă. Multor ţări în dezvoltare li s-a cerut pentru început să culeagă informaţii în
mod sistematic, iar Nigeria, Columbia, Bangladesh şi Chile să fie printre primele ţări de unde să se
culeagă astfel de informaţii. Este de la sine înţeles că nu putem trage concluzia că problema nu este
prezentă într-o regiune deoarece nu există statistici în acest sens.

Abuz şi violenţă care sfârşesc cu suicid/crimă. Statisticile despre crimă din 1982 din Anglia şi
Ţara Galilor arătau că 1 din 4 asasinate erau femei ucise de soţii lor. Într-un studiu condus între anii
1983 şi 1985 în Bangladesh, 50% din femeile ucise erau victime ale violenţei domestice. Biroul de
Statistică şi Cercetare a crimelor din New South Wales din Australia indica faptul că din omorurile
rezolvate de poliţie între anii 1968-1981, 42.5 % au avut loc în relaţiile din familie. Cercetările
sugerează că în cazurile în care soţiile au fost ucise, a existat de obicei o lungă perioadă de abuz
fizic. Studiile din Bangladesh şi India arată că, în cele mai multe cazuri, victimele abuzului în familie
găsesc ca soluţie la problema lor suicidul.
Bătaia. Se estimează că 3 până la 4 milioane de femei din Statele Unite ale Americii sunt bătute în
fiecare an de soţii sau partenerii lor. Una din 10 femei din Canada este bătută. Un studiu britanic
arăta că în una din 3 căsătorii se întâlneşte violenţa soţului asupra soţiei. Studii cuprinzătoare
desfăşurate în Papua Noua Guinee în anul 1986 arătau că din eşantionul reprezentativ a unui număr
de grupuri tribale din mediul rural, cât şi din cel urban, mai mult de 67% dintre soţii sufereau de pe
urma violenţei domestice. Niveluri ridicate ale violenţei domestice au fost semnalate şi în cercetările
din Austria, Kuweit, Kenia, Tailanda, Nigeria şi Uganda. În 1989, studii de caz din 24 de ţări ale
Naţiunilor Unite indicau violenţă în familie. Şi toţi respondenţii unui sondaj din 1984 din ţările ce
aparţin Commonwealth indicau faptul că violenţa domestică constituia o problemă a ţării lor.

Ultraj. O analiză cuprinzătoare a incidentelor de ultraj asupra femeilor consemnate în două oraşe din
Scoţia în 1974 dezvăluie faptul că ultrajul asupra soţiei era a doua formă de crimă întâlnită. Statistici
asemănătoare există în Polonia şi Vanuatu. O analiză a cazurilor de leziuni corporale din spitalele
din Bogota, Columbia arată că 20% din cazuri se datorau violenţei conjugale, iar femeile fuseseră
victime ale ultrajului în 94% din cazuri (procent care se menţine în statisticile internaţionale). O
analiză a cazurilor de la salonul de urgenţă din Santiago, Chile aduce rezultate similare. Un studiu
condus de Universitatea British Columbia din Canada arată că 40% din ultrajul comis asupra soţiilor a
început în timpul primei perioade de graviditate a femeii. Într-unul secţiile spitalului de urgenţă, 21%
din femeile însărcinate care urmau tratament fuseseră bătute.

Violenţa ca motiv pentru divorţ. Ca tendinţă observată în datele culese din Marea Britanie,
Canada, Egipt, Grecia şi Statele Unite, violenţa este oferită în mod frecvent ca motiv pentru divorţ.
În Jamaica în 1980, 16% din divorţuri au fost admise având ca motiv violenţa şi 25% dintre femeile
care căutau consiliere la tribunal în 1982 se plângeau de soţi violenţi.

Violul. Se estimează că 30% din victimele violurilor sunt de asemenea femei bătute. Este mai
probabil ca o femeie să fie ameninţată, rănită, violată sau ucisă de un partener de gen masculin decât
de orice alt fel de tip de atacator.

Abuzul asupra copilului. Prezentarea statistică a Statelor Unite informează că în 1993 au fost
838232 cazuri de neglijare, 204404 cazuri de abuz fizic, 129404 cazuri de abuz sexual şi 49123
cazuri de abuz emoţional. Rapoartele indică faptul că una din 3 fete şi unul din 11 băieţi sunt abuzaţi
sexual înainte de a împlini 18 ani. Cel puţin jumătate din abuzurile sexuale asupra copiilor constituie
incest. Studii din Jamaica şi Samoa arată niveluri ridicate de abuz sexual asupra tinerelor în cadrul
cercului familial. Există o documentaţie vastă despre „sindromul copilului bătut” din multe ţări şi culturi

Abuzul asupra celor în vârstă. Un studiu din 1985 condus de Guvernul New South Wales din
Australia reprezintă un exemplu de documentaţie care arată că femeile în vârstă sunt în mod special
vulnerabile atacurilor din partea copiilor lor.

Abuzul şi violenţa domestică printre adventiştii de ziua a şaptea

Niveluri ridicate de abuz fizic, emoţional şi sexual au fost raportate de cei aproape 8000 de
respondenţi selectaţi aleatoriu pentru Sondajului Familia Adventă, iniţiat în 1994 de Departamentul
Viaţa de Familie din cadrul Conferinţei Generale, completat parţial la acest moment de cele şapte
diviziuni din întreaga lume. 8-18% dintre respondenţii de gen feminin au raportat că au fost abuzate
sexual. (Intervalul indică cele mai mici şi cele mai mari procente raportate în diviziunile din întreaga
lume pentru care sunt deocamdată valabile informaţiile.) Raportările de abuz fizic (15-43%) şi
emoţional (27-69%) în rândul femeilor au fost cu mult mai ridicate decât cele de abuz sexual. În
medie, femeile au raportat niveluri mai ridicate decât bărbaţii. 4-12% dintre bărbaţi au spus că au fost
abuzaţi sexual. Ca şi în cazul femeilor, mai mulţi bărbaţi au spus că au fost abuzaţi emoţional (6-37%)
şi fizic (16-55%) decât sexual.

Adventist Review (august 1994) a prezentat un studiu efectuat de Comitetul Departamentului Viaţa de
Familie din Conferinţa California de Sud-Est în care au participat peste 500 de membri ai bisericii
selectaţi aleatoriu. 40% au răspuns afirmativ la întrebarea „Ai fost vreodată victmă a abuzului fizic în
cadrul familiei până la vârsta de 18 ani?” 56% dintre respondenţi au spus că în familiile în care au fost
crescuţi abuzul fizic era îndreptat spre ei sau spre fraţii lor. Abuzul fizic asupra femeilor era de 3 ori
mai des întâlnit decât asupra bărbaţilor. Abuzul verbal sau emoţional a fost susţinut de 43% dintre cei
chestionaţi.
Este evident că membrii credincioşi adventişti de ziua a şaptea nu sunt imuni la problemele abuzului
sau violenţei domestice. Aceste răspunsuri sugerează că se pierde o mare cantitate de energie de
către persoanele care caută să supravieţuiască experienţelor violenţei domestice, inhibându-şi astfel
capacitatea de a se bucura pe deplin de o viaţă care să aibă sens în relaţiile dintre membrii familiei şi
prieteni şi în slujirea semenilor şi a bisericii de care aparţin.

Cu siguranţă aceste persoane şi familii rănite merită un răspuns plin de compasiune din partea
bisericii. A rămâne indiferent şi a nu-ţi asuma responsabilitatea ar însemna să scuzi, să perpetuezi şi
chiar să extinzi un astfel de comportament. A răspunde cu acceptare, înţelegere, mângâiere şi ajutor
practic este responsabilitatea noastră morală şi evidenţa reală a prezenţei lui Hristos în mijlocul
nostru.

Pregătit de Departamentul Viaţa de Familie, Conferinţa Generală a Adventiştilor de Ziua a Şaptea,

12501 Old Columbia Pike, Silver Spring, MD 20904 USA, 6/00.

Statistici globale prezentate în Violenţa împotriva femeilor în familie (Naţiunile Unite, 1989). Folosit cu
permisiune.