Asia privire generale cea mai mare parte a terei avind etremele la nord: Capul celiuskin (77”43 lat

nord
)la sud capul piai 1”16 lat nord la vest capu; baba 26”10 long esestica la est capul dejnev 169”40 long
vestica . in acetse limite si cu cele extreme insulare ocupa 43mln488mii km .Tarmul vestic este scaldat
de ocenul indian cel estic de marle marginase ale oceanului pacific sic el de nord de marile laptev
ciucotca kara.Teritoriul a fost format in jurul a doua platforme precambriene Siberiana si Chineza
.Structara sa tectonica este foarte variate si complicate ca unitati de tectonice si de virsta .Relieful cele
mai mari uniati orografice ca dimensiune si altinutide cele doua estreme Everest 8848 si Marea Moarta -
400 .L a poale se intend cimppi vaste ce conditioneaza omoginitatea lantsafturilor,intinderea vasta de la
sud la nors si vest la est creaza conditii natural extrem de variate .Asia este situate in toate zonele
climatice ale terei dimensiunile ei mari conditioneaza cela mai mari contraste termice si pluvometrice de
pe terra conditinind vara la incalzirea continetului si iarna la racirea lui .Pentru unele regiuni este
caracteristica clima continental iar vecinatatea su ocenul pacific si indian conditioneaza formarea climei
musonice .la fel sunt prezentesi toate zonele natural .Temperatura minima -71”oimeacon si
precipitatiile 12000cerapungi .

Precambriam si paleozoica jumatatea arhaicului se formeazza scuturile in jurul carora sau format
platformele care formau un singur continent Pangea dupa care ea trece in etape de riftogeneza si se
formeaza actualele continente >uscatul asie sa format in jurul plarformelor precambriene chineze si
siberiana intrecare existau forme de geosinclinal . Intre cea siberiana si a europie de est se gasea
Uraltiansani care se extindea si intre cea siberiana si chinezaiar latidudinal se extindea Tetis care separa
de gondwana .In aceasta etapa se formeaza sineclizele si anticlizele. La sfirsitul precambrianului are loc
orogeneza baicalica structurile formate in acea perioda sau alipit la cele existente iar cau stau la baza
regiunilorlacului Baikal muntii saianul de est iansani .In paleozoicul inferior are loc orageneza caledonica
care sa manifestat atit in geosinclinal cit si in cadrul platformelor existente au avut loc trnsgresiuni
marine care au dus la acumularea sedimentelor terigene pe fundamental cristalin .in cadrul acestei
orogeneze in nordul platformei siberiene (altaiul de est ,saianul de vest n-v colinelor kazahstanului )in
nord vestul celei chineze sa format Alting si Nansan si in sud-estul munti uisan .In paleozoicul superior
are loc orogeneza harcinica care o fost active in UTS cind sau format (platforma turanica platforma
siberie Altaiul Gobic Hinganul mare ).in cadrul siberie precambriene deosebim trapele vulcanice
siberiene care stau la baza platourilor tungus si putorama .Prin intermediul structurilor harcinice sau
unit platformele siberiana chineza si est-europeana formind continental Laurasia fiind separate de
Gondwana de tetit la est acest continent se marginea cu geosinclinalul est Asiatic .Mezozoica si
cainozooica au avut loc orogeneza chimerica care sa exprimat cel mai mult in Siberia de nordest unde
sau format (pod Alazeia Anadir Kolima ) in indichina si chia de est ea este cunoscuta sub denumirea de
Iansan .pentru asia era mezozoica este una active .Incepind in Paleozoic si continind mai active in
mezozoic platforma chineza a inceput sa se fractureze grabene devenind din ce in ce mai adinci unde se
adunau sediment terigene care sub influenta cutarilor au dus la formare munti josi si medii (Tinlini
Tainsani ) In cadrul geosinclinalui tetei si est Asiatic in orogeneza Iansani sau format massive de uscat
care au dus la formarea orogenezei alpine care sa exprimat mai mult in neogen si cuaternar in rezultatul
careaia sa format structurile muntilut (Taurus himalaya pontici elbrus caucaz )in neogen masivele
gondwanice sau apropiat de structurile cutate alpine ale azie formin grabenele indo-gange si
Mesopotamia regiune de geosinclinat est asiatica ramina active pina in present .resursele minerale utile
varietatea acestora este determinate de rocile metamorfice magmatice si sedimentare care alcatuesc
scoarta terestra reserve mari de fer di Mn sunt in cadrul platformei indiene ,precambriene siberiene ;fier
arhaic este present in sud chinei si nordul pen Corea ,stucturile paleozoice mai sunt bogate in metale
neferoase (Cu Zn Pb Co Ni )peninsula industan si pod siberie centrale aur si diamante. mezzozoice .in
zona ce se intinde de la s-v chinei pina la pen Malaca trecind prin centrul indochinei se gasesc cele mai
mari reserve de stibiu 80 w 75 si cositor 70 .alpine briul alpino Himalayan (fe al hg sulf crom ).in in rocile
sedimentare a grabenelor montani si intra montani pe platformele tine sau format resursele energetice
de carbune gaze si petrol RELIEFUL refiunilor de platforma le corespun cimpii si podisuri si celor de
orogeny munti .Relieful Asie este foarte variat cu unitati oragrafice de dimensiuni mari deosebinduse
podisuri momtane cimp ijoase regiuni colinare sisteme montane de diferita altitudine lanturile montane
sun latitudinale doar la periferie meridionali.ceam mai mare parte le revine podisurilor care inconjuarti
de munti au forme de depresiuni ,altitudine creste de la vest spre estul continentului altitudine crescind
de la 600-800 podisul Anatolie pina la 4000-4500 pod Tibet la fel si a muntilor marginasi de la 1500-2000
pina la 5000-6000.medie 950 maxima 8848 si minima -400 . in dependent de structura geologica si
influenta factorilor endogeni si exogeni se doesebesc trei tipuri de morfostructuri :de platforma ;de
orogen si de tranzitie .Cele de platforma se impar cele tinere unde lipsesc platourile si podisurile de
soclu si predomina cele accumulative (pur taz turanului ) la fel sau format cimpii platouri podisuri
stratificate(carucum si cizilcum ustiurt ) pe cele vechi sau format podisuri si platori statificate ,platourile
de soclu (scuturile vechi anabar aldan decan ) .Morfostructura regiunilor de orogen care pot fii atribuite
regiunilor de platforma si celor de geosinclinal ; cele de platforma pocopa margine platformelovechi
(Gatii de est /vest colinele enisei )cu versanti abrubti si acumulari terigene la poale .cele Ale regiunilor
geosinclinal sunt de mai multe tipuri munti regenerati de tip bloc de virsta baicalica (munti din jurul
baival );cutati si bloc regenerati de virsta paleozoica(altai nansani uisani) ;munti in bloc si cutati
regenerati de virsta mezazoica(verhoiansk si cerskii ) ; tineri cutati de virsta alpina ( pomtici Taurus
caucaz Himalaya ) Morfosculpturi criogene sunt prezente unde persista inghetul persistent nord cu un
relief conplicat cu formatiuni carstice (pilnii depresiuni ) poligonale (movile) de congelifuctie (terase de
solifluctie ): glaciare a glaciatiunilor cuaternare (frunti de berbec,vai de trog arcuri glaciare )si
accumulative (oze drumline came ); erozionale si denudetionale in zonele de stepa si silvostepa
determinate de apele curgatoare si vint (vai vilcele ravene rigole ogase )ce denudetionale in zonele
montale .Unele sunt repartizate azonal (alunecarile de teren :arcuri de alunecari ,hirtopae blocuri de
alunecari ) carstice (fintini carstice grote pesteri pilnii). Clima factorii climatogeni pfg si dimensiunile
radiatia solara este neuniforma dar zonal de la nord la sud .Periferiile primin60 si partea sudica 160
bilantul la fel poziti de la 10 la nor pina la 80 periferia de sud . Fiind amplasata in emisfera de nord la
formarea climei participa toate tipurile si subtipurile de masse de aer.astfel in partea centrala prdomina
masele de aer contintale creind clima continental execesiva .La periferiile de est si de sud se formeaza
clima musonica favorizata de vecinatate continentului oceanul pacific sic el indian .Cele artice au o
influenta mai mare in partea de nord uneori patrunsind pina la paralela 40”.Circula masele de aer
tropicale temperate si arctice ecuatoriale care depinde de distributia presiuni in dependent de anotimp
circulatia maselor de aer .IARNA este bintuit si influnatat de foarte multe mase de aer care formeaza
cicloane si anticloane .antciclonul Siberian fovorizeaza pe asia centrala geroasa si uscata in peninsula
indochina se formeaza un frot atmospheric tropical maritime si alizeele nordice la sud si est este specific
circulatia maselor de aer (musonice) dinspre continent spre ocean rece si uscata numai in regiune
industa se musonul de iarna adduce precipitate ,la periferia de nord ajunge ramura ciclonului islandes
ce creaza o zana cu presiune scazuta la nord est sunt atrase mase de aer continentale reci si uscate de
catre ciclonul Aleutin.malaez convergenta alizeelor de nord si de sud provocind ploele convevtive in
zona ecuatoriala asia mica precipitatii ambundente din cauza vinturilor vestice temperaturile scad
latitudinal de la +20+24vsud la 0 30”lat nord dupa care izotermele sunr submeridionale scazind de sud
vest 8 la norest -32 s.Minimul este de -71 precipitatile uniforme mai multe in malaz industan Indochina
mai putine in araba si asia centrala , VARA centrele barice se deplaseaza mai la nord dispare anticiclonul
Siberian si se formeaza in partea de nordvest a indiei ciclonul central Asiatic dispare ciclonul aleutin si
slabeste cel islandez reuducinduse activitate ciclonala .Periferia de est mase temperat maritime si
tropical maritime aduse de musinul de vara iar sudul este caracterizat de musonul ecuatorial (exceptir
sud vestul) periferia de est si sud vinturi musonice ce aduc ploiambundente care spre interior se
transforma in continentale calde si uscate .Regimul termic depinde de radiatiea solara care are o
distributie zonala si munti creaza o clima montala mai racorasa si umeda ,temperaturile scad latitudinal
de la sud la nord de la +30+32 la 0-8 in regiunile intermontane maximile de +53 pen Araba cea mai mare
cantitate de precipitat arf Malaez 3-4 mii ; in Indochina 1-3 mii depenzind de altitudine cel mai putin
primeste litoralul de nord 250-300 versanti montali sunt umezi foarte neuniform . relieful suparafetele
immense de cimpie in pareta Nordica permite patrunderea maselor arctice lanturile montane din sud si
est imoiadica patrunderea celor din oceanul pacific si indian .releful montan ofera conditi optime pentru
condensarea si formarea prrcipitatilor expunderea versantilor determina radiatia si umiditatea ,adata
cu cresterea altitudini scade temperature si presiunea si creste precipitatiile .La fel influenteaza lastinile
calotele glaciare vegetatia solurile zapezile persistenta ca sursa de vapori sau albedo .CURENTII
OCEANICI curentul cald Karushoi lasa amprenta in zona subtopical marindui zona de intindere la la nord
,curentul rece cancaetca –kurile iasprestre clima la periferia de nor est .

Regionarea climatica toate zonele climatice a emisferei de nord zona arctica este imperiul zilelor si
noptilor polare cu temperature de iarna -24-32 si cea de vara 0-8 masele de aer arctice sic lima de tip
arctic continental precipitate pina la 250 ;zona subarctica iaran masele de aer arctice si vara cele
temperat continentale iarna temperaturile -16-32 si vara 8+16 precipitati 350 subarctic continental cu
surplus de umiditate ; zona temperate se imparte in regiunea centrala cu clima temperat continental
masele de aer temperat continentale predomina tot anul cu iarna geroasa si uscata iarna temperaturile
de la s-v la n-e dela 0 la -32 vara cresc de la nord la sud de la 16 la 24 precipitati 150 -300 se deosebesc si
sub regiunile in dependent de umiditate si ariditate .Regiune extremului orient clima temperat
musonica(corea shalin amur ) ierni gerosesi uscate si very reci si umide sud-est 0 si scad pina la -24 im
nor vest precipiati 1000-1500 mai multe vara ;Regiunea peninsulara si insulara a asiei cu clima temperat
maritima (camcaetka si kurile )iarna intre -8-16 vara 8+10 prcipiatii pina la 1000 maxim nesemnificativ
vara .Zona subtropicala cu regiunile: subtropicala mediteraniana ocupa (asia mica levantul ) verile
anticiclonale si uscate calduroase cu temperaturile20+24 iernile sunt blinde cu multe precipitate aduse
de frontul cyclonal cu temperaturi de 4+10 cantiate anula 500 -1500 in munti care cad iarna ..Regiunia
sbtropicala centrala cu clima subtropical continentala (armean si ranului) vara pedomina masele de
aaer topicale si iarna cele temperate iarna dela 0-8 si vara 24+32 precipitati 100-400 .regiunea
subtropicala de est cu clima subtropicala musonica (sudul peninsulei corea nord Taiwan )verile
calduroase si umede precipitate 1500 ce scads pre continent pina la 700 care cad vara iarna
temperaturile0+12 iar vara pina la +24 .Zona araba cuprin de(pen araba sudul iran)mase de aer tropicale
continental verile foarte calduroase Iarna temperaturile sunt de +8+16 si vara de 30-32 cu ampitudini
diurne precipitate 50-200 (imenului 500)clima continental excesiva .Zona subecotorial peninsula industa
aer ecuatorial receaduse de musoni si iarb=na tropicali iarna calda si uscata +24 si vara calduroasa si
umede +30 clima subecuatorial musonica .Zona ecuatoriala aer ecuatorial umed si cald cu aplitudine
termica foarte mica 24+26 cele mai reci si 26+28 cele mai calde precipitatile reltiv uniform primavara si
vara cu o cantitate de 4000clima ecuatorial umeda.

Apele de suprafata nu sunt repartizate uniform ,dar in dependent de relief si conditiile climatice cea mai
densa fiind in periferiile nord vestice est si sud est in cea centrala este foarte rara sau lipseste .Riurole au
regim hidrologic variat aunele ingheata altele nu alte avind debit vara altele iarna la varsare creaza delte
si estuare gange si Brahmaputra cele mai mare delta iar obi cel mai mare estuary .toate apartin la 5
bazine de scurgere Arctic Pacific Indian Atlantic si endoreic .La cel arctic cele mai mari riuri din rusia care
au alimentatie pluvial si nivala ingeata iarna de la gura de varsare spre izvor .La oceanul pacific
arhipelagul malaez cu riuri scurte dar bogta in apa care au au alimentatie practice pluviala ele se clasifica
in trei tipuri a)chinei de est cu viiturile vara si care nu ingheta iarna ;b)de tipul amurulu cu viiturile vara si
care ingheata iarna stabilinduse etiajul c)siberiei de nord est alimentare aproape complet nivala anadir
si penjin .La cel indian riurile din Himalaya si din gattiii si altele care aunun regim de scurgereneregulat
partile superioare avind alimentatie ixta car cele inferior alimentinduse din ploi cu viiturile vara riuri
industanului sunt de tip musonic .La atlantic cele ce se scurg in neagra si mediteraniana cu debite bogate
iarna si unele chiar seaca vara La endoreic care este cel mai mare in asia riurile sunt mici cu putini
al=fluenti care incep in munti si se varsa in lacuri sau se pierd in nisipurile desertice .Lacurile sunt
numeroase de diferita geneza raspindirea este determinate de espectul reliefului si de conditiile
climatice .Cele mai multe lacuri de dimensiuni mici sunt in regiunea de nord-vest a regiuni iar cele mai
mari in regiunea centrala cu clima arida >ele sunt de geneza tectonica sau relicta fiin lacuri mai vechi
.dupa geneza deosebim lacuri tectonice cu forma alungita si adincimi mari (Baikal balhas alacol marea
moarta )tectonico vulcanice lacul toba de pe peninsula Sumatra ; lacuri vulcanice acumulari de apepe in
cratere lacurile japonie si crnotk din camceatca ;lacuri glaciare partea de nord vest a asiei ; lacurile
carstice lacult tuz anatolie ;termocarstice ; natural de baraj /artificiale

Zonele geografice si natural sunt raspindite toate tipurile soluri formatiuni vegetale intilnitein emisfera
Nordica .Particularitatili lumei vegetale animale solurile sunt redat de conditilie climatice aspectul
reliefului si activitatea am omului .Diversitatea zonelor este redata de dimensiuninele massive ale
continentului .Zona arctica cu zona naturala de deserturi arctice care cuprinde insule oceanului arctic
.Clima asrprea caracterizeaza vegetatia saraca fii pe alocuri muschii licheni si in solurile scheletice firuta
si macul polar partea asiatica pustiurile de piatra fauna este saraca si caracterizata prin urs alb vulpe
polara fca morse rata polara pescarusul. Zona geografica subarctica cu zonele natural de tundra si
sivotundra zona de tundravegetatie adaptata la veriscurte geruri zapezi , teperaturi de 12 grade si
precipitate de 200-300 evaporabilitate redusavara se formeaza mlastini cu rogoz muschi ,firuta polara
tabacarita solurile hleice de tundra.mai la sud este zona de tranzitie de silvotundra care se extinde pina
la 58” Nordica aarbusti pitici mesteacanul merisorul afinul in vaile riurilor zada siberiana/dauriana
solurile hleice de tundra ,turbo mlastinoase pe alocuri podzolice. Faun acestor zone este mai bogta
renul vulpea polara lemingul rata polara/mandarinca buha polara.Zona geografica temperate cu zonele
natural care se succeda in frelul urmator :paduri de conifer,paduri mixte,silvostepe,stepe aride
,semideserturi si deserturi .Zona padurilor de conifer aspedtul floristic se modifica de la nord la sud si de
la vest la est de acea exinta citeva subzone ; taigaua de nord cu soluri turboase-mlastinoase criogene de
taiga cu specii e conifer zada siberiana si specii specific silvotindrei mesteacanul pitic afinul merisorul
padurile fiin rare in cringuri dese in teritorii mai putin imlastinite .taigaua centrala predomina solurile
turbomlastinoase si podzolice cu specii conifer siberiene in vest se formeaza taigauna intunecoasa din
pinul Siberian molidul cedrul si cea centrala zada dauriana/siberiara alcatuind taigaua luminoasa
.Taigaua de sud solutile podzolice /intelenite ete redat de pinsi molidul Siberian apara in est zada des se
intilneste mesteacanul si plopul Fauna este bogta redata de elan ren tigrusiberian samurul jderul cocos
de padure /munte forfecuta .Zona de silvostepa latitudinal in sudul siberie si meridional in china
separind de padurele musonici covor ierbos de xerofite pelin saratelecringuri de paduri mixte specii de
conifere plop mesteacan teiul sol podzolic intelenit .Zona de stepa predomina soluri cernozimoce slab
humifiere si carbonaticestepa siberiana cu flora bogat in specii negaraasiatica si paius si cel castanii in
stepa mongolacu aspect floristic mai sarac cu asociatii xerofite alcatuite din paius pilin alb saratele
.Fauna redata de razatoare si mamifere antilopa saiga/jderan calul salbatic vulpea corsac .Zona
semideserturilor si deserturilor fauna redata de eferene su specii xerifite propriu zise negara tirsa/lesing
pelinul negru spinul camilie sarsazanul si tereskenul solurile castanii cenusii de desert soloneturile si
soloneacurile azonal .Fauna redata antilopa saiga/djeiran culanul calul salbatic camila cu doua cocoase
sarpele sageata cobra de asia mijlocie .La periferia sud estica se intend padurelile musonice cu specii de
foiase conifer si vesnic verzi 50% endemic foiase nucul manciuriun stejarul mongol mesteacan japozez
moidul cedruk de corea pinul aian ,cresc pe soluri cenusi de padure si intelenite .Fauna bogata fazanul
cocos de padure samurul jderul capriorul .In zona geografica subtripicala cu zona naturala padurile si
tufisurile xerifite vesnic verzi stajarul chermes stajerul de pluta magnolia ele ocupa suprafetemici fiin
acoperite cu arbusti de asiciatie maquis gariga frigana ( afinul merisorul rozmarinnmaslinul )soluri terra-
rossa .Fauna redata de hyena vargata leopardul sacalul rozatoare si reptile.In partea centrala se gaseste
zona stepelor aride deserturilor si semidesturilor cu raspindire insulara vegetatie sunda efemere specii
de astragal uni arbusti s solurilecatani cenusii de desert soloneacuri si soloneturi .Fauna redat de
muflonul Asiatic antilopa ursul de Tibet sacalul leopardul zapezilor.In china de est este rasoindita zona
padurilor musonice subtropicaleau character mixte foiase frasin mesteacan vesnic verzi arborele de
camphor magnolia conifer pinul tuga dezvoltate pe soluri rosi si galbene .Fauna ursul panda leopardul
papagalul fazanul regal /auriu .In Zona tropical deserturile si semideserturile arctice pecipitatii 150 si
evaporabilitatea depasetse 3000aspedctul floristic efemerele dupa ploi saratelele ghipsarita pelinul
negru in oaza cresc curmanul palimierul finic desertuiri de piatra unele specii de licheni .solul serozium
acoperit uneori de dune sau barcane .Fuana scorpioni si painjeni soarecele saritor magarul salbatic hiene
sacalul.In zona geografica subecoatoriala vegetatia corespunde distributie umiditati versbati expusii in
calea musonilor 2000 sun raspinditee paduri ecotoriale umede iar cele sub 1500 arid 4 luni paduri
subecotoriale mixte /subecoatoriale mixte ( santalul alb/rosu arborele de fier covor erbos )IN industan
si indichina pina la 800 savanele si raristile flora tecul specii de palmier mimosa salcimul umbelifertrestie
de zafar salbatica ,solurile rosii si brune-rosii solurile taterite su regure.Fauna redata de elefantul indian
bivolul indian mistretul indian rinocerul gazela hyena pitonu cobra paun gaina salbatica .In zona
geografica ecotoriala predomina padurile ecuatoriale cu clima ecoatoriala fauaneste foarte variata
dintrecare multe endemic numai 300 de specii de palmier (de zafar ghebang liana rotang )ficus bambus
mangrove Solurile sunt lateritice si podzolice .Fauna este redata primate macaca maimuta tupaia
orangutani leopatdul tapiril amfibii si reptile sopirla varan pitonul cobra sarpele sburator lumea pasrilor
nectarile (colibri) papagalul pasarea paradis .In munti se deosebeste ambundenta lianelor apare
bambusul montan ce se dezvolta pe soluri brune rosietice si galbui montane . multe plantatii de ceai
orez ,mirodenii,, mango”