MOTORUL

DIESEL
-PROIECT LA FIZICĂ-
 Motorul diesel este un motor cu ardere internă în care combustibilul se aprinde
datorită temperaturii ridicate create de comprimarea aerului necesar arderii, și nu prin
utilizarea unui dispozitiv auxiliar. Motorul lucrează pe baza ciclului Diesel.
Numele motorului a fost dat după inginerul Rudolf Diesel la sugestia soției sale,
Martha, care în 1895 îl sfătuiește sa îl numească pur și simăplu Diesel. Intenția lui Diesel a
fost ca motorul săa să utilizeze o gamă largă de combustibili, inclusiv praful de cărbune.
Diesel i-a prezentat invenția funcționând în 1900 la Expoziția Universală având drept
combustibil ulei de alune.
Instalația de preîncălzire: Motoarele diesel sunt echipate cu o instalație de
preîncălzire, a cărei durată de încălzire este comandată în funcție de temperatura exterioară
și a lichidului de răcire. După punerea contactului, se aprinde lampa de control a
preîncălzirii. În timp ce se efectuează preîncălzirea, nu trebuie să fie conectați marii
consumatori electrici căci bateria va fi soliccitată inutil.
În cazul în care rezervorul s-a golit complet, efectuarea pornirii după alimentarea cu
carburant diesel poate dura mai mult decât în mod normal- până la un minut. Acest lucru
se întâmplă din cauză că trebuie să se elimine aerul din instalația de alimentare.
Comprimarea unui gaz conduce la creșterea temperaturii sale, aceasta fiind metoda
prin care se aprinde combustibilul în motoarele diesel. Spre sfârșitul cursei de comprimare,
motorina este pulverizată în camera cu ardere cu ajutorul unui injector. Motorina se aprinde
la contactul cu aerul deja încălzit prin comprimare. Arderea combustibilului duce la
creșterea temperaturii și presiunii , care acționează pistonul, astfel mișcarea liniară se
transformă în mișcare de rotație. Pentru mărirea puterii, majoritatea motoarelor diesel
moderne sunt supraalimentate cu scopul de a mări cantitatea de aer introdusă în cilindri.
Folosirea unui răcitor intermediar pentru aerul introdus în cilindrii crește densitatea aerului
și conduce la un randament mai bun. În timpul iernii, când afară este frig, motoarele diesel
pornesc mai greu deoarece masa metalică masivă a blocului motor absoarbe o mare parte
din căldura produsă prin comprimare, reducând temperatura și împiedicând aprinderea.
Unele motoare diesel folosesc dispozitive electrice de încălzire, ajutând la aprinderea
motorinei la pornirea motorului diesel. Motorina are un grad mare de vâscozitate, mai ales
la temperaturi scăzute, ducând la formarea de cristale în combustibil, în special în filtre,
împiedicând astfel alimentarea corectă a motorului. În prezent, folosirea aditivilor moderni
a rezolvat și această problemă. O componentă vitală a motoarelor diesel este regulatorul de
turație, mecanic sau electronic, care reglează turația motorului prin dozarea corectă a
motorinei injectate. Controlul precis al timpilor de injecție este secretul reducerii
consumului și al emisiilor poluante. Avansul la injecție optim este dat de construcția, turația
și sarcina motorului respectiv. Avansând momentul injecției, arderea este completă, la
presiune și temperatură mare, iar la cealaltă extremă, o injecție întârziată conduce la arderea
incompletă și emisii vizibile de particule.
 Motorul diesel modern este o îmbinare a creațiilor a doi inventatori. În mare, motorul
rămâne fidel conceptului original al lui Rudolf Diesel, însă aproape toate motoarele diesel
de zi folosesc așa-numitul sistem de injecție solidă , inventat de Herbert Akroyd Stuart.
Primele motoare montate pe nave aveau un motor auxiliar dedicat antrenării compresorului
de injecție. Sistemul era prea mare și greoi pentru a fi folosit în industria auto.
Rudolf Diesel a fost născut la Paris în 1858. Părinții lui erau imigranți bavarezi. A
absolvit Politehnica din Munchen. Mai târziu a fost angajat ca inginer pentru frigidere. Cu
toate acestea, dragostea lui se afla în proiectarea motoarelor. Acesta a proiectat multe
mototare termice, inclusiv un motor cu aer alimentat cu energie solară. În 1893 a publicat
o lucrare care descrie un motor cu ardere într-un cilindru, motorul cu ardere internă. Rudolf
Diesel a fost aproape ucis de motorul sau când a explodat. Cu toate acestea, motorul a fost
primul care a demonstrat că, combustibilul ap putea fi aprins printr-o scânteie. Succesul
motorului său datează din 1897.
Vechile motoare diesel puteau fi pornite, din greșeală, și în sens invers, deși
funcționau ineficient datorită ordinii de aprindere dereglate. Aceasta era de obicei
consecința pornirii mașinii într-o treaptă de viteză greșită. Motoarele moderne au o pompă
de injecție care asigură presiunea necesară injecției.
Injecția indirectă: În cazul motorului diesel cu injecție indirectă, motorina nu este
injectată direct în camera de ardere, ci într-o antecameră unde arderea este inițiată și se
extinde apoi în camera de ardere principală, antrenată de turbulența creată. Sistemul permite
o funcționare liniștită, și, deoarece arderea este favorizată de turbulență, presiunea de
injecție poate fi mai scăzută, deci sunt permise viteze de rotație mari , mult mai potrivite
autoturismelor. Motoarele cu injecție indirectă sunt mai ieftine și mai ușor de construit
pentru domeniile de activitate unde emisiile poluante nu sunt o prioritate.
Injecția direct: motoarele modern folosesc una din următoarele metode de injecție
direct:
 Injecția directă cu pompă-distribuitor: Primele motoare diesel cu injecție directă
au folosit o pompă de injecție rotativă, cu injectoarele montate în partea superioară
a camerei de ardere și nu într-o antecameră. Primul motor cu injecție directă de mică
capacitate, produs în serie, a fost conceput de grupul Rover. Controlul electronic al
pompei de injecție a transformat radical acest tip de motor. Pionierul a fost grupul
Volkswagen-Audi cu modelul Audi 100 TDI apărut în 1989. Destul de rapid ,
tehnologia a penetrat și la vehiculele de masă precum Golf TDI.
 Injecția directă cu rampă comună(common rail): La sistemele cu rampă comună,
distribuitorul este eliminate. Majoritatea constructorilor europeni au în gama lor
modele echipate cu motoare diesel common rail, chiar și la vehiculele comerciale.
 Unii constructori japonezi, precum Toyota, Nissan și, mai recent, Honda, au
dezvoltat și ei motoare diesel cu rampă comună.
 Injecția directă cu pompă-injector: Acest tip de sistem injectează, de asemenea,
motorina direct în cilindru. Injectorul și pompa formează un corp comun plasat în
capătul cilindrului. Acest tip de injecție, dezvoltat de Bosch, este folosit de către
autoturismele grupului Volkswagen AG- denumit sistemul pompă-injector- și de
către Mercedes Benz și majoritatea fabricanților de motoare diesel mari.

Tipuri de motoare diesel:

1. Motoarele diesel timpurii: Intenția lui Rudolf Diesel a fost aceea de a înlocui
motorul cu abur ca sursă primară de energie pentru industrie. Motoarele diesel de la
sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX foloseau aceeași formă și dispunere
ca motoarele cu abur industriale. Curând vor apărea motoare mai mici cu cilindri
verticali. Cele mai mari motoare diesel timpurii erau replici ale celor cu abur, cu
lungimi impresionante, de câțiva metri. Acestea funcționau cu viteze foarte mici, în
special datorită motorinei injectate cu ajutorul aerului comprimat. Motoarele erau
pornite cu ajutorul aerului comprimat, care era introdus în cilindri și rotea motorul,
deși cele mai mici puteau fi pornite și manual. În anii 1930 s-a descoperit că
montarea turbocompresoarelor era o soluție mai ușoară și mai eficientă.
2. Motoarele diesel moderne: Motoarele diesel sau cu aprindere prin comprimare
sunt în doi sau în patru timpi. Majoritatea motoarelor sunt în patru timpi, dar unele
motoare mari funcționează în doi timpi. Pentru creșterea presiunii în cilindrii s-a
folosit supraalimentarea, mai ales la motoarele diesel în doi timpi. Motoarele de mică
capacitate au de obicei 4 sau 6 cilindri, fiind folosite la autoturisme. Motoarele diesel
pentru întrebuințări curente(bărci,generatoare,pompe) au 4,3,2 sau chiar un singur
cilindru pentru capacități mici.
În dorința de a îmbunătății raportul greutate/putere s-au adus inovații privind
dispunerea cilindrilor pentru a obține mai multă putere per cilindree. Cel mai
cunoscut este motorul Napier Deltic, cu trei cilindri dispuși sub formă de triunghi,
fiecare cilindru având 2 pistoane cu acțiune opusă, întregul motor având 3 arbori
cotiți. Compania de camioane Commerdin Marea Britanie a folosit un motor
asemănător pentru vehiculele sale, proiectat de Tillings-Stevens, membru al
Grupului Rootes, numit TS3. Motorul TS3 avea 3 cilindri în linie, dispuși orizontal,
fiecare cu 2 pistoane cu acțiune opusă conectate la arborele cotit printr-un mecanism
de tip culbutor. Deși ambele soluții tehnice produceau o putere mare pentru
cilindreea lor, motoarele erau complexe, scumpe de produs și întreținut, iar când
tehnica supraalimentarii s-a îmbunătățit în anii 1960, aceasta a rămas o soluție
marginală pentru creșterea puterii.
Avantajele și dezavantajele motorului diesel:
 Legislația privind emisiile poluante: Cunoașterea efectelor nocive ale emisiilor
poluante emise de motoarele cu ardere internă a impus limitarea lor treptată. Această
acțiune a început în anul 1959 în statul american California când s-au stabilit primele
standarde de reducere a emisiilor poluante pentru concentrațiile de CO și
hidrocarburi. Acțiunea a continuat și în anii următori cu emisiile de evaporare din
carburator și rezervorul de combustibil, apoi densitatea fumului și așa mai departe
pentru toate gazele ce fac parte din emisiile poluante.
 Nocivitatea emisiilor: HC-hidrocarburi. Aceste substanțe nu au un efect direct
asupra sănătății , cu excepția hidrocarburilor policiclice aromate. S-a stabilit că
aceste hidrocarburi nearse care sunt evacuate de motoarele cu ardere internă au un
rol important în formare smogului fotochimic. Smogul fotochimic reprezintă o ceață.
Denumirea provine de la combinarea cuvintelor de origine engleză: smoke și fog și
este produs în atmosferă sub acțiunea razelor solare, în special datorită
hidrocarburilor și oxizilor de azot. Smogul este iritant pentru ochi și mucoase, reduce
mult vizibilitatea și este un pericol pentru traficul rutier. CO-oxidul de carbon- are
un efect toxic generat de fixarea hemoglobinei în sânge prin care se împiedică
alimentarea cu oxigen a creierullui. O mare influență o are la persoanele cardiace,
care pot avea crize cardiace cu o frecvență mult mai mare. Oxizii de azot NO și
NO2- au efecte dăunătoare prin contribuția adusă la formarea smogului, precum și
prin efect direct asupra omului. Acțiunea plumbului este de asemenea foarte
dăunătoare asupra omului și este bine cunoscută din antichitate. Plumbul se găsește
în combustibilii etilați pentru motoarele cu aprindere prin scânteie.
Putere și moment cinetic:
Pentru uzul comercial, cum ar fi tractarea, transportul mărfurilor grele sau a altor
sarcini care necesită cuplu mare, motoarele diesel au un cuplu mai mare decât cele pe
benzină echivalente. Aceasta furnizează un control mai bun pentru încărcăturile mai grele,
la demaraj, astfel în mod circular, dă voie motoarelor diesel să suporte încărcături mai grele
la plecare decât un motor pe benzină, iar asta îl face mai economic pentru astfel de sarcini.
Deși motoarele diesel au mai mult cuplu motor la turație mai mică decât cele pe benzină,
motoarele diesel aspirate au mai puțini cai-putere decât echivalentul lor pe benzină. Această
plajă de cuplu motor îngustă, este motivul pentru care camioanele au transmisii de
aproximativ 18 viteze, pentru a putea valorifica cuplul motor cât mai bine.
Siguranță în exploatare:
Motorina are o flamabilitate scăzută, cauzând un risc minor de incendiu datorat unui
vehicul care este echipat cu un motor diesel. Pe iahturi, motorul diesel este folosit, pentru
că cele pe benzină generează vapori ușor inflamabili, care se pot acumula în partea de jos a
navei, încât câteodată cauzează explozii la bordul lor. Armata Statelor Unite ale Americi și
NATO folosesc numai motoare diesel sau pe turbine pe gaze pentru a limita pericolul de
incendiu. Deși nici benzina, nici motorina nu sunt explozive în stare lichidă, ambele pot
crea un amestec de vapori și aer explosiv, sub condițiile corecte. Astfel, motorina este mai
puțin susceptibilă în a crea aceste amestecuri explozibile, din cauza ratei de emanare a
vaporilor, care este o indicare a ratei evaporării.