Operationalizarea activitatii creativ-inovative

Ce este activitatea inovativa? Ce este creativitatea?

Creativitatea este capacitatea de a genera noi entitati active. (Gerd Binnig).

Creativitatea “dispune” de peste 100 de definitii lansate de specialisti ai

domeniului din tara si strainatate. Fiecare din acestea pune un accent deosebit
pe unul din elementele de referinta – subiectul creator, activitatea creatoare,
produsul creativ ori mediul creativ.
In opinia noastra, creativitatea este o insusire a spiritului uman de a emite idei
noi, originale si valoroase, susceptibile de a fi transformate in noutati practice
utile (produse si tehnologii noi sau modernizate, noi instrumente manageriale
etc.).
Operationalizarea acestor idei noi se realizeaza prin intermediul inovativitatii.
Inventivitatea, ca o conditie necesara a existentei, se refera la toate
tipurile de tranzactii din cadrul ecosistemului! Indiferent daca este vorba de
creativitatea cotidiana, de expresie, sau operationala, omul este creativ numai
in cadrul oferit de legile naturii pe care nu le inventeaza ci le descopera treptat,
prin multa straduinta si perseverenta.
În categoria comportamentelor exploratorii motivate de asumarea riscului,
inovativitatea consumatorilor a atras probabil cel mai mult atenţia
teoreticienilor din domeniul marketingului. Profilul consumatorului inovator
include astfel o predilecţie pentru căutarea intensivă şi din multiple surse a
Informaţiilor. O primă categorie de studii (Midgley şi Downing, 1978)
conceptualizează inovativitatea ca şi construct de personalitate şi face o
diferenţiere clară între comportamentul efectiv de adoptare a noului şi
trăsătura psihologică a inovativităţii.
Hirschman inaugurează o altă direcţie de cercetare a inovativităţii care propune
analiza influenţei contextului social şi cultural asupra inovativităţii. În această
tradiţie de cercetare, Clark şi Goldsmith examinează relaţia dintre inovativitate
şi influenţa socială (interpersonală).
Influenţa interpersonală se poate manifesta fie ca influenţă normativă, fie ca
influnenţă informaţională, factori pe care autorii îi tratează ca şi constructe
separate, chiar dacă cercetarea de marketing îi consideră parte a unui
construct global numit susceptibilitatea consumatorului la influenţa
interpersonală.

Ce structura are procesul creativ-inovativ?

Emiterea de idei noi si transformarea acestora in noutati practice utile – in
domeniul tehnic, economic, managerial etc. – sunt consecinta unui proces
creativ-inovativ structurat in urmatoarele etape:
a) pregatirea, in care au loc: observarea (sesizarea problemei), definirea si
analiza problemei (se formuleaza mai clar deficientele domeniului in care se va
interveni creativ-inovativ, sunt selectate informatii relevante, se aprofundeaza
cunoasterea domeniului; specialistii trebuie sa dispuna de o ridicata capacitate
de separare a esentialului de neesential), acumularea de noi idei: faza
operationala (are loc cautarea mintala a solutiilor prin incercare sau eroare sau
elaborarea unui model de cautare);
b) incubarea, respectiv inlocuirea concentrarii constiente asupra problemei cu
prelucrarea subconstienta a datelor; au loc interactiuni, in plan mintal, intre
materialul informational stocat si informatiile actuale, prin combinare si
sinteza;
c) iluminarea, momentul central al createi, de scurta durata si irepetabil; se
produce in stari mai putin constiente (somn, stare de veghe), in momente mai
putin asteptate si provoaca stari emotionale foarte puternice;
d) verificarea, axata pe evaluarea si aprecierea rezultatelor obtinute, prin
folosirea unor criterii obiective si a unui rationament logic.
Ce metode de stimulare a creativitatii pot fi utilizate?
Instrumentul managerial recomandat in acest domeniu cuprinde doua categorii
de metode:
a) Metode intuitive, caracterizate prin eliminarea unor restrictii de natura
afectiva ori intelectuala persoanei creatoare sau grupurilor de creativitate. Din
aceasta categorie fac parte: brainstorming, reuniunea, Philips 66, metoda
Delphi, sinectica, metoda Panel, metoda Delbecq, brainwritting s.a.
b) Metode rationale, axate pe efectuarea unor combinatii intre elemente,
variabile, factori etc. existenti.
 Studiu de caz- Brainstorming

Ce este brainstorming-ul?
Brainstorming – metoda de stimulare a creativitatii de grup – pusa la punct
de Al. Osborn, prin intermediul careia se asigura o amplificare a “productiei” de
idei noi, susceptibile de a fi transformate in solutii de rezolvare a unei anumite
probleme complexe.
Avand la baza budismul Zen – sinteza intre cultura intelectuala a Indiei, spiritul
pragmatic al Chinei si sensibilitatea emotional-sentimentala a Japoniei –
metoda faciliteaza transmiterea de la un participant la altul a iluminarii ideatice
asociativ-combinatorie si, prin aceasta, realizarea unei “reactii creative in lant”.

Componenta grupului de brainstorming

Numarul optim de persoane intr-un grup de brainstorming este de
aproximativ 12 participanti.
In alcatuirea grupului, liderul trebuie sa atraga nu numai specialisti, ci si
persoane mai putin familiarizate cu problema discutata, din alte departamente
ale companiei sau chiar din exterior. Totodata se va asigura diversitate in
privinta varstei participantilor. Nu in ultimul rand, prin limitarea participarii pe
maxim 2 nivele ierarhice se vor putea evita anumite bariere autoimpuse prin
statutul detinut in companie de catre persoanele in functii aflate pe prima,
respectiv ultima treapta a structurii organizatiei.

Enuntarea problemei
In aceasta prima etapa, se va oferi un volum minim de informatii astfel
incat grupul se va familiariza cu problema supusa sesiunii de brainstorming.

Reformularea problemei
In incercarea de a gasi raspunsurile la problema, trebuie identificate cat
mai multe reformulari, pentru stimularea fluxului de idei. Exprimarea sub
forma „Cum sa…” are rolul de a ajuta in etapele ulterioare ale sesiunii, prin
separarea enuntarii problemei fata de solutiile posibile. Se vor alege una sau
doua reformulari esentiale, ca baza de plecare in procesul de brainstorming.
Acestea se vor nota si se vor prefata cu cuvintele : „In cate moduri putem sa…”,
urmand ca in etapele urmatoare sa fie identificate si solutiile.

Incalzirea
Trebuie sa fie scurta, de maxim 5 minute, in care participantii trebuie sa
genereze idei pe o tema aleasa liber. Are rolul de a crea o atmosfera
stimulanta, vesela, antrenanta.

Sesiunea propriu zisa de brainstorming

In aceasta etapa se solicita solutii din partea grupului. Se emit idei, intr-un
flux rapid, care sunt notate pe masura enuntarii lor. Ideile sunt generate la
intamplare, neingradit si fara constrangeri. Atmosfera deschisa si libera, trebuie
sa stimuleze exprimarea tuturor ideilor, in afara oricarei critici. Se vor indeparta
orice bariere care sa influenteze negativ gandirea creativa.
Cea mai neobisnuita idee
Aceasta formula de abordarea se aplica catre finalul sesiunii de brainstorming,
cand inventivitatea a scazut si nu mai sunt resurse pentru generearea de idei
noi. Astfel, se preia cea mai neobisnuita idee rezultata pana in acel moment si
se foloseste pentru genererea de alte noi solutii utile. In acest fel se poate
deschide drumul catre solutii neidentificate pana in acel moment.
Pe parcursul etapelor anterioare nu se incearca in nici un fel evaluarea ideilor si
a solutiilor propuse.

Evaluarea
Ca etapa finala, procesul de evaluare urmareste in primul rand
identificarea ideilor valoroase si punerea lor in aplicare. Evaluarea poate fi
facuta fie de catre toti participantii la sesiunea de brainstroming, prin
selectarea a 10% dintre cele mai bune idei generate, fie de catre o echipa
restransa, formata din persoane puternic implicate in proiect.
Este important ca in urma unei sesiuni de sesiuni de brainstroming sa existe un
follow up clar, astfel incat eforturile participantilor sa se regaseasca intr-o
forma sau alta in actiuni viitoare. Acest lucru constituie un factor de motivare
pentru toti cei implicati.
Avantajele brainstorming-ului
1. Metodă de lucru în echipă
- punerea în comun a experienţei şi viziunii fiecărui participant
- abordare multifaţetată a problemei prin contribuţia fiecărui membru
- o multitudine de idei rezultate din efortul colectiv al echipei, idei care nu ar fi
putut fi generate de un singur membru
2. Evadare din gândirea clişeică
- fiecare membru al echipei este încurajat să abordeze problema din orice
unghi doreşte
- fiecare membru al echipei poate spune orice, fie că este relaţionat sau nu cu
subiectul în cauză (uneori, din ideile care par pe lângă subiect se pot naşte
concepte frumoase)
3. Metodă de teambounding
- fiecare membru are acceaşi libertate de exprimare, lucru care le oferă tuturor
o şansă egală de contribuţie
- un singur scop (găsirea unei idei originale) care-i face pe membrii echipei să
lupte pentru acelaşi lucru

Dezavantajele brainstorming-ului
1. Devierea de la subiect
- participanţii au tendinţa de a ocoli subiectul în cauză, de aceea este important
să existe un coordonator care să-i ghideze permanent spre scopul întâlnirii
2. Timiditatea participanţilor
- nu toţi membrii echipei se exprimă cu uşurinţă sau nu toţi au curajul de a-şi
face publice ideile, de accea este important de stabilit încă de la început că
nimeni nu va fi judecat sau criticat pentru contribuţia sa
3. Monopolul
- unii participanţi la brainstorming pot acapa discuţia, expunându-şi ideile în
mod repetat şi nelăsându-le celorlalţi timp să şi le expună pe ale lor
4. Brainstorming-ul nu este doar distracţie
- deşi este şi o metodă de relaxare şi de unificare a echipei, brainstorming-ul
trebuie să fie focusat în principal pe găsirea unei idei creative care să se
potrivească cu cerinţa brief-ului
Tehinici de brainstorming

În cadrul oricărui brainstorming se pot aplica mai multe tipuri de tehnici

pentru a încuraja generarea de idei. Mai jos aveţi o listă cu câteva dintre ele pe
care le-am strâns parcurgând diferite resurse.
- Time Travel – Cum ai aborda problema dacă ai fi într-o altă perioadă de timp?
Acum 10 ani? Acum 100 de ani? Dar dacă ai fi în viitor?
- Teleportation - Cum ai face faţă situaţiei dacă ai fi în alt loc, într-o altă ţară,
într-o altă cultură?
- Attribute change – Cum ai analiza situaţia dacă ai fi de alt sex, de altă vârstă,
de altă rasă? Cu fiecare schimbare de atribut, te expui unui nou spectru de
gândire, pe care, în mod inconştient, îl aveai închis.
- Rolerstorming – Ce ai face dacă ai fi altcineva? Tatăl tău? Profesorul din liceu?
Şeful tău? Prietenul tău cel mai bun?
- Mind Map – Pornind de la o idee, dezvoltă o hartă de concepte
asemănătoare, ierarhizate şi subcategorizate.
- Brian Writing – Fiecare participant îşi scrie ideile pe o foaie proprie, care
ajunge, ulterior, la toţi ceilalţi participanţi pentru a fi completată cu alte idei.
- Random input – Găseşte-ţi o serie de stimuli aleatorii şi vezi cum s-ar potrivi ei
în situaţia dată. Stimuli ca: un cuvânt, o imagine, un obiect din cameră etc.
- SWOT Analyses – Realizează o analiză SWOT a situaţiei. Vezi care îi sunt
Punctele Tari (Strenghts), Punctele Slabe (Weaknesses), Oportunităţile
(Opportunities) şi Ameninţările (Threats). Această analiză îţi va deschide
drumul către idei la care nu te-ai fi putut gândi altfel.
- Reverse Thinking – Gândeşte-te la cum ar face toţi ceilalţi dacă ar fi în situaţia
ta, apoi fă exact opusul.

Folosirea metodei brainstorming in cadrul companiei SC CARPATCEMENT

HOLDING S.A

Carpatcement Holding S.A. este unul dintre cei mai importanti producatori de
ciment din Romania. Compania a fost infiintata in anul 2004 de grupul german
HeidelbergCement, prin fuziunea companiei de management Carpatcement
Romania SRL si a fabricilor de ciment pe care le detinea
la Tasca,Chiscadaga si Fieni.
Sos. Bucuresti-Ploiesti 1A,
Bucharest Business Park, Intrarea C, Et. 1,
Sector 1, 013681 Bucuresti, Romania
Carpatcement a avut in 2011 o cifra de afaceri de aproximativ 187 milioane de
Euro.

ORA 7:30
In biroul managerului general se afa 17 specialisi convocati pentru a rezolva
problema referitoare la imbunatatirea parametrilor de calitate ai cimentului
care reprezinta 90% din volumul vanzarilor societatii. Componenta grupului
provine din:
- Proiectare si design- 5 ingineri;
- Din cadrul productiei- 3 ingineri si 4 tehnicieni;
- Compartimentul aprovizionare- 2 ingineri si un maistru;
- Compartimentul vanzari- 2 economisti.
Managerul general este de profesie inginer cu specialitatea geologie
La ora 8:00incepe sedinta care se deruleaza in aproximativ 2 ore. Pe parcursul
sedintei de creativitate managerul general este obligat sa intrerupa
interventiile participantilor din cauza zgomotelor emise de instalatiile de lucru,
nu permite fumatul etc.
Pe perioada dezbaterilor au fost emise 73 de idei care au fost notate de catre
managerul general. Acesta intervenea dupa fiecare idee pronuntata si stabilea
daca este sau nu operationala bazandu-se pe resursele firmei.
Structura celor 73 de idei:
- Propuneri privind retehnologizarea 25%;
- Propuneri privind contracte de materii prime superioare 30%;
- Propuneri privind contractarea unor imprumuturi bancare 15%;
- Propuneri privind capacitatea unor noi piete de desfacere 25%;
- Alte propuneri 5%.
Ponderea in emiterea ideilor se prezinta astfel:
- Ingineri 50%;
- Maistri si tehniceni 30%;
 - Economisti 20%;

Intrebare.
Spuneti ce greseli au fost facute in cadrul acestei intalniri de brainstorming.
Argumentati daca a fost productiva aceasta intalnire sau nu.
Raspuns:
- Intalnirea s-a desfasurat in mod haotic, nerespectandu-se ora;
- Locul nu a fost ales in mod corect;
- Nu a fost respectata dimensiunea grupului de activitate.
- Intalnirea se incheie in mod normal cand sunt intre 80-100 de idei
prezentate.