t

ART 7 § 5 §

DIN

NE
DE

N. BASILESCU

IL")

13UC U RE511

TIPOGRAFIA I FONDERIA DE LITERE THOMA TiAl*LESCC

89,- STRADA CASARMEi, 89.
902
www.digibuc.ro
1.]
 ART. 7 § 5
DlN

CONSTITUTIUNE
DE

N. BASILESCU

BUCUPtETi
AIIPOGRAFIA i FONDERIA DE LITER E rFIo 1/MSLESal
89, - STRADA CASARAIEf, - 89.
1902

www.digibuc.ro
 Nu existä chestiune mai gravg si mai urgentg, de un interes
adeverat national, de cat aceia pe care o ridicg principiul inscris
in art. 7 § 5 : cNumal Romeinfi sec cef naturalisati Romini pot
dobêncli imobilele rurale in Rom4nia2..
Nu este zi, intr'adev6r, PArg ca un ecoil despre acest faimos
articol sl nu ne ving, fie din Parlament, fie din presg, fie din
intrunirile publice.
Nu existg, insg, dup g. opinia noasträ, o chestiune mai simplg,
mai lesne de deslegat de cat aceasta : ea depinde de intelepciunea
nOstrg, de mgsura ce trebue s pästrran cand atingem probleme
atat de acute.
CcT chestiunea cea mai simplg., a care solutiune nu sufere nici
o greutate, devine inextricabilg, de indat g. ce mintea nastrg este
intunecatg de pasiune, de idei preconcepute.
Fgrg pretentiune, nici una,-- noi socotim a interpretatiunea,
ce propunem a se da art. 7 § 5 risipesc confusiunea, care pang
acum invglingsa spiritele i ingsprea arddrea combatantilor, impg-
cand textul legei cu interesul national, bine inteles ; i acesta,
fgrg zarvg, fgrg noui alegeri, fgrg o noug Constituantl, fgrg ma-
rele aparat care insotesce de obicei revisuirea arcei sfinte, in
care se adgpostesc drepturile i libertgtile poporului roman.
Nol credem c prin cimobile rurale» in art. 7 § 5 trebue sa
infelegem numal, mosiile i pimcinturile taránesci ; iar prin «imobile
urbane», cladirile i terenurile destinate pentru cl6dirl, fie az ele
sunt situate inteo cornuna rura1t, fie c de se aflti intr'o comun5
urban&
Altil, aceia cari se multumesc cu solutiuni simpliste, car! cred
fgrà a cerceta, socotesc din contrg, cl prin imobile rurale se inte-
leg imobilele,mosiile ca i clgdirile,situate intr'o comung ru-
ra] i prin imobile urbane, clgdirileterenurile pentru clIdirT i chiar
mosiile,coprinse in periferia unei comune urbane.
Solutiune care nu se intemeiazg pe nici un text de lege, pe nici

www.digibuc.ro
 4

o traditie, precum nicl pe spiritul legel de care, din contra, precum

vom vedea, ea este formal respinsg.
Inteun cuvint, solutiune arbitrarl i empiricl, care nu are in
fav6rea el de cat l'engouement général, care nu p6te invoca in
sprijinul ei nicl un argument juridic.
Din contra, m6 incumet a dovedi c solutiunea, ce eu propun,
este confirmatI :
I) Atat de dreptul anterior,
2) Cat si de lucrärile preparatoriT.
3) CI ea este conform i cu alte texte de lege anal6ge, si cä
4) Efectele el sunt conforme cu spiritul art. 7 § 5 si cu inte-
resul national, bine inteles.
Este bine insA, inainte de a procede la acéstl inpltrit g. cerce-
tare, sI precisXm cate-va jalOne, cate-va regule de interpretatiune
a legilor pe cdri doctrina universalI, din tote timpurile si din
tOte tIrile, le-a consacrat i pe carl ignoranta de multe orl le-a
masacra t.

i ) cPentru a determina adev&atul sens al termenilor legel, clic

D-nii Aubry et Rau (Cours de Droit civil frangais t. 1 § 40 pag.
30) trebue sà ne tinem mal mult de semnificaOunea technic& in
car! ei sunt intrebuintati de legiuitor, de cat de acceptiunea, pe
care ei o ail in limbagiul vulgar i mai ales sI tinem semX de
spiritul si objectul textulul, unde ei se intalnesc (secunclum sub-
yectam materiam)v.

2) cLegea este aplicabilX la tOte casurile, care de si nu literal

indicate in redactiunea sa, se gAsesc cu tOte acestea virtual co-
prinse in spiritul 8. AcestI regulI este basa interpretatiunel
extensive.
31 'In sens invers, o disposItiune legalg nu este aplicabilä ca-
surilor pe care textul sal pare, inteadevn-, el le coprinde, dar
carl se glsesc excluse de spiritul sèui. (L7essante ratione legis, cessat
ejus effeetus,.
Iar ca mijlOce, fr gres, de interpretatiune a legilor, acestI
savant! jurisconsulti india :
I) «Clutarea motivelor sail a scopuluT lege, (dsprit de la loi,
ratio tegis) fie in lucrIiile preparatoril, earl aii determinat redac-
tiunea ei, fie in dreptul anterior.
2) eApropierea textulul de interpretat de alte dispositiuni le-
gale, relative la aceiasT materie sail la materil analOge.
3) aApreciatiunea consecintelor la earl ar conduce aplicatiunea
legel, fie extinclend, fie restringend intinderea OD.

www.digibuc.ro
 5

A.DREPTUL ANTERIOR
Dou6 preocupatiunT marl doming in decursul vécurilor poporut
Toman : neatarnarea tre! de Turd §i de Muscali §i pgstrarea ne-
.§tirbitg a legel strgbune, a credintel religi6se. (Vesli Contributiu-
ride n6stre la Intelegerea art. 7 § 5 din Constitutie, editia II pag.
74 i ur).
Acéstg indoitg pr eocupatiune singurg a dictat mèsurI de rig6re, in
potriva acelora,de unde pornea primejdia.
Ast-fel, pe cand immigratiunea in tail a strëinilor de rit cre§tin
este favorisatä §i chiar provocatg, pe cand a§eclarea lor aci, in mod
perpettai, §i insurarea lor cu o pgmentena le conferg insu§T dreptul
de nationalitate, neclintit a stat ochiul poporulta roman asupra
Turcilor §i Muscalilor, pe de o parte, §i asupra Evreilor §i ereti-
cilor, pe de alta.
In tractatul din 1470, dintre Vladislav Bassarab §i Poarta Oto-
mang, se stipulezg expres cg TurciI nu se pot a§ecla in targ ; iar
Cantimir confirmg cg ei nu puteail curniAra nid mo§i1; nici case,
nici inteun loc, nici la terg, nicY la vert-un sat.
Principal mentinut §i de tractatul din 1514, incheiat intre Bogdan
Incruci§atul cu Sultanul Selim.
'Tot asemeni, in tractatul dintre Dimitrie antemir i Petru cel
'Mare se zice categoric : (Din Moscall sg. nu se amestece la boe-
riile Moldovel, nic! sg se ins6re intarg, nicl rnopit sa nu cumperev.
Pentru a ap6ra credinta religi6s1, Codul Calimach (§ 91) codul
Caragea (p. III Cap. 17 § 2) ail interzis cgsgtoria intre cre§tinT §i
necre§tini ca o amestecare rea si lucru rusinos.
Sub Regulamentul Oro-anic strëinii de ori-ce nit nu pot cum-
p&a, in principal, nid un fel de nemi§cgt6re.
Se face insI o exceptie,de o importantg capital g. pentru ches-
tiunea ce ne preocupg :
Streinul care a cerut naturalisarea §i ale cgrui acte ai fost g'-
site in regull va putea cintrebuinta al sell capital in mg-se cum-
pfirátóre de acareturl de va voi, (art. 379 Reg. Org.).
Iar (streiniT uneltind numai negutgtoril §i industrii i dorind a
dobandi numai drepturT obicinuite de pgmentean, iar nu §i poli-
tice§t1, in ceasul ce se vor inscrie intre corporatiile loculuT §i se
vor supune la cele de peste an ad, pentru dreptul de patentg

www.digibuc.ro
 6

si pentru cheltuelile orgsenesti, numat de ccit se vor inurnera intre

plimentenit Statulu i vor avea aceleapt dreptur! ce ad peonêntenii
neguratori pi industriag, (art. 379 al. 3).
De unde urmézk c legiuitorul, pentru a lega cu o cli mai de
vreme pe streinul crestin, ce a cerut naturalisatiunea, de solul Ro
mania, 'I-a permis sI cumpere acareturi ; iar pe acei ce vor in
fiinta veri-o fabric g. sail vre-o industrie, or! se vor indeletnici cu
vre-un negot 6re-care, spre a le da mijlocul sg. exercite corner-
ciul sad industria lor, le permit; i unora i altora, de a cumpaa
ori-ce fel de nemiscIt6re ca i pImenteniT,chiar si mosd.
Cele doa notiuni: acareturi §i moi, vor fi vecinic opuse una
alteia, pentru a ele sunt in natura lucrurilor, iar nu in inchipuirea
interpretilor.
In fine, mai conscient de importanta, ce infiintarea de fabric!
si industril are pentru tara n6strI, de cat multi dintre pretinsii

nostri oameni le stat modern!, 1egiuilrul Regulamentului Organic

ordong chiar cg :
cSteiptinrea s ocrotésdi afezarea fabricelor si manufacturelor,
trlidnd din streinlitate, prin fligaduinte folositore, pe motera fi.
luzmatoril, ce vor voi th se apeze aid in tar& pi &Ind at& acestora
cat pi celor ce vor desávarpi vrc-o ravnur4 de ori-ce industrie,
premil (daruri de insufietire),.
SI mediteze acésth inteleaptI i inalt prevagtOre dispositiune
tot! ace! ce, din netiiin i nepricepere a marilor interese ale
NatiuneT, cred a este folositor acesteia sI stavileascg. infiintarea-
de fabric! i manufacturi in tar i sà isgonéscg pe mesterii ii
lucrItorii streinT, carT prin munca lor inavutesc economia nOstrI
nationalg, i ne ajut g. in lupta grea pentru viatI.
Legiuitorul roman a fost Inca de la 1830 conscient ca nu se
póte infiinta I Romania fabric! i manufacturi numai de atm.
Romani,--cI acestora le lipsesc i cunostintele technice i capita-
lurile si de aceia el, prin feigliduinfe folositore, cautl sI tragg din
streinItate pe mesteriT i lucrgtoriT streini i prin premii, prin
dwurf de insniletire, pe tot! ace! ce vor desgvarsi vre-o rarnurI
de or-1-m industrie, se i incurajese la acestI muncl.
In jurul acestor doud dispositiuni a avut loc, in Adunarea ge-
neralii din 1861, un adevgrat duel oratoric intre Barbu Catargiu
§i Ion C. Brätianu.
ConservatoriI, cu Barbu Catargiu in frunte, voind s aducI cate-va
colona de German! pentru a popula intinsele stepe ale Romania
si pune in val6re vastele lor domeniT, ad propus sg se interpreteze
cuvantul acareturt, din art. 379 din Regulamentul Organic, in sens
larg, coprinzind nu numai industria manufacturierg. ci i industria_
agrzcolii.

www.digibuc.ro
 7

La acesta extensiune s'aa opus Ministrul de Justitie, Costa-

Foru si I. C. Bratianu.
cIn sedinta precedenta, a zis I. C. Bratianu, d. D. Ghica a zis
cä cuventul acaret este arab si s'a dus la originele acestui cuvint
spre a'i explica intelesul. Noi nu suntem chemati aci a cauta
intelesul, ce ari cuvintele in limba lor primitiva, ci acela ce '1-ail la
nol La noi nu am audit pe nimeni dind vorbei acaret o
insemnare de rnosie, ci din contra am auzit zicandu-se a 'mi-am
facut acareturi pe mosie, i e evident ca nimeni nu ar avea ab-
surditatea a zice ad 'pl-a facut mosie pe mosie. Cuvantul acareturt
la nol este sinonim cu acela de nämestil dupa limba slava si de
aceia i vedem ca Regulamentul child vorbeste de ) artile unde
sunt mai multi Sarbi, Bulgari, adica de Braila si Giurgiu, nu se
mai serva cu cuvintul acareturi, ci cu acela de namestil.
«Dupa tote acestea, D-lor, socotesc ca nu mai p6te fi indoiala
ca legiuitorul prin acaret a inteles n'amestia, iar nu utopia,.
Din cele ce preced resulta a aceiasi idee, care domina azi rpi-
ritele, le agita i la 1861 : ce se intelege prin acareturi, adica in
limbagiul modern prin imobile urbane? i ce se intelege prin mesa,
adica prin imobile rural('
Si land interpretarea cea mai restrictiva, aceia pe care a
dat'o I. C. Bratianu,vedem cä trebue sa intelegem prin acareturi,--
nqmes_iile, adica clá1irile, prin a contrario de mo:?il : cladiri, dar
pi mosii sunt doue notiuni contraril, carl se intregesc facand im-
preuna intreaga proprietate funciara a României.
Dificultatile marl, insa, prin cari trecea tara lipsa de capitalur
si lipsa de brate pe care de alt-fel toti oratorii all recunoscut'o ,
a silit pe legiuitor st schimbe in mod radical principiul Regula-
mentului Organic si prin legea din 20 August 1864 sa. declare-ca:
cSa-einii de ori-ce tit crestinesc, domiciliati in Romania, vor
avea dreptul de a cumpara propriet0 imohiaare, prin urmare
fara nici o distinctiune : i ocareturi §i chiar
Controversa deci se stinge ne-mal avend obiect.
Prin a contrario streinir de rit necrestin : Turcii si Evreii sunt
si ramin incapabili de a dobandi ori-ce fel de imobile, fie aca-
returi, fie mosii, deci i imobile urbane si imobile ruralei
Iat.1 care era starea dreptului, in Romania, cand s'a promulgat,
codul civil la 4 Decembre 1864.
Fidel nouii idel, de toleranta si de legalitate, noul cod asama-
ni pe streini Romanilor, intru cat privesce bucurarea de drep-
turi civile, afara de casurile cand legea ar fi hotarât alt-fel (art.
ii), adica de casul prevedut, intre altele, de legea de la 1864,
care lege ramane in piciOre in virtutea principiului : legi spe-
ciali per generalern non derogatur.
Acest regim a ramas in vigOre pana la 0379, cand in urma

www.digibuc.ro
 ,8

tractatulul din Berlin (art. 44) Europa,Marele Puterlne-a si-

lit al modificam, in sens de a suprirna ori-ce distinctiune intre
streini provenind din credintele lor religióse.
Dou6 solupunt presinta legiuitorului dreptul in vigóre ; sail O.
asimileze pe streinil necrestini, streinilor crestinisi atunct toll
streinii castigail dreptul de a dobindi in Romania ori-ce tel de
imobile : si acareturl si mosii,si imobile urbane si imobile rurale.
Sail din contra, sa asimileze pe streinii crestini, streinilor ne-
crestini si atunci toti streinil deveneau incapabill de a dobindi
orY-ce fel de imobile in Romania.
.1, o solutiune, insa, si alta era atat de violentä pe cat de va-
tamatore marelor interese ale natiunei.
Legiuitorul a preferit o solutiune intermediara.,care pe de o
parte sa apere mosia stramossca, iar pe de alta part; sa nu a-
dila vatamare desvoltarei comerciulul si industriel, isvorele de
viatä si de prosperitate ale natiunet
El dar a declarat ca : numal Romanii, fi, eel naturalisati Ro-
máni pot cump6-a imonile z urale iu Romania, lasand a se inte-
lege ca streina pot cumpara ori-ce alt-fel de imobile, carl prin a
contrario s'ar parea cä trebue sa se numesca,legiuitorul insa
nu o face,imobile urbane.
lata dar cum s'a nascut acéstä faimOsa contraversa.

www.digibuc.ro
 9

B.LUCRARILE PREPARATORII
SA vedem acum dacI din desbaterile, ce all avut loc in jurul
-elaborAre art. 7 §3, nu gAsim un criterili noit
0 datA modificarea art. 7 impusA nou de Europa, Camerile le-
giuitdre ail vota:t revisuirea acestui articol.
In sinul corpuluT electoral au avut loc importante explicatiuni
din car! putem degaja deja, cu suficientA, spiritul reforme, luan-
du'l chiar de la obarsia 14 de la aleoltorl si candidati.
Aceste desbaterT stabilesc panA la evident c scopul lege a
fost de a ocroti moiile i panzaturile tarlinesti ; a voi sA se in-
tindl dispositiunea el maT departe este a o denatura, a o viola :
cessante ratione legis, cessat ejus effectus.
In suplimentul cRomanuluT» din 13 Maiil 1879 gAsim, intea-
dev6r, discursul rostit de D-1 Emil Costinescu in intrunirea elec-
toralA de la i Maiii 1879 in sala AteneuluT.
Acest dis .:urs este important nu numaT prin faptul a el in-
brAtiseclA intrega chestiune, dar Inc pentru ca el exprimA gandul
partiduluT liberal, el este discursul WI program : orT partidul li-
beral era atund la putere, el avusese majoritatea in Camerile
disolvate pentru alegerea celor constituante si a esit triumfAtor
din alegerl, dee acest discurs este expresiunea imense majoritAtT
a alegltorilor.
eCu sinceritate, zice, in adev6r, «Românul» in primul s61.1 Bu-
curese, din 24 Maiii 1879, voim sA aflAm o solutiune pentru ches-
tiunea Isdrailitilor, care sA impace spiritul liberal al institutiuni-
lor si ft usurilor mistre, cu interesele economice ale patriel.
cPentru ajungerea acestuT scop, noT am emis cu claritate si
precisiune unele ide, pe care le credern fundate pe base solide.
«Acele ideY sunt coprinse, desvoltate si discutate intr'un dis-
curs al d-lul Costinescu, prim-redactor al acestuT ziar, discurs
publicat intr'un supliment al aRomanulul» si cu care acest cliar
a luat, in maul cel mar categoric, o cleplinti soliclaritate».
Pentru a cunósce adevrata importantA a acestuT discurs si a
ideilor in el coprinse,cu carT «Romanul. ia o deplinA solidari-
tate,trebue, Inca, s ne aducem aminte a «Romanul* este or-
ganul oficios al guvernuluT d-luT I. C. BrAtianu si organul personal
al d-luT C. A. Rosetti, viitorul president al AdunAreT deputatilor,
sufletul partiduluT liberal.

www.digibuc.ro
 10

Or!, iata ce citesc in acest discurs-program, cu privire la ches--

tiunea nOs ra :
«Dar ce se face cu proprietatea ruralg atat de rel.i amenintata?-
se intrebg d. Costinescu.
aDomnii carl aü propagat inaintea d-vOstra tergerea purl pi
simplg a art. 7,-0 printre acqtia, cel ma! cu vacia este d. B.
Boerescu, viitorul ministru al Afacerilor streine, care a efectuat
revisuirea art. 7 (veclI opiniunea acestuia in Senat, sedinta din zoP
Maui! I879)n'ail clis nimic despre acésta, n'at arltat ca ar voi
sg ea verI-ul garantie spre a opri ca proprietatea rurall a t6-
ranilor, maI cu osebire, sg nu cacia in mana Evreilor.
«Dobandind Evreil egalitatea tuturor drepturilor civile i po-
litice, et vor cumpera peste Milcov, prin sate, tote pamenturile
tdranilor,si cum r6mane atunci proprietatea rurala. ?»
Si mai departe.
«ApoI, fiind-ca trebue sg. dam timp poporatiunilor nOstre ru-
rale, de a se descepta i ajunge la acest grad de culturg, prin
care sa 'pt pc5,1 apara singure interesele, in contra camatarilor pi
exploatatorilor de tot felul, trebue sa cerem ca pamenturile tdra--
nilor sa fie declarate, prin lege, nealienabile Inca pentru 30 anI,.
oars viindarile 86 nu se Oa face in acest period de cat intre
ftiT clgca0, i fiind c EvreIT §i streint, in genere, nu au fost.
nici odata claca0, ei nu vor putea sa cumpere piimanturile sa-
tenilor ; ('moaificare introrlusei prin art. 132, revisuit in 1884).
«Prin acesta a dou6 garantie salvam m4Ora taranuluI, sin-
gura luI avere.
«Rdmane acum proprietatea ruralg.
«In alte 'Oil, in Anglia spre exemplu, proprietatea ruralär este-
un drept politic. Nu pOte sa fie proprietar rural de cit cetgténul
Englez. Ar trebui sa facem i no! acelasi lucru, cu atat ma! mult,
ca la noi, dreptul electoral, primul intre tote drepturile, se r6-
guléza in colegiT dupg. proprietate. Zicendu-se representantul pro-
prietatel marI saa proprietatei midi, se zice representantul parnintulul,
ar trebui, dar, ca pamentul sa nu aparting de cat cetatenuluI ro-
man, pentru ca sa nu fie lipsit de dreptul politic, ce este legat
de densul. Frev&I, insg, ca anevoe se va putea dobandi 4césta ;
greu atea cea mare avem sa o intampinam, tocmal din partea
proprietarilor marI. Ace!, carI ad sa se ridice contra acesteI dis-
posi iunT, au sl fie tocmal conservatoril, car! fac atata paradg de
patriotism asta-zI; deja, 'I am audit clicend ca, printeo asemenea,
m6surI, mo0ele ar perde din valOrea lor.
«JP tem, dar, ci acestes garantie t,a fi forte anevoe de luat. A-
fara de acjsta. ea nu este o7e cdt o junv"tate de garanric; din ne-
norocire se gIsesc Omen!, tocmal din aceI ce striga maI tare, ce
vor sl monopoliseze tot patriotismul in acestä chestiune, zari se
fac mjlocitorit Evreilor pi curny'rei Tito0 pentru ddispit.
aPrin urmar , chiar claca am dobandit-o, acestg garantie nu va.

www.digibuc.ro
 11

If de cat o jum6tate de garantie garantia realä i eficace va fi

nunial cea luatä in privirea proprienteT tëranuluT, care are, in
-adevPr, i cea maI mare trebuinta pentru a fi protejat v.
In resumat, pericolul care trebue conjurat este ca nu cum-va
Evreit 8a curnpere atat proprietatile tranescI, cat si marile pro-
prietici rurale : iata scopul si miisura revisuirel art. 7.

Dar revisuirea art. 7 nu Ikea nicT un pas in Camere : ea de-

-vora unul dupt altul ministerele, fara nici un rasultat.
Atunci Ion C. BratTanu sa decide sa faca apel la cel ma! dis-
tins barbat de Stat si diplomat ce Romania avea atunci, la Basile
Boerescu, pe care il si numeste ministru al Afacerilor streine pi
11 si trimite in streinatate pentru a negotia, din viii graiii, acésta
funesta revisuii e.
RapOrtele luT Basile Boerescu aii fost publica`e de Guvernul
-tare in Cartea Verde din 1878-1880 (p. 80 si ur.).
Orl din tote aceiasT idee reese :
Tinta legiuitorulul Roman era de a pastra neatinse moiile, ca
§i alta data : nimärui, insa, nu i-a trecut prin minte de a ridica
streinilor dreptul de a cumpara acareturi, adica imobile urbane.
Ast-fel, d. Boerescu raporteaza conversatiunea luI cu Baronul
Calice, ministrul Austro-Ungariel :
cAm urmat a expune celui d'intat, zice d. Boerescu in ra-
portul ce'l face colegilor sE din BucuresclI),dificultatile locale
interesele econornice ale tare, carl sunt legats.: de solutiunea
chestiunel isdraelite, 'I am explicat motivele cart ne fac a intro-
duce restrirtiuni, pentru curnp'ergren mqiilor de eitre strPinl.
Baronul 'mr-a r6spuns, ca acesta ne pote vatama intru cat-va
c)ci pretul mosiilor i exploataren lor ar suferi, daca am reduce
-nume'rul cumparatorilor. IT am explicat ca, ast-fel, am inntura
alte inconveyiente maT marl; i pe langa acésta, am mnI adaogat,
voni sci in tot-d'a-una a da dreptul de a cump6ra la ace! dintre
str6in1, cart ar fi fclositorT t6reT. In orl ce cas, 'I am facut sa
observe, a acest principiil pare a fi primit de tote Puterile si ca
-nu maT presinta. greutatl.
In sanul Constituantel, lucrarile preparatoril a actualulul art 7
§ 5, nu mal las1 nicl o indoiala asupra intentiunei legiuitorulul.
Intors din mi:-iunea sa diplomaticg, d-1 Basile Boerescu, In a-
cord cu guvernul, combate si face sa cada cu 75 voturI contra
a 53, proectul de revisuire presentat de majoritatea comitetuluT de-
legatilor si depune la randul sii pe biuroul Camerel un proect
.de lege, prin care se declara pur i s'mplu ca. «dobdndirea pro-
prieMtei rurale devine un drept politic'. (V. Cartea vei de nota
..circularI a d-lul B. Boerescu din 12/24 Septembrie 18797 pag. 146).
1) v. Cart= verde, citat5, p. SO.

www.digibuc.ro
 12

Acest proect supus examenuld comitetulni delegatilor a fost

insg modificat i principiul simplu de mai sus inlocuit cu dispo
sitianea urmgtbre :
§ 2 c Aceia earl nu vor fi cetifteni románl nu vor putect dobandi
cu nick un titlu proprietati, rurale, afarA de viY, terenurf si case
in orase; vor fi cu tote acestea respectate drepturile stabilite in
favdrea acestor persdne prin legile anteridre sat prin tractatele
existente intre RoIncinia i alte &ate!,
Trebue,pentru a putea percepe i pricepe insupi spiritul revisuird
art. 7, sa ne dgm bine serna de imprejurgrile in care s'a votat
revisuirea lui.
Acestg lege de revisuire nu este, ca cele-l'alte leg! ordinare, o
lege de ordine interiOra, supusä la vointa exclusivä a legiuitoru-
Jul romgn ordinar ; ea este o lege internationalg, o conventiune
diplomaticg, care s'a fgcut cu concursul i aprobarea Marelor Pu-
ten ! pi a format causa recunOscerei Independentei nOstre.
Acest pas inainte, suprimarea deosebirei traditionale, care se-
para pe Eifel de Crescini, ne-a fost, inteadevn-, impusg de Europa
in imprejurgri grave pentru noi.
Iatg ce scrie, de ex., agentul nostru diplomatic de la Berlin, la
26 Iulie (7 August) 1879, Ministruid nostru de Afacert streine, (v.
cartea verde pag. 143).
«Domnule Ministru, Excelenta VOstrg ptie, fgrg indoialg, cg la
inceputul lune precedente, cand Puterile 'pi propuneari de a a-
dresa guvernului din Bucurepti o Notg colectivg. in favOrea exe-
cutiunei art. 44, o Conferintrt a avut loc la Viena. In acesta reu-
uniune a Amba.sadorilor a fost chestiune de mijlOce coercitive a in-
trebuinfa contra Romciniel, pentru a o forp la trebuinta a se supune
prescriptiunitor tractatului din Berlin. Unix ars propus o comisiune
Europeana al(it ocupatiunea Austriacti ; in. fine idea, de a bloca
porturile nóstre de la Dunare a foot emisliD.
Proectul de lege, modificat de comitetul delegatilor, a fost comu-
nicat de cgtre Ministrul nostru de Afaceri strgine, cu nota din 12/20
Sept. 1879, Marelor Puteri ; accstea insg nu rail primit.
La 13/25 Septembrie, sosepte de la d-1 Dumitru Brgtianu, agen-
tul nostru diplomatic la Constantinopole o telegratng desngdgjduitg :
«Corpul diplomatic de aid, telegrafiazg d-1 Brgtianu, este
foarte neliniptit din causa marelor complicatiuni de carl Europa
este din nor' amenintatg. Toti ace car! tin la existenta Rom5.nie1
ne suplicg de a ttu perde un singur moment pi de a ne pune in
positiune de a fi imediat recunoscuti. E1 nu se indoesc cg Camerile
noastre i guvernul nostru vor intelege, in patriotismul lor, nece-
sitatea ce este de a se resolva chestiunea isdraelitg cit mai in grabg».
Sub impresiunea acestei pi a altor telegrame sosite de pretutin-
den!, Guvernul i Camerile mipcate de un sentiment de inalt pa-

www.digibuc.ro
 13

triotism, sen!iment care in tot-deauna in vremele cele grele, prin

care tara noastrg a trecut, aa unit pe tot! RomaniI, se hotgri sk
modifice proectul comitetulnI delegatilor, apropiindn-se cut ma! mult
de exigentele Europe! i voteazg, dupg raportul d-luI D. Giani, pro-
ectul de lege, care formeazg astg-cll textul art. 7 din Constitutiune
Cu nota sa din 11/23 Octombre 1879, d-1 B. Boerescn comu-
nicA.' representantilor RomânieT in straingtate noul text, explicând
§i comentând modificatiunile introduse.
Acestg not g. este capitalg, nu numai pentru cä ea ne lég juri-
dicamente fa cu Marele PuterI, de dre-ce, pe basa el i a expli-
catiunilor coprinse intr'insa, a fost recunoscutg independenta nós-
trg, i nu se va ggsi nid un Roman, care sg. denege asIT cuvântul
MinistruluT RomanieT, de atunci, dar, pen tru casul ce ne preo-
cupg,intelesul cuvintelor imobile rurale, din art. 7 § $ este
determinantg.
Inteadevar, am vaclut cg in proectul comitetuluf delegailor era
clis expres :
c.Aed carl nu sunt cetgteni roman!, nu pot dobendi, cu nict un
titlu, propietAtI rurale, afarA de vii, terenuri i case in oraqe
Dacl acest text trecea in lege, de sigur cl otT-ce discutie era
imposibilg, era inutilg
Capacitatea strainilor ar fi fost strict limitatA la : vii (ori unde, deci
si in comunile rurale, cetdi podgoriile sunt in general in corn. ru-
rale) terenurl i case in ora§e.
Prin a contrario, streiniI nu ar fi putut cumpara nid mop, nici
case sail terenur1 in comunele rurale.
Dar acest text nu a fost primit de Marele Puterl i guvernul
si Camerile ati fost silite sg'l modifice, precutn am vaciut, inlocu-
indu-1 cu acela din actualul art 7. § 5 : «Numat Rom6ni aai cet
n«turalisafi rometn'l pot dobendi imobile rurale in Romdnia).
Or!, d-1 B. Boerescu in nota sus citatg, explicA acestg modifi-
care in chipul urmator, care aruncg o vie luming asupra inten1
tiunel i bund credinte a legiuitorulul roman, intentiune i bung
credintg, pe care este de demnitatea mistrg nationalg sg. nu le pu-
nem la indoialg
« S' a mentinut clice d-1. B. Boerescu, reatrictiuneapentru proprie-
agile rurale ii ' a repetat c drepturile existente vor fl reap ectate,
precum i tractatele actualmente in Pinta. Numal, am suprimat cu-
vintele case §i locuri in oraq (maisons et places en vine) de unde
resulth cä stranii vor putea dobêndi ori-ce fel de imobil urban,.
Aa dar, in min tea 0 in intentiunea Orel, care se exprima prin
organul sal cel ma! autorisat fatg. co straingtatea, cuvintele : imo-
bile urbane, carT pentru intaia órg se opun imobilelor rurale, nu
sunt identice cu cuvintele case si locurt, in oras,maisons et places
en vinesde sunt mai largi: de sunt aceia ce ratiunea, aceia ce
sciinta dreptuluT de la Roman! g pang 41 a consacrat : clAdirl

www.digibuc.ro
 44

terenurT pentru clgdirl, in genere, fie a ele sunt intr'o comunt

ruralg, fie cg ele sunt intr'o comung urbanA.
Alt-fel, explicatiunea, d-luI B. Boerescu, nu ar avea nic mt sens,
ea ar fi fost pur i simplu o arnggire a Mariloi Puter!, acendu.le sg
credg in o extensinne a capacitItei streinilor care, in fapt, nu
ar fi fost,consecintl nelealg si prin urmare imposibilg.
In fine, dupg alte multe stgruinte i explicatinnT de naturg a
linisci nedomiririle Marelor Puteri, acestea se hotgrgsc prin nota
lor colectivg din 8/20 Februarie 1880 s ne recunóscä indepen-
denta, nu insä fgrg reserve :
g Tot odath, increRtori in vointa uvernului Princiar de a se a-
propia cdt mai mult in aplicatiunea acestor disposiOun'i de ideia
liberal* de care 'ai inspirat Puterle 59 i ludni act de asigurarile
formate' carl 'i-ad foe date catre acest sfansit guvernul . . . .
in Reop de a da natiund romdne o dovald a sentimentelor sale de
agni,citia, a decis de a recun&ce feira alta intdrcliere Princilatul
Romdniel ca Stat independent,.
Iatg dar spiritul, liberal,in care trebue ni interpretgm i sg. a-
pliegm art. 7 §. 5 dacg voim si fim respectati, cad respectul cu-
vântului dat este tot atat de esential pentru stirna i res-
pectul Natiunelor, cat i pentru acela al indivizilor.
Nu ne este permis, fgra a cglca acest cuvant, sa introdu-
cern, in interpretarea si aplicarea aces cei dispositiuni de drept
international, restrictiunT cari repugng spiritulul eI liberal.
SI conchidem (Jar ca atit din lucrgrile preparatorii a art. 7 § 5 cat
si din discursiunile ce a5 avut loc in sanul corpulul electoral, cat
si din ncgo;iatiunile ce aIi avut loc intre guvernul nostru si Ma-
rele puter1) cat si din div,ersele modificapunl aduse pro:ctelor
de lege depuse pe biuroul Camel-nor, cat si, in fine, din explica-
tiunele date si acceptate de Marele Pater!, resultä in mod ne
indoelnic el legiuitorul prin art. 7 § 5 a inteles, pur si simplu, se
interzica streinilor dreptul de a cumpgra most! in Romania, cg,
prin a contrario dar, ei at dreptul de a cumpgra nu numal te-
renad si case in crap (maisons et places eu rife), dar 1 ori-ce
fel de imobil urban, adic4 terenur! si case ort unde, chiar si in comu-
nele rurale.
Modificarea art. 7 § 5, tocinal dln causa acestei extensiunT, pre-
senta ins g. un pericol, ce deja Inca de la 1879 fuse se, precum am
vdclut, semnalat atat de d-l. Emil Costinescu, in discursul menti-
onat, cat §1 de alti orator!.
Mandatul Constituantel din 1879 insg fusese limitat de Camerile,
disolvate, numal la modiftcarea art. 7, ea nu se putea deci atinge
de alte dispositiunT, si in special de aceia din art. 132 privi-
toare la parnanturile i casele tg.ranest1.
Pentru a obvia la orT-ce inconvenient, si inlatura chiar posibi-

www.digibuc.ro
 15

litatea cea mai Indepartata ca pamanturile taranesti sg. intre in

mainile streinilor, in 1884, cu- ocasiunea proclamarei Regatului si
deci a unel noue modificari a Constitutiunel, s'a grabit a se modifica
-0 art. 132, declarandu-se inalienabile erga omnes i thiar fata
de Romani,pamanturile fostilor clacasT, a insurateilor si a locu-
itorilor, ce ail cumpgrat saü vor cumpara in loturl mid pro-
prietati de ale StatuluT, inc g. pe un period de 32 anT, cea ce in
total face 60 de an! (de la 1u64).
Ap in cat nu exista nici un pericol national, daca un stre-
in ar putea dobendi un teren sail o cash inteo comuna rurala :
marea proprietate, mosiile suat pazite de art. 7 § 5, i pamantu-
rile si casele taranesti de art. 132 din Constitutiune.
Aceste ingradiri sunt suficiente ; a m rge mai departe este a
viola nu numal textul legei, nu numai angajamentele formal luate,
dar si insusi spiritul legei si a crea, printr'un jingoism rail inteles,
un adevarat pericol national.
De fapt, nu s'a tagaduit de nimcni ca streinul admis a se sta-
bili intr'o comuna ruralà póte avea acolo un culcuiti, un ada-
post propriti : lucru care ar fi absurd, inuman i contrariu dreptului
natural: insasi fiarele salbatice avand drept la tin culcushl pe acest
pamânt !
C. COMPARATIUNE CU DISPOSITIUNI DE LEGE
ANALOGE
Una din regulele cele mai fundamentale de drept, pentru a des-
coperi sensul termenilor legeT, este, at zis d-nii Aubry & Rau,
de a ne atasa la semnificatiunea technica in care ei sunt intrebu-
intati de legiuitor, iar nu la acceptiunea pe care ei o ail in lirn-
bagiul vulgar.
A prim-2,, dar, interpretatiunea contrarie, care nu se bazeaza pe
nici un text de lege, ci numai pe acceptiunea ce vulgul le-o cla,
trebue sa fie respinsa.
Din contra, vom dovedi ca in tote legile, de en-1-m ordine, fie
-civile,fie fiscal'e,fie administrativelegiuitorul a intrebuintat ex-
presiunile imobile rurale i imobile urbane, in sensul ce noi le
darn, si nici nu putea face alt-fel de ore-ce el resulta din insasi
-natura jaridica a lucrurilor.
Inca de la 1862 cand s'a prornulgat prima lege pentru infiin-
Iarea Wontribupiel funciare,, legiuitorul a fost obligatde natura
lucrurilorsa distinga imobilele in doug. categorii : pe unele, el le
numesce propriet60 ruale, i coprind moiile in genere;pe cele-
l'alte el le numesce incaper1, i coprind cladirile in genere, fie ca
ele sunt in o-a sailla tail (art. 2 din legea 19 Octombre 1860).
Printre acestea din urma, cand incaperile fac parte dintr'o ex-
ploatatiune agricola, ele sunt accesoriul lor si nu se supun la un
imposit deosebit: accessorium sequitur principaie.

www.digibuc.ro
 Acéstg distinctiune s'a mentinut si de legile urm6tóre, din 31
Martie 1862.
Xentru inteia órg in legile fiscale, insg, apar cuvintele de pro-
prietgti urbane 0. Tura le, prin legea din i i Martie 1865, expre-
siuni carl singure cadraii acum cu noul IImbagiü ce Codul Civil
introdusese in legislatiunea n6strg.
«Proprietgtile urbane i rurale de ori-ce naturg, etc. dice art. I
din acestg lege».
Aceste expresiuni se referg tot la vechile expresiuni din legile
anterióre : proprietVi rurale §i indiperi (clIdirl), mentinend dar
contrastul intre aceste do0 feluri de imobile.
Tot asemeni si tot aceleasl expresiuni ggsim si in legea epen-
tru evaluarea den noti a venitului propriet*lor funciaren din 2
Octombre 1868 ; proprieatile imobile sunt urbane 0 wale.
Aceia ce, insg, desgversesce demonstratiunea nOstrg este, fArg.
indoialg, textul legei casupra impogitului funciar» din 31 Martie
1885, care si adi este in vigOre.
cTóte proprietgtile imobiliare urbane i rurale, dice art. I, sunt
supuse la un imposit funciar a cgrui atime variazg dupg dis-
tinctiunile ui mR(Sre :
ea) Se va plgti 60/0 pentru cladiri in genere )
cb) 50/0 pentru:proprietgtile wale ce se exploatéza de insist
proprietaril lor, earl insg domiciliazg in targ ;
ec) 60/0 pentru proprietgtile rurale arendate, cind proprietarul
lor domiciliazg in targ ;
cd) 120/0 pentru proprietatile arendate, când proprietaril lor nu
domiciliazg in targ.»
Iar art. 4 vorbind de modul de calcul al venitulul dice : a
ta) In privinta proprietgtilor rurale arendate se va lua de bazg
preturile de arendare stipulate prin contractele in vigóre ;
cb) I.a cladirt se va lua de bazg pretul ckiri curgetóre.
cc) Pentru proprietgtile imobiliare nearendate sail neinchiaiate,
venitul se va calcula dupg pretul anual cu care s'ar putea arenda
sa inchiria».
Din aceste texte de lege resultg, in modul cel mai invederat, ce
trebue sg intelegem prin expresiunile : imobile urbane i imobile
rurale, clnd ele se intilnesc, ca in casul nostru, intr'o lege Ore-
care, fgrg altg. explicatiune.
Inteadev6r, legiuitorul imparte tOte proprietgtile imobilare in
do0 mari categorii, in care tote trebue sg intre : rurale i urbane-
Pe cele d'inteiii, el le subimparte in alte trei categorii, dupg cum
ele sunt exploatate de insusi proprietarul lorsau ele sunt arendate,
dar proprietarul locueste in targ, ori din contra, ele sunt si aren-
date i proprietarul lor locueste Marg. din targ, punendu-le la
un imposit de 5°/0, de 6°/0 sail de 120/0 din venitul lor net.
Rgmáne, dar, pentru a r6spunde la notiunea de imobile urbane,

www.digibuc.ro
 17

nurnal o singurg categoric de imobile cladirile in genere, pe care-

legiuitorul le supune invariabil la un imposit de 60/a si acésta fgrg
a se preocupa dad ele sunt intr'o comun6 urbana sail intr'o co-
muna rurala.
De unde resultg, cl fabricele, stabilimentele comerciale si in-
dustriale in genere,chiar casele de locuitcand ele sunt pro-
ducgtOre de venit de ex., cand ele se inchiriaclg, cum se face la Bus-
ten!, Predeal, Azuga, Comarnic etc. comune rurale etc., etc.,sunt
considerate de lege ca imobile urbane i supuse la impositul
de 60/a, ce clgdirile in genere plgtesc.
NinagnuI nu ia venit pang acli in minte sg susting cg clMiriI
situate inteo comung rural'a sunt imobile rurale i decl supuse
la impositul de 5 oh, 6 0/0 orl 12 0/0 la care sunt supuse proprie-
tgtile rurale ; tótg lumea din contrg i agentil fisculuI si
comisiunile de recensgment i comisiunile de apel presidate de
Priniul Presedinte al Tribunalulig si insgsI Inalta Curte de Casa-
tie, in tot-d'auna, le a taxat i tratat ca imobile urbaner-fgrg ca
nimenI sg se fi scanclalisat sail chiar sg fi reclamat.
Atat de simpl g. si de juridic g. este acestg nopune, cgc1 ea reese
din chiar natura juridicg a lucrurilor.
Iatg sensul in care legiuitorul roman a intrebuintat si in alte-
leg! fgcute de el, si innainte de revisuirea Art. 7 i dupg acéstg
revisuire, cuvintele : imobile rurale i imobile urbane.
Nu putem dar, fgrg a viola regula de drept pusg de doctring
gi formulatg de Aubry et Rau, face abstracpe de el si a ne lua
dupg insemnarea ce 6menii ignorenti, ce vulgul dati expresiunelor
ce ne preocupg.

Dar acestg interpretatiune este confirmaA in totul 0 de codul

civil si de tote legile, in general.
Este adev6rat cg. codul civil imparte, ex principio, tOte lucru-
rile in mobile 0 imobile; el nu sub imparte insg, ex principio, §i pe
acestea in urbane 0 rurale 0 nu dg iargsT, ex principio, nidierI
definitia acestora.
Acestg. sub divisiune resultg, insg, cu claritate din mal multe
texte a legeel nOstre civile.
Ast-fel, in contractele Ile locatiune, legiuitorul divide locatiunele
dupg natura obiectului lor :
a) In inchiriere, cand este vorba de locatiunea edificielor,fie
cg ele sunt situate la tail sail in oras, si
b) In arenclare, cand este vorba de locatiunea fondurilor rurale
(art. 1413 c. civ.).
Mai mult Inc, legiuitorull dupg ce edictg regule comune pen-
tru ambele felurI de aceste locatiuni, le supune la regule spe-
ciale pe fie-care dupg natura objectulul sU fgrg a se pre-
ocupa repet de situapa lor, dac g. ele sunt in cornune.
urbane sail rurale.

www.digibuc.ro
 8
De unde resultg, ca fondurile sunt imobile rurale prin exce-
lentg, edifiriile sunt prin a contrario imobile urbane, or unde
-ar fi ele situate.

Acésta distinctiune, Insg, este consacratg nu numaT prin texte

formale de lege moderng, dar ea ne vine cle la dreptul Ro-
man §i a fost admis g. de tote legislatiunile care s'att inspirat
de la dansuI.
Romanil, intr'adev6., distingeati servitudinele in rural', (jura
paediorum rustieorum) 0 urbane Oura praediorum urbanorum),
dupg natura fonduluT dominant.
«OrT, n acésta materie, clice Accarias (Tom. I, No. 269 pag.
642) se numesc fonduri rurale, tOte proprietgtile neconstruite,
ort care ar fi situapia lor i fonclurt urbane casele i cele-l'alte
constructiunl.,
Din dreptul roman acésta notiune a trecut in codul Napoleon
ar t 687 de unde am luat noi tale quale, art. 621 cod. civ.
-care clice :
«Servitudinele sunt stabilite saii in folosul cladirilor sail in fo-
losul pThAntuluT, cele de felul dintal se numesc urbane, chiar
cand cladirile pentru care serviciile sunt instLuite se vor afla nu
numaT in orag dar i la Ora ; cele de al doilea se numesc ru-
rale.)
Dar acestg distinctiune nu s'a mgrginit numaT aci ; ea a de-
venit baza fundamentala a operatiunelor celor dou marT institu-
tiunI de credit funciar : urban 0 rural, infiintate in virttitea lege(
0 a statutelor din 6 Aprilie 1873.
Ltgiuitorul, inteadevax, a autorisat, prin acesta lege, in primul
loe infiintarea urieT Societatt de credit intre proprietaril de imo-
bile rurale,--de mo01 ; cu drept de a emite scrisurT funciare ga-
rantate cu ipoteca in mo0ele lor. (Art. r 0 2).
Prin al. H al art. 2 din lege, in mod indidental, se stabile0e
asemenea ca :
«Se vor bncura de drtpturile i vor fi supuse la indatoririle
prevgclute prin acéstg lege 0 asociatiunile ce se vor forma intre
proprietarit de irnobile urbanes.
lath dar din noti aparand notiunea de imobile urbane 0 rurale.
In ce sens s'a aplicat i s'a interpretat' acesta notiune ?
Creditul funciar rural nu a imprumutat de cat pe mopii, bine-
Inteles, tinand sema de inaperile aflate pe moie ca zestre a et,
de ex. case, hambire, magaziT etc.dar el nu a imprtimdtat nici
o data numaT pe constructiunT,de ex. stabilimenté industriale sai
comerciale aflate la tara, pentru ca in tot-d'auna el le-a considerat
ca imobile urbane, e0nd din cadrul operatiunilor sale.
La rindul sii, Creditul funciar urbanpentru a evita ori-ce di-
-ficultate i suprinderea cerut sg se voteze 0 lege interpretativg.

www.digibuc.ro
 19

a acestul articol, care s'a i votat, prin care s'a precisat interpre
tatia lui, tot in sensul art. 621 C. civ.
RAmane dar constant cg 0 in acestg lege, prin imobil rural se
intelege movie, iar prin imobil urban, se intelep.cladire, ori unde
ar fi ea situatA si negresit si terenul pe care ea este asezat cici
el nu este de cat fundameutul i accesoriul ei, lucru cc nu are
nevoe de nicT o demonstratiune atat este de evident : nu se póte
ediature. Pira teren !
Nimeni, in adev6r, nu a pus in indoialg c un s.rin póte cum-
pgra un teren pentru claidire in oras, ori nu este nicT o ratiune
juridicg de a distinge, precum am v6clut, intre ora i arg. un
imobil este urban sail rural dup g. natura si destinatia luT, iar nu.
dupg situatia luT in oras sail la tail.
D. APLICATIUNEA PRINCIPIULUI ART. 7 § 5
As putea sl multiplic in infinit demonstrafiunea mea ;dar la
ce bun ?
Nu resulti distinctiunea ce noi propunem ex ipsa natura rerunz?
Se pOte Ore concept o altg clasificatiune natura1 i juridicg ?
Dc sigur cg nu.
Dacg, in adevAr, inlIturgm acest criteria, pe re ne mai putem
baza pentru a califica un imobil, in urban sail rural?
Pe clasarea comunelor in urbane si rurale ?
Dar acestl clasare depinde de vointa legiuitorulul ordinar,
0 este absurd, este antijuridic a clice cg legiuitorul, atat de gelos
de principiul inscris in Art. 7 § 5, sg. fi consimtit a abandona,
fgr g. nici o garantie, aplicatiunea lui la capriciul si arbitrariul pu,
terel legiuitOre ordinare.
Acésta nu este posibil, nici in fapt, nici in drept.
SA presupunem, de pildg., cl un legiuitor ordinar, sub o influ,
entg Ore-care, voeste sA restrangl aplicatiunea principiulul inscria
in art. 7 § 5 ; el nu ar avea de cat sg declare, tote sail cel maT
multe cornune rurale din targ, urbane si atunci insgsi nzopiile
coprinse in periferia br vor putea -fi cumpgrate de strOinT.
MaT mult incg, pen ru a nimici, cu totul, art. 7 § 5 el nu ar avea
de cat s suprime actuala clasificare a comunelor in urbane si rurale,
inlocutnd'o, de exemplu, cu CantOne cum s'a maT proptr, i atunci
insg-sT baza art. 7 § 5 este desfiintatg, nu vor maT exista in Ro-
mania nici imobile urbane, riici imobile rurale.
Or, un atare resultat este radicalmente imposibil : nu ec-te posibil
ca legiuitorul ordinar s pkg., direct sail indirect, modifica dis-
positiunile Constitutiunef ; ea a prevgclut anumg forme si garantii
pentru aceasta.
Acest resultat, insg, itwedereazg incg o datgrg de indatg ce
esim din principiele stabile ale dreptului r c d em in absurd, in
arbitraritl.

www.digibuc.ro
 20

SA mergem insa mat departe : bariera eraselor, dupl opiniunea

contrarie, este limita care separl imobilele urbane de cele rurale.
Este acésta, ins, admisibil ?
Cum? un semn ficciv, o linie inchipuita, esenpalmente schimba-
tore si in drept si in fapt,ea este acea care va determina starea
de drept a imobilelor ?
Dar ce garantie perte presenta partilor 0 asemenea distinctiune ?
Mutarea liniel de barierl mat departe cu loo de metri, de ex.
face ca terenul coprins acum dincoa se fie urban si un strain sl'l
póta cumpAra si mutarea unit cu Ioo de metri dincolo face
cot terenul, coprins intre vechea linie si cea noua, rural si un
strain nu 11 poate cumpara I
Ar trebui pentru a fi logict sa deciarIm cl in atare caz stet-
inilperd ipso jure dreptul anterior dobandit pe terenul cuprins
intre aceste limite, de oare-ce et nu pot detine un imobil rural!
Ar trebui asemenea sa decidem el strlinit care ail dobandit
imobile intee comuni urbanl cand acesta ar fi declasata, ar
deveni rurall, perd ipso jure drepturile lor de proprietate.
Consecinte absurde, care insa invedereza si mat bine inanitatea
teorit contrarie.
SA mergem insa si mat departe si s vedem daca aplicatiunea
empiricl a art. 7 § 5 nu este contrarie chiar spiritului lege.
Intentia legiuiterulut consthuant am v&;lut cä este constanta:
el a voit sa impedicc ca mosiile i pamenturile tAranest! sa intre
in mana strainiior.
Or, cu distinctiunea propus a. a imobilelor in urbane si rurale,
dupa cum ele sunt situate inteo comunl urbana sail rurala, acesta
intentiune este manifest violata.
SA luAm cate va casull :
Comuna Urlati1 de ex. din jud. Prahova, este o comuna urbana;
in periferia el insa sunt coprinse vit, plduri si mosit de mil de
pogoane, cari tote fac parte din resortul administrativ al acestet
comune,un strain ar putea dect cumpara tote acestea, cea ce
de sigur repugna spiritulul art. 7 § 5,
De asemenea, comunele Mead, Buzäü, Mizil etc., sunt proprie-
tare de domenil de mil de pogone, de mosit cari fac parte din
raza orasulut,un strain ar putea dect O. le cumpere, ceea ce
iarls1 este absolut imposibil.
Din ort-ce punct de vedere dar, vom considera art. 7 § 5, tot
la solutiunea propusl de not, ca fiind singura logica i juridica,
ajungem.
Din ea nu putem esi, Para a en:lea in absurd si in arbitrariu.
Dar chiar intre doul interpretatiunt indoelnice, Interpretul tre-
bue sa alegl pe aceia care este mat conformI ideilor timpulut
sail si intereselor natiunei, sub pedepsa de a decade.
Onoarea i gloria juriconsultulul i judecatorulut roman, in spe-

www.digibuc.ro
 21

cial a PretoruluT, a stat in faptul el eT ati stiut sa adapteze legile,

printr'o interpretatiune din ce in ce mat larga, la trebuintele noT
ale poporuluT roman ; eT le-ail facut cu alte cuvinte s evolueze
treptat cu noul spirit al poporulul ; ef nu le-ail lasat s s cris-
taliseze in nisce formule archaice i fgra sens, ceea ce le ar fi
facut odi6se poporuluT ce avea sg. le sufere.
Iata pentrn ce, legea celor XII Table nu a fost nicT odatä a-
brogatg. ; nu era nevoe sa se abroge, pentru ca jurisconsultul, pen-
tru ca Pretorul o moduleti dupa noile trebuin;e ale poporuluT.
Trebue s. recunOstem ca cam aceiasl evolutiune urmézg, si la
noT, interpretarea i maT ales aplicatiunea art. 7 § 5 din Consti
tutiune,
La inceput, ca.nd s'a starnit acesta faim6sa controversa,catre
188i,tribunalele, curtile i chiar Inalta Curte de casatie rivali-
sail in a decide cä strainiT nu pot dobandi imobile rurale prin
nicl unul din modurile prev6clute de codul civil, nicT cu titlul par-
ticular, nici cu titlul universal,ded nici prin succesiune, etc.
Consecinta acestel teoril a fost spoliatiunea strginilor in favo,
rul altor rude lacome,adica un act cu atat maT odios cu cat
acésta confiscatiune se face in favorul unui particular; s'a v6clut
frate spoliind pe sora luT, s'a vNut rude intr'un grad maT de-
pIrtat inlaturand de la mostenire pe rudele cele ma! apropiate
etc., s'ail vgclut adev6rate acte salbatice, necompatibile cu spiri-
tul modern, si mai ales cu spiritul liberal si just ce a caracreri-
sat in tot-d'a-una taxa nOstra, care nici odata nu a cunoscut mg-
suri de exactiune in contra strginilor, nicT chiar dreptul de ali-
binat (le droit d'aubaine).
InsasT jurisprudenta s'a cutremurat fata de iniquitatea unel ase-
menea aplictiunT a lege! i, incetul cu incetul, ea a revenit la sen-
timente maT umane, mai conforme cu ideile si nevoile pop6relor
ce compun acIT familia lumeT civilisate.
Rand pe rand, Tribunalele, Curtile i Inalta Curte de casatie
pi chiar Guvernul ail admis ca nu se pot sPolia strainil gra macar
si li se dea o compensatiune,--si in consecinta, unele instante ati
dispus ca imobilele rurale (mopii in specie) sg. fie vandute i strth-
nilor sä li se dea valOrea.
Consecinta nejuridic i falsa, caci din dou6 lucrurt unul : off
strainul este proprietar al aceluT imobil si cum poate fi el expro-
priat cu sila, in afar g. de casurile anume prev6zute de lege ? orT
el nu este propritar i atuncT cu ce drept poate el vinde si pre-
tinde valoarea luT
Un pas ne ma! desparte, i pe aceastg cale, de adev6rate1e
principiT : admisiunea strainilor la dreptul plin de a mppteni, ca
pi Romemii, ori-ce fel de bunuri: urbane sac rurale.
Alte instante si Guvernul, in diversele afacerT ce 'T ati fost su-
puse (afacerea Bedmar), intr'adev6r, ati admis deja, pur si simplu,

www.digibuc.ro
 22

trimiterea stiginilor in posesiunea succesiunilor, ce le erati defe-

rite, farg a'T supune la nici o obligatiune.
In fine, Inalta Curte de casatie care decisese in mai multe ran-
dull ea strainii, si in special Românil de origing din alte tar!, dar
care sunt strain!, pentru ca ei sunt supusii al or State, sg nu poatg.
cumpgra mosii in Romania, acum in urmg, a deschis larg portile
acestei cetati inchise, tuturor Românilor de origina sat pretinsr
ast-fel, ccT cine va putea controla, de ex. pe toti Bulgaril, pe
tot! Albanezli, Ungurii etc., ce se voi da de aci inainte de Ro-
mani de origing, din Macedonia, Banat, Transilvania etc.? toti
acestia pot dobendi de azi inainte, a cumpe'ra chiar,imobile ru-
ralemc* in Rom' nia ; cad Casatia a cps, in Sectiuni Unite, 'la
contradictie cu vechea e jurisprudentg, cà dreptul de a cumpra
atari imobile nu constitue un drept politic, si el Romanii de ori-
ging din alte State il pot exercita.
Or! acestia sunt mai bine de I0,000p00
Unde dar este pericolul national ce Constituantul a voit sg 'I
inconjure, ca nici o palma din pgmentul României sa nu incapg
in mainile strainilor, cad alt-fel, zic unii, suntem perduti ?
Pentru ce sg ne cream gogdrite in zadar, care nu pot avea alt
resultat de cat ruina tarei ?
Unde, inteadever, ar fi vre-un pericol national, in ce am viola.
textul si spiritul art. 7 §5, dacg am clice ca cladirile i terenurile
destinate pentru constructil de fabriei, de case, de stabilimente-
industriale de ex. sum imobile urbane, chiar and- ele stint situate
la tara, deci accesibile strginilor ?
Am deschide larg portile Economiei noastre nationale tuturor
factorilor utili, earl, umgr la umgr cu noi, ar lupta la ridicarea
noastra economica, ne ar ajuta la lupta grea pentru existentg pe
campul de r6zboiti international, ne ar face sa ne mentinem cel
putin rangul nostru social plintre natiunile civilisate?
Inteles i aplicat alt. 7 §5 asa cum se propune de unii, cons-
titue el insusi un adev6rat pericol national, el va pironi pe loc
desvoitarea noastrg oconomica, el va impedeca evolutiunea nor-
mall a Economicl noastre nation lle.
In acest cas resultatele lul vor fi tot atat de funeste pentrn
Romania, precum dreptul de Veto fu pentru Polonia.
Aceasta a impedicat evolutiunea politica a Poloniei,un singur
nobil polonez vendut Rusiel ori Prusiei a putut sa se opung la
ori-ce reforma utila patriei Jul, la ori-ce pas inainte ; iar art 7
§ 5 va impedica natiunea rotnana sg se pung la pas cu cele-Palte
natiuni, sa uzeze de aceleasi mijloace pe care sciinta, munca si
capitalul le introduc pe fie-care cii in tecnica moderng, in arta
l.sboiului economic modern.
Acei, car! in orbirea lor consiliazg tare! noastre si justitiei ei, o.
asemnea interpretatiune comit, ei, o adev&ata crima de ase natiune.

www.digibuc.ro
 2§

CACT capitalul, acesata munca acumulata de sute de glneratiun!

trecute i presente, este singura paxghie, singura arma efirace in
lupta pentru inaltare i existenta. a natiunilor moderne.
OrT, capitalul sub formele lui %Tara' ma0nT, materil prime, sa-
lmi!, etc., lipse0e in tara noastra ; pentru ce sä ne interzicem
posibilitatea de a'l avea de acolo, unde el este abondent .0 ma
eftin ?
Sub pretextul nebun ea Romania f ar a da se,cum ziceaA ita-
lieniT la 1859 cand ai fost batutT de AustriacT, ar fi trebuit aid
nu imprumutam de la strain! un miliard i jum6tate, fie in ban!,
dar ma! ales in ma0n1 i raiurT de drum de fer, instalatiunT etc.,
adica sub forma de capital pentru a face toate marile noastre
lucrarT publice i arinamente, ar fi trebuit s rftaanem la dili-
genta, la posta i telegraful luT Librecht, la tunurile de cirq, etc.
Pentru ce, aceea ce era util i permis Statului Roman sa nu lie
permis i until particular, sa nu fie permis Economic! nationale ?
Aceasta ar fi trebuit s nu aduca din strthnatate plugurT de fer,
masinl de secerat, de batut etc , care toate formeaza captitalul (1)
ci ar trebui sa -1-&-nana la plugul de lemn .0 la treeratul cu caii,
cad no! nu fabricam atari ma0n! i ustensile.
Or!, capitalul str6in, sub diversele lul forme, nu vine, nu se
a§eaza, acolo unde el nu are deplina sigurant1-0 nu are sigu-
ranta, industria0il sa'§i confie capitalul sa
intemeeze o in-
dustrie pe un pament pe care el nu este proprietar, pe care el
ar fi numaT chiria0.0.
Declarand ca terenurile destinate a fi acoperite cu cladirT sunt
imobile urbane, deci accesibile i str6nilor,arn resolva in pace
pi liniste una dintre cele maT grave i vitale chestiura pentru tara
nóstra, am deschide larg portile intreprinderilor industriale in
Romania §i acesta fara a viola nic! textul nici spiritul lege!, ba
din contra, nu am face de cat s'o adaptam la noile nevol pe care
atuncT, la 1879, legiuitorul nu le putea avea in vedere, cad Ro-
mania nu era i nu putea prevede a va trebui sa devina a4a de
curand o ar industrialä.
El insa s'a angajat pe cuvintul lu! de onóre de a permite cum-
p&area chiar, la ace! strëini car! se vor ar6ta utilI t6rei ?

(1) Sub numele de capital, nu trebue sa intelegem numal aurul, bang, care nu
sunt de cat un mijloc de a ne procura Capitalul : magint, ustensile, materil prime, etc.,
facem dar o grosiera eroare cand tiptin : nu voim, nu avem necesitate de aurul
strain! ar trobui sa se zica : nu avem nevoe de magini, etc., ceea ce acettia nu zic.
Not nu putem face industril ti pe straint 'I impedectm de a face, de ore-ce in
eirtutea legilor sanitare tocmat marele industrit sunt considerate ca insalubre tt
nu se pot infiinta de cat la col putin patru k. m. de orate ; oil la tart, gratie in-
-terptetatinnel cc se da de unit art. 7 § 5 el nu pot deveni proprietarl pe cel putin
o intindere de pamant, un hectav, dout,pe care sti ateze fabrica lor, ne tuvirtim Inteun
cere vitios ti in acest timp continutm a cumpdra, In fie-care an din strainatate, pen-
tru Bute de milioane,ludatorindu-ne din ce in ce mat mult la strainl,lucrnrl de
intaia necesitate, pe cart am putea sa le fabricam utor aci la not.

www.digibuc.ro
 q4

4\70111 i, a clis d-1 Boereseu Baronului Ca lice, in tof-d'auna a

da dreptul de a cump6ra la acel dintre strelni, earl ar fi folosi-
torI ril. (Cartea verde, cit. pag. 80).
Ori, cum se póte ar6ta un om util Orel, de cat intemeind in-
dustril in România, facend sg trgiiscg prin munch' populatia el si
punend in yalóre boggtiile ei ?
Acest titlu este atat de mare, in cat insusl faimosul art. 7
scuteste pe un atare str6in de stagiul de zece ani, cerut pentru
naturalisare.
Judecgtorul, care va imbratisi o asemenea interpretatiune, nu
numal cg va face o justg aplicatiune a lege, dar inca va bine
merita de la patrie, el va fi dat o indicatiune si o indrumare sg-
ngt6sg jurisprudentel, a cgrel menire este de a fi tot-d'auna des-
téptg in mijlocul'nevoilor i aspiratiunilor tot mereti schimbgtOre
si crescende a poporulul, ce ea este chematg sg obraduiascli,
In practicl, art. 7 § 5 din Constitutie este el atat de sacro-
sanct si intangibil?
Legiuitorul insus1 nu oferil el pgrtilor mil si mil de mijlOce
pentru a'l inconjura ?
Ast-fel, pentru a nu cita de cat cAte-va exemple :
Legiuitorul singur, prin legea minelor, a admis posibilitatea
pentru str6n1 de a dobAndi asupra imobilelor proprill zis rurale
fondurilor----dreptuil reale, oposabile tertiilor prin inchirierl pe
termene lungi, 6o de ani, ceea ce ecquivalézg cu o venclare, de
ore-ce 60 de anT intrec, de multe ori, viata actiyg a unul om.
Tot legiuitorul a admis, prin legea pentru incurajarea indus-
triel nationale, putinta chiar pentru str6nI de a dobandi de la Stat
insusT pe 90 anI concesiunea grotuit de terenuri din mosiile Sta-
tulul pentru infiintarea de industriI, ceea-ce in fapt iargsi equiva-
leazg cu o venclare.
Ceea-ce insg este si mai gray, este ct insusi codul de comerciii
(art. 122), modificat pi in legea din 6 Aprilie 1900, a o loviturg
mortalg. articolulul 7 § 5 si indica judecgtorului i jurisconsultu-
lui spiritul de care el tiebue sg. se cglguzeascg, fie in interpreta-
tiunea lul,--tocmal di privire la ch stiunea de a se sti ce se in-
telege prin «imobile ruraleo,fie in aplicatiunea lul.
Intr'adevèr, dupg acest articol, societItile comerciale anonime
sunt imprtite in dou6 categoril :
SocietgtI anonime, ale cgror statute permit dobendirea de «inzo-
bile urale»: in cocst cas, consiliul lor d administratie trebue sg
fie format, in majoritate din Români;
Socieeitl anonime, ale cgror statute nu permit dobendirea de
atari imobile: in acest cas consiliul de administratie se pOte corn-
pune din 2/3 strginI si numal din 1/3 Românl.
Când mns socie gtile anonime ar voi sg dobândescg aimobile
rurale», destinate la constructia unul stabiliment industrial sat

www.digibuc.ro
 25

necesarii la o exploatatiune industrialg si dependintelor lor,decl

chiar mosii, de ex. pentru o fablica de zahar,--,..ste suficient ca
1./3 numal sg fie Romani.
Din cele ce preced result a. c legiuitorul pare a considera ca
societati nqionale, societatile in care majoritatea membrilor con-
siliului lor de administratie sunt Romani si straine pe acelea in
cai-Yt 2/3 sunt streini i numal 1/3 sunt Romani, cad cele dintêiü
pot cumpera imobile rurale, pe cand cele de al doilea rm.
Dar aceeaS1 capacitate o au tOte societatile cornerciale, de a
dobandi «inwbile r ;wale» , i chiar child numal 1/3 din membrii
consiliului de administratie sunt Romani, deci ele sunt cert straine,
daca este vorba de imobile trebuincióse exercitiului comerciului
si industriel lor, fie ca aceste imobile sunt situate la tal a sail la
oras.
Legiuitorul dar insusl face distinctiune intre imoliie rur ale))
in genere si imobile destinate unel industrii sail until comerciti,
adica ctL lirile sat' terenurile pentru cradiri, carl sunt accesoriul
si fundamentul celor d'inteirs : accessorium sequitur principale.
Nu es.,e acesta 'Meg o confirmare a opiniunei nOstre ?
Pe ce s'ar putea, alt-fel, interneia distinctiunea pe caie o face
legiuitorul, in art. 122 C. corn. ?
Daca ea n'ar fi in insasi natura juridica a lucrurilor, daca
aceste irnobile nu ar fi «urbane» propriii vorbind, legea (art. 122
C. corn.) ar fi necotistitutionala, cad legiuitorul ordinar, nu
pOte, pe cale indirecta, sa restranga aplicatiunea unel legi
constitutionale.
Dar, ori cum ar fi este constant ca societatile anonime pot
cumpera «inobile rur ale» i in sens propriii si in sons impropria.
Singura garantie pe care o ia legiuitorul, santinela vigilenta,
pe care el o pune de paza a acestui altar sfint, este ca consiliul
de administratie sa fie in majoritate Romani 1
Daca ar fi adeverat ca numal art. 7 § 5 irnpedica pe streini
sa dobandesca imobile rurale in Romania, ca fai el,in cate va
zile,fie chiar si in cati-va ani,tot teritoriul Romaniei ar in-
capea pe mainile lor, nu ail el mijlocul legal de a1 cvinge ? ET
nu ail de cat sa se constitue in societati comerciale anonirne, sg
numeasca un consilit de administratie, de paie, in majoritate
dintre Romani, si sa cumpere in urm a. tote imobilele rurale, ce
el nett jinduesc; si odat a. acestea cumperate, fie ca ei cer demi-
sia acestor complesenti Romani,al caror num& este precum se
stie foarte mare, eici actualmente mai toate consiliile de admi-
nistratie ale societatilor anonime streine stint compuse in mare parte
din Români,sail ei nu le mai reinoesc mandatil si atunci societatea
anonima al care capital este in rnaini streine, al cdrui consilin de
administiatie va fi de aci inainte compus numal din streini, sall
in ori-ce cas cu 2/3 din streini,remine ,legalmente in stapânirea
.tpamintului Rornaniei Ix.

www.digibuc.ro
 It
De- ce na o fac insg, de ce striiii1 rtu cotropesc mosiOra strg-
bunilor nostri ?
Pentru c ei nu vor ; si nu vor pentru cg" nicl unul nu este atAt de
nebun, ca pentru ambitiunea nesocotitg de a fi proprietar de imo-
bile rarale in Romania, sg imobilizeze capitalul sail in moi, cu
2-3% dobandg, pe cand in comerciii sail in industrie, el cas:
tigg Ici-20°/0.
Ded art. 7 § 5 se opinteste inutil in contra und pericoI ima-
ginar ; instrginarea soluluI national tot are loc: nu insa pe farts,
in mod leal, ci indirect', deghisat.
In fapt, el este suficient pentru a alarma o lame intreagg si
pentru a inlatura pe tot! 15menit seriosr i cinst.itl, carl bac-tiros
ne-ar aduce sprijinul lor moral si material in lupta pentru exis-
tenta, ce natiunile civilisate duc asta-dl uncle contra altora cu a-
tata inversiunare.
Dar unde este pericolul national ?
Nu este pericol national, tara nu piere, când de ex. o princi-
pesil Gorschtiakoff; o contesa de Montesquiou, un principe Dimi-
trie Sturdza, un principe Vogorides, etc. etc., storc, in fie-care
an, din pgmanturile Romaniel, milióne si miliOne, pe car! el le ma-
nilla in strinatate, farg a ne da nimic in schimb.
Nu este nicl tin pericol national, cand sute si miI de Romanl,
instainati de targ, duc o viatg trandavg i inutilg prin salemele
si cluburile din Paris, Nissa, Monte-Carlo etc., si sug fara mill
vlaga pamentulul rornanesc si sudOre.a 'Oranulul roman, car! in
lipsa lor produc toate bogatiile, ce ei u atata usurintg aruncg
pe o masa Verde,--pe cand no! aid, de la mic si pan la mare,
ferbem in seul nostra si ne luptam in contra flacgrilor ce ne de-
vorg.
Nu este nici un pericol national, and societal! de asigurare,
zise romane, dar al cgror capital si a aror directiune sunt in
fliâinile streinilor, cumpga, una dupg alta, cele ma! superbe
mofil ale Rominiei.
and un strein detine in arena zecimi de mil de hectare, and
sute i mil de taranT roman! sunt abandonatI, fgra nici o protec-
tie la discretia Jul, etc.
Cam' etc., etd
fit este un pericol national:
and un strain ar cumpara in Romania un hectar sa dou de
pgmant, did la aceastes meschinei propogie se reduce marea, grava,
ci nationala chestiune a art. 7 § 5 pi a capitalurilor straine,pentru
a face pe el o fabricg, int stabiliment comercial sail industrial, in
care el ar infige un muion saU dou6, sail chiar mal multe,care
strain ar intrebuinta cgramida, varul si lemnul nostru pentru con-
structiunea lor,care ar da de lucru zidarilor, dulgherilor i sa-
lahorilor nostril, muritori azi de foame,care ar utilisa in viitor

www.digibuc.ro
 27

munca acestora si a altora indreptându-1 cgtre o altg profesiune,

tle oare-ce cele actuale nu 'I ma! pot hrgni, etc :
Cand functionarill dati afarg din slujbe, ar ggsi in industia par-
ticularg o ocupatiune, care se asigure painea copiilor lor;
and munca si avutia agricultorulul roman, in loc sg. fie duse
pe pietele strgine, unde suntem batjocoriti de toll samsarii i spe-
culantii international!, ar ggsi aci in tail un debuseti, fie prin spo-
,,rirea populatiunei, fie cg produsele lui ar servi de materii prime
acestor industrii;
and in loc sg ne priveze de munca, inteligenta i capitalurile
lor,precum fac multi Romani,ei ne aduc munca, inteligenta
capitalurde lor, pentru a putea tocmal lupta cu Economiile na-
tionale, pe carl cei d'ineeiii le ingras1 si le imbuibeazg ;
Cand in fiine, gratie acestor industrii, incetul cu incetul, ne-am
desrobi de sclavia i dependinta streingtatei, etc. etc.
Da, este un pericol national ; acesta stg, insg, in perversiunea ju-
decIti nOstre,in perderea notiunei de drept, de adevU 0 de real.
Or!, gum. Jupiter pe,'didere vult, dementat I
Iatg pericolul !
Adevn-ata si sincera iubire de patrie nu consistg in a o strange
in brate Ong ce vom ingbusi-o.
Viitorul ei, inflorirea ei trebue sg fie tinta orl-cgrui bun Roman.
Cu art. 7 § 5, inteles i aplicat asa cum o fac unii, acest ideal
nu va fi atins, nici odatg.
Sgpati, din contrg, Romani, adanc in mintea si inima voastrg
cuvintele intelepte, ce Joan C. Brgtiarm rostea la 26 Iunie 1866
in Adunarea constituantg, chiar Isupra acestul art. 7 :
SI panem stavilg, zicea el : « Nu venire! ptiinp!, nu veniret oa-
meni!or, car! ar puta 8 fie la noi iniciatorii agriculturd fi eo-
merciului, diet pe acegia no! tot-d'a-una 'i-am bine primit,--i-am
chemat chiar»

In fine, am crezut, in tot-d'a-una i cred i acum cg. art. 7 § 5

constitue numai ua nudum praeceptum, o declaratinne de principal
constitutional, farts eancOune, care asteptg si azi o lege pentru
a'l reglementa, coordona cu restul legislatiunei si a'l prevedea cu
pedepsele ce se vor ggsi de cuviintg, in cas de violatiune a lui,
pedepse, care nu se pot distribui cu lopata ci cu judecata, adicg
cu mgsurg si cu dreptate.
Iatg ce ziceam deja in 1897 i ce zic i acum, in acestg privintg :

www.digibuc.ro
 28

E. ART. 7 § 5 ESTE UN NUDUM PRAECEPTUM

(Extract din Contribatiunile nide la intelegerea art. 7 § 5 din Constitutie)
«Dar, fie cg am intelege art. 7 § 5, in sensul restrins, ce i l'am
dat eLI, fie cl l'am intelege, in sensul larg al unora, trebue
sg ne intrebgm clre este adeVeratul sII caracter ? Care este sane-
tiunea sa Cine, in fine, póte pune in miscare acestg. sanctiune ?
Pentru a putea r6spunde la aceste chestiuni, me' voiti servi, pe
de o parte tot de lucrgrile preparatoril, iar pe de alta, de cea
de a doua regula de interpretatiune, pe care, am veclut, a ne-o
dg sciinta dreptului : apropierea textulul de interpretat de alte
disposiOuni legale relative la aceeari materie saii, la materii analoge.
D-1 B. Boerescu, in importanta sa misiune, a publicat la Paris,
un mernoriii, reprodus in Cartea verde, in care cu aprobarea
intregului cabinet ape'ra inaintea Europe! vederile guvernului in
materie de revizuire a art. 7 .
Dupe ce reproduce vechiul art. 7 din Constitutiune si art. 44
din Tractatul de la Berlin, dupg- ce arat g. cg deja art. I I i 2 1
din ConstiLutiune dg, in parte, satisfactiune exigentelor art. 44,
D-1 Boerescu clice :

«Remane dar sg. introducem in Constitutiunea Principatului,

principiul exprimat de prima conditiune.
«Este in drept cine-va sg ne cearg mai mult ?
«Nu, ccT puterile nu ati cerut mai mult prin tractatul de la
Berlin; nu, cetei aplicatianea unza principlA inscris in Constitutiune
se face prin legi organice posteridre acestd Constitutiunb.
*i mai departe :
«Executiunea art. 44 exige dispositiuni de doue naturT diferite:
uncle se raportg. la viitor, altele la trecut.
tIn 'tea-ce concerne pe cele d'anteiti, aplicatiunea art. 44 tre-
bue sg se facg, prin o serie de noul legi organice si prin modi-
ficatiuni introduse in acelea -din legile existente, carl ar contine
ore-carl dispositiuni. contrarii noului principiti introdus in Con-
stitutiune.
«Ca compliment necesariii si logic al m6surilor de aplicatiune
a art. 44, guvernul roman 's1 propune asemenea de a face ea se
declare prin proectul seti de revisuire, cl dreptul de a dobandi
imobile rurale este un drept politic,.
D-1 Boerescu, atat la Viena cat si la Berlin si la Paris a ac-
centuat caracterul revisuirei, tot in acest sens, sustinend ca in
Constitutiune nu se póte inscrie de cat o simplg declaratiune de
principlU; iar, aplicatiunea lui catg sg se facg prig legi ordinare.
www.digibuc.ro
 29

D-1 raportoi D. Giani, in expunerea sa de motive, nu se sfiesce

sa afirme, cca nu prin dispositiuni constitutiona1e, orT cat de pre-
veclètere ar fi el; daca nu ar fi desvoltate prin leg! posteriore,
puse in armonie cu principiele s.abilite intr'ensa, se pdte conso-
lida o natiune pe V'rámul economic si nationals..
In resumat in Constitutiune se inscrie principiul, legea ordi-
nath '1 aplica, '1 pune in armonie cu tote cele-l-alte principiT de
drept, cu cari el, lasat in voia luT, s'ar putea gasi in conflict.
Legea este pentru Constitutiune, acea ce este regulamentul
pentru lege.
In specie, constituantul de la 1879, declarând ca anumai Ro-
manii sau cel naturalisati Romani pot dobandi imobile rurale in
Romania', nu a facut de cat sa proclame, pur si simplu, prin.
piul, lasand legiuitoruluT ordinar sarcina de a regula aplicatiunea
luT, i defini ?rare altele expresiunile luT de ex. ce se intelege,
hoc sensu adi-a din punct de vedere al prohibitiuneT constitutio-
male prin cimbile rurale».
OrT, acésta aplicatiune este complicata si cate o data Im-
pinsä la exces, devine atat de odiósa, in cat reportata la spiritul
legei, precum am vedut, repugna acestuia si este respinsa de dansul
0 asemenea lege, insa, pana in present nu exista.
Totl recumiscem urgenta ci, ministriT, deputatiT, simplil muri-
tori strig c, cu o cli mal de vreme, o asemenea lege sa se con-
fectioneze, pentru a scapa lumea, pe justitie i pe justitiabill de
excesele arbitrarului ; caci, sa nu se uite, ca cea mai rea lege este
aceea care lasa cea mai mare latitudine judecatorului.
Cu drept cuvent, dar, d-I P. P. Carp zicea, in sedinta Sena-
tuluT, din 14 Decembrie 1902 :
cAsupra textului Constitupunei, nimeni nu discuta ; asupra in-
tentiunel Constitupunei, cum ca streinul nu are drept de a sta.-
pani o mica particica a teritoriului nostru, iarasT nu e nici o dis-
cupune.
(D. Carp se insala cAci, exista o intrega serie de streini car!
stapanesc, adi imobile dobindite anterior 1879 sail carl, avend
dobandit acesth facultate, anterdor 1879, au putut si pot inca si
azi cumpera mosii in Romania.
(Discutiunea incepe cand in contra acestor tendinte, se incerca
un strein de a stapani o Orticia din teritoriul nostru.
aSi atunci se nasce o controversa: cum impedici pe streinT a
deveni stapani pe o particica a teritoriului nostru. D. Vernescu
zice cii confisc in faverea Statului. Eii zic, nu ; '1 silesc s vnda.
In teorl respecthm amendoui art. 7 si in spiritul si initen-
dinta lut
cand venim insa la sanctiune, D-ta ai ca sanctiune spoliapu-
nea din partea Statului ; eti am ca sanctiune, obligatiunea pentru
strein sa venda ; cum am dovedit in Camera, era ea sub tete for-
Indic si in intrega ei procedur.1 in art. 7 ? Evident a nu. *i a-
www.digibuc.ro
 30

tuna am zis i repet i asta-zi, acesta e treba Corpurilor Legiu-

itcire de a pune in concordantg. textul civil cu textur constitutio-
nal, de a 'rnl da mie mijlócele fail a comite o spoliatiune si fra
a lasa pe strein sa stapanesca, de a impiedica pe strein de a
poseda in tail la mine,.
Iatä, inca o data, marturisit de unul din constituantl chiar, si
de unul care luase parte insemnata la revisuire, care, de si pro-
pusese un proect personal al seil, fata de proectul guvernulul din
12 Septembrie, '1 a retras si a votat pentru acest ain urma, mo-
tivend chiar pe larg, votul sail.
Dar numal § 5 din art. 7 se gasesce in Constitutiune pui tand
acest caracter pur declraativ ? Nu, ci o serie intrega de dispositiuni :
In special, maI tóte acelea car! sunt coprinse in Titlul II IDe-
spre drepturile Romnailor».
Nu vol releva, pe acelea car! sunt privitóre la drepturile pu-
blice si carT, daca Codul Penal sau alce legf nu ar veni sa le aea
o sanctiune, de sigur ca nimenui nu 'I-ar trece prin minte ca vi-
olarea for ar putea fi pedepsita, cad ((nulla poena sine lege».
Dar, sa ma ma opresc numai la un articol, care are o mare a-
nalogie cu art. nostru' i ca origina i ca redactMne ; voesc sa
vorbesc de art. 2 2, al. II.
cActele stare! civile, zice acest articol, sunt de atributiunea au-
toritatel civile si intocrnirea acestor acte va trebui sa preceada,
in toc-d'a-una, benedictiunea religiessa, care pentru casatoril va fi
obliatorie, afara de casurile ce se vor prevedea prin anume lege,.
Redactiunea acestul articol a fost propusa de D-1 M. Kostachi
Epureanu.
Cu tota opositiunea i combaterea logica ce i s'a facut de D-1
raportor al ConstitutiuneT, D-1 Ar. Pascal si de D-1 C. Boerescu,
el a fost primit.
Din textul sail clar, din discutiunile parlamentare intinse, car!
all precedat votarea MT, resultä, in mod neindoelnic, ca legiuito-
rul a voit, ca casatoria sa nu fie valabilä, numal prin simplul fapt
al celebrarei el de catre oficerul de stare civila ; el a cerut, si
a cerut acesta in mod imparativ, ca ea sä fie urmata 0 de ce-
lebrarea religiosa.
Acest principiti, insa, nu s'a intrupat intr'o lege de aplicatiune
chemata, mai ales, sa puna in armonie codul canonic cu codul
civil, relativ la efectuarea casatoriilor, dat fiind numerósele con-
flicte i nepotrivirI dintre ele.
Jurisprudenta, dupa ore-carl esitatiunI, a gasit adevn-ata i sin-
gura logica solu iune Hotararea Inaltel Curtl de cassatie, find
o hotarire de principiI merita sa fie reprodusa aci in in,regul el ;
considerantele el, in adever, se pot, mutatis, mutandis, invoca
neschimbate in casul nostru 1).

www.digibuc.ro
1) v. Malta Curte de Casalie I, No. 1, din 9 Ianuarie 1884, B. 1884, p. 2 §i ur.
 81

Curtea deliberând :
,,Asupra motivulul de casare basat pe violarea, art. 22 din Constitutiune".
Vadend art. 22 gi 132- din Constitutiune, precum gi art. 151 cod. civil :
,,Considerand ca Constitutiunea roman& din 1866, ca cele mal mune legl consti-
tutionale a diferite State, confine, sub doul rubricl distincte, doul felurl de dispo-
: 1) dispositiunl avind ile obiect o declaratiune de drepturi, 2) dispositiunl
tindand a organisa puterile Statulul ; ea aceste doua fehirl de dispositiunl difera u-
nele de altele, prin aceia ca, pa cand cele din urma sunt nisce dispositiunl precise
de drept constitutional, in vederea organisarel Statulul gi a corpurilor menite d'a-1
servi drept organe ale puterei sale, gi ca atarl, purtand in ele Inile puterea de a
inlocui pe deplin gi imediat dispositiunile constitutionale anterióre gi a le abroga,
fie formal, fie virtual, cele d'intaid nu sunt de cat nisce declaratiun1 de principiti,
avand de obiect drepturile omulul gi ale cetateanulul, i ca atarl nu pot avea de-
plin i imediat efect iit aplicatiunea Mr, cand ele sunt contraril sad incompatibile
cu dispositiunile legilor existente, la data promulgarel Constitutiunel, de cat in ca-
sul cand Constitutiunea, de o data cu declaratiunea unul nod principiu, prescrie ea
insagl sensul i intinderea acelul nod principid, precum gi modul gi conditiunile a-
plicatiunel lul, ceea-ce nu poate avea loc de cat atund cand Constitutiunea indepli-
nind ea insagi misiunea unel legl ordinare, prescrie un nod sistem legislativ corn-
plect, meuit a inlocui pe deplin sistemul aja existent, pe baza vechiulul principiti ;
CA acesta a fost cugetul constituantilor romanl, din 1866, in privinta efectelor
principielor proclamate in titlul constitutiunel: Despre drepturile Romanilor5, re-
sulta din urmatdrele consideratiunl : 1) faptul ca Constitutiunea in ultimul afineat al
art. 132 cere ca 1-gi1e existentegtain momentul promulgarel sale sa se revizuiasca spre
a se pune in armonie cu Constitutiunea, nu se perte explica de cat prin considera-
tiunea ca in ideia constituantilor nogtri din 1866, legile existente atuncl gi centraril
principiilor din Constitutiune nu sunt abrogate prin simplut fapt al proclarnarel a-
celor principil constitutioliale, cad nu se póte atribui vointei constituantilor d'a se
revizui gi a se pune in armonie legile vechi eu Constitutiunea, dorinta unel revi-
suirl de forma gi de stil, a uneI armonil literare in monumentele nOstre legislative :
2) Dreptul timporal i transitorid, dar cu totul exorbitant, acordat prin art. 102
Inaltel Curti de casatinne i justitie, Ca, in teea-ce privegte pe minitril dati In ju-
decata el, ea sa pita, fdrd existenta tineI legl prealabil promulgata, sa caracterizeze
delictul i sa determine peddpsa, in alte cuvinte, dreptul dat unul corp al Statulul
d'a fi in acelag timp gi legiuitor i judecator in materie penela, acest drept, creat
in vederea necesitatel d'a organisa imediat o responsabilitate eficace a rninigtrilor,
nu se pOte explica de cat prin consideratiunea ca, in ideia chiar a constituantel, o
simpla declaratiune a princit iulul ca minigtri vor fi responsabill, nu putea si facti
in realitate responsabile penalmente i civilmente pe nisce persOne, carl dupa prin-
cipiile legilor in vigóre, In momentul promulgarel Constitutiunel, nu Arafi responsa-
bile" ca minigtril, nicI penalmente nicl eivilmente ; 3) A. se admite regula ca prods-
marea unul prineipid in Constitutiune are de efect abrogarea imediata a unor leg(
basate pe un principiii contrariti, ar fi mal in tote casurile gi in special in inaterie,
de atat de mare interes social, ca aceea a cisatoriel, a Ian institutiunile sociale in
incertitudine, a le desorganisa ;
Considerand ea In materie de casat3rie, contrariu principiulul codulul civil, carl
face din acesta institutiune o institutiune pur civili i o organizaza in conseciinta
intr'un mod detaliat i complect, sub acest punct de vedere Constitutiunea prods-
mind obligativitatea ceremoniel religiOse, a facut o simpla declaratiune a unul prin-
cipid nod, fara insa a-I ryglementa, fail a spune care e sanctiunea neobservirel
formalitatel ceremoniel religióse, fie ambilor soli, fie din vointa unuia din el, fie
din refusul bisericel d'a da benedictiunea nuptiala, fie in fine din neputinta d'a se
face actul religios- prin mOrtea ambilor sad unuia din soli, surveniti in urma cele-
brard casatoriel de care oficerul starel chile.
Ca nepronuntandu-se asupra tutulor acestor casurl i altora ce se mal pot pre-
sinta In practica, el a voit sa lase legislaturel ordinare sarcina d'a legifera asupra
Intregel ma teril Inteun mod complect i armonic, cu singura restrictiune ca legea

www.digibuc.ro
 82

viitóre sa aiba drept basil principiul not al obligativitatel ceremonial religióse,

admite acest principia in lege cd regard generala i a prevedea ca esceptiune casu-
rile in care cilsatoria se va putea face §i fart acea ceremonia, precum anima o §i
spune art. 22 citat;
,CA a§a DM], bine §i drept decisiunea atacatii, adoptAnd motivele primilor jude-
catorl. a respins cererea de nurtate a casitoriel Manta de Panait Dnmitresc i contra
forneiel Veta Consfantinescu, cerere de militate fundatt pe motivul cit casiitoria ce-
lebratil intre aceste cloud persode de caLre olicerul Rtirel civile, n'a fost urmata. de
benedicliunea relt,itsgo.

Din considerantele precedente urniézg, dar, a dispositiunile co-

prinse in Tidul II sunt simple declaratiunT de drepturl; ca apli-
catiunea acestor dispositiuni 0, in special, acea a dispositiunei
art. 22 i a tu.uror celor call sunt idcntice cu &Ansa este Igsatg
in s ircina legiuitorulul ordinar, singur chemat a pune in armonie
diferitele legiuiri contradictoriT.
Si, cg atat timp cat o asernenea lege nu s'a facut, art, 32,
ca si cele analte lui, sunt si !Iman simple injonciuni, adresate
de constituanc legiuitorului ordinar.
Instantele judecgtoresti, insg, nu pot usurpa rolul legiuitorulul
ele nu pot face legile, pe carl tot ele sunt chemate a le inter-
preta i aplica.
Intr'un cuv3.nt, aceste dispositiunT ri ati nicT o sanctiune, ele
sunt nucla praecepta constitutionale.
In ce consis,g, intr'adevn-, acestg. sanctiune ? Cine poate pune
in rniscare penalitatea, edictatg de lege ? Th ce termene ? Cu ce
conditiuni? etc., tote chestiuni, de cea mal inaltg gravitate si pe
carl judecgtorul nu le pOte resolva, de cat impietand asupra
roluluT reservat putereI leguitOre.
Dar, o atare conceptiune a rolulul judecitorului constitue cea
maT flagrantg anirchie.
Fatg, dar, cu tote aceste imprejurgrl, de fapt, cu declarapu-
nile formale ale d-lia B. Boerescu, Ministrul Afacerilor Streine,
fatli cu asigurarile date de D-I raportor D. Giani, fatli cu mgr-
turisiriLe exprese ale insusT constituancilor, cg art. 7 nu are alt
object de cat.. a proclama un sirnpiu principal, fatli cu argumen-
tele de drept date cu privire la art. 22 §i asupra eirora Inaltar
Curte de Casatie nu a variat. pang acum, cum putem intelege
urmitorul considerant, pe care'l citesc in dec. sa No. 564191, 16
Oct. (B. 1891 p. 1084) ?
sConsiderand, zice Inalta Curte de Casa,iune, s. I cg nu s'ar
putea opri aplicarea dispositiunilor art. 7 § 5, precum si a tutu-
ror dispositiunilor cc decurg, nicT prin motivul ci constitutiunea
ar fi proclamat numai un principal a cgrui reglementare ar tre-
bui sg se efectueze prin o lege specialg, la elaborarea cgreia prin-
.cipiul enunciat sg serve de normg, fiind-cg prin nimic nu se re-
veleazi rezerva reglementarg posteriOrg, i fiind-cg dispositiunea
din § 5 are caracterul unor dispositiuni imperative, aplicabile in
viitor Erg. deosebire ; ci oil-care ar fi deosebirea, intre cornplexul

www.digibuc.ro
normelor ce constitue dreptul jublic i intre complexul normelor
ce constitue dreptul privat si natura lor varie, acesta c discut'e
zadarnicg in sine, fiind-c g. nu p6te avea de resultat a lua dispo-
sitiunei din § 5 in chestiune, caracterul ce'l are.
cConsiderind c, asemenT, nn se pdte inlgtura obligativitatea
dispositiund prin consideratiunea ct nu ar avea sanctlune, cgci
sanctiunea dispositiunei e suficient a o du a si constata in carac-
terul imperativ si in preocupgrile, ce le a avut legiuitorul pentru
preservarea proprietgtei ruralel.
Inconsecinta Inaltei Curtel de Casatiune este flagi anta.
Intr'adever : Tot atat de imperativ, ba am putea zice, chiar,
0 mai imperativ, este si art. 22, de Ore te el dispune cg : c bene-
dictiunea religitish pentru eh' stitorit este obligatorif ,; dc oare-ce
diu desbaterile lungi, clare,iar nu cu usile inchise ca in casul nostru
result g. in niod categoric, a legiuitorul constituant, tot intr'un
interes de ordine publicg, ba asi putea zice i aci de ordine
superioarg, chiar, aceleia care a dictat dispositi nea art. 7 §
5, in interesul organisatiund familieT, fundamentul insusi al so-
cicatei, legiuitoiul, zic, a edictat dispositiunea art. 22, si, en
tote acestea, Onoratg. Inaltg Curte de Casatie nu a esitat, cum
am vedut, a judeca c legiuitorul nu a fgcut alt, de cat sg.' pro-
dame un simplu principiii constitutional.
Motivul dat de Inalta Curte cg, eprin nimic nu se reveleza
rezerva reglementarg posteriOrg) adicg., mai clar, ordinul intimat
de constituant legiuitorulul, de a reglementa acest principiti prin o
lege de aplicatiune, nu este de cat un color, cgc1 Inalta Curte
nu avea de cat se examine, cu atentiune, lucrgrile preparatoril
pe cari mai sus le am raportat, i pe cari Inalta Curte de sigur,
nu le ignoi a la aceia epodi, 1891, pentru a vedea exp.! esg
tocmai vointa, a carei fiin tg. ea o tgeduesce.
Tot atit de putin intemeiatg., este i cea de a doua considera-
tiune, pe care Inaltg Curte o da pentru a prevede cu o sanctiune
dispositiunea alt. 7 § 5.
Da, este exact, in drept, c dispositiunile de lege interesind
ordinea publicg atrag, dupg ele, in cas de violatiunea lor, nuli-
tatea actuluT, fgcut impotriva eT
Dacg, insg, acest principiii este adeverat, el nu trebue totusi
aplicat farg discernement.
In specie, judecgtorul isbind de nulitate, in mod absolut, tOte
titlurile de aquisitiune ale streinului, va infii ma, dupg imprejurgri,
nu numal acte voluntare fgcute de strein, dar, incg, si texte for-
male de lege, pe earl legiuitorul prin art. 7 § 5, nu a inteles sg
le atingg.
Ast-fel, el va infirma, tOte disposi`iunile de lege privitoare la
succesiunile legitime, la succesiunile testamentari, la usucapiune,
etc., tOte dispoiiunI legali. interesand dac g. nu inti 'un grad su.

www.digibuc.ro
 31

perior, cel pupa inteun grad egal, ordinea publicg de a cgrei

paza Ina ltg Curte se a/1th' atit de gelOsg.
Arbitrarul este invederat: nu existg nicl o ratiune, de- a dis-
tinge ; judecatorul, dar dup6 capriciuI set, va menine sail va
infirma cutare titlu de acquisitiune, dup6 cum i se va pgrea lilt,
a acesta trebue se prevaie sari sg se subordone principiuluI din
art. 7 § 5.
Acesta este, din nenorocire, sOrta tutulor theoriilor aprioris-
tice, tutulor theoriilor absolute, carl sclave ale textulul refuza' se
OtrunclA in inima i in mintea legiuitorulul pentru a scruta -acolo
morivele intime ale consciintei ILA, ale determinatiund hit,.
(V. ContribuOunite mistre pag. I I 5 i ur.)

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro