Curs-3 SATUL $/ POSIBILITATILE REALE IN DOMENIUL AGROTURISMULUI $I TURISMULU! RURAL 3.1. Calitatile turistice, peisagistice $i sportive ale satului romanesc Satul roménesc prin calitatjle sale naturale, étnogratice, cultural-istorice si socio-economice poate deveni un "produs turistic’ de mare originalitate, reprezentativ pentru: tuismul romanesc. Pentru imprimarea imaginii reale a spafului rural roméneso, cu spiritualitatea sa ancestrala, este necesara promovarea turismului rural si agroturismului ca oferte turistice, in contextul “satului turistic" gi al zonei etnografice In care se integreazé. Prin Ordinul Ministrului Turismului nr. 744/16 julie 1973 s-au declarat “sate turistice” 13 localitafi rurale din 118 localitati identificate si selectate: Leresti, Rucér (Arges), Fundata, Simea (Bragov), Raginari, Sibiel (Sibiu), Tismana (Gor)), Vaideeni (Valcea), Halmagiu (Arad), Bogdan Voda (Maramures), Vatra Moldovitel (Suceava), Murighiol, Sfantu Gheorghe (Tulcea). Acest ordin a creat premisele dezvoltafii ofciale a turismului rural si agroturismului, find aprobat cadrul de organizare, functionare, indrumare i promovare a activité turistice din aceste localit) Satele turistice au devenit nefuncjionale pentru turismul international prin Decretul nr. 25/1974, prin care s-a interzis cazarea turistilor straini in locuintele particularilor. Totugi printr-o derogere a Cancelariei C.C. al P.C.R. o parte din satele turistice menfionate (Lerest, Rucér, Sibie!, Murighiol si Crigan) au fost incluse in programele cu caracter cultural gi folcloric de ONT Carpati-Bucurest, din care au functionat doar Sibielul (circuit international deschis) si Lerestiul (pentru Ambasada Prieteniei - grupuri de tineriartisti din SUA). Pentru turismul romanesc "satele turistice” au functionet sporadic. Programul turistic “Nunta in Carpafi” a fost promovat de ONT Carpati-Bucuresti in anii 70, In satele Bogdan Voda (Maramures), Sibiel (In zona etnofolciorica Marginimea Sibiului) si Leresti (Muscelele Argesulul). Dupa anul 1992, Asociafa Operation Villages Roumaines (OVR) promoveaza proiecte turistice de organizare si dezvoltare in domeniul turismului, tn zone pilot, care constituie entitati etnografice de o valoare turstica adevarata si anume: Bucovina, Maramures, Valea Ariesului (Tara Mofilor) Bran. Interesul constant manifestat de c&tre organizatiile de turism din fara si de peste hotare pentru identificarea unor formule noi de vacant, care s& reprezinte cat mai fidel posibil preferintele turistilor, a determinat aparitia unei forme alternative de turism ce tinde s& devina un fenomen de masa. Lecurile noi necunoscute, aerul curat, ambianta umana diferiti de cea proprie locului de provenienta, cadrul edilitar gospodaresc difert, corespund turismului modern. Satele de vacanta, In special “Satele turistice” cu sejur la fermele agroturistice s-au impus in Ultimul timp atat ca o necesitate cat gi ca "moda turisticé’, al&turi de vacantele combinate munte-mare, mare-munte, tratament balnear, excursit Definitia acceptata si in alte téri contureaza satele drept agezari rurale bine constituite, pastratoare de valori i traditii etnofolclorice cu un trecut istoric bogat care in afara functiilor Politico-administrative, sociale, economice gi culturale proprii, indeplinesc sezonier sau in tot cursul anului si pe cea de gazduire gi de asigurare a hranei pentru turistii care isi petrec un sejur cu duraté nedefinité sau le viziteaza in cadrul unor programe de turism itinerant, cu sau fara servirea mesei (Glavan V., 1994). Pentru a deveni sat turistic, flecare localitate trebuie s beneficieze de anumite conditii minime ca: + amplasare Intr-un cadru natural pitoresc cu valoare peisagistica, fara surse de poluare; accesibiltate corespunzétoare pe cai rutiere, feroviare, fluviale sau aeriene; infrastructura generala - alimentare cu apa, curent electric, Inc&lzire, canalizare c&i de comunicatie; + existenfa unor tradifii si valori etnofolclorice reprezentative - arhitectura populara, mesteguguri gi artizanat, folclor gi port popular, muzee etnografice, tradi si obiceluri populare, sarbatori folclorice; * existenfa _unor resurse turistice bogate ce pot fi valorificate prin desfégurarea unor activitafi de vacanfa diversificate - odihn&, plimbari tn aer liber, curd de soare, aer, ape minerale, excursii ugoare, alpinism si speoturism, inot si sporturi nautice, actvitat culturale sau participarea la actiunile culturale desfagurate in sat, integrarea in activitatile economice traditional; + existenfa gospodériilor cu confort ridicat, asigurat cu mijloace locale simple sau mai complexe - apa curenté, instalati sanitare, baie etc., care s& Intruneascd normele de clasificare existente; Valoarea unui sat turistic poate fi ridicata prin: * portul unor resurse balneoclimatice - ape minerale si termale, lacuri sérate, plaj& maritima, namoluri si gaze terapeutice; + prezenta unor valoroase vestigii arheologice, monumente de arhitecturd, arta, istorice; * dota tehnico-edilitare corespunzatoare - drumuri, alei, canalizare; + existenta unor dotari social - culturale, comerciale, sanitare, culturale gi sportve.Un aspect interesant al turismului contemporan fl constituie comportamentul turistic specific, care la randul sau implica un set de motivati adecvate. Este vorba de cerinta mereu crescénda pentru turismul din regiunile rurale, de reorientarea unor aspirafi, gusturi, tradifi si mod de viafa rural, folclor, purtate a naturi, et. Analizand din punct de vedere psiho-social se evidentiaz& ansamblul de impulsuri, mobilur imbolduri care se constituie Intr-un proces psihic determinant pentru actiunea umand, motivatia find 0 adevarata fortd dinamicai in complexul bio-psiho-social Conceptia general asupra motivatiei legate de turismul in zonele rurale s-a cristalizat prin aprecierie calitative a fenomenelor psiho-sociale legate de turism. De menfionat c@, trebuinfa umand se poate transforma tntr-un motiv nummai in situafia in care a fost constientizaté gi integrata unei imagini care ‘ocupa un loc bine definit pe scara de valori a individului Alaturand caracteristicle mediului citadin obligatilor si conventilor sociale specifice se pot depista 0 serie de trebuinte pe care orageanul, cetateanul angrenat In ambientul urban le simte din ce in ce mai constant gi tinde sa le transforme in actiune. Dintre motivatile gi trebuintele turistice legate de spatiul rural enumeram: \reintoarcerea la natura nemodificata este rezultatul necesitatii de conservare, sandtate, confort fic gi spiritual pentru toate categorie de varst’, sex, socio-profesionale, statut social, Aceasta motivatie demonstreazé c& omul modem nu se poate rupe de cadrul originar de vial, contactul lui cu mediul rustic, avand ecouri largi in mecanismul echilibrului functional, Vadeziunea $i cunoasterea temporard la grupurile de apartenenta specifice zonelor rurale ca: familia de tip patriarhal, comunitatea locala, grupul de munca, grupul folcloric. Turistul care vine in contact cu aceste grupuri primare igi poate satisface trebuintele sociale fundamentale, a caror realizare este adesea obstructionata in mediul citadin. Uniformitatea si anonimatul ce caracterizeazé grupurile mari ca gi starile tensionale care se manifesta adesea in ambianfa urbana se atenueazé considerabil in cadrul ambientului rustic, turistul recapatandu-sistatutul de membru al comunitati, reputatia, prestigiul, consideratia celorlalti precum si posibilitatea de a participa la actiuni comune creatoare; \lcunoasterea, infelegerea, inventarierea $i elaborarea sunt motivati care se pot realiza cu succes in ambianta mediului rustic. Vacantele rustice se pot transforma intr-un veritabil proces de asimilare a unor noi gi numeroase cunostinfe, de dobandire a unor deprinderi ce dau turistlor satisfacti profesionale, sentimentul umanitaii prin contactul nemijlocit cu piese ale tezaurului istoriei nationale, ale folciorului, cu ocupatille traditionale gi obiceiurile populare. Prin inifierea in mestesuguri $i ocupatii traditionale locale (lar, tesut, cojocérie, pielérie, cioplit in lemmn, impletituri, culesul fructelor de p&dure, Ingriftul gr&dinior, pascutul animalelor, pescuitul, etc.) turiti igi pot manifesta aptitudinle creative propri reugind astfel, s& iasa din monotonia gi rutina activitailor cotidiene, Ymotivatile estetice decurg din nevoia de naturalete, puritate, armonie, ordine, nevoia de frumos. Turigtii care iau contactul cu satele gi vecinatatjle lor se pot considera privlegiati datorita Posibiltti de a vizita locuri atractive prin pitorescul si farmecul lor, lcuriozitatea asupra ospitalitéti, populare, obiceiurilor gastronomice, ritualuriior satesti_si artizanatului, determina categorii largi de turisti s8 cunoasca la fata locului si s& pastreze amintir durabile din vacante inedite; Yodihna, cura de aer si de fructe, consumul de alimente proaspete $i ecologice, terapia ‘ocupationala de care doresc s8 beneficieze cei ce Tsi ingrijesc s8natatea in vacanta, se intrunesc armonios In raza agezarilor rurale, concurand prin particularitafile lor cu regimul de’ cura oferit de statiunile baineare: \vanatoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile $i drumefille capata 0 not autenticd, lasénd loc suficient imaginatiei,intiativei si inctinatilor individuale. Intrucat resursele subiectivitatii indiviziior dep&gesc orice cadru formal de enumerare i clasificare, este firesc s& se dea curs in mod concret actiunilor ce mijlocesc si favorizeaza desfagurarea unui complex de motivati, care odaté cunoscute pot stimula dezvoltarea turismului in forme originale, rentabile, competitive. Satul turistic roménesc nu se prezintd ca un produs turistic de serie, ci poarté amprenta originalului, ineditului si al surprizei. Principala trasatura cu care se poate impune tn fata consumatorilor este cadrul de compensare fizicd gi spirtuala a deficientelor ce Insotesc, in majoritatea situatilor, viata in comunitatjle urbane. Universul satului turistic romanesc define paleative care atenueaza impactul cu mediul urban, cu elementele de stres ale viefi citadine, marind considerabil gansele de adaptare la condifile traiului modern 5 vacanta ideala ale cérui efecte pozitive s& dureze cat mai mult se poate petrece in satele turistice romanesti. Aceste calitati genereaz& noi perspective pentru valorficarea resurselor pe care le detine In prezent peisajul rural romanesc,aes) .2. Satul turistic In farile europene Dupa primul rézboi mondial, odaté cu extinderea modului de a petrece vacantele la mare sau la munte, pe langa statjuni, se extinde mult gi sistemul de cazare la cetafeni Turismul rural in Vestul Europei, in condifile postbelice @ evoluat intr-un mod interesant, aparand ca 0 necesitate cu perspective de extindere in anii urmatori, pentru c& cererea turisticd a devansat Posibiltatile unitatilor hoteliere existente. Cautarea mediului rural pentru odinna si recreere este o tendin{& generala in practica mondial a turismului, Concomitent au apéirut numeroase organizati de turism lucrative sau obstesti In diverse tari ‘europene, care se preocupa de organizarea sl institutjonalizarea turismului in spatul rural Crearea sau recrearea ambientului rustic capaté diverse forme: vacanfe la ferme, sate club, sate de vacanta, sate pentru tineret, stafiuni rurale de odihna, sat turistic, constituind o necesitate mai ales in {rile cu grad superior de urbanizare gi industrializare. Primele sate turistice au apérut In anul 1954 in Franfa, fiind considerate drept forma cea mai originala de turism din a doua jumatate a secolului XX. Cerinta tot mai stringenta de a crea un confort corespunzator, intr-un cadru cat mai nealterat a fost perfect satisfacutd prin aparitia acestor sate. Satele turistice se Inscriu tot mai mult In preferintele diverselor categorii de turist, in primul rand ale turistilor cu copil gi tineret ce vor s&-i petreacd vacanfa sau concediul Intr-o zon& nepoluats,linistité sila prefuri accesibile Tipurile si caracteristicle unor asemenea agezéiri sunt diferite de la o tard la alta, in functie de conditile geografice gi sociale, de valentele istorico-culturale, de tradifi si preferinte. Majoritatea acestor localitéti au adoptat si implementat instalafi de apa, canal, instalatj electrice, find dotate si echipate corespunzator. De regula, cazarea turistiior este solutionata independent-menajul, aprovizionarea, prepararea mancarurilor, sau in pensiune complet, demipensiune ori numai micul dejun. Avantajele acestei forme noi de turism sunt numeroase, pregnante, evidentiate in literatura de specialitate prin: valorificarea potentialului rural; sursa de locuri de muncéi si venituri; imbunatarea nivelului de trai; economisirea investifior pentru crearea de capacitati de cazare, alimentatie publica, agrement; ‘+ reducerea personalului de servire; + descongestionarea zonelor turistice supraaglomerate. Pentru rentabilizarea satelor turistice in perioada de extrasezon se organizeaza reuniuni, sesiuni, cenferni, seminal, sjuru pentru pensionardverse actu a sfrgt de saptéman In fiecare sat turistic exist un comitet local compus din reprezentantituturor forurilor interesate In dezvoltarea turisticd a zonei - primaria, reprezentanti ai organelor locale, personaliti interesate de activitatea satului turistic. Comitetul se intruneste cu regularitate, rezolvand probleme legate de organizarea turismului, cazarea, aprovizionarea cu produse agroalimentare, calitatea servicilor, luand toate masurile in vederea eliminarii neajunsurilor, greutafilor, lipsurilor, organizind in cele mai bune conditi activitatea turistica in general si a prestafior in special 3.2.1.Organizarea $i funcfionarea satului turistic in Austria, Polonia $i Bulgaria 3.2.1.1, Austria Migcarea turistic& din Austria a luat amploare prin aparitia in anii 50 a “Satului turistic de recreatie” gi a “Statiunii de odihna”. Aceste locuri de odihna au corespuns In totalitate nevoii de linigte a oragenilor. Localitafe care au indeplinit condifile cerute, au fost sprijnite in dezvoltarea lor pentru primirea vizitatorlor. Totodata au fost luate masuri de tnourajare pentru localitatile neexperimentate, sprijinindu-le in vederea evitarii eventualelor gregeli de dezvoltare. “Satul turistic de recreatie” este o agezare s&teasc& cu caracter predominant faranesc, In care turistul igi petrece concediul in condi de linigte sl izolare gi poate cunoaste obiceiurile gi folciorul zonei Localitatea cunoscuté ca “sat turistic de recreatie” trebule s& indeplineasca in Austria o serie de conditii ca: + izolarea agezairii in vai, In regiuni impadurite sau muntoase, deluroase, in apropierea unei ape, amplasata la o distant convenabila de calle de comunicatie (sosele principale, cai ferate, trasee aeriene sau piste de aterizare); ‘+ prin numarul si structure populatiel agezarea s& corespunda unui sat sau poate fi numai o Portiune izolata ce apartine une localitai; + arhitectura sa corespundé stilului satului, constructile noi s& nu depaseasca dou nivele, orice tip de intreprindere industrialé sd fie amplasaté la periferia localitatii; unitate de cazare preferate sunt cele modeste, unde tarifele nu le depagesc pe cele medi, in amenajarea restaurantelor se va accentua caracterul taranesc, atat in exterior cat gi In mobilarea Incperilor, mancarurile servite vor fi de preferinf& cele cu specific si denumiri locale,