INTRODUCERE Orientarea turismului catre zonele rurale a fost incurajatd pe de o parte de politica dezvoltarrii regionale a Uniunii Europene coroborata cu politicile nationale ale statelor membre, jar pe de alté parte de efectele si implicagitle sociale pozitive ale acestuia. Analizele efectuate de Organizatia Mondialé a Turismului aratd cd turismul in mediul rural se dezvolté intru-un ritm mai rapid decdt turismul clasic. Turismul rural a reusit sd depdseasca stadiul de experiment incipient, constituind pentru ‘mai multe tari ale lumii, sursa unor venituri importante, Turismul rural cuprinde toate activitajile turistice desfésurate in mediul rural, ca factor economic de dezvoltare locald, rezultand din serviciile prestate clientilor in vederea satisfacerit nevoilor acestora, Sunt tot mai mulfi acei care, dupd un an de munca si griji, doresc sd petreacd o vacantat,,de neuitat” cét mai aproape de frumusetile naturii si cat mai departe de forfota marilor orage, de zgomot si de poluare. Nu mai tanjesc dupa hoteluri luxoase, dar n-ar renunta la un ‘minimum de confort, Dorinta poate fi perfect indeplinita prin practicarea turismului rural. Cazarea in spagiul rural cuprinde toate formele de cazare turisticd de la ferme la hoteluri rurale sau camere de oaspeti, gestionate direct si personal de proprietari, persoane fizice, asociafii sau comunitafi locale. Agroturismul (forma a turismului rural) utilizeazd drept spafii de cazare gi servire a ‘mesei fermele sau pensiunile agroturistice, atdt in Roménia cit si in UE. Pentru o colaborare fructuoasd inire farile cu traditie in turismul rural la nivelul Ul 1990, a fost creaté Federatia Europeand pentru Cazarea Turisticd la Locuitori (fermieri) in Spariul Rural-EUROGITES, la ferma si in sat, care in 2007, reunea 28 de asociagii nationale $i regionale din 25 tari europene. Pe langa scopul promotional (definirea unui concept european, crearea unei marci comune, definirea unei strategii comerciale) federafia contribuie la mentinerea modului de viata in spagiul rural european, oferind o alternative la turismul de masé, facilitand toleranta si infelegerea intre rural si urban. Turismul rural si agroturismul, in fiecare jard din UE, au o organizare proprie-asociatii sau sindicate de initiativa la nivel de localitate, departament, zond, ce au drept scop promovarea si dezvoltarea acestei forme de turism. Romdnia a reprezentat o destinatie turisticd important pentru piaja zonald, promovénd, cu precédere, produsele turistice de litoral, stafiunile balneare, programele culturale si mandstirile din nordul Moldovei si Bucovina, Oferta turistica romdaneasca nu s-a schimbat de-a lungul timpului devenind necompetitivas in raport cu exigentele cererii turistice si ale produselor turistice similare de pe piaja internagionali. Structurile turistice de primire si indeosebi oferta de agrement sunt invechite necompetitive, serviciile turistice $i programele turistice sunt realizate stereotip si de calitate modicd iar raportul calitatepret este neconcludent. De aceea, in ultimii 20 de ani s-a constatat 0 scddere continud a cererii turistice externd pentru Romania. Pentru a esi onorabil, din competitia turisticd international este necesaré modernizarea, relansarea si dezvoltarea turismului romanese $i crearea unor produse turistice moderne si competitive pe piafa turistica. Se impun, astfel, pe langd modernizarea structurilor turistice, a stafiunilor turistice, si crearea de produse turistice noi, programe originale, atractive si inedite ce ar putea, printr-o activitate susfinutd de promovare pe piafa internationalé, s& directioneze importante flucuri turistice spre Romédnia (ANT, 2007). Puritatea, frumosul $i armonia cadrului natural din ariile montane, de deal si delta, reprezintd surse de atractii turistice, care faciliteaza realizarea in spatiul rural a unor oferte turistice larg diversificate si personalizate. Peisajul, elementele floristice si faunistice (cinegetice si piscicole), formele de relief atractive, rdurile si lacurile, factori naturali de curds (ape minerale,ndmoluri terapeutice, saline (bioclimat,) rezervatiile naturale, parcurile naturale creeazd posibilitayi multiple de practicare a agroturismului. Satul romanese prin continuitatea sa a pdstrat nealterate elementele spiritualitayii roménesti. Alaturi de cadrul natural, spatiul rural romdnesc dispune de un potengial etnografic $i folcloric de mare originalitate si autenticitate, Acest potential reprezentat prin arhitectura populard, mestesuguri traditionale, tehnici populare, folclor $i obiceiuri ancestrale, religie, dtori populare, este completat cu monumente istorice si de arta, vestigii arheologice, muzee ete. ‘Satul roménese dispune asadar de un inestimabil tezaur cultural-istoric. Jn Roménia, turismul rural cu componenta sa agroturismul se practicd neoficial de peste 60 de ani, Dar, 0 dezvoltare ampla i chiar 0 organizare pe piaja interna $i externd a cunoscut abia dupa 1990. La nivel national, in anul 1994 pentru promovarea si organizarea turismului rural s-a inflinfat Asociatia Nationalé pentru Turism Rural, Ecologie si Cultural -ANTREC. Asociatia la nivelul anului 2007 reunea 32 de filiale in teritoriu si 3500 de membri - proprietari de pensiuni turistice, pensiuni agroturistice din 800 de localitai cu peste 20 000 de locuri de cazare. Din initiativa unor specialisti din cadrul Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare in 1993 s-a instituit Federatia Romand pentru Dezvoltare Montana. De asemenea, au aparut si alte asociatil locale de promovare si chiar de dezvoltare a turismului rural. Cu toate acestea, agroturismul nu are 0 organizare proprie atdt la nivelul prestatorilor de servieti turistice sau conexe acestora, céit si la nivel zonal si national Experienfa germand, austriacd, elvetiand si francerd evidentiazd cd, “turismul rural” cu componenta sa “agroturismul” sunt bine definite ca organizare si promovare pe plan local, regional si national, fiind inscrise in politica generald a UE de amenajare si dezvoltare a mediului rural si de sprijinire a populagiei din acest spatiu. In activitatea turisticd locala sunt implicate comunitayile si autoritagile locale, alte asociafii, firme si persoane fizice, care participa Ja desféisurarea activitait de agroturism, fiecare avnd o contribugie financiardt la promovarea si dezvoltarea acestuia. Ca activitazi economice $i socio-culturale, turismul rural si agroturismul se regdsesc in normele de protectie a mediului natural si umanizat pe principii ecologice. Se poate aprecia ca cele dowd forme de turism se inscriu in aria ,ecoturismului” care ca definitie si continut depaseste sfera ariilor protejate. CONSIDERATH GENERALE PRIVIND TURISMUL 1.1.Conceptele de bazd ale turismulu Turismul se adreseaz populatiei de diferite varste, profesii si condifii sociale, fiind 0 itate specific umand. Pentru a practica turismul, populafia trebuie s& atingdi anumifi parametri (standarde) sociale si economice. Turismul are puncte de tangenfa cu: geografia, geologia, istoria, biologia, economia, psihologia, ete. Functia economicé a turismului se defineste ‘marketingului, managementului si alte discipline economice. Trebuie menfionat cd, optiunea turistic& este o problema de psihologie a fiecarui indivi acestei discipline revenindu-i un rol important in analiza fenomenului turistic. Metodologic, in evaluarea fenomenului turistic se utilizeazi: * observarea, obfinerea informatiilor ~ ca metoda de baz, pundndu-se astfel in evident& aspecte precum: mediul turistic, resursele turistice, infrastructura turisticd, circulatia turistica, ete; © descrierea, prezentarea faptelor — ca mijloc de redare, de prezentare a tuturor elementelor observate; realizeazi prin aportul statistic,© analiza, investigarea — care presupune implicarea unui set de instrumente, tehnici si metode de evidentiere si explicare a legaturilor care se stabilesc intre elementele fenomenului turistic; * diagnoza — prin intermediul cAreia sunt prezentate oportunitafile gi ameninfirile aferente diferitelor activitayi turistice sugerdnd, totodata, posibilitatile de reabilitare(in situagile de criz) sau imbunatafire a performanfelor (in cazul activitafilor sénatoase). Turismul este un act care implic& o cAlétorie temporard si care presupune efectuarea unor cheltuieli. El este definit ca find un fenomen socio-economic in continua expansiune, generat de nevoia umand de cunoastere, recreere si recuperare fizico-psihicd in condifiile unei civilizati solicitante, dar cu posibilitati materiale superioare pentru majoritatea populatiei. Scopul turismului este obfinerea unor satisfacfii. Serviciile sunt oferite prin activitati productive care au fost considerate necesare in urma unei investigatii prealabile. Deoarece, este o activitate spatio-temporal, trebuie in primul rénd s& definim zona turistic& care poate fi: © zona turistica emitenté care emite flux de tu * zoni turisticd receptoare care atrage flyx turistic datorita caracteristicilor sale particulare: natura, istorie, monumente, condifii balneo - climaterice, etc. Ansamblul cilitoriilor intre diferite zone produce o activitate economic bazath pe o structurd de piatd. Aceasti activitate economic genereaza, pe de o parte, 0 oferté a receptorului (atracti turistice si infrastructurd), iar pe de alt& parte, genereaz& o cerere de servicii (cazare, transport, informatii, ete.). Turistul este orice persoand care cAlitoreste intr-o regiune, alta dect cea in care igi are regedinta, pentru o perioada de timp de cel putin o noapte dar nu mai mult de un an, gi al carei scop este altul decat desfigurarea unei activitaqi remunerate in regiunea respectiva. Excursionistul sau cAlatorul este vizitatorul care riméne in regiune cel putin 24 de ore. Fluxul turistic presupune o deplasare a turistilor dintr-un loc (emigator) in altul (receptor), credind relajii de marketing intre aceste dou zone. 1.2, Tipuri generale de turism Relatia dintre tipurile de turism si spatiul geografic este ct se poate de flexibilé: pe acelasi teritoriu se pot practica mai multe tipuri de turism, selectivitatea aparfindnd resurselor atractive existente in perimetrul dat. Deoarece, orice structurare a domeniului turistic trebuie si se bazeze pe elementele declansatoare ale fenomenului respectiv, pe nevoia uman& de recreere, refacere si culturalizare, in corelatie cu durata timpului liber, se pun in evident urmatoarele forme majore de turism: © turism de recreere; © turism curativ sau de ingrijire a sanatafii; * turism cultural; * turism complex. Turismul de recreere Principalele caracteristici ale acestui tip de turism sunt: |. antreneaz cel mai mare numér de persoane; ponderea decisiva a participanfilor se recruteaz& din randul populatiei urbane; este practicat de toate grupele de varstd, cu predilectie de tineret si grupa maturd, in zonele temperate prezinta sezonalitate evidenté: vara si iama constituind Varfurile cererii turistice ~ generand astfel supraine@rcari la nivelul infrastructurit in aceste perioade; 5. distanta de deplasare este foarte variabila si dependent de veniturile si timpul liber al persoanelor care practica turismul; durata este si ea variabila, predominand turismul de duratd scurta si medie; ceficienja economics este di eRe aia