UNIVERSITATEA “POLITEHNICA”, BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ŞI ŞTIINŢA

MATERIALELOR
CHIMIA ŞI INGINERIA SUBSTANŢELOR ORGANICE,
PETROCHIMIE ŞI CARBOCHIMIE

OBŢINEREA DE BETA-NAFTOL
PORNIND DE LA NAFTALINĂ

Student: Georgiana-Elena DUMITRACHE

Anul: IV
Prof. îndrumător: Prof.Ing.Cristian BOSCORNEA

2018-2019
 I. DOCUMENTARE TEHNICĂ

1. Generalitati despre fenoli

Fenolii sunt compuși derivați hidroxilici in care gruparea –OH este legata de un atom de
C dintr-un nucleu aromatic. Au formula generala :Ar – OH.
Numele de fenoli derivă de la cuvantul “fen” fiind o denumire veche dată benzenului.
Numele fenolilor se formeaza prin adăugarea prefixului hidroxi- la numele hidrocarburii
aromatice(iupac)sau prin adăugarea sufixului -ol la rădăcina numelui hidrocarburii. De exmplu,
fenolii toluenului se numesc crezoli, fenolii naftalinei se numesc naftoli, iar cei ai xilenului se
numesc xilenoli[1].

1.1. Metode de sinteza

Fenolii se obtin din alti compusi aromatici prin inlocuirea grupelor functionale ale acestora
cu grupa hidroxil. Deoarece legaturile C-X din compusii aromatici sunt in general mai puternice
decat cele din compusii alifatici, reactiile de substitutie au loc in conditii mai drastice decat reactiile
similare din seria alifatica.
Din acizi sulfonici si hidroxizi alcalini. Sarurile de sodiu sau de potasiu ale acizilor
sulfonici aromatici dau la incalzire ( 250-300OC ) cu hidroperoxizi alcalini ( topitura alcalina ),
fenoxizi din care, prin acidulare, se obtin fenoli.

HO H
Ar SO3 Ar O Ar OH

Din amine primare prin intermediul sarurilor de diazoniu. Prin tratarea aminelor primare
aromatice cu acid azotos se obtin saruri de diazoniu, stabile in solutie apoasa la rece. La incalzirea
acestor solutii are loc descompunerea sarurilor de diazoniu cu degajare de azot si formare de fenoli.
Metoda are aplicatii sintetice variate.

+ H2O
Ar NH2 + HNO2 + HCl Ar N N Cl Ar OH + N2 + HCl
 Din compusi halogenati si hidroxizi alcalini. Inlocuirea halogenului cu grupe hidroxil,
dificila la compusii monohalogenati, decurge usor la compusii halogenati aromatici in care atomul
de halogen este activat de grupe atragatoare de electroni aflate in pozitiile orto si para.
C6H5 Cl C6H5 ONa C6H5 OH

Astfel, 1,2,4-triclorbenzenul reactioneaza cu hidroxid de potasiu la 150-200OC, sub

presiune, dand 2,4-diclorfenol.
Cl OH

Cl Cl

HO

Cl Cl

Din izopropilarene ( metoda fenol-acetona ). Transformarea izopropilbenzenului in fenol

si acetona constituie una din metodele industriale cele mai importante pentru obtinerea fenolului.
Reactia are loc in doua etape distincte: formarea hidroperoxidului de izopropilbenzen si
transformarea acestuia in fenol si acetona.
a b
Ar CH2(CH3)2 Ar CH(CH3)2 Ar OH + H2C(HC)2 O

OOH

Metoda se aplica industrial si pentru obtinerea altor fenoli, alaturi de acetona.

Fenolii polihidroxilici se obtin prin metode particulare ( topire alcalina, decarboxilare)
rezultate de multe ori prin adaptarea metodelor generale de preparare a fenolilor.
Metode industriale. Fenolul si crezolii se gasesc in gudroanele de la distilarea carbunilor
de pamant de unde se izoleaza prin dizolvare in hidroxid de sodiu si apoi acidulare.
Fenolul se obtine industrial, in cantitati mari, pornind de la benzen prin metoda fenol-
acetona sau a topiturii alcaline.
Naftolii se obtin prin topirea alcalina a acizilor α- sau β-naftalin-sulfonici. Aceasta metoda
conduce insa la produsi impurificati cu celalalt izomer, deoarece acizii naftalinsulfonici nu se obtin
industrial in stare de puritate avansata. De aceea pentru obtinerea α- sau β-naftolului pur se
utilizeaza metoda care porneste de la α- sau β-izopropilnaftalina. α- Naftolul pur se poate obtine si
prin dehidrogenarea catalitica a α- tetralonei, usor accesibila prin autooxidarea tetralinei.
Unii fenoli mono- si mai ales polihidroxilici se gasesc in natura, in plante, de obicei sub
forma de eteri.

1.2. Propietati fizice

Fenolii prezintă ca și alcoolii legături de hidrogen intermoleculare, legături care

influențează proprietăț ile lor fizice (puncte de topire, de fierbere și solubilitatea).
Ținând cont și de masa lor molară mai mare fenolii sunt, cu câteva exceptii, substanțe solide
la temperatură obisnuită și cu puncte de topire relativ mari mai ales în cazul în care se găsesc mai
multe grupări hidroxilice din moleculă, de exemplu în cazul fenolilor di- și trihidroxilici. Astfel,
dacă fenolul care este solid, are punctul de topire 41OC și punctul de fierbere 182OC, hidrochinona
se topeste la 170OC și fierbe la 266OC, iar floroglucina (cu trei grupe OH) se topeste la 219OC și
sublimează. Alti fenoli au de asemenea puncte de topire ș i mai ales de fierbere destul de ridicate.
Doar relativ puțini fenoli sunt lichizi la temperatura obisnuită sau au puncte de topire scazute (m-
crezolul, o-crezolul, o-clorofenolul).
Solubilitatea în apa a fenolilor este destul de mare datorită legăturilor de hidrogen pe care
le pot forma cu moleculele de apa. Astfel, fenolul se dizolvă la 25OC în proporție de 9g/100g apă,
iar fenolii cu mai multe grupe OH sunt și mai solubili (rezorcina 23g/100g apa si pirogalolul
44g/100g apa) Mai puțin solubili în apă sunt fenolii substituiți cu grupe mai puțin polare (crezolii)
sau fenolii orto-substituiți cu grupe care pot forma legături de hidrogen intramoleculare
(pirocatechina, o-nitrofenolul).
După cum se poate observa din tabel, fenolii sunt acizi mai tari decât apa și alcoolii (care
au valori pKa în jur de 15 unitaăi) dar mai slabi decât acizii carboxilici (cu valori în jur de 5 unități)
sau acizii tari anorganici sau organici cu valori mai mici de 1. În general se poate considera că
fenolii obișnuiți sunt acizi relativ slabi. Se mai poate observa din tabel că aciditatea depinde destul
de mult de natura substituentului din nucleul aromatic. Având caracter acid, pot produce iritatii si
arsuri daca ajung în contact cu pielea.
 La temperatura camerei apare sub formă de cristale incolore care prin oxidare sau
impurităţi pot avea o culoare roză până la roşu brun. Fenolul are un miros înţepător caracterisic
aromat.

1.3. Proprietati chimice

Fenolii pot da reacții ionice care au loc atât la legatura OH cât si la nucleul aromatic.
Nu dau reacții ale legăturii C–O datorită faptului că apare conjugarea cu nucleul aromatic.
Pot da și reacții radicalice la grupa O–H prin scidarea radicalică a acestei legături. Reacțiile
fenolilor se pot clasifica astfel :
- Reacții ionice ale legăturii O–H (caracterul acid și reacții în care se manifestă caracterul
nucleofil al oxigenului);
- Reacții ale nucleului aromatic care sunt de substituție electrofilă la nucleu, acesta fiind
mai reactiv decât benzenul;
- Reactii radicalice la legatura O–H[2],[3],[4].

1.4. Utilizări

În 1865 fenolul a fost utilizat pentru prima dată ca antiseptic la dezinfectia rănilor, dar din
cauza caracterului iritant a fost înlocuit în chirurgie de alte antiseptice.
Fenolul are un efect caustic asupra membranei celulei nervoase. Din cauza efectului
bactericid se folosea ca dezinfectant, fiind folosit și la cultivarea plantelor producatoare de droguri
ca erbicid.
Fenolul mai este folosit la producerea rășinilor artificiale precum bachelita care este un
policondensat al fenolului și formaldehidei.
În timpul celui de al doilea război mondial, prinzionerii erau omorâți în lagărele germane
cu injecții intracardiace cu fenol. În tehnica microscopică se folosește de asemenea formolul sau
la conservarea organelor în anatomia patolgică. La construcțiile de lemn se foloseste adezivul
format din fenol-rezorcina-formaldehidă.
Fenolii sunt compusi cu abilități anti-inflamatorii, anti-oxidante și anti-coagulante, potrivit
cercetatorilor spanioli, reprezintă, cheia pentru reducerea riscului atacurilor de inimă. Cantitati
mari de fenoli se găsesc în uleiurile virgine și extravirgine de măsline. Se pare că în spatele
efectelor miraculoase ale uleiurile de măsline se află o concentrație rdicată a moleculelor de oxid
nitric, al căror rol este să dilate vasele de sânge, și un nivel redus de tensiune rezultat în urma
oxidării. Consumul alimentelor bogate în fenoli mbunatateste sănătatea cardiovasculară și
protejează inima, concluzionat cercetatorul Francisco Perez Jimenez.
Mai sunt utilizati pentru producerea substanțelor plastice policarbonate (ex. sticle, cd-uri,
căști), produse pentru igiena personală și a casei și a cosmeticelor. De asemenea sunt utilizați și
pentru fabricarea hârtiei, a lichidelor antigel și lacurilor[1].

2. Importanta produsului

β-naftolul este cel mai important produs intermediar din seria naftalinei. El se utilizeaza nu
numai pentru coloranti ci, pe scara larga si pentru tananti. Cele mai mari cantitati merg la
prepararea fenil- β-naftil-aminei, utilizata ca antioxidant in industria cauciucului. β-naftolul este
de asemenea materia de baza pentru prepararea unor importanti acizi hidroxi-amino- si amino-
naftoli-sulfonici, precum si a acidului 2,3-hidroxi-naftoic. Prepararea β-naftolului se face prin
topirea alcalina, fara presiune, a sarii de sodiu a acidului 2-naftalin-sulfonic. Un procedeu nou care
consta in proxidarea β-izopropil-naftalinei si apoi in scindarea acida a peroxidului format, ar putea
sa concureza din punct de vedere economic cu procedeul vechi; se pare insa ca nu s-a gasit inca
un procedeu utilizabil pentru prepararea β-izopropil-naftalinei pure necesare.
Sarea de sodiu a acidului 2-naftalin-sulfonic se introduce sub forma de turta umeda,
obtinuta de la centrifuga, in 2,5 moli NaOH de 94 %, la 300OC si se face topirea la 300-320OC.
Umiditatea de 10-15 % a turtei determina o inmuiere mai rapida cu hidroxid topit. Aparatura si
durata topirii sunt aceleasi ca la topirea fenolului. Topitura de naftol se dizolva in apa; sulfitul de
sodiu format nu se dizolva in solutia de naftolat puternic alcalina. El se separa prin centrifugare si
se spala de β-naftol cu o solutie calda, saturate de sulfit de sodium. Din solutia de naftolat, prin
acidulare la cald, se separa β-naftolul brut, care se sapa si se distila sub vid.
β –Naftolul tehnic trebuie sa se dizolve limpede intr-o solutie diluata de hidroxid de
sodium. Continutul de α-naftol trebuie sa fie mai mic de 0,3 %.
 Acizii β-naftol-sulfonici. Cei mai importanti acizi, 2-hidroxi-naftalin-mono si polisulfonci
se prepara prin sulfonarea β-naftolului. La monosulfonare se formeaza acizii 2,1- 2,8 – si 2,6-
naftol-sulfonici.
Acidul 2-naftol-1-sulfonic poate fi preparat numai prin sulfonare cu acid sulfuric in exces,
lucrand cu grija sub 0OC. Cel mai adesea se utilizeaza sulfonarea cu acid clor-sulfonic intr-un
mediu dizolvant inert. Acizii 2,8- si 2,6- se formeaza impreuna, acidul 2,8- formandu-se in special
in conditii de reactie mai blande. El poate fi trecut in intregime in acidul 2,6- printr-o sulfonare
mai indelungata, la temperaturi mai ridicate. La disulfonarea β-naftolului se formeaza in acelasi
timp acizii 2,6,8- si 2,3,6-. Faza finala a sulfonarii o constituie acidul 2-naftol-3,6,8-trisulfonic.
Produsele rezultate la sulfonarea β-naftolului sunt vascoase si greu de manipulate. Din
amestecurile obinute se pot totusi separa, de obicei, produse pure, pe o cale simpla, prin salifierea
unor saruri caracteristce.
Acidul-2-naftol-1-sulfonic. β –Naftolul se introduce printr-o sita intr-o cantitate de
2,5 ori mai mare de acid sulfuric 98 %, care a fost racit, in prealabil la -10OC. Sulfonarea
se face la -12OC pana la -10OC. Spre sfarsitul procesului, temperatura creste la -1OC si
are loc separarea acidului 2-naftol-1-sulfonic. Amestecul de la sulfonare se
introduce intr-o cantitate de apa de 3 ori mai mare. Acidul 2-naftol-1-sulfonic se separa sub
forma sarii de sodiu.

SO3H

OH

Acidul 2-naftol-6-sulfonic ( acid Schaffer). Se utilizeaza doua metode de fabricare

diferite. La una din metode, sulfonarea β-naftolului se face la 90OC, cu 3 moli acid sulfuric,
in prezenta sulfatului de sodiu. Separarea produsului se face din solutie, puternic acida,
prin tratare cu clorura de sodiu. La a doua metoda, β-naftolul se sulfoneaza cu 1,5 moli
acid sulfuric 98 % si, dupa un aios de sulfat de sodium, se incalzeste intr-un tambur rotativ
de coacere.
 OH

HO3S

Acidul 2-naftol-8-sulfonic se formeaza alaturi de acidul 6-sulfonic, in cantitati

aproximativ egale, prin sulfonarea la 55OC a β-naftolului. O parte din sare Schaffer
precipita din masa de la sulfonare diluata, prin adaos de carbonat de sodiu; restul poate fi
separat numai prin cuplarea cu o-toluidina sau xilidina diazotate.Colorantii filtrati se
utilizeaza pentru nuantari. Lesia muma poate servi direct la prepararea colorantilor; prin
evaporare sa poate separa acidul 2-naftol-8-sulfonic in stare solida.
SO3H

OH

Acidul 2-naftol-6,8-disulfonic si acidul 2-naftol-3,6-disulfonic se formeaza

impreuna,
la sulfonarea β-naftolului cu oleum de 20 %, temperatura mijlocie. Acesti doi acizi
disulfonici se separa prin precipitarea sarii dipotasice a acidului 2-naftol-6,8-disulfonic
(acid G). La sulfonarea β-naftolului la 120OC, cu acid sulfuric 98 %, in prezenta sulfatului
de sodiu, se obtine in majoritate acid 2-naftol-3,6-disulfonic (acid R). Sarea R bruta contine
de obicei pana la 4 % acid 2-naftol-6-sulfonic (sare Schaffer). Ambii acizi naftol-
disulfonici sunt componente de cuplare pentru coloranti azoici si materii prime pentru
acizii naftil-amin-sulfonici corespunzatori. Puritatea se poate face prin recristalizare.
SO3H

OH OH

HO3S HO3S SO3H

 Acidul 2-naftol-7-sulfonic nu se poate obtine prin sulfonarea β-naftolului. El se
prepara prin topirea partiala cu hidroxizi alcalini, la 260-265OC, a unei grupe sulfonice din
acidul 2,7-naftalin-disulfonic[5],[6].

HO3S OH

3. Metode de obtinere ale β-naftolului

3.1. Obținerea acidului naftalin 2-sulfonic si naftalin-2-sulfonatului de sodiu

SO3H

SO3H

+ H2SO4 +
-H2O

SO3Na

 Metoda I

Intr-o cantitate de 128 g (1 mol) naftalina topita se adauga in 15 minute, la 160OC

si sub o buna agitare, 204 g (10,8 mL) acid sulfuric 97 %, se agita amestecul inca 15 min
la 160OC, apoi se toarna in 155 g apa cu gheata si se raceste la 20OC; se separa acidul
naftalin-2-sulfonic sub forma de cristale frumoase, ca trihidrat. Se pastreaza amestecul 48
h la 0OC, apoi se filtreaza pe o palnie cu frita; turta se preseaza pe o placa de ceramica
poroasa pentru indepartarea intr-o cat mai mare masura a partii lichide. Pentru purificare
se dzolva produsul la 75OC intr-o cantitate de apa reprezentand jumatate din masa sa, se
adauga solutie HCl 36 % corespunzand la o cincime din masa produsulu, apoi amestecul
se raceste la 5-10OC, se filtreaza pe o palne cu frita, iar precipitatul se usuca prin presare
pe o placa din ceramica poroasa sau intr-un exicator peste NaOH. Se obtin 205 g acid
naftalin-2-sulfonic trihidrat.Randamentul de obtinere este de 78,2 %

 Metoda II

Intr-un vas de sticla de 1500 mL, prevazut cu agitator, termometru si palnie de

picurare, incalzit cu flacara directa, se incarca 128 g (1 mol) naftalina, care se topeste prin
incalzire cu flacara directa, se incarca sub agitare energica, in 0,5 h, o cantitate de 280 g
(152 mL; 3,29 moli) acid sulfuric 94 %; temperatura trebuie mentinuta in acest timp la 163-
168OC. Se inlocuieste palnia de picurare cu o teava de sticla curbata conectata la un balon
de sticla racit, in care se receptioneaza apa si naftalina ce distila din masa in timpul reactiei.
Sulfonarea se conduce dupa urmatorul regim de temperatura si timp, sub agitare continua:
1 h la 165OC, 1 h la 170OC si 1 h la 173OC; in balonul de receptie se culeg 30 mL apa si 25
g naftalina ( o cantitate de naftalina se depune in timp si pe capacul vasului in care se
efectueaza sulfonarea). Amestecul de reactie (incolor), care contine in afara de acid
naftalin-2-sulfonic si mici cantitati de sulfone, acizi naftalindisulfonici, rasini si acid
sulfuric, se toarna fierbinte ( 100OC ) in 1800 mL apa. Solutia obtinuta se neutralizeaza
partial, prin adaugarea atenta si sub agitare a 60 g Na2CO3, apoi se introduc 360 g NaCl;
are loc prinderea masei sub forma de bulgari mari, care cu timpul se omogenizeaza prin
agitare ( se agita min. 6 h). Se filtreaza suspensia pe un filtru Buchner, iar precipitatul se
spala pe filtru cu 200 mL apa rece, se taseaza, se marunteste si se usuca la 120OC,
obtinandu-se 200-210 g produs brut.

 Metoda III

Intr-un balon de sticla de 500 mL prevazut cu agitator, termometru si palnie de

picurare, se introduc 128 g (1 mol) naftalina, se topeste prin incalzie pe o baie de aer sau
cu flacara directa. Cand intreaga cantitate de naftalina s-a topit, se porneste energic
agitatorul, se potriveste temperatura la 160 ± 0,5OC si se picura in vas 220 g (120 mL) acid
sulfuric 94 % in timp de 10 minute. Se agita amestecul 5 min la 160OC, apoi se toarna in
960 g apa cu gheata. Daca sulfonarea a avut loc complet nu se observa naftalina precipitata
(nesulfonata), insa se separa prin filtrare mici cantitati de di-β-naftilsulfona formata ( circa
5 g C10H7SO2C10H7). Solutia obtinuta se agita la 95OC cu 5 g carbune activ, se filtreaza, iar
filtratul racit la 20OC se neutralizeaza partial prin adaugarea cu atentie a 52 g NaHCO3 in
mici portii. Se incalzeste solutia a 95OC si se satureaza cu circa 90 g NaCl, apoi se lasa in
repaus pentru cristalizare. Se filtreaza naftalin-2-sulfonatul de sodiu precipitat, se
recristalizeaza pentru purificare din solute NaCl 10 % si se usuca la 100-110OC, obtinandu-
se 179 g produs. Randamentul de obtinere este de 77,8 %.

3.2. Obținerea de beta naftol

SO3Na ONa

+ 2NaOH + 1/2H2SO4
-Na2SO3;-H2O -1/2Na2SO4;

OH

Intr-un vas pentru fuziune alcaline, de 2 L, se topesc 320 g ( 8 moli) NaOH

amestecate cu 80 mL apa, prin incalzire treptata pana la 300OC, cand o parte din apa
adaugata se evapora. Se adauga apoi in decurs de 2 h, sub agitare, 460 g ( 2 moli) naftalin-
2-sulfonat de sodiu ca turta umeda de concentratie 80-90 %, mentinand prin incalzire
temperatura amestecului 300-305OC, dupa care se ridica temperatura la 318OC, unde se
mentine 0,5 h. In continuare, masa se poate prelucra prin doua metode.
  Metoda I

Se scurge topitura pe o tava din tabla de otel unde se solidifica prin racire, apoi se
sparge si se faramiteaza intr-un mojar, dupa care se reintroduce in vasul de fuziune
impreuna cu 1,5 L apa fierbinte ( 60-70OC) si se agita pentru dizolvare. Daca ramane ceva
produs nedizolvat, se decanteaza solutia si se mai adauga in vas o mica cantitate de apa
fierbinte pentru dizolvare, apoi solutiile unite se trateaza la 90-95OC cu solutie H2SO4 50%,
sub agitare, pentru neutralizarea excesului de NaOH, astfel ca 2-naftolatul de sodiu sa
ramana in solutie; pentru aceasta solutiei de acid sulfuric se face pana ce se ajunge la pH ≈
12, astfel incat hartia galben tiazol sa ramana slab rosiatica prin atingere cu o picatura din
amestec. Masa se filtreaza apoi pentru separarea unor impuritati, iar filtratul limpezit se
trateaza la 95-98OC, sub agitare, cu solutie H2SO4 50 % pana la reactie acida la limita pe
hartie de turnesol ( sa nu se simta miros de SO2!); 2-naftolul format se separa intai uleios,
pentru ca apoi sa se solidifice in scurt timp. Dupa o oarecare racire a suspensiei aceasta se
filtreaza, iar precipitatul se spala de mai multe ori cu apa rece pe filtru. Turta umeda se
usuca la 50-60OC, in vid ( 20 mmHg ), obtinandu-se 260 g produs brut. Prin distilare in vid
( 5 mmHg ) la 128OC, se obtin 242 g 2-naftol ( randamentul este de 84 % ) cu p.t = 122OC.
In balonul de distilare raman gudroane se arunca.

 Metoda II

Se scurge cu atentie topitura in 1,2 L apa rece, sub agitare; solutia rezultata fierbe
si o parte din apa se evapora ( circa 300 mL ), iar cea mai mare parte din sulfitul de sodiu
format in reactie se afla precipitat. Amestecul se filtreaza fierbinte pe un filtru nuce cu
placa poroasa ( frita ), apoi se spala turta de sulfit de sodiu ( pe filtru ) de 3 ori cu cate 116
g ( 100 mL ) solutie NaOH 14 %, tasand bine turta de fiecare data. Filtratul se reincalzeste
la 95-100OC si se trateaza cu acid sulfuric 50 % pana la reactie acida la limita pe hartie de
turnesol; 2-naftol brut, aflat in stare topita, se ridica ca lichid intunecat deasupra solutiei
fierbinti de Na2SO4. Stratul apos salin inferior se aspira cat mai mult posibil cu ajutorul
unui sifon, dupa care produsul brut se spala de trei ori cu cate 300 mL apa fierbinte ( 95-
100OC ), separand de fiecare data stratul apos. Produsul brut spalat se usuca apoi prin
incalzire pana la 120OC, dupa care se purifica prin distilare in vid, asa cum s-a aratat in
metoda anterioara[7].

Am ales cea de-a III –a metodă pentru obținerea naftalin 2-sulfonatului de sodiu
și cea de-a II-a metodă pentru obținerea beta naftolului.
II. DIMENSIONAREA TEHNOLOGICĂ A PROCESULUI DE OBȚINERE A
BETA NAFTOLULUI PORNIND DE LA NAFTALINĂ

1. Schema tehnologică de obținere a β-naftolului din naftalină

2. Schema fluxului de operații
 3. Bilanț de materiale la 1 kmol
Bilanțul de materiale pune în evidență circulația materialelor în instalație și latura
cantitativă a transformărilor la care sunt supuse acestea. Bilanțul poate fi parțial sau total. Cel
parțial oferă informații ce vor fi mai apoi de ajutor pentru calculul bilanțului termic și a
dimensionării utilajelor. Mai jos este prezentat în mod tabelar bilanțul de materiale parțial pe faze
ale procesului tehnologic și modul de calcul.
 Etapa 1: În această etapă are loc reacția de sulfonare a benzenului. Se obțin acid benzen
sulfonic și apă, iar randamentul reacției, η, este de 100% deoarece avem exces mare de acid
sulfuric.

1.1. Bilant de materiale pentru faza de sulfonare

În această etapă are loc reacția de sulfonare a naftalinei. Se obțin: acid naftalin-1-sulfonic,
acid naftalin-2-sulfonic, apă și mici cantitati de di-β-naftilsulfona, iar randamentul reacției este de
80%.

SO 3H
+ H2SO4
+ H2O

128 98 208 18
SO 3H

+ H2SO4 + H2O

128 98 208 18

SO 2

2 + H2SO4 + 2 H2O

2x128 98 318 2x18

 Randament 0,80
Materiale intrate Kg Materiale iesite Kg
Naftalina 128,00 Acid naftalin-2-sulfonic 166,77
acid sulfuric 94% 220,00 Acid naftalin-1-sulfonic 32,91
dinaftilsulfona 6,36
acid sulfuric 110,76
apa 31,20

Total 348,00 Total 348,00

Table 1. Bilant de materiale pentru faza de sulfonare

1.2. Bilanț de materiale pentru faza de turnare pe apă

În această etapă, amestecul de reacție obținut mai sus se toarnă peste apă cu gheață, apoi
se adugă cărbune activ pentru eliminarea impurităților colorate. Randamentul acestei etape este de
100%.

Randament 1,00
Materiale intrate Kg Materiale iesite Kg
Acid naftalin-2-sulfonic 166,77 Acid naftalin-2-sulfonic 166,77
Acid naftalin-1-sulfonic 32,91 Acid naftalin-1-sulfonic 32,91
dinaftilsulfona 6,36 dinaftilsulfona 6,36
acid sulfuric 110,76 C activ 5
apa 31,20 acid sulfuric 110,76
gheata 960 apa 991,20
C activ 5
Total 1313,00 Total 1313,00

Table 2.Bilanț de materiale pentru faza de turnare pe apă

 1.3. Bilanț de materiale pentru faza de filtrare –spălare
Amestecul rezultat în etapa anterioară este spălat cu apă și se filtrat, iar randamentul etapei
este de 100%.
Randament 1,00
Materiale intrate Kg Materiale iesite Kg
Acid naftalin-2-sulfonic 166,77 Precipitat
Acid naftalin-1-sulfonic 32,91 dinaftilsulfona 6,36
dinaftilsulfona 6,36 C activ 5
C activ 5 apa 6,36
acid sulfuric 110,76 Total 17,72
Apa 991,20 Filtrat
Acid naftalin-2-sulfonic 166,77
Acid naftalin-1-sulfonic 32,91
acid sulfuric 110,76
apa 984,84
Total 1295,28

Total 1313,00 Total 1313,00

Table 3. Bilanț de materiale pentru faza de filtrare –spălare

1.4. Bilanț de materiale pentru faza de salifiere

Filtratul se tratează cu NaHCO3 și NaCl pentru a precipita naftalin-2-sulfonatul de sodiu

și naftalin-1-sulfonatul de sodiu. În urma reacțiilor, în masa de reacție întâlnim și sulfat acid de
sodiu și apă, precum si dioxid de carbon care se degajă. . Randamentul acestei etape este de 100%.

SO3H SO3Na
+ NaHCO 3 + CO 2 + H2O

208 86 230 46 18
SO 3H SO3Na

+ NaHCO 3 + CO 2 + H2O

208 86 230 46 18

H2SO4 + NaHCO 3 NaHSO 4 + CO 2 + H2O

98 86 120 46 18
 Randament 1,00
Materiale intrate Kg Materiale iesite Kg
Acid naftalin-2-sulfonic 166,77 naftalin-2-sulfonat de Na 184,414
Acid naftalin-1-sulfonic 32,91 naftalin-1-sulfonat de Na 36,386
Apa 984,84 acid sulfuric 102,28
acid sulfuric 110,76 apa 1003,68
NaHCO3 90 NaCl 90
NaCl 90 NaHSO4 10,38
CO2 48,14

Total 1475,28 Total 1475,28

Table 4. Bilanț de materiale pentru faza de salifiere

1.5. Bilanț de materiale pentru faza de filtrare

Masa de reacție obținută în etapa precedentă este supusă unei faze de filtrare în urma căreia
se obține un precipitat de naftalin-2-sulfonat de sodiu cu un randament de 98%.

Randament 0,98
Materiale intrate Kg Materiale iesite Kg
naftalin-2-sulfonat de Na 184,414 Precipitat
naftalin-1-sulfonat de Na 36,386 naftalin-2-sulfonat de Na 180,73
acid sulfuric 102,28 apa 180,73
apa 1003,68
NaCl 90 Total 361,45
NaHSO4 10,38 Filtrat
naftalin-2-sulfonat de Na 3,69
naftalin-1-sulfonat de Na 36,39
acid sulfuric 102,28
apa 822,95
NaCl 90,00
NaHSO4 10,38
CO2 0,00
Total 1065,69
Total 1427,14 Total 1427,14

Table 5. Bilanț de materiale pentru faza de filtrare

 1.6. Bilanț de materiale pentru faza de uscare

Naftalin-2-sulfonatul de sodiu este supus uscării, iar randamentul acestei etape este de
99%.
Randament 0,99
Materiale intrate Kg Materiale iesite Kg
naftalin-2-sulfonat de Na 180,73 naftalin-2-sulfonat de Na uscat 178,92
apa 180,73
apa indepartata 180,73

Pierderi 1,81

Total 361,45 Total 361,45

Table 6. Bilanț de materiale pentru faza de uscare

1.7. Bilanț de materiale pentru faza de topire alcalină

Sarea de sodiu a acidului 2-naftalin sulfonic reacționează cu hidroxidul de sodiu formâdu-
se o topitură destul de vâscoasă ce conține naftalenoxid de sodiu, sulfit de sodiu, apă, dar și
reactanți netransformați. Randamentul acestei reacții este de 88%.

SO3Na ONa
+ 2 NaOH + Na 2SO3 + H2O

230 2x40 166 126 18

ONa
OH
+ 0.5 H2SO4 + 0.5 Na 2SO4

166 0.5x98 144 0.5x142

 Randament 0,88
Materiale intrate Kg Materiale iesite Kg
NaOH 320,00 naftalenoxid de sodiu 114,09
apa 80,00 sulfit de sodiu 86,60
naftalin-2-sulfonat de Na 178,92 apa 123,95
apa din turta (15%) 31,58 naftalin-2-sulfonat de Na 20,84
NaOH 265,02

Total 610,49 Total 610,49

Table 7.Bilanț de materiale pentru faza de topire alcalină

1.8. Bilanț de materiale pentru faza de filtrare-spalare

Masa de reacție obținută se spală cu apă și hidroxid de sodiu 14% și se filtrează în vederea
eliminării sulfitului de sodiu sub formă de precipitat. Randamentul acestei etape este de 100%.
Randament 1,00
Materiale intrate Kg Materiale iesite Kg
naftalenoxid de sodiu 114,09 Precipitat
sulfit de sodiu 86,60 sulfit de sodiu 86,60
apa 123,95 apa 86,60
naftalin-2-sulfonat de Na 20,84 Total 173,19
NaOH 265,02 Filtrat
apa 1,2 naftalenoxid de sodiu 114,09
NaOH 14% 348 naftalin-2-sulfonat de Na 20,84
NaOH 313,74
apa 337,83
Total 786,50

Total 959,69 Total 959,69

Table 8. Bilanț de materiale pentru faza de filtrare-spalare

1.9. Bilanț de materiale pentru faza de acidulare

Filtratul obținut se tratează cu acid sulfuric 50%, necesar pentru a obține beta naftol.
Naftalin-2-sulfonatul de sodiu și hidroxidul de sodiu prezente în filtrat reacționează deasemenea
 cu acidul sulfuric formând acidul 2-naftalin sulfonic, respectiv sulfat de sodiu. Randamentul
reacției este 100%.

ONa OH
2 + H2SO4 2 + Na2SO4

98 142
2x166 2x144

SO3Na SO3H
2 + H2SO4 2 + Na2SO4

98 2x208 142
2x230

H2SO4 + 2NaOH Na 2SO4 + 2 H2O

98 2x40 142 2x18

Randament 1,00
Materiale intrate Kg Materiale iesite Kg
naftalenoxid de sodiu 114,09 2-naftol 98,97
naftalin-2-sulfonat de Na 20,84 acid 2-naftalin sulfonic 18,85
NaOH 313,74 Na2SO4 612,12
Apa 337,83 H2SO4 4,22
acid sulfuric 50% 853,34 Apă 905,68

Total 1639,84 Total 1639,84

Table 9. Bilanț de materiale pentru faza de acidulare

 1.10. Bilanț de materiale pentru faza de filtrare-spalare

Masa de reacție obținută anterior se spală cu apă pentru a solubiliza acidul 2-naftalin
sulfonic, iar apoi se filtrează în vederea obținerii beta naftolului (precipitat). Randamentul acestei
etape este de 98%.
Randament 0,98
Materiale intrate Kg Materiale iesite Kg
2-naftol 98,97 Precipitat
acid 2-naftalin sulfonic 18,85 β-naftol 96,99
Na2SO4 612,12 Apa 96,99
H2SO4 4,22 Total 193,98
Apa 905,68 Filtrat
apa spalare 900,00 acid 2-naftalin sulfonic 18,85
Na2SO4 612,12
Apa 1708,69
acid sulfuric 4,22
Total 2343,88

Pierderi 1,98
Total 2539,84 Total 2539,84

Table 10. Bilanț de materiale pentru faza de filtrare-spălare

1.11. Bilanț de materiale pentru faza de uscare

Beta naftolul umed rezultat în urma etapei de filtrare este supus uscării, rezultând beta
naftol uscat (produsul dorit). Etapa de uscare se realizează cu un randament de 99%.

Randament 0,99
Materiale intrate Kg Materiale iesite Kg
β-naftol 96,99 β-naftol uscat 96,02
apa 96,99
apa indepartata 96,99

Pierderi 0,97

Total 193,98 Total 193,98

2. Bilanț de timp

Pentru realizarea producției anuale de 50t/an trebuie stabilit timpul de producție al unei
șarje care este influențat de timpul de lucru al utilajului în care are loc reacția principală. Pentru a
stabili timpul în care este ocupat un utilaj se vor exprima toate operațiile efectuate de utilaj în timp
real.

Utilaj Etape Durata (ore)

incarcare naftalina 0,5
incarcare acid sulfuric 0,5
topire naftalina 2
Reactor de sulfonare perfectare reactie 2
descarcare reactor 1
pregatire o noua sarja 2
Total 8

incarcare apa 0,5

incarcare carbune activ 0,5
turnare masa de reactie 0,5
Vas turnare pe apa
perfectare reactie 1
descarcare si pregatire o noua sarja 2
Total 4,5
incarcare filtru 1
filtrare propriu zisa 1,5
spalare 1
filtru Nuce
descarcare si pregatire o noua sarja 2,5

Total 6
incarcare carbonat acid de sodiu 0,5
incalzire masa reactie 1
incarcare clorura de sodiu 0,5
Reactor de salifiere perfectare reactie 1
descarcare reactor 1
pregatire o noua sarja 2
Total 6
 incarcare filtru 1
filtrare propriu zisa 1,5
filtru Nuce spalare 1
descarcare si pregatire o noua sarja 2,5
Total 6
incarcare uscator 1
uscare 2
uscator
descarcare uscator 1
Total 4
incarcare masa de reactie 0,5
incarcare hidroxid de sodiu 0,5
incarcare apa 0,5
Reactor de topire
perfectare reactie 3,5
alcalina
descarcare reactor 1
pregatire o noua sarja 1,5
Total 7,5

incarcare filtru 1
filtrare propriu zisa 1,5
filtru Nuce spalare 1
descarcare si pregatire o noua sarja 2,5
Total 6
incarcare acid sulfuric 0,5
incalzire masa reactie 1
Reactor de perfectare reactie 1
acidulare descarcare reactor 1
pregatire o noua sarja 2
Total 5,5
incarcare filtru 1
filtrare propriu zisa 1,5
filtru Nuce spalare 1
descarcare si pregatire o noua sarja 2,5
Total 6
incarcare uscator 1
uscare 2
uscator
descarcare uscator 1
Total 4

Table 11. Timpul în care este ocupat un utilaj

2.1. Duratele operațiilor

Durata,
Activitate Inceput h Activitate Inceput Durata
Sulfonare 0 8 Sulfonare II 0 8
Turnare pe apa 6 4,5 Turnare pe apa II 3,5 4,5
Filtrare- spalare 10,5 6 Filtrare- spalare II 2 6
Salifiere 16,5 6 Salifiere II 2 6
Filtrare- spalare 22,5 6 Filtrare- spalare II 2 6
Uscare 28,5 4 Uscare II 4 4
Topire alcalina 32,5 7,5 Topire alcalina II 0,5 7,5
Filtrare- spalare 40 6 Filtrare- spalare II 2 6
Acidulare 46 5,5 Acidulare II 2,5 5,5
Filtrare spalare 51,5 6 Separare-spalare II 2 6
Uscare 57,5 4 Uscare II 4 4

Table 12. Duratele operațiilor

Uscare 4 4

Filtrare spalare 6 6

Acidulare 5.5 5.5

Filtrare- spalare 6 6

Topire alcalina 7.5 7.5

Uscare 4 4
Sarja I
Filtrare- spalare 6 6 Sarja II

Salifiere 6 6

Filtrare- spalare 6 6

Turnare pe apa 4.5 4.5

Sulfonare 8 8

0 10 20 30 40 50 60 70 80
Timp (ore)
 2.2. Calculul coeficientului α

Durata sarja (ore) 8

Timp de lucru (ore) 8000

Capacitate de
productie (tone) 50
Numar sarje 1000
Productia pe sarja
(kg/sarja) 50

Coeficient alfa 0,521

Table 13. Calculul coeficientului alfa

3. Bilanț de materiale pe șarjă

3.1. Bilant de materiale pentru faza de sulfonare

Randament 0,80
Materiale intrate Kg Materiale iesite Kg
naftalina 66,65 Acid naftalin-2-sulfonic 86,84
acid sulfuric 94% 114,56 Acid naftalin-1-sulfonic 17,13
dinaftilsulfona 3,31
acid sulfuric 57,68
apa 16,25

Total 181,21 Total 181,21

Table 14. Bilant de materiale pentru faza de sulfonare

3.2. Bilanț de materiale pentru faza de turnare pe apă

Randament 1,00
Materiale intrate Kg Materiale iesite Kg
Acid naftalin-2-sulfonic 86,84 Acid naftalin-2-sulfonic 86,84
Acid naftalin-1-sulfonic 17,13 Acid naftalin-1-sulfonic 17,13
dinaftilsulfona 3,31 dinaftilsulfona 3,31
acid sulfuric 57,68 C activ 2,60
apa 16,25 acid sulfuric 57,68
gheata 499,90 Apa 516,15
C activ 2,60
Total 683,72 Total 683,72

Table 15. Bilanț de materiale pentru faza de turnare pe apă

3.3. Bilanț de materiale pentru faza de filtrare –spălare

Randament 1,00
Materiale intrate Kg Materiale iesite Kg
Acid naftalin-2-sulfonic 86,84 Precipitat
Acid naftalin-1-sulfonic 17,13 dinaftilsulfona 3,31
dinaftilsulfona 3,31 C activ 2,60
C activ 2,60 Apa 3,31
acid sulfuric 57,68 Total 9,23
apa 516,15 Filtrat
Acid naftalin-2-sulfonic 86,84
Acid naftalin-1-sulfonic 17,13
acid sulfuric 57,68
Apa 512,84
Total 674,49

Total 683,72 Total 683,72

Table 16. Bilanț de materiale pentru faza de filtrare –spălare

3.4. Bilanț de materiale pentru faza de salifiere

Randament 1,00
Materiale intrate Kg Materiale iesite Kg
Acid naftalin-2-sulfonic 86,84 naftalin-2-sulfonat de Na 96,03
Acid naftalin-1-sulfonic 17,13 naftalin-1-sulfonat de Na 18,95
apa 512,84 acid sulfuric 53,26
acid sulfuric 57,68 Apa 522,64
NaHCO3 46,87 NaCl 46,87
NaCl 46,87 NaHSO4 5,41
CO2 25,07

Total 768,22 Total 768,22

Table 17. Bilanț de materiale pentru faza de salifiere

3.5. Bilanț de materiale pentru faza de filtrare

Randament 0,98
Materiale intrate Kg Materiale iesite Kg
naftalin-2-sulfonat de
Na 96,03 Precipitat
naftalin-1-sulfonat de
Na 18,95 naftalin-2-sulfonat de Na 94,11
acid sulfuric 53,26 Apa 94,11
apa 522,64
NaCl 46,87 Total 188,22
NaHSO4 5,41 Filtrat
naftalin-2-sulfonat de Na 1,92
naftalin-1-sulfonat de Na 18,95
acid sulfuric 53,26
apa 428,54
NaCl 46,87
NaHSO4 5,41

Total 554,94
Total 743,15 Total 743,15

Table 18. Bilanț de materiale pentru faza de filtrare

3.6. Bilanț de materiale pentru faza de uscare

Randament 0,99
Materiale intrate Kg Materiale iesite Kg
naftalin-2-sulfonat de
Na 94,11 naftalin-2-sulfonat de Na uscat 93,17
apa 94,11
apa indepartata 94,11

Pierderi 0,94

Total 188,22 Total 188,22

Table 19. Bilanț de materiale pentru faza de uscare

3.7. Bilanț de materiale pentru faza de topire alcalină

Randament 0,88
Materiale intrate Kg Materiale iesite Kg
NaOH 166,63 naftalenoxid de sodiu 59,41
apa 41,66 sulfit de sodiu 45,09
naftalin-2-sulfonat de
Na 93,17 Apa 64,54
apa din turta (15%) 16,44 naftalin-2-sulfonat de Na 10,85
NaOH 138,00

Total 317,90 Total 317,90

Table 20. Bilanț de materiale pentru faza de topire alcalină

3.8. Bilanț de materiale pentru faza de filtrare-spălare

Randament 1,00
Materiale intrate Kg Materiale iesite Kg
naftalenoxid de sodiu 59,41 Precipitat
sulfit de sodiu 45,09 sulfit de sodiu 45,09
apa 64,54 Apa 45,09
naftalin-2-sulfonat de
Na 10,85 Total 90,19
NaOH 138,00 Filtrat
apa 0,62 naftalenoxid de sodiu 59,41
NaOH 14% 181,21 naftalin-2-sulfonat de Na 10,85
NaOH 163,37
Apa 175,92
Total 409,55

Total 499,74 Total 499,74

Table 21. Bilanț de materiale pentru faza de filtrare-spălare

3.9. Bilanț de materiale pentru faza de acidulare

Randament 1,00
Materiale intrate Kg Materiale iesite Kg
naftalenoxid de sodiu 59,41 2-naftol 51,54
naftalin-2-sulfonat de
Na 10,85 acid 2-naftalin sulfonic 9,82
NaOH 163,37 Na2SO4 318,75
apa 175,92 H2SO4 2,20
acid sulfuric 50% 444,36 Apa 471,62

Total 853,91 Total 853,91

Table 22. Bilanț de materiale pentru faza de acidulare

3.10. Bilanț de materiale pentru faza de filtrare-spălare

Randament 0,98
Materiale intrate Kg Materiale iesite Kg
2-naftol 51,54 Precipitat
acid 2-naftalin sulfonic 9,82 β-naftol 50,51
Na2SO4 318,75 Apa 50,51
H2SO4 2,20 Total 101,01
apa 471,62 Filtrat
apa spalare 468,66 acid 2-naftalin sulfonic 9,82
Na2SO4 318,75
Apa 889,77
acid sulfuric 2,20
Total 1220,53

Pierderi 1,03
Total 1322,57 Total 1322,57

Table 23. Bilanț de materiale pentru faza de filtrare-spălare

3.11. Bilanț de materiale pentru faza de uscare

Randament 0,99
Materiale intrate Kg Materiale iesite Kg
β-naftol 50,51 β-naftol uscat 50,00
apa 50,51
apa indepartata 50,51

Pierderi 0,51

Total 101,01 Total 101,01

Table 24. Bilanț de materiale pentru faza de uscare

4. Predimensionarea utilajelor
Vom predimensiona doar utilajele de volum: reactorul de sulfonare, reactorul de turnare pe
apă, reactorul de salifiere, reactorul de topire alcalină, reactorul de acidulare.
ϕ=coeficient de umplere, 0,5≤ϕ≤0,9
Vnecesar=Vutil/ϕ
Vreal=Vparte cilindrică+2*Vcapac
În funcție de V necesar, se standardizează reactorul și se alege din Anexa, lucrarea Lupu
A, „Îndrumar pentru elaborarea proiectelor tehnologice”, un reactor cu volumul cilindric mai mic
decât V necesar. Se ține cont de coeficientul de zveltețe H/D ce trebuie să se încadreze între limitele
1,1-1,6.
Pentru capac și fund, din Anexa nr. 7 se aleg un fund și un capac semielipsoidal și din
Anexa nr. 8 se alege sistemul de agitare al reactorului de tip amestecător cu brațe.

4.1. Predimensionarea reactorului de sulfonare a naftalinei

 coeficient
Vutil
Utilaj Materiale intrare kg densitate(kg/m^3) Vpartial(m^3) de Vnecesar(litri)
(litri)
umplere
Reactor de naftalina 66,65 1140 0,058
120,73 0,5 241,46
sulfonare acid sulfuric 98% 114,56 1840 0,062

Table 25. Calculul volumului necesar, ocupat de reactanți la sulfonarea naftalinei

Capacitate
Capacitate Volum
parte Tip fund si
D (mm) L(mm) fund/capac total
cilindrica capac
(litri) (litri)
(litri)

600 900 250

semielipsoidal 26 302

Table 26. Caracteristicile reactorului de sulfonare a naftalinei

4.2. Calculul volumului necesar, ocupat de reactanți la turnarea pe apă

coeficient
Vutil
Utilaj Materiale intrare kg densitate(kg/m^3) Vpartial(m^3) de Vnecesar(litri)
(litri)
umplere

Acid naftalin-2-
86,84 1400 0,062
sulfonic
Acid naftalin-1-
17,13 1400 0,012
sulfonic
Reactor turnare dinaftilsulfona 3,31 1700 0,002 685,31 0,7 979,02
pe apa
acid sulfuric 57,68 1840 0,031
apa 16,25 1000 0,016
gheata 499,90 900 0,555
C activ 2,60 430 0,006

Table 27.Calculul volumului necesar, ocupat de reactanți la sulfonarea naftalinei

 Capacitate
Capacitate Volum
parte Tip fund si
D (mm) L(mm) fund/capac total
cilindrica capac
(litri) (litri)
(litri)

1000 1300 1000 semielipsoidal 131 1262

Table 28. Table 26. Caracteristicile reactorului de turnare pe apă

4.3. Calculul volumului necesar, ocupat de reactanți la etapa de salifiere

coeficient
Vutil
Utilaj Materiale intrare kg densitate(kg/m^3) Vpartial(m^3) de Vnecesar(litri)
(litri)
umplere

Acid naftalin-2-
sulfonic 86,84 1400 0,062
Acid naftalin-1-
sulfonic 17,13 1400 0,012
Reactor de salifiere apa 512,84 1000 0,513 661,40 0,6 1102,34
acid sulfuric 57,68 1840 0,031
NaHCO3 46,87 2200 0,021
NaCl 46,87 2165 0,022

Table 29. Calculul volumului necesar, ocupat de reactanți la etapa de salifiere

 Capacitate
Capacitate Volum
parte Tip fund si
D (mm) L(mm) fund/capac total
cilindrica capac
(litri) (litri)
(litri)

1100 1200 1250 semielipsoidal 174 1598

Table 30. Caracteristicile reactorului de salifiere

4.4. Calculul volumului necesar, ocupat de reactanți la etapa de topire alcalină

coeficient
Materiale Vutil
Utilaj kg densitate(kg/m^3) Vpartial(m^3) de Vnecesar(litri)
intrare (litri)
umplere

NaOH 166,63 2130 0,078

apa 41,66 1000 0,042
Reactor naftalin-2-
de sulfonat de
201,81 0,6 336,34
topire Na 93,17 1423 0,065
alcalina
apa din turta
(15%) 16,44 1000 0,016

Table 31. Calculul volumului necesar, ocupat de reactanți la etapa de topire alcalină
 Capacitate
Capacitate Volum
parte Tip fund si
D (mm) L(mm) fund/capac total
cilindrica capac
(litri) (litri)
(litri)

700 1000 400 semielipsoidal 45 490

Table 32. Caracteristicile reactorului de topire alcalină

4.5. Calculul volumului necesar, ocupat de reactanți la etapa de acidulare

coeficient
Materiale Vutil
Utilaj kg densitate(kg/m^3) Vpartial(m^3) de Vnecesar(litri)
intrare (litri)
umplere

naftalenoxid
de sodiu 59,41 1181 0,050
naftalin-2-
Reactor sulfonat de Na 10,85 1423 0,008
de 552,05 0,6 920,08
NaOH 163,37 2130 0,077
acidulare
apa 175,92 1000 0,176
acid sulfuric
50% 444,36 1840 0,241

Table 33. Calculul volumului necesar, ocupat de reactanți la etapa de acidulare

 Capacitate
Capacitate Volum
parte Tip fund si
D (mm) L(mm) fund/capac total
cilindrica capac
(litri) (litri)
(litri)

1000 1300 1000 semielipsoidal 131 1262

Table 34. Caracteristicile reactorului de acidulare

4.6. Alegerea sistemelor de agitare

Alegerea sistemului de agitare

Dimensiuni constructive (mm) Viteza
Nr. Tip
Utilaje D (mm) Turatie periferica
Crt. sistem
d h h1 h3 h4 (rot/min) (m/s)
Reactor de Agitator
1 600 300 60 60 600 180 3,5
sulfonare cu brate 12-100

Reactor Agitator
2 1000 500 100 100 1000 300 3,5
turnare pe apa cu brate 12-50

Reactor de Agitator
3 1100 550 110 110 1100 330 3,5
salifiere cu brate 12-50

Reactor de Agitator
4 700 350 70 70 700 210 3,5
topire alcalina cu brate
12-80

Reactor de Agitator
5 acidulare 1000 cu brate 500 100 100 1000 300 12-50 3,5
 4.7. Fișe de utilaj

Fisa Utilaj

Temperatur
a de lucru Material Protecție
Denumire Reactor de sulfonare
o anticorozivă
( C)
Indicativ in schema de Oțel inox
R1 155-165 email
utilaje V2A
Forma
Forma constructivă fund: constructivă
capac:
semielipsoidal semielipsoidal
Volum parte
H D(mm) Volum total
cilindrică
(litri) (litri)
900 600 250 302
Sistem amestecare: amestecător cu brațe
d h(mm) h1(mm) h4 (mm) h3 max.
(mm) (mm)
300 60 60 180 600
Accesorii: manta de încălzire
termometru
indicator de nivel
izolație termică

Fisa Utilaj

Temperatur
a de lucru Material Protecție
Denumire Reactor turnare pe apa
o anticorozivă
( C)
Indicativ in schema de Oțel inox
R2 95 email
utilaje V2A
Forma
Forma constructivă fund: constructivă
capac:
semielipsoidal semielipsoidal
Volum parte
H D(mm) Volum total
cilindrică
(litri) (litri)
1300 1000 1000 1262
Sistem amestecare: amestecător cu brațe
d h(mm) h1 (mm) h4 (mm) h3 max.
(mm) (mm)
500 100 100 300 1000
Accesorii: manta de încălzire
termometru
indicator de nivel
izolație termică
 Fisa Utilaj

Temperatur
a de lucru Material Protecție
Denumire Reactor salifiere
o anticorozivă
( C)
Indicativ in schema de Oțel inox
R3 20-95 email
utilaje V2A
Forma
Forma constructivă fund: constructivă
capac:
semielipsoidal semielipsoidal
Volum parte
H D(mm) Volum total
cilindrică
(litri) (litri)
1200 1100 1250 1598
Sistem amestecare: amestecător cu brațe
d h(mm) h1 (mm) h4 (mm) h3 max.
(mm) (mm)
550 110 110 330 1100
Accesorii: manta de încălzire
termometru
indicator de nivel
izolație termică

Fisa Utilaj

Temperatur
a de lucru Material Protecție
Denumire Reactor topire alcalina
o anticorozivă
( C)
Indicativ in schema de Oțel inox
R4 95-100 email
utilaje V2A
Forma
Forma constructivă fund: constructivă
capac:
semielipsoidal semielipsoidal
Volum parte
H D(mm) Volum total
cilindrică
(litri) (litri)
1000 700 400 490
Sistem amestecare: amestecător cu brațe
d h(mm) h1 (mm) h4 (mm) h3 max.
(mm) (mm)
350 70 70 210 700
Accesorii: manta de încălzire
termometru
indicator de nivel
izolație termică
 Fisa Utilaj

Temperatur
a de lucru Material Protecție
Denumire Reactor acidulare
o anticorozivă
( C)
Indicativ in schema de Oțel inox
R5 95-100 email
utilaje V2A
Forma
Forma constructivă fund: constructivă
capac:
semielipsoidal semielipsoidal
Volum parte
H D(mm) Volum total
cilindrică
(litri) (litri)
1300 1000 1000 1262
Sistem amestecare: amestecător cu brațe
d h(mm) h1 (mm) h4 (mm) h3 max.
(mm) (mm)
500 100 100 300 1000
Accesorii: manta de încălzire
termometru
indicator de nivel
izolație termică

5. Bilanțul termic al reactorului de sulfonare a naftalinei

Bilanțul termic se calculează pentru o șarjă, procesul de fabricare al beta naftolului fiind
discontinuu. Rezultatul obținut se folosește pentru calculul utilităților și dimensionarea termică.
Acesta se calculează pe utilajele în care are loc transfer termic, prin încălzire, răcire sau reacție
chimică.
Utilajul pentru care se calculează bilanțul termic este reactorul de sulfonare a naftalinei.
Valorile pentru căldurile specifice au fost luate din literatură.

Diagrama de temperatura

180
160
Temperatura (⁰C)

140
120
100
80
60
40
20
0
0 1 2 3 4 5 6
Timp (ore)
 Qin+Qr+Qat=Qie+Qp (kcal) unde:
Qin=căldură intrată;
Qr=căldură consumată/degajată;
Qat=căldură agent termic;
Qie=căldură ieșită;
Qp=căldură pierdută.
Qin=(mi*Cpi*Ti intrare) pentru reactanți;

5.1. Bilanțul termic al etapei de încălzire

Masa
Cantitate Cp Temp Hf Q intrare
Mat intrate Kg molara
in moli (J/mol*grd) intrare, ºC (kJ/mol) (kJ)
(kg/kmol)
naftalina 66,65 128 520,73 196 20 78 2041,26
acid sulfuric
94% 114,56 98 1168,99 93,11 20 -801,14 2176,88
Qintrare 4218,14

Masa
Cantitate Cp Temp Hf
Mat iesite Kg molara Q iesire (kJ)
in moli (J/mol*grd) iesire, ºC (kJ/mol)
(kg/kmol)
Acid naftalin-2-sulfonic 86,84 208 417,52 333,29 160 -439,18 22264,90
Acid naftalin-1-sulfonic 17,13 208 82,38 333,29 160 -439,18 4393,00
Dinaftilsulfona 3,31 318 10,41 639,76 160 -77,22 1066,05
acid sulfuric 57,68 98 588,53 93,11 160 -801,14 8767,70
Apa 16,25 18 902,60 75,3 160 -241,73 10874,50
Qiesire 47366,15

.
 5.2. Calculul entalpiei de reacție, al căldurii de reacție și a căldurii agentului termic

SO 3H
+ H2SO4
+ H2O

128 98 208 18
SO 3H

+ H2SO4 + H2O

128 98 208 18

SO 2

2 + H2SO4 + 2 H2O

2x128 98 318 2x18

ΔH reactie 1 (kJ) 42,23

ΔH reactie 2 (kJ) 42,23
ΔH reactie 3 (kJ) 84,46

Qreactie (kJ) -21990,42

Qat (kJ) 81423,03

Debit de caldura necesar(KW) 22,62

5.3. Calculul volumului de agent termic necesar

Agent termic- abur de 11 bar

Densitate V abur Debit mediu abur
T(ᵒC) rV (kJ/kg) (kg/m3) Qat(kJ) mat(kg) (m3) (m3/s)
184,06 1998,55 5,638 81423,03 40,74 7,23 0,00201

6. Date privind metode de analiza si control

 Determinarea cantitatii totale de acizi sulfonici din amestec.
  Cantitatea totala de acizi sulfonici se exprima prin diferenta dintre continutul total in acizi
(exprimat in H2SO4), determinat alcalimetric prin titrare cu solutie KOH n/10 si continutul
in H2SO4, determinat gravimetric cu BaSO4.

 Determinarea gradului de sulfonare

Se trateaza o proba din masa sulfonata cu BaCO3 si se filtreaza BaSO4 insolubil. Gradul de
sulfonare se determina apoi prin stabilirea cantitatii de Na2CO3 necesara trecerii sarurilor solubile
de bariu ale acizilor sulfonici in saruri de sodiu, in prezenta fenolftaleinei.

 Determinarea continutului in sulfone

Sulfonele se dozeaza prin extractia cu eter de petrol din insolubilele filtrate si uscate de la
diluarea cu apa a unei probe din masa sulfonica, evaporare si cantarirea reziduului.

 Separarea acizilor sulfonici

Izolarea acizilor sulfonici liberi din masa sulfonata se practica rar si anume atunci cand
solubilitatea lor in apa sau acid sulfuric diluat este mica. In aceste cazuri se dilueaza masa de
reactie cu apa pana la o concentratie a H2SO4 la care acidul sulfonic este greu solubil si se filtreaza;
cristalele acidului sulfonic inglobeaza intotdeauna o anumita cantitate din solutia de H2SO4.
In mod curent acizii sulfonici se izoleaza insa sub forma de saruri de sodiu, folosite mai
departe in procesele de fuziune alcalina si amonoliza. Dupa terminarea sulfonarii masa se dilueaza
prin turnare pe apa, iar pentru obtinerea sarii de sodiu a acidului sulfonic se utilizeaza doua metode:
 Metoda var – soda
Solutia apoasa care contine acidul sulfonic si excesul de scid sulfuric se neutralizeaza la
cald prin adaugare de carbonat de calciu, avand loc formarea sulfatului de calciu insolubil si a sarii
de calciu solubile a aciduklui sulfonic. Separarea acestora se face prin filtrare, cand sulfatul de
calciu se filtreaza si se spala mai usor, apoi filtratul se trateaza cu cantitatea strict echivalenta de
carbonat de sodiu rezultand carbonatul de calciu insolubil si sarea solubila a acidului sulfonic;
urmeaza separarea prin filtrare a acestora.
Procedeul var – soda este mult utilizat in industrie, insa prezinta dezavantajul pierderii
acidului sulfuric din acidul uzat sub forma de sulfat de calciu care reprezinta un balast in fabricatie.
 Metoda salifierii - consta in transformarea acizilor sulfonici in saruri de sodiu,
 urmata de micsorarea solubilitatii acestora prin adaugare de NaCl sau Na2SO4.
Metoda salifierii se aplica numai atunci cand sarea acidulu sulfonic nu este prea solubila
in apa, iar cantitatea de saruri anorganice inglobate in precipitat nu deranjeaza in procesul de
fuzziune alcalina care urmeaza.
In afara de separarea ca saruri de sodiu a acizilor sulfonici, in alte cazuri se mai aplica
separarea acestora si sub forma de saruri ale altor metale prin adaugarea in masa acida turnata in
apa a sarurilor sau uneori a oxizilor corespunzatori acestor metale.

7. Rețeta pentru scara industrială

8. Protectia muncii

In procesele de sulfonare exista pericole de accidente care sunt cauzate de faptul ca

multe din substantele organice supuse sulfonarii sunt inflamabile si toxice pentru organism
(benzen, toluen,etc.); se lucreaza cu agenti de sulfonare care au actiune distructia asupra tesuturilor
epidermice (H2SO4, oleum, ClSO3H), iar in sectiile de fabricatie pot apare gaze (SO2, SO3) cu
actiune iritanta si sufocanta asupra cailor respiratorii.
Pentru îndepărtarea gazelor este necesar să se ia o serie de măsuri, cum ar fi etanseizarea
aparatelor, în scopul împiedicării răspândirii în mediul de lucru a acestora, introducerea tehnicii
avansate şi a utilajelor moderne, montarea instalaţiilor de ventilare, etc.
Alimentarea cu reactanţi are loc mecanic şi într-un sistem etanş astfel încât să fie exclus
contactul direct al angajaţilor cu substanţe chiar şi accidental.
Introducerea pe scară largă a utilajelor si a masinilor noi, cu performanţe din ce in ce
mai înalte în ceea ce priveşte puterea si viteza de lucru, precum si folosire intensă a
mijloacelor de transport mecanice în încăperile industriale, impun luarea de măsuri pentru
combaterea zgomotului şi a vibraţiilor produse în timpul funcţionării acestora.
Tehnica actuală utilizează următoarele metode principale de reducere a zgomotelor:
- eliminarea sau reducerea zgomotului prin măsuri tehnice care se iau asupra sursei care îl
produce;
 - înlăturarea zgomotului prin izolarea surselor care îl generează;
- absorbţia zgomotului prin însonorizarea locurilor de muncă;
- protecţia personalului care lucrează în medii cu zgomot cu mijloace individuale de
protecţie.
Metoda protecţiei individuale constă in folosirea unor dispozitive speciale pentru
protejarea muncitorilor care lucrează în medii cu zgomote mari, dispozitive numite antifoane.
Art.1129. Se recomandă ca aparatele de măsurat temperatura să regleze atât introducerea
reactanţilor cât şi răcirea acestora.
Art.1142. La operaţia de separare a produşilor va funcţiona continuu ventilaţia locală.
Art.2849. Lichidele inflamabile vor fi manipulate cu atenţie deosebită astfel:
pe masă se vor ţine cantităţi mici, vasele nu vor fi umplute decât maximum până la 90%
din volumul lor şi vor fi însoţite de etichete;
nu se vor turna în apropierea focului;
nu se vor varsa in chiuvete.
Art.169. Conducte prin care se transportă gaze sau lichide fierbinţi vor fi izolate termic.
Art.161. Este interzisă depozitarea substanţelor şi materialelor inflamabile şi explozive în
incinta întreprinderilor sau în jurul clădirilor.

 H2SO4

Ambalare: In flacoane sau canistre de polietilena. Ambalajele vor fi foarte bine etansate
pentru a se evita scurgerile de produs.

Depozitare: In incaperi uscate, racoroase (aerisite), in conformitate cu normele de tehnica

securitatii muncii pentru substante corozive.

NOTA: Ambalarea, manipularea si transportul acidului sulfuric se fac utilizand

echipamentul individual de protectie (cizme, sort, manusi de cauciuc, ochelari de
protectie), avand la dispozitie material de neutralizare (hidroxid alcalin), pentru
anihilarea scurgerilor accidentale pe pardoseli si bicarbonat de sodiu solutie
saturata si solutie 2 %, pentru neutralizarea stropirilor epidermei, respectiv a
ochilor.
La orice tip de accident sau intoxicatie, prima masura ce trebuie luata este
 indepartarea imediata a accidentatului din zona contaminata si spalarea
imediata a partilor atinse de acid sulfuric cu apa din abundenta, dupa ce au fost
dezbracate toate vestmintele care au fost in contact cu acidul.
La depozitarea pe termen lung se recomanda transvazarea continutului
ambalajelor, la aproximativ 3 luni, in ambalaje noi, avand in vedere faptul ca
acestea pot suferi degradari in timpul depozitarii, ceea ce ar putea conduce la
accidente in timpul manipularii.

Transport: Mijloace de transport acoperite, ventilate.

 NaOH

Ambalare: In flacoane foarte bine etansate pentru a se evita scurgerile de produs.

Depozitare: In incaperi uscate, racoroase (aerisite), in conformitate cu normele de tehnica

securitatii muncii pentru substante corozive.

NOTA: Ambalarea, manipularea si transportul hidroxidului de sodiu se fac utilizand

echipamentul individual de protectie (cizme, sort, manusi de cauciuc, ochelari de
protectie), avand la dispozitie material de neutralizare .La orice tip de accident
sau intoxicatie, prima masura ce trebuie luata este indepartarea imediata a
accidentatului din zona contaminata si spalarea imediata a partilor atinse de
hidroxid de sodiu cu apa din abundenta, dupa ce au fost dezbracate toate
vestmintele care au fost in contact cu baza.
La depozitarea pe termen lung se recomanda transvazarea continutului
ambalajelor, la aproximativ 3 luni, in ambalaje noi, avand in vedere faptul ca
acestea pot suferi degradari in timpul depozitarii, ceea ce ar putea conduce la
accidente in timpul manipularii.

Transport: Mijloace de transport acoperite, ventilate.

  Naftalina

Depozitare: Se va depozita in echipamente inchise ermetic, uscate, la temperaturi intre 15OC si

25OC,protejat de lumina.

NOTA: Protectia respiratorie: Se vor cere indicatii de specialitate inainte de a alege si a utiliza
aparatul respirator. Pentru operatii de interventii sau in cazuri speciale (curatarea
scurgerilor, rezervoarelor sau a tancurilor de depozitare) se vor purta aparate izolante
autonome.

Protectia ochilor: Se vor purta ochelari de protectie chimica, conform reglementarilor

referitoare la protectia ochilor si a fetei.

Alte mijloace individuale de protectie: Pentru prevenirea contactului cu pielea se vor

purta manusi, cizme si salopete.

Ventilatia: Se vor asigura sisteme de ventilare in cazul spatiilor inchise pentru a

mentine la cele mai mici valori.

Puncte de prim ajutor: Se vor asigura spatii de spalare a ochilor in zona de lucru in caz
de urgenta si dusuri rapide de protectie.

Echipamentul contaminat: Se vor separa hainele de lucru contaminate de hainele de

strada si se vor spala inainte de reutilizare.

Observatii: Nu se va manca, nu se va bea si nu se va fuma niciodata in zona de lucru.

Transport: Mijloace de transport tereste, maritime.

 Beta-Naftol

Depozitare: Se va depozita in locuri bine ventilate (in cazul spatiilor inchise). Nu se va depozita in
apropierea alimentelor si a furajelor.

NOTA: Dupa inhalare: aer curat. In cazul opririi respiratiei : se aplica ventilare mecanica sau
masca de oxigen. Dupa contactul cu pielea: spalati cu multa apa. Indepartati
imbracaminea contaminanta. Dupa contactul cu ochii: clatiti cu multa apa.
 Protectia cailor respiratorii: Fitru pentru particule solide si lichide toxice.

Protectia mainilor: Utilizarea manusilor din cauciuc nitrilic.

Igiena industriala: Schimbarea imbracamintei contaminante. Se recomanda aplicarea

unei creme ecran de protectie a pielii.

Transport: Mijloace de transport tereste, maritime, aeriane.

Prin aplicarea masurilor generale de protectie individuala si colectiva, precum si prin exploatarea
corecta a aparatelor si utilajelor, se evita posbilitatea aparitiei complicatiilor daunatoare care pot exista
in sectiile in care se efectueaza procese de sulfonare[8],[9],[10].

9. Amplasarea utilajelor
III. BIBLIOGRAFIE

1. Clayden, Jonathan; Greeves, Nick; Warren, Stuart; Wothers, Peter (2001). Organic
Chemistry (1st ed.). Oxford University Press.
2. .Weber, Manfred; Weber, Markus; Kleine-Boymann, Michael (2004). "Phenol".
Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry.
3. Smith, Michael B.; March, Jerry (2007), Advanced Organic Chemistry: Reactions,
Mechanisms, and Structure (6th ed.), New York: Wiley-Interscience
4. M. Avram, Chimie Organica, vol I, Ed. Academiei Rep. Socialiste Romania,
Bucuresti, 1983
5. Gerald Booth "Naphthalene Derivatives" in Ullmann's Encyclopedia of Industrial
Chemistry, 2005, Wiley-VCH, Weinheim.
6. Melvin S. Newman, Frederick W. Hetzel (1971). "Thiophenols from Phenols: 2-
Naphthalenethiol"
7. L. Floru, F. Urseanu, C. Tarabasanu, R. Palea, Chimia si Tehnologia
intermediarilor aromatici si a colorantilor organici, Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti.
8. http://www.chimopar.com/produs/101/acid-sulfuric-th.html, 04.01.2019
9. http://www.kynita.ro/tehnice/naftalina.pdf, 04.01.201
10. https://www.iprotectiamuncii.ro/legislatie-protectia-muncii , 04.01.2019
11. Lupu, A.; Pătrașcu, R., Îndrumar pentru elaborarea proiectelor tehnologice,
Institutul Politehnic București, Facultatea de Tehnologie Chimică, București, 1982
12. https://www.chemeo.com/