Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Splina

    Uploaded by

    charoite
    3 views12 pages
    splina

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    splina

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    3 views12 pages

    Splina

    Uploaded by

    charoite
    splina

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 12
    CAPITOLUL 31 Splina Anatomie Fiziologie si fiziopatologie Consideratii diagnostice Ruptura de splina Tulburiri hematologice in care este indicat splenectomia terapeuticd Anemiile hemolitice Purpura trombocitopenic’ idiopatica Purpura trombotica trombocitapenica Hipersplenismul secundar Boli micloproliferative Boala Hodgkin, limfoamele sileucemiile Stadializarea bolii Hodgkin si a limfoamelor nonhodgkiniene Boli diverse Alte tipuri de leziuni Splenectomia ANATOMIE Splina apare la embrionul de 8 mm prin diferentierea esutului mezenchimal din partea stingd a mezogastrului dorsal. Greutatea splinei la adulii sinitosi este de 75-100g, nd cu varsta, Splina este localizati in cadranul superior sting, aflindu-se in contact cu fafa inferioard a hemidia- fragmului sting, si este protejati anterior, lateral si poste- rior de porgiunea inferioari a cutiei toracice. Pozitia ei este i. Ligamentul gastros} contine {a nivelal splined prin in ci ‘gpa ne. splet ineste cu venta mezenteric a forma vena porta. Splinele accesorii au fost raportate la 14-30% din pacient, incidenga cea mai mare intalnindu-se la paciengii operati pentru afeciuni hematologice. Splinele accesorii, care au propria vascularizayie, proveniti din artera splenici, sunt prezente, in ordinea descreseitoare a frecventei, in: hilul Seymour I. Schwartz splenic, ligamentele gastrosplenic si splenocolic, igamentul gastrocolic si omentul mare (Fig. 31-1). Ele pot stapara sin pelvis~lafemei~ iar fesut splenic functional a fost indepartat, side la nivelul scrotului, aflandu-se in juxtapozigic ew testiculul sting. Splina prezinei la exterior o capsulé, care are 1-2 mm grosime, din care pleaci spre interior trabecule care incon- joari pulpa, Pulpa este impirtiti conventional in trei zone: albi, marginali si rosie. Dinspre periferiecitre pulpa alba se gisegte zona marginala, care contine artercle termi provin din artera centrala gi din arterele penicilare. Zon marginal congine limfocite, macrofage siciteva hemati care au trecut de arterele terminale. Zona marginal contine sinusul marginal, care filtreaza materialul provenit de la nivelul pulpei albe. Imunoglobulinele produse la nivel local intra prin intermediul sinusului marginal in circulagia sistemici. Dinspre periferie citre zona marginali se giseste pulpa rosie, consticuiti din cordoane si sinusuri care contin clementele figurate ale singelui aflat in tranzit Sangele adus la splind prin intermediul art steibate ramurile acesteia, artercle trabeculare, pulpa albi sub forma arterelor centrale (Fig, 31-2). Arterele centrale se termini in unghi drept, dind nastere la mul- tiple arteriole, dintre care unele se termin’ la nivclul pul albe. Aceasti dispozitie contribuie la efectul de separare, in urma ciruia plasma iese si majoritatea eritrocitelor trec in pulpa rosie. Alte ramuri stribat pulpa alba si se termina in zona marginali sauin pulpa rosie. Ramura arterei centrale care se termina in pulpa rosie, cunoscuti ca ,artera pulpei”, se ramificd in foarte multe ramuri. La nivelul pulpei rosii, sAngele este colectat in capilarele sinusoide. Aceste spatii venoase largi, cu pereti subtiri, dreneaza sing trabeculare si, apoi, in venele splenice principale, prin intermediul edrora intra in circulatia portala. Presiunea sangelui de la nivelul pulpei rosii reflecta presiunea din, sistemul venos portal. Tesutul dintre capilarele sinusoide este format dintr-o retea de fibre reticulare si conjunctive, care apar pe sectiunea histologic sub forma de cordoane,, fiind, de aceea, denumite ,cordoanele splenice”. Pentru a strabate filtrul cordoane-sinusoide, este nevoie ca eritro- citele si fie deformabile 5 flexibile. Desi aceste fenestrari au dimensiuni mici (0,5-5 mm), ele sunt traversate cu usuringi de eritrocitele normale. [n condigii normale, 10% din eriteocite tree in artercle terminale prin intermediul conexiunilor arteriovenoase; 90% din eritrocite tree din arteriolele terminale in sinusurile din pulpa rosie dupa ci splenice n venele 3UISPLINA 1499 traversarea ,golurilor" din peretele cordon-sinus. Fluxul sangvin splenic total este de 300 ml/min. FIZIOLOGIE $I FIZIOPATOLOGIE (Fig. 31-3) ni seatribuie zicala:_,Splina este un organ plin In timpul lunilor V-VIII ale view fetale, splina wie activ la producerea de evitrocite gi leucocite care intri in circulatie. Aceasti functie nu este prezenti la adultul normal. Rolul splinei in cadrul proceselor imsunologice este discutat in capitolul 10. Functille splenice cate interes din punct de vedere chirurgical sunt cele legate de tesut reticuloendoteial, care participi la indepirtarea elementelor celular din ciculyie. fm mod normal, clementele figurate rabat rapid splina, dar in prezenga splenomegalici sau altor stiri patologice circulayia este ingreunatd, continind mai wulte obstacole, si determina aglomerarea elementelor celulare la nivelul cordoanelor pulpace. Eritrocitele anormale sau imbitranite, granulocitele anormale, plachetele normale si anormale si detritusurile celulare suntindepirtate de splina care, aparent, este capabili Fig, 31-1. Localizarea splinelor accesorit. A. Hilul splenic, B Dea lungul vaselor splenice; coada pancreasului. C: igamentul splenocolic. D. Omentul mare: regiunile perirenale, E Mezenterul F Regiunea presacratd. G. Zona anexelor. H. Zona peritesticulara (Din: Schwarez Sl Adams JT, Bauman AW: Splenectomy for hematologic disorders. Curr Probl Surg. May 1971. Copyright 1971, Chicago, Year Book Medical Publishers Folosie cu permisiune,) Arteri Arteri Pulpa rosie Ca capsularé CL tH - x Fig. 31-2. Figura care ane y ihstrenei compar Ms . Sinn timentele splenice si " < rutele potetale ale oa A cel angine sete pra ee & Li- sav arteriol:V = vend: LN = ganglion limfatic, care poate include ccentrul germinativ PALS = teacd limfaticd periarterals. in Barntare ML Lusher Mt . \ Strucura physiology of AEH the human spleen ay] esicilard ( ) Pediatr Hematol Oncol 131, 1979, cu permisiune,) 1500 PRINCIPILE CHIRURGIEVCONSIDERATII SPECIFICE si facd deosebirea dintre celulele normale si cele modificate. La adultul normal, splina reprezinté cel mai important loc de sechestrare selectivi a eritrocitelor, in timpul celei de-a 120-aaile a cichului de viag ele rimanand timp de cel pusin dout zile la nivelul splinei. Reducerea patologici a elementelor celulare circulante— datorati splinei ~a fost atribuitd acgiunii a dou mecanisme: (1) distrugerea excesivi a clementelor celulare la nivelul splinei si (2) productia splenic de anticorpi care determing distrugerea celulelor din circulatia sangvind: critrocite, dar numaio parte dintee acesteeritrocite suntinde- pirtate in cursul unui singur pasaj. Splina este capabili si indepirteze resturile nucleare ale eritrocitelor circulante (corpii Howell-Jolly). Frotiul din singele periferic, post splenectomic, se caracterizeazi prin prezenta in eritrocitele circulante a corpilor Howell-Jolly si Pappenheimer (granule siderotice care se coloreazi in coloratia Wright), ca rezultatal pierderi functii de epurare a splinei. fncursul unei zile sunt indepirtagi aproximativ 20 ml de eritrocite imbateanite. Varsta determin’ modificarea proprietitilor biofizice ale eritrocitelor, inducind captarea acestora la nivel splenic intre zilele 105 si 120 ale ciclului de via, Tranzitul splenic incetinit al eritrocitelor anormale sau imbatrinite determina aparitia de leziuni suplimentare datorate hipoxici relative, acidozei si mediului sirac in substraturi (glucoza) de la nivelul cordoanelor pulpare congestionate. Aceste conditii de mediu duc la deterioriti fizice si chimice suplimentare, facand eritrocitele mult mai susceptibile pentru fagocitoza la nivelul macrofagelor gi celulelor reticuloendoteliale splenice sau pentru dezinte- grarea intrasinusoidali. Evenimentul centeal al citolizei este pribusirea nivelului adenozin-trifosfatului (ATP), cu pier- derea funcyilor vitale dependente de ATP, cum sunt efluxul de sodiu $i calciu gi inigierea glicolizei pentru mentinerea integrititii membranei celulare. Inci nu este stabilit cu certitudine in ce misuri contribuie pasajele repetate prin splini la imbitranirea normal a eritrocitelor, dar probele ci critrocitele pierd din membrani pe mésura imbatraniri, combinate cu capacitatea splinei de a indepirta cu precizie chirurgical3 eritrocitele anormale, indici aceasti posibilitate. Pe de alta parte, durata normalé de viafi a eritrocitelor, la paciengiisplenectomizati, sugereaza ci imbatranirea eritro- citelor este independenta de prezenta splinei si aproximeaza rata normalé, Eritrocitele lezate prin diverse mecanisme, legate de factor intrinseci (care gin de membrani, hemoglo- bind sau de anomali enzimatice) sau de factori extrinseci (leziuni produse de anticorpi sau prin alte mecanisme), pot fi indepartate precoce de splini. Celulele lezate grav pot fi indepartate de tesutul reticuloendoteial la diferite niveluri. Eritrocitele lezate minim pot satisface rigorile specifice ale circulasiei splenice in ceea ce priveste distrugerea prematura side aceea, pot avea un timp de supravieyuire apropiat de cel normal. Neutrofilele circulante au un timp de injumatitire de aproximativ 6 ore. Desi rolul splinei in distrugerea neutro- filelor, in conditii normale, nu este bine cuantificat, in unele stiri de hipersplenism rolul splinei este augmentat, produ- candu-se neutropenic. Rata crescuti a distrugerii neutrofi- lelor poate si apari datoriti epuricii splenice accentuate sau datoritd alterarii granulocitelor, cum se intampla in neutropeniile imune. inconditiinormale, trombocitele supravieguiese aproxi- mativ 10 zile in circulayie. O treime din numérul coral de plachete este sechestrat in spling, dar rolul acestcia in indepar- tarea trombocitelor normale nua fost precis definit. In cazul splenomegaliei, o mare parte din plachete sunt sechestrate in splina (pan’ la 80%), iar acest lucru, combinat cu distru- gerea crescuti a trombocitelor la nivel splenic, este respon-

    You might also like