CAPITOLUL 5

CUNOAŞTEREA VALORII PE PLAN

INTERNAŢIONAL

CUPRINS
Modelul actual al etalonului monetar
Atragerea de informaţii necesare determinării
etalonului monetar internaţional
Cursul valutar
Formarea cursului valutar al leului
Cursul valutar al leului din Republica Moldova
Utilizarea informaţiei privind cursul valutar

90
80
70
60
50 E a st
40
W e st
30
20 N o r th
10
0
1 st 2nd 3 rd 4 th
Q tr Q tr Q tr Q tr

CONCEPTE
Modelul actual al etalonului monetar
Puterea de cumpărare etalon
Factori de influenţare a etalonului
Cursul valutar
Curs real, curs economic
Metode de calcul al cursului valutar
Paritatea puterilor de cumpărare
Cursul valutar al leului
Utilizarea cursului valutar în evaluare, vânzare
/cumpărare de valută, indexări
 5.1. MODELUL ACTUAL AL ETALONULUI MONETAR

Activitatea de pe piaţa monetară internaţională începe cu

operaţiunile din grupa I (vezi capitolul 4), operaţiuni care au ca
scop determinarea nivelului valoric al etalonului
(etaloanelor) ce poate(pot) fi folosit(e) în plan internaţional sau
regional pentru evaluare, compararea valorică a monedelor,
evitarea riscului valutar etc.
Pentru a-şi îndeplini comanda producerii etalonului
Sisteme monetar, aparatul pieţei monetare specializat pentru urmărirea şi
informaţionale determinarea cursurilor valutare procedează la organizarea şi
exploatarea unui sistem informaţional adecvat. De regulă, acest
sistem este organizat de agenţii de presă (vezi sistemul Reuters)
sau este o componentă a sistemului interbancar S.W.I.F.T.
Structura informaţiilor culese, transmise şi stocate în
vederea prelucrării pentru obţinerea "produsului informaţional" -
etalon monetar utilizabil pe plan internaţional depinde de
modelul actual al etalonului, model care cuprinde principalii
factori care concură la dimensionarea cantitativ’ şi calitativ’ a
valorii cuprinse în etalonul respectiv.
În lunga istorie a monedei, componentele sale,
componenta-etalon şi cea semn, au evoluat, modificându-şi atât
forma, cât şi substanţa din care au fost confecţionate (vezi
Cadrul 5.1).
Cadrul 5.1.
La începuturile monedei, etalonul era asimilat cu un obiect sau animal; apoi,
pe măsura evoluţiei societăţii, etalonul a fost "confecţionat" din metale preţioase
(aur, argint) . În aceste cazuri, valoarea paritară cuprinsă în etalon era uşor
măsurabilă şi se putea realiza cu aceeaşi uşurinţă compararea între monede,
având în vedere unităţile de măsură folosite (bucăţi, grame) şi uniformitatea
însuşirilor calitative ale substanţei din care erau formate etaloanele monetare
naţionale.
Creşterea complexităţii economiei, dar şi a gradului de cunoaştere a
mecanismelor de obţinere şi dimensionare a valorii, a permis trecerea la o nouă
formă a etalonului monetar, etalonul putere de cumpărare. Acest etalon este
"mai aproape" de situaţia reală din economie (seamănă cu structura P.I.B.), dar
este mult mai greu de urmărit, măsurat şi de comparat.
 Încă din anul 1976, ţările membre ale Fondului Monetar
Internaţional au acceptat demonetizarea aurului, acesta fiind
desprins de mecanismul determinării etalonului monetar atât pe
plan intern, cât şi internaţional. Moneda îşi va exercita funcţiile
prin raportare directă la valoarea paritară a puterii de
Demonetiza-
cumpărare.
rea aurului Pe plan naţional, puterea de cumpărare etalon este
realizată prin contribuţia tuturor ramurilor economiei naţionale,
precum şi a activităţilor de export /import (vezi fig. 3.3), în
proporţia contribuţiei lor la formarea P.I.B. Valoarea-etalon din
puterea de cumpărare este cuprinsă în cele trei dimensiuni
principale ale bunurilor (vezi fig. nr. 5.1.), dimensiunea
cantitativă, q, dimensiunea calitativă, k, dimensiunea de
fiabilitate, t, sau durabilitatea în timp a însuşirilor calitative.

Fig. nr. 5.1. Dimensiunile etalonului putere de cumpărare

Având această structură şi dependenţa de ansamblul

economiei şi al relaţiilor sale externe, etalonul-putere de
cumpărare este influenţat de o multitudine de factori, grupaţi
astfel:

Grupa 1. Factorii economici şi de evaluare, redaţi prin Produsul Intern

Brut (P.I.B.) şi preţuri;
Grupa 2. Factorii de ordin monetar (dobândă, credit, masă monetară);
 Grupa 3. Alţi factori macroeconomici (situaţia finanţelor publice), sociali,
politici, psihologici din fiecare ţară;
Grupa 4. Poziţia economică a ţării respective pe piaţa internaţională redată
de situaţia balanţei sale de plăţi externe;
Grupa 5. Evoluţia raportului cerere /ofertă al monedei în cauză faţă de alte
monede pe piaţa internaţională;
Grupa 6. Factorii economici, politici, militari, psihologici de pe piaţa
internaţională, precum şi acţiunile instituţiilor financiar-monetare
internaţionale şi regionale.
Fiecare dintre aceste grupe de factori acţionează în sens
de formare şi de modificare (+/-) a etalonului monetar naţional
care este acceptat în operaţiuni pe piaţa monetară internaţională
(vezi fig. nr. 5.2).
Factorii din grupele 1-3 dau dimensiunea naţională a
etalonului (sunt factori interni ce influenţează cursul valutar), în
timp ce factorii din grupele 4-6 condiţionează dimensiunile
externe ale etalonului respectiv, alături de interpretarea
internaţională a factorilor din grupele 1-3 (sunt factorii externi
ce vin să completeze influenţa factorilor interni).
Un alt aspect al modelului actual al etalonului-putere de
cumpărare se referă la diferenţierea ce trebuie făcută între
nivelul efectiv al etalonului şi nivelul informaţional al
etalonului utilizat în mecanismele monetare.

Fig. nr. 5.2. Modelul factorilor de influenţare a etalonului-putere de

cumpărare
 Nivelul efectiv este constatabil doar în momentul în care
Etalon efectiv posesorul de bani-semn (semne băneşti) intră, prin cumpărarea
de bunuri, în posesia valorii conservate în aceste bunuri
provenite din relaţia economică externă. Valoarea din bunurile
cumpărate (Qv) va fi comparată cu preţul plătit (P), obţinându-
se nivelul efectiv al etalonului-putere de cumpărare (Epc):

Relaţia 5.1.
Epc = Q(v) / P

Nivelul informaţional este rezultatul prelucrării şi

interpretării de date referitoare la factorii interni sau
internaţionali ce pot să-şi aducă contribuţia la dimensionarea
Etalon etalonului. Acest nivel poate să prezinte abateri faţă de cel
efectiv, având în vedere distorsiunile de pe canalele de culegere
informaţional
şi transmitere de informaţii, cât şi aspectul previzionabil al
modelului etalonului informaţional.
Astfel, etalonul informaţional din momentul t1 (vezi
fig. nr. 5.3) rezultă din interpretarea informaţiilor privind
modificările intervenite în nivelul factorilor economici,
monetari, sociali, politici etc. (Grupele 1-6) în trecutul apropiat,
to, modificări care ajung în etalon în câteva zile sau săptămâni
(modificări de preţuri, de dobânzi, deficite bugetare sau ale
balanţei de plăţi etc.) în prezent, t1 şi în viitorul imediat, tn, de la
câteva zile la 3-6 luni.
Multitudinea factorilor angajaţi, evoluţia lor dinamică şi
aparent contradictorie, precum şi posibilitatea implicării unor
interese sau rezolvări subiective în acest mecanism de stabilire
şi de utilizare a etalonului informaţional fac din activitatea de
dimensionare valorică a etalonului internaţional un fenomen
statistic, condus de legile probabilităţii.
În construcţia modelului actual al etalonului va trebui să
avem în vedere faptul că factorul timp este un factor endogen,
interior al fenomenului obţinerii şi gestionării valorii, valoarea
fiind variabilă în timp. Etalonul, confecţionat din această
valoare, va fi tot o mărime variabilă în timp, cu toate
consecinţele ce decurg din această însuşire pentru etalon şi
pentru rezultatul măsurării valorii cu un astfel de etalon.
Fig. nr. 5.3. Modelul etalonului informaţional

Modelul redat mai sus este folosit pentru definirea

Etalon nivelului informaţional în context internaţional al unui etalon
naţional naţional. El este practicat pentru monedele naţionale care ies în
internaţiona- circuit internaţional sau sunt angajate în operaţiuni specifice
pieţei monetare internaţionale (schimb valutar, evaluare).
lizat
Definirea unui etalon monetar internaţional
corespunzător monedelor emise în context mondial sau regional
(vezi cazul Drepturilor Speciale de Tragere sau al Unităţii
Europene -Euro) revine instituţiilor financiar-monetare
internaţionale sau regionale. În aceste cazuri se recurge la un
compromis dătător de probleme: dacă componenta semn este
pur internaţională, componenta etalon se formează pe baza
activităţii economice din economiile naţionale.
Etalon Modelul etalonului monetar internaţional presupune
internaţional preluarea de părţi (cote) din etaloanele naţionale şi introducerea
lor în coşul valutar ce stă la baza monedei internaţionale, în
anumite proporţii. Un model ideal al unui etalon internaţional ar
trebui să cuprindă cote din toate etaloanele naţionale, în funcţie
de ponderea economiilor naţionale respective în P.I.B. al întregii
Economii mondiale (vezi relaţia 5.2.).
 Pentru operativitate şi din alte considerente, modelul
utilizat în prezent pentru moneda internaţională D.S.T. ia în
considerare doar patru etaloane naţionale aparţinând monedelor:
dolarul american, euro, yenul japonez, lira sterlină (vezi fig.
nr. 5.4). Aceste monede, considerate a avea un statut de
convertibilitate acceptat de toţi participanţii la piaţa monetară,
intră în coşul valutar în proporţii dependente de gradul de
utilizare în tranzacţiile mondiale şi de puterea economică a
ţărilor emitente.

Relaţia 5.2.
Ei = Σ Eni ci
unde:
Ei - reprezintă etalonul monetar internaţional;
Eni - etaloanele naţionale;
ci - ponderea economiei naţionale i în Economia
mondială (ponderea comerţului exterior al ţării i
în total comerţ mondial) .

Fig. nr. 5.4. Modelul etalonului monetar al D.S.T.

USD EURO JPY GBP

45% 29% 15%

11%

Atunci când discrepanţele economice sau monetare

dintre cele cinci monede-etalon se accentuează, modelul este
actualizat prin schimbarea proporţiei participării la coşul valutar
. În vederea reflectării schimbărilor curente în mărimea
 etaloanelor naţionale, modelul prevede o determinare zilnică (în
zilele lucrătoare) a dimensiunii valorice a D.S.T.

5.2. ATRAGEREA DE INFORMAŢII NECESARE DETERMINĂRII

ETALONULUI INTERNAŢIONAL

Pornind de la modelul teoretic al etalonului monetar,

piaţa monetară internaţională îşi constituie sistemul
informaţional necesar culegerii, transmiterii, prelucrării,
formării de bănci de date şi utilizării informaţiilor. Acest sistem
informaţional a căpătat în ultima vreme un caracter
internaţional, sistemele informaţionale naţionale fiind conectate
la acest sistem în calitate de furnizori de date şi de utilizatori de
informaţii financiar-monetare generale şi specializate pentru
urmărirea etaloanelor monetare.
Un sistem informaţional destinat numai atragerii de
informaţii necesare urmăririi factorilor cu influenţă asupra
etaloanelor monetare utilizabile pe piaţa monetară este
reprezentat de Sistemul informaţional Reuters.

Exemplul 5.2. Produse Reuters

Agenţia engleză de presă Reuters şi-a format un departament specializat în
furnizarea de ştiri legate de mecanismele monetare. Agenţia are puncte nodale
în principalele centre economice şi financiar-monetare ale lumii şi furnizează
"produse informaţionale" de tipul:
- ştiri economice, politice, sociale etc., 24 de ore pe zi;
- evoluţia cursurilor de schimb la vedere şi la termen pentru
principalele valute şi la principalele bănci din lume;
- preţuri la principalele produse de la bursele de mărfuri;
- evoluţia indicilor bursieri din principalele centre financiare;
- evoluţia dobânzilor la fondurile de credit exprimate în principalele
monede convertibile etc.
Un ultim produs Reuters este cel referitor la Reuters Financial Television
(RFTV); acesta cuprinde, pe lângă informaţiile referitoare la cursuri, dobânzi,
preţuri, ştiri economice etc. şi posibilitatea înserării pe ecranul monitorului de
calculator a programelor de televiziune care transmit ştiri economice,
financiare, monetare sau a unor evenimente care au efecte asupra etaloanelor
monetare.
 Pe baza informaţiilor cuprinse în băncile de date ale
sistemelor informaţionale naţionale şi internaţionale şi în
publicaţiile statistice ale Fondului Monetar Internaţional ale
altor instituţii vom proceda la formarea fondul de informaţii
necesar determinării etaloanelor monetare ale S.U.A. şi Japoniei
(USD şi JPY), respectând grupurile de factori cuprinse în
modelul actual al etalonului monetar.
Bănci de date, asemănătoare celor care urmează, sunt
organizate la dispoziţia Băncilor centrale şi a băncilor
comerciale, ele fiind apoi exploatate în vederea obţinerii
dimensiunilor valorice a etaloanelor monetare naţionale şi
internaţionale şi a raporturilor dintre aceste etaloane, stabilind
informaţia monetară, cursul valutar.

5.3. CURSUL VALUTAR

Determinarea dimensiunii valorice a etaloanelor ce intră

în operaţiunile de pe piaţa monetară internaţională este o primă
etapă în cadrul activităţii de obţinere a nivelului informaţional al
etaloanelor monetare utilizabile în context mondial.
BANCA DE DATE 5.1.

GRUPE P E R I O A D A
INDICATORI 1995 1996 1997 1998 1999 2000/2004

GRUPA 1. STATELE UNITE ALE AMERICII

1. P.I.B. (%) 100 103,6 108,0 112,9 117,4 122,3/135
2. Preturi (%) 100 102,9 105,3 107,0 109,3 113,0/124
JAPONIA
1. P.I.B. (%) 100 103,9 104,8 101,8 100,4 100,9/111
2. Preuri (%) 100 100,1 101,9 102,5 102,2 101,5/99

GRUPA 2. STATELE UNITE ALE AMERICII

1. Dobânda (%) 100 93,7 95,6 94,6 90,5 104,5
2. Credit (%) 100 110,7 126,5 142,9 163,1 173,2/183
3. Masa monetara 100 104,8 110,7 120,4 127,8 135,6/178
 JAPONIA
1. Dobânda (%) 100 78,2 72,1 68,2 63,5 60,9
2. Credit (%) 100 101,4 102,7 104,8 108,3 110,2
3. Masa monetara 100 102,9 106,8 111,1 114,2 116,3/126

GRUPA 3. STATELE UNITE ALE AMERICII

1. Deficit bugetar (-) / - 146,2 -110,8 -2,4 +54,4 +158,3 +254,4/-501
Excedent bugetar (+)
JAPONIA
1. Deficit bugetar (-) / - - - - - -/-343
Excedent bugetar (+)

GRUPA 4. STATELE UNITE ALE AMERICII

1. Sold balanta -172,3 -189,1 -196,2 -244,7 -343,1 -449,6/-665
comerciala (mld.
USD) (deficit – /
excedent +)
JAPONIA
1. Sold balanta 138,8 83,6 101,6 122,4 123,3 116,7/132
comerciala (mld.
USD) (deficit – /
excedent +)

GRUPA 5. STATELE UNITE ALE AMERICII

1. Oferta de USD pe 100 109,8 113,9 142 192,1 260,9/386
piata externa prin
Balanta comerciala (+
injectie de
lichidit)(%)
JAPONIA
1. Oferta de YENI pe -100 -60,2 -73,2 -88,2 -88,8 -84,1/
piata externa prin -95,2
Balanta comerciala
(%)
 GRUPA 6. STATELE UNITE ALE AMERICII ŞI JAPONIA

1. Politica comerciala este influentata prin intermediul cursului valutar

CONSECINTE

Rata reala de schimb

Rata reala a USD 100 102,6 109,2 113 110,9 117,3/

Rata reala a JPY 100 83,7 79,4 76,4 85,9 90,7/

71,2
Curs valutar
- JPY/ USD 94,1 108,8 121 131 114 108/
108,2
-% 100 115,6 128,6 139,2 121,1 114,8/
115

ATORI 1995 1996 1997 1998 1999 2000/ 2004

P E R I O A D A
 c u r s r e a l

1 2 0

1 1 5

1 1 0

1 0 5

1 0 0

9 5

9 0
1 9 9 5 1 9 9 6 1 9 9 7 1 9 9 8 1 9 9 9 2 0 0 0
P I B

1 4 0
1 2 0
1 0 0
8 0
6 0
4 0
2 0
0
1 9 9 5 1 9 9 6 1 9 9p 7 r e t u r i 1 9 9 8 1 9 9 9 2 0 0 0

1 1 5

1 1 0

1 0 5

1 0 0

9 5

9 0
1 9 9 5 1 9 9 6 1 9 9 7 1 9 9 8 1 9 9 9 2 0 0 0
d o b a n d a

1 1 0

1 0 5

1 0 0

9 5

9 0

8 5

8 0
1 9 9 5 1 9 9 6 1 9 9 C7 r e d i t 1 9 9 8 1 9 9 9 2 0 0 0

2 0 0

1 5 0

1 0 0

5 0

0
1 9 9 5 1 9 9 6 1 9 9 7 1 9 9 8 1 9 9 9 2 0 0 0
M a s a m o n e ta r a

1 6 0
1 4 0
1 2 0
1 0 0
8 0
6 0
4 0
2 0
0
1 9 9 5 1 9 9 6 D e fi c i t
1 9 9 7 b u g . 1 9 9 8 1 9 9 9 2 0 0 0

3 0 0
2 5 0
2 0 0
1 5 0
1 0 0
5 0
0
- 5 0
- 1 0 0
- 1 5 0
- 2 0 0

s o l d B C

- 1 0 0

- 2 0 0

- 3 0 0

- 4 0 0

- 5 0 0

o fe r ta U S D

3 0 0

2 5 0

2 0 0

1 5 0

1 0 0

5 0

0
1 9 9 5 1 9 9 6 1 9 9 7 1 9 9 8 1 9 9 9 2 0 0 0
 Forma "comercială" a acestui produs apare ca o
comparaţie între două etaloane sau ca un "preţ al unui etalon
exprimat în cel de al doilea etalon" . În sens practic, comparaţia
valorilor-etalon duce la obţinerea informaţiei economico-
monetare numite curs valutar.
Definiţia 5.1.

Cursul valutar sau rata de schimb reprezintă rezultatul raportului dintre

valoarea-etalon a unei monede, naţionale sau internaţionale, şi valoarea-
etalon a altei monede, cu care se compară în cadrul mecanismului cursului
valutar.

Conţinutul definiţiei 5.1. este evidenţiat prin relaţia 5.3.

Relaţia 5.3.
Cv = (En1 sau Ei) / En2 = n En2 pentru 1 En1 sau 1 Ei
unde:
Cv = cursul valutar sau rata de schimb;
En1= etalonul naţional al unei terţe ţări;
Ei = etalon internaţional (D.S.T.);
En2= etalonul naţional al ţării care face comparaţia.

În practica valutară, majoritatea ţărilor utilizează cotarea

directă (direct cotation & cotation à l’ incertain) conform căreia
se determină numărul de unităţi din moneda naţională ce revine
la o unitate de valută. De la această regulă există excepţii,
concretizate în cazul Angliei, Irlandei, Canadei, Australiei şi
Noii Zeelande, care determină numărul de unităţi de valută ce
revine la o unitate din moneda naţională. În acest caz vorbim de
cotarea indirectă (indirect quotation & cotation au certain)
Complexitatea etalonului monetar sub forma sa actuală,
de putere de cumpărare, face ca modelele practice de
determinare a cursului valutar să fie mult mai cuprinzătoare. În
condiţiile vechiului etalon (aur-devize) rezultatul comparaţiei
decurgea dintr-o simplă împărţire a valorilor paritare (exprimate
prin cantităţi de aur); acum este nevoie de modele care să
cuprindă influenţa unui număr mare de factori şi pentru o
perioadă mare de timp (între to şi tn, vezi fig. nr. 5.3).
 5.3.1. Metode de calcul al cursului real

În modelul de calcul al cursului valutar s-a ţinut cont de

diferenţierea dintre nivelul real al etaloanelor şi nivelul
informaţional sau cel efectiv utilizat pe piaţă. În acest sens,
modelul general al cursului valutar cuprinde:
- modelul cursului real sau paritatea puterilor de
Curs real
cumpărare efective de pe pieţele naţionale (vezi anexa 1);
- modelul cursului economic sau paritatea
Curs etaloanelor informaţionale determinate pe piaţa monetară pe
economic baza informaţiilor despre evoluţia posibilă a factorilor de
influenţare (vezi fig. nr. 5.6).
Între cele două nivele ale cursului valutar (cel real şi cel
nominal) se poate stabili următoarea relaţie:

e = E x P*/ P
unde:
- e - cursul valutar real;
- E - cursul valutar nominal (economic);
- P*- indicele preţurilor pe piaţa valutei;
P

- P - indicele preţurilor pe piaţa monedei naţionale.

Fig. nr. 5.6. Modelul general al cursului valutar

USDPC

JPYPC
curs real

Paritatea puterilor
1 lună de cumpărare
 Discrepanţa dintre cele două tipuri de cursuri este
explicată de influenţa predominantă a factorilor de pe piaţa
internaţională şi de modul de interpretare a factorilor naţionali şi
Paritatea internaţionali de operatorii de pe piaţa monetară internaţională.
puterilor de Astfel, la începutul anului 1995, paritatea puterilor de
cumpărare cumpărare yen / dolar era de USD/JPY: 96,8, în timp ce cursul
de schimb (economic)(în modelul nostru) era de USD/JPY
94,1(inferior cursului real). Şi în anii următori cursul valutar
economic se află sub nivelul real, indicele preţurilor crescând
mult mai încet în Japonia faţă de SUA (acesta reprezentând un
avantaj în favoarea JPY)
Pentru determinarea cursului real, piaţa monetară
internaţională a sintetizat mai multe procedee de calcul. Un prim
procedeu se referă la urmărirea ratei de echivalenţă pentru
grupele principale de bunuri care fac obiectul schimbului dintre
cele două ţări ale căror monede se compară (vezi Tabelul nr.
5.1).
Tabelul nr. 5.1.

Grupa de bunuri % Rata de echivalenţă (1USD = n JPY) Medie

New York Tokyo Medie ponderată
Alimentare 30 97 98 97,5 29,25
Manufacturate 60 96,5 96,5 96,5 57,90
Servicii 10 98 95 96,5 9,65

TOTAL 100 x x x 96,80

Semnificaţia informaţiilor cuprinse în tabel arată că pe

pieţele celor două oraşe reprezentative, nivelul preţurilor la un
moment dat face ca rata de echivalenţă USD/JPY să difere de la
o grupă de produse la alta şi de la un oraş la altul. Astfel,
mărfurile alimentare procurate cu un dolar la New York ar
valora, în preţurile japoneze, 97 JPY, iar cele procurate cu 1
dolar la Tokyo valorează 98 JPY.
Rata de Pentru a avea o imagine generalizatoare se procedează la
echivalenţă sondarea pieţelor şi pentru celelalte grupe de bunuri, făcându-se
apoi o medie ponderată cu greutatea specifică a acestor grupe în
comerţul bilateral (%). Suma acestor medii reprezintă cursul
real dintre dolar şi yen sau paritatea puterilor de cumpărare .
 În exemplul din Tabelul nr. 5.1 acest curs este de USD/JPY:
96,80.
Un alt procedeu are în vedere cursul de revenire stabilit
pe baza unui coş de mărfuri reprezentative pentru economiile ce
se compară şi pentru schimburile reciproce (vezi Tabelul 5.2).

Tabelul nr. 5.2.

Produsul % Preţuri (u.m./tonă) Curs de Curs de

JAPONIA SUA revenire revenire
ponderat
A 40 974 10 97,4 38,60
B 30 9600 100 96,0 28,80
C 30 9680 100 96,8 29,04
TOTAL 100 x x X 96,80

Cursul de revenire pe fiecare produs are în vedere preţul

Curs de unei unităţi cantitative de măsură (tonă) în cele două ţări, el
revenire fiind rezultatul împărţirii preţului de pe piaţa japoneză la preţul
ponderat de pe piaţa americană. Pe total, având în vedere şi ponderea
produselor respective în P.I.B.-ul fiecărei ţări, rezultatul este de
USD/JPY: 96,80 pentru cursul real al perioadei căreia îi aparţin
informaţiile introduse în modelul de calcul (anul 1995).
Folosind modelul cursului real pentru informaţiile
acumulate în Banca de date 5.1. şi pentru alte informaţii
cuprinse în Tabelul nr. 5.3., remarcăm că pentru S.U.A. etalonul
monetar-putere de cumpărare a avut o evoluţie nefavorabilă în
comparaţie cu yenul etalon.

Tabel nr. 5.3.

INDICATORI PERIOADA
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2004
USD etalon (PIB 1,02 1,00 0,98 0,97 0,95 0,93 1,02
preţuri 1996 / PIB
preţuri curente)
 JPY etalon (PIB preţuri 0,92 0,94 0,93 0,91 0,90 0,91 1,08
1995 / PIB preţuri
curente)
CURS REAL 96,8 112 125 136,7 122 120 106
(USD/JPY:)
CURS ECONOMIC 94,1 108,8 121 131 114 108 107
(USD/JPY:)

Evoluţia, în mare parte, descrescătoare a etaloanelor

celor două ţări este redată în graficul din fig. nr. 5.7,
înregistrându-se o cădere mai rapidă pentru USD de la 1,02 în
1995 la 0,93 în anul 2000. În cazul JPY, diminuarea este mai
redusă, de la 0,94 în 1996 la 0,91 în 2000.

Fig. nr. 5.7. Evoluţia în timp a etaloanelor dolar şi yen

1.04

1.02

0.98

0.96

0.94

0.92

0.9

0.88

0.86

0.84
1995 1996 1997 1998 1999 2000

USD etalon JPZ etalon

Tot din Tabelul nr. 5.3 rezultă şi discrepanţa care a

existat permanent între cursul real şi cel economic din
comparaţia USD/JPY. Cursul economic a fost permanent
nefavorabil USD (curs economic < curs real), după cum rezultă
şi din fig. nr. 5.8.
Cursul valutar real sau paritatea puterilor de cumpărare
se determină, de regulă, lunar sau la anumite perioade mai mari,
atunci când sunt cunoscute informaţiile referitoare la indicele
preţurilor. Acest curs, cu toate că nu este operativ în activităţile
 zilnice de pe piaţa monetară, el reprezintă baza de referinţă
pentru modelul cursului valutar economic şi fundamentul real
pentru modelul informaţional al cursului de piaţă. Pe lângă toate
acestea, cursul valutar real este utilizat şi pentru analiza
evoluţiei soldului balanţei comerciale, în sensul evidenţierii
evoluţiei reale a acestuia (evoluţie determinată doar de evoluţia
cantitativă a comerţului exterior sau şi de deprecierea monedei
naţionale).

Fig. nr. 5.8. Compararea curs real /curs economic

160

140

120

100

80

60

40

20

0
1995 1996 1997 1998 1999 2000

curs real curs economic

5.3.2. Modelul cursului valutar economic

Pornind de la nivelul informaţional al etaloanelor

naţionale intrate în circuit internaţional, piaţa monetară
determină, pe baza unor modele parţiale şi a unor modele
generalizatoare, cursul valutar economic, varianta utilizabilă
pe piaţă a cursului valutar.
Modelele parţiale au în vedere influenţele grupelor de
Modele factori interni şi externi economiei naţionale (vezi fig. nr. 5.2 şi
parţiale şi 5.3); de data aceasta are loc determinarea influenţelor
generaliza- concomitent în cele două economii a căror monede se compară,
toare rezultatul fiind efectul amplificat sau diminuat ce rezultă din
 raportul de schimb (avem în vedere că are loc o operaţiune de
împărţire).
Modelul generalizator ia în consideraţie, pe cât posibil,
toate influenţele celor şase grupe de factori interni şi externi
care acţionează concomitent asupra etaloanelor ce intră în
comparaţie (vezi fig. nr. 5.9).
Menţinându-ne în zona relaţiei USD/JPY, modelul
cursului valutar economic are la bază cursul real de USD/JPY:
96,8, precum şi rezultatele calculelor prin modelele parţiale pe
grupe de factori; finalul acestui calcul ne duce la cursul valutar
economic de USD/JPY: 108.
Aşa cum am precizat, cursul valutar economic are în
vedere nivelul informaţional al etaloanelor, nivel influenţat nu
numai de faptul că se iau în considerare efecte din trecut,
prezent şi viitor, dar şi de modul de interpretare a factorilor ce se
află în afara economiei de unde provin aceste efecte.

Fig. nr. 5.9. Modelul generalizator al cursului valutar economic

G rup a 2,3 G rup a 4 - 6

S.U .A .
G ru p a 1
USD PC
U S D /JP USD PC U S D /JP

= 96,8 = 94,1
JP Y P C JP Y P C
C vr C ve
G ru p a 1
Japonia
G rup a 2,3 G rup a 4 - 6

De aceea, chiar factorii interni sunt reanalizaţi de către

decodificătorii externi, prin intermediul unor modele logice şi
matematice în care nu sunt excluse alte premise decât cele avute
în vedere de instituţiile bancare şi economice din fiecare ţară.
Pentru a cunoaşte modelele de calcul utilizate pentru
Creşterea de determinarea cursului valutar economic, se are în vedere relaţia
USD/JPY:13,9 USD/KPY. În perioada 1995 - 2000 cursul economic s-a
în 2000 faţă de modificat de la USD/JPY: 94,1, în 1995, la USD/JPY: 108, în
1995
 2000. Diferenţa de USD/JPY:13,9 este explicată de influenţele
celor şase grupe de factori din modelul general al cursului
valutar economic (vezi fig. nr. 5.9).

Grupa 1, : P.I.B. şi preţurile

Modificările efective din perioada to sau t1, precum şi

cele previzionate pentru tn în legătură cu evoluţia P.I.B. şi a
preţurilor sunt preluate de modelul cursului valutar prin
intermediul unor calcule posibile prin relaţia 5.4.
Relaţia 5.4.
ΔPc = 100 - (100/P x 100)
unde:
DPc = modificarea etalonului putere de cumpărare ca urmare a modificării
indicelui preţurilor:
p = indicele preţurilor (100 plus creşterea faţă de perioada anterioară).

Folosind datele referitoare la factorii economici din

S.U.A. şi Japonia (Banca de date 5.1), vom identifica contribuţia
Grupei 1 de factori la modificarea cursului economic în perioada
1995 - 2000.
Exemplul 5.3.
Anul 1995 este luat, în Baza de date 5.1., ca an de referinţă, fiind notat cu
100% . În anul 2000 se înregistrează, în cele două ţări, o creştere a indicelui
preţurilor faţă de 1995:
• În S.U.A., P = 113,0%;
• În Japonia, P = 101,5 %.
Aplicând relaţia (5.3), rezultă o influenţare diferenţiată a valorii etaloanelor din
cele două
Grupa ţări:
2, Dobândă, credit, masă monetară
• pentru USD, ΔPc = 100 - (100/113,0 x 100) = 11,5 %;
• pentru FRF, ΔPc = 100 - (100/101,5 x 100) = 1,5 %.
Această grupă de factori este urmărită cu mare atenţie pe
Din această influenţare diferenţiată, rezultă o scădere a yenului mai mică
piaţa internaţională; lucrul acesta se explică prin efectele
decât a dolarului (doar cu 1,5% pentru JPY, faţă de 11,5% pentru USD), fapt ce
multiple, pe plan naţional şi pe plan internaţional pe care le
se va reflecta în cursul valutar real şi, mai departe, în cel economic, explicând o
poate aduce o politică expansionistă în domeniul monetar:
parte din creşterea înregistrată între 1995 şi 2000.
inflaţie, ieşirea masivă de monedă pe plan extern.
Acest fenomen explică modificarea cursului real de la USD/JPY: 96,8, în
O politică de menţinere sub control a dobânzii, a
1995 la USD/JPY:120 în 2000.
creditului şi a masei monetare în corelaţie cu evoluţia P.I.B. are
 un efect benefic asupra cursului valutar economic. De regulă,
băncile centrale folosesc dobânda ca un instrument economic de
influenţare a economiei şi, mai departe, a cursului valutar
economic.
Cererea de credit, o funcţie care exprimă
comportamentul solicitatorului de credite, depinde
concomitent de nivelul dobânzii şi de volumul de credit
solicitat(vezi fig. nr. 5.10).
O creştere a dobânzii, descurajează solicitarea de credite:
se reduce creşterea masei monetare şi, mai departe, se
redresează cursul valutar economic . În schimb, o relaxare a
dobânzii are efecte nefavorabile asupra cursului valutar
economic.

Fig. nr. 5.10. Funcţia cererii de credite

D
O
B
Cererea
 de credit
N
D
A

Credit
Exemplul 5.4.
În perioada 1995 / 2000:
- în Japonia dobânda s-a diminuat, scăzând până în 2000 cu 39,1%
(nivelul anului 2000 reprezenta 60,9% faţă de nivelul anului 1995 considerat ca
bază);
- în S.U.A. dobânda a înregistrat un trend ascendent, ajungându-se ca
în 2000 rata dobânzii să reprezinte, faţă de anul 1995 (considerat drept bază),
104,5%.
Efectul s-a resimţit în creşterea masei monetare din cele două ţări
(componenta M2):
- în S.U.A. masa monetară a crescut de 1,35 ori;
- în Japonia masa monetară a crescut numai de 1,16 ori.
În acelaşi timp, evoluţia PIB a fost următoarea:
- în S.U.A. a crescut de 1,22 ori;
- în Japonia creşterea fiind de 1,09 ori.
Ritmul de creştere a PIB mult mai mic decât cel al masei monetare s-a
propagat negativ în nivelul etalonului informaţional, conducând la o diminuare
a vitezei de rotaţie a banilor la nivelul ambelor ţări:
- în S.U.A.: 1,22 : 1,35 = 0,90 ori;
- în Japonia: 1,09 : 1,16 = 0,94 ori.
În aceste condiţii, avantajul a fost de partea monedei japoneze, explicând o
scădere a cursului valutar economic al dolarului de aproximativ USD/JPY:
94,1 - (94,1JPY/USD x 0,90/0,94) = 94,1 – 90,1 = 4

Grupul 3: Factori financiari, politici, sociali, psihologici

Chiar dacă efectele acestor factori sunt greu de

cuantificat, ele pot genera o puternică influenţă asupra nivelului
cursului valutar. Un efect mai uşor de apreciat este cel dat de
evoluţia deficitului bugetar. Efectul său ajunge în cursul valutar
prin dereglările pe care deficitul le creează emisiunii de monedă
naţională, prin atragerea masiv’ de capital intern şi extern, prin
creşterea fiscalităţii.
Din Banca de date 5.1, rezultă că deficitul bugetar în
SUA s-a redus treptat, bugetul înregistrând un excedent
apreciabil în anul 2000, aspect care este favorabil dolarului
 american. În cazul Japoniei bugetul nu se încheie cu deficit.
Efectul acestei grupe de factori ajunge, în mare parte, în masa
monetară (grupa a doua de factori) şi în oferta de yeni şi dolari
de pe piaţa externă (grupa 5), intrând în calculul de la aceste
grupe.

Grupa 4: Situaţia balanţei de plăţi

Modul în care balanţa de plăţi a unei ţări se echilibrează

reprezintă o informaţie deosebit de importantă în privinţa
evoluţiei cursului valutar economic.
Echilibrarea în condiţii de deficit (când echilibrul final se
face cu contribuţia finanţărilor externe, a folosirii rezervelor
valutare sau a unei părţi din masa monetară internă) determină o
reducere a încrederii posesorilor de semne băneşti ale ţării cu
balanţă deficitară. Apare teama că ţara respectivă nu va putea
onora cu mărfuri sumele de bani proprii existente în afara ţării.
Echilibrarea în condiţii de excedent (când echilibrul final
se face cu contribuţia încasărilor din export) determină o sporire
a încrederii pentru moneda ţării respective din partea agenţilor
de pe piaţa externă.

Exemplul 5.5.
Economiile celor două ţări ce se compară înregistrează deficit de balanţă
comercială, în cazul SUA şi excedent în cazul Japoniei pe toată perioada
analizată.
Pentru a avea un indicator comparativ, determinăm ponderea în P.I.B., din
fiecare ţară, a deficitului (excedentului) respectiv:
- în SUA ponderea este de 4,55% (-) (449,6: 9872,9)
- în Japonia ponderea este de 2,45% (+) (116,7 : 4749,3)
Acest indicator este favorabil yenului, explicând şi el o parte din
modificarea de curs din 2000 faţă de 1995.
Dacă avem în vedere diferenţa de -7% dintre cele două ponderi ale
deficitului / excedentului balanţei comerciale în P.I.B., atunci acest factor
explică o scădere a cursului valutar economic de circa:

USD/JPY: 94,1 x (-)7% = - 6,58

 Grupa 5: Cererea şi oferta de bani semn pe piaţa externă

Această grupă aduce în modelul cursului valutar

economic efectele pieţei pe care se vând şi se cumpără semne
băneşti (valută). Aici, oferta se confruntă cu cererea ca şi pe o
piaţă obişnuită de mărfuri; modificarea în favoarea ofertei unei
monede faţă de cerere duce la influenţarea cursului valutar
economic, diminuându-l.
Principala sursă de alimentare a ofertei de semne băneşti
de pe piaţa externe este reprezentată de deficitul balanţei externe
de plăţi . În acest caz, o parte din deficit se acoperă prin ieşirile
de monedă naţională pe piaţa externă, mai ales atunci când
moneda în cauză are un statut de monedă convertibilă. Dar nu
trebuie să uităm şi influenţa generată de existenţa unui deficit
intern al bugetului de stat.
Exemplul 5.6.

În perioada 1995 – 2000 balanţele comerciale ale S.U.A şi Japoniei s-au

încheiat an de an cu deficit - în cazul SUA şi cu excedent în cazul Japoniei.
Ambele ţări au alimentat oferta de pe piaţa externă cu monedă naţională,
modificând raportul dintre ofertă şi cerere.
Cumulând soldurile balanţelor comerciale în perioada 1995 - 2000, oferta
de dolari a crescut cu 1595 miliarde. Calculul concret poate fi făcut pe baza
ofertei de dolari exclusiv pe piaţa japoneză, prin compararea: ofertă de yeni
pentru dolari /ofertă de dolari pentru yeni.
În acelaşi timp, excedentul balanţei de plăţi a Japoniei (686,4 miliarde
USD) a contribuit la retragerea de yeni de pe piaţa monetară internaţională.
Acest factor este favorabil yenului şi nefavorabil dolarului. Dacă avem în
vedere ponderea deficitului (excedentului) cumulat faţă de PIB-ul cumulat din
cele două ţări în perioada 1995 – 2000, atunci vom avea:
- SUA: ieşirile de 1595 mld.USD reprezintă 2,15% din PIB-ul cumulat;
- Japonia: retragerile de 686,4 mld USD reprezintă 2,57% din PIB-ul
cumulat.
În aceste condiţii, influenţa asupra cursului va fi de 2,15% + 2,57% =
4,72% în favoarea yenului.
USD/JPY: 94,1 x (-)4,72% = - 4,46%
 Grupa 6: Factori economici, politici, sociali,
militari, psihologici de pe plan internaţional
Cursul valutar economic reacţionează prompt la
evenimente internaţionale care pot, direct sau indirect, să aducă
prejudicii sau avantaje pentru unul sau altul dintre cele două
etaloane ce se compară.
Operatorii de pe piaţa monetară analizează cu atenţie pe
monitoarele sistemelor informaţionale toate fenomenele ce apar
în diferite părţi ale lumii, făcând calcule, previziuni, ipoteze.
Modelele de decodificare sunt foarte complicate, experienţa
activităţii pe piaţa monetară având un rol esenţial.
Exemplul 5.7.

În relaţiile SUA/Japonia, asistăm periodic la declanşarea unor “războaie”

economice şi comerciale. Atunci când cursul USD/JPY scade foarte mult, partea
japoneză protestează, fiindu-i afectate interesele prin “ieftinirea” mărfurilor
americane ce pătrund pe piaţa japoneză (Preţ în JPY = Preţ în USD x USD/JPY
Cv).
Importanţa strategică a Japoniei face ca autorităţile monetare şi politice
americane să intervină pentru corectarea cursului.
În anul 2000 s-au produs asemenea evenimente , fapt care explică
menţinerea cursului la USD/JPY: 108.
Ca urmare, acest grup de factori, la care se adaugă şi poziţia USD pe piaţă
ca principală monedă de rezervă la nivelul sistemului monetar-financiar
internaţional, influenţează în mod favorabil USD cu aproximativ 6 – 7%.
USD/JPY: 94,1 x 6% = 5,72

RECAPITULAŢIE:

Grupa de factori Influenţa exercitată

USD/JPY
1 + 23,20
2 - 4,00
3 -
4 - 6,58
5 - 4,46
6 + 5,70
TOTAL: 13,86
 În cazul cursului valutar al monedele internaţionale, cum
este D.S.T.-ul, modelul de determinare al cursului valutar
prezintă unele aspecte specifice. Metoda, denumită metoda
coşului valutar, are în vedere două etape principale.
Etapa I. Se stabileşte de F.M.I. compoziţia monetară a
Cursul valutar coşului în funcţie de ponderea valutelor din coş în totalul
al D.S.T. tranzacţiilor internaţionale, determinându-se cotele de
participare la coş(vezi fig.5.4.: USD: 45%, EURO 29%, JPY
15%, GBP 11%). La aceeaşi dată (ultima modificare a
ponderilor la coş făcându-se la 1 ianuarie 2001) se determină şi
contribuţia la coş a fiecărei monede.
Cotele de participare şi, implicit, contribuţiile la coş, se
menţin fixe pe o perioadă de 5 ani. Ca urmare, o viitoare
revizuire a coşului valutar se va realiza în anul 2006.

C i = ( DST / USD )Cv × p i × ( USD / i )Cv

MECANISMUL CURSULUI

unde:
VALUTAR AL D.S.T.

i = valuta i ce participă la coş: i = [ USD, EURO,

JPY, GBP];
Ci = contribuţia la coş a fiecărei valute i;
pI = ponderea fiecărei valute la coş;
Cv = cursul valutar de la data recalculării ponderilor

Valuta Contribuţia la coş la 1 ianuarie

2001 (conform Regulii 0-1 a
FMI)
USD 0,5770
EURO 0,4260
GBP 0,0984
JPY 21,0000

Etapa a II-a . Zilnic se stabileşte cursul valutar al DST în

USD, în funcţie de evoluţia cotaţiilor de pe piaţă.
Aceste fluctuaţii zilnice sunt preluate în calculul echivalentului
la coş (contribuţia fiecărei valute la coş, exprimată în echivalent
USD)
 Ci
Ei = (*)
Cv i
USD
MECANISMUL CURSULUI

unde:
Ei = echivalentul la coş pentru valuta i;
VALUTAR AL D.S.T.

Ci = contribuţia la coş a valutei i;

Cvi/USD = curs valutar al USD în termenii valutei i.
(*) - excepţie fac EURO şi GBP, în cazul cărora:
EGBP sau EURO = CGBP sau EURO × CvUSD
GBP sau EURO

Cursul valutar al DST reprezintă suma echivalentelor la coş:

5
Cv USD = ∑ Ei
DST i =1

Exemplul 5.8.

Cunoscând următoarele cotaţii:

USD/USD 1,00000
EURO/USD 0,89780
USD/JPY 121,69000
GBP/USD 1,43160
şi având în vedere contribuţia fiecărei valute la coşul DST să se stabilească
raportul de schimb DST/USD.
0 ,5770
EUSD = = 0 ,5770 USD
1
EEURO = 0 ,4260 × 0 ,8978 = 0 ,3825
21,0000
E JPY = = 0 ,1726
121,69
EGBP = 0 ,0984 × 1,4316 = 0 ,1408
Echivalentul la cos :
E = 0,5770 + 0,3825 + 0,1726 + 0,1408
E = 1,2729
Cursul valutar al DST este: DST/USD: 1,2729
 5.4. FORMAREA CURSULUI VALUTAR AL LEULUI

Moneda noastră naţională, cu tot statutul său de

convertibilitate limitată, intră în operaţiuni specifice pieţei monetare
internaţionale, cum ar fi schimbul valutar, evaluarea bunurilor
destinate exportului sau provenite din import, ieşirea limitată pe piaţa
externă. În aceste condiţii, sistemul bancar intern trebuie să participe
la operaţiunile de determinare a etalonului-leu în condiţiile pieţei
externe şi a cursurilor valutare, real şi economic. În momentul
demarării procesului de tranziţie la economia de piaţă, BNR a adoptat
mecanismul fixingului valutar, cursul valutar astfel stabilit fiind
valabil pentru întreaga zi operativă.
Exemplul 9
Se dau următoarele ordine de tranzacţionare:
Š ordine de vânzare:
Š la cel mai bun curs: 2 milioane USD;
Š la curs limitat:
Š USD/ROL: 360 975 mii USD;
Š USD/ROL: 400 1 200 mii USD;
Š USD/ROL: 425 2 500 mii USD;
Š USD/ROL: 430 1 000 mii USD;
Š USD/ROL: 450 500 mii USD.
Š ordine de cumpărare:
Š la cel mai bun curs: 2,4 milioane USD;
Š la curs limitat:
Š USD/ROL: 360 1 200 mii USD;
Š USD/ROL: 400 1 400 mii USD;
Š USD/ROL: 430 920 mii USD;
Š USD/ROL: 450 500 mii USD.

Ordine de cumpărare Cv Ordine de vânzare Max.

Efectiv Cumulat Cumulat Efectiv Min.
2,40 2,40 c.m.b.c.c.
0,50 2,90 450 8,175 0,500 2,900
0,92 3,82 430 7,675 1,000 3,820
0,00 3,82 425 6,675 2,500 3,820
1,40 5,22 400 4,175 1,200 4,175
1,20 6,42 360 2,975 0,975 2,975
c.m.b.c.v. 2,000 2,000
Cursul valutar de echilibru este: USD/ROL: 400
 La acest curs vor fi executate următoarele ordine:
- ordine de cumpărare:
- de 2,4 milioane USD;
- 0,5 milioane USD;
- 0,92 milioane USD;
- iar din ordinul de 1,4 milioane se vor executa doar 0,355
milioane.
- ordine de vânzare:
- 2 milioane USD;
- 0,975 milioane USD;
- 1,2 milioane USD

Pentru determinarea cursului valutar al leului, Banca

Naţională a României a adoptat, în momentul constituirii pieţei
valutare româneşti, modelul cursului valutar format prin licitaţie,
factorul principal al modelului fiind considerat raportul cerere /
ofertă, cu un anumit grad de influenţare din partea B.N.R. În prezent,
Cerere în condiţiile noului Regulament valutar adoptat în aprilie 2005
de dolari (Regulamentul valutar nr.4/2005), mecanismul cursului valutar are la
bază raportul stabilit liber între cererea şi oferta de dolari pe piaţa
valutară românească.
Principiul de lucru prevede urmărirea cererii de dolari
(valută), în special pentru plata importurilor. Această cerere rezultă
din corelaţia ofertei de mărfuri străine cu cererea la import a firmelor
româneşti (contul curent al balanţei de plăţi) (vezi figura 11).

Figura 11 Determinarea cererii de valută (2004)

oferta de m rfuri str ine

A
P0 29.515 mil.
Euro
cererea de import
0 Q0
 Echilibrul ce se realizează în punctul A corespunde unei
cantităţi Qo şi unui preţ Po. Suprafaţa OPoAQo redă cererea de USD
pentru importul de bunuri . În anul 2004, acest necesar de dolari a fost
de 29515 mil. Euro.
Pe de altă parte, raportul cerere /ofertă are în vedere oferta
Oferta de de euro adusă în economie de către exportul de mărfuri şi servicii,
dolari luându-se în consideraţie oferta de bunuri româneşti pe piaţa externă şi
cererea de bunuri româneşti pe această piaţă (la nivelul contului
curent) (vezi figura 12).

Figura 12 Determinarea ofertei de valută

A
P’0 cererea de mărfuri
româneşti la export
25055 mil.
Euro
0 Q’0

Echilibrul din punctul A′ se realizează pentru o cantitate Q′o

şi pentru un preţ în dolari P′o. Suprafaţa 0P′oA′Q′o redă oferta
maximă de valută posibil a fi obţinută prin activitatea de export.
În anul 2004, această ofertă de valută din export a fost de
25055 mil.Euro.
Comparând cele două suprafeţe din figurile 11 şi 12, rezultă
un decalaj de 4460 mil. Euro pentru anul 2004 (vezi figura 13).
Această discrepanţă a făcut ca asupra cursului valutar să
acţioneze presiuni maxime pe piaţă. În perioada 1995-2000, "preţul"
dolarului în lei a crescut simţitor, de la USD/ROL: 2033,28 la
USD/ROL: 21.692,74 în anul 2000, ajungându-se la finele anului
2002 la un curs valutar de USD/ROL: 33055 În anul 2004, cursul
dolarului a înregistrat scăderi, media pe anul respectiv fiind de 32636
lei pentru un dolar. În cazul Euro, cursul a evoluat de la 19.955 l3i, în
 anul 2000, la 40532 lei, în anul 2004. În cursul anului 2005 ambele
valute au înregistrat scăderi însemnate, în mare parte şi datorită
intrărilor mari de valută adusă de persoanele care lucrează în ţările din
Uniunea europeană: 6 septembrie 2005- Euro 35840 şi USD 27954
lei vechi.
În condiţiile pieţei, cursul valutar economic, Cve, tinde să
devină egal cu rezultatul obţinut din raportarea cererii de dolari
(exprimată în oferta de lei, CROL) la oferta de valută, OUSD:

Relaţia 5

C ROL
Cve ROL ⇒ = n ROL/USD
USD OUSD ,
unde: CROL – cererea de USD exprimată în ROL;
OUSD – oferta de USD pe piaţa valutară românească.

Analizând piaţa, rezultă că în anul 2004 cererea de valută a

depăşit oferta adusă de export (curba C1), situându-se la nivelul curbei
C2. Dacă pe piaţă s-ar fi onorat toate cererile, nivelul acesteia tindea
spre curba C3 (vezi figura 14).

Figura 13 Decalajul dintre cererea şi oferta de valută determinat de comerţul exterior

Decalaj (-4460 mil. Euro)

Cererea =
P0 29515 mil. Euro A
A
P’0
Oferta =
25055 mil.
Euro

Drept rezultat al decalajului cerere-ofertă, cursul valutar

economic s-a situat la nivelul Cv1. Acest nivel a fost posibil prin
intervenţia pe piaţă a sistemului bancar, care a completat oferta de
dolari adusă de export cu sume importante procurate prin credite
externe (diferenţa Q1 – Q0).
Figura 14 Echilibrul cerere /ofertă de valută

Cv’1
Q’1

Astfel, în 2004, Balanţa de plăţi a României s-a echilibrat prin

Contul de capital şi financiar(3422) şi prin cel de Erori şi omisiuni
(288) cu suma de 1038 mil. Euro, cantitatea de valută oferită crescând
de la Q′o (adusă de export) la cantitatea Q1 (în figura 14).La începutul
anului 2005, intrările importante de valută de la persoanele care
lucrează în străinătate au dus la creşterea ofertei de valută la niv elul
Q’1, echilibrarea cere/ofertă făcânduse la un curs valutar mai mic, Cv1
Tot din acest grafic rezultă variantele posibile în echilibrarea
Balansarea cererii şi ofertei prin modificarea cursului valutar, altfel decât cel
prin credite înregistrat efectiv:
externe - menţinerea cursului valutar de la începutul anului (Cvo)
era posibilă numai dacă oferta de valută ar fi atins nivelul
Q2 pentru a satisface cererea C2;
- în cazul în care nu s-ar fi recurs la credite, oferta
rămânând la nivelul adus de export (Q′o), cursul valutar
economic ar fi atins nivelul Cv2. Calculele efective
pentru aceste variante de echilibru sunt cuprinse în
Piaţa valutară studiul de caz 8.4. de la finele capitolului.
interbancară Începând cu 1994, Banca Naţională a României determină un curs
valutar de referinţă, cu rol informativ, acesta evidenţiind tendinţa
zilnică a pieţei valutare româneşti.
Relaţia 8.6
n

∑ Qv × Cv i i
Cverefer = i =1
n

∑ Qv
i =1
i

unde:
Cveref - cursul valutar economic de referinţă;
Qvi - cantitatea de valută tranzacţionată de banca i;
Cvi - cursul valutar mediu practicat de banca i;

În aceste condiţii, se poate observa o reducere a ritmului de

depreciere a monedei naţionale comparativ cu valuta americană.
Astfel, echilibrul raportului cerere/ofertă de valută s-a realizat
prin intermediul deprecierii monedei naţionale, restul fiind acoperit
prin intermediul contului financiar şi de capital.
Este clar că modelul aplicat pentru determinarea cursului
Limitele valutar al leului nu este perfect, el având în vedere doar factorul
modelului raport cerere / ofertă. Acest raport redă, în principal, doar efectele
contactului economiei româneşti cu piaţa internaţională
cerere-ofertă (export/import) de circa 24% din P.I.B., contact viciat atât de
protecţionismul pieţei externe, cât şi de dereglările economice interne
specifice tranziţiei şi mutaţiilor bruşte din comportamentul agenţilor
economici. Aceste imperfecţiuni au fost treptat înlăturate prin
renunţarea la licitaţia valutară şi prin corelarea destul de atentă a pieţei
valutare cu cea monetară (în principal).
Ca tendinţă, cursul valutar economic trebuie să rezulte din
contribuţia tuturor factorilor economici, monetari, financiari etc. care
caracterizează economia românească, pe măsură ce participarea
noastră la piaţa internaţională va deveni competitivă. În acest caz,
modelul respectiv trebuie să ia în considerare cele şase grupe de
factori prezentaţi în paragrafele anterioare (vezi şi studiul de caz 2 de
la finele capitolului). În acelaşi timp, îmbunătăţirea activităţii pieţei
valutare se va realiza şi prin eliminarea restricţiilor legate de
operaţiunile valutare de capital, altfel spus asigurarea deplină a
convertibilităţii leului.
În strategia pe termen mediu a Băncii Naţionale a României se
are în vedere reducerea restricţiilor în ceea ce priveşte ieşirile de
capital, aceasta realizându-se gradual, plecând de la scadenţele lungi
către cele scurte. Regulamentul valutar prevede o liberalizare a
contului de capital şi ale facilităţi care face ca politica monetară să se
armonizeze treptat cu cerinţele din Un iunea Europeană.
 5.5. CURSUL VALUTAR AL LEULUI DIN REPUBLICA MOLDOVA

Introdus în anul 1993, ca monedă naţională şi ca

instrument de desprindere de zona rublei, leul din Republica
Moldova a intrat rapid în mecanismele financiar-monetare
internaţionale, cu toate greutăţile economice şi financiare din
republică şi din zonă.
Cursul faţă de Politica monetară a Băncii Naţionale a Moldovei
dolar (B.N.M.), colaborată cu politica economică, a beneficiat de un
sprijin financiar şi logistic din partea F.M.I. şi a Băncii
Mondiale.
În anul 1994, rata de schimb a leului faţă de dolar s-a
modificat relativ puţin în comparaţie cu situaţia celorlalte
monede din Europa de est:
3,66 lei / USD, la 1 ianuarie 1994
4,27 lei / USD, la 31 decembrie 1994.
La nivelul lunii septembrie 2005, cursul valutar al leului
din Republica Moldova era:
1 Euro = 15,77 lei moldovenesti;
1 USD = 12,56 lei moldovenesti.
Menţinerea cursului valutar economic al leului în raport
cu dolarul s-a realizat prin metode şi procedee similare cu cele
din România, intervenind însă şi elemente specifice.
În Republica Moldova cursul valutar este stabilit pe baza
cererii şi ofertei de valută la Bursa valutară interbancară din
Metode de cadrul B.N.M. În anul 2000, Balanţa comercială s-a încheiat cu
echilibrare a un deficit de 306,6 mil. dolari. Echilibrarea Balanţei de plăţi s-
cursului a făcut prin apelarea la credite externe guvernamentale şi
comerciale (datorii la plata resurselor energetice către Rusia).
Faptul că o mare parte din relaţiile economice externe se
realizează pe bază de schimburi direct în bunuri sau pe ruble,
precum politica de restrângere a masei monetare în monedă
naţională, fac ca tensiunea asupra cursului dolarului să fie mult
diminuată.
Fig. nr. 5.15. Echilibrarea cursului valutar leu /dolar în Republica Moldova

C3
C2

C1
Sept.o5: 12,56

12,43
10,52

476,6 607,6

Acumularea de datorii externe faţă de furnizorii de

energie şi de credite şi necesitatea de a satisface cererea internă
de monedă vor avea, în mod sigur, efecte importante asupra
cursului valutar al leului faţă de dolar. Efecte similare va avea şi
trecerea la un regim valutar liber, conform recomandărilor
instituţiilor financiar-monetare internaţionale.

5.5. UTILIZAREA CURSULUI VALUTAR PENTRU

CUNOAŞTEREA VALORII INTERNAŢIONALE

Informaţia economico-monetară care redă nivelul

cursului valutar economic la un moment dat (curs valutar curent
sau la vedere) sau valabil pentru o perioadă viitoare (curs
valutar la termen) este utilizată în operaţiuni care ţin de procesul
de comunicare economică prin bani, pentru obţinerea sensului
V´.
Evaluarea O primă utilizare se referă la evaluarea bunurilor
bunurilor intrate în circuitul economic internaţional (export şi import).
Modelul de calcul în cazul unei operaţiuni de export este redat
de relaţia 5.7.
Relaţia 5.7.
Q × Pi ROL
PeUSD =
Cve ROL
USD
unde:
- PeUSD - preţul extern, în valută, al produsului;
- Q x PiROL - preţul intern pentru bunurile destinate exportului;
- CveROL/USD - cursul valutar economic al zilei.

Pentru o operaţiune de import, evaluarea se realizează în

sens invers, de la o exprimare cu ajutorul unui etalon
internaţional, la o exprimare prin etalonul naţional, conform
relaţiei 5.8.

Relaţia 5.8.
Pi ROL = Q × PeUSD × Cve ROL
USD
unde:
- PeUSD - preţul extern, în valută, al produsului;
- Q x PeUSD - bunurile importate, exprimate în preţurile pieţei externe;
- CveROL/USD - cursul valutar economic al zilei.

O altă utilizare a cursului valutar este cea reprezentată de

sprijinirea decodificării informaţiilor cuprinse în semnul bănesc
străin intrat în posesia unei persoane fizice sau juridice,
Schimb decodificare care se manifestă sub forma schimbului valutar.
valutar Primitorul unui semn bănesc (printr-o operaţiune economică,
financiară, de credit, donaţie etc.) va căuta să decodifice mesajul
pe care îl poartă acest semn sub forma nivelului valoric al
creanţei pe care i-o asigură semnul respectiv. Această persoană
va face o cunoaştere mediată de etalonul naţional (sau alt
etalon), folosind cursul valutar economic, conform relaţiei 5.9.
Relaţia 5.9.
v' ' ( ROL) = V ' (USD) × Cve(ROL/ USD)
unde: - v’’(ROL) = imaginea decodificată sub forma valorii exprimate prin
etalonul naţional;
- V’(USD) = mesajul adus de semnul bănesc din circuitul internaţional
(exprimat cu etalonul recunoscut în plan internaţional
 Cursul valutar economic se utilizează şi pentru
Evaluarea evaluarea valorii repartizate financiar şi prin credit în
fondurilor context internaţional. Fondurile provenite din repartiţii
financiare sau de credit (uneori şi din transferuri private) intră în
circuit internaţional numai după o exprimare cu ajutorul cursului
valutar, conform relaţiei 5.10.

Relaţia 5.10.
Fe ROL
FeUSD =
Cve ROL
USD
unde:
FeUSD – fonduri financiare sau de credit destinate circuitului extern,
exprimate printr-un etalon cu recunoaştere internaţională;
FeROL – fonduri pentru circuit extern exprimate printr-un etalon
naţional.

Cursul valutar economic are şi o întrebuinţare de tip

Utilizare în statistic, el fiind folosit pentru a se ajunge la o exprimare
statistică internaţională a principalilor indicatori economici din
economiile naţionale în vederea însumării lor în indicatorii
economici mondiali.
În acest scop, instituţiile cu atribuţii statistice
recalculează indicatorii naţionali exprimaţi în preţuri curente sau
constante prin etaloane naţionale cu ajutorul cursului valutar
economic al monedei naţionale faţă de dolar sau D.S.T. (vezi
relaţia 5.11).

Relaţia 5.11.

PIB ROL
PIB (USD sau DST ) =
Cve ROL (ROL DST )
USD

Reglarea În sfârşit, cursul valutar economic poate fi folosit pentru

comunicării reglarea comunicării prin bani. Această reglare presupune
prin bani corectarea imaginii decodificate prin eliminarea preventivă sau
 ulterioară a modificărilor în timp a etalonului cu ajutorul căruia
se exprimă valoarea aflată în circuit internaţional. Primitorul
semnelor băneşti în calitate de mijloace de plată (Subiectul S1 în
modelul comunicării prin bani - capitolul 4) va urmări
corectarea imaginii decodificate de subiectul S2, V’’, în funcţie
de modificarea în timp a cursului valutar al monedei de plată
faţă de o monedă de referinţă.
Un exemplu este dat de modalitatea indexării preţurilor
din contractele de comerţ exterior, folosindu-se drept clauză
cursul valutar al D.S.T. exprimat în dolari (vezi relaţia 5.12).
Relaţia 5.12.

Cv USD ( t1 )
V ' ' ' = V ' '× DST

Cv USD (t 0 )
DST
unde:
V’’’ - imaginea referitoare la înţelegerea mesajului transmis prin
bani de către subiectul S2, imagine corectată prin clauza D.S.T. şi realizată de
subiectul S1 care vinde bunurile;
V’’ - imaginea decodificată de beneficiarul sumelor de semne
băneşti cu circulaţie internaţională;
CvUSD/DST - cursul valutar al DST (în momentul t1 şi t0).

Aceste utilizări ale informaţiei privind cursul valutar

dovedesc utilitatea cunoaşterii corecte a semnificaţiei sale
privind valoarea aflată în circuit internaţional. Desfăşurarea
etapelor următoare ale comunicării economice prin bani este
dependentă de calitatea dimensiunii băneşti a valorii obţinută cu
ajutorul cursului valutar, al etalonului internaţional cuprins în
relaţia monetar-economică a cursului respectiv. Orice abatere
sau distorsiune intervenită în mod obiectiv sau subiectiv în
evaluarea internaţională are consecinţe directe atât asupra
calităţii comunicării, dar şi în privinţa unor posibile redistribuiri
neechitabile de valoare pe plan extern.

5.6. ACTIVITĂŢI DE TUTORIAT

A se vedea capitolul 1 (pagina 24)

Cadrul 5.2.

RECAPITULARE
5.1. MODELUL ACTUAL AL ETALONULUI MONETAR
După multiple transformări, ştiinţa economică a adoptat ca etalon
pentru măsurarea valorii puterea de cumpărare a unităţii monetare. Acum
etalonul seamănă cu întregul ce trebuie măsurat: produsul intern brut din
economie, la fel ca metrul ce măsoară o lungime, kilogramul de măsoară a
greutate.
Acest câştig a adus, însă, inconvenientul imposibilităţii unei vizualizări
fizice. Puterea de cumpărare etalon are o existenţă informaţională, fiind
rezultatul unei prelucrări de informaţii.
Şi încă ceva: etalonul putere de cumpărare îşi modifică nivelul valoric
în fiecare… secundă.

5.2. CURSUL VALUTAR

Redarea nivelului internaţional al valorii (V’) cere determinarea

“preţului “ unei monede străine în moneda naţională sub forma cursului valutar.
De aceea, instituţiile monetare naţionale şi internaţionale sintetizează
modele parţiale şi generale prin care indicatorul sintetic al activităţii economice
dintr-o economie, cursul valutar, este determinat la intervale de timp cât mai
scurte. Acest indicator este şi principalul instrument de codificare şi
decodificare a informaţiei despre valoare, în procesul de comunicare economică
internaţională prin bani.

5.3. FORMAREA CURSULUI VALUTAR AL LEULUI

Obţinerea cursului valutar al leului a urmat îmbunătăţirile periodice

aduse Regulamentului valutar. S-a ajuns la stabilirea cursului valutar pe baza
raportului cerere/ofertă, ca factor hotărâtor în determinarea poziţiei leului etalon
pe piaţa valutară.
 MOD DE LUCRU

A se vedea capitolul I (pag.26)

REZUMAT

 O primă grupă de operaţiuni pe piaţa monetară internaţională este

reprezentată de determinarea nivelului valoric al etalonului.

 Moneda îşi exercită funcţiile prin raportare directă la valoarea

paritară a puterii de cumpărare.

 Factorii care influenţează etalonul putere de cumpărare sunt

reprezentaţi de:
- factorii economici şi de evaluare (PIB, preţuri);
- factori de ordin monetar (dobândă, credit, masă monetară);
- alţi factori macroeconomici (situaţia finanţelor publice), factori sociali,
psihologici din fiecare ţară;
- poziţia ţării respective pe piaţa internaţională redată de situaţia balanţei sale
de plăţi externe;
- evoluţia raportului cerere /ofertă al monedei în cauză faţă de alte monede pe
piaţa internaţională;
- factori economici, politici, militari, psihologici de pe piaţa internaţională,
precum şi acţiunile instituţiilor financiar-monetare internaţionale şi
regionale.

 Etalonul monetar este reprezentat de două elemente:

• etalonul efectiv;
• etalonul informaţional.
 În funcţie de natura etalonului (legat de spaţiul de emisiune),
avem:
• etalon naţional internaţionalizat (vezi cazul valutelor puternice);
• etalon internaţional (DST, EURO)

 Atragerea de informaţii necesare determinării etalonului

internaţional se bazează pe utilizarea sistemelor informaţionale:
• S.W.I.F.T (Society for Worldwide Interbank Financial
Telecommunications);
• Reuters Financial Television;
• Telerate.
  Cursul valutar = raportul dintre valoarea-etalon a unei monede
(naţionale sau internaţionale) şi valoarea-etalon a altei monede, cu care se
compară în cadrul mecanismului cursului valutar.

 Modelul cursului valutar evidenţiază modelul:

• cursului valutar real (determinat pe baza parităţii puterilor
de cumpărare ale celor două monede ce se
compară):
• rata de echivalenţă;
• cursul de revenire

• cursului valutar economic (cursul valutar nominal sau de

piaţă)(determinat pe baza parităţii
etaloanelor informaţionale determinate pe
piaţa monetară pe baza informaţiilor despre
evoluţia posibilă a factorilor de influenţare).
• modele parţiale;
• model generalizator

 Determinarea cursului valutar al DST presupune:

• determinarea compoziţiei monetare a coşului şi a
contribuţiei fiecărei monede la coş;
• stabilirea echivalentului la coş pe baza căruia se determină
cursul valutar al DST.
 Evoluţia cursului valutar al leului pe piaţa românească, în condiţiile
trecerii la piaţa valutară efectivă şi adoptării convertibilităţii limitate, de cont
curent a leului.
 Până în prezent leul înregistrează doar o tendinţă descendentă, în
ceea ce priveşte evoluţia acestuia faţă de USD, în condiţiile în care piaţa nu
reuşeşte să satisfacă pe deplin cererea de valută şi în condiţiile în care
economia reală nu manifestă semne de “însănătoşire”.
 CUVINTE-CHEIE

9 curs valutar (exchange rate & taux de change);

9 curs valutar economic (economic exchange rate & taux de change
éeconomique);
9 paritatea puterilor de cumpărare ( purchasing powers parity & parité des
pouvoirs d’ achate);
9 cotarea directă (direct quotation & cotation à l’ incertain);
9 cotarea indirectă (indirect quotation & cotation au certain)

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARĂ

 Comisia Naţională de Statistică – ANUARUL STATISTIC AL ROMÂNIEI,

1997;
 SIMON, Yves – TECHNIQOUES FINANCIÈRES INTERNATIONALES,
Paris, Economica, 1991;
 WILLIAMSON, John – CURRENCY CONVERTIBILITY IN EASTERN
EUROPE, Institute for International Economics, 1996;
 MADURA, Jeff – INTERNATIONAL FINANCIAL MANAGEMENT, South-
Western College Publishing, 1999;
 FONTAINE, Patrice – GESTION FINANCIERE INTERNATIONALE,
Dalloz, Paris, 1997;
 BRAN, Paul – MECANISMUL MONETAR , Editura Ştiinţa, Chişinău, 1991;
 www.imf.org
 www.bis.org
 www.moneynet.com
 www.ammex.com
 ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

• Sub ce formă se prezintă valoarea-etalon în mecanismele monetare naţionale şi

internaţionale actuale?
• Care sunt factorii şi grupele de factori care contribuie la formarea şi modificarea
în timp a etalonului monetar?
• Ce tipuri de informaţii sunt utile determinării informaţionale a etaloanelor
utilizabile pe plan internaţional?
• Prin ce mijloace şi sisteme sunt atrase în circuit extern informaţiile economice,
monetare, sociale, politice etc. necesare modelelor de calcul al etaloanelor monetare?
• Ce semnificaţie are cursul valutar real şi care sunt utilizările acestuia în
mecanismele internaţionale?
• Ce informaţii sunt necesare pentru modelul cursului valutar economic?
• Ce modele parţiale se folosesc pentru a reda efectul unor grupe principale de
factori asupra etalonului monetar?
• Cum interpretaţi influenţa psihologică a deficitului Balanţei de plăţi externe
asupra deţinătorilor de bani semn? Dar a modificării raportului cerere /ofertă de
semne băneşti pe piaţa internaţională?
• în ce operaţiuni externe intră moneda noastră naţională, leul şi cum se comportă
în postura de monedă cu convertibilitate limitată?
• Cum acţionează raportul cerere /ofertă asupra cursului valutar al leului faţă de
dolar şi în ce măsură acest curs este reprezentativ pentru întreaga economie
naţională?
• Prin ce măsuri economice şi administrative se dirijează parţial cursul valutar al
leului?
• Care sunt utilizările informaţiei curs valutar în procesul de comunicare
economică internaţională prin bani?
 REBUS FINANCIAR

2 4

1) Elementul ce stă la baza determinării nivelului cursului valutar real;

2) Numărul de unităţi din moneda naţională ce revin la o unitate de valută;
3) Altă denumire ce se atribuie cursului valutar;
4) Cursul valutar ce are la baza determinării sale paritatea puterilor de
cumpărare aferente monedelor ce se compară. (2 pct.)

Notă: Pentru obţinerea notei 10 (zece), trebuie obţinut punctajul maxim

 TEME DE CERCETARE

" Teoria parităţii puterilor de cumpărare – modalitate

de stabilire a cursurilor valutare.
" Procesul de comunicare economică prin bani într-o
economie aflată în tranziţie la economia de piaţă.
" Mecanismul cursului valutar şi politicile
macroeconomice adoptate într-o economie aflată în
tranziţie.

RĂSPUNSURI
ŞI ORIENTĂRI BIBLIOGRAFICE

TESTE DE AUTOEVALUARE:
1. b
2. c
3. – Paul Bran – “Mecanismul monetar actual”
• etalon
• piaţa
• monedele
• cursului valutar
• economic
• real
• factori
• puterii de cumpărare
4. J.Williamson – Currency convertibility in Eastern Europe
5. capitolul curent
1) puterea de cumpărare;
2) cotarea directă;
3) rata dobânzii;
4) curs real.