Professional Documents
Culture Documents
CUPRINS
Pag.
BORDEROU GENERAL........................................................................... 3
Cap. I INTRODUCERE........................................................................... 4
1. 1. Date de recunoaştere a P.U.G........................................................ 4
1. 2. Obiectul P.U.G. .............................................................................. 5
1. 3. Surse documentare ........................................................................ 6
2
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
BORDEROU GENERAL
A. PIESE SCRISE
Vol. I -
Memoriu General
Vol. II -
Regulament Local de Urbanism
Regulament la nivelul Unităţilor Teritoriale de Referinţă
B. PIESE DESENATE
3
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Cap. I INTRODUCERE
4
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
1.2. Obiectul P.U.G.
5
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
1.3. Surse documentare
6
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Legea nr.10/ 1995 privind calitatea în construcţii;
Legea nr.84/ 1996 privind îmbunătăţirile funciare;
Norme de igienă privind modul de viaţă al populaţiei, aprobate cu
Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.981/ 1994;
O.G. nr.43/ 1997 privind regimul drumurilor;
2.1. Evoluţie
Istoric. Evoluţie
Aşa se face ca în anul 1786, - după cum rezulta din Planul regulativ
al provinciei, aprobat de Consiliul aulic austriac, la 29 aprilie din acelaşi an,
- existau deja două sate, cu administraţie, biserici şi ţarini proprii.Până la
înfiinţarea în veacul al XIX – lea a aşezării Soloneţu Nou, din colonişti
9
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
polonezi (slovaci) aduşi aici de regimul austriac pentru pădurărit, satul
Pîrteştii de Sus a fost singura aşezare de la obârşia Soloneţului. În acest
timp, o creştere similară cunoaşte şi aşezarea de la gura ocnei Cacica,
care-şi are „începuturile” o dată cu ocuparea Bucovinei de către Imperiul
habsburgic şi întocmirea de noua administraţie a primelor hărţi şi
recensăminte, unde apar notificate, pentru început, doar denumirea
pârâului şi a văii „KASIKS” (1774), „KACZIKA” (1775), TKACSIKA” (1790)
şi, apoi, menţionate şi redate grafic 11-17 locuinţe, unele poate doar
sezoniere, ridicate de către sătenii din Pîrteşti care foloseau păşunile din
acest fund de vale. În scurt timp de la ocupaţie, Camera aulică vieneză
angajează, în noua provincie, ample investigaţii geologice în scopul
descoperirii zăcămintelor de sare, finalizate cu începutul de exploatare la
Solca şi la Cacica. Aceasta va aduce pentru Cacica la colonizări masive de
muncitori şi specialişti polonezi (Bochnia şi Wieliczka – zona Cracovia), la
care se mai adaugă ardeleni, şi ei în căutarea unui destin mai bun.
10
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
În Evul Mediu teritoriul satului Cacica făcea parte din teritoriul satului
Pârteşti, care era cuprins în proprietăţile Mănăstirii Humorului. În vreme de
răstrişte, locuitorii din Pârteşti îşi amenajau adăposturi în ascunzişurile
pădurii, lângă Poiana Parascanului şi Pârâul Blândeţ. Cu timpul unele
familii din Pârteşti au început să-şi construiască locuinţe stabile în zona
viitoarei vetre de sat. Există şi opinii potrivit cărora primele familii care s-au
stabilit în „Bahna Pârteştiului” (numită astfel datorită terenului mlăştinos), ar
fi venit din Ardeal, între anii 1728 – 1788, de pe Valea Sălăuţei şi din Ilve.
Aşa se explică prezenţa unor nume precum: Andronic, Cojocaru, Parascan,
Ungureanu, Hopulele care se presupune că ar fi de origine ardelenească.
13
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
2.2.1.1. Stratigrafia
Cercetarea geologică şi hidrologică întreprinsă s-a efectuat într-un
areal care se încadrează din punct de vedere geostructural în partea
central-nordică a Platformei Moldoveneşti. Această unitate reprezintă
terminaţia sud-vestică a Platformei Est-Europene.
În evoluţia geologică a Platformei Moldoveneşti au fost separate doua
etape distincte: etapa de stabilitate, platformică, caracterizată printr-un
domeniu rigid supus unor mişcări oscilatorii pe verticală marcate de
transgresiuni şi regresiuni marine, în timpul cărora s-au sedimentat
depozitele ce alcătuiesc cuvertura sedimentară.
Fundamentul Platformei Moldoveneşti a fost interceptat printr-un
număr restrans de foraje dintre care cele mai importante sunt executate la
Iaşi, Todireni, Bătrâneşti şi la vest de Siret, la Bodeşti.
14
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Sintetizând informaţiile obţinute despre fundamentul Platformei
Moldoveneşti se pot separa patru complexe cristaline: complexul
paragnaiselor cu microclin; complexul micaşisturilor cu granat, andaluzit şi
sillimant cu intercalaţii de şisturi amfibolice, precum şi cuartite cu magnetit;
complexul micaşisturilor epigenetice, şisturi amfibolice cu epidot străbătute
de pegmatite şi complexul rocilor epimetamorfice.
Cuvertura sedimentară. Transgresiv şi discordant peste fundamentul
cristalin, peneplenizat, se dispune o stivă de depozite sedimentare
neafectate tectonic atribuite pe criterii lito-biostratigrafice intervalului
Vendian-Cuatemar. Regiunea nu a funcţionat în acest timp ca bazin de
acumulare, ci a cunoscut o fază de exondare care a alterat cu faze de
submersie, separându-se trei megacicluri de sedimentare (L. Ionesi, 1988):
• Vendian sup. - Devonian;
• Cretacic - Eocen mediu;
• Badenian sup. - Meotian.
Ciclul Vendian superior - Devonian. Formaţiunile din acest interval
stratigrafic nu aflorează în cadrul Platformei Moldoveneşti, fiind însă
traversate de foraje structurale executate pentru crcetarea fundamentului.
Ciclul Cretacic - Paleocen-Eocen. Depozitele acumulate în acest
interval se cunosc în general prin foraje, eroziunea din malul Prutului
evidenţiind doar depozitele Cenomaniene.
Ciclul Badenian superior - Meotian. Badenianul superior aflorează
numai malul Prutului, între Ivăncăuţi si Liveni, fiind separate trei unităţi
litologice: formaţiunea detritica sau infraanhidrica, formaţiunea evaporitica
cu gipsuri si anhidrite, formaţiunea argilo-marnoasa sau supraanhidritica.
Sarmaţianul. Depozitele sarmaţiene din exteriorul Carpaţilor aparţin
bazinului dacic al Paratethisului separându-se în cadrul lor, patru subetaje:
Buglovian, Volhinian, Basarabian si Chersonian.
15
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Litologic, în timpul Sarmaţianului s-au acumulat argile, siltite, marne,
nisipuri şi subordonat, gresii, calcare oolitice, calcare biosparitice si grezo-
calcare. Grosimea depozitelor acumulate variaza intre grosimea de 800 m
in est si 2600 m in vest.
Buglovianul. În cadrul Buglovianului s-au separat doua faciesuri: un
facies calcaros-recifal în partea estica; un facies detritic, argilo-nisipos, în
rest.
Faciesul detritic argilo-nisipos prezent în zona se dezvoltă spre Vest
de cel recifal fiind reprezentat litologic prin marne, argile, argile nisipoase şi
nisipuri între care se găsesc şi unele intercalaţii subordonate de gresii,
calcare grezoase, bentonite şi cinerite. Succesiunea depozitelor argilo-
nisipoase din faciesul vestic al Buglovianului se încheie cu orizontul
calcaro-grezos cu Serpula gregaris şi briozoare, în grosime de 3 m.
Volhinianul se dispune în continuitate de sedimentare peste
Buglovian, ocupând cea mai mare parte a platfomei, la nord de o linie
convenţională ce ar uni localităţile Baia-Draguşeni- Lespezi-Hârlau-
Todireni-Santa Mare.
În Volhinian s-a schimbat caracterul sedimentării datorită edificării
uscatului orogenului carpatic în urma mişcării moldavice. Astfel, în aria
estică se depun formaţiuni pelitice de adâncime mai mare constituite din
argile cenuşii albăstrui cu intercalaţii de argile nisipoase, aşa-numitele
argile de Darabani-Mitoc, dispuse peste calcarul de Esanca (L.Ionesi,
1988). Intercalaţiile de nisipuri devin abundente la vest de linia Dorohoi-
Botoşani-Flămânzi remarcându-se şi apariţia unor strate de gresii si calcare
oolitice.
În aria vestică, formaţiunile detritice devin mai abundente. Studiile
detaliate litobiostratigrafice întreprinse de Bica lonesi asupra depozitelor
volhiniene dintre Valea Moldovei si Valea Siretului au relevat aspectul
litogic monoton al acestora, reprezentate printr-o alternanţă de argile, argile
16
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
nisipoase, marne şi nisipuri cu 8 intercalaţii de gresii calcaroase şi calcare
oolitice considerate nivele de reper.
În zona Fălticeni-Boroaia, în baza Volhinianului superior, apar cateva
strate de cărbune cantonate în depozitele argiloase din cadrul formaţiunii
cu ceriti. Spre vest, la contactul cu miocenul pericarpatic, în depozitele
volhiniene apar depozite cu pietrişuri ce reprezintă depuneri fluvio-deltaice
în zonele de debuşare a râurilor ce se vărsau în marea volhiniana. În
perimetrul Pârteşti a fost pusă în evidenţă prezenţa formaţiunilor aparţinând
Volhinianului, reprezentate litologic printr-o alternanţă monotona psamit-
pelit, în cadrul căruia se individualizeaza trei bancuri de nisip.
Depozitele volhiniene puse în evidenţă în acest perimetru încep
printr-un complex nisipos. Acest complex este format din nisipuri de culoare
cenuşiu gălbuie, slab argiloase, cu bobul fin spre mediu, cu intercalaţii
subţiri, decimetrice, de argile şi gresii, având grosimea maxima de 15 m. În
cadrul stratului de nisip a fost identificată o asociaţie microfaunistică
reprezentată prin Globigerina buloideea, Rotalia beccarii, Elphidium
minutum.
În continuitate de sedimentare se dispune un nivel predominant
argilos gros de cca. 5 m.
Succesiunea litologica a volhinianului continuă cu un al doilea strat de
nisip ce are o grosime de 20 m . Nisipurile au o culoare gălbuie, fosilifere,
cu bobul fin spre mediu, uneori slab argilos. În unele zone, spre partea
superioară a complexului nisipos, culoarea devine brună. Se remarca şi
prezenţa unor zone moi consolidate, de grosimi decimetrice, care capătă
local aspectul unei gresii de culoare alb-galbuie. Din punct de vedere
faunistic a fost identificată o asociaţie reprezentată prin Porosononian
martkobi, Nonion sp., Amonia beccarii, Elphidium subumbilicatum,
Eminutum, Globigerina sp. Bulimina sp. În continuitate de sedimentare,
peste acest strat de nisip, se dispune un nivel argilos de 8-10 m grosime.
17
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Ponderea cea mai ridicată o au argilele de culoare galbenă, uneori cenuşiu
vineţie, plastice, ce se desfac în plăci, în care apar intercalaţii lenticulare
subordonate, de argile nisipoase galbene, nisipuri şi gresii gălbui.
Suita depozitelor sedimentare volhiniene se continuă cu un nou
complex nisipos, cu grosime de cca 20 m, de culoare gălbuie albicioasă. În
aceste nisipuri apar intercalaţii de argile cenuşii verzui şi gresii compacte.
Succesiune litologică din cadrul perimetrului Pîrteşti se încheie printr-
un ultim nivel argilos cu grosimi apreciabile.
Basarabianul ocupă o suprafaţă mai restrânsă decât volhinianul,
dezvoltându-se în partea centrală şi sudică a platformei. Depozitele
basarabiene se dispun în continuitate de sedimentare peste cele volhiniene
şi au un caracter regresiv. Litologic, se menţin aceleaşi diferenţieri de
sedimentare ca şi în Volhinian, adică predominant peltica în partea estică şi
psamitica-psefitica în partea vestică şi centrală.
La est de linia Flămânzi -Tg. Frumos se continuă sedimentarea
pelitica prin acumularea "argilelor cu Cryptomactra" (350 m grosime
stratigrafica) peste care se dispun argile şi nisipuri în grosime de 60-80 m.
La est de linia menţionată sedimentarea păstrează aceleaşi aspecte ca şi
în Volhinian, cu argile, nisipuri şi cateva strate de gresii şi calcare (de
Vrivesti, de Harmanesti, de Bratesti) - L. Ionesi, 1988.
La vest de Siret, echivalentul litostratigrafic al Basarabianului îl
reprezintă stratele de Trebis (T.Simionescu, 1977), la contactul cu orogenul
carpatic continuandu-se depunerea unor pietrisuri si nisipuri fluvio-deltaice.
Chersonianul afloreaza la sud de Iaşi-Tibana-Avereştii de Sus fiind
reprezentat litologic prin nisipuri cu unele intercalatii de calcare si argile.
Meotianul aflorează pe aproximativ aceeaşi suprafaţă cu
Chersonianul şi este reprezentat prin cineritele de Nuteasca-Ruseni (l0-80
m), urmate de nisipuri si argile cu intercalatii de gresii în plăci şi
conglomerate (80-180 m).
18
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Cuaternarul este reprezentat, în zonă, prin depozite de terasa care
însoţesc malurile pârâului Soloneţ. Acestea sunt constituite, la suprafaţă,
de pietrişuri, bolovanişuri şi nisipuri grosiere sau mediu granulate, care lito
logic apartin gresiilor, calcarelor, menilitelor, marno-calcarelor şi, mai rar,
microconglomeratelor şi argile negricioasece includ elemente de roci
sedimentare. Uniformitatea granulometrică, constanta prezenţei
carbonatilor şi a sărurilor solubile, precum şi prezenţa unor acumulări
evidente de humus, dovedesc ca aceste aluviuni au fost depuse în condiţii
aproape uniforme, în timpuri geologice relativ scurte.
2.2.1.2. Tectonica
În evolutia Platformei moldoveneşti se separă doua stadii distincte :
• Stadiul de geosinclinal, concretizat prin formaţiunile metamorfice
intens cutate şi strabatute de intruziuni magmatice (Archaic-
Proterozoic mediu) ;
• Stadiul de bazin de acumulare în care platforma a suferit mişcări
oscilatorii pe verticala, asociate cu transgresiuni marine şi exonari
Vendian-Meotian).
19
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Întregul edificiu litologic are o poziţie cvasiorizontală, înclinand uşor
spre SE (3- 4 grade), înscriindu-se, din acest punct de vedere, în ansamblul
caracteristicilor generale ale Platformei Moldoveneşti.
20
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Marnele - au compoziţia mineralogică asemănătoare cu a argilelor,
doar procentajul de minerale argiloase (50-60%) si carbonati (20-30%)
difera.
Ceea ce se remarcă de la prima vedere este aspectul de argilit şi
structura microstratificata, chiar dacă vizual pare o structură masiva.
Textura este pelitica, fină, asemanatoare cu a argilelor.
Pe fetele de stratificaţie apar fosile, in special lamelibrachiate si
gasteropode, cu cochiliile de regula deformate.
Compozitia mineralogica de baza este determinată de minerale
argiloase care se gasesc în proporţie de 40-70%, iar dintre acestea
montmorillonitul şi halloisitul predomină.
Aceasta masa argiloasa contine si carbonat de calciu autigen (cca.
10%) care da aspectul unei matrici.
Tot în categoria constituienţilor autigeni apare rar glauconitul,
anhidritul si uneori celestina.
Dintre constituientii alogeni, care nu depasesc însa 2-3%, apar:
cuarţul, feldspatii, in special plagioclazi, mice, minerale opace, în special
sulfuri.
Faţă de argile se remarca un grad mai avansat de cristalizare a
carbonaţilor. Distribuirea regulată a carbonaţilor în masa rocii pare a
confirma ipoteza depunerii acestora prin precipitare chimica.
Gresiile apar sporadic, în strate centimetrice, mai rar decimetrice.
Sunt roci psamitice, de culoare cenusie-galbuie, cu o structura compacta.
Gresiile sunt constituite mineralogic din: cuart in procent de 50-85%,
feldspati 2-3%, mice, minerale argiloase, fragmente litice.
Cuarţul, prezent sub forma de cristale usor rolate, ceea ce dovedeste
o distanta de transport relativ mica.
Feldspatii, prezenti în procent mic, au în general caracter potasic.
21
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Fragmentele litice provin din roci metamorfice, iar prezenta lor se
explica tot prin distanta mica de transport.
Constituienţii autigeni sunt reprezentati prin oxizi de fier, calcit,
dolomit si mai rar, glauconit.
Cimentul este fie silicios, fie calcaros, sau un amestec de silice si
carbonati la care se observa un procent de recristalizare.
Nisipurile sunt fine, prăfoase, uneori cu frecvente fragmente de
cochilii.
Repetarea pe verticala a acestor tipuri de roci, conduce la concluzia
că într-un interval relativ mic de timp au avut loc mai multe mişcări
epirogenetice pozitive şi negative care au schimbat condiţiile de mediu de
sedimentare de la litoral neritic la abisal pelitic.
Vârsta formaţiunilor care aflorează în cadrul perimetrului studiat este
sarmaţiana şi anume volhiniana.
În perimetrul Pârteşti au fost puse în evidenţă trei bancuri de nisip cu
rare intercalaţii de gresii sau pelite, separate de nivele argiloase.
Rocile pelitice care separă aceste complexe nisipoase sunt
reprezentate prin argile cenuşii-verzui sau galbui.
Trecerea de la nivelele psamitice la cele pelitice se face în mod
transant, rareori în mod gradat.
Nisipurile au o culoare alb-galbuie, uneori cenuşie, cu bobul fin spre
mediu, fosilifere, uneori având o structură încrucişată, în care apar câteva
intercalaţii subtiri, lentiliforme, de argile dar şi de gresii, ce se prezintă
uneori sub forma de concretiuni (trovanti).
Rezultatele analizelor chimice efectuate pe probe de nisipuri relevă
urmatoarele domenii de variatie: SIO2=72,98% - 91,46%; AI2O3=0.035 -
11.51%; Fe2O3=0,35 -3,42%; CaO=0 - 10,44%; MgO=0,006 - 1,35%;
TiO2=0 - 1,08% ;K2O=0,42 ¬2,34%; Na2O=0,33 -1,68%.
22
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Din punct de vedere petrografic fac parte din categoria celor
cuartoase şi cuarto-litice, in care cuartul este prezent in proportie de 70-
85%, calcitul cca. 10%, dolomitul maxim 3%, granule de feldspat potasic
pana la 5%, glauconitul cca. 2%. Se mai remarcă prezenţa rutilului şi a
paietelor de sericit.
Sub raport granulometric, în urma analizarii probelor de nisip, se pot
trage urmatoarele concluzii :
• Se remarca o distributie asimetrica a granulelor si anume "bimodala",
cele mai frecvente dimensiuni apartinand claselor Mol 0,056-0,160
mm si in mai mica masura claselor Mo2 0,250-0,440 mm.
• Gradul de uniformitate mediu este de 50-53% ;
• Continutul mediu in parti levigabile este cuprins intre 9,0-14,0%.
Rezultă ca nisipurile se încadrează în clasa granulometrică de nisip
fin, fracţia medie fiind de maxim 23%, iar fracţia grosieră de maxim 10%.
Din punct de vedere granulometric, nisipul din perimetrul Pârteşti se
încadreaza în grupa nisipurilor aleuritice, aleuro-nisipurilor şi a nisipurilor
aleuritice-argiloase, făcând parte din grupa nisipurilor fine.
Pentru obiectivul urmarit de studiul de faţă prezintî importanţa
depozitele de suprafaţă, de vârsta cuaternară, rezultate în urma proceselor
de alterare, dezagregare, transformare şi redepunere a rocilor din substrat,
precum şi cele de vârsta volhiniana, constituite din nisipuri, argile nisipoase
şi argile cenuşii verzui sau cenuşii gălbui.
Grosimea scoartei de alterare (alohtona si autohtona), în zona
perimetrului studiat, determinată pe baza datelor provenite din lucrările
executate şi a celor consemnate în literatura de specialitate, variaza între
1,45 si 2,0 m.
Scoarţa de alterare alohtona din zona s-a format în conditiile a trei
faciesuri diferite: aluvial pentru depozitele care alcatuiesc terasele, deluvial
23
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
pentru depozitele acumulate pe versanţi şi coluvial pentru acumularile de la
baza pantelor versantilor.
Depozitele aluviale, sunt reprezentate prin agregate naturale de rau
(pietrisuri, nisipuri, bolovanisuri). Din punct de vedere petrografic sunt
alcatuite din diverse tipuri de roci sedimentare (calcare, marnocalcare,
gresii, menilite, micro conglomerate ).
Deluviile şi coluviile sunt localizate pe versanti şi la baza acestora. Au
un grad redus de sortare, fragmentele au forme angulare, subangulare şi
subrotunjite, şi sunt prinse într-o matrice argiloasă sau argilo-nisipoasa.
Solul are o grosime cuprinsa intre 0,10-0,20 m şi se încadreaza în
grupa solurilor deluviale.
Sintetizând, se poate aprecia ca formaţiunile geologice de suprafaţă,
deci cele care privesc zonele de influenţă pentru construcţia ce urmează a
fi edificată, sunt de varsta cuaternara şi volhiniana, de la suprafata spre
adâncime fiind reprezentate prin :
• un nivel de grosimi variind intre 0,10 si 0,20 m de sol vegetal cenusiu
negricios, sau brun negricios, nisipos, cu o grosime medie de 0,16 m,
care mai integreaza rar fragmente centimetrice de gresii, menilite,
marnocalcare, calcare şi microconglomerate, rulate, sau subangulare.
Stratele care alcatuiesc acest nivel sunt consolidate, cu o
compactitate medie ;
• un strat de argile brun negricioase, slab nisipoase, cu elemente de
gresii, menilite, marnocalcare, calcare si micro conglomerate ce au
grosimi cuprinse intre 0,25-0,50 m, si o grosime medie de 0,36 m ;
• un nivel de pietris, nisip şi mai rar bolovaniş, constituite, în principal,
din gresii, menilite, marnocalcare, calcare şi microconglomerate, cu
elemente subrotunjite, rotunjite sau subangulare, ce au grosimi
cuprinse intre I,00-I,50m, si o grosime medie de 1,24 m ;
24
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
• un nivel de nisip cenusiu-albicios, fin granular, slab micaceu, slab
argilos, cu rare elemente de roci sedimentere, avand grosimi, in
sondajele executate, cuprinse intre 0,00-0,55 m, cu o medie de 0,38
m, ce apare in sondajele nr.2-6.
25
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
de roci sedimentare. Terasa care va suporta construcţia proiectată
este uşor înclinată spre vest şi sud-sud vest.
Terasele deschise, sub aspect morfologic şi structural, aparţine
teraselor de vale bine reprezentate în zona si bine individualizate, cu toate
că diferenţa de altitudine dintre ele este în general redusă. Structura
acestor terase este simplă, de natură deluviala şi coluviala. Acumulativul
este format din fragmente rulate, angulare sau subrotunjite de roci
sedimentare. Pe verticală stiva sedimentară nu trădeaza o sortare
evidenta, care să se menţină pe distanţe mari şi care să poată fi utilizate ca
reper morfogenetic, remarcându-se însa o diversitate lito-structurala pe
distanţe foarte mici.
2.2.2. Relieful
Relieful comunei este o parte integrantă a Podişului Sucevei, parte
dintr-o unitate structurală mult mai intinsă ce reprezinta prelungirea spre
sud-vest a platformei est-europene denumită platforma moldo-podolica.Ca
unităţi de relief, întalnim în partea de nord-est depresiuni colinare şi în
partea de sud-vest dealuri piemontane, adică suprafeţe înclinate spre est,
formate la contactul unei regiuni muntoase cu o depresiune.
26
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Cea mai înaltă cota de pe teritoriul comunei este de 973 m situată la
locul numit Custuraiar cea mai de joasă este de 380 m, situata în
apropierea staţiei de cale ferată Cacica.Teritoriul localităţilor Cacica şi
Pârteştii de Sus este dominat de Dealul Troian (455,7 m), dealul Muncelul
(458 m), situate la sud de pârâul Soloneţ şi Dealul Rodinii (481 m), Dealului
Cojocului (615 m), situate la nord de pârâul Soloneţ. Localitatile Maidan,
Solonetu Nou şi Runc, sunt dominate de Dealul Maidanului (560 m) situat
la nord de pârâul Soloneţ. Relieful comunei este colinar. Fundamentul
geologic este format din marne şi argile cenuşii sau roşcate, gresii moi, gips
şi sare. Depozitele de suprafaţă sunt alcatuite din sol vegetal şi argile
prăfoase.
Terenul bun de fundare este stratul argilos plastic consistent;
adâncimea de îngheţ este de 1,10 m; zona este în perimetrul „E”,ks=0,12 şi
Tc=0,7 secunde.
2.2.3. Apele
Reţeaua hidrografică a comunei Cacica se caracterizează printr-o
densitate medie de ape curgătoare fiind compusă din râuri cu curgere
permanentă şi râuri cu curgere intermitentă respectiv:
- pârâul Soloneţ izvoreşte din zona vârfului Moşneagului şi străbate
satele Maidan, Soloneţu Nou, Pârteştii de Sus, fiind limita
naturală Pârteştii de Sus şi Cacica. Pârâul străbate comuna de la
vest la est pe o lungime de 12 km şi se varsă în râul Suceava.
- Pârâul Cacica - izvorăşte din pădurea Călugariţa, are o lungime
de 5 km , curge prin centrul localităţii Cacica şi se varsă în pârâul
Blândeţ;
- Pârâul Neagra - izvorăşte din pădurea Obştei, are o lungime de
4,5 km, curge prin zona nordică a comunei şi se varsă în pârâul
Soloneţ;
27
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
- Pârâul Seaca - izvorăşte din pădurea Tohog, are o lungime de
cca.4 km, se varsă în pârâul Soloneţ;
- Pârâul Racova - izvorăşte din Coasta Maidanului, are lungimea
de cca. 5 km străbate satul Runc şi se varsa în pârâul Inara;
- Paraul Blândeţu – izvorăşte de pe teritoriul comunei Mănăstirea
Humorului, traversează comuna Cacica prin partea de sud-est şi
se varsă în pârâul Soloneţ.
În perioadele ploioase ale anului, pârâul Soloneţ îşi măreşte debitul,
ieşind din matcă şi producând inundaţii mai ales în zona satelor Maidan şi
Soloneţu Nou.
2.2.4. Clima
Comuna Cacica are o clima temperată, de tip continental specifică
zonei de podiş (200-800 m).Temperatura medie anuală se situeaza intre 6°
şi 8°C. Zona este caracterizată din punct de vedere climateric de ierni
lungi, friguroase şi primaveri scurte şi răcoroase cauzate de vânturile de
vest şi est-nord-vest şi aerul polar. Cantitatea de precipitaţii anuale este
cuprinsă 600 şi 1000 l/m², cu mari diferenţe de la luna la lună sau de la an
la an. Îngheţul se produce în septembrie – octombrie, iar dezgheţul are loc
ceva mai târziu de sfarşitul lunii martie.
Regimul eolian în zonă, este influenţat de poziţia şi intensitatea
centrilor barici, orografie, altitudine şi orientarea reliefului, astfel frecvenţa
vânturilor este diferită aceasta fiind în funcţie de punctele cardinale astfel:
dinspe NV 32% ; E 9.5% (crivăţul este frecvent, atingând valori care pot
depăşi 100 km/h şi provoacă viscole extrem de violente), cu o viteză medie
3-5 m/s
2.2.5. Vegetaţia
28
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Din punctul de vedere al vegetaţiei, comuna Cacica se încadrează
în zona de silvostepă cu păduri mixte de tip central-european (fageto-
gamnete).
Vegetatia spontană lemnoasa este dominată de foioase ca fagul şi
stejarul. Se mai intalnesc: carpenul, teiul, frasinul. Dintre speciile ierboase,
mai importante sunt iarba campului, golomatul, pinul.
2.2.6 Fauna
30
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
- DC17 – drum comunal cu lăţimea părţii carosabile de 6,00 -7,00
m, starea fizica rea (pietruit, zone inundabile la km 0+700 în satul
Pârteştii de Sus şi la km 5 în satul Maidan);
- DC18 – drum comunal cu lăţimea părtii carosabile de 6,00 m şi
starea fizica rea (pietruit, zone inundabile la km 3+800 în sat
Soloneţu Nou);
- DC21 – drum comunal cu lăţimea părţii carosabile de 6,00-7,00m
şi stare fizica rea (pietruit ).
În toată comuna, în interiorul localităţilor componente există drumuri
locale (strazi, uliţe, drumuri vicinale, etc.) cu lungimea totală de cca. 33 km,
pietruite.
Gradul de echipare cu drumuri publice este de 0,80km/km².
Reţeaua rutieră a comunei este formată din drumuri naţionale
şi comunale în lungime totală de 66,14 km, gradul de vascularizare rutieră
fiind de 0.97 km la 100 ha suprafaţă totală.
31
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
propietăţi făcându-se pe podeţe din beton. La străzile din pietriş şanţurile
sunt realizate din pământ. Calitatea străzilor pietruite reprezintă o piedică
în calea dezvoltării infrastructurii localităţii şi afectează circulaţia în
interiorul localitaţii.
Pentru a realiza legături comode între reşedinţa de comună (Pârteştii
de Sus) şi satele componente, precum şi legătura acestora cu drumurile
judeţene, se impune modernizarea drumurilor comunale şi săteşti.
Teritoriul comunei este strabatut în partea de sud-est de calea ferată
Dărmăneşti – Gura Humorului, care trece prin localităţile Cacica şi
Pârteştii de Sus. Căile ferate de pe teritoriul comunei Cacica se afla în
propietatea şi administrarea SNCFR şi are o lungime de 3,25 km. Staţia de
mărfuri şi călători se gaseşte în satul Pârteştii de Sus.
32
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
în colectarea produselor agricole de origine vegetală sau animală. În
comuna Cacica funcţionează firme ce oferă servicii de telefonie fixă şi
internet de bună calitate (Romtelecom).
Din analiza forţei de muncă şi a tradiţiei acesteia în diverse ramuri
economice, în perioada 1997 – 2008 numărul de salariaţi a scăzut în
principalele ramuri economice ale comunei. Astfel în anul 1996 în industria
extractivă erau ocupaţi cca. 45 salariaţi, la sfârşitul anului 2008 mai lucrau
35 salariaţi.
Dacă în perioada 1996 – 2008 se observa o creştere a numărului
de muncitori ocupaţi în ramura de construcţii, la sfârşitul anului 2008 a
scăzut până la un numar de 5 salariaţi ca urmare a crizei economice, iar
numărul lor este în continuă scadere.
În industria prelucratoare se poate observa o scadere mai redusă
(de la 424 lucratori in 1996 la cca. 100 în anul 2008), iar în domeniile de
transport, comerţ, comunicaţii, activităţi financiar - bancare, şi asigurări se
poate observa chiar o creştere.
Având în vedere efectele pe termen scurt cât şi cele pe termen lung
ale crizei economice, se poate estima ca în cursul anilor urmatori ( 2009 -
2011) numărul de locuri de muncă la nivelul comunei va scadea.
2.4.2. Agricultura
Suprafaţa de teren agricol la nivelul comunei Cacica este de 3078,00
ha din care teren arabil numai 1467,00 ha. Urmărind evoluţia în ultimii ani a
suprafeţelor cultivate, se poate observa ponderea culturilor din suprafaţa
arabilă respectiv:
- Grâu, secara 13% din suprafata
- Cartofi 20% din suprafata
- Perene 33% din suprafata
- Porumb 13% din suprafata
33
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
incinta intreprinderii Salina Cacica, construcţii ce datează de la începutul
sec.XVII.
Comuna Cacica figurează pe lista monumentelor, ansamblurilor şi
siturilor istorice cu urmatoarele obiective:
- sit arheologic -„Ruinele schitului Pârteşti al mănăstirii Humor”
amplasat în satul Cacica, la locul numit Călugariţa, pe platoul din
partea stângă a pârâului Blândeţ;
- sit arheologic- „Asezare noua”, situat în satul Cacica la locul
numit Dealul Troian, datat din sec.VII-IX;
- SV-I-s-B-05405 - sit arheologic -„Exploatarea neolitică a sarii”-
situat în satul Cacica, pe locul salinei Cacica, curtea intreprinderii
şi zona înconjurătoare, datat neolitic, cultura Cucuteni;
- SV-II-m-B-05583 - monument de arhitectură -„Casa” situată în
satul Pârteştii de sus, datat din sec.XVIII (1753);
- SV-II-a-B-05582- ansamblul bisericii de lemn „Sf. Voievozi”- sat
Pârteştii de Sus, com. Cacica, sec.XVIII-XIX;
- SV-II-m-B-05582.01 - monument de arhitectura -„Biserica Sf.
Voievozi”- situat în satul Pârteştii de Sus cu datare în 1779
(biserica) ;
- SV-II-m-B-05582.02- Clopotniţa, sat Pârteştii de Sus, comuna
Cacica, datare 1861;
38
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
dimensiuni, funcţionalitate şi structură arhitectonică, tuturor acestor multiple
cerinţe existenţiale.
Cel mai frecvent, gospodăria specifica comunei Cacica
cuprinde: casa de locuit, fântâna, şura cu grajd, hambar, coşer,
şandramaua, poiata păsărilor, fântana şi pivniţa.
2.5.1.1. Gospodaria - gospodaria tradiţională din comuna Cacica se
aseaza la mijlocul terenului, astfel încât sa fie înconjurată din toate părţile
de grădina proprie. În perimetrul ogrăzii sunt amplasate după teren şi
întrebuinţare toate acareturile după cum urmează: în partea central, casa,
pe margini, în imediata apropiere, hambarul, şandramaua, coşerul şi ceva
mai departe grajdul şi şura pentru nutret. Fântâna şi pivniţa se construiesc
de regulă în partea opusă grajdului, pe un loc mai ridicat. În ultimii ani, o
extindere aproape generală a luat-o gospodaria cu planul în unghi, având
pe o latura casa de locuit şi şadramaua, iar pe latura perpendicular, şura cu
grajdul şi celelalte construcţii aferente.
2.5.1.2. Casa
Ca vatră de locuit, în care se desfăşoara întreaga viaţă a familiei cu
evenimentele ei specifice, casa tradiţională este construită din bârne lungi
de brad, încheiate în chiotori, cu acoperiş înalt din şindrilă, în patru ape, cu
faţa orientată spre miazăzi sau răsarit, având curte în faţă. Pe lângă
peretele faţadei şi cei doi pereţi laterali casa avea o prispă din pământ
bătut, tencuită cu muruiala. Casa are intrarea pe la mijlocul peretelui din
fatadă printr-o uşă ce dă în tindă; camerele sunt amplasate simetric în
ambele părţi ale tindei. Casa tradiţională mai are şi una sau două cămări
amplasate în partea din spate cu acces din tindă.
În prezent majoritatea locuinţelor construite, păstrează schema
funcţională tradiţională, diferind numărul de camere şi repartizarea pe unul
sau două niveluri.
39
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
2.5.2. Populaţia.
Populatia stabilă la recensământele din anii 1977,1992, 2002, şi la
sfârşitul anului 2008 în comuna Cacica, prezintă următoarea evoluţie:
LOCALITATEA TOTAL
Numar % Femei
PÂRTEŞTII DE SUS 1918 44 978
CACICA 1395 32 711
SOLONEŢU NOU 698 16 356
RUNCU 218 5 111
MAIDAN 131 3 68
TOTAL COMUN 4360 100 2224
40
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
2.6. Circulaţia
În cadrul localităţilor comunei Cacica, ponderea străzilor pietruite
este de 64% din totalul căilor de circulaţie. În anotimpurile ploioase, străzile
devin mai greu practicabile circulaţiei auto, cât şi circulaţiei pietonale.
Prin circulaţia mijloacelor de transport cu tracţiune animală şi a
utilajelor agricole pe drumurile de exploatare din pământ şi apoi pe
drumurile naţionale sau cele comunale asfaltate se produce o degradare a
acestora, o dereglare a fluenţei traficului rutier şi a circulaţiei pietonale.
Pentru eliminarea acestor inconveniente se impune, în prima fază,
pietruirea drumurilor de exploatare din pamânt pe cel puţin 50 m de la
intersecţia cu drumurile modernizate.
Din cauza proastei întreţineri a drumurilor publice pietruite se
remarcă colmatarea şanţurilor de evacuare a apelor meteorice, creându-se
posibilitatea de inundare a drumului.
În interiorul localităţilor, drumurile comunale nu sunt prevăzute cu
trotuare; drumurile au sanţuri betonate de colectare a apelor meteorice pe
ambele părţi, pe o lungime de cca. 650,00 m, numai în localitatea Pârteştii
de Sus. Pe celelalte străzi nu exista trotuare şi şanturi de colectare a
apelor; în prezent circulaţia pietonală se face pe partea carosabilă,
dereglând fluenţa traficului rutier.
În zonele în care au fost amplasate locuinţele noi se impune
realizarea de străzi care să asigure accesul la fiecare locuinţă – situaţie
întâlnită în toate localităţile comunei.
42
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Sus. Limitele intravilanelor sunt alcătuite din limite naturale existente
(drumuri,ape, cai ferate ,etc.) şi limite convenţionale (împrejmuiri, funduri de
propietăţi etc.) când nu există limite naturale. Tipologia aşezărilor rurale se
caracterizează prin forma în plan, textura drumurilor şi caracteristicile
tesutului urban. Din punctul de vedere al formei în plan, localităţile comunei
se încadrează în următoarele tipuri:
- tipul liniar - dezvoltate în lungul drumurilor (Pârteştii de
Sus, Runcu, Maidan);
- arealar – dezvoltate în contururi poligonale sau rotunde
(Cacica);
- sate complexe (tentaculare, polinucleare) (Soloneţu Nou)
LOCALITATEA SUPRAFATA
ha %
PARTESTII DE SUS 411.9 41.7
CACICA 344.04 34.8
SOLONETU NOU 120.72 12.2
RUNCU 72.76 7.4
MAIDAN 38.87 3.9
TOTAL 988.29 100,00
43
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Bilanţul teritorial al categoriilor de folosinţă (EXISTENT)
Fanete
Păşuni
comunicatie Curţi-
unităţii de Nepr TOTAL
Arabil Vii Livezi Păduri Ape constru
bază od.
cţii
Drum C.F.
uri
Extravilan 1021.56 423.67 781.39 - 18.98 2446 12.85 16.11 4.39 0.62 2.14 4727.21
Intravilan 442.44 12.33 274.32 - 9.02 - 2.00 56.69 2.41 134.66 54.66 988.29
TOTAL 1464 1491.71 - 28,00 2446 14.85 79.6 135.04 56.8 5716
% din total 25.6 7.6 18.5 - 0.5 42.8 0.3 1.3 0.1 2.3 1.0 100.00
44
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
D. INCENDIILE DE PĂDURE
Incendiu reprezintă arderea autoîntreţinută, care se desfăşoară fără
control în timp şi spaţiu, care produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau
pagube materiale şi care necesită o intervenţie organizată în scopul
întreruperii procesului de ardere şi pentru lichidarea consecinţelor acestuia.
Incendiul de pădure poate fi :
45
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
- de sol - în care arde materia organică conţinută în litieră, humus sau
turbă. Viteza de propagare este mică
- de suprafaţă – în care arde vegetaţia de talie joasă. Ele se propagă
în general prin radiaţie
- de coronament , în care arde partea superioară a arborilor şi se
formează o coroană de incendiu. Ele eliberează în general cantităţi
mari de căldură, iar viteza de propagare este foarte ridicată. Sunt cu
atât mai intense şi mai greu de controlat cu cât vântul este mai
puternic iar combustibilul este mai uscat.
Prin efectele sale incendiul de pădure este un factor de distrugere atât
pentru oameni, activităţilor cât şi mediului. Un incendiu de pădure are
efecte imediate asupra faunei şi florei dar şi pe termen lung luând în calcul
timpul necesar refacerii biotopului. El poate fi la originea unor eroziuni ale
solului.
Pe raza comunei CACICA sunt 2446 ha de pădure şi vegetaţie de
luncă.
A. ACCIDENTE CHIMICE
46
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
B. ACCIDENTE NUCLEARE ŞI CĂDERI DE OBIECTE
COSMICE
47
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
E. PRĂBUŞIRI DE CONSTRUCŢII, INSTALAŢII SAU AMENAJĂRI
EPIDEMII ŞI EPIZOOTII
Pe raza comunei CACICA sunt posibile apariţia epidemiilor de gripă,
rubeolă, hepatită şi encefalomeningită.
De asemenea pot să apară epizootii în special la stânile organizate
pe raza comunei, precum şi la crescătorii particulari de animale.
2.9.2. Canalizare.
Localităţile comunei Cacica nu dispun de instalaţii centralizate
de canalizare a apelor uzate menajere si pluviale.
Fiecare locuinţă sau spaţiu public dispune de closete uscate,
construite rudimentar, care constituie adevărate surse de infecţie. La
primarie, scoli, gradinita şi unele societăţi comerciale sunt în exploatare
sisteme locale de canalizare cu bazine vidanjabile etanse dar care
funcţionează cu deficienţe mari atât la transport cât şi la evacuarea ritmica
a dejectiilor. Apele menajere de la blocurile de locuinte sunt dirijate printr-
un canal din beton cu diametrul de 25 cm spre o fosa septica amplasata
spre paraul Cacica. Atat canalul cat si fosa septica nu funcţionează
corespunzator, astfel încât o parte din apa uzată ajunge neepurată în
emisar, ducând la poluarea apei, aerului şi solului din apropiere.
Apele pluviale se scurg liber pe versanţi şi prin şanţurile
drumurilor, utilizând ca emisari pârâurile existente.
49
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
iluminatul public sunt racordate la posturile de transformare de tip aerian, a
caror putere variază între 40 kVA si 250 kVA. Localităţile comunei Cacica
dispun de un număr de 13 posturi de transformare amplasate aerian pe
stâlpi racordate la L.E.A. 20 kV. Numărul gospodăriilor racordate la reţeaua
electrică este de 1485.
Iluminatul public la nivelul comunei există în lungul arterelor
principale şi se face cu lămpi cu vapori de mercur şi lămpi cu
incandescenţă, pozate pe stâlpi de susţinere din beton şi lemn.
În zona salinei Cacica există şi o reţea electrică de 20 kV pozată
subteran.
2.9.4. Telefonie.
Comuna este dotata cu o centrală telefonica digitală care
deserveşte un număr de aproximativ 300 persoane fizice şi societăţi
comerciale.
50
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
încheiat de Primăria Cacica cu firma TESPRIMA). La nivelul fiecărei
localităţi a comunei Cacica există un număr corespunzator de puncte de
colectare a gunoiul menajer, dimensionate în funcţie de numărul de
locuitori. Numărul de platforme de gunoi ce există în fiecare sat este
următorul:
- Pârteştii de Sus 4 platforme
- Cacica 3 platforme
- Soloneţu Nou 2 platforme
- Runcu 1 platforma
- Maidan 1 platforma
2.9.8. Gospodărirea apelor.
La nivelul comunei Cacica nu există acumulari de ape
organizate (iazuri, lacuri). Apele curgătoare ce străbat comuna nu au
suferit lucrări hidrotehnice complexe de regularizare. În localităţile Pârteştii
de Sus, Soloneţ şi Maidan sunt în curs de execuţie lucrări de indiguiri pe
ambele maluri ale pârâurilor Soloneţu, Cacica, Blândeţu, Pleşa, care au
fost parţial rupte de inundaţiile din ultimii ani.
51
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
MEDIU
Sursa principală de poluare a solului şi Stabilirea zonelor de
apelor o reprezintă closetele uscate din protecţie sanitară a
fiecare gospodărie care nu respectă fântânilor; realizarea unui
zonele de protecţie sanitară şi aruncarea sistem centralizat de
gunoiului menajer in albia apelor alimentare cu apa prin
curgatoare din localitate. colectarea de izvoare.
2.12.2. Cacica:
• Modernizarea drumurilor comunale şi săteşti prin betonare sau
asfaltare.
• Realizarea de şanturi pentru scurgerea apelor meteorice în
lungul drumurilor.
• Amenajarea de spaţii verzi, locuri de agreement.
• Amenajarea zonei centrale a localităţii.
• Modernizarea şi extinderea zonei balneare de la salina Cacica.
• Încurajarea iniţiativei private pentru realizarea unor unităţi
comerciale care să asigure aprovizionarea localităţii cu produse
alimentare, materiale de constructii etc.
• Extinderea reţelei electrice în zonele propuse a fi incluse în
intravilan.
2.12.3. Soloneţu Nou
• Modernizarea drumurilor comunale şi săteşti prin betonare sau
asfaltare.
• Realizarea de sanţuri pentru scurgerea apelor meteorice în
lungul drumurilor.
• Amenajarea de spaţii verzi, locuri de agreement.
• Amenajarea zonei centrale a localităţii.
• Extinderea reţelei electrice în zonele propuse a fi incluse în
intravilan.
2.12.4. Runcu
• Modernizarea drumurilor comunale şi săteşti prin betonare sau
asfaltare.
• Realizarea de şanturi pentru scurgerea apelor meteorice în
lungul drumurilor.
• Amenajarea de spaţii verzi, locuri de agreement.
53
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
• Amenajarea zonei centrale a localităţii.
• Extinderea reţelei electrice în zonele propuse a fi incluse în
intravilan.
2.12.5. Maidan
• Modernizarea drumurilor comunale şi săteşti prin betonare sau
asfaltare.
• Realizarea de şanţuri pentru scurgerea apelor meteorice în
lungul drumurilor.
• Amenajarea de spaţii verzi, locuri de agreement.
• Amenajarea zonei centrale a localităţii.
• Extinderea reţelei electrice în zonele propuse a fi incluse în
intravilan.
54
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
55
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
56
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
• Amenajarea spatiilor verzi şi de agrement în toate localităţile
comunei.
57
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Aceste activităţi se află în perioada actuală într-o stare de
regres cauzată de invazia produselor similare de import, ieftine, de
calitate îndoielnică, cat şi de efectele crizei econmice care are ca prim
efect reducerea consumului.
Relansarea activităţii economice la nivelul comunei se poate
realiza numai prin iniţierea unor lucrări de infrastructura ( realizarea reţelei
de alimentare cu apă, realizarea reţelei de canalizare,etc.) care vor duce la
creşterea locurilor de muncă şi implicit a consumului. Se impune
dezvoltarea, în comună, a unor ateliere de prestări servicii către populaţie
cum ar fi: tinichigerie, mecanică, reparaţii aparate electrice şi de uz casnic
ş.a.
Este necesar a se acorda o atenţie deosebită dezvoltării
serviciilor prin acordarea de înlesniri privind obţinerea de spaţii, scutiri de la
plata taxelor locale etc. Prin dezvoltarea serviciilor s-ar crea noi locuri de
muncă pentru populaţia comunei.
Activitatea de creştere a animalelor – care în momentul de faţă
se practică numai în sistem casnic – ar trebui relansată prin sprijinirea
societăţilor comerciale sau prin înfiinţarea unor asociaţii care să desfăşoare
această activitate în sistem industrial.
58
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
• Staţiile pentru mijloacele de transport în comun se vor organiza
prin amplasarea unei benzi de oprire;
• Străzile nemodernizate, la intersecţia cu străzile asfaltate sau
betonate, vor fi asfaltate sau betonate pe o distanţă de minim 20
m înainte de intersecţie pentru a permite curăţirea şi spălarea
roţilor de noroi până la accesul pe străzile asfaltate;
• În zonele construite ce urmează a fi cuprinse în intravilan se vor
realiza drumuri de acces;
• În concordanţă cu prevederile art. 52 din O.G. nr. 43/1997,
modificată, privind regimul drumurilor, pentru asigurarea
desfăşurării traficului rutier, în special pe DN 2E, în condiţii de
siguranţă, confort şi economicitate, este necesar ca în procesul de
dezvoltare urbanistică să se aibă în vedere necesitatea aplicării
măsurilor de control şi acces;
• Dezvoltarea in continuare a zonelor locuite, în lungul drumului
naţional cu accese individuale directe la fiecare proprietate, ar
determina accentuarea mişcărilor traversale de pietoni şi vehicule,
creşterea numărului punctelor de conflict şi implicit a riscului de
producere a evenimentelor rutiere;
• Pentru promovarea documentaţiei de extindere a zonelor locuite,
în lungul drumului naţional traversat de comuna Cacica, este
necesar să se prevadă drumuri colectoare care să deservească
toate proprietăţile (agricole, imobile ce vor fi construite în
perspectivă, etc.) de pe aceeaşi parte a drumului, prin intermediul
unei singure intersecţii – menţinând astfel condiţiile de circulaţie
specifice drumurilor din această categorie. Materializarea în
documentaţia PUG a traseului drumurilor colectoare creează
condiţiile conservării terenurilor necesare pentru construirea, în
perspectiva a acestor artere de circulatie;
60
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
• În situaţia în care pe raza comunei îşi desfăşoară activitatea
agenţi economici ce utilizează autovehicule de mare tonaj sau
utilaje şi care folosesc drumurile comunale, se consideră că va fi
necesară încheierea cu aceşti agenţi a unui acord de folosire a
drumurilor (traseului) cu obligaţii de întreţinere şi exploatare.
Aceste aspecte vor duce ca în perspectivă să se evite degradarea
părţii carosabile de către utilizatori care vor trebui să întreţină
aceste drumuri şi evitarea pe viitor a reclamaţiilor din partea
riveranilor;
• Intrările din drumurile laterale vor trebui semnalizate cu
indicatoare rutiere corespunzătoare şi cu avizul de la Drumuri
Naţionale şi Drumuri Judeţene.
• La eliberarea autorizaţiilor de construire a obiectivelor amplasate
în curbe sau intersecţii, se va avea în vedere ca împrejmuirile să
nu fie opace, impunându-se a se folosi ca materiale de construcţii
plasele de sârma pentru asigurarea vizibilităţii drumului;
• Conform art. 5 (3) din O.U.G. nr. 195/2002 autorităţile publice
locale sunt obligate să amenajeze staţiile mijloacelor de transport
public de persoane, prevăzute cu alveole sau refugii, cu avizul
poliţiei rutiere, Drumuri Naţionale şi Drumuri Judeţene – în cazul în
care drumurile deservesc locuinţe, alte obiective de deservire a
populaţiei;
• Este necesar să se prevadă – prin trasare pe planşă
„Reglementari cai de comunicaţii” – spaţii necesare pentru
amenajarea de trotuare pentru circulaţia pietonilor. Conservarea
acestor spaţii destinate construirii de trotuare pentru circulaţia
pietonilor, este o condiţie esentială. Amplasamentul statiilor de
transport public de persoane trebuie corelat cu spaţiile destinate
circulaţiei pietonilor;
61
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
• Conform legislaţiei actuale, la amplasarea obiectivelor în zona
drumurilor publice, care generează trafic suplimentar cât şi
efectuarea de lucrări care, prin natura lor, impun restricţionarea
circulaţiei pe drumurile publice – indiferent de categorie - se va
solicita avizul poliţiei rutiere, Drumuri Naţionale şi Drumuri
Judeţene;
• Printr-un studiu de circulaţie aprofundat este necesară
stabilirea concreta a unei variante de inlocuire a drumului
naţional pentru vehicule lente (exemplu: caruţe, atelaje,
maşini agricole).
62
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Planurile PUG vor fi corelate cu art. 19, al (4) şi Anexa nr. 1 din
Ordonanţa Guvernului nr. 433/1997 în ceea ce priveşte
respectarea distanţei construcţiilor faţă de drum:
- se vor anexa profilele transversale ale drumului;
- se vor stabili zonele de interdicţie temporară în zona drumurilor
judeţene.
3.6.2 Comuna Cacica are reţea de cale ferată care face legătura intre
Pîrteştii de Jos şi Păltinoasa.
Pe porţiunea căii ferate este necesară o zona de protecţie de
100 m de o parte şi de alta a axului CF.
63
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
BILANT TERITORIAL COMPARATIV (EXISTENT – PROPUS)
BILANT FUNCTIONAL COMUNA CACICA INTRAVILAN EXISTENT INTRAVILAN PROPUS
64
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
3.7.2. Zonele funcţionale ale intravilanului comunei Cacica suferă
modificări mai ales în privinţa suprafeţelor, dar şi în ceea ce priveşte
instituirea zonei de protecţie sanitară, a zonelor de protecţie a obiectivelor
cu valoare de patrimoniu şi interdicţii de construire.
• Zona centrală. Ocupă partea centrală a localităţii Pîrteştii de
Sus, cuprinzând instituţiile reprezentative ale administraţiei comunei
respectiv:sediul primăriei, sediul poliţiei, căminul cultural.
Zona centrală mai este mobilată cu spaţii comerciale şi prestări
servicii propietate privată sau cooperatistă.
• Zona pentru locuinţe. Ocupă cea mai mare parte a
intravilanului şi prezintă o slabă concentrare de locuinţe,
cuprinzând in cele mai multe cazuri suprafeţe agricole.
Modificarea suprafeţei acestei zone este necesară atât datorită
faptului că există multe locuinţe construite fără autorizaţie cât şi
datorită solicitărilor de loturi de construcţie în afara perimetrului
existent.
Pentru realizarea unui ţesut urban judicios se propune realizarea
de loturi de maxim 1000 mp, cu deschiderea minimă la stradă de
20 m. Lotizarea se va face numai în zonele corespunzătoare
amplasării construcţiilor.
• Zona instituţiilor publice, servicii. Această zonă prezintă o
repartizare pe întreg teritoriul intravilanului.
Pentru realizarea unui acces facil din toate zonele intravilanului,
cât şi pentru crearea condiţiilor de realizare a dotărilor edilitare cu
costuri cât mai mici, se propune concentrarea acestora pe cât
posibil în vatra satelor.
Pentru realizarea unor obiective de utilitate publică se vor
introduce restricţii temporare de construire pentru zonele centrale
ale localităţilor.
65
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
• Zona monumentelor istorice. Această zonă prezintă o
repartizare pe întreg teritoriul intravilanului comunei Cacica fiind
reprezentată în principal de următoarele monumente:
- Exploatarea neolitică a sării ( SV-I-s-B-05405) – com. Cacica
sat Cacica
- Ansamblul bisericii de lemn „Sf. Voievozi” (SV-II-a-B-05582) –
com. Cacica sat Pîrteştii de Sus
- Biserica de lemn „Sf. Voievozi” (SV-II-m-B-05582.01) - com.
Cacica sat Pîrteştii de Sus
- Clopotniţă (SV-II-m-B-05582.02) - com. Cacica sat Pîrteştii de
Sus
- Casă sec. XVIII(SV-II-m-B-05583) – com. Cacica sat Pîrteştii de
Sus
66
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Se impune o extindere la nivelul fiecărei localităţi pe terenurile
libere din centru şi în zona obiectivelor de utilitate publică. Pentru
obiectivele de patrimoniu se vor institui zone de protecţie.
• Zona de gospodărire comunală. Este reprezentată printr-un
numar de 8 cimitire de diferite confesiuni după cum urmează:
Soloneţu Nou - un cimitir ortodox şi un cimitir ortodox şi
penticostal, Cacica - un cimitir greco-catolic şi unul romano-
catolic, Soloneţu Nou - un cimitir catolic, Runc - un cimitir greco-
catolic, Maidan - doua cimitire greco-catolice. Cimitirele vor avea
o zonă de protecţie faţă de zona de locuinţe de minim 50,00 m şi
vor fi delimitate de vecinătăţi cu perdele vegetale.
Pentru strângerea gunoiului menajer se vor organiza 9 platforme
ecologice de colectare după cum urmează:
Pârteştii de Sus 4 platforme
Cacica 3 platforme
Soloneţu Nou 2 platforme
Runcu 1 platforma
Maidan 1 platforma
Platformele ecologice pentru colectarea si depozitarea provizorie
a gunoiului menajer din fiecare localitate vor fi protejate faţă de
accesul publicului printr-o imprejmuire din plasă de sârmă dublată
de un gard viu.
• Zona căilor de comunicaţie rutieră. Aceasta este de tipul liber
cu multe străzi nemodernizate, lipsite de zona de protecţie, rigole
şi şanţuri de scurgere a apelor.
Necesită lucrări complexe de modernizare iar în zonele nou
construite, realizarea de noi străzi. Zona căilor de comunicaţie
rutieră se va mări prin crearea de noi străzi, suprafaţa totală a
acesteia fiind de cca. 80,00 ha.
67
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
68
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
3.9.2. Alimentarea cu apă.
Localităţile comunei nu dispun de reţea de alimentare cu apă
curentă, populaţia foloseşte apa din pânza freatică prin fântânile existente
care au adâncimea de1,00-2,50 m. Pentru a se realiza un sistem
centralizat de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate menajere în
comuna Cacica s-au efectuat studii de teren şi laborator care cuprind:
• studii topografice – cuprind ridicări topografice în zonele unde
există planuri de situaţie la o scară care să permită elaborarea
documentaţiei tehnice;
• studii geotehnice – care se vor elabora pentru fiecare obiect
din cadrul sistemului de alimentare cu apă şi canalizare. Prin
studiile geotehnice se vor determina caracteristicile geotehnice
ale terenului pe amplasamentele respective şi condiţiile de
realizare a construcţiilor;
• studiu hidrogeologic – care va determina condiţiile şi
posibilităţile de captare, determinarea exactă a sursei şi
posibilităţile de realizare a sistemului de alimentare cu apă şi
canalizare. Acesta va determina debitul la sursă, calitatea apei,
nivelul apei freatice, pentru alimentarea cu apă iar pentru
canalizare va determina debitul emisarului pentru următoarele
particularităţi:
• debit maxim asigurare - 5%;
• debit minim asigurare – 95% - pentru diluţie;
• categoria de salubritate;
• CB05 al râului;
• viteza medie a apei la debitul minim;
• distanţa până la prima folosinţă.
După elaborarea acestor studii se vor elabora documentaţiile
tehnice pentru realizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare.
69
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Pentru soluţionarea alimentării cu apă a comunei Cacica se
propune ca soluţie tehnică având următoarea schemă tehnologică:
• captare prin puţuri din lunca pârâului Solonet (determinarea
debitului la sursă se va face în funcţie de Qz max. conform
STAS 1343/ 1991 în funcţie numărul de consumatori);
• sursa de captare apă freatică cantonată în albia majoră a
pârâului Solonet sau puţuri de mare adâncime;
• staţie de tratare a apei pentru a asigura condiţii de potabilitate
în conformitate cu normele în vigoare;
• staţie de pompare corelată cu debitul sursei;
• conductă de aducţiune de la captare la rezervoarele de
înmagazinare;
• rezervor de înmagazinare amplasat la o cotă care să asigure
presiunea de serviciu la punctele de consum de la locuinţele din
satul Partestii de Sus;
• reţea principală de distribuţie a apei ce se va prevedea pe
trama stradală a localităţii;
• reţea de serviciu şi branşamente la consumatori.
Sistemul de alimentare cu apă va fi astfel conceput încât să poată
fi realizat în etape şi care să asigure debitele şi presiunea necesară la
punctele de consum.
Consiliul local al comunei Cacica a lansat deja comanda de
proiectare pentru reţeaua de alimentare cu apa şi canalizare la
S.C.SURSA COM S.R.L. Suceava.
3.9.3. Canalizare.
În comună nu există reţea de canalizare.
Determinarea debitelor de calcul se va face în conformitate cu
prevederile din STAS 1478 şi STAS 1343/ 1991 în funcţie de
70
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
caracteristicile apelor uzate, pe categorii de restituţii ale consumatorilor de
apă.
Emisarul cel mai apropiat se va determina în funcţie de
caracteristicile hidrologice a pârâului, astfel încât deversarea apelor
epurate să se realizeze în condiţii optime pentru protecţia factorilor de
mediu (apă, aer, sol).
Datorită configuraţiei terenului, cu pante relativ bune, este
justificată realizarea canalizării în sistem separativ (divizor) în care
canalizarea apelor uzate menajere se va realiza într-un canal colector
închis iar a apelor pluviale în rigole şi şanţuri.
În funcţie de determinarea gradului de epurare din punctul de
vedere al suspensiilor şi din punctul de vedere al CB05 – se va prevedea
treaptă de epurare mecanică şi biologică.
Schema generală a canalizării apelor uzate menajere, în etapa
I, adoptă o schemă tehnologică care cuprinde:
• reţea de canalizare de serviciu;
• canal colector principal;
• staţii compacte pentru epurarea apelor uzate, care se pot
realiza în etape în funcţie de creşterea numărului de
branşamente la reţeaua de alimentare cu apă, ce asigură
procesul complet de epurare mecano-biologică şi care cuprind:
• egalizarea şi sedimentarea cu fermentare anaerobă, oxidarea
nămolului activ cu fermentare aerobă, sedimentarea cu
recircularea nămolului, dezinfectarea cu ajutorul pastilelor de
clor, sedimentarea finală şi eliminarea clorului rezidual;
Staţia de epurare se va realiza din poliester ranforsat cu fibră de sticlă, din
grupul de materiale termorezistente care au o structură moleculară stabilă.
• evacuare în emisar a apelor uzate. Apele epurate evacuate în
emisar se vor încadra, din punct de vedere al încărcărilor, în
71
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
prevederile normativelor NTPA 001 şi EC 271/ 1991 (având o
bază de calcul de 75g CB05 pentru 200 l./ zi/ locuitor).
Pentru proiectarea sistemului de alimentare cu apă şi
canalizare la fazele următoare de proiectare (S.F., P.T., D.D.E.) se vor
obţine avizele şi acordurile necesare în conformitate cu prevederile legale
în vigoare (Legea 50/ 1991, Legea 10/ 1995, Ordinul M.L.P.A.T. 91/ 1991).
3.9.4. Alimentarea cu energie electrică.
Se propune extinderea reţelei la zonele ce vor fi introduse în
intravilan cu suplimentarea corespunzătoare a posturilor de transformare.
Se vor asigura condiţiile de coexistenţă între obiectivele
propuse în actualul Plan Urbanistic General cu instalaţiile electrice de
distribuţie din vecinătate, existente. Pentru linii electrice aeriene cu
tensiuni de peste 1KV zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid cu
culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei.
Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei
linii simplu sau dublu circuit are valorile:
- 24m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 KV
- 37m pentru LEA cu tensiune de 110 KV
- 55m pentru LEA cu tensiune de 220 KV
- 75m pentru LEA cu tensiune de 400 KV
3.9.5. Alimentarea cu gaze naturale.Comuna Cacica nu este racordata
la reteaua de alimentare cu gaze naturale.Consiliul Local Cacica a facut
demersurile necesare la Consiliul Judetean Suceava pentru prinderea
comunei in proiectul de extindere a retelei de alimentare cu gaz metan.
Alimentarea cu gaze naturale va asigura necesarul de combustibil pentru
încălzire, asigurare necesarului de apă caldă şi preparare hrană.
Distribuţia de gaze naturale va cuprinde:
• conductă de racord presiune înaltă;
• staţie de predare–măsurare;
72
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
• reţea de distribuţie presiune medie;
• reţea de distribuţie presiune redusă;
• branşamente între post de reglare–măsurare şi
consumator.
3.9.6. Telefonie.
Centrala digitală care funcţionează în prezent asigură necesarul
de cereri de instalare de noi posturi telefonice fixe.
Pe toata raza comunei există semnal pentru toate reţelele de
telefonie mobilă.
73
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
capacitate de 0,35 Mtone (suficient pentru perioada 2012–
2037).Platformele ecologice pentru colectarea si depozitarea provizorie a
gunoiului menajer din fiecare localitate vor fi protejate fata de accesul
publicului pritr-o imprejmuire din plasa de sarma dublata de un gard viu .
74
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
şi vor fi amenajate ca zone verzi ce au rolul de a pune în valoare
clădirile protejate.
75
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
• rezervorul de înmagazinare a apei;
• staţia de epurare a apelor uzate;
• staţia de predare-reglare-măsurare a gazelor naturale
vor fi stabilite în conformitate cu normele în vigoare la data la
care se vor realiza aceste obiective.
3.11.5. Se recomandă autorizarea executării construcţiilor care
respectă specificul local şi caracterul zonei funcţionale din care fac parte.
3.11.6. Pentru toate zonele afectate de alunecări de teren, ravene,
inundaţii, s-a stabilit interdicţia temporara de construire pana la eliminarea
disfunctionalitatilor. Aceste zone sunt evidenţiate în planşa de
reglementări.
La nivelul comunei Cacica s-au stabilit mai multe zone cu interdicţie
temporară de construire până la elaborarea planului urbanistic zonal
(PUZ), după cum urmează:
- un PUZ pentru partea de nord sat Pîrteştii de Sus
- 2 PUZ- uri pentru partea de nord-est, sat Pîrteştii de Sus
- 2 PUZ- uri pentru partea de nord-vest, sat Pîrteştii de Sus
- un PUZ pentru partea de nord-est, sat Cacica
- 3 PUZ-uri pentru partea de sud, sat Cacica
- un PUZ pentru partea de sud-est, sat Cacica
76
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
3.12. Obiective de utilitate publică
Infrastructură:
1. Aplicarea unui covor de asfalt pe drumurile comunale DC 17şi DC
21 pe tot parcursul din comună ;
2. Pietruiri de drumuri săteşti şi comunale din pământ ;
3. Realizare reţelei publice de alimentare cu apă;
4. Realizarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare ;
5. Realizarea reţelei de alimentare cu gaze naturale;
6. Extinderea reţelei electrice de joasă tensiune ;
77
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
BILANT TERITORIAL COMPARATIV (EXISTENT – PROPUS)
BILANT FUNCTIONAL COMUNA CACICA INTRAVILAN EXISTENT INTRAVILAN PROPUS
82
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Această creştere a fost determinată de introducerea în intravilanul
existent a terenurilor cu construcţii noi şi drumurile aferente acestora, a
spaţiilor verzi, a zonei de gospodărie comunală ş.a.
În aceste condiţii intravilanul comunei ocupă numai 989.47 ha, – în
această suprafaţă fiind cuprinse şi terenuri libere ce vor fi lotizate în
vederea construcţiei de locuinţe şi spaţii comerciale sau de deservire.
În stabilirea noii limite a intravilanului s-a avut în vedere
cuprinderea tuturor clădirilor noi. Acest lucru a determinat în unele cazuri
accentuarea aspectului tentacular. Pentru o bună organizare urbanistică
este necesar a se elabora P.U.Z.-uri pentru zonele stabilite pentru lotizare.
Din situaţia existentă a comunei se poate estima o creştere
economică mai ales în activitatea agricolă dacă în următorii ani se vor
adopta măsuri de protecţie şi susţinere a producţiei agro-zootehnice
indigene. Fără astfel de măsuri şi în condiţiile economice actuale
manifestate la nivelul întregii ţări producţia agricolă va înregistra producţii
din ce în ce mai mici.
Practicarea unei agriculturi pe suprafeţe mici s-a dovedit a fi
nerentabilă, impunându-se din acest punct de vedere încurajarea
constituirii de asociaţii agricole care să permită o mai bună utilizare a
terenului şi o reducere a cheltuielilor cu lucrările agricole.
Pentru realizarea unui nivel de civilizaţie corespunzător este
necesar să se realizeze o reţea de alimentare cu apă şi în paralel cu
aceasta o reţea de canalizare a comunei.
Realizarea acestora se va putea demara numai după o creştere a
veniturilor populaţiei. Se impune elaborarea de studii şi proiecte pentru
realizarea reţelei de alimentare cu apă, canalizare şi a unei staţii de
epurare a apelor uzate.
Pentru o bună funcţionare a localităţilor se impune modernizarea
străzilor la nivelul fiecărei localităţi.
83
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Pentru asigurarea alimentării cu apă a maşinilor specializate în
stingerea incendiilor (indiferent de stadiul de realizare a reţelei de
alimentare cu apă ce conţine şi hidranţi de incendiu exteriori) se vor
asigura platforme betonate, apropiate de albia pâraielor cu debit
constant, precum şi accese la aceste amenajări pentru captări cu scop
P.S.I.
84
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
85
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
BISERICA ORTODOXA „SF. ARHANGHEL MIHAIL si GAVRIL” din satul PIRTESTII DE SUS
86
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
BISERICA ORTODOXA „SF. ARHANGHEL MIHAIL si GAVRIL” din satul PIRTESTII DE SUS
87
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
BISERICA ORTODOXA „SF. IOAN CEL NOU DE LA SUCEAVA” din satul CACICA
88
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
SCOALA GENERALA VECHE din satul CACICA
92
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
93
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
94
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
95
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
96
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
97
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
Cap. V ANEXE
98
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
99
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
100
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
101
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
102
PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL
103