Partea 3

Mic atlas de
embriologie
 Imaginile care constituie acest mic atlas au fost executate după cazuri oferite de
Clinicile Ginecologie I (Prof. Dr. V. Surcel şi Prof. Dr. N. Costin), Pediatrie I
(Prof. Dr. Paula Grigorescu Sido), Prosectura Spitalului de Copii (Prof. Dr. P.
Florescu), Catedra de Anatomie şi Embriologie, UMF “Iuliu Haţieganu” (Prof. Dr.
Fr. Grigorescu Sido) şi Prof. Dr. M. Munteanu, UMF Timişoara, cărora le sunt
profund recunoscător şi le mulţumesc.
Preparatele de disecţie au fost efectuate de către Conf. Dr. Bianca Szabo, Şef
de lucrări Dr. Dana Blidaru (Catedra de Anatomie şi Embriologie), Conf. Dr. M.
Blidaru (Fiziopatologie) şi autor, colaboratori cu care am făcut o echipă eficientă,
cu finalizări de apreciat şi în alte domenii decât cele ale embriologiei.
Imaginile au fost recoltate cu aparate foto Practica (clasic), Olimpus şi Sony
(digitale) şi cameră video “Sony- Handicam”, toate prelucrate digital de către autor.
Aceste imagini se regăsesc şi pe CD-ul anexat cărţii.
 Mic atlas de embriologie

Fig. 212

309
Embriologie generală

Fig. 213

310
 Mic atlas de embriologie

Fig. 214. Poziţia anatomică. Planuri fundamentale prin corpul embrionar

311
Embriologie generală

Fig. 215.

312
 Mic atlas de embriologie

Fig. 216

313
Embriologie generală

Fig. 217.

314
 Mic atlas de embriologie

Fig. 218. Dezvoltarea prenatală – Săptămânile 7-38.

315
Embriologie generală

Fig. 219. Naşterea (parturiţia). A-B. Dilatarea colului uterin de către amnion şi corion;
ruperea “pungii apelor”. C-D. Fătul trece prin colul uterin şi vagin. F. Eliminarea
placentei datorită contracţiei uterului
Etape ale naşterii:
- A. Prezentaţia;
- B-C. Angajarea;
- D-E. Degajarea;
- F. Eliminarea placentei şi cordonului ombilical.

316
 Mic atlas de embriologie

Fig. 220.

317
Embriologie generală

Fig. 221.

318
 Mic atlas de embriologie

Fig. 222. Embrion de 28 de zile, imediat după închiderea corpului embrionar.

Fondul este reprezentat de faţa profundă a sacului corionic (amnionul), pe care se
ataşează un scurt cordon ombilical pe cale de formare. Se observă capul prin
transparenţa căruia apar veziculele cerebrale, mugurele membrului superior,
proeminenţa dată de inimă şi ficat şi coada. Mugurele membrului inferior nu a
apărut încă. În dreapta, acelaşi embrion văzut din normă posterioară.

Fig. 223. Embrion la începutul săptămânii a 5-a. VV. Vezicula vitelină. DV. Ductul
vitelin. C. Capul. In. Inima. MS. Mugurele membrului superior (paletă). MI.
Mugurele membrului inferior schiţat. Corpul embrionar este puternic curbat în sens
cranio-caudal.

319
Embriologie generală

Fig. 224. Embrion de 5,5 săptămâni. La nivelul capului apare placoda cristaliniană
(Pl.C), mai caudal, regiunea faringiană (branhială, RF) şi stomodeumul, între
proeminenţele date de cap şi inimă , mugurele membrului superior (paletă) (MS),
mugurele membrului inferior bine vizibil (MI), cordonul ombilical scurt, pe cale de
formare (CO) şi faţa profundă a placentei fetale (Pl.F). Se poate observa coada,
caudal de mugurele membrului inferior.

A B
Fig. 225. Embrioni de 6 săptămâni în sacul amniotic. Volumul capului este jumătate
din întregul corp. A. Oc. Ochiul fără pleoape. U. Urechea externă. MS. Membrul
superior. MI. Membrul inferior. C. Coada. CO. Cordonul ombilical. VA. Vezicula
amniotică ce înconjoară întreg corpul embrionar. B. CV. Corion vilos. VV. Veziculă
vitelină. S. Somite. E. Encefal. I. Inima. MS. Membru superior. C. Coada. SA. Sac
amniotic.

320
 Mic atlas de embriologie

Fig. 226. Embrion de 7 săptămâni la care se conturează mai bine capul, cu ochiul
fără pleoape, fruntea, nasul extern, membrul superior care prezintă cot şi raze
digitale, o mare proeminenţă hepatică, cordonul ombilical cu hernia fiziologică în
baza sa şi membrul inferior.

Fig. 227. La 8 săptămâni, capul are deja aspect uman, ochii cu pleoape schiţate,
nasul mic şi mai turtit, fanta bucală mai largă, bărbia mică. Membrul superior
prezintă toate segmentele şi apar degetele bine vizibile. Membrul inferior mai puţin
evoluat faţă de cel superior. La nivelul trunchiului se vede ficatul prin transparenţa
peretelui abdominal. Apar şi anse intestinale herniate în baza cordonului ombilical.

321
Embriologie generală

Fig. 228. La 8,5 săptămâni, fătul are caracteristici de formă exterioară mai bine
conturate. Se pot observa oasele capului pe cale de formare, ochiul cu pleoape pe
cale de formare, urechea externă jos inserată, nasul extern bine reliefat şi membrele
superior şi inferior cu degete.

Fig. 229. Făt de 9 săptămâni, cu un cordon ombilical cu multe „nodozităţi” pe traseul său.

322
 Mic atlas de embriologie

Fig. 230. Făt de 10 săptămâni. La

nivelul capului pleoapele sunt fuzionate,
nasul, urechea externă şi fanta bucală
vizibile şi bine reliefate. În partea
laterală a gâtului apare o plică
cutanată (aspect anormal). Hernia
ombilicală fiziologică a dispărut
deoarece ansele intestinale s-au retras
în cavitatea abdominală. Membrele şi
degetele bine vizibile (există unghii
deja). Se remarcă şi un tubercul genital
caracteristic evoluţiei organelor
genitale externe.

Fig.231. Făt în vârstă de 13 săptămâni

cu circulară de cordon ombilical în
jurul membrului inferior (CO). Pl. Faţa
profundă (amniotică) a placentei fetale.

323
Embriologie generală

Fig. 232. La un făt de 14 săptămâni se deosebesc foarte bine detaliile de formă

exterioară. Raportul de dimensiuni între cap şi restul corpului arată un uşor avantaj
în favoarea trunchiului. După vârsta de 5 luni, fătul creşte în greutate, acumulând şi
ţesut adipos.

Fig. 233. Produs de concepţie la vârsta de 5 săptămâni. Se poate vedea sacul corionic
(SC), cu componentele sale pe cale de formare. CN. Corion neted (laeve), destul de
restrâns ca arie la această vârstă şi CV. Corionul vilos sau frondos, mai extins.

324
 Mic atlas de embriologie

Fig. 234. La 6 săptămâni, un embrion văzut în cavitatea amniotică din normă

posterioară (SA) (corionul a fost parţial îndepărtat). Se pot observa axul
cerebrospinal şi mugurii membrelor. În dreapta apare placenta (PL) fetală iar
inferior, ductul vitelin subţire şi vezicula vitelină (VV)..

Fig. 235. La 9 săptămâni sacul corionic are mai bine conturate componentele sale:
Corionul neted (CN) (laeve) mult extins şi corionul vilos sau frondos, respectiv
placenta fetală, relativ mai restrâns şi mai bine delimitat (Pl).

325
Embriologie generală

Fig. 236. Sacul corionic la 11 săptămâni are foarte clar delimitate componentele
sale. CV. Corionul vilos sau placenta fetală are formă de disc şi este în contact, în
uter, cu decidua bazală sau placenta maternă. CN. Corionul neted prin transparenţa
căruia se pot deosebi diferite părţi ale corpului fetal (cap, trunchi, etc.)

A B

Fig. 237. Acelaşi produs de concepţie de la figura 236, fotografiat prin

transiluminare şi după deschiderea sacului corionic. A. Se văd clar corionul neted
(în stânga), placenta fetală sau corionul vilos (în dreapta). Corpul fetal văzut din
profil legat de placentă prin cordonul ombilical. B. CO. Cordonul ombilical. Pl.
Placenta fetală.

326
 Mic atlas de embriologie

Fig. 238. Axul cerebrospinal aparţinând unui embrion de 6 săptămâni. T.

Telencefalul schiţat va deveni emisfer cerebral. M. Mezencefal. D. Diencefal. CC.
Creasta cerebeloasă sau creasta rombică va evolua spre edificarea cerebelului. P.
Puntea lui Varolio. B. Bulbul rahidian. MS. Măduva spinării. Axul cerebrospinal
curbat urmează curbura corpului embrionar existentă la această vârstă

Fig. 239. La vârsta de 7 săptămâni, axul cerebrospinal, tot puternic curbat, prezintă
componentele sale ceva mai bine conturate: T. Vezicula telencefalică are un relief
mai evident. M. Mezencefalul este tot cel mai cranial component al axului
cerebrospinal. D. Diencefal. CC. Creasta cerebeloasă sub care apare ventriculul
IV. P. Puntea. B. Bulbul rahidian. MS. Măduva spinării.

327
Embriologie generală

Fig. 240. Encefalul la 9 săptămâni. T. Telencefalul mai conturat, cu suprafaţa

netedă (lisencefal). M. Mezencefalul se aşează mai posterior şi nu mai ocupă
regiunea vertexului. D. Diencefal. CC. Creasta cerebeloasă. P. Puntea. B. Bulbul

Fig. 241. Vedere posterioară a trunchiului cerebral la un făt de 9 săptămâni. LT.

Lama tectală sau cvadrigemenă. CC. Creastă cerebeloasă. IV. Ventriculul IV,
triunghiul bulbar. B. Faţa posterioară a bulbului rahidian, partea sa subventriculară.

328
 Mic atlas de embriologie

Fig. 242. Encefalul unui făt de 12 săptămâni văzut din normă posterioară. O. Polul
posterior al lobului occipital. LT. Lama tectală. C. Cerebelul.

Fig. 243. Faţa posterioară a encefalului la un făt de 16 săptămâni. LO. Lobul

occipital. LT. Lama tectală sau cvadrigemenă. C. Cerebelul. V.IV. Ventriculul IV. B.
Bulbul rahidian.

329
Embriologie generală

Fig. 244. Faţa medială a encefalului la 16 săptămâni. P. Lobul parietal. O. Lobul

occipital. Fr. Lobul frontal. CC. Corpul calos. F. Fornixul. D. Diencefalul.

Fig. 245. Axul cerebrospinal la 12 săptămâni

este mai puţin curbat iar în regiunea encefalului
se observă modificări evolutive marcate. T.
Telencefalul prezintă lobi: frontal, parietal,
temporal şi se schiţează şi lobul occipital ce
creşte în direcţie posterioară. Telencefalul este
cel mai cranial component al axului
cerebrospinal. M. Mezencefalul are o localizare
mai posterioară iar cerebelul, fără şanţurile
cunoscute la adult, este de formă globuloasă. P.
Puntea, MS. Măduva spinării.

330
 Mic atlas de embriologie

Fig. 246. Encefalul la un făt de 13 săptămâni prezintă lobi. Se schiţează şanţul

lateral Sylvius. T. Telencefal sau emisfer cerebral. M. Mezencefalul ocupă un loc
mai posterior. C. Cerebelul prezintă o lobulaţie discretă. B. Bulbul rahidian.

Fig. 247. Encefalul unui făt de 14 săptămâni permite identificarea lobilor

emisferului cerebral: Fr. Frontal. P. Parietal. T. Temporal. Oc. Occipital. Şanţul
lateral apare larg şi puţin adânc, expunând lobul insulei. C. Cerebelul este rotunjit
şi cu şanţuri transversale. B. Bulbul rahidian.

331
Embriologie generală

Fig. 248. Encefalul unui făt de 16 săptămâni prezintă un şanţ Sylvius (SS) mai
adânc, lobii sunt bine conturaţi (F. Lob frontal, P. Parietal. T. Temporal. O.
Occipital) dar cu suprafaţa tot netedă. P. Puntea lui Varolio. C. Cerebelul. B.
Bulbul. MS. Măduva spinării. D. Diencefalul.

Fig. 249. Encefalul unui făt de 18 săptămâni arată un şanţ lateral mai adâncit, dar
tot larg, în fundul căruia este bine vizibil lobul insulei. Pe suprafaţa emisferului
apar şi şanţuri discrete între girusuri.

332
 Mic atlas de embriologie

Fig. 250. La vârsta de 21 săptămâni lobul insulei este mai evident, şanţul Sylvius
mai adânc iar pe suprafaţa emisferului sunt prezente pe aproape toţi lobii şanţuri
între girusuri.

Fig. 251. Suprafaţa emisferului la 22 săptămâni este mai girată, iar şanţurile se vor
mai adânci. P. Lob parietal. F. Lob frontal. O. Lob occipital. T. Lob temporal. LI.
Lobul insulei. C. Cerebelul.

333
Embriologie generală

Fig. 252. Emisfer cerebral ce aparţine unei persoane adulte.

Fig. 253. Aspectul feţei unui embrion de 6 (stânga) şi 7 săptămâni (dreapta). Ochii
mai depărtaţi şi fără pleoape. Nasul extern turtit şi plat. Urechea mai jos inserată
comparativ cu cea de la adult. Fanta bucală mare şi bărbia mică şi retrasă. La
mâini degetele prezintă spaţii interdigitale

334
 Mic atlas de embriologie

Fig. 254. La un embrion de 6 săptămâni, mâna prezintă membrane în spaţiile interdigitale.

Fig. 255. AIP. Ansa intestinală primitivă în baza cordonului ombilical (hernia
fiziologică). P. Piciorul la această vârstă

335
Embriologie generală

Fig. 256. Degetele mânii şi piciorului la un embrion de 7 săptămâni. HO. Hernia

ombilicală fiziologică în baza cordonului ombilical.

Fig. 257. Mâna unui embrion de 8 săptămâni cu spaţii interdigitale şi unghii

336
 Mic atlas de embriologie

Fig. 258. Bolta palatină pe cale de formare la un embrion de 6 (stânga) şi de 6,5

săptămâni (dreaptă).

Fig. 259. La 7 săptămâni se pot vedea ansele intestinale ale herniei din baza
cordonului ombilical (AI) şi tuberculul genital (TG).

337
Embriologie generală

Fig. 260. La 6 săptămâni (stânga) în toracele unui embrion plămânii (P) sunt pe
cale de formare; este prezent timusul, inima (I) şi mezonefrosul (M) . La 7
săptămâni, un stadiu mai avansat (dreapta).

Fig. 261. Ficatul unui embrion de 8 săptămâni ocupă aproape toată cavitatea abdominală

338
 Mic atlas de embriologie

Fig. 262. La 7 săptămâni esofagul abdominal este lung (E), stomacul (St) şi
duodenul (D) sunt plasate la locurile lor, după ce s-au rotat.

Fig. 263. Gonada (ovarul - G), uterul (U) şi tubele uterine la un embrion de 7
săptămâni (stânga). R. Rinichi. G. Gonadă. IP. Intestin primitiv (dreapta), la
aceeaşi vârstă.

339
Embriologie generală

A. B.

D.

E.

Fig. 264. Făt născut la termen cu ciclopie A, B, C, (ochi sinoftalm cu două cristaline), cu
proboscis, urechi jos inserate şi anormal conformate, anencefalie. (D) şi lipsa completă
a nasului extern. E. Ochiul prezenta un singur nerv optic O.sin. Ochi sinoftalm. Pr.
Proboscis. NO. Nerv optic unic (Caz Prof. Dr. M. Munteanu-Timişoara).

340
 Mic atlas de embriologie

Fig. 265. Multiple fisuri faciale şi meningoencefalocel la un nou născut la termen.

A B C

Fig. 266. A. Facies tipic al unui holoprozencefal. B. Faţa dorsală a encefalului. Pr.
Prozencefal. T. Talamus, fără ventricul III.
CQ. Corpi cvadrigemeni. C. Cerebel. C. Faţa ventrală a aceluiaşi encefal
Pr. Prozencefal. D. Diencefal. III. Nervul III. P. Puntea. C. Cerebelul. B. Bulbul
rahidian..

341
Embriologie generală

Fig. 267. Meningomielocel (dreapta) şi omfalocel (stânga) la nou născut.

Fig. 268. Două cazuri de monştri bicefali mezopagi.

342
 Mic atlas de embriologie

A B

C D
Fig. 269. A. Inel venos periaortic format din venele renale stângi. B, C. Rinichi în
potcoavă. D. Rinichi pelvin în dreapta.

343
Embriologie generală

A B

C D
Fig. 270. A. Hernie diafragmatică la un nou născut. B. Orificiu în cupola stângă a
diafragmei. C. Orificiu interatrial (OI) persistent la adult. D. Vena cavă inferioară
cu traiect în stânga aortei abdominale, în segmentul său postrenal, la adult.

344
 Mic atlas de embriologie

A B

C D

Fig. 271. A. Arc aortic drept cu artera subclaviculară stângă retroesofagiană. B.

Aorta toracică în dreapta coloanei vertebrale. C. Ectocardie (Ect) la un nou născu
şi labioschizis (LS). D. Vena azigos în stânga coloanei vertebrale, la adult.

345
Embriologie generală

A B

Fig. 272. A. Rinichi pelvin în dreapta, cu hilul pe faţa anterioară şi cu multiple vase
renale (la adult). B. Diverticul Meckel (DM) şi megacolon congenital (aganglionoză
intestinală sau boala Hirschprung-M).

Fig. 273. Prelevarea unui blastomer (Bl) de la o morulă de trei zile cu scopul
diagnosticului genetic preimplantare (DGP).

346
 Mic atlas de embriologie

A B

C D

Fig. 274. Ecografii în diferite faze evolutive ale produsului de concepţie. A.

Săptămâna a 4-a. B. Embrion de 5 săptămâni. C. La 7 săptămâni. D. Făt de 10
săptămâni.

347
Embriologie generală

A B

C D

Fig. 275. Ecografii ale unor feţi de 14 săptămâni (A, B) şi 15 săptămâni (C, D).

348