Academicianul David Proclan scria in micä a Transilvaniei feudale şi viaţa po­

1967 (în Prefaţa lucrării d e s p r e iobăgia litică, accentul grav căzînd aici pe l u p t a
transilvăneană din veacul XVI), în acord
cu exigenţele unei şcoli istorice în a m ­
bianţa căreia s-a format şi pe care în
parte a format-o: „In această c e r c e t a r e a
' raporturilor feudale n c - a m p r o p u s să u r ­
mărim nu lupta iobăgîmri î m p o t r i v a s t â -
pinilor ei feudali, formele sau izbucniri-
I ie ci violente — acestea sînt de — a c u m
destul de bine c u n o s c u t e şi des t r a t a t e în
' istoriografia c u r e n t ă — ci cursul g e n e r a l
al vieţii cotidiene m a t e r i a l e , m u n c a de
toate zilele, care vehiculează d e z v o l t a r e a
istorică, r a p o r t u r i l e muncii câre g e n e r e a ­ şului (vol. I: 1601—-1G50; vol. I I : 1651—
ză lupta. SconuJ p r i m o r d i a l al investiga­
ţiei a fost astfel să stabilim, concret şi în
cifre, cit mai bine faptele, căci numai pe
fapte bine cunoscute se BCU Cluj / Central
pot întemeia in­
terpretări, j u d e c ă ţ i istorice valabile (subl-
ns. — J.A.P.); faptele, şi cît mai m u l t e ,
ansamblul de fapte t r e b u i e să fie t e m e i u l
solid al oricărei generalizări. ( . . . ) P e n ­
tru a putea a j u n g e la generalizări, a t r e ­
buit să coborîm în a m ă n u n t e , să n e a n ­
gajăm în analize minuţioase, să i n t r ă m în
mecanismul complicat al raporturilor.
Pentru stabilirea faptelor şi a legăturilor
dintre ele. în aceste obscurităţi şi p e n u ­
rii de material, è preţios a m ă n u n t u l , p u z -
I deria faptului comun. N u m a i utilizine! din
iilin amănuntul p u t e m face mai - inteligi­
bile textele s u m a r e , expresiile lor Iaconi-
• Bp, termenii lor e n u n ţ a ţ i fără alte e x p l i ­ c r e d e m , şi din convingerea
caţii*. . V • David Prodan, formată de timpuriu, a n u ­
i Cuvintele de mai s u s . fac p a r t e d i n t r e
puţinele mărturisiri directe — c e n z u r a t e
şi aşa de un echilibru al cuviinţei .şi d e
sfiiciunea ceiui convins d e n e m ă r g i n i r e a
sferei cunoaşterii — din c a r e p u t e m des­
cifra, în parte, s e n s u r i l e concepţiei şi m e ­
todei istorice a profesorului David P r ò -
dan. precum şi p r e o c u p a r e a p e n t r u una
din cele ciocia t e m e , r ă m a s e predilecte, a-
le creaţiei sale, a n u m e viaţa social-econo-
d e e m a n c i p a r e a r o m â n i l o r ardeleni.
Cea dinţii sferă tematică include mai a-
les o istorie a ţ ă r ă n i m i i transilvănene,
concretizată în lucrări de referinţă, p r e ­
c u m Iobăgia in Transilvania în secolul al
XVI-lea (3 vol.), Iobăgia in domeniul Băii
de Aries la 177U, Problema iohăgiei în
dieta Transilvaniei in 1790—1791, Desfiin­
ţarea serbiei in Transilvania, Boieri şi v e ­
cini în Ţara Făgăraşului in sec. XVI-XVII,
Domeniul cetăţii Siria Ia 1525. Domeniul
Beiuşului la 1600. Urbariile Ţării Făgăra­
1680) s.a. Alături de această vastă i n v e s ­
tigaţie a s t r u c t u r i i demografice, clasiale,
o c u p a ţ i o n a l e a domeniului feudal, de cer­
cUniversity Library feudale,
e t a r e a obligaţiilor Cluj a m o n o p o l u r i ­
lor senioriale, a producţiei b u n u r i l o r m a ­
teriale, istoricul David P r o d a n u r m ă r e ş t e
c o n s t a n t şi p r o b l e m a t i c a unei „izbucniri
violente" p e n t r u d r e p t a t e socială — r ă s ­
coala lui Horea (desfăşurarea sa în c o ­
m i t a t e l e Cluj şi T u r d a , ecoul i n t e r n a ţ i o n a l ,
v e r s u r i c o n t e m p o r a n e d e s p r e mişcare, a s ­
pecte din viaţa lui Horea etc.). Aceste din
u r m ă cercetări sînt concretizate în vasta
sinteză d e două volume, rod al unei
m u n c i ştiinţifice d e mulţi ani.
Această a p l e c a r e • c o n s t a n t ă s p r e ţ ă r ă ­
n i m e , s p r e e x p l i c a r e a cadrului şi c o n d i ­
ţiilor sale de viaţă în evul de mijloc, vine,
profesorului
m e că ţărănimea a fost un factor funda­
m e n t a l d e civilizaţie în feudalism prin nu­
m ă r şi prin calitatea ei de principal p r o ­
ducător d e bunuri materiale. Alt motiv
pentru studiul acestui macrogrup social
poate să fi fost şi faptul că, pe o întinsă
TOAN AUREL POP
(Continuare în pag. 14)

CONCEPŢIA Şl METODA ISTORICULUI
(continuare din pag. I)
perioadă, istoria r o m â n i l o r a r d e l e n i se
c o n t u n d a cu istoria ţărănimii, in linii
m a r i , şi cu a iobagilor în speţă. N. Ior-
ga vorbea cindva d e s p r e „sate şi preoţi
in Ardeal" şi deoarece, pînă la unirea r e ­
ligioasă, preoţii e r a u în general tot io­
bagi, adică săteni de rînd, istoria Transil­
vaniei romaneşti î n s e a m n ă mai ales evo­
luţia satului. î n sfîrşit, un a l t î n d e m n
p e n t r u cercetarea ţ ă r ă n i m i i p a r e să fi ve­
nit d i n s t r u c t u r a sufletească a autorului,
m o d e l a t ă în primii ani d e viaţă într-un
sat din p r e a j m a Albei T r a n s i l v a n e : s-a
n ă s c u t în 1901 in c o m u n a Cioara (azi Să-
liste, j u d . Alba). Aceasta î n s e a m n ă că vii­
torul istoric a cunoscut nemijlocit rostu­
rile adinei şi r i t u a l u r i l e muncii, precum
şi p e r e n i t a t e a civilizaţiei r u r a l e s u d - t r a n s -
silvănene.
Studiile liceale d e la Orăştie şi cele su­
perioare la F a c u l t a t e a d e litere şi filosofie
din Cluj a u d a t temeiuri mai adînci con­
vingerilor formate încă d i n mediul natal.
In aceşti ani d e intense a c u m u l ă r i s-a
format orizontul larg al omului d e cultu­
ră, confruntat direct, ca student, cu p e r ­
sonalităţi prestigioase ca Alex. Lapedatu,
G. Bogdan-Duică. S. Dragomir, D u m i t r u
P o p òviei, loan L u p a ş s.a. Tot a c u m s-a
c o n t u r a t şi specialistul preocupat statornic
de trecut şi beneficiind d e o concepţie şi
metoda istorică inspirată d i n cultul m u n ­
cii şi din setea d e cunoaştere a a d e v ă ­
rului. Venit în Cluj la doi a n i d u p ă înte­
meierea Universităţii Daciei Superioare,
t î n ă r u l David P r o d a n va fi înţeles d e la
un spiritus rector al şcolii istorice cluje­
ne, a n u m e loan L u p a ş , că celebra formu­
lă „auri sacra fames" t r e b u i e să aibă
d r e p t corespondent în mediul ştiinţific şi
u n i v e r s i t a r o alta, mai a d e c v a t ă — „scien-
t i a e sacra sitis". Aceste valoroase suges­
tii — a d e v ă r a t ă profesiune de c r e d i n ţ ă —
s-aû cristalizat, apoi, d u p ă o m u n c ă asi­
d u ă la Arhivele statului şi la Biblioteca
u n i v e r s i t a r ă , în lumea d o c u m e n t e l o r m e ­
dievale, şi d u p ă intense lecturi, în t i o
concepţie istorică profund ştiinţifică, ea
înglobind şi m a r x i s m u l . Aplecarea cons­
t a n t ă spre „ r a p o r t u r i l e muncii", spre stu­
diul insistent al faptelor p e n t r u o cum­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
p ă n i r e cit mai potrivită a corelaţiei din­
t r e general şi particular, cercetarea direc­
t ă a d o c u m e n t u l u i primesc un plus de
consistenţă şi valoare prin î m b i n a r e a e x i ­
genţelor riguroase ale unei şcoli istorice
bazate pe c u l t i v a r e a ştiinţelor auxiliare
cu cele a l e unei concepţii filozofice m a t c -
lialist-dialectice, d o b î n d i t e încă din e p o ­
ca interbelică în u r m a contactului perso­
nal cu lucrările f u n d a m e n t a l e ' ale m a r x i s ­
m u l u i , î n acest spirit a scris profesorul
David P r d o a n teza sa de doctorat, publi­
cată la Cluj în 1938, Kâscoala lui Horea
in comitatele Cluj şi Turda şi, la c a p ă ­
tul a peste patruacci d e a n i de cercetări
minuţioase, publică astăzi lucrarea m o n u ­
m e n t a l ă de sinteză d e s p r e mişcarea iui
Horea, l ă m u r i n d încă o p a r t e din com­
p l e x i t a t e a unui secol aflat în impact pro­
gresiv cu socialul şi naţionalul. P r e o c u p a -
i e a p e n t r u naţional s-a vădit de t i m p u r i u
in o p e r a istorciului David P r o d a n , în con­
diţiile in care chiar teza d e doctorat co­
rectează clişee statornicite mai ales d e vi­
ziunea r o m a n t i c ă a lui Nicolae Densuşia-
nu (preluat d e loan L u p a ş s.a.), stabilind
p r e e m i n e n ţ a social-economicului în r a p o r t
cu n a ţ i o n a l u l în cadrul răscoalei lui H o ­
rea. A s e m e n e a p r e o c u p a r e v a fi venit şi
din a m b i a n ţ a unei generaţii copleşite d e
î m p l i n i r e a în 1918 a României Mari. I m ­
p l i c a r e a însufleţită în v i a ţ a c u l t u r a l ă a
ţării, contactul fertil cu o s p i r i t u a l i t a t e
aflată în v r e m e a m a r i l o r sinteze şi a sin­
cronismului cu universalul, m a r e a m e d i ­
t a ţ i e p r i v i n d sensul specificului naţional,
t o a t e v o r pregăti c r e a ţ i a istorică majoră,
concretizată în p a r t e şi în valoroase co­
laborări la revista Gînd românesc (1933—
lt/40). î n t u n e c a r e a marelui ideal abia î m ­
plinit, d u r e r o a s e l e frîngeri din t r u p u l ţ ă ­
rii p e t r e c u t e în 1940, trista bejenie u n i ­
v e r s i t a r ă d e Ia Cluj la Sibiu (1940—1945)
v o r m e n ţ i n e viu interesul p e n t r u naţional,
î n faţa unor contestaţii s t r ă i n e spiritului
ştiinţific, profesorul David Prodan, cu a-
ceeaşi p r o b i t a t e n e a l t e r a t ă de s e n t i m e n t e
ori d e adversităţii avea să scrie în 1944
lucrarea Teoria imigraţiei românilor din
Principatele Komâne în Transilvania în
veacul al XVIII-lea. O impecabilă a r g u ­
m e n t a ţ i e istorică, bazată pe analiza u n o r
izvoare incontestabile, avea să dovedească
fără replică netemeinicia unor aserţiuni
cu pretenţii d e ştunţificitate. P a t r u ani
mai tîrziu. problematica naţională în
veacul al X V i H - l e a va fi reluată din a l ­
tă perspectivă, aceea a mişcării petiţionale
a românilor ardeleni, prin l u c r a r e a Su-
pplex Libellas Valachorum. De fapt. este
vorba d e o reală istorie politică a T r a n ­
silvaniei în veacurile XVII şi XVIII (ex­
tinsă prin n o u a ediţie din 1967), de la
m o m e n t u l Mihai Viteazul pînă la u r m ă ­
rile Supplex-ului Ia nivelul conştiinţei c o ­
lective. Materialul faptic. îmbogăţit şi în­
tregit cu noi cercetări (ex.: încă un Su-
cu aceeaşi a s i d u i t a t e în anii clin u r m ă ; în
a f a r a muncii la temele f u n d a m e n t a l e d e
specialitate, î n c e p u t ă cu m u l t anterior,
c o n t r i b u ţ i a sa a vizat şi a p o r t u l la rea­
lizarea volumului III din sinteza d e Isto­
ria României, volum a p ă r u t în 19G4 şi în
pplcx Libellas românesc. Cluj, 1970), a al cărui comitet d e redacţie s-au m a i af­
prilejuit d e p ă ş i r e a i n t e r p r e t ă r i i tradiţio­ lat regretaţii istorici A n d r e i Oţetea şi M i ­
nale copleşite d e aspectul confesional. L u ­ nali Berza.
c r a r e a defineşte clar t e r m e n i i luptei p o ­
litice n a ţ i o n a l e româneşti din T r a n s i l v a ­ Astăzi, a c a d e m i c i a n u l David P r o d a n e s ­
te p e cale d e a pregăti, între altele, pen­
nia, apelînd la un c o m p a r a t i s m t r i d i m e n ­
sional. Documentul din 1791, a p r e c i a t ca tru tipar a p o r t u l său substanţial la ela­
b o r a r e a noii sinteze de Istoria României
sinteză a unei suite d e acte şi î n c a d r a t (în zece volume). î n această v r e m e a sin­
într-o m i ş c a r e , politică d e a n v e r g u r ă , este tezelor, d u p ă o viaţă d e intense a c u m u ­
r a p o r t a t din perspectivă sincronică şi dia­ lări, Profesorul îşi urinează zilnic, eu a-
cronică la trei sisteme . d e referinţă. Intîi ceeaşi constanţă, d r u m u r i l e spre Bibliote­
de toate, este vorba d e a m b i a n ţ a politică ca Academici, trecînd mereu, prinţr-o fe­
şi instituţională a principatului T r a n s i l ­ ricită coincidenţă, pe s u b privirea cori­
vaniei (cu trei n a ţ i u n i constituţionale şi feilor Şcolii ardelene, descinşi parcă din
p a t r u religii recepte), restrictivă pentru veacul luminilor în faţa Almei m a t e r .
r o m â n i şi modificată, in mică m ă s u r a , S t r ă d a n i a sa statornică m ă r t u r i s e ş t e d e la
prin actul unirii cu biserica Romei, a c t sine, dincolo d e rarele m o m e n t e d e con­
p e t r e c u t la c u m p ă n a veacurilor XVII şi fesiune, despre d e m n i t a t e a unei vieţi d e ­
X V I I I s u b patronajul contrareformei t î r - dicată cunoaşterii, iar opera sa vorbeşte
zii. Al doilea cadru d e r a p o r t a r e este a- r ă s p i c a t despre un cult a l muncii, în c a ­
cela al ţărilor r o m â n e în general, aflate r e a d e v ă r u l este rodul minuţioaselor cer­
în curs de a r e c e p t a noile idei iluministe cetări şi în c a r e exegeza istorică se a l ­
pe un fond cultural-ideologic şi cătuieşte cu rigoarea şi preciziimea ştiin­
politic adecvat sensibilităţii secolului ţei. Acum, la a p a r i ţ i a m o n u m e n t a l e i lu­
X V I I I . liste vremea în care românii, m a i crări despre Horea', în a ş t e p t a r e a concre­
timid la început, încearcă să ofere E u r o ­ tizării prin creaţii a viitoarelor cercetări,
pei — siliţi d e î m p r e j u r ă r i , uneori, şi n u a d u c e m omagiul nostru academicianului
p r i n efortul g r a t u i t al unei şcoli s a v a n t e David Prodan î n t r u noile împliniri a l e
finimatc de a v e n t u r a spiritului cunoscător scrisului istoric românesc.
— propriul model d e civilizaţie. Şi, în
SÎÎTJşît; istoria c o m p a r a t ă este solicitata
s p r e raportarea, devenită conştientă din
p â r t e ă celor mai l u m i n a t e spirite, la o Eu­
ropă confruntată din perspectivă ideolo­
gică şi c u l t u r a l ă cu noile concepte d e li­
beriate, egalitate, s u v e r a n i t a t e a poporului
(contract social) etc. şi, din perspectiva
politicii, cu modelul — ideal şi idealizat
— ăl Marii Revoluţii Franceze. F ă r ă să în­
ţeleagă că prin difuziunea spre est s-ar
produce o d e g r a d a r e progresivă a noilor
idei vehiculate in Apus, academicianul
David P r o d a n u r m ă r e ş t e selecţia, a d a p t a ­
rea şi funcţionalitatea lor reală în mediul
austriac, maghiar,, polon, rusesc şi r o m â ­
nesc. Se face o distincţie clară î n t r e ilu­
m i n i s m u l teoretic — c o n t e m p l a t i v şi cel
practic-reformist, ambele r e c e p t a t e şi
practicate însă în T r a n s i l v a n i a s u b s e m ­
nul ' militantismului politie naţional (din
p a r t e a românilor). Este analizat concep­
tul medieval d e n a ţ i u n e şi evoluţia ulte­
rioară s p r e m o d e r n , adică m a t u r i z a r e a
formei d e c o m u n i t a t e u m a n ă analogă. î n ­
tr-un a s e m e n e a cadru complex savantul
prezintă acţiunea politică a românilor
t r a n s i l v ă n e n i , a c ţ i u n e înţeleasă p e n t r u pri­
ma dată ca mişcare de e m a n c i p a r e naţio­
nală, î n această mişcare petiţională se a-
cordă locul firesc şi etapei sale de înce­
p u t , conduse d e episcopul greco-eatohc
loan Inochentie Micu. Depăşirea confe­
sionalului nu a r e , prin prisma cercetări­
lor profesorului David P r o d a n , s e m n i ­
ficaţia r e n u n ţ ă r i i la religie şi nici la b i ­
serică ( r ă m a s ă singura instituţie r o m â ­
nească din Transilvania), ci p r e s u p u n e
p e n t r u p r i m a oară unirea greco-catoliei-
lor cu ortodocşii, deci trecerea peste d e ­
osebirile cultului p e n t r u a asigura reuşita
acţiunii politice în a doua p a r t e a vea­
cului X V I I I . Din această perspectivă s-a
a p r e c i a t că naţionalul şi politicul dubiu
dese preeminenţă în raport cu confesio­
nalul in momentul de apogeu al mişcă­
rii Supplex-ului.
S-a mai pus p r o b l e m a p u r t ă t o r i l o r c e ­
lor mai vajnici ai mişcării, a p r e c i i n d u - s e CARTEA
rolul f u n d a m e n t a l al unei elite intelec­
tuale româneşti, î m p ă r t ă ş i t e din plin în
şcolile Vicnei şi Romei (în m a r e parte). SAI PERMANILA
D a r tot a c a d e m i c i a n u l D. P r o d a n a su­
gerat, iar cercetările domniei sale şi a-
le altor istoriei a u confirmat, difuziunea SPIRITULUI CRITIC
mişcării în m a s e la nivelul c o m u n i t ă ţ i ­
lor r u r a l e şi u r b a n e romaneşti, e v i d e n ­ (Continuare din pag. 1)
ţiind o i n t e r e s a n t ă p r o b l e m a t i c ă asupra
a n t e c e d e n t e l o r şi u r m ă r i l o r S u p p l e x - u l u i . dus la o receptivitate pasivă, conformista
De aceea, c h i a r dacă p l a n u r i l e n u interfe­ şi superficială. Promovarea „accesibilită­
rează încă, poporul (prin răscoala lui H o ­ ţii" şi divertismentului ca şi condiţii pen­
rea) şi intelectualitatea (prin mişcarea tru absorbţia rapidă a „cărţii" de către
Supplex-ului), acţionînd relativ s e p a r a t şi masele alfabetizate a confirmat mediocri­
fără compi-ehensiuneu reciprocă a d e m e r ­ tatea şi a accentuat exclusivismul, ali­
surilor lor. se poate aprecia, că, a c u m , în mentimi, concomitent, confuzia valorilor.
veacul XVIII, a r e loc prologul întîlnirii Aceste fenomene negative, pe care, cu
acestor p l a n u r i pe Olmpia Blajului la o metaforă, le-ain numi fascinaţia medio­
1848. crităţii, au atras atenţia cercetărilor natu­
P r i n aceste cercetări majore d e istorie rii umane. In consecinţă, au apărut e x ­
socială (răscoala lui Horea), politică (miş­ plicaţii şi ipoteze ce încearcă să elucide­
carea Supplex-ului) şi culturală (referiri­ ze esenţa unor asemenea manifestări. Spre
le p e r t i n e n t e la Şcoala Ardeleană), a c a d e ­ exemplu, E. Mounier observă că: „ . . . a-
micianul David P r o d a n a l ă m u r i t istoria ceste construcţii imaginare au în comun
frămîntată a veacului iluminist r o m â n e s c faptul că înlocuiesc întotdeauna o adap­
transilvan, dovedindu-se a fi, dincolo d e tare laborioasă printr-o adaptare facilă"
aportul propriu-zis la tema cercetată, un la lumea aceasta atît de înconjurătoare.
c r e a t o r d e p r o b l e m a t i c ă istorică, r e l u a t ă Iar M Eliade notează dintr-o perspectivă
şi a p r o f u n d a t ă d e noile generaţii d e cer­ antropologică: „ . . . nevoia de a ne intro­
cetători, în acelaşi t i m p . prin activitatea duce în universuri „străine" şi de a ur­
didactică desfăşurată la Universitatea clu­ mări „peripeţiile unei poveşti" pare con­
jeană (1948—1962). prin aceea d e Ia Insti­ substanţială condiţiei umane şi deci ire­
tutul de istorie naţională Cluj-Sibiu (1943- ductibilă" Se parc că există o reală tre­
1972), şi de la Institutul d e istorie si a r ­ buinţă de spectacol livresc, de precipitare
heologie din Cluj (1948—1972), profesorul psiho-spirituală in registru minor, indi­
David P r o d a n a pregătit m u l t e promoţii ferentă fată de exigente de ordin axio­
de studenţi şi cercetători, cu responsabi­ logic. Dar cu toate aceste remarci scepti­
litatea şi exigenţa dascălului preocupat de ce întîlnirea cu cartea nu trebuie să fie
misiunea viitoare a tinerei generaţii. un refugiu ci o intîmpinare deschisă, nu
Activitatea ştiinţifică a istoricului clu­ trebuie să fie o simplă evaziune din real
jean (membru corespondent al Academiei ci o angajare complexă, afirmativă In
din 1948 şi titular clin 1955), a continuat realitatea proteică a imperiului imaginar,