D. AUG.

LAURIA�

MANUAL
DE

DREPT CONSTITUTIONAL ŞI ADMINISTRATIV

PENTRU

CLASA VIII LICEALÂ

(e1fNFoRM PROGRAMEl DIN lIÎ99)

EDITURA LIBRĂRIEi SOCECU & COMP., BUCUR�SCI

1902

Preţul Lei 2- •

www.dacoromanica.ro
. ,
 -D.--AUG. LAURIAN
-- - ---

MANUAL
DE

DREPT CONSTITUTIONAL SI ADMINISTRATRI

PEN TRU

CLASA VIII LICEALA

(CONFORM FROGRAMET DIN 1899)

EDITURA LIBRARIEI SOCECU & COMP., BUCURESCI

1902

www.dacoromanica.ro
 I. V. SOCECU, BUCURESCI.
67207

www.dacoromanica.ro
 PREFATA
In noua programa a invatamintului liceal,
care se aplicci acum in clasa VIII, s' a men-
tinut cursul de drept constitutional qi adminis-
trativ.
Inca de pe cind eram, profesor de filosofie,
economie politica qi drept constitutional Si ad-
ministrativ, in ?keit, pregatisem acest curs, pe
care qcolarii mei prefereai sa'l copieze. Acura
it daft publicitatil, prelucrat dupa cerintele ac-
tualei programe.
Dacci el va fi de folds qcolarilor, scopul este
ajuns.
De qi retras din invatamint, cciruia i-am dat
partea cea mai bung a vietii mele, totu§1 min-
tea qi afectiunea mea traesc mai mult cu qcoctia.
De aceea, sustinut de o lunga experientcl, imi
permit sa &tit din cind in cind cite o carte
qcolarilor.
Comarnic, 31 August, 1902.

J. .79ug. .c.

www.dacoromanica.ro
 NOTIUNI
DE

DREPT CONSTITUTIONAL §1 ADMINISTRATIV

INTRODUCERE

SUMAR : 1. Bine le gi nul individual gi social. 2. Da-

toria Si dreptul. 3. Sciinta dreptuluT. 4. Divi-
siunea dreptulul.

1. Binele §i fail individual §1 social.

In fie-care Ali intrebuinOm cuvintele bun
i reii, in intelesul la care am ajuns cu cul-
tura nOstra. Cam cu totif qicem despre un
condein, o carte, o haina, o mAncare, ca
sunt bune, cAnd servesc multumitor la tre-
builta pentru care sunt destinate, ca sunt
rele, cand nu ne putem servi cu ele on cand
ne servim nemultumitor. §i tot asa qicem
despre un camarad, despre un profesor, des-
pre un me§te§ugar, despre un om, ca este
bun sat rot. Camaradul e bun, cAnd vine
desinteresat in ajutorul nostru in on -ce mo-
ment §i ne aduce servicie multumitOre , e

www.dacoromanica.ro
6

reil cand duce o viata egoista, cand nu e

in stare sa Lea un serviciii, cand e pisma-
taret. Un profesor e bun, cand ne face 6a
profitam clilnic de invetAtura §i ne deprinde
cu actiuni cari onoreza pe om ; e roil, and
ne face sa ne perde vremea §i ne lasa a
ne deprinde cu lenea, desordinea, necuviinta.
Un me§te§ugar e bun, cand ne da fabricate
a§a cum le dorim, la timp §1 cu preturi
oneste ; e Yet, cand lucreza prost, nu se
tine de contract §i ne in§a1A. Un om este
bun, and nu numal nu ne pricinuesce NA,-
temare §i durere, dar ne aduce servicie mul-
tumitOre ; este ra, cand e surd la apelul
nostru §i ne aduce amareciuni.
Tot in acest jnteles, se dice despre o lege,
despre o institutiune, despre un ordin, des-
pre un govern, ca sunt bane on rele.
Din acest fel de a gandi al mai tutulor,
se pcite extrage ac6sta formulare: prin bun
se intelege ceva util §i aducetor de multu-
mire, prin rat' ceva vatemator §1 aducetor
de nemultumire. De aci, s'a (ilis cu drept
euvint: Ca acele lucruri §i acele fiinte sunt
bune, earl ne feresc de nemultumiri soft de
dureri inutile on ne aduc multumiri sau

www.dacoromanica.ro
 7

placeri fail urmari durerOse, ca acelea sunt

rele, cari ne pricinuesc nemultumirl sail du-
reri inutile on gonesc de la not multumirea
§i placerea.
Starea de multumire, adusa in con§ciinta
fiecaruia de un complex de cause earl it
satisfac, constitue binele individual. Sunt
bine cand sunt multumit. ROul individual
consta in starea de nemultumire a cui-va,
pricinuita §i marita in consciinta printr'un
complex de imprejurari rele. Nu sunt bine
cand sunt nemultumit. In starile de multu-
mire, sinitim ca traim, ne place sa traim,
par'ca vieta cre§ce impreuna cu aspiratiu-
nile nOstre. In starile de nemultumire, de
amareciune, de durere, par'cl vieta se im-
putineza, ne e sill de train, impulsiunile sla-
besc, vegetam.
.Binele social represinta o stare de mul-
tumire intinsa, care trae§ce in o multime
de indivicli, in o societate intrega. Cu cat
acesta stare de multumire este mai accen-
tuate, cu atat societatea, naOunea se simte
mai fericita, cu atat vitalitatea el se spo-
re§ce, cu atat mersul el inainte este mai
repede. Si din contra, reul social represinta

www.dacoromanica.ro
8

o stare de nemultumire intinsa, care cople-

§e§ce mil de con§ciinte, o societate intrega.
Cu cat acesta stare, de nemulOnlire e mai
accentuate, cu atat societatea, natiunea se
simte mai nefericita, cu atat vitalitatea ei
se imputineza, cu atat mersul ei este mal
meet on da indent.
Aceste star' de multumire on de nemul-
tumire, individuala on socials, 1§1 ail causele
afara din noi. In societatile organisate, unde
to coopereza la asigurarea unor bunuri
§i la inlaturarea multor rele, individul ca
§1 intregul social due o vieta mai scutita
de amareciuni, mai bogata in multumiri,
mal apropiata de fericire. i cu cat socie-
tatea va fi mai bine organisata §i mai cu
minte carmuita, cu atata se va constata
mai mult bine social.
2. Datoria §i dreptul. Societatea este
organisata prin legi si institutiuni. Legile
sunt opera omenesca care ne arata ce trebue
sa facem §i ce nu trebue sa facem. Ele se
inspira de idea dreptului §i urmaresc binele
individual §i social.
Drepturi all numai Omenil. De aceea no-
tiunea de drept se studieza in legatura cu

www.dacoromanica.ro
 ,9

notiunea de om. Bunul suprem al omului

este vieta, care ne vine de la natura. Vieta
este proprietatea cea mai de valOre a omu-
lui. Nimenui nu'i e permis a va tam vieta
cuiva, a o nimici. Bucurarea de vieta este
un drept primordial al omului, pe care it
numim dreptul de 'a trai. Dar ca sa traim,
avem nevoe de hrana, de adapost, de unelte,
de cultura, etc. Pentru a posede aceste
lucruri, atat de necesarii intretineril §1 im-
bunatatirii vietil, trebue O. muncim, sa
economisim, sa stringem, sa ne asociam, etc.
Aceste actiuni atarna de not sa le savar§im
on nu. Daca le savar§im in mod inteligent,
ajungem sa ne intretinem §i sa ne imbuna-
tatim muqumitor traiul ; daca nu, ducem o
vi6ta miserabila §i suntem expu§1 la peire.
Dara de multe on suntem impiedicaVi de
alt-cineva de la aceste actiuni. Cine ne-ar
impiedica de a munci, de a economisi, de
a dobandi proprietate pe acosta cale, de a
ne asocia, etc., ar lovi in conditiunile fun-
damentale ale vietii, ar lovi in nice drepturi
naturale ale omului. Orl-ce conditiune, ne-
cesara pentru intretinerea §1 imbunatatirea
vietil n6stre, intru-cat ea ar pute fi zadar-

www.dacoromanica.ro
10

nicita on violata de cineva, constitue un

drept natural al nostru. A triti, a munci, a
se bucura de rodul munch sole, a dispune
cum vrea de acest rod, a se asocia, a se
cultiva, etc., sunt atatea drepturi naturale
ale omului, pe cari cu top' suntem datorl
a le respecta. Aceste drepturi sunt egale
pentru toti Omenii, sunt invariabile, inpre-
scriptibile §i inalienabile, sunt supericire ori-
earui act (lege, decret) care le-ar recuncive
§i on -carui fapt care le violeza, cad izvo-
rose, nu din voia legiuitorului, ci din in-
sa§1 natura omului.
Cu inchiegarea sociala, s'a introdus prin
obiceiuri on s'a exprimat prin legi scrise o
suma de reguli, earl carmuesc pe Omenil
ce traiesc in societate §i a caror respectare
este asigurata prin forta publica (justitie,
Ipolitie, armata). Aceste reguli, multe §i
felurite de la un popor la altul, intrupeza
idea de drept.
Ori-ce drept .al omului trebue respectat.
Respectul dreptului este datoria fie-caruia. Da-
ca din punct de vedere moral, suntem cu totii
obligati sä contribuim la binele social,
§i contribuim la acest bine, cand nu adu-

www.dacoromanica.ro
 11

cem vatamare nimenul §i practicani binele

catre toti, din punct de vedere legal, sun-
tern cu totil datori sä respectam legea, a-
cesta expresiune a dreptului.
3. §ciinIa dreptului. Totalitatea regu-
lilor, car' carmuesc pe Omenif ce traesc in
societate, fie ele introduse prin obiceiuri
on prin leg' scrise, a caror executare este
asigurata prin fora publica, formeza obiectul
§ciinteI dreptuluI. Cum au ajuns omenil la
formularea acestor reguli ? Cum s'a nascut,
s'a diversiat §i a evoluat idea de drept la
deosebitele grupari sociale ? Cum §1-at re-
gulat natiunile raporturile de interes privat
on de interes public ? Cum sunt organisate
deosebitele servicil administrative ale cutaruI
stat ? Care este organisatiunea politica, prin
care a trecut on in care trae§ce fie-care
stat? sunt atatea cestiuni fOrte interesante
earl fac obiectul vastel §ciinti a dreptului.
4. Divisiunea dreptului. Dreptul cu-
prinde doue marl ramurl : drept natural §i
dreptul positiv. TOte conditiunile necesari
la intretinerea §i imbuntitatirea vietel nOstre,
intrucat ele ar pute fi zadarnicite on vio-
late de alt-cineva, constituesc dreptul natural.

www.dacoromanica.ro
12

T6te regulile statornicite de societate, prin

legi scrise §i a caror respectare e garan-
tata de forta publics, fie dinsele conforme
on neconforme cu dreptul natural, consti-
tuesc dreptul positiv.
Dreptul positiv iea numele de drept privat,
cand reguleza interesele private §1 rapor-
turile particularilor intre el' (cum e dreptul
civil, comercial, industrial, procedura civics)
§i de drept public, cand reguleza interesele
generale ale societatei organisate in stat.
Dreptul public cuprinde dreptul public
intern, care reguleza organisatia unul stat
§i modul lui de a functiona in raporturile
dintre guvernati §i guvernanti, §i dreptul
public extern, care reguleza relatiunile deo-
sebitelor state intre dinsele. Acesta se mac
nume§ce §i drept international sat drept
al gintilor §i are de obiect tratatele de alianta
§i de comercit, felurite conventiuni, cum
cele telegrafo-po§tale, de drum de fier, de
extradare, de proprietate, monetare, etc.
Dreptul public intern cuprinde dreptul
constitutional, care are de obiect organisarea
puterilor statului §i rolul fie-careia din aceste
puteri in guvernarea, politica, dreptul admi-

www.dacoromanica.ro
 13

nistrativ, care are de obiect deosebitele

servicii publice ale statulul §i raporturile
reciproce dintre particulari §i aceste servicie,
cum i ale acesior servicie intre dinsele, §i
dreptul penal, care are de object faptele pe
care legea le pedepseve §i modul cum se ju-
deca aceste fapte.

www.dacoromanica.ro
 PARTEA I

DRF,PT CONSTITUTIONAL

I
Suveranitatea
SUMAR : 5. Dreptul constitutional. 6. Statul. 7.
Suveranitatea. 8. Puterile statulul.-9. Cet5.tenul.
10. Drepturile cetat6nulul. 11. Datoriele ceta-
tenulul.

5. Dreptul constitutional roman trebue

studiat in constitutiunea, pe care singuri
ne-am dat-o la 1866, dupa alegerea plebi-
scitarl a printuldi Carol de Hohenzollern-
Sigmaringen, ca Domn al Romaniel, §i pe
care am revisuit-o in parte la 1879, spre
a ne conforma cu obligatiunile impuse de
tractatul europen de la Berlin (modificator
al tractatului ruso-turc de la San-Stefano),

www.dacoromanica.ro
 15

care ne recunovea independenta cuceritg

prin arme, §i apoi, ]a 1884, din propria
initiative, spre a modifica sistemul electoral
i redacta textul constitutiunil in armonie
cu Regalitatea proclamatg la 1881.
Acesta constitutiune (lege fundamentald a
statulul) Mite liberals, coprinde doue serif
de dispositiuni : unele cari determine, drep-
turile §i libertgtile de carf se bucurg locui-
toril (cetatenii §i straini) de pe teritoriul
statului ; altele cari hotaresc puterile statu-
lui §i marginele for de actiune.
Legea fundamentals., ina nte de unirea Moldovel
cu Romania, a fost Regulamentul organic, de pro-
venienta rus6sca, care, de §i adoptat de Divanu-
rile din Muntenia (1831) si din Moldova (1832),
ne tirbea autonomia ; apoi, in urma consulta-
tiunif boporului din cele dou6 principate, am avut
Conventia, de la Paris (1859 1864), alcatuita de
representantii marelor puteri europene, care ne
punea sub garantia a 7 puteri; pe urma, de la
1864 -1866, am avut Statutul lui Voda-Cuza, pro-
pus de Domn prin lovitura de stat poporului i
acceptat de acesta prin plebiscitul de la 2 Maiii
1864.

6. Statul. Omul este un animal socia-

bil, care nu trae§ce isolat ca cele mai multe

www.dacoromanica.ro
16

animale, ci la olalta cu semeni d'ai sel in

grupari uneori foarte marl. Cand o grupare
10 combina nazuintele membrilor sel sere
apararea §i intretinerea existentei fie- cAruia,
avem un inceput de societate. Cause le de
capetenie ale on -carei inchiegari sociale pri-
mitive au trebuit sa fie aperarea impotriva
du§manului (om sat ten) §i inlesnirea tra-
iului.
Dar ac6sta societate primitive (familie,
trib, natiune) n'a remas mult timp in voia
intimplarii on la capritiul unuia mai iscusit
0 mai energic, ci s'a organisat cu incetul,
prin institutiuni §i legi, in scopul unei vieti
mai sigure, mal liniVte, mai bune. Acesta
organisare, cu tendinta de a asigura cat
mai multumitor existenta §i pro1a0rea gru-
Darel sociale, iea numele de stat. In acest
sens se Vice, ca statul e un organism so-
cial, un fel de persOna organics, ale carei
celule sunt indivilii iar organe deosebitele
institutiuni.
Prin stat se Intelege atat o societate ome-
nesca considerate ca organism politic, cat
§i aparatul care exercita in acesta societate
functiunea dirigenta §i regulatOre. Ast-fel,

www.dacoromanica.ro
 17

prin statul roman, intelegem pe de o parte

Romania, considerate ca corp politic in ra-
porturl cu societatile vecine, Austro-Ungaria,
Rusia, Bulgaria, etc., iar pe de alta parte
totalitatea agentilor cari gireza interesele
publice ale romanilor, aparatul dirigent i
regulator al natiunel romane.
Afara de faptul asociatiunii mai multor
familii, cari 41 combine hazuintele in sco-
pul unui trait mai bun, notiunea de stat
mai confine doue note : un teritor propriti
§i nice legi comune.
Numai pe teritorul set o societate pOte
ridica fortarete de aperare, pOte organisa
liber, cum o povetuesc interesele §i cerin-
tele situatiunii, munca pamintului, industria
§i comerciul, 'Ate sa'§i face drumurile de
comunicatie §i sa efectueze tote acele acte
cari asigura desvoltarea vietii comune.
Acosta vieta comuna trebue carmuita de
legi, cari reguleza raporturile dintre mem-
bril statului §i intemeieza autoritatea, de
legi cari sa fie in armonie intre dinsele
§i sä se adreseze la intregul corp social
§i politic. Numai cu ast-fel de legi, obliga-
tdre pentru toff, exista o vieta colectiva
67207 2
www.dacoromanica.ro
18

trainica, dupa cum numal cand tote orga-

nele corpului nostru simpatiseza §i iV corn-
bina mi§earile, in armonia continua a acelea§1
viete, avem o vieta corporal, sanatOsa §i
durabila.
Deci statul este o persona organics, care
represinta o asociatiune de Omen:1, ce traesc
impreuna pe un teritor proprifl §i sunt ca-
lauziti de legi comune, cari organiseza vieta
social, §i politica.
Unitatea nationals nu este o conditiune
fundamentals a statului, ci numal o condi-
tiune de mai uVra ,intelegere §i de mai
repede prop4ire. Sunt- state constituite din
mai multe nationalitql, grupate chiar se-
parat pe teritorul statului, cum este Elvetia
§i Austro-Ungaria, adesea in conflict unele cu
altele , dupa cum exists nationalitati earl
nu formOza un stat, ci sunt risipite prin
diferite state, ca Polonezil, Evreii, etc.
7. Suwranitatea. Scopul statului este
sa asigure un trait mai bun Omenilor ajun§i
la acesta inchiegare socials. Hotarirea mij-
lOcelor prin earl sa se OM realisa acest
scop apartine tutulor membrilor statului.
Acest drept al tutulor de a regula mi§carile

www.dacoromanica.ro
 19

organismulul social, intru indeplinirea sco-

pulul urmArit, care este procurarea la fie-
care in parte §1 la top* indeob§te a cantitatii
celel mai marl de fericire posibila, este su-
veranitatea.
Suveranitatea, hind strins legata de in-
sA0 firea omului §i a societatil, o gasim
functionand totdauna §i pretutindent, insa
organisata in felurite chipurl. 0 organisare
mai rationale a acestul drept indiscutabil al
societatil lie a decide de s6rta el, o gasim
numal la cAte-va state moderne, ca Anglia,
Franta, Elvetia, Statele-Unite.
Suveranitatea, in sens larg, este dreptul
tutulor de a participa la guvernarea statului
§i deci resida in fie-care membru al statului;
iar in sens strins, ea este insurnarea vointii
tutulor intr'o vointa. superiOra (autoritatea),
care inlauntru ne comanda la toti, in afara
represinta statul in raporturile lui cu alte
state ; suveranitatea nu se pOte instrAina. In
fapt insa suveranitatea nu se pOte exercita
de toil §i in fie-care moment ; exercitarea
el se incredinteza, prin delegatiune, unora
dia membril statului, earl dispun de timp
§i au capacitatea de a se ocupa de intere-

www.dacoromanica.ro
20

sele generale ale societatii organisate in stat.

Constitutiunea arata cum se exerciteza acesta
suveranitate. De aceea unil definesc consti-
tutiunea : organisarea exerciVului suverani-
tatil. Si fiindca exercitiul suveranitatiI se
nume§ce guvernarea statului, putem dice ca.
Constitutiunea este organisarea guvernamin-
tului
8. Puterile statului. Societatea orga-
nisata e statul. Membril statului se numesc
cetnen1 : ace§tia all creat statul, nu statul
1-a creat pe din§il ; cetatenii posed darn in-
trega suveranitate, adeca dreptul de a se
guverna cum cred din§il. El ins, nu se pot
aduna mereti spre a) discuta §i decide asu-
pra, tutulor cestiunilor ce intereseza socie-
tatea, mci a executa cu totii aceste decisiuni.
Omenil all atatea interese private, carl le
reclama munca §1 timp, incat nu se pot ocupa
§i de interesele publice. Din acesta causa,
el delega altora paql din suveranitatea for
pe care nu le pot exercita: astfel el insar-
cineza pe dun' dintre din§iI, pe carl ii cred
vrednici de a§a ceva, cu facerea legilor earl
reguleza diferitele raporturl dintre cetaVnl
§i stat on dintre cetateni intre din§ii ; el

www.dacoromanica.ro
 21

numesc direct sat indirect pe agentii meniti

a executa legile; tot el' delega direct on
indirect altar agenti sarcina de a judeca
neintelegerile ivite intre Omeni §i de a pe-
depsi pe aceia carI mica legile. In acest
mod, cetatenil constituesc cele trei puterl
ale statului (puterea legislativa, puterea exe-
cutiva §i puterea judecatoresca) cari, dupa
constitutiunea nostra, emaneza' t6te de la
vointa natiunei, de la dreptul el de a se
guverna, de la suveranitatea nationala.
9. CetaIenul. Alta data se intelegea
prin cetaten ori.ce locuitor al unui stat
(regnicola); astacli, prin cetaten se intelege
numai locuitorul care se bucura de drepturi
politice §i civile.
Pentru a fi cetaten roman, se cere:
a) sa. Ai roman (barbat), adica sa pose-
dezi acesta calitate prin na§cere din parintl
cetateni (jure sanguinis) on sa o fi dobandit
printr'un fapt posterior na§ceril : prin natu-
ralisare, prin recunO§cere, prin casatorie on
prin beneficiul legil. Naturalisarea se acorda
strainilor de puterea legiuit6re prin lege in-
dividuals, dupa un stagiii de 10 ani sat cu
scutire de stagiti, data at adus servicie no-

www.dacoromanica.ro
22

tabile statului.Recundrerea se acorda nu-

mai romanilor din alte state, call se lepoda
de protectiunea straina, fara, stagiu, dar tot
de puterea legiuitOre. aiseitoria unel straine
cu un cetaten roman face pe femee sä fie
considerate ca romanca. Devin romani,
prin beneticiul legii, copiii gasiti pe teritoriul
Romaniei, Mil tata si mama zunoscuV, cum
si toti locuitoril unui teritor incorporat, cum
at devenit locuitoril Dobroget, cal in qiva
de 11 Aprilie 1877 erail. Cetateni oto-
mani.
b) sa aibi varsta de 21 ani impliniVi.
Pana la acOsta varsta copilul de cetatOn este
sub puterea parintesca si nu pOte intra in
exercitiul. dr epturilor politice.
c) sa to bucurl de drepturile politice V
civile, adica, sa, nu fi pierdut aceste drep-
turi prin vr'o condamnatiune penala on prin
interdictiune judecatoresca.
10. Drepturile cetaIenului. Drepturile
sunt facultatile acordate de lege persdnelor.
CetatOnul are trei categoril de drepturi in
stat : drepturi publice, politice si civile.
I.Drepturile publice sunt acele facultaV
inscrise in Constitutiune si de earl se bu-

www.dacoromanica.ro
 23

curs, in parte, tot! locuitoril statului roman.

Aceste dreptur! sunt :
1. Egalitatea inaintea legilor. De §i natura
§i munca produce numai inegalitati, legea
insa, graece in acelali mod dare toil, bogat
orl sarac, burghes on term, cult or! ignorant.
Suntem cu totil egall dinaintea legii §i dinain-
tea justitiei ; contribuim cu totii la sarcinele
publice (impositul §i serviciul militar, earl de
supu§rialtui stat) dupa puterile fie-caruia; sun-
tern cu totii admi§1 la functiunile publice,
dupa conditiunile cerute de lege (afara de
strain! car! sunt admi§1 in casuri exceptio-
nale §i anume stabilite de lege).
2. Libertatea individuals sati dreptul fit. -
caruia de a dispune de persona so §1 a'§I
stabili domiciliul unde vrea. Nimeni nu ne
'Ate priva de acesta libertate. Autoritatile
ne pot aresta numal in cas de flagrant de-
lict on crima, dar §i atunci trebue sa, ni se
presinte, in timp de .24 ore mandatul mo-
tivat de arestare. Nol putem cere punerea
in libertate de la tribunal §i de la, camera
de punere sub acusatiune. Strainii pot fi
oprili de a'§i alege domiciliul unde vreati
§i pot fi chiar expulsati prin incheiere ne-

www.dacoromanica.ro
24

motivata, a consiliulul de mini§tri. El sunt

extradatI statulul, pe teritoriul canna at
comis un delict sail o crime de drept co-
mun, on statului, al 3ardi supu§i se gasesc.
Nu se pot extrada refugiatil politici.
3. Inviolabilitatea domiciliului. Nimeni nu
pOte potrunde in casa cui-va, fail voia
acestuia decat in casurile permise de lege,
cum sunt descoperirea unei crime on unel
contrabande, executarea unel sent*, im-
plinirea impositelor, intimplare de foc §i al-
tele.
4. Inviolabilitatea proprietcip derive din
dreptul natural de a munci §i economisi.
Statul garanteza proprietatea. Exproprierea
silita nu este permisa decat pentru cas de
utilitate publica (drumuri publice, sanatatea
publica, aperarea teril) i cu drepta despa-
gubire. Strainii nu pot dobandi bunuri
rurale. Satenil improprietaritl prin legea
rurala nu pot instraina aceste paminturi
pana la 1916.
Nici o lege nu pOte infiiqa pedepsa con-
fiscarif averilor.
5. Libertatea coRciintei. Omul pcite sa
creda, in on -ce materie (de §ciinO, de re-

www.dacoromanica.ro
 25

ligie, etg), cum '1-o conveni. Nimenui nu

este permis sa violenteze credintele cui-va.
Manifestarea credintelor 'Ate fi inn impie-
dicata, and vatema orlinea publica §i bu-
nele moravuri.
6. Libertatea inveteintintului e dreptul de
a preda lectiuni i inv6taminte cui vbe§ce
sa le primesca, dar fara a primejdui ordi-
nea publica §i bunele moravuri. Statul cere
Ore-cari garantil numai cand se infiinteza
§cOla privata, pentru ca sanotatea copiilor,
cultura §i moralitatea for sa nu fie pericli-
tate. Invetamintul public este obligator in
§cOla primard, pentru copiii de romani §i
fara plata in §colile statului. Taxele de
examen on de inscriptii suet o contributiune
de la cel cari voesc sa dobandesca certifi-
cate i diplome.
7. Libertatea presef represinta dreptul fie-
caruia de a respandi prin tipar ideile §i
sentimentele sole asupra fie-carel cestiuni.
l2iaristica se bucura de cea mai intinsa li-
bertate. Nici censura, nici cautiunea, nici
autorisatia prealabila, nici avertismentul,
nici suspendarea, nici suprimarea unui cliar
nu se pOte infiinta. Ea este justitiabila di-

www.dacoromanica.ro
26

naintea juratilor; iar pentru ofense aduse

Regelui §i familiei stile, cum i suveranilor
straini, ea e justitiabila dinaintea tribuna-
lelor ordinare. Respunderea o are autorul,
in lipsa lui girantul, in lipsa acestuia edi-
torul. .
8. Libertatea graiultd este dreptul de a
vorbi, de a se sfatui, de a tine intruniri
private on publice, unde se schimba. cuge-
tarile asupra tutulor lucrurilor cari ne in-
tereseza. Ne putem intruni in loc inches
fall nici o autorisare. E controversata ce-
stiunea, dace, i strainil ail dreptul de intru-
Mre publica.
9. Libertatea de asociatiune. Tqi putem
infiinta on -ce intovara§ire, cooperatiune de
munca on de capital, in scop de interese
on de cultura, conformandu-ne legilor cari
regulamenteza exerciVul acestui drept.
10. lnviolabilitatea secretului. Nitneni nu
'Ate nici sä opresca corespondenta, nici sa
desfaca scrisorile sat telegramele. Numal
In interes general, cand e vorba de -desco-
perirea unei crime, procurorul sail judeca-
torul de instructie pcite sä ne citesca scri-
sorile, sä fact, perchizitiuni, etc.

www.dacoromanica.ro
 27

11. Dreptul de petqionare. Ori-cine are

dreptul de a se plange autoritAtilor, prin
petitiuni subscrise, in contra nedreptatilor
§i a cere reparatiune, sail de a adresa ce-
reri de interes individual on general corpu-
rilor legiuitOre, prin mijlocirea biuroului.
II. Drepturile politico sunt facultatile de
a participa la guvernarea statului, inscrise
in constitutiune §i in legea electorala, de
ele se bucurA, rom-anil majori §i neintercli§i i
strainii, femeile, minoril §i intercli§ii n'a.ti
drepturi politice. Acestea sunt:
1. Dreptul de alegator, care incepe de la
varsta de 21 ani implinit,I.
2. Dreptul de a fi ales, care incepe de la
25 ani implinitl pentru Camera. §i de la 40
ani pentru Senat, data cetatenul e domici-
liat in Romania §i posedA censul cerut de
lege on intra intre .cei dispensatl de cons.
3, Dreptul de a ocupa functiunI publice,
cum §i acela de a fi jurat, martor, tutor,
curator. Femeile pot ocupa unele functiuni
publice, cum in invotamint, in 8pitale, in
administratia telegrafelor §i po§telor, etc.,
pot fi §i tut6re.
III. Dropturile civile sunt facultatile carI

www.dacoromanica.ro
28

privesc raporturile de interes individual din-

tre Omeni, cum sunt dreptul de casatorie, de
familie, de vindere §i cumperare, de con-
tract, de daruire, de testament, etc., §i earl
sunt inscrise in legile civile ; de ele se bu-
cura toti locuitorii statului.
11. Datoriele cetaIenului.Legea nu a-
cora. numai drepturi cetatenului, ea II im-
pune, sub pedepsa, un fir de datoril, atat in
interesul propriti cat §i in interesul gruparii
sociale din care politice§ce face parte. Toti
Ornenil in societate au datoril pe cari tre-
buesc sa le indeplinesca, dar cetatenul are
mai multe datoril, pentru el are i mai
multe drepturi decat strainul. Datoriele ce-
tatenului sunt de done feluri : unele legale,
altele morale ; cele dintai sunt obligatoril :
legea ne constringe sa le indeplinim ; --cele
d'al douilea sent libere: cine le indeplinece
este un om onest §i stimat de semenii set
Datoriele legale ale cetgenuldi sunt cu-
prinse in respectarea legii. Legea trebue
respectata de toti §i totdeauna, chiar cand
ni s'ar pare nedrepta, cad.' dinsa garanteza
ordinea sociala i face posibil traiul nostru
in societate. Nerespectarea legii aduce des-

www.dacoromanica.ro
 29

ordine, anarchie, distrugerea organismului

social, peirea statului. Cand legea este rea,
opiniunea public, p6te determina imbunata-
tirea el, prin puterea legiuitOre Obligatiu-
nile legale de capetenie sunt: 8erviciul mili-
tar, plata impositului §i invetatura primara
a copiilor.
Obligatiunea, militara nu este numal o
datorie catre tern, ci este §i o onOre. Tot'
trebue sa fim gata a ne apera patria, cand
existenta §i demnitatea el ar fi puse in pri-
mejdie. Pentru a o pute apera, trebue sa
cunO§cem bine meseria armelosr §i sa §cim
a lupta disciplinati sub un comandant. Ser-
viciul militar ne inveta, in vremuri de pace,
cum sa ne ap6rain patria in timp de resboil
In statul modern, acest serviciti, obligator
pentru top locuitorif valicli, este considerat
ca o onore: Omenil call sl-ail pierdut onOrea
cunt declaratI de legea militara ca nedemni
de a fi soldatl.
Obligatiunea fiscala consta in plata impo-
sitelor stabilite de lege. Pentru ca statul
sa:§1 pota indeplini functiunile de garant al
vietil, lini§teI, onOrei, averil §i invoielilor
membrilor sei, §i de agent al progresului

www.dacoromanica.ro
80

ob§tesc pe tale economics i culturala, trebue

sa creeze institutiuni, sa organiseze servicie,
sa salarieze functionari carora le cere sa
muncOsca pentru interesele tutulor, sa con-
sume material, etc. Cu ce mijlOce ar put
dinsul sa'§I indeplinesca functiunile cu call
tot not l'am insarcinat, data nu 1-am da lar6,§1
not aceste mijlOce. Partea contributive a
fiecaruia la cheltuielile statului este impo-
situl. i fiindca toil ne folosim de bine-
facerile statului (siguranta, drumuri, justitie,
etc.) cu tots suntem datori, fiecare dupa
puterile nostre, sa, platim impositele.
Obligatiunea §colara impune parintilor,
tutorilor, patronilor, sa dea copiilor, pupili-
lor, ucenicilor, invetatura primara, pentru
care statul a organisat poll gratuit deschise
copiilor roman. Invetatura este astacli con-
siderate, ca un mijloc care ne intare§ce in
lupta pentru trait i ne face sä intelegem
mai limpede menirea nostra de Omeni §i de
cetatenl. Omul care nu cie nici citi, nici
scrie, nici socoti, care nu are cuno§einta
de lucrurile din cercul set de viota, este
socotit cu drept cavint ca un nenorocit, de
putin folos pentru dinsul §i pentru familie,

www.dacoromanica.ro
 31

vatAmator gruparil sociale. cola e infiintata

pentru binele nostru, al familiel §i statulul.
Sa binecuvintam pe eel earl aa treat -o §i
pe cine -ne sile§ce s'o frecuentam cu folos.
Datoriele morale, intru-cat se deosibesc
de cele legale (legea a inscris in obligatiu-
nile sole comandamentele moralel), ne re-
comanda sa iubim pe semenii no§tri ca pe
nice frail §i sa, venim in tOte ocasiunile in
ajutorul. lor §i cu deosebire in al conceta-
tenilor no§tri,sa ne iubim patria ca familia
§i easa parintesca, Mind totdauna gata ca
s'o servim chiar cu sacrificiul vietel. Numal
cine are o patrie libera, culta, avuta, res-
pectata, 'Ate fi cetat6n mandru §1 multu-
mit. Omul fan, patrie libera duce greu po-
vara stapanirei straine, omul fart, patrie
culta duce 0 viata inapoiata., incarcata de
suferinte, omul cu patrie saraca simte greul
nevoilor existentei, omul fall patrie respec-
tata trae§ce cu amareciunea in suflet.Sa
ne intrecem In munca pe tOte caile oneste
pentru inaltarea patriel, ne recomanda mo-
rala, facend'o sa fie respectath §i onorata
de straini, binecuvintata de toil earl tiles°
intr'insa §i pentru dinsa.

www.dacoromanica.ro
 IT

Puterea legislativd
SUMAR: 12. Puterea, legiultdre. 13. Adunares, depu-
tatilor. 14. Senatul. 15. Incompatibild,41.
16. OperataunI electorate. 17. Sufragml universal.
18. Representarea minorrtatilor 19. Mecanismul
parlarnentar.

12. Puterea legiuitore. Puterea le-

giuitOre este o delegaVune a guveranitatil
nationale, Insarcinata cu facerea legilor §i
cu controlul guvernului. Acesta putere se
exerciteza colectiv de Rege §i de represen-
tatiunea nationals.
Regele propune, print' un mesaj, proiec-
tele de legi elaborate de mini§tri, aceste
proiecte se discuta i se voteza de majori-
tatea fiecarui corp legiuitor, ele devin legi
cand se sanctioneza i se promulga de Rege 1).
Sanctumea este aprobarea legit de catre Rege, care
are dreptul de veto. Promulgarea este actul prin care

www.dacoromanica.ro
 33

Initiativa legilor nu o are insa numal Regele ;

o are 0 fiecare corp legiuitor.
Representatiunea nationals se compune
din doue corpuri legiuitOre : Camera 0 Se-
natul. Membril acestor corpuri (deputatI §i
senator:) represinta Intl-6ga tera, nu numal
judetele on ora§ele earl. I-all ales. El sin-
gull 10 verifica mandatele, dupa o anumita
procedure, parlamentara, §i judeca contesta-
Vile ridicate la alegeri. Fiecare corp 10
alege biuroul seil, compus din pre§edinte,
viceprepdinti, secretarl §i cestori. Fiecare
corp are dreptul de anchete, de amendarea
legilor, de interpelare, de a recomanda gu-
vernului petitiunl 0 de a'i cere explicatiunl,
de a blama §i da in judecata ministerul.
Pre§edintele are politia corpului legiuitor.
10. Adunarea deputatilor. DeputatiI
sunt ale0 de cetaeniI earl constituesc cor-
pul electoral pentru camera. Acest corp
este impartit pe judete, in trei colegie, §i
alege 183 de deputati.

Regele atesta natiunil existenta legil si'l ordona supu-

nerea, iar autontatilor respectul si executarea. Pu-
blicarea este mijlocul prin care se aduce la cunoscinta
cetatenilor existenta si promulgarea legit

67207 3
www.dacoromanica.ro
 34

Pentru a fi alegetor, trebue sa fii roman

sat impamintenit, sa aibi 21 ani impliniti,
sä posep un cells dovedit prin rolul de
contributiune. Sunt incapabili cer§etoril,
interqi§11 de justitie, falitil §i servitoril cu
simbrie. Sunt nedemni eel' condamnati
pentru crime §i unele delicte, cum §i cei
earl in case de prostitutie §i de joc de
noroo.
Pentru a fi ales, trebue sa, fil roman on
impamintenit, sa, to bucuri de drepturile
civile §i politico, sa aibi varsta de 25 ani
. impliniti §i ss domiciliezi in Romania.
Din colegiul I fac parte cetatenil cu un
venit funciar rural sat urban de eel putin
1200 lei.
Din colegiul II fac parte cetatenil cu do-
miciliul in ora§e, car): platesc un imposit
direct de eel putin 20 lei pe an. Sunt scu-
t*" de cens: profesiunile libere, ofiterii in
retragere, pensionarii statului §i absolventii
invetamintului primar.
Din colegiul III face parte restul alege-
torilor, cu o dare cat de mica pentru stat.
Dintre ace§tia unit (cari Fit carte sat posed
un venit funciar de la 300 lei, cum §i

www.dacoromanica.ro
 3&

arenda§ii earl, platesc 1000 lei arena) vo-

teza direct, iar ceilalti voteza indirect, adica
50 dintre ace§tia (farg carte §i far avere)
aleg un delegat, care voteza in numele lor,
impreuna cu alegetorii directi, pe deputatul
colegiului III.
14. Senatul. Senatorii sunt ale§1 de ce-
ta teni, carl constituesc corpul electoral pentru
senat. Acest corp este impartit pe judete,
in doue colegie, §i alege 110 senatori. Uni-
versitatile constituesc nice colegie deose-
bite §i aleg 2 senatori. Sunt de drept se-
natori: Mo§tenitorul Tronului de la varstt
de 18 ani, cei 2 Mitropoliti i eel 6 Episcopi
eparchioti.Corpul electoral pentru senat e
mai restrins de cat cel pentru camera. Multi
cetateni nu iat parte la alegerea senatorilor.
Fac parte din colegiul I cetatenii, cu un
venit funciar rural sail urban de cel putin
2000 lei. Sunt scutiti de cens inaltil dem-
nitari al, statului, doctorii §i licentiatii cari
§i-au esercitat 6 ani profesiunea for §i mem-
brii Academie' Romane.
Fac parte din colegiul II cetatenii, cu un
venit funciar rural sail urban de la 2000
lei pang la 800 lei, cum §i comerciantil sail

www.dacoromanica.ro
36

industria§ii cu patents de clasa I §i II. Sunt

scutiti de cens titratii universitatilor §i
§colelor superiore, fotii §i actualii magis-
trati cu 6 mil de serviciti, pensionarii cu
minimum 1000 lei pe an.
Spre a putea fi ales senator, trebue sa
flu roman on impamintenit, sa to bucuri de
drepturile civile §i politice, sa albi varsta
de 40 ani impliniti, sa flu domiciliat in tors
§i sa aibi un venit anual de 9400 lei, do-
vedit prin rolurile de contributiune. Sunt
scutiti de acest cens foVi final 1 dignitari
ai statului i barbatii cu cultura superiors.
15. IncompatibilitaVi. Parlamentul find
representanta cea mai insemnata §i mai
apropiata a suveranitatil nationale §i avend
dreptul de control asupra ministerului, pe
care it pOte sprijini sail blama, constituti-
unea a vrut ca independenta mandatarului
natiunii (deputat on senator) sa fie cat mai
garantata. De aceea, legea electorala stabi-
le§ce incompatibilitate intre unele functiuni
publice i mandatul de legiuitor. Astfel mai
toti functionaril numiti de guvern (gall de
profesoril definitivi superiori §i secundari, de
ingineri §i architect% data, vreti sa candideze

www.dacoromanica.ro
 37

la un mandat de representant al tern', trebue

sa demisioneze din functiune, cu cel mult trei
Mile, dupa publicarea decretului de convo-
carea colegielor electorale.
Medicii primari de judete, medicil de spi-
tale rurale i avocatil statului pot candida,
dar dace, sunt aleV trebuesc sa opteze intre
functiune §i mandat.
Primaril pot candida dar nu in colegiul
I{ de Camera in orapl unde sunt primari.
Generalii pot ft ale0 flume in Senat, nu
ins, in circumscriptiunile unde ail coman-
clamentul. In Senat se pot alege §i colonelii
in neactivitate. Monachii nu pot fi ale0 ca
representantl in Corpurile legiuit6re.
Deputatil §i senatorii, cari primesc o func-
/lune salariata de la guvern, inceteza de a
mai represinta natiunea.
16. Operatiuni electorale. Camera se
alege pentru 4 ani, Senatul pentru 8 ani,
reinnoindu-se pe jumetate, dupa 4 ani, prin
tragere la sorti. Fie-care corp legiuitor pOte
sä fie disolvat inainte de termen.
Alegerea deputatilor §i senatorilor se face
dupa listele, . pe cari autoritatea comunala
le alcAtueFe la inceputul fie-carui an. Aceste

www.dacoromanica.ro
38

liste reman definitive, dupa ce autoritatile

judecatorevi (tribunalul §i curtea de casa'kie)
se pronunta asupra contestatiilor §i recla-
matiilor ridicate de cetateni. Atunci primarul
libereza fie -ctrui cetaten carta de alegNor,
cu aratarea numelul, profesiunel, locuintel
§i colegiulul in care voteza.
Colegiele sunt convocate priri decret regal.
Primaril chiama pe cetateni la vot, aratan-
du-le qiva alegerii, numerul deputatilor §i
senatorilor ce sunt de ales si localurile de
votare.
Biurourile sunt presidate de magistrati
de curte §i, in lipsa, de eel de triffunale,
prin tragere la sorti, asistatil de doul secre-
tari si doul scrutatori, tra§i la sort'' dintre ale-
getorii present'' la deschiderea biuroulul.
Votarea se face secret, cu buletine unino-
minale, de acelasi fel, tiparite §i inchise in
plicuri.
Politia electoral,, in localul alegeril, e
incredintata pre§edintelui, care, dupa ce vo-
teza toti alegetoril present'', despOia scrutinul,
numera voturile §i proclamA, ales pe care
are jumetate plus unul din voturile valabil
exprimate.

www.dacoromanica.ro
 39

Daca nici un candidat n'a obtinut majo-

ritatea absoluth, se declara balotaj, iar ale-
gerea se face intre candidatil earl n'at isbutit
la prima votare, cu o soptemana in urma, iar
pentru colegiul III a doua cu. La balotaj
este de ajuns majoritatea relative,, iar in
cas de paritate decide sortul.
17. Sufragiul universal. Sistemele
electorale se baseza pe votul restrins on
pe votul universal. In primul cas, dreptul
de vot nu se considera ca un drept natural,
ci ca o functiune sociala, conferita de lege,
care reclama nice anumite aptitudini. In
casul al doilea, dreptul de vot este consi-
derat ca un drept natural : fie-care cetaten,
care plate§ce impositul in bani §i in sange,
are dreptul de a participa la guvernamint.
Sunt tell in care exista sufragiul restrins
(dupa tens §i culture), ca Belgia, Olanda
Anglia, Italia, Austria, §i tell in care exista
sufragiul universal, ca Franta,, Germania,
Grecia, Danemarca, Elvetia, Serbia §i altele.
Constitutiunea nOstra a admis sufragiul
universal, pentru Camera deputatilor, insa
a grupat pe alegetorl in trei colegie, dand

www.dacoromanica.ro
40

unor grupari prerogative mai largi. Pentru

Senat insa sufragiul este restrins.
Constituantil no§tri n'ati crept, ca sufra-
giul universal in colegiti unic (adica aduna-
rea tuturor cetatenilor dintr'un judet intr'un
singur colegit, pentru a alege numerul de-
putatilor al senatorilor cerql de lege)
i

este 0 garantie pentru representarea mai

con§cienta a suveranitatei §i pentru con-
stituirea unor corpuri legislative mai capabile
§i mai independence, call sa'§i indeplinesca
cu o deplina competinta rolul for in stat.
Experienta altor teri, cu sufragiu universal,
i -au facut sa. vada in acest sistem cand un
instrument al despotismului, cand o army,
a demagogiei.
Argumentele de teorie sunt prea slabe
fats, cu urmarile de fapt. N'avem Ore pen-
tru autoritatea comunale, la sate i la ora-
§ele nere§edinte de judet, sufragiul universal
in colegiti unic, ear la capitalele de judet,
sufragiul universal in doue colegie, gi cu
bite acestea ad ministratiunile comunale lash,
mult de dorit.
Interesul public reclama in corpurile le-
giuitOre mandatari cat mai vrednici de rolul

www.dacoromanica.ro
 41

de legiuitor §i de controlator al guvernului.

Teoria suveranitatii recum5§ce fie-carui ce-
tat6n dreptul de a participa, prin delega-
tiune, la puterea legiuitOre. Sistemul care
impaca mai mult teoria suveranitatii cu in-
teresul public este cel mai bun. Acest sistem
varieza de la un stat la altul, dupa intin-
derea culturel §i desvoltarea con§ciintei po-
litice in mase.
Cine reclama sufragiul universal in co-
legit unic pentru alegerea corpurilor legiui-
tOre, ar fl consecuent teoretice§ce, dad, ar
reclama acela§ lucru pentru constituirea ce-
lorlalte dou6 puteri ale statului: puterea exe-
cutiva §i puterea judecatoresca. Alegerea
directa de catre tots cetatenii adunati in
colegit unic a tutulor functionarilor administra-
tivi §i judecatore§ti are de basa acea§1 teorie.
18. Representarea minoritatilor.
Sistemul nostru electoral este criticat de
unii, ca nu 'Ate da in corpurile legiuitOre
o fidela representanta a opiniunilor din tern
ci ne da numai representanta majoritatil
alegetorilor din fie-care colegiti, §i ca deci
o insemnata paste a teril remane WA glas
In parlament.

www.dacoromanica.ro
42

Este adeverat ca, data se numera votu-

rile obtinute de partidul de la guvern, cum
§i cele obtinute de opositiune, se constata
adese-ori a opositiunea nu este represen-
tata in proportiunea voturilor obtinute. A§a
de pilda, se intimpla ca partidul de la gu-
vern cu 40.000 voturi, sa alba 180 de scaune
in Camera, pe cand opositiunea cu 8000
voturi sa aiba numai 3 scaune. Ba s'ar pu
td Inca intimpla, ca partidul care a insumat
mai multe voturi sä remae in minoritate.
Aceste vitii ale sistemului electoral, corn-
binate cu alte imprejurari, ar contribui la
nerepresentarea Meld a corpului electoral,
la aducerea unanimitatilor guvernamentale,
la slabirea controlului legislativ, la compro -
miterea regimului representativ, la iritatiu-
nile extra parlamentare ale opositiunitor.
Cei earl' ved in acesta un mare reit pen-
tru gospodaria statului, propun mesuri earl
ar asigura petrunderea minoritatii in parla-
ment. Minoritatea 'Ate fi representata dupa
mai multe sisteme. Citam cate-va :
Votul limitat, care a existat in Anglia §i
exist, in unele cantOne ale Elvetiel §i in
Spania, consta in votarea unui numer mai

www.dacoromanica.ro
 43

mic de candidati dent trebue sa se a16ga

intr'un cerc, electoral. Ora§ul Ia§1 da 6 depu-
tat' ; fie-care alegetor ar aye dreptul sa
voteze pentru 4. A§a este posibil sa pe-
trunda §i opositiunea.
Votul cumulativ consta in dreptul alege-
torului de a cumula voturile stile pentru un
singur candidat. Ora§ul Craiova da 4 depu-
tati; in be de a pune in plic 4 buletine
deosebite, alegaorul ar aye dreptul sa puna
de 4 on acela§1 buletin. Ast-fel o minori-
tate de 501 alegetori ar pute fi represin-
tata printr'un deputat fats, de o majoritate
de 2000 de alegotori, earl' ar avea 3 depu.
tati. Acest sistem exist, in Chili §i in unele
colonii englese.
Votul unit consta in a vota numai pen-
tru tm candidat de §i cercul electoral da
mac multi deputati. Ora§ul Bucure§ci da 9
deputati ; numerul alegotorilor e, sa licem,
9000. Fie-care alegetor avend dreptul sa
voteze numai pentru un candidar, se con-
sidera ales on -tine va insuma 1000 voturi.
Lista libera ne da votul pe partide. Par-
tidele i§l fat listele de candidati, ca la co-
muna. Suntem in Bucurep 9000 de ale-

www.dacoromanica.ro
44

getori si avem sa alegem 9 deputati. Daca

lista liberala obtine 6000 de voturi, acest
partid are drept la 6 locuri ; daca lista con-
servatOre obtine 2000 de voturi, partidul
are dreptul la -2 locuri ; daca restul de 1000
ar fi al socialistilor, acestia ar aye dreptul
la 1 loc in Parlament. Acest sistem cu di-
ferite complicatiuni exista in unele cant6ne
ale Elvetiel.
Quotientul ne represinta sistemul cel mai
laudat. Daca numerul alegotorilor dinteo tera
este 100.000 si acestia dat 200 de repre-
sentanti, atunci quotientul este (100.000: 200)
500. Un alegetor din Bucuresci scrie pe lista
numele candidatilor pentru earl are dreptul
sa voteze. La stringerea voturilor, se pro-
clama ales candidatul care a ajuns la cifra
de 500 voturi. Candidatil cu mai putine
voturi sunt notati la un biurou central, unde
li-se insumeza si voturile dobandite in alte
localitati si daca unit ajung ast-fel la cifra
de 500 voturi, sunt proclamati ca ale§i.
19. Mecanismul parlamentar. Dupa
ce un proiect de lege se presinta unuia din
corpurile legiuitOre, cu mesaj regal on din
initiativa parlamentara, proiectul se tipa-

www.dacoromanica.ro
 45

recce §i se distribue representantilor, prin

grija biuroului. Representantii discutd mai
intditt proiectul in sectiuni sat in comisiuni
speciale ; sectiunile aleg ate tin delegat,
care le represinta modul for de a vede
ace§tia constituesc comitetuldelegatilor, unde
proiectul se discutd din not si se alege un
raportor, pentru a presinta plenului adund-
rii, printr'un raport, mersul si resultatul
desbaterilor. Dupe, trei clile de la distribuirea
xaportului tipdrit, se face o noud. desbatere
a proiectului in §edintd. publican desbatere
generals si pe articole, urmatd de voturi.
Dup% terminarea desbaterilor §i stabilirea
modificarilor, se votezd legea in total. Daca
legea e primita de un corp legiuitor, mi-
nistrul o duce, cu mesaj regal, la celalt
corp legiuitor, care o reia in cercetare dupd
acelea§i norme. Daca ad legea este admisd
fard modificdri, ministrul o supune sanctiu-
nel Regelui, care o promulga. Daca insa legea
e modificata de al doilea corp legiuitor, ea se
intorce din not la primul, care, in comitetul
delegatilor §i apoi in discutiune plenara pu-
blica, admite sat respinge modificarile aduse.
Daca be admite, legea este supusa sanctiu-

www.dacoromanica.ro
46

nei regale. Dace, nu le admite, legea e ama-

nata, cad constitutiunea cere concursul am-
belor corpuri legiuitOre la facerea legilor.
Numai budgetulstatul veniturilor §i chel-
tuelilor pe un an se discuta §i se voteza
de un singur corp legiuitor : camera depu-
tatilor, care represinta totalitatea cetatenilor.
Budgetul, preparat de guvern, se cercet6za
de comisiunea budgetary a Camerii, care
delega raportori special! pentru fie-care bud-
get §i alege un raportor general pentru sta-
bilirea intregului budget §i redactarea legit
budgetare.

www.dacoromanica.ro
 III
Puterea executive
S UMA.R : 20. Monarchia constitutionala. 21. Regele.
23. Responsabilitatea ministeriala.
22. Mini§trii.

20. Monarchia constitutionala. Forma

ncistra de guvernamint, care arata cum
functioneza, deosebitele organe ale suvera-
nitatii, este monarchia constitutional& ere-
ditarA.
In istoria omenirii, intalnim multe forme
de guvern, cart se pot reduce la tree : gu-
vernul unui om (monarchia), guvernul cator-
va Omeni (oligarchia) §i guvernul tutulora
(delnocratia). In monarchie distingem done
forme: monarchia absolute, and tote pu-
terile statului sunt concentrate in manele
unui om, a carui vointa nu e termurita de
nici o lege (ap e bunul sra plat), i mo-
narchia constitutionala, cand puterile statu-

www.dacoromanica.ro
48

lui sunt distribuite in deosebite maul, iar

monarchul intalnesce la fie-care pas auto-
ritatea for legal constituita §i trebue sa
guverneze impreuna cu ele. Deosebirea intre
o monarchie constitutionals §i o republica
sta mai cu soma in faptul ca, in republica,
capul statului este ales direct on prin man-
datari de catre natiune pe un timp marginit,
pe cand, in monarchia constitutionals, capul
statului define puterea prin titlul na§ceril,
o are pe vieta §i o transmite urma§ilor.
Dealtmintrelea se gasesc teri, undo monar-
chal constitutional are mai putine preroga-
tive decat un prerdinte de republica.
Puterea executiva este o delegatiune a
suveranitatii nationale, insarcinata cu exe-
cutarea legil. Ac6sta putere este incredin-
tata Regelui, care o exorcita cu mini§trii
.cei, in modul regulat prin. constitutiune.
21. Regele. Divanurile ad-hoc, acele
doue marl' representatiuni ale vointii popo-
rului roman din Moldova si din Muntenia,
chiamate de tractatul de la Paris, ca sa
arate dorintele natiunii, au cerut, la 1857,
pe langa Unirea odor douo Principate du-
narene intr'un singur stat, pe langa regimul
representativ §i respectarea autonomiei, un
www.dacoromanica.ro
 49

principe strain ereditar dintr'o dinastie dom-

nitOre.Acesta dorinta s'a putut indeplini
numal la 1866, cand poporul roman din
cele doue Principate deja unite all ales, prin
plebiscit, ca Domn al Romaniei, pe printul
Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Consti-
tutiunea din 1$66, consfiintind ac6sta, stare
de lucruri, hotara§ce :
Puterile constitutionale ale Regelui sunt
ereditare in linie coboritOre directa §i legi-
tima, a Majestatil Sale Regelui Carol I de
Hohenzollern-Sigmaringen, din bitrbat in bar-
bat, prin ordinul de primogeniture i cu
exclusiunea perpetua a femeilor §i cobori-
torilor lor. Coboritoril M. S. vor fi cres-
cuti in religiunea ortodoxa a Resarituluf.
In lipsa de coboritori in linie barbatesca
al' M. S. Carol I de Hohenzollern-Sigmarin-
gen, succesilmea Tronului se va cuveni ce-
lui mai in varsta dintre fratii sOl on cobo-
ritorilor acestora, dupa regulile statornicite
mai sus ".
Acesta imprejurare ivindu-se la noi, M. S.
Regele Carol I, pentru a regula din vreme -
succesiunea Tronului §i a ocroti astfel tera
de framentari, a adoptat, cu invoirea pu-
67207 4
www.dacoromanica.ro
50

terii legiuitOre, pe prinW1 Ferdinand, al

doilea fit al printului Leopold, frate mai
mare al Majestatif Se le, dupa ce mai intait
atat printul Leopold cat §i fiul mai mare
al acestuia, printul Wilhelm, at renuntat
formal de la succesiunea Tronului roman.
Mai departe, legea, nOstra fundarnentala
a preveclut tote casurile de vacanta a Tro-
nului §i a stabilit mesurile pentru ca Tronu]
sa remana la adapost de intrigi §i de lupte.
Atributiunile Regelui, ca representant al
suveranitatil in fruntea puteril executive,
sunt urmatOrele :
a) El nume§ce sat confirma In bite func-
tiunile publice.
Functiunile nu se pot infiinta cleat prin
lege, adica prin colaborarea celor tree factori
legiuitori, pentru cuvintul Ca .functionarii
exercita o parte din suveranitate §1 sunt
remunerati din banil contribuabililor (bud-
getul statului).
b) El nume§ce §i revcica pe mini§tri.
in practica parlamentara nu e de ajuns in-
crederea Regelui, ci este necesara §i incre
derea Parlamentului. Altfel nu se 'ite lucra ;

www.dacoromanica.ro
 51

conflictele, disolvarile, agitatiele prea dese

electorale, fac mare rot terit
e) El face Regulamentele necesare pentru
executarea legilor fara sa pad' insa modi-
fica sat suspenda legile oil a scuti pe cine-
va de aplicarea lor.
Aceste regulamente, cari preyed ama-
nuntele aplicarill legii §i lamuresc cestiunile
de procedere in armonie cu declaratiunile
generale ale legii, sunt preparate de minWriI
responsabili §i supuse sanctiunil Regelui.
Ace§tia, luand parte la confectionarea legilor,
sunt in positiune de a cundre bine §i de a
lamuri pe deplin dispositiunile lor.
d) El este capul armatei §i confers, gra-
dele militare in conformitate cu legea.
Militaril fac parte din puterea executive.
Regele fiind capul acestei puteri, urmeza
de la sine ca Regele sa aibA comanda ar-
matei, acest instrument al asigurArii pacii
interne §i al aperarii intregimii teritorului.
e) El are dreptul de amnestie in materie
politica vi de gratiare sat de mic§orarea
pedepselor in materii criminale, afarA numal
de casul miniWilor.
Dace, Regele nu pOte suspenda cursul ur-

www.dacoromanica.ro
52

mariril sat al judecatiI, nici a interveni prin

nici un mod in administrarea justitiei, care
este o putere deosebita a statului, totu§i
in materie politica El, care prin positiunea
sa e mal presus de luptele pasionate ale
partidelor, lupte ce tree une-ori peste mar-
ginile permise de lege, pcite decreta uitarea,
trecutului §i potoli patimele in clocotire.
Gratiarea i mic§orarea pedepselor criminale
sunt un fel de resplata data caintei, -bunei
purtari a osanditilor i o incuragiare pentru
indreptarea lor.
f) El confera decoratiunea roman, §i au-
torisa purtarea celor straine.
g) El are dreptul de a bate moneta con-
form unei legi speciale.
it) El incheie conventiunile necesare pen-
tru comer, navigatiune §i allele asemenea
cu statele straine; insa, pentru ca aceste
acte sa aiba autoritate indatoritOre, trebuesc
mai intait a fi supuse puterii legiuitOre §i
a fi aprobate de ea. .

Aceste trel prerogative, contestate de

Turcia, pana la cucerirea independentil, at
fost de timpurit exercitate. S'a batut 1110-
neta, s'au conferit medalii, s'a1 incheiat

www.dacoromanica.ro
 53

tractate de comerciti, cu tote protestarile

Sublimei Portl. Mal in urma s'at creat
ordine nationale, s'a facut chiar monetarie,
sail incheiat felurite conventiuni. E de
notat, ca prerogativa declararil de resboill,
incheierii tractatelor de alianta orl de pace,
nu figureza explicit in constituiune, dar
nimeni nu contesta Capulul statulul aceste
prerogative ale Monarchului.
i) El are dreptul de a convoca, de a in-
chide, de a amana §i de a disolva corpurile
legiuitOre.
Parlamentul insa se pOte aduna §i fail
convocarea Regelul, in sesiune ordinara.
Acest cas nu s'a produs Inca in Romania.
Amanarea nu pOte sa treca de o lima decat
cu invoirea Parlamentulul. Regele pOte sa
disolve amendoue corpurile legiuitOre on
numal pe unul, insa actul de disolvare
trebue sa cuprinda convocarea alegotorilor
pana in doue luni §i a parlamentului pans
in trel luni.
22. Mini§trii. Mini§tril sunt cei mai
inalt1 functionari al statului, capeteniele res-
puncletOre ale administratiei publice, chiemati
in consiliele CorOnel, prin increderea Regelul,

www.dacoromanica.ro
54

§i pastrati prin sprijinul Parlamentului : ei

ingrijesc, sub controlul Monarchului §i al
Puterii legiuitOre, de -kite interesele rega-
tului. Mini§trii pregatesc budgetul §i proec-
tele de legi, negocieza tractatele cii Seri
straine, sustin dinaintea Camerilor politica
guvernului, iail mesurile cerute de impre-
jurari pentru a ingriji de interesele natiunil,
pregatesc §i contrasemneza decretele Regelui,
iad decisiuni pentru aplicarea legilor, redac-
teza regulamentele de administratie publica
pentru complectarea §i explicarea legilor,
fac circulari pentru a lamuri pe functionaril
pu§1 sub ordinile lor.
Mini§trii sunt de obiceiti luaV dintre mem-
brii Camerelor. Regele chiama la palat pe
omul politic, care ii pare designat de im-
prejurari, §i it insarcineza cu formarea ca-
binetului. PersOnele acceptate ca mini§tri
depun juramint in mainele Regelui. Ele, gu-
vernand impreuna, sunt s-olidar responsabile
de -bite actele cabinetului §i trebuesc sa aiba
acelea§1 vederi politice.
Respunderea legal, o at numal mini§trii,
nu §i capul statului : Regele este inviolabil.
Cand actele for sunt blamate de una din

www.dacoromanica.ro
 55

Camere, el sunt datori aii. depune demi-

siunea in mina Regelui, care aviseza : on
schimba ministerul on disolva corpul legiu-
itor. Cand insa un ministru sari intregul
cabinet -sunt pu§1 sub acusaiune, acesta -e
dator sa se retraga, caci nimeni, nicl chiar
Regele, nu pOte impiedica mersul justiiei.
23. Responsabilitatea ministeriala.
Respunderea legala a mini§trilor a luat nal-
cere in constitutionala Anglie, Inca de la
1386, cand cancelarul Suffolk al Regelui
Ricard III a fost condamnat, pentru dela-
pidare de bani, la inchisOre pe vieta. La
noi, responsabilitatea a fost inscrisa, in Con-
stitutiune, la 1866, dar s'a codificat, abia
la 1879, prin legea responsabilitap minis-
teri ale .
Mini§tril pot fi dati in judecata, ca once
persOna, pentru acte penale comise earl
din exercitiul functiunil lor, on ca functio-
nari publici, pentru acte penale comise in
exercitiul acestei functiuni.
In casul d'intait, minipii sunt judecatt
de tribunalele ordinare, insa pentru delicte
sat crime, trebue ceruta autorisarea prea-
labila a corpului legiuitor in care e membru

www.dacoromanica.ro
56

ministrul oil, daca nu este membru in nici

un corp, autorisarea corpului legiuitor la
care vrea sa se adreseze partea vatemata.
In casul d'al doilea, mini§tril sunt jude-
cati de inalta curte de casatie, jar pro ce-
dura e stability de legea respunderii minis-
teriale.
Faptele pentru cart pot 11 dati in jude-
oath mini§tril, ca functionari publici, sunt
afara de cele enumerate de codul penal, cate-
va precisate §i pedepsite de legea respun-
derif ministeriale. Acestea sunt :
1. Semnarea sat contra-semnarea de decrete
on luarea de dispositiuni, cars vio!6za un text
exl.res al Constitutiunii ;
2. Irnpiedicarea sail incercarea de a impiedica,
prin violenta sat frauds, a liberului si sincerului
esercitit al dreptului electoral al cetatenilor, chiar
in casul cand asemenea fapte ar fi obtinut apro-
barea ulteriora a corpurilor legiuitOre:
Pedepsa este detentiunea i interdictiunea de
a ocupa functiuni publice de la 3 ani in sus.
3. Semnarea sat contra-semnarea de decrete
ori dispositiuni, cars violent un text expres al
unel legi existente;
4. Arnagirea representatiunii nationale asupra
situatiunii afacerilor statulul, amagire cu rea ere-
dinta i in prejuditiul intereselor t6ril.

www.dacoromanica.ro
 57

Pedepsa este interdictiunea de a ocupa f unc-

tiuni pu blice de la 3 ani in sus.

Pentru infractiunile comise de mini§tri,

in exercitiul functiunii lor, el pot fi datI in
judecata de corpurile legiuitOre (amexidoue
sat unul) sail de Rege. Cand darea in ju-
decata vine de la parlament, acesta alege
o comisiune de informatiuni, care IT face un
raport ; daca conclusiunile sunt pentru darea
in judecata i corpul legiuitor le admite cu
doue treiml, immediat se alege un comitet de
instructiune, cu tote puterile acordate de lege
judecatorilor de instructiune i pre§edintilor
Curtilor de juratI, afar, de dreptul de a de-
creta arestarea preventiva ; daca, raportul
comitetului de instructiune men tine acusarea,
corpul legiuitor alege un comitet de acusare,
care inaintOza §i sustine acusatiunea inaintea
inaltei cull' de casatiune. Cand darea in
judecata vine de la Rege, lucru ce nu s'a
intimplat la noi,, urmarirea se face prin
ministerul public.
Mini§trii sunt responsabill nu numaf penal,
ci §i civil (banesce), atat catre particular'
pe earl i-ar fi vatamat, cat §i catre stat

www.dacoromanica.ro
58

caruia i -ar fi pricinuit vr'o daunt. sail l'ar fi

expus la daune catre particulari. Judecata
civila se face dupa dreptul comun, ins,
cand e vorba de stat trebue ceruta autori-
sarea unui corp legiuitor.

www.dacoromanica.ro
 IV

Puterea judecatoresca
SUMAR : 24. Puterea judecatoresca. 25. Judecatoril
si instantele judecAtoresci.26. Prerogative judi
ciare ale Regelu!.

24. Puterea judecatoresca. Puterea

judecatoresca, nu este in intregul ei o dele-
gatiune directs a suveranitatii nationale cum
este puterea legislativa §i Capul puteril exe-
cutive, ci o delegatiune indirecta, insarcinata
cu judecarea §i hotarirea in contestatiunile
ce se ivesc intre pers6ne, cu pedepsirea delor
cart mica legile §i cu garantarea drepturilor
nOstre publice §i private fats de eel cari
le-ar nesocoti.
Judecatoriele comunale, intru- cat primarul
§i cei doul jurati sunt ale§i de ob§tea comu-
nel, §i juriul statornicit in materie criminals
i pentru delicte politice §1 de press, se pot

www.dacoromanica.ro
60

considera ca delegatiunl directe ale suvera-

nitatif nationale , celelalte instal*, ai caror
judecatori sunt numiti de puterea executiva,
sunt nice delegatiuni indirecte. Aci insa
trebue sa distingem, ca executiva nu da
judecatoruluI puterea de a judeca,, ci numai
titlul functiunii. Puterea de a judeca II" vine
de la natiune, care a dat judecatorului acesta
atributiune suverana, de a judeca dupa le-
gile facute de ceal'alta representanta a su-
veranitatii, de puterea legiuitOre. Executiva
nu pOte da ordin judecatorilor cum sa ju-
dece §i cum sa se pronunte in afacerile de
compete* lor, cum da ordine prefectilor
i celorlalti functionari dependenti de dinsa.
Iar intinderea inamovibilitni (a dreptului
de a nu fi suspendat, stramutat on revocat
dupa arbitrul executives) intareve in fapt
independenta acestei a treia putere a sta-
tulul.
Hotaririle judecatore§ci se pronunta in
virtutea legit, facute de puterea legiuitOre,
§i se executa in numele Regelui, capul pu-
teril executive. Judecatorii nu fac legea, ci
o aplica in casurile concrete in call sunt
chlarnati a se pronunta , nici nu' executa

www.dacoromanica.ro
 61

hotaririle date, ci dat ordine de a fi aduse

la indeplinire de agentil puterel executive.
Prin acesta se vede. cat de separate, este
puterea judecatoresca de celelalte doue pu-
teri ale statulul.
Nici o jurisdictiune nu se p6te infiinta de
cat in puterea unel anumite legi. Comisiuni
§i tribunale extraordinare nu se pot crea
sub nicT un fel de numire §i sub nisi un
fel de cuvint.
25. Judecatorii §i instan %ele judecato-
re§ci. Pentru ca impartirea dreptO.tii sa
se faca mai repede §i sa fie mai bine che-
za§uita in contra erorilor §i pasiunilor, s'au
stabilit mai multe trepte de judecata, unele
mai apropiate de justitiabili §i de intaia in-
stanta, altele mai departate §1 de a doua
instanta sati instal* de apel, iar una d'a-
supra tutulor la care at recurs justitiabilii
on societatea, prin ministerul public, cand
cred ea legea a fost nesocotita.
La noT, justitia se cia de catre judecato-
riele comunale, de cele de ocol, de tribunalele
de judet, de curdle de apel, de curdle cu
jurati, de inalta curte de casatie §i justitie.

www.dacoromanica.ro
62

Jurisdictiunea pentru crimele i delictele

militare este regulata de legi speciale.
Toti judecatoril, afara de eel comunali §i
de jurap, cum §i membrif ministerului public,
grefieril, ajutOrele §i portareii, sunt numiti
prin decret regal, dupa recomandatia minis-
trului de justitie, conforma cu legea pentru
organisarea judecatoresca , ceIlalt1 func-
tionaff de pe la instantele judecatore§di se
numesc prin decisiunea ministrului de justitie.
Membrif inaltel curd de casatie §i justitie,
al curtilor de apel §i pre§edintif tribunalelor
sunt inamovibill. CeIlalti judecatori sunt
amovibill, adica pot fi suspendatl, stramutatl
§.i revocatI, prin decret regal, dupa propu-
nerea ministrului de justitie.
Hotaririle judecatorielor pOrta numele de
carp: de judecatd, ale tribunalelor de sen-
t*, ale curtilor de decisiuni.
26. Prerogative judiciare ale Regelui.
Daca constitutiunea opre§ce pe Rege de
a suspenda cursul urmariril sail al judecatii
on de a interveni in on -ce mod in admi-
nistratia justitiel, if recunOsce ins, dreptul
de gratiare (iertare) §i de mic§orarea pedep
sei in materil criminale, afara de pedepsa

www.dacoromanica.ro
 63

hotarita mini§trilor de catre inalta curte de

casatie §i justitie (numal adunarea care Fa
pus sub acusatiune pOte cere Regelui acest
lucru) ; dreptul de amnestie (uitare) in ma-
terie de delicte politice, care oprece urma-
rirea pe viitor, lnchide dosarele urmariril
pentru trecut §i Merge chiar condamnarile
pronuntate ; dreptul de dispensa in ma-
terie de casatorie, cu privire la varsta §i la
unele rudenil (cumnati §i veil).

www.dacoromanica.ro
 PARTEA II

DREPT ADMINISTRATIV
I
IN TRODUCERE

SUMAR: 27. Dreptul administrativ. 28. Adminis-

tratia. 29. Parti le dreptulul administrativ.

27. Dreptul administrativ. Cea ce a

impins pe Omeni la traiul impreung., la in-
chiegarea sociala, la organisarea comunel,
provinciei, statului, ail fost la inceput sigu-
ranta vietil §i averii §i inlesnirea unui trail
mai bun. Pentru ca sa. realiseze acest scop,
el al infiintat §i organisat incetul cu ince-
tul diferite servicil §i institutiuni, at sta-
bilit atributiunile acestor servicii §i institu-
tiuni, ail regulat raporturile dintre dinsele
§i membrii gruparil sociale.
Deosebitele legi earl organiseza in statul-

www.dacoromanica.ro
 65

nostru aceste servicii publice §i hotaresc

raporturile dintre locuitoril statului §i cei
call con due aceste servicie, cum §i rapor-
turile dintre diferitele servicii, constituesc
obiectul dreptului administrativ roman.
De aceea dreptul administrativ se p6te
defini : acea parte a dreptului public intern,
care reguleza administratia publica, functio-
narea servicielor publice in raporturile for
cu interesele locuitorilor statului §i cu cele-
lalte servicie publice.
28. Administratia. Administratia este
o institutiune socials menita sa apere §i sa
protega interesele generale ale locuitorilor,
in Gonformitate cu legea, fara sa se atinga
de drepturile for private. Ea veghieza asu-
pra intereselor generale de siguranta, 0 de
prop ire, dauta sa prevada faptele ce se
pot produce, decreteza mosuri generale §i
cregulamente, in vedere cu binele oNtesc.
Cine Vice administratie intelege actiune a-
supra unei materil Ore-care in scop de uti-
litate publica.
Administratia este o atributiune a puterif
executive, care putere se nume§ce guvern,
cand are direciunea politiCa a statului (co-
67207 5
www.dacoromanica.ro
66

laboreza la facerea legilor, sta, in raporturi

cu streinatatea, etc.), §i iea numele de ad-
mini4ratie, cand se ocupa cu ingrijirea a-
manuntita a deosebitelor interese publice
(siguranta, cultura, drumuri, igiena, etc.).
Actiunea administrative e individuals nu
colegiala (in deliberatiune e nevoe de mai
multi, la actiune e destul unul), universals,
adica una §i aceigi pentru toti §i execu-
tiva, sub forma negativa, cand impedica ve-
nirea unul MC, unel calamitatl, on sub forma
positive, cand garantOza drepturile §i face
acte de folos general (§cOla, spital, drum).
29. Par Ole dreptului administrativ.
Legile de administratie publica, isvorite din
trebuintele societatii organisate, se ocupa
de doue obiecte : a) de constituirea autori-
tap administrative, cu atributiunile acestei
autoritati sail ale persdnelor cart adminis-
treza , b) de materia de interes public care
trebue administrate. De aci i cele doue
parti ale dreptului administrativ : autoritr-
tile administrative §i materiele administrative.
Prin autoritati administrative se inelege
deosebitele serif de agenti depositari al unel
parti din puterea publica, far prin materil

www.dacoromanica.ro
 67

administrative tOte lucrurile ce pot procura

un fobs societatil organisate, sub forma
statului, comunel, judetului, stabilimentelor
de utilitate publica.

II
Autoritati administrative N
SUMAR: 30. Diferite autoritati administrative. 31.
Descentralisare si centralisare. 32. Functionarif
publict 33. Responsabilitatea lor.
30. Diferite autoritati administrative.--
Actiunea administrativa se intinde on a-
supra intregului teritor al statului §i asupra
intregif populatiunf, §i atunci avem admi
nistratia general, a statului, autoriteiti, ad-
ministrative generale,ori asupra unei parti
din teritor §i unei fractiuni din populatiune
§i atunci avem autoritati administrative lo-
cale, cum sunt cele comunale, judetene, sat
ale stabilimentelor de utilitate publica.
Aceste autoritati, ca §i materiele for ad-
ministrative, au raporturi intre dinsele, earl
pot fi stabilite in sens descentralisator orl
centralisator.
31. Descentralisare qi centralisare.
cim ca. natiunea este o mare reuniune
de asociatiuni de Omeni §i de interese al

www.dacoromanica.ro
68

carel organism integral este statul, iar or-

ganism special comuna. Sunt dark, in na-
tiune interese generale, de scat, i interese
lecale, de comuna. De unele ingrije§ce statul,
autoritatile centrale, de alteleingrijesc comuna
on judetul, autoritatile locale.
Cand autoritatile locale pot face, in cer-
cui intereselor locale, tot ce cred ele ca este
bine chibzuit, Mr a av6 trebuinVi de au-
.

torisarea statului, §i cu o autonomie deplina

on supusa numai la controlul autoritnil
centrale, care le supraveghieza fun ctionarea
legala §i onesta, avem descentralisarea ad-
ministrativa.
Cand antoritape locale au insa nevoe de
autorisarea §i de ajutorarea autoritatii cen-
trale in o mare parte din actele for admi-
nistrative, avem tutela administrativa.
Iar cand autoritatile locale ar fi reduse
la misiunea de a raporta autoritatil centrale
nevoile lor, pentru ca ac6sta sa satisfaca
cum ar crede ea aceste nevoi, atunci avem
centralisarea administrativa.
In organisaVa mistra administrativa intro,
cateitrele sistemele : autoritatile locale
(comunele §.i judetele) fac unele acte ala

www.dacoromanica.ro
 69

cum chibzuesc ele Ca este mai multumitor

pentru interesele locale ; avem deci ceva
descentralisare; pentru alte acte insa tre-
bue§ce autorisare din partea autoritatil cen-
trale ; exista dar §i ceva tutela ; cate-va acte
nu le p6te face decat autoritatea cen trala ;
aci este centralisare. De aceea o organisare
administrative p6te se fie mai mult sail
mai putin centralisatOre §i forte rar corn-
plect descentralisatOre.
In Europa se accei Itueza tendinta d escentra-
lista in autoritatile locale. Franta Si Turcia po-
sed organisari administrative mai centraliste.
32. Functionarii publici. In intelesul
larg al cuvintului, functionar public este
on -ce persona investita cu o particica din
suveranitate, cum deputatul, senatorul, ju-
decatorul, ministrul, primarul, prefectul, ca-
sierul, revisorul, ofiterul, etc. §i ast-fel am
av6, dupa cele trei puteri ale statului, functio-
nari legiuitori, judecatori 0 executors.
In inteles mai strins, functionar public este
on -ce persona insarcinata cu un serviciu
public, retribuita din budgetul statului, comu-
nel on judetului, §i care depune juramint la
intrarea in functiune.

www.dacoromanica.ro
70

Funqionaril publici, incepend de la cel

mai inalt §i mergend pand la cel mai de
jos, formeza impreund biurocraVa §i consti-
tuesc in deosebi ierarchia fie-cdrui serviciti.
Deosebite legi, pentru deosebite categoril
de funqionari, stabilesc conditiunile de ad-
mitere, pastrare §i inaintare in acea cate-
gorie de functiuni, datoriele §i drepturile
functionarilor, cum §i mesurile desciplinare
la cari sunt supu§1.
Datoriele functionarului public sunt : de a
face personal §i asidut serviciul cu care
este insarcinat, de a fi prob, adica de a fi
calduzit numal de interesul public, §i discret
dup, natura funciunei, de a duce o vieta.
private, corecta, §i de a nu participa la agi-
tatiunile politice.
Drepturile lui sunt : de a fi respectat in
exerc4iul functiunil see, unde lucreza ca
organ al legil, de aV .primi remunerarea
legal, a serviciului §i pensiunea cuvenita,
cand infirmitatile sail betranetea it fac im-
propriii de a mai servi.
33. Responsabilitatea functionarilor.
Toti funqionari sunt respumiletori de actele
lor, ca agenti in serviciul public.

www.dacoromanica.ro
 71

Responsabilitatea for este administrativa

i judiciara.
Respunderea este administrativa fata, de
superiori, cand nu'§i indeplinesc datoriele
functiunii lor. Pentru unii exista jurisdic-
tiuni disciplinare, care II judeca i ii pedep-
sesc, ca pentru corpul didactic, judecato:
rest, militaresc. Pentru altil nu exista ast-fel
de jurisdictiuni, ci capetenia ierarchica pro-
nunta pedepsele, Carl swat admonitiunea,
avertisarea, censura, suspendarea §i revo-
cerea din functiune.
Respunderea este judiciara, cand sunt
chiamati d'inaintea instantelor judecatore§ci
ordinare. Cetatenul, care sufera o dauna
in interesele stile on o vatemare in drep-
turile stile, prin actele unui functionar in
exercitiul puterilor sole, pOte sa'l reclame
d'inaintea instantelor ordinare, fara a se
impiedica de a§a numita garantie constitu-
tionala, adica fara a core autorisarea prea-
labila a capeteniei ierarchice. Numai pentru
functionaril administrativi din Dobrogea §i
pentru mini§tri, s'a mai conservat acesta
garantie constitutionala. Prefecp din Do-
brogea nu pot fi urmAriti fara, autorisarea

www.dacoromanica.ro
 72

consiliului de mini§tri ; administratoril, po-

litail i primari urbani, fart, autorisarea mi-
nistruluI de interne. Mini§tril, pentru ac-
tele comise in exercitiul functiunil lor, sunt
dap' in judecata de Rege on de corpurile le-
giuit6re, iar pentru actele, in afar, de exerci-
tiul functiunil lor, nu pot fi urmaritl, de cat
cu autorisarea unuia din corpurile legiuitOre.

A.
Autorita# administrative centrale
SUMAR: 34. Regele si Mtnistril. 35. Consiliul de mi-
rnstri. 36. Mintstrul de interne. 37. Ministrul de
externe. 38. Mintstrul de justitte. 39. Ministrul
de resbel. 40. Ministrul lucrartlor publice. 41.
Mintstrul domenielor. Mintstrul de finance.
43. Ministrul cultelor st instructiunti publice.
44. Curtea de compturi.
34. Regele §i Mini§tril.In ierarchia ad-
ministrativa centrala, locul de frunte it are
Regele, ca autoritate suprema executive, ; dar,
in fapt, actiunea lui administrativa e aprOpe
nuld ; acesta actiune e in mana mini rilor
§i multor functional.): de deosebite trepte.
Mini§tril sunt i el nice functionari pu-
blici responsabill, numitI de capul statului
§i adrbil in confide* sa spre a administra,
ca nice delegatI immediatl al so I, deosebitele

www.dacoromanica.ro
 73

ramuri ale serviciurilor publice, spre a'l ra-

porta despre on -ce necesiteza din partea'l
un decret, spre a'l primi ordinile i a le
executa. El formeza sub dinsul a doua trepta
a ierarchiei administrative. Sfera de actiune
administrativa a fie-carui ministru se intinde
asupra intregii t6ri, intru-cat privere ser-
viciile publice care compun departamentul
sOt ministerial.
Fie-care ministru are o sump, de functio-
nari auxiliari, fara putere proprie de a lua
decisiuni, cars formeza administratia central,
a departamentului. Acesta administratie se
desface, pentru reparqiunea servicielor §i
lucrarilor, in directiuni, divisiuni §i biurouri.
Mini§tril veghieza la executarea legilor, a
regulamentelor de administratie §i a tuturor
celorlalte acte ale puterei executive. Ei 'co-
respund direct cu functionaril subordinati.
Actele for se numesc ordine, instructiunl,
decisiuni, El controleza §i modifica lucrarile
subalternilor, resolve, dificultatile dupa cere-
rea inferiorilor sal dupa reclamatiunile par-
ticularil or.
Mini ril mai sunt ajutati in administra-
tiune de corpuri colegiale, instituite prin le-

www.dacoromanica.ro
74

gile de organisarea administratiunii, cum

sunt consiliul sanitar, consiliul superior al
armatel, consiliul technic, consiliul perma-
nent §i eel general la instructiunea publicA,
on do comisiuni anumitd pentru unele
lucrari speciale.
Nol avem opt ministere sail departamente :
Internele, Externele, Justitia, Resbel'il, Lu-
crarile publice, Domeniele, Finantele i Cul-
tele cu Instructiunea publica. Mini§tril se mai
numesc i secretari de stat. Cate-odata pre-
§edintele ministerului sail cabinetului n'are
de a dministrat nici un departament §i atunci
el este ministru MIA portofoliti, insarcinat
numai cu directiunea politica a cabinetului.
35. Consiliul de ministri. De i fie-care
ministru are libertatea de actiune in admi-
nistrarea servicielor departamentulul there-
dintat, totu§1 acesta actiune trebue sa fie
armonisata, pentru ca sa resulte unitate §i
sa se inlAture conflictele. Afara de acesta
sunt multe cestiuni de mare importanta,
earl reclama consfatuirea §i luarea resolu-
tiunilor impreuna. Aceste imprejurari ail
motivat constituirea insaqi a mini§trilor in-
tr'un corp colegial, numit consiliul de mi-

www.dacoromanica.ro
 75

ni§tri, care este presidat uneori de Rege,

mai des de §eful cabinetului sat pre.edin-
tele consiliului.
Afacerile mai importante reservate con-
siliului de mini§tri sunt: cestinnile de ordine
publica §i de inalta administratiune, proiec-
tele de legi §i de tractate, regulamentele de
administratie publica, anularile 0 cererile de
credit in interegnul par]amentar, petitiunile
trimise de parlament consiliului de mini§tri,
conflictele de atributiune dintre diferitele
ministere §i servicie, expulsarea §i extra-
darea strainilor, conferirea decoratiunilor
nationale, cand nu sunt acordate direct de
catre Rege, numirea inaltilor demnitari al
Statului §1 in fine exercitarea puterilor con-
stitutionall ale Regelui, in numele poporu-
lui roman, de la mOrtea unul Rege §i pans
la depunerea juramintului de catre sucCeso-
rul sot la Tron.
36. Ministerul de interne. AoBst mi-
nistru are administrap generala a teril,
politia generala a statulul §i mantinerea
ordinei publice, cum §i directiunea opera-
tiunilor electorale; el, mai are privighiarea
strainilor earl yin §i pl6ca din tera, cum 0

www.dacoromanica.ro
76

represiunea vagabondajulul. Aceste sarcini

le indepline§ce cu ajutorul mai multor trepte
de functionarl ai serviciului interior (secre-
tarul general, §efil de servicie, de biu-
rouri, etc.) §i ai celul exterior (prefectl, sub-
prefectl sail revisorI comunall, primarl, po-
144 comisarI, comandanti de glandarmi, etc.).
Serviciele dependents de acest minister
sunt : a) Administratia central, ; b) Telegra-
ful §i posta, pentru inlesnirea corespondenteI,
transmiterea valorilor (mandate po§tale) §i
a coletelor ; c) Serviciul sanitar, pentru sä-
natatea 6menilor, vitelor §1 localitatilor, cu
institute spitalice§t1 §i cu un mare personal
medical, veterinar §i farmacist; d) Monitorul
oficial §i Tipografia statului, pentru aducerea
la cuno§cinta publicului a actelor puterilor
statului (desbaterile parlamentului, legile,
regulamentele, decretele, decisiunile, circu-
16,rile, etc.) §i pentru imprimatele statului ;
e) Penitentiarele, pentru implinirea pedep-
selor condamnatilor ; f) Prefectura politiel
Capitalei, pentru siguranta §i lini§tea locui-
torilor §i autoritatilor din Bucure§ci ; g) Ad-
m in istrati j udetel or, pentru executarea or-
dinelor de la centru §i pentru grija de si-

www.dacoromanica.ro
 77

guranta §i lini§tea pUblica ; h) Giandarmeria

rurala, pen tru paza drumurilor i siguranta
persOnelor §i averilor in comunele rurale
(cate o companie pe judet).
37. Ministrul de externe. Acest con-
silier al Tronului negotieza i interpreteza
tractatele §i conventiunile de on -ce natura
cu statele straine §i intretine raporturile Ro-
maniei cu celelalte state, corespunclend cu
agentil diplomatici straini §i cu agenVi no§tri
din strainatate; el mai are directiunea §i
controlul asupra poliVei in porturi, in do-
meniele fluviale §i maritime ; tot el este
i Cancelar al Ordinelor §i lucreza, in admi-
nistrarea lor, cu Regele, care este Mamie
Maestru al Ordinelor.
Pe langa administratiunea centrala, acest
departament are un servicit exterior, care
cuprinde 11 legaVuni (Paris, Londra, Bru-
xelles, Haga, Berlin, Viena, Petersburg, Con-
stantinopole, Atena, Boma, Belgrad) §i 9
consulate de I-a categorie (Buda-Pesta, Cer-
nauti, Odesa, Ismail, Constantinopole, Salo-
nic, Bitolia, Sofia, Rusciuc), ai caror capi,
pe langa atributiunile politice §i administra-
tive, mai au calitatea de ()qui ai staril ci-

www.dacoromanica.ro
78

vile, tunctiunea de judecatori in materie

civil. §i comerciala pentru romanii din strai-
natate §i aceea de notarl.
38. Ministrul de justitie.Acest mem-
bru al guvernuluf ingrije§ce de administra--
tiunea justitiel §i privigheza aplicatiunea el
regulate,, avend controlul asupra judecato-
rilor ; el cere Regelul prin raport gratiarea
§i mic§orarea pedepselor, publics legile §1
pune pecetea statului.
Pe langa un serviciti central, acest de-
partament are un serviciti special de justi-
tie, care ingrije§ce de trebuintele materiale
ale acestel puteri a statului.
Puterea judecatorOsca este exercitata de
inalta curte de casatie §i justitie (1 prim-
pre§edinte, 2 pre§edinti de sectiune, 14 con-
silieri), instal*, cea mai inalta a statului
care judeca §1 pe mini§tri, de 4 curb de
apel (Bucure§ci, Ia§1, Galati §i Craiova), de
curdle de jurati, de 32 de tribunale de judet,
§1 2 mahomedane pentru Constanta §i Tul-
cea, de 131 judecatoril de ocOle §i de
multe judecatorii comunale (in on -ce comuna
rurala unde nu e judecatorie de ocol), fie-

www.dacoromanica.ro
 79

care cu atributiuni anumit stabilite de co-

dicele de procedurd.
39. Ministrul de resboid. Ministrul de
rdsboiri (mai bine al apordrii nationale) admi-
nistreza armata, ingrijind de recrutarea, re-
partitia, instructiunea §i intretinerea el §i
iea mosuri de aperarea torii in timp de
resboiti. El dirigeza acesta administratiune
prin, doue organe distincte : departamentul
resboiului §i comandamentele.
Departamentul resboiului sail ministerul
de resboiil cuprinde 4 servicie (Secretariatul
general condus de secretaral general, Mamie
stat major 1) sub directia §efului marelui stat
major general al armatei ; Personalul sub
directia unui colonel care ingrije§ce de lu-
crarile privitcire la recrutatie, justitie §i la
tot personalul armatei ; Controlul i compta-
bilitatea sub directia unui intendant. care face
lucrarile privitOre la budget, ordonantarea,

I) Marele stat major se ocupa: cu organisarea generala

a armatei ; cu pregatirea la rasboiii ; cu operatiunile
rallitare ; cu regularea deosibitelor serviciuri necesaril
operatiunilor armatel in campanie ; cu cestiunile relative
la instructiunea generala a armatel ; cu lucrarea qi
tmerea la curent a hartil Orli; cu studiul fortelor mi-
litare ale diferitelor State.

www.dacoromanica.ro
80

controlul gestiunilor, la contentios §i la pen-

siuni) §i 7 directil: Infanteria, sub conducerea
unui colonel sat unui general de infanterie,
Cavaleria, Artileria, Geniul, Marina §i Sa-
nitara, sub conducerea inspectorilor generali,
§i Intendenta, sub conduoerea intendantului,
cari se ocupa cu cestiunile speciale privitOre
la army §1 la serviciti.
Ministrul mal este ajutat in administra-
tiunea armatel de Consiliul superior al ar-
matei, care trebue consultat in tOte cestiu-
nile de organisarea armatel, aperarea -Orli,
mobilisare, concentrare, instructiunegenerala,
legi §i regulamente, de Comitetul inspec-
torilor generali in stabilirea tablourilor de
inaintare in arma 0,, cum §i in alte cestiuni,
de diferite Comitete consultative de pe
MO serviciele §i directiile din minister.
Comandamentele sunt, din punct de ve-
dere administrativ, autoritati conduse de
generalul comand ant al corpului, ' sub de-
pendenta ministrului de rosboiti. Ace§ti co-
mandanti ingrijesc de tOte trebuintele cor-
pului, dispun de fondurile §i materialele
a fectate comandamentului, in .conformitate
cu legea, regulamentele §i decisiunile minis-

www.dacoromanica.ro
 81

teriale, pe earl le aplica cu exactitate in

tote corpurile §i serviciele, ail administratia
corpurilor de trupa §i a stabilimentelor min-
tare. El sunt ajutatl de o intrega ierarchie
administrativd military, pusa sub ordinile Id.
Armata este impArtita. in patru corpuri
§i o divisie a Dobrogei: un corp de armata
cuprinde doue divisil de infanterie, trei re-
gimente de artilerie, o brigada de cavalerie,
ceva trupe de genii", de vand,tori §i sanitari;
o divisie k infanterie cuprinde doue bri.
gade ; o brigadd are douo regimente. Restul
cavaleriei §1 al artileriei formeza cate o di
visie independentd. Marina nOstra e grupata
in o divisie de Mare §i o divisie de Dunare.
cOlele militare sunt: una a copiilor de
trupa, doue pentru fil de militari (1-41. §i
Craiova); una pentru ofiteri de infanterie §i
cavalerie, alta pentru mil de artilerie §i de
genii"; o §cOla speciala a o4erilor de cava-
lerie §i o §c616, superiOra de resboiti.
40. Ministrul lucrarilor publice. Acest
ministru are sarcina de a construi, de a
intretine §1 de a administra call° de comu-
nicatiune ale statului §i marile lucrari in
legdtura cu dinsele.
67207 6
www.dacoromanica.ro
82

Pe langa serviciul central, acest depar-

tament are un corp technic, cu care ingri-
je§ce de §oselele statului, de podurile de peste
ape, de portul Constanta §i de caile fierate,
(cars ail o administratie cam independenta)
§i poseda o bund §c61a de poduri §i §osele.
Administratia cailor fierate exploateza, in-
trega retea a drumurilor de fier, docurile
de la Galati §i de la Braila §i navigatiunea
m aritim a.
41. Ministrul domenielor. Titularul
acestui departament, numit de unii depar-
tamentul avutiei publice, are sarcina de a
ingriji de agricultura, industria §i comerciul
teril, de domeniele §i podurile statului, in-
tocmind §i aducOnd la indeplinire once me-
sun): pentru propa§irea acestor ramurl ale
economies nationale ; el administreza §1 bu-
nurile statului, intrucat nu sunt lasate sub
administrarea §i controlul altui minister.
Acst departament are patru directii : a se-
cretariatului ; a agriculturel, de care depind
institutul meteorologic §i serviciul central de
mesuri §i greutati, statiunea agronomical
fermele model de la Laza §i Studina, regi-
unile §1 pepinierele viticole, gradinile publice,

www.dacoromanica.ro
 83

oieria de la Constanta, statiunea sericicola, ;

a industriel, comertului §i minelor; a
domenielor, de care depind serviciul pesca-
rielor, serviciul silvic, advocatura statului,
ingineril b otarnici, staVunile balneare (Lacul
sarat, Govora, Calimane§ci-Caciulata). Afars
de aceste servicie, ministerul domenielor mai
poseda: c(5la centrala, de agriculture de la
Herestret, §co1a specials de silviculture de
la Brane§ci, §i §cole practice de agriculture
pe langa, ferme.
42. Ministrul de finance. c- Acest mem bru
al guvernului pregate§ce §i sustine inaintea
Camerii budgetele i proiectele de legi finan-
ciare, priveghi6za, §i executa, incasarea tutu-
lor darilor, emite bonuri de tesaur i on -ce
alte efecte de stat, ingrije§ce de plata la
timp a tutulor creantelor statului.
Administratia finantelor statului cuprinde:
a) Administratia centrals cu 3 directif (a
coritribuOilor directe, a vamilor §1 a comp-
tabilitatii generale a statului), b) serviciul
exterior general al finantelor (administratoril
§i controloril), c) serviciul exterior al va-
milor, d) Regia monopolurilor statului, cu
o administratie centrals, cu servicie exte-

www.dacoromanica.ro
84

riOre pentru vinqare §i pentru urmArirea

contrabandel i cu servicie speciale (cultura
tutunurilor, fabricatia tutunurilor §i hartiel
de tigarete, fabricatia chibriturilor, fabricatia
pulberil §i explosivelor, fabricatia timbrelor,
salinele). De acest minister in §i ad-
ministratiunea curtil de compturi, Casel de
depunerl §i consemnatiunl, Creditulul agricol.
43. Ministrul Cultelor §i Instrucfamii
publice. Acest ministru este autoritatea
suprema a invetamintulul public §i privat
§i representantul statulul in cestiunile pri-
vitOre la culte. El administreza §c6lele
statului §i institutele de cultura, carI nu
sunt sub dependenta altul ministru, §i
supreveghieza §coalele private ; el ingrije§ce
de trebuintele materiale ale bisericil n6stre
autocefale §i participA la administrarea el.
Ac6sta misiune o indepline§ce, cu ajutorul
consiliulul permanent, al consiliulul general
la alcatuirea programelor de invetArnint, al
inspectoratulul §1 al Santulul Sinod. De acest
departament mal atOrna Casa §cOlelor §i
Casa Bisericel, doue administratiuni insAr-
cinate cu privighiarea epitropielor cari ad-
ministr6z5. averile lasate pentru §cOla §i bi-

www.dacoromanica.ro
 85

serica, cu chiamarea in judecata a acelora

car' nu se conformeza cu destinatiunea
averilor incredintate, in scop ca ele sa fie
trecute la aceste Case, i cu administrarea
legatelor §i donatiunilor, ce le-ar veni, in
conformitate cu destinatiunea for ; Archiva
statulul, Museele, Teatrele, etc. Agen-
tii pentru propagarea culture' sunt membril
corpulul didactic (invetatoril, institutorii,
profesorii, maestri'), sub privighiarea direc-
torilor, revisorilor i inspectorilor, iar agentii
pentru propagarea morale' cre§tine sunt
preotii, sub privighiarea protoiereilor §i epi-
scopilor.
Santul Sinod al bisericei n6stre autocefale
este un malt corp care statueza asupra
tutulor afacerilor spirituale, disciplinare §i
judiciare curat biserice§ci in conformitate
cu canOnele Bisericei ortodoxe de resa-
rit. Sinodul se compune din Mitropolitul-
primate al Ungro-Vlachiei, din Mitropolitul
Moldovei §i Suc6vei, din 6 Episcopi epar-
chioti (tot' alqi de marele colegifi §i in-
vestitI cu autoritatea secularl de catre Rege)
§i din 8 archierei titulari, locotenenti af

www.dacoromanica.ro
86

acestora (ale§i de sf. Sinod §i confirm ati prin

decret regal).
44. Curtea de compturi. Acesta au-
toritate este instituitA ca sa controleze re-
gularitatea administratiei finantiare a sta-
tului, judetelor, comunelor, cum §1 a deose-
bitelor institutiuni dependente de stat, ca
Regia, Telegrafele §1 po§ta,Caile ferate,
Monethria, Fabrica de timbre, Casa de de-
puneri, Eforia, etc.
Curtea se compune din un pre§edinte §i
§6se consilierl inamovibili, din mai multi
referendari 0 din un procuror §i un substitut.
Ea are atributiuni de control §i conten-
tiOse.
Ca corp de control, Curtea cerceteza,
constata §i declarci daca gestiunea compta-
bililor §i casierilor este regulata sat nu,
daca ordonantatoril (mini§trii, prefectii, pri-
marii sat delegatil lor) at respectat on nu
legea and at dat ordin sa, se Lea plati.
and gase§ce In neregula pe eomptabilii
sat casierii deosebitelor administratil, Cur-
tea denunta guvernului faptul, ca se dea
pe culpabili In judecata , cand gase§ce
in neregula pe ordonantatori (afar, de mi-

www.dacoromanica.ro
 87

ni§tri), ea notifica mini§trilor respectivi ca

sa iea mesurile necesarii ; cand gase§ce
in neregula pe mini§tri, Curtea inainteza
declaratiunea sa catre Ministrul de finance,
care e dator sa o spune Adunaril deputati-
ler, pentru ca aUsta sa pOta lua ml surile
ce ar crede de cuviinta.
Ca corp judecatoresc, Curtea judeca : 1)
in prima, §i ultima instanta, gestiunea casie-
rilor §i a tutulor manuitorilor de bani pu-
b] lei §i de materif publice (economil de spi-
tale, provisoril de internate, intendentif
militari) ; 2) in a doua §i ultima instaqa,
apelurile .primarilor §i perceptorilor din co-
munele rurale §i urbane nerevdinte de judet
in contra incheierilor delegatiunii judetene,
§i apelurile epitropielor biserice§ci din co-
munele urbane re§edinte in contra verifi-
carilor facute de consiliele comunale.
In aceste casuri, Curtea pronunta decisiuni
de descarcare, daca comptabilul este in
regula cu gestiunea sa, on de condamnare
la plata pentru sumele cu care gestiunea e
in neregula. Decisiunile Curtif sunt supuse
revisuirif §i recursulul in Casatie, pentru
violarea legil sail calcare de forme, §1 sunt

www.dacoromanica.ro
88

executate prin agentil fiscali pe basa legii

de urmarire.
Curtea de compturi mai constata i anil
de serviciti al functionarilor statului pentru
regularea dreptului la pensiune.

B.
Autoritati administrative locale
SUMAR : 45. Divisiuni administrative. 46. Comuna.
47. Judetul. 98. Dobrogea.
45. Divisiuni administrative. De §i
statul roman este indivisibil, trebuintele
administrative au impus divisiunea terito-
riului in ciroumscriptiuni din punct de ve-
dere militar, judiciar, bisericesc, finantiar,
§colar, silvic, etc. Cea mai importanta din
aceste divisiuni, din punct de vedere admi-
nistrativ, este impartirea teritoriului in co-
mune §i in judete, cars formeza nice per-
sone juridice, a caror actiune administra-
tive se exercita asupra unel anumite intin-
deri din tera.
46. Comuna. Ca §i familia, comuna este
anteridra statului. Legea politica a gasit a-
glomeratiuni de familii, intrunite sere a se

www.dacoromanica.ro
 b9

ajuta intre ele §i a se apera impotriva du§-

manului, rnl le-a creat ; ea numai ]e -a re-
cunoscut §i le-a regulat cooperarea. Ast-fel
comuna este o perscinb, juridicA, cu intere-
sele see propril, §i unul din organele corn-
plexului organism numit stat.
Legea nostra declare, tote satele, ora§elele
§i ora§ele comune independente, cu flinta
juridica, §i le distinge in comune rurale, earl
sunt satele on mai multe catune unite, i
in comune urbane, earl sunt oralele §i o-
ra§elele.
Comuna trebue sã insumeze cel putin 100
de familif, afar, de comunele de munte uncle
catunele sunt prea departate unele de altele,
§i sä pOta, purta tote sarcinele stabilite de
lege. Aceste sarcine se pot resuma in urma-
tOrele :
a) ingrijirea de siguranta §i lini§tea po-
pulatiunii, de sanatatea publica, de preve-
nirea i combaterea flagelelor (incendif, inun-
datil, epidemii, epizootil), de inlaturarea in-
timplarilor nenorocite (ca surparea cladirilor,
slabirea podurilor, presenta alienatilor §i a-
nimalelor reil facetOre) ;
b) deschiderea §i intretinerea tailor de

www.dacoromanica.ro
90

comunicatie, cu inlesnirea circulatiei, §i asigu-

ratea indestularei populatiei cu obiectele de
prima necesitate ;
c) ingrijirea de §cOla primarg, de biserica,
de copiii gasiti, de infirmi, alienatl §i sand,
de cimitir §i inmormintarea sgracilor.
Autoritatea comunala este represintata
prin consiliul comunal §i prin primar cu a-
jutOrele stile. Consiliul se compune .le un
numer de membri proportional cu popula-
tiunea comunei (cel mai numeros este de
31 membri pentru mai mult de 200.000
locuitori), ale§i prin scrutin de lista de ditre
cetateni, adunati iritr'un singur colegit, la
comuna rurala si la cea urbang, nere§edinta
de judet, sail impartiti in doue colegil, dupa
cens, la comuna Urbana re§edinta de judet,
pentru o periOda de 4 ani, daca nu' e disol-
vat de puterea executive,. Primarul este
ales de consilit din sinul sou §i confirmat
in comunele urbane prin decret regal jar in
cele rurale de prefect.
Consiliul comunal rural se aduna de cate-ori
este nevoe; cel urban are patru sesiuni ordinare
pe an (in Ianuarie trei septemani, in Maiti,
Septemvrie, Noemvrie, cate 15 Mile), earl

www.dacoromanica.ro
 91

se pot prelungi cu 8 clile. El mai p6te fi

convocat extra-ordinar, cand se ivesc nevol
Urgente.
Atributiunile autoritatii comunale sunt
urmAtOrele:
Consiliul comunal are atributiuni : a) de-
liberative asupra tot ce prive§ce interesele
speciale ale comunei (budget, transactii, regu-
lamente 0e igiena, edilitate §i politie, primiri
de daruri §i legate, cumporari de immobile,
facere de imprumuturi, concesiuni de lucrari,
imposite). Unele din aceste acte sunt exe-
cutoril prin sine inse§i, altele cer aprobarea
ministrulul de interne, altele aprobarea re-
gala, pentru cateva se cere o lege. b) con-
trolatgre asupra tutulor actelor administratiel
comunale §i asupra administratiel avutului bi-
sericilor parochiale §i arclemintelor de bine-
facere §i de utilitate publica, aproband bud-
getele §i compturile acestora i supraveghiand
ca administratia for sa se faca conform
cu legea §i cu actele de donatiune. c) con-
tentiOse, cand judeca reclamatiele relative
la listele electorate, alcatuite anual de con-
silit, cu apel la tribunal §i cu recurs la Ca-
satie. d) optative, cand exprima dolt-4e,

www.dacoromanica.ro
92

catre guvern on catre parlament, asupra

unor lucr6ri de interes local.
Primarul, sub controlul consiliului §i sub
priveghiarea prefectului sat a ministrului
de interne, este organul executiv al comunel
§i representantul guvei nului central. Ca
organ executiv al comuneI, primarul admi-
nistrOza interesele comunei, aduce la in-
deplinire decisiunile consiliului, prepara bud-
gain §i'l alpha, dupa ce e votat, ingrijind
de stringerea veniturilor §i ordonantand chel-
tuielile, face licitatri §i contracte, represinta
comuna in justitie, nume§ce in functiunile
comunale i este ofiter al starii civile.
Ca representant al guvernului central, pri-
marul publi3a. legile §i le executa, Intrucat
II impun sardne, ingrije§ce de mantinerea
ordinel publice §i de executarea mesurilor
de siguranta generala. In acesta calitate el
are multe sarcini, gret de indeplinit, in con-
statarea contraventielor, in atributiunile date
de lege tocmelelor agricole, a monopolurilor,
a mosurilor §Si greutatilor §i altele. Primarul
mai este, in comunale rurale, §i president al
judecatorieI comunale §i are puterea de
a legalisa unele acte ; el formeza lista de

www.dacoromanica.ro
 93

recensamint pentru recrutare, lista de ale-

getori pentru comuna, pentru camera de co-
merciti, lista copiilor in etate de §c61a.
Aceste sarcini, primarul le imparte, prin
delegatie, cu ajut6rele sele, cand are ajutOre.
Budgetul comunal cuprinde doue feluri
de venituri §i doue feluri de cheltuieli.
Veniturile sunt ordinare, ca cele provenite:
a) din taxele fixate prin legea maximulul
asupra articolelor de consumatie §i asupra
altor materii, §i prin legi speciale ; b) din
proprietatile comunale ; c) din concesiunile
de apa, tramvai, gun6ie, etc. ; d) din amendele
pentru contraventil ; sail extraordinare,
ca costul bunurilor instrainate, darurile §i
legatele, produsul capitalului consemnat on
imprumutat §i in genere veniturile intim-
platOre.
Cheltuielile sunt unele obligatOre, ca cele
pentru : a) intretinerea sail chiria localului
primaries; b) abonamentul la Monitor ; c)
tote sarcinele legale ale comunei ; d) plata
datorilor exigibile ; sail facultative, .ca
acordarea de burse, abonamente la cliare,
etc. Cheltuielile obligat6re, data nu sunt
inscrise In budget de autoritatea comunala,

www.dacoromanica.ro
94

se inscrit din oficit de autoritatile earl

aproba, budgetul §i anume de ministrul de
interne (pentru comunele urbane re§edinte
de judet) §i de delegatiunea judetena pentru
cplelalte comune urbane §i pentru comunele
rurale).
47. Judqul. Mai multe comune (20 30)
suns intrunite sub adiministratia unui sub-
prefect sat unui revisor comunal §i consti-
tuesc o plasa sat un plait, care este nu-
mai o circumscriptie adrninistrativa ; cateva
plase sat plaiuri constuesc judetul. Romania
este impartita in 32 de judete, pe earl
legea le declara persdne juridice, dandu-le
nice anumite drepturl §Si datorii. Organisarea
celor 2 judete de peste Dunare (Constanta
§i Tulcea) difera in unele privinte de a
judetelor de dincdce de marele fluvit.
Autoritatea judet6na e represintata prin
consiliul judeten, prin delegatia judet6na §i
prin prefect, ca comisar al guvernului pe
langa consilit.
Consiliul judetOn se compune din 18 mem-
bri, ale§i de cetateni, impartiti in 3 colegie,
ca §i pentru adunarea deputatilor ; fie-care
colegit alege cate 6 membri, prin buletine

www.dacoromanica.ro
 95

uninominale. El 41 alege un pre§edinte, care

te confirma de guvern, §i se aduna odata
pe an, la 15 Octobre, pentru 20-35 de chile,
dar p6te fi convocat extraordinar, and se
ivesc nevol urgente. Mandatul consiliului e
de 4 ani, dace, nu este disolvat de puterea
executiva. Delegatia judetena, compusa,
din 3 membri §i 3 supleanti, este alesa de
consiliti din sinul sou, pentru doui ani, ca
sail represinte In intervalul sesiunilor.
Prefectul este numit prin decret regal dupa
propunerea ministrului de interne.
Atributiunile autoritatii judetene sunt ur-
matOrele :
Consiliul judeten are atributiuni deliberative
asupra tutulor cestiunilor de interese spe-
dale ale judetului (budget, regulamente, pri-
miri de daruri §i legate, cumperari §i in-
strainari de valori, imprumuturi, arendari,
inchirieri §i intreprinderi de marl lucrari, cum
sunt drumurile, podurile, localurile pentru
autoritati, spitalele, etc.), autorisa pornirea
§i. urmarirea dinaintea justitiei a proceselor
privit6re la averea judetului, fix6za partea
de cheltuiOla a fie-carel comune la lucrarile
ce interesoza mai multe comune din judet,

www.dacoromanica.ro
96

se pronunta asupra qilelor tie targ, i§1 da

parerea asupra modificarilor de adus in ho-
tarele judetului, pla§ii, comunelor, cum §1
asupra re§edintelor de subprefecturg, delega
membrii sel in consiliul de igiena, in comi-
siele de statistic, §i de fixarea tarifelor de
rechizitii militare, in consiliul de revisie al
recrutarii, etc. Unele din aceste acte sunt
executorii prin sine inse§1, altele cer apro-
barea regala, cateva reclama o lege. Con-
siliul 'Ate adresa ministrului de interne do-
riatele see asupra trebuintelor judetului.
Delegatia judetOna, convocata de prefect,
se pronunta asupra alegerilor din comunele
rurale i urbane nerepdinte de judet §i a
supra budgetelor lor, controleza socotelele
lor, cu apel la Curtea de compturi, i este
consultata de prefect, intru ce prive§ce gos-
podaria judetena, pentru cestiunile neresol
vate de consilit.
Prefectul este in acela§i timp organul
executiv al consiliului judeten §i delegatul
guvernului, pentru a lucra in judet conform
cu ordinele autoritatii centrals. Ca organ
executiv al consiliului, prefectul administreza
interesele judetului, aduce la indeplinire de-

www.dacoromanica.ro
 97

cisiunile consiliului on se opune raportand

ministrulul de interne, pregate§ce lucrarile
§i budgetul ce se supun deliberatiunif con-
siliului, ingrije§ce de stringerea veniturilor
§i ordonanteza cheltuelile, face licitatii §i
contracte, apera procesele judetului prin avo-
catul statulul, iea in casuri de urge* me-
sun] pe care le supune mai in urma apro-
baril consiliului, lucr6za cu delegatia judetena,
supravegheza stabilimentele judetului. Ca
delegat al guvernului, prefectul sta sub or-
dinele ministrulul de interne §i represinta
puterea executive In judet, executand ordi-
nele ce i se transmit de top' mini§trii §i
indeplinind t6te atributiunile date prin multe
legI speciale. El veghieza la publicarea §i
aplicarea legilor §i regulamentelor de admi-
nistratie publics §i, in casuri urgente, iea
m6surile reclamate de imprejurarT, referind
mini§trilor respective; el ingrije§ce de man-
tinerea ordinei §i sigurantei publice, punend
la necesitate in mi§care forta publics, cu in-
datorire de a in§ciinta indata pe capul par-
chetului i pe ministrul de interne; el are
dreptul de supraveghlare asupra tutulor func-
tionarilor administrativi, raportand autoritatii
67207 7

www.dacoromanica.ro
98

de care depind. In fie-care an, prefectul adre-

s6z1, ministrului de interne, dupg, inchiderea
sesiunii ordinare a consilielor judetene, un
raport amanuntit asupra staxil generale fi-
nanciare, economice §i administrative a ju-
detului §i comunelor din circumscriptia sa.
"In administratia pla§ilor, el este ajutat
de sub-prefect' §i revisor' comunall, cars se
numese dupg. recomandatia sa §i lucr6zg, sub
ordinele sele. Intre altele sub-prefectul este
ofiter de politie judiciary §i auxiliarul minis
terulul public, insarcinat cu urnagrirea §i
prinderea fAcetorilOr de rele. El este dator
ca, in tote reclamatiile pentru violarea drep-
tului de posesiune immobiliara, sa se trans-
porte la fata locului §i s, ordone mantinerea
statului quo ante, pang, se pronunta justitia.
Budgeiul judeten cuprinde §i el doue fe-
luri de venituri §i doue feluri de cheltueli.
Veniturile sunt ordinare, ca ciecimele ju-
detene asupra principalului funcierii, patentei
§i call& de comunicatie, percepute de stat,
§i ca produsul proprietatilor judetului ;
sail extraordinare, ca cele provenite din da-
rurl §i legate.
Cheltuelile sunt unele obligatOre, ca cele

www.dacoromanica.ro
 99

impuse de lege in sarcina judetului (cum

chiria §i reparatiunile localurilor pentru tri-
bunal, prefecture, casarme §i inchisori, cu
mobilierul acestora ; diurna §i lefa persona-
lului dependent de consiliil ; intretinerea dru-
murilor §i podurilor judetene, a spitalelor
§i a§eclemintelor de binefacere, a unui ser-
viciii pcItal de scrisori; procentele sati anui-
tatile imprumutnrilor, etc.); §i altele fa-
cultative, ca cele pentru servicil sail sta-
bilimente de utilitate publica inlguntrul ju-
detului. Dacg, consiliul n'a inscris in bud-
get cheltuelile obligatoril, i le inscrie din
oficiil ministrul de interne, cand supuna bud-
getul aprobaril regale.
48. Dobrogea. Acestg, provincie, ane-
xatg, grin tractatul de la Berlin, in urma
resboiului nostru cu Turcia, se imparte In
done judete, Tulcea §i Constanta, subimpgr-
tire in oc6le §.i acestea in comune. Dobro-
gea n'a intrat Inca sub regimul politic al
Constitutiunii. In ce prive§ce administratia,
ea are un caracter mai centralisat.
Consiliul judeten se compune din 12 mem-
brii, dintre car's; 4 sunt numiti de prefect,
iar cei l'alti 8 sunt ale de delegatil consi-

www.dacoromanica.ro
100

lielor comunale rurale (cate 3 de fie-care co-

mun0.) §i al celor urbane (cate 2). Niel o
incheiere nu se pune in lucrare decat dupa
ce se va fl aprobat de prefect. Delegatie ju-
detena nu exista.
Consiliul comunal se compune din mem-
bri, uniT ale§I de cetatenl, altii numitI de
prefect. Primaril rurall sunt numitl de pre-
fect, Tar ceT urbani de ministrul de interne.

www.dacoromanica.ro
 III

Materii administrative
SUDIAR : 49. Porta publica. 50. Lucrarile publice si
regimul economic. 51. Oultura publica. 52. Fl-
nantele: imposite, budget, moneta, banca nationala,
credit.

Prin materil administrative, intelegem a-

cele materil de interes public pe care auto-
ritatile centrale §i locale sunt chIamate sa
le administreze. Aceste materil sunt indi-
cate de interesul public, adica de buna stare
a societatif §1 a membrilor sei. G-rupele prin-
cipale ale materielor administrative, dupa tre
buintele generale ale societatii organisate,
sunt foga publica, lucrarile publice §i re-
gimul economic, cultura publica §i finantele.
49. Fora publica. Societatea are nevoe
de siguranta. Vieta §i drepturile Omenilor,
neatarnarea §i ondrea teritoriulul statului,

www.dacoromanica.ro
102

autoritatea legilor, trebuesc aperate in contra

on -caruI atac. Pentru a le apera este nevoe
de o forta publica : acOsts forta publica este
represintata prin politie i armata. Organi-
sarea politiei §i armatel, ca sa corespunda
scopului, este o importanta materie admi-
nistrativa.
Politia este primul factor al fore publice.
Ea are mai cu sema misiunea de a apera
pers6nele §i lucrurile in contra reti-faceto-
rilor din launtru i de a mantin6 ordinea
publica in contra tulburatorilor, fail de care
siguranta §i prop4ire nu exists. Rare-orl se
face apel la armata intru acest scop. Cand
politia lea mesuri spre a impiedica comiterea
unui rea, ea se nume§ce preventive; cand
combate 1.6111 corals, se nume§ce represiva
§1 atunci este discretionara.
Politia este de doue felurl ; administra-
tive, cand garanteza prin mosurI preventive
§i represive siguranta persOnelor i averilor,
ordinea publica, i judiciard, cand urmare§ce
delictele §i crimele §1 aduna probele de
culpabilitate. Politia administrative, iea nu-
mele de politics, cand se ocupa cu agentil
sof secret' de siguranta guvernului, de

www.dacoromanica.ro
 103

sanitara, cand obiectul set e salubritatea

publica,, de comerciald, cand exercita o su-
praveghiare de ordine, §i de tutela asupra
comerciului §i industries, prin porturi, tar-
guri §i la bursa, de municipala , cand lu-
creza sub ordinele primarului, de rurala,
cand are de obiect paza holdelor §i sigu-
ran ta satelor (acs are un rol insemnat gian-
darmeria rurala), de penitenciard, cand obiec-
tul set e regimul interior al inchisorilor,
cu privighiarea §i clasarea detinutilor, cu
permisiunile de comunicare §i de munca
din inchisori, de veterinard , cand iea mesuri
preventive §i wpresive in contra b6lelor
contagiOse (epizootii) ale animalelor dome-
stice, de vanat §i de pescuit, cand are de
obiect sa impiedice starpirea acestei avutri.
Acesta parte a fortel publice, cu gian-
darmeria, cu serviciul sanitar §i cu regimul
penitenciar, are o organisare destul de coal-
plexa cu a§eclominte importante, sub auto-
ritatea ministrului de interne.
Armata constitue al doilea factor al fortes
publice. Ea are mac ales misiunea de a
apora neatarnarea, onOrea §i 'teritoriul sta-
tului in contra du§manilor dinafara. Cea

www.dacoromanica.ro
104

mai bung. armata este aceea care totdauna

e gata sa in tre in lupta in contra inamiculul.
Puterea military cuprinde personalul, adica
armata insA§I, cu trupele de combatanti §i
necombatanti (companiele de lucratori, in-
tendenta §i sanitaril), §i materialul, adica
tot ce e necesar la intretinerea §i functio-
narea armatei, cum armamentul, fortifica-
tiile, echipamentul, subsistenta §i materialul
sanitar.
Principiele generale pe carl se rOzima o
bung armata sunt : a) un sistem de recru-
tare rational, b) o discipline severe, c) ga-
rantarea datorielor i drepturilor militarulul,
d) impartirea trupelor in diferite unitati,
a§a incat sä se pOta instrui, comanda §i
mobilisa (sa treca din starea de pace in
cea de resboiti) cu inlesnire.
Recrutarea este aducerea tinerilor sub
stegul armatei. Unii tinerl yin de voe bung,
voluntaril cari se angagieza §i se reangagi6za
singuri ; altii sunt adu§1 cu sila, prin tragere
la sorb. Toti locuitoril tett, afar& de strai-
nil supu§1 altui stat, de nedemni §i de
scutitl, sunt datorl sa serv6sca in deosebi-

www.dacoromanica.ro
 105

tele elemente ale armatel (activa, militii,

glOte) de la varsta de 21-46 ani.
Elementele cart constituesc armata active,
sunt : infanteria (luptatori pe jos), cavaleria
(luptatori pe cal), artilieria (manuitoril gu-
rilor marl de foc), geniul (constructoril
lucrArilor trebuinci6se In campanie pentru
atac §i aperare), flotila (luptatoril pe apa),
intendenta care ingrije§ce de subsistent, §i
de material §i sanitaril earl ingrijesc de ra-
nitl §i bolnavi. Fiecare element 1§1 are
unitatile tactice, earl pot lucra isolat §1 aucli
vocea unuT sirigur . §ef : batalionul pentru
infanterie, escadronul pentru cavalerie, ba-
teria pentru artilerie. Din punct de vedere
administrativ, armata are ca unitatl : cor-
pul de armata, in frunte cu un general,
divisia iara§1 cu un general, brigada tot cu
un general, regimentul cu un colonel, ba-
talionul cu un maior, compania cu un ca.
pitan, sectiunea cu un sergent §i capraria
cu un caporal.
Armata romans este impartita in 4 .cor-
purl cu re§ediqa in Bucure§cI, Ia-§i, Craiova
§i Galati, §i 1 divisie a Dobrogel cu re§e-
dinta in Constanta. Un corp de armata cu-

www.dacoromanica.ro
106

prinde 2 divisil de infanterie, 3 regimente

de artilerie, 1 brigada de cavalerie, ceva trupe
de genit, vanatori, sanitari §i intendenta ;
0 divisie de infanterie cuprinde 2 brigade de
infanterie, brigada cate 2 regimente. Res-
tul cavaleriel formeza, o divisie independenta.
Independent lucrOza §i restul artileriel.
Flota nOstra militara e mica. Ea poseda,
un incruciptor cu 18 tunuri §i 50 vase alai
midi, (canoniere, §altipe. torpilcire, etc.) earl
servesc mal milt is aperarea porturilor
la politia_ fluviala.
j
In timp de pace, armata nOstra numera
100.000 trupa, cu peste ,3000 ofiteri, 21.000
cal §i 390 tunuri. In timp de resboitl, ea se
'Jae ridica la 250.000 trupa, cu 4000 oa-
ten', 32.000 cal §i 500 tunuri de camp §i
de munte.
Armata mai poseda 3 arsenale (unul de
marina), 1 pirotechnie cu depositele muni-
tiunilor de resboiti, pulberAria de la Duderi,
1 herghelie cu §cOla el, diferite ateliere §i
deposite, spitalele sele cu ambulante i un
internat medico-militar , o §cOla superiOra
de resbohl 0 alta de cavalerie, o §cOla pen-
tru form area ofiterilor de artilerie 0 genia

www.dacoromanica.ro
 107

§i alta pentru a celor de infanterie §i cava-

lerie, 2 §coli pentru fiii de militari, una pen-
tru copiii de trupa, alta de marina pentru
mecanici i mae§tri, alta pentru cadre la
echipage.
Capita la este aperata prin o cingetOre de
18 forturi §i protegiata la su,d de Dunare,
la nord de Carp* §i de linia fortificata
Foc§ani-Namol Osa-
50. Lucrarile publice §i regimul eco-
nomic. Societatea are trebuinte materiale,
cari reclama satisfacere pentru a trai mat
bine §i a prospera. Unele din aceste tre-
buinte sunt individuale : pe acestea §i le sa-
tisface omul, prin munch, §i economie; al-
tele insa sunt generale, de interes ob§tesc :
pe acestea trebue sa le satisfaca comuna,
judetul, statul, cad initiativa private, este
prea slab, fata cu dinsele. Aceste trebuinte
materiale ob§te§ci sunt satisfacute prin lu-
crarile de utilitate publica §i prin un sistem
de mesuri economice.
Lucrarile publice sunt marile constructiuni
de folos general, ca drumurile (§osele natio-
nale, judetene, comunale, vicinale, stradele)
si podurile, porturile, canalurile, caile ferate,

www.dacoromanica.ro
108

lucrarile de salubritate §i comoditate publica,

diferitele cladiri pentru autoritati, casarme,
Fele, etc. Nu se pito concepe comuna, ju-
det, stat, fara asemenea lucrari, earl satis-
fac o parte din trebuintele materiale ale
gruparel sociale. Aceste lucrari, incredintate
autoritatilor, pentru ca ele inteleg mai bine
interesul general §i dispun de forta sociala,
se dad in intreprindere sail in concesiune
prin licitatie.
Se intimpla insa uneori conflict intre in-
teresul public §i dreptul privat, ca In casul
cand lucrarea trebue sa se faca pe un teren
privat. In acest conflict legea, care subor-
dineza interesul privat celui public, decide
exproprierea. Ea nu se 'Ate face Insa, decat
in numele utilitatil publice §i, prin utilitate
publica, constitutiunea nostra nu Intelege
decat comunicatia publica, salubritatea pu-
blica §i aporarea tett. Lucrarile nu se fac
pana ce expropriatul nu e despagubit. Uti-
litatea publica este declarata, pentru lucra-
rile de interes general, de puterea legiui-
tOre, iar pentru cele de interes local de au-
toritatile locale respective (consiliul judeten,
sell mai multe consilil judetene la olalta,

www.dacoromanica.ro
 109

cand e vorba de 0 lucrare de interes co-

mun al mai multor judete, §i consiliul co-
munal). Exproprierea se face de puterea ju-
decator6sca, care examin6za daca e conforms
cu legea i hotare§ce transferarea proprie-
-Nei, daca partite se invoesc asupra despa-
gubirel, iar, dacg, nu, trimete afacerea din-
naintea unei comisiuni de arbitri, care fi-
x6za despggubirea. Comisiunea de arbitri
este compusa din cate un arbitru numit de
Orli §i din pre§edintele sail primul-pre§e-
dinte al tribunalului din localitate.
Lucrarile publice sunt executate on pri-
veghiate de un corp technic dependent, in
mare parte, de ministerul lue,rarilor publice,
care intretine intru acest scop o bung, §cOla
de poduri §i §osele.
Regimul economic cuprinde legislatiunea pri-
vitOre la productiunea i circulatiunea avu-
tiei , el imbrati§eza agricultura, cu pescuitul
§i vanatul, industria extractive sail miniera,
industria proprill ciisa, care transforms ma-
teriele in utilitatl, comerciul cu transpor-
turile.
Ca on -ce munch productive, agricultura
are nevoe de siguranta, de imposite echi-

www.dacoromanica.ro
110

tabile, tie cal de comunicatie si de o buna,

justitie, ca sa pOta prospera, atat spre bi-
nele individulul, cat §i spre binele societatil.
Invoielile dintre proprietar si muncitorul
agricol sunt supuse, la noi, la un regim
special, stabilit de legea administrative a
tocmelelor agricole, care da statulul dreptul
de a interveni, la executare, in raporturile
dintre ace§tI doui factori §i de a vede dace,
invoielile sunt apasatdre pentru una din
partl. Statul nostru ajuta pe micul plugar,
prin vinderea moOelor sele in loturi midi
muncitorilor fait pamint §i prin creditul
agricol, iar intrega productiune prin roll §1
ferme model, prin un regim silvic, prin in-
stitutiunl de credit.
Industria extractive este supusa la o le-
gislatie miniera, cu tendinta de a inlesni ex-
ploatarea bogatiilor subsolulul Idepositele de
huila, si lignit ; substantele metalifere, ca
minereurile de aur, argint, plating,, plumb,
fier, arama; pietrele scumpe ; sulful §i ar-
senicul). Exploatarea sarel apartine statului,
iar a carierelor §i a petroleului sunt lasate
la libera dispositiune a proprietarului supra-

www.dacoromanica.ro
 111

fetel, dace, nu constitue un pericol pentru

siguranta locilitorilor vecini.
Industria propria ciisa este incuragiata prin
-o lege speciala, care inlesne§ce, prin felurite
scutirl §1 chiar prin prime, intemeierea §1
desvoltarea fabricelor.
Comerciul a dobandit un insemnat sprijin,
prin instituirea Camerilor de comercia (care
trebuesc bonsultate cand e vorba de interese
§i legislatie comerciala, de taxe vamale, de
tarife de transport, de band), prin §coll de
comerciii, prin garantarea marcilor de fabrica,
prin sporirea cailor de comunicatie §i des-
voltarea serviciului po§tal §1 telegrafic, prin
legislatia comerciala §i banca nationala.
Transporturile se fac pe cafe artificiale
de uscat (§osele §i druumri de fier) §i pe
cafe naturale de app, (Dunare, Prut, Mama
nogra). Nol posedam o retea de 3.100 ki-
lometri de drum de fier, cu 298 statiunI §i
16 halte. Navigatiunea fluvial, este in mare
parte in mana streinilor, austriaci §i ru§I.
Comunicatiunea cu strainatatea este de ase-
menea mai mult in mana strainilor (germani,
englezi, italiani, francezi, austriaci §i turd),
Dar §i Romania are o flota comerciala de

www.dacoromanica.ro
112

400 corabiI §i vapOre de mare, dintre earl

unele intretin comunicarea cu Constantinopoli
cu Egiptul §1 cu Olanda. Serviciul maritim
al statului poseda 3 marl vapOre de call-
tori, 5 vapore de marfuri cari fac §i ser-
viciul de calatori §i 3 remorchere. La
Braila §i la Galati s'ail construit marl ba-
sinuri cu magazil de grane, pentru a Inlesni
concurenta cerealelor romane pe pietele
lumii.
Tot pentru inlesnirea intereselor materiale
ale populatiunii, Romania poseda un servicit
po§tal §i telegrafic destul de desvoltat. Cu
po§ta rurala am ajuns la 4000 biurouri pa§tale
pentru transportul corespondenp, banilor §i
obiectelor , telegraful are peste 20.000 kilo-
metri de sarma.
In legatura cu trebuintele populatiunil
strimtorate, s'au infiintat a§efsleminte de asis-
tenta, datorite initiatives private, caritatii
unor genero§1 donatori §i prudentil comunil,
judetului §i statului, earl a§ecleminte revarsa
multe binefaceri asupra orfanilor, saracilor,
infirmilor §1 bolnavilor. Intre acestea trebue
sa. citam Eforia spitalelor civile din Bucu-
re§ci §i Epitropia spitalelor Sf. Spiridon din

www.dacoromanica.ro
 113

Iasi, ale caror budgete tree prin adunarea

deputatilor.
51. Cpltura publica. Statul, prin re-
presentantii si agentil soi, nu p6te ingriji
indestulator de interesele materiale ale obstel,
nicI apera cu succes sigurarita tutulor, iar
societatea nu pOte propasi, fara instructiunea
si educatiunea membrilor sei. Prin ele, omul
se cunOsce pe sine, intgelege si stapanesce
natura, pricepe mai bine interesele stile si
pe cele sociale, , gasesce mai usor mijlOcele
pentru a for satisfacere, devine un bun ce-
taten. Interesul public cere o cat mai in-
tinsa si mai variata instructiune, o cat mai
ingrijita educatiune a membrilor gruparil so.
ciale. Familia si initiativa privata face mult
pentru copil in acOsta directiune, dar statul,
care intelege mai bine interesul public si
dispune de puterea socials, 'Ate organisa
mai efectiv mijlOcele de cultura publics, po-
trivit ca trebuintele atat de variate ale so-
cietatil.
§c61a si biserica sunt cele doue institu-
tiuni de stat, prin cars se respandesce cul-
tura si educatiunea publics.
§cOla e un instrument de cultura si edu-
67207 8

www.dacoromanica.ro
114

catiune generala §i specials; biserica un

instrument de cultura §i educatiune morals.
Cultura generala se da in §cOla primary §i
secundara. In anul 1902 aveam aprOpe 3700
§coli rurale §i 800 poll primare urbane, in
earl invetamintul este obligator pentru- tots
copil de la 7 14 and §i gratuit pentru copil
de cetaten1,-24 gimnasil §i 9 §colI secundare
de gradul I pentru fete, 19 licee, cu in-
vqtamintul superior trifurcat §i 1 §cOla se-
cundara de gradul II de fete.
De la aplicarea mai severs a obligativitatel in-
v6tamintului primar, inceput6, la 1894, se cons-
tat6, o sporire mai simtitdre a numeruluT Omenilor
cart sciu citi §i scrie. Astfel de uncle statistica
constata, la 1894, cu §ciintA de carte 18,6°Io bar -
bali i 6,5°/0 femei, la 1899 se constata 25,7°/o
bArbati §i 8,7°Io femei.
Cultura specialA, in scop de a forma ele-
mentele necesarii pentru administratia sta-
tului, pentru propa§irea economics §1 pentru
diferite profesiuni libere, se da in doue uni-
versitati (cu specialitatea literature): §i filo-
sofiel, §ciintelor exacte, dreptulul, medicinel
§i teologiei), call posed felurite institute,
cabinete, laboratoril, musee §i seminarii ;

www.dacoromanica.ro
 115

in §c6le de poduri §i §osele, de farmacie §i

de veterinarie ; in 9 §cOle normale pentru
formarea corpului didactic, in 3 §cole pentru
formarea personalului bisericesc rural ; in
23 §ccile de agriculture, silviculture §i de
meseril ; in 9 §cOle de come* in 18 §cOle
profesionale de fete ; in §cOlele de arte fru-
mOse §i in conservat6rele de musics §i de-
clamatiune ; in §cOlele militare pentru for-
marea corpului ofiteresc, etc.
Cele mai =he din aceste materii admi-
nistrative sunt puse sub in grijirea ministerului
instructiunii publice.
Cultura §i educatiunea morals este ser-
vita, peg langa §cOle, de biserica. Statul a
impartit tara in 293 parochil urbane §i
2734 rurale, avend fie-care circumscriptie
sate o biserica parochiala, iar unele §i bise-
rici filiale, luand asupra sa plata persona-
lului rural §i lasand,asupra comunei urbane
plata personalului bisericesc urban. Perso-
nalul §i intretinerea mitropolielor, episco-
pielor §i monastirilor este iara§i in sarcina
statului.
Mai tote bisericile ortodoxe ale rOsaritului
sunt sub administratiunea materials a rni-

www.dacoromanica.ro
116

nisterulul cultelor §i sub autoritatea spiri-

tuala a Santulul Sinod.
52. Finantele.Pentru ca statul, judetul
§i comuna sa's1 indeplinesca functiunile im-
puse prin lege, spre binele ob§tesc, ele all
nevoe de mijlOce economice, adica de finance.
Aceste mijlOce sunt veniturile trase din pro-
prietatile statulul, judetuluI, comunel, (do-
meniul privat), contributiunile locuitorilor si
im prumuturile.
I. Domeniul privat al statulul nostru cu-
prinde mop, paduri, baltl, etc., earl erail
inscrise in budgetul anulul 1902 1903 cu
un venit de peste 22 miliOne. lel.
II. Contributiunile locuitorilor sunt deri
vate din impositele stabilite de lege. In
statul nostru sunt doue feluri de imposite:
directe §i indirecte.
a) Impositele directe sunt stabilite prin
roluri nominate asupra fiecaruI contribuabil
de cornis1unile de recensamint, la Pecare 5
ani, cu dreg){ de apel la comisiunile de apel,
i sunt strinse trimestrial de catre agentil
de perceptie. Aceste imposite cart ating d'a
dreptul pe contribuabil sunt:
1. Cdile de contunicatiune, o taxi, de 6 lel

www.dacoromanica.ro
 117

pe an, pe care o platesc toti locuitoril do-

miciliati sat repdintl in t6ra, earl at varsta
de 21 ani sat 41 administr6za singurl ave-
rea, afara de membril clerulul, militarl §i
alp; acest imposit este evaluat, pentrti
1902, lei 5.850.000.
2. Fonciera sat contributiunea pe immobile
rurale §i urbane ; ea are caracterul proportio-
nalitatil. Oladirile platesc 6 °/o din venitul net,
din care se scade o patrime, mo§iele platesc
5, 6, 12°A (dupa cum proprietarul cultiva
singur mo§ia, o arendeza sat nu domicilieza
in tora), din venitul net. Cladirile neinchiriate
sunt scutite de imposit pe timpul nelocuiril
lor. Fonciera este evaluata, pe 1902, lei
16.800.000.
3. Patenta, o taxa anuala pe care o pia-
te§ce on -tine exercita un comercit, industrie
§i unele profesiuni libere, ca avocatil, me-
dicil, architectii, etc. Patenta se compune din
un drept fix, care se determina dupe, popu-
latiune, pentru cea mai mare parte din pro
fesiuni §i comerciurl, §i un drept proportional
care este de 100/0, 50/0 sail 20/0 din valOrea
locative' a incaperilor unde se exercita pro-
fesiunea sat comerciul. Patentele sunt im-

www.dacoromanica.ro
118

partite in 8 clase dupa rentabilitatea aface-

cerilor (patenta cea mai mare e de 300 lei,
cea mai mica de 2 lei). Bancheril platesc,
in locul dreptului proportional, o tax de la
25.000 lei pana la 2.000 lei, iar casele de
schimb o taxa de 4.000 pana la 1.000 lei.
Unil profesioniti, ca avocatil, architectil, dan-
ti§til, medicii, inginerii privati §i alp, pla-
tesc ca patenta numai 10Vo asupra chiriel
locuintei. Alti profesioniti, ca pictoril, sculp-
torii, musicantii, profesoril, etc., nu platesc
nici o patenta. Acest imposit este evaluat
3.800.000 lei.
4. Licenta, o dare pe care o plate§ce a-
nuaL on -cine vrea sa aiba permisiunea de
a face comercit de beuturi spirtOse, fie in
mod principal, fie ca accesor, deosebit de
patenta. Licenta se compune din o taxa fixa
(pentru cine vinde cu deamanuntul, de 100
lei in comunele rurale, de 120 lei in co-
munele urbane cu mai putin de 3000 lo-
cuitori §i in garile rurale, de 160 lei in
comunele urbane de la 3000 15.000 lo-
cuitori, de 200 lei in com. urb. cu mai
mult de 15.000 suflete, iar pentru cine
vinde cu ridicata, de 500 lei, cand vinurile

www.dacoromanica.ro
 119

se vied in cantitati mai marl de 5 deca-

litri, de 1200 lei cand vinde tot felul de
beuturi spirtOse in cantitati mai marl de
3 decalitri) si din o taxa proportionala de
200/o asupra valorii locative a stabilimen-
mentului. Proprietaril de vii i livecli de
prunl, precum si fabricantil de alcool §i bere
nu plates° lice* decat nand deschid sta-
bilimente de debit in detaliii. Gel earl de-
biteza astfel de beuturi, in stabilimentul for
cu alta profesiune principals (ospelierii, bin-
taii, cofetarii, bacanii i alp) platesc li-
ce* pentru comerciul cu amenuntul. Li-
ce* este evaluata 4.400.000 lei.
5. Decimele aditionale sunt un supliment
la impositele directe (fonciera, patenta si
licenta), inflintat pentru plata unor cheltueli
speciale sau ocasionale ale 'statului, cum
sunt qecimele de perceptie i cele pentru
drumuri, on pentru a veni in ajutorul chel-
tuelilor judetelor, comunelor si unor institu.
tiuni, cum sunt clecimele judetene-, comu.
nale, camerilor de convert (asupra patentelor)
i militare pe earl le platesc scutitil de ar-
mata, dispensatil de servicia activ, dispen-
sap' conditional, a,manatil, admi ii cu ter-

www.dacoromanica.ro
120

men redus .si exclu§ii ca nedemni. Aceste

cleciml se percep de stat sub forma impo-
sitelor directe. Decimele de percepere, desti-
nate la acoperirea cheltuelilor pricinuite cu
constatarea §i implinirea dArilor, cunt tre-
cute, in budgetul statului pe 1902 1903,
ca InSumand un venit de 9.255.000 lei.
In virtutea legel maximului, care stabile§ce
limita superiOra pang la care comunele pot
infiinta imposite (cu aprobarea regal, in urma
unui avis special al consiliulul de min4triI),
comunele at stabilit diferite taxe pentru tra,
surile de specula, rdparatii la clAdiri, In-
scrierea unel hotkirl de divort, act de adop-
tiune, bilet de identitate, representatii tea-
trale, firme, cal §i trasuri de lux, 'livrele, etc.
6. Taxa de 5°/o a salarielor este un im-
posit pe care II platesc toil functionarii sta-
tulul, judetelor, comunelor si meclemintelor
publice de on -ce naturA, toil pensionaril,
tots impiegatil stabilimentelor §i intreprin-
derilor particulare de cdmerchl, industrie §i
utilitate publica, portkeil, perceptoril i im-
piegatil lor, membril clerului, earl primesc
o retributigne, diurne, accesorii §i alte in-
demnitAtl, cheltuiell de representare, recom-

www.dacoromanica.ro
 121

pense nationale, pensiuni viagere, remise §i

on -ce plata pentru un servicit, cand este
primita pe lung, sat pe an §i este mai mare
de 120 lei bruto lunar. Se excepteza lu-
cratoril din 'atelierele statulul §i eel din sta-
bilimentele particulare, calfele §i simplil yin-
cletori din pravalie.AcOsta taxa se percepe
asupra sumel nete ce primesc functionaril,
impiegatil §i pensionaril. Ea :e evaluata
3.500.000 lel.
b) Impositele indirecte sunt taxele ce se
platesc cu ocasiunea unul fapt sat servicit
de care ne-am puts dispensa §i de aceea
nu sunt stabilite prin rolurl. Acestea sunt:
1. Vama, taxa ce se plate§ce la impor-
tul §i uneorl chiar la exportul marfurilor
§i este stability, prin un tarif special sat
prin conventiele de comert. Aceste taxe se
percep la not pe greutate, numer sat me-
sura §i putine pe valOre. Varna este eva-
luata, pe .1902, la 22.000.000 lel.
2. Timbrul, o taxa asupra hartielor des-
tinate la acte judecatore§c1 sat civile (in-
tentare de procese, sentente §i copil, vin-
Oil, contracts, succesiuni, petitiI, compturi,
chitante, registre, polite etc.). Suntem obli-

www.dacoromanica.ro
122

gati, pentru o suma, de acte, O. le facern

pe hartie cu timbru mobil on cu timbru
incrustat. Ca imposit. timbrul e fix pentru
unele acte (10 bani, 30, 50, .1 let, 2, 5,
10, 25), proportional pentru altele (5, 10
sat 50 bani la seta de lel, polite, creante, con-
tracte, vinpri etc.). Vingarea marcilor.
hartiel timbrate §i vizelor de timbre, care
constata ca s'a platit soma ceruta pentru
timbru, este inscrisa in budget cu suma de
9.900.000 lei.
3. Taxele de inregistrare, un imposit pe
care it platim pentru transcrierea inteun
registru public, fie integral on in extract,
a actelor civile sail judecatoreFl. Sunt su-
puse, la taxa de inregistrare de 50 bani la
100 lei, ipotecele §i unele contracte ; la
2 lei pentru 100 lei, vindarile de bury, voe
sail silite de bunuvi immobiliare, de veniturl,
de usufruct, de unele bunuri mobiliare, etc, ;
la 3 lei pentru 100 lel, succesiunile legi-
time, testamentare, legatele, donatiunile §i
on -ce liberalitatI intre vii, deferite rudelor
colaterale pang, la al IV grad inclusiv ; la
6 lei pentru 100 lei, sand acestea sunt de-
ferite celorlalte rude colaterale ; la 9 lei pen-

www.dacoromanica.ro
 123

tru 100 lel, cand sunt deferfte personelor

straine de on -ce rudenie, Acest imposit
este evaluat la 5.300.000 lei.
4. Impositul beuturilor spirtose este taxa
asupra alcoolurilor din cereale, asupra beret
§i licorurilor, care *se plate§ce in momentul
scOterii for din localul de fabricatiune.
Acest imposit este evaluat 10.000.000 lel.
5. Taxa asupra ectarelor de vii §i, prune,
restabilita acum in locul taxei pe grad §i
pe borhot, este evaluata 2.000.000 lei.
6. Taxa zaharulul este un imposit de
consumatiune de 30 bani pentru fie-care ki-
logram de zahar importat on fabricat in
Os ra : cel importat platece taxa la biurou-
rile vamale, cel fabricat in Ora la e§irea
din depositele fabricelor pentru consuma-
tiune. Acest imposit este eval uat 4.800 .000.
7. Taxa petroleidui este un imposit de con-
sumqiune de 7 bani .pentru kilogramul de-
rivatelor petroleulul (benzina, petroleul lam-
pant, distilat sail rafinat, unele uleiuri mi-
nerale) importate on indigene, care se pia-
te§ce la vama on la e§irea din fabrica. Ben-
zina, intrebuintata In procedeurile industriale
§i la motOre, este scutita de taxa, in canti-

www.dacoromanica.ro
124

tatea justificata a trebuintei §i dupa dena-

turarea, el. Acest imposit este evaluat
lei 2.400.000.
. 8. Monopolurile sunt o restrictiune adusa
libertatil de fabricatiune on de comer. Sta-
tul nostru a infiintat cateva monopoluri
pentru a'l crea veniturl mal marl. Aceste
monopolurl sunt:
a) Monopolul tutunului. Statul singur
p6te vinde tutunurile indigene §i strAine,
sub on -pe forma, de orl-ce calitate §i pentru
on -ce intrebuintare, pe tOt, intinderea teri
torulul. Cultura tutunului pentru export e
libera, dar in intindere de mai mult de 10
ectare in racla unel comune §i cu autorisa-
tia Regiel. Venitul acestul monopol care
merge scaclend e evaluat 36.000.000.
b) Monopolul sarii. Statul singur are
dreptul O. exploateze i sa vincla cu ridicata
sarea. Revinqarea in detalia e libera.
Venitul acestul monopol e evaluat, peltru
interior §i exterior, 7.500.000 lel.
c) Monopolul chibriturilor. Statul singur
are dreptul de fabricatiune §i de vinclare a
chibriturilor. Acest monopol da un venit
evaluat 2.800.000 lei.

www.dacoromanica.ro
 125

d) Monopolul hartiel de tigarete. Statul

singur are dreptul de a fabrica §i a vinde
hartia de tigareta §i on -ce alte produse ce
servesc la confectionarea tigaretelor. Pana
la infiintarea fabricelor, statul cumpera bar-
tia din strainatate. Acest monopol este
cedat, pana la Aprilie 1913, unul sindicat
strain pe un pret de peste 15 miliOne \Ter-
sat statului. El era inscris In budgetul pe
1902-1903 pentru 3.500.000 lei.
e) Monopolul cartilor de joc. Statul
singur are dreptul de a vinde calif de joc.
Acest monopol da un venit -evaluat 450.000.
f) Monopolul prafului de pupa. Statul
singur are dreptul de a fabrica §i a vinde
pulberea i explosibilele de tot felul pentru
trebuintele comertului. Venitul acestui
monopol e evaluat 500.000 lei.
Afara de aceste monopolluri, statul mai
are dreptul de monopol asupra telegrafulul,
telefonului i po§tei, asupra tailor ferate §i
docurilor, pe care it pOte conceda §i altor
persOne in conditiunile legilor. Po§ta §i
telegraful da un venit de aorOpe 2 miliOne
lei, Calle ferate, navigatia §i docurild dau
nn venit de 20.500.000 lei. Locuitorii Orli

www.dacoromanica.ro
126

platesc taxe pentru tote aceste servicie,

stabilite prin tariful acestor administratil.
9. Accisele sunt taxele de consumatiune,
preveclute in legea maximulul §i percepute
de comuna la intrarea obiectelor Iii comuna,
la e§irea for din fabrich on din deposit sat
la e§irea din intreposite.
10. Afara de impositele enumerate, locuito-
ril tell): mai platesc diferite taxe §colare, mill-
tare, etc., pentru servicie facute de stat.
III. Imprumuturile .sunt impuse de ne-
cesita.ti extraordinare, ca starea de resboit.1,
facereao marilor lucrari de utilitate publics,
cum drumuri de fier, poduri marl, porturi,
docuri, etc., lucrari de aperarea tern (forit-
ficatil, armament, etc):, cladiri. §i institutiuni
necesaril gospodairiel §i propa§irii statului,
earl nu se pot plat din veniturile ordi-
nare ale statului. Cate odata, cand prin im-
prudente on calamitati, se sdruncina situatia
finantiara a statului §i sdruncinul nu se
p6te repara prin economil on prin noul
impolite, imprumutul devine necesar.
Imprumuturile se fac on in toil, fortat
sail 15enevol, on in strainatate. Formele mai
obi§nuite ale imprumutulul sunt bonurile

www.dacoromanica.ro
 127

de tesaur, cu scurta scadenta, emise de

ministerul de finance, pentru a acoperi chel-
tuieli urgente, ce nu pot a§tepta incasarea
veniturilor normale, §i renta perpetua on
amortibila pe care o e mite statul pe termen
indelungat §i pentru trebuinte extraordinare.
Datoria pe bonuri de tesaur constitue da-
toria flotanta, cea pe renta datoria con-
solidata. Datoria publica a statulul roman
trece de un miliard §i jumatate §i pentru
plata anuitatil el sta, inscrisa, in budgetul
de pe 1902-1903, cifra de 84.691.055 lei,
plus 1.700.000 pentru cheltuielile de schimb,
comision, transport, etc., privitOre la ser-
viciul acestei datoril.
Budgetul Romaniei. Budgetul este
tabela de veniturile §i cheltuielile statulul pe
un an. Anul nostru budgetar incepe la 1
Aprilie §i sfar§esce la s31 Martie viitor. Bud-
getul se prepara de guvern §i se- voteza,
de Camera deputatilor. El stabile§ce veni-
turile anului §i tote cheltuielile, pe departa-
ment, pe parti, capitols §i paragrafe, formand
astfel specialitatea budgetara, care ltga,
pe mini§tri la ordonantarea cheltuielilor in
limitele sumelor anume afectate. Cheltuielile

www.dacoromanica.ro
128

cari se inscriti in budget sunt : mai intaia

cele de probitate, ca plata datorielor, apoi
cele obligatoril, ca serviciele indispensabile
pentru indeplinirea misiunii statului (sigu-
ranta, justitie, administrate, etc.) 0 in fine
cele facultative, ca cele de infrumusetare, etc.
Budgetul Romaniei, pe exercitiul 1902-
1903, este urmatorul :
A. Veniturile sunt desfacute astfel :
1. Contributiunile directe
§i taxele asimilate . . 43.615.000
2. Contributiunile indirecte 56.510.000
3. Monopolurile statului . 50.900.000
4. Ministerul Domenielor . 23.345.000
Mosiele arendate, bunurile vindut e
in loturi, venitul pAdurilor, pAmintu
rile vindute in Dobrogea (19.570.000).
BAlti §i pescuit (1.350.000).
Minele §i carierele (475.000). Ville
§i fermele (670.000). Stabilimen-
tele balneare (150.000). Diverse
(953.000).
5. Ministerul lucrarilor pu-
blice 22.520.000
Calle ferate, navigatia maritima,
docurile (20.500.000). Transpor-

www.dacoromanica.ro
 129

turile pe Dun ,re si santierul de la

T.-Severin (2.000.000 brut).
6. Ministerul de interne . 10.534.000
Posta, telegraful, telefonul (8 mil.
850 mil). Monitorul oficial si Im-
primAria statului (1 mil.).
7. Ministerul de finance . 3.356.000
Procente de la debitori, dividende
de la Banca NationalA si Creditul
agricol (1.877.000). Anuitatea de
la Creditul fuiriar din Ini si de la
Casa scOlelor (448.000).
8. Ministerul de resboiii . 983.000
9. Ministerul de externe . 202.000
10. Ministerul Cultelor §i
instruqiunii publice . 794.000
11. Ministerul de justitie . 231.000
13. Diverse 5.510.000
Remasite did exercitii inchise (2
mil.). Din excedentul Casel de de-
punerf (1 mil.). Vindbxl de bunurl
(800.000). -- Amend judeatoresci
(500.000).
Totalul veniturilor . . . 218.500.000

67207 9
www.dacoromanica.ro
130

B. Cheltuielile sunt repartisate astfel :

1. Datoria publicA . . . . 86.441.092
2. Ministerul de finance . . 34.823.000
Dotatiunile (Lista civild §i clotatia
Princ. Mo§tenitor 1.485.185. Sub-
ventia pensiunilor 6.830.000. Se-
natul 367.289. Camera 550.688).
9.233.162. Curtea de compturl
(257.704). Admin. centrala (3 mil.
493 mil 991). Serviciul exterior
(5.440.116). Serviciul exterior al
vamilor (1.039.524). Regia mono-
polurilor (Adm. centrald 263.400.
Servicig exterior 6.873.860. Cul-
tura tutunului 267.780. Fabrica-
tia tutunurilor §i hdrtiet de ligarete
6.522.360. -F. chibriturilor 561.928.
P. pulberii 177.208. F. timbrelor
112.356. ---, Salinele 479.611).
15.358.503.
3. Ministerul de resboia . 37.720.000
Administr. centrala (865.636).
Statul major regal (58.544). Jus-
titia military, (373.740). ccilele
(765.095). Comandamentele (1 mil.
623 mil 663). Corpurile de trupa
(22.029.370). Stabilimente de ar-
tilerie (411.895). Stab. de adminis-

www.dacoromanica.ro
 131

tratie (395.592). Stab. sanitare

(1.038.829). Marina (1.281.883).
Echipamentul (1.060.000). Ma-
teriale (4.230.000). IncNclit si lu-
minat(700.000). Remonta (660 mil).
Misiunl (469.753). Positii diverse
(35.000). Concentrarl si manevre
(1.183.000). Diferite (108.000).
Transporturi (400.000).
4. Ministerul de interne . . 15.259.000
Adm. central A (547.834). Tele-
grafe, posta, teleftine (6.952.588).
Directia sanitary. (1.769.476). D.
Monitorulul si Imprimeriel (891.549).
D. inchisorilor (1.036.472). Po-
litia Capitalei (1.009.858). Adm.
judetelor (1.664.732). Glandarme-
ria ruran, (1.387.491).
5. Ministerul Cultelor i In-
structiunil publice . . 24.579.000
Adm. centrala (345.000). In-
structiunea publicn, (Inspecliune, ma-
terial, subvenliun'i 1.616.955. In-
veltimintul primar 9.308.574. Inv.
pedagogic 1.035.742. Inv. secun-
dar 3.465.325. Inv. profesional
1.654.487. Seminariele 312.465.
Inv. superior 1.166.465. Sco'le

www.dacoromanica.ro
132

de bele-arte 259.386. Stabilimente

0 deposite de culturci 172.214).
19.486.613. Cultele (servite de
Casa Bisericii) 5.092.887.
6. Ministerul lucrgrilor pu-
blice 5.790.000
Adm. centrala (151.392). Servi-
ciul de inginerisi conductori (547.952).
-- Transport si diurne (100.000).
Stipendie in str4inatate (11.000).
cola de poduri si sosele (233.057).
Intretirierea soselelor si podurilor
(2.817.840). Navigatia fluvia1a si
santierul de la Severin (1.900.000).
S tudif (10.000). Telegraf (2.500).
Extraordinare (11.259). Procese
(5000).
7. Ministerul de justite . . 5.230.000
Serviciul central (406.732). Ser-
viciul special al justitief (Curtea de
casatie 337.276. -.-- Curple de, apes
873.732. Tribunalele 2.410.764.
Judecaloriele de Goole 1.199.496)
4.821.268. Extraordinare (2000).
8. Ministerul domenielor . 4.193.000
Ministerul (35.040). Directia se-
cretariatului (219.556). D. Agricul-

www.dacoromanica.ro
 133

turei (Personal §i material 492.778.

Institutul meteorologic si mesuri fi
greutdti 45.688. Statiunea agrono-
mica 13.044. Ferma Laza 115.99.
Ferma Studina 139.172. Regiunt
si pepiniere viticole 259.748. G-ra-
dinile publice 49.272. Oieria de la
Constana 8.653. Staiunea serici-
cold 6.280. Deposit de cal 25.676)
1.156.2I0. D. industriei, comerciului
si mlnelor (Personal §i material84.880.
Serviciul minelor 109.452. Sta-
iunele balneare 121.233) 315.565.
D. Domeniolor (Personal si material
331.809. Inginerit hotarnid 28.54.
Advocaturele statulut 172,196.
Serviciul pesccirielor 293.036. Ser-
viciul silvic 1.173.412) 1.998.937.
cOlele de agricultura. si stivicultur4
(167.424). Extraordinare (300.168).
9. Ministerul afacerilor stra-
ine 1.539.786
Adm. centrals, spese diplomatice
si de corespondent, (415.286).
Cancelaria ordinelor si comisiuni 'In-
ternationale (73.628). Legatiunile
.Si consulatele (924.947). Serviciul
porturilor (125.139).
10. Consiliul de min4trif . . 56.400

www.dacoromanica.ro
134

11. Fond pentru credite su-

plimentare §i extra,
ordinare 2.524.507
Totalul cheltuielilor 218,500.000
Afara de acest budget, care porta nu-
mele de Budget general de venituri Si Mel-
tuieli, mac exist. §i alte budgete ale unor
administraVuni speciale, dependinte de- stat.
Aceste administratiuni cu budgete votate
de Camera deputatilor sunt : Calle ferate
romane, Casa de depuneri, consemnatiuni §i
economie, Creditul agricol, Casa pensiunilor
civile, Casa dotatiunii Ostel, Casa §cOlelor,
Casa bisericelor, fondul de epizootil §i fondul
de epidemil.
I. Budgetul tailor ferate romdne, se pre-
sinta, pentru anul curgetor, la venituri cu
cifra de 57.807.898
a) Venituri din exploatarea C. F
R. ( Ceildtori 17 .500.000. Bagage
500.000. illarfuri de mare iute'ld
1.480.000 §i de micd iule'ld 31. 349.500.
Diverse 2.793.898) 53.623.898.
b) Veniturl din exploatarea docu-
rilor (1.427.500).
c) Veniturl din exploatarea navi-

www.dacoromanica.ro
 135

gatiel maritime (Cciicitori si bagage

206.000. Marfur'i 2.410.000.
Diverse 145.000) 2.757.000.
iar la cheltuieli cu cifra de. . . 37.039.782
a) Cheltuieli pentru exploatarea
C. F. R. (33.864.299).
b) Cheltuieli pentru exploatarea
docurilor (805.929).
Cheltuieli pentru exploatarea
navig. maritime (2.369.554).
Excedentul de venituri se trece la veni-
turile ministerului lucrarilor publice.
II. Budgetul Casei de depuneri, consemna-
tiuna si economie se presinta la cheltuieli cu
cifra de 441.480
III. Budgetul Creditului agricol se presinta
la venituri (Procente i diferite beneficii) cu
cifra de 1 964 250
iar la cheltuieli cu 964.250
Excedentul se trece la veniturile ministe-
rulul de finance.
IV. Budgetul Casei pensiunilor se presinta
la venituri i la cheltuieli cu
cifra de 19 441.400
Veniturile provin din : a) Retinerl
din lefurile functionarilor (6.620.000);

www.dacoromanica.ro
 136

b)Retineri din pensiuni (3.360.800);

c) Subventia statului (7.300.000);
d) Economii din vacante (780.000);
e) Taxele militare (900.000) ; f)
Venitul fo rid alui inalienabil (453.000);
g) Diverse (27.600).
V. Budgetul Case?", dotatiunii Ostei se pre-
sinta la venituri i la cheltuieli cu cifra
de 429.548,50.
Aceste venituri provin din : a) pro-
centele fondulul de 5.140.000 al do-
tatiunii, al invaliqilor §i al flotilei,
treat de generqi donatori (230.048) ;
b) taxele de arnanarea serviciului
militar si altele (199.500).
VI. Budgetul Case'i rolelor se presinta la
venituri cu 578.900 in efecte §i 3.597.320
in numerar.
Veniturile provin : a) din efectele
Case)",subventil, arendarea pa mi n-
turilor scolare, taxe Folare si amencli,
retineri de salarif si cele 200 /o din
lefa suplinitorilor (1.825.031) ; b)
din fonduri si venituri comunale
administrate panA se vor face con-
structiuni scolare (1.853.800) ; c)
Fonduri §i venituri din legate §,i do-

www.dacoromanica.ro
 137

natiuni (372.381) ; d) Fonduri si

venituri de la cdlele profesionale
§i normale (25.007) ; e) venituri
eventuale (100.000).
Intre donatorii mai insemnag, no-
tam pe Iosi f Niculescu (908.700), Epis-
copul Inocentie Kitulescu (290.800),
sotii Mihail si Elisa Stroescu (185.400),
Iordake Costake (94.000), Iorgu An-
ghelescu (104.600), Musicu (75.500),
Luca Cociil (66.900), Iancu Epure
(54.500), C. Racovita Tecuci (40.000),
Cazocovici (42 600), d-rul Kirazi
(41.200). Cateva immobile urbane
si rurale.
iar la cheltuieli cu cifra de , . 3.552.087.
Cu ace§ti bani se intretin unele
c(5.1e, se ajuta cu carti, si imbraca-
mints, copii saraci, se acorda burse,
etc., in conformitate cu vointa do-
natorilor (1.242.699); se fac cladiri
scolare primare (1.814.000); se ad-
ministroza fundatiunile (370.379) ;
se ajuta scdlele profesionale si nor-
male (25.007); EvEntuale ;100.000).
VII. Budgetul Case' bisericii se presinta
pentru intaia data, in anul acesta, cu un
venit de 5 413.087.

www.dacoromanica.ro
138

Acest venit provine din : a) Suma

dath. prin budgetul minist. Cultelor
(5.092.387); b) Arenda pdminturilor
bisericeri, cari nu se cuvin preo-
tilor §i cantaretilor (320.000) ; c) Di-
verse (700).
car la cheltuieli cu aceasi cifra.
Adm. Casel Bisericei (327.060).
Admin, bisericescft (231.000). E-
parhiele, Chinoviele §i Manastirile
(1.139.417). Parochiele rurale (3 mil.
506.029). Subventii (179.053).Mo-
scheele (30.528).
VIII. Budgetul Fondului de Epizootii se
presinta cu 556.340 lei la venituri si 489.424
la cheltuieli.
IX. Budgetul Fondului de Epidemit se
presinta en 170.165 lei la venituri si 163.640
la cheltuieli.
Moneta 1). Incasarea veniturilor si efec-
tuarea cheltuelilor se face in moneta naVo-
nala metalica sail in bilete de band,.
Moneta, fie metalica sat fiduciary. (biletial
') Cestiunile de Moneta, Banca, Credit, Imprumut, Im-
posite, Budget, etc. sunt mai pe larg tratate in Elemente
de Economic politick, publicate de mine, pentru §colarii
din licee.

www.dacoromanica.ro
 139

de banca), este instrumentul de schimb, in

afacerile ncistre. Nol vindem pe moneta §i
cumpera.m. cu moneta. Ea se define§ce de
unii cugetatori : o maif . care se vinde §i
se cumperg cat Valoreza dar care, cand e
investita cu un caracter legal, servg de in-
termediar in schimb §i de denominator co-
mun in comparatiunea valorilor.
Moneta metalicg are o valOre intrinseca,
garantata prin stampila statului. Sistemul
nostril monPtar este monometalismul aur.
Unitatea monetary este leul de aur. Avem
inn i monete de argint (de 5 lel, de 2 lei,
de 1 let §i de 50 bani, cum §i de arama
§i de nikel, de 20, 10, 5, 2, 1 bani),
pentru inlesnirea schirribaril pieselor de aur,
biletelor de band. §i pieselor de argint. Mo-
neta fiduciary. (biletul de bane)) n'are o va-
lOre intrinseca, ci o valOre de incredere,
garantata de Banca National, prin stocul
el metalic §i prin faptul, ca acest a§eqemint
it platece in aur la presentare. De aceea,
el circula cu Inlesnire in interiorul tern (este
i mai comod de purtat de cat moneta me-
tali* §i este primit, cu o mica diferenta,
in casele de schimb din strgingtate.

www.dacoromanica.ro
140

Pentru baterea monetel metalice avem

monetaria statului, care imprima §i marcile,
timbrele §i hartia timbran, atat de trebuin-
ciOse in afacerile comerciale §i cele judeca-
tore§ci. Se bate moneta §i in strainatate,
cand vine mai bine la socotela. Baterea
monetei este o prerogative, regal..
Pentru tiparirea biletelor de banca §i pu-
nerea for in circulatiune avem Banca Natio-
nal, c1reia statul i a concedat, pe un timp
determinat §i in anumite conditiuni stabilite
de lege, acest privilegiu.
Banca NaIionala. Banca Nationale a
Romaniei este un mare institut de scompt
§i de circulatiune, infiintat la 1880, de stat,
cu dreptul de a emite bilete de banca in
proportiune de 2'/2 cat stocul sea metalic
(aur §i argint),- §1 inceput cu un capital de
12 miliOne, dintre cars 8 miliOne erail de-
puse de particulari, in contra unor titluri
(actiunile Banal) dd 500 lei, §i 4 miliOne
depuse de stat. Astacli Banca Nationale, are
dreptul de a emite bilete in proportiune
de 3 on cat stocul ei metalic-aur (in urma
introducerii etalonului de aur, la 1889) §i
este numai a particularilor actionarl, de la

www.dacoromanica.ro
 141

1901, and statul §i-a retras capitalul soil,

din causa nevoilor lui finantiare. Banca face
mai multe operatiuni, intre earl notam :
scomptul efectelor de comert, scomptul bo-
nurilor de tesaur, comertul materielor de aur
§i de argint, incasarea efectelor incredintate
de particulari sail de diferite stabilimente,
avansuri pe bucqi de aur on de argint,
compturi curente i deposite de titluri, de
metale pretiOse §i monete de aur §i de argint,
scompturi §i avansuri Pe recipise §i warante,
avansuri in compt curent sail pe termene
scurte pe deposite de efecte publice natio-
nale, scrisuri funciare sail alte valori garan-
tate de stat.
La 24 August 1902, reserva metalica a
Bancii era, in moneta de aur §i in trate
aur, de 102.410.426, iar in moneta de ar-
gint de 3.832.102, pe cand biletele in cir-
culatiune erau pentru 184.244.1801d; deci
sub dreptul de emisiune al Bancii, ceea ce
da o mai mare soliditate valutei nOstre fi-
duciare..Portofoliul roman §i strain, adica efec-
tele de comercit scomptate, era de 23.103.228.
Scomptul (operatiunea de darea monetei pe
un efect de comert cu scadenta scurta) era

www.dacoromanica.ro
142

de 50/0, iar dobinda la imprumuturile pe

deposite de valori era de 60/0.
Creditul. Un alt instrument de schimb,
mai intins decat moneta §1 care activeza
extraordinar circulatiunea marfurilor §i ser-
vicielor, este creditul. Productiunea §i co-
merciul, marile lucrari §1 micele servicie, se
pun in mi§care mai mult prin credit decat
prin moneta. Creditul este darea unui lucru
real pe o promisiune, ca peste atata timp
se va restitui lucrul sat valoarea lui. El pre-
supune un creditor care da lucrul, un debi-
tor care it prime§ce promitend restituirea va-
lorii cu un beneficia pentru creditor §i un
lucru sail servicit care constitue obiectul
creditului. El se rezima pe increderea care
o inspira o persOna individuals on colectiva
(persona morals) ca stat, comuna, judet, in-
stitut comercial on de utilitate publica, etc.,
on pe garantia materials depusa, abstractie
facend de persona. In primul cas avem
creditul personal, in al doilea creditul real ;
mai avem §1 creditul comercial, in care intra
ambele elemente §i care se rezima pe o lege
mai rigurOsa.
Statul roman, prin increderea ce o in-

www.dacoromanica.ro
 143

spiry,, a obtinut un credit de peste un mi-

liard §i jumdtate, cu care §i-a creat utilajul
necesar in civilisatiune.
Noi poseddm marl institutiuni de credit
ca Banca Nationald, Creditele funciare, Banca
agricola, Creditul agricol, Casa de depuneri
i consemnatiunt, Banca generald, Banca
Romaniel etc., multe institutiuni mai midi
ca Banca de scompt, Case de economil i
de Credit poporan, §i case private de schimb
in tote ora§ele.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
Pagina
Prefath 3
Introducere. 1. Thne le si reul individual si so-
cial. 2. Datorie si dreptul. 3. *ciinta
dreptului. 4. Divisiunea dreptului . . . . 5-13
PARTEA I
Drept constitutional
I. Suveranitatea. 5. Drept constitutional. 6
Statul. 7. Suveranitatea. 8. Puteiile
statului. 9. CetatOnul. 10. Diepturile
ceratenului. 11. Datoriele cetatenulul. . 14-31
II. Puterea legislative. 12. Puterea legiuitore. --
13. Adunarea deputatilor. 14 Senatul.
15. Incompatibilitati. 16. Operatiuni elec-
torale. 17. Sufragiul universal. 18. RE.
presentarea minoritatilor. 19. Mecanismul
par]amentar 32-46
III. Puterea executive, 20. Monarchia constitu-
tionala. 21. Regele. 22. Ministrii.
23. Responsabilitatea ministeriala 47-58
IV. Puterea judecatordsca. 24. Puterea judecato-
rEiscA. 25. Judecatoril si instantele Jude-
catoresa 26. Prerogative le judiciare ale
Regelui 59-63

67207 J0
www.dacoromanica.ro
246

Pa gl na
PA RTEA II
Drept administrativ
I. Introducere. 27. Dreptill admintstrativ. 28.
Administratia. 29. Partite dreptulni ad-
ministrativ 64 67
II. Autoritati administrative 30 Difelite autori-
ta,t,1 administrative. 31. Descentralisare $i
central isare. 32. Functionaril publict. 33
Responsabilitatea for 67-72
A. Autoritati administrative centrale. 34. Regale
si ministrh, 35. Consiliul de ministril.
36. Ministrul de interne. 37. Mmistrul de
extern°. 38. Ministrul de justitie. 39.
Ministrul de resbel. 40. Ministrul luca
rilor publice. 41. Ministrul domenielor.
42. i\linistrul de finante. 43. Ministrul cul-
telor st instructiunil public°. ,44. Curtea
de comptuil .. 72 -88
B. !tutorial' administrative locale. 45. Divisiuni
administrative. 46. Commis,. 47. Jo-
detul. 48. Dobrogea 8S-100
III. Materii administrative. 49. Forta publica.
50. Lucraiile publice si regimul economic --
51. Cultura publica. 52. Fmantele: Ina-
posit°, budget, moneta, banca nationals,
credit 101-143

www.dacoromanica.ro
 ( ck( (Cc C(,, . . C .(
(cc CZic
.
,
. . *.
.
(C
cz_C
cc(c_ csQ.,
c-cc. ci ce
C
c (((
.
czt cir( f- CC' ( CC
46-CC--cc
cc C.(6
oc.
ic-cc
ccuc
C ar
E(c C=C1(CP
CACC(.(
cc- ok__ (*Cr(
C(
(cac
.:: .; KC Co
`((
CT( c C(Csf 4C
C(C-
CorrY:K_ C

www.dacoromanica.ro
c-C C C C (C Cot:CZ(' (C('
C
-cc c ,K(c, c C C' CC
.3));
cccC
CCC cc (cc"
CLcc 'CC- CC
(7,(C
<
C-ECC C
C(C(C_
t(C_CC oac-, c C(Cil C
CCC
--Dbo
(c-cc, (- 4 CC( 'C-C c Coz:Cccc: (c.c
(C_CCC
),)
01c-ccc (72((c_C"c_ c cc (cc--_.
ecc (ICC:KC(
c:ccs
C
ccer virrirT c. -
D)D1 cicc_
k CC
_.))a
-)D
))i-D
) )
- -5))) D.))
)) ))5-) )»fi DT)) 7)3)
))7) --))))
» »> D)) 75_00