BHAGAVAD-GITA

-I-
Cartea înâia numită
DESCUMPĂNIREA LUI ARJUNA
Dhritarashtra1 a spus:
1. Ce au făcut, Sanjaya, ai ei !i fiii "ui #an$u, a$una%i &ata $e "uptă, 'n C(pia )e&ii 2, 'n *uru+shetra
3

.Sanjaya
După ce a spus:
ă/ut arata fii"0r "ui #an$u, $esfa!urată 'n "inie $e ătaie, re&e"e Dury0$hana apr0piin$u-se $e
'nă%ăt0ru" 2său34 a r0stit cuinte"e:
4. #rie!te, 'nă%ăt0ru"e, area arată a fii"0r "ui #an$u, $esfa!urată 'n "inie $e ătaie $e către priceputu" tău $iscip0",
fiu" "ui Drupa$a5.
5. Ac0"0 sunt iteji, ari arca!i $e seaa "ui Arjuna !i Bhia 6, 'n ăta"ie: 6uyu$hana7, Virata8 !i Drupa$a cu caru"
2său3 are9,
7. Dhrishta+etu, Ce+itana !i puternicu" re&e $in *ashi, #urujit, *untih0ja !i re&e"e Shaiya ce" 2puternic ca un3 taur
2printre3 0aeni.
8. 9i 6u$haanyu ce" 'n$ră/ne% !i ttaaujas ce" puternic, fiu" "ui Suha$ra !i fiii "ui Draupa$i, t0%i cu care ari.
;. Cun0a!te-i pe cei ai $e seaă $intre ai n0!tri, tu priu" 'ntre cei $e $0uă 0ri născu%i10< ca să-i !tii, %i-i 0i nui pe
ace!ti c0n$ucăt0ri ai 0astei e"e:
=. Tu 2(nsu%i3 !i Bhisha !i *arna !i *ripa, 'nin&ăt0ri 'n ătă"ii, Ashatthaan !i Vi+arna, precu !i fiu" "ui
S0a$atta,
>. 9i u"%i a"ti er0i care au renun%at "a ia%a pentru ine, cu fe"urite are $e atac, 'n$e(natici 'n "uptă.
1?. #u%ină este 0astea n0astră, af"ată 'n seaa "ui Bhisha, u"tă este 0astea "0r, af"ată 'n seaa "ui Bhia.
11. @riun$e a%i fi, t0ate ării"e 0astre, fiecare $in "0cu" 'n care stă, $0ar pe Bhisha să-" pă/ească.
1. Spre ucuria acestuia11, ce" ai ătr(n $in 2neau"3 *uru, străunu" ce" 0inic 12, $(n$ un răcnet puternic ca $e "eu, a
suf"at 'n sc0ică.
14. Atunci, sc0ici"e !i t0e"e ari, t0e"e ici, tr0pete"e ari răsunară $e0$ată< uietu" a f0st c"0c0tit0r.
15. Atunci, 'n are"e "0r car tras $e cai a"i, a$haa 13 !i #an$aa14, suf"ară 'n sc0ici"e "0r $iine.
17. Hrishi+esha 2a suf"at3 'n 2sc0ica3 #ancajanya, Dhananjaya 'n Dea$atta !i Vri+0$ara ce" crunt 'n fapte, 'n area
sc0ica #aun$ra.
18. e&e"e u$hishthira, fiu" "ui *unti 2a suf"at3 'n Anantaijaya, a+u"a !i Saha$ea 'n Su&h0sha !i anipushpa+a.
1;. are"e arca! $in *ashi !i are"e ră/0inic Shi+han$in, Dhrishta$iuna !i Virata !i ne(ninsu" Satya+i,
1=. Drupa$a, fiii "ui Drupa$i !i re&e"e Sauha$ra cu ra%u" are, $in t0ate par%i"e, 0 re&e, faceau să sune fiecare sc0ica
sa.
1>. Sunetu" tuu"tu0s a sf(!iat inii"e ce"0r ai "ui Dhritarashtra, făc(n$ să răsune ceru" !i pă(ntu".

1
EDhritarashtraF: tată" *aurai"0r, re&e"e $in Hastinapura, care a re0cupat tr0nu" 'n ura 0r%ii frate"ui sau #an$u, tr0n
pe care '" ce$ase anteri0r $in cau/ă că 0rise. ntrearea sa tră$ea/ă speran%a că, eentua", "upta care ura să 'nceapă ar
fi putut să fie 'pie$icată $e faptu" ca aea să aia "0c t0cai 'n *uru+shetra ECapia *aurai"0rF, unu" $intre
centre"e re"i&i0ase a"e In$iei, supranuit !i ECapia )e&iiF.
3
ESanjayaF: c0n$ucăt0ru" caru"ui $e "uptă a" "ui Dhritarashtra, caruia 'i re"atea/ă $ia"0&u" $intre *rishna !i Arjuna pe
care "-a au/it "a $istan%ă, &ra%ie haru"ui pe care i "-a $at Vyasa.
4
Enă%ăt0ru" 2său3F: rahanu" Dr0na care i-a 'nă%ăt (nuirea are"0r at(t pe #an$ai c(t !i pe *aurai.
6
EBhiaF: ce" care c0n$uce 0!ti"e "ui 6u$hishthira, 'preună cu Dhrishta$yuna.
7
E6uyu$hanaF: ce" care c0n$uce caru" $e "uptă a" "ui *rishna.
8
„Virata”: căpetenia unui ţinut în care au locuit fii lui Pandu.
9
„Cu carul [său] mare”: sk. maharatha poate fi tradus i prin „căpetenie de oti”! „mare ră"#oinic”! care conducea
unspre"ece mii de arcai.
10
EDe $0uă 0ri născu%iF: epitet ap"icat ce"0r trei caste superi0are care au priit ini%ierea e$ică, c0nsi$erată ca 0 a $0uă na!tere<

ini%ierea
11 era $eci 0"i&at0rie pentru t0%i 0aenii "ieri, cu eJcep%ia feei"0r !i a castei shu$ra.
EAcestuiaF: Dury0$hana.
12
EStrăunu" ce" 0inicF: Bhisha.
13
Ea$haaF - epitet a" "ui *rishna< 'n cursu" teJtu"ui *rishna a apărea frecent !i su a"te epitete: Acyuta, G0in$a, anar$ana,
a$husu$ana $istru&at0r a" "ui a$hu, Varshneya, Hari, *eshaa p"et0su" !i Hrishi+esha stapanu" $iin a" si%uri"0r.
14
E#an$aaF: epitet a" "ui Arjuna Efiu a" "ui #an$uF, care, ca !i *rishna, a aparea frecent !i su a"te epitete !i perifra/e
$escriptie: fiu a" "ui *unti, fiu a" "ui #ritha, Bharata, ura! a" "ui Bharata, Dhananjaya, Gu$a+esha etc.
?. Atunci, ă/(n$u-i pe cei ai "ui Dhritarashtra &ata 2$e "uptă3, #an$aa, a" cărui stea& purta 0 aiu%ă 2ca sen3, c(n$
să 'nceapă "upta, ri$ic(n$u-!i arcu",
1. i spuse, 0 re&e, aceste 0re "ui Hrishi+esha: E@pre!te-i caru" eu, 0 Acyuta, 'ntre ce"e $0uă 0!ti,
. Ca să-i ă$ a"inia%i !i $0rnici $e "uptă pe cei cu care i-e $at să ă "upt 'n această ăta"ie ce se st(rne!te.
4. #e cei str(n!i aici, 'i ă$ $0rnici să se "upte, $0rnici să facă 'n "uptă p"acu" netrenicu"ui fiu a" "ui Dhritarashtra. 15 F
5. )a aceste cuinte a"e "ui Gu$a+esha, 0 Bharata, Hrishi+esha 0prin$ 'ntre ce"e $0uă arate caru" ne(ntrecut,
7. n fa%a "ui Bhisha, Dr0na !i a tutur0r re&i"0r, spuse: E@, fiu a" "ui #ritha, prie!te-i a$una%i pe t0%i ace!tia $in neu"
"ui *uru.F
8. Kiu" "ui #ritha /ări atunci cu stateau 'n ae"e 0!ti, părin%i, străuni, 'nă%ăt0ri 16, unchi, fra%i, c0pii, nep0%i !i 0rtaci,
s0cri !i prieteni.
;. Kiu" "ui *unti17 ă/(n$u-!i t0ate ru$e"e a"iniate, 'n $escupănire, 0ri 'n$urerat:
Arjuna a spus:
=. #riin$u-i neau", 0 *rishna, a$unat $0rnic $e a se ate, i se 'n0aie pici0are"e, &ura i se usucă.
>. #rin trup 'i trece un fi0r, i se ri$ică păru", 2arcu"3 Gan$ia 'i scapă $in (nă !i pie"ea 'i ar$e<
4?. u ă p0t %ine pe pici0are, intea i se risipe!te, iar sene"e, 0 *eshaa, "e ă$ p0trinice<
41. 9i nu ă$ "a ce-ar fi un să-i uci$ ru$e"e 'n ăta"ie< nu $0resc i/in$a, 0 *rishna, nici $0nia !i nici p"ăceri"e.
4. )a ce ne este ună $0nia, 0 G0in$a, "a ce ne sunt une ucurii"e sau 2chiar3 ia%a
44. Cei pentru care $0ri $0nia, ucurii"e !i p"ăceri"e, iată-i, st(n$ 2&ata $e3 "uptă, renun%(n$ "a ia%ă !i "a au%ii<
45. nă%ăt0ri, părin%i, fii, precu !i unici, unchi, s0cri, nep0%i, cuna%i !i rue$enii,
47. #e ace!tia nu reau să-i 00r, $e-ar fi să ă 00are ei, 0 a$husu$ana, nici pentru $0nia ce"0r trei "ui< $arăi-
te pentru cea a pă(ntu"ui
48. Ce ucurie a aea, 0 anar$ana, uci&(n$u-i pe cei ai "ui Dhritarashtra #ăcatu" ar ca$ea pe n0i, uci&(n$ ace!ti
ne"e&iui%i 'nara%i.
4;. De aceea, n0i nu pute uci$e pe cei ai "ui Dhritarashtra, care ne sunt ru$e< uci&(n$u-ne ru$e"e, cu a putea fi
ferici%i, 0 a$haa
4=. Chiar $acă ace!tia nu ă$, cu intea pra$ă pasiunii, păcatu" $e a-%i $istru&e fai"ia !i păcatu" $e a ataca prietenu",
4>. Cu să nu !ti n0i să ne 0pri $e "a acest păcat, 0 anar$ana, n0i care cun0a!te ce-i păcatu" $e a-%i $istru&e
fai"ia
5?. Kai"ia fiin$ $istrusă, pier )e&i"e eterne a"e fai"iei< pierin$ )e&ea, fără$e"e&ea pune stăp(nire pe 'ntrea&a fai"ie.
51. C(n$ stăp(ne!te fără$e"e&ea, 0 *rishna, feei"e se $epraea/ă< $epraarea feei"0r, 0 Varshneya, $uce "a
aestecu" caste"0r.
5. Acest aestec a$uce infernu", nu nuai pentru ce" ce-!i uci$e fai"ia, $ar chiar pentru fai"ie: străunii "ipsi%i $e
ritu" turte"0r pinda !i a" apei18 ca$ 2(n infern3.
54. #rin aceste păcate a"e ce"0r ce uci$ fai"ia, care pr0$uc aestecu" caste"0r, sunt răsturnate "e&i"e eterne a"e castei !i
a"e fai"iei.
55. Ce"0r care strică "e&i"e fai"iei, 0 anar$ana, infernu" "e este "ăca!u" 0r(n$uit< a!a a af"at 19.
57. Vai, era h0tăr(%i să face un are păcat c(n$ ne pre&ătea să ne uci$e fai"ia $e $ra&u" p"ăceri"0r !i a"
$0niei.
58. i-ar fi ai ine $acă, fără să ă 0pun, !i ne(narat, cei ai "ui Dhritarashtra -ar uci$e cu ara 'n (nă.

Sanjaya a spus:
5;. V0rin$ astfe", Arjuna, 'n p"ină ătă"ie, s-a a!e/at 'n car, "ăs(n$ 2să-i ca$ă3 arcu" !i să&e%i"e, cu inia cuprinsă $e
(hnire.

15
EKiu a" "ui DhritarashtraF: Dury0$hana.
16
„$n%ăţător”: sk. &uru. $n %echiul #rahmanism termenul desemnea"ă preceptorul spiritual sau fondatorul unei tradiţii
spirituale. 'le%ul tre#uie să(i acorde supunere totala în timpul no%iciatului i un respect total în restul %ieţii. $n
hinduism i în sectele reli&ioase tardi%e importanta în%ăţătorului spiritual creste fiind considerat ca o di%initate
încarnată si! ca atare! o#iect al unei adoraţii cu caracter reli&ios.
17
E*untiF: epitet a" "ui #ritha.
18
„)itul turtelor i al apei”: ceremonia *hraddha care ofera stră#unilor aflaţi în pitri(loka! „lumea stră#unilor”!
daruri sim#olice! pentru a(i menţine în acest loc temporal i a(i impiedica să cadă în infern +naraka,. -ericirea
stră#unilor este le&ată de faptele urmailor lor! depin"ând direct de faptele lor meritorii sau de păcatele lor. ctul
ofrandei sporea atat meritul urmailor cât i pe cel al stră#unilor.
19
„a am aflat”: prin tradiţie.
 -II-
Cartea a doua numită
YOGA DISCRIMINĂRII
Sanjaya a spus:
1. Acestuia cuprins $e i"ă, cu 0chii tu"ura%i !i p"ini $e "acrii, $escupănit, a$husu$ana 'i spuse aceste 0re:

Bha&aat a spus:

. De un$e
$eschi$e această
ceru" $isperare
!i '%i strică ce te cuprin$e 'n c"ipa 'ncercării, 0 Arjuna, $enă $0ar $e unu" ce nu-i n0i", care nu-%i
faia
4. Kii fără s"ăiciune, fiu" a" "ui #ritha, aceasta nu %i se p0trie!te< &0nin$ $in inia j0snică s"ăiciune, ri$ică-te, 0 tu
care-%i $istru&i $u!anii.

Arjuna a spus:
5. Cu 0i tra&e cu să&eata, 0 a$husu$ana, 'n "uptă cu Bhisha !i Dr0na cei $eni $e a$0rare, 0 tu care-%i 'nin&i
$u!anii
7. ai ine să trăiesc cer!in$ 'n "ue, $ec(t să-i uci$ pe arii ei 'nă%ăt0ri< uci&(n$u-i pe 'nă%ăt0ri, chiar c(n$
r(nesc "a 0&a%ie, a! aea parte $e hrană pătată cu s(n&e.
8. u !tiu ce 2ar fi3 ai ine pentru n0i, $acă a 'nin&e sau $acă a fi 'nin!i< iată-i st(n$ 'n fa%a n0astră pe cei ai "ui
Dhritarashtra pe care, uci&(n$u-i, n-a ai $0ri să trăi.
;. Cu fiin%a-i /$r0ită $e s"ăiciunea i"ei, te 'ntre, $e0arece $at0ria 'i tu"ură intea< spune-i $es"u!it ce este ai ine< sunt
'nă%ăce"u" tău, "a tine in, 'nă%ă-ăL
=. Căci nu ă$ ce-ar 2putea3 a"un&a supărarea care 'i seacă puteri"e, chiar $e-ar fi să 0%in $0nia neăr&inită !i

'e"!u&ată pe pă(nt sau stăp(nirea supreă 2a ceru"ui3.

Sanjaya a spus:
>. V0rin$ a!a "ui Hrishi+esha, spun(n$u-i "ui G0in$a Enu 0i "uptaF, Gu$a+esha, ce" care-!i $istru&e $u!anii, tăcu.
1?. Hsri+esa 'i spuse sur(/(n$ aceste 0re, 0 Bharata, ce"ui $escupănit 'ntre ce"e $0uă 0!ti.

Bha&aat a spus:
11. i p"(n&i pe cei ce nu treuie să-i p"(n&i !i cu(nte/i $espre 'n%e"epciune< cei 'nă%ă%i nu-i p"(n& nici pe cei ii, nici
pe cei 0r%i.
1. -a f0st nici 20 ree3 c(n$ eu să nu fi eJistat sau tu, sau prin%ii ace!tia< "a fe", n0i nu 0 'nceta să eJistă
re0$ată cu t0%ii 'n iit0r.
14. #recu ce" 'ntrupat 'n acest 2trup3 trece prin c0pi"ărie, tinere%e !i ătr(ne%e, t0t a!a trece 2$upă 0arte3 !i 'n a"t trup.
Ce" tare nu este tu"urat $e aceasta.
15. C0ntacte"e 2si%uri"0r3 cu ateria, 0 fiu a" "ui *unti, sunt reci sau ca"$e, p"ăcute sau $urer0ase, in !i se $uc, sunt
trecat0are< 'n$ură-"e, 0 Bharata.
17. @u", pe care acestea nu-" c"atină, 0 tu ce" 2puternic ca un3 taur 2printre3 0aeni, care este ace"a!i "a suferin%ă !i
ucurie, nuai ace"a p0ate capăta neurirea.
18. u eJistă eJisten%ă pentru efiin%ă !i nici n0neJisten%ă pentru Kiin%ă20< h0taru" "0r este ă/ut $e ce" care cun0a!te
a$eăru".
1;. Să !tii că ce" ce "e-a $esfa!urat pe t0ate este nepierit0r< nieni nu p0ate a$uce pieirea ce"ui ec"intit.
1=. Despre trupuri"e ce"ui 'ntrupat care este e!nic, nepierit0r, $e necun0scut, se spune că au un sf(r!it< $e aceea "uptă, 0
BharataL
1>. Ce" care !tie că acesta 2ce" 'ntrupat3 uci$e, 2ca !i3 ce" care !tie că acesta este ucis, a(n$0i nu !tiu< acesta nu uci$e !i
nici nu este ucis21.
?. M" nu se na!te !i nu 0are nici0$ată< nefiin$ supus $eenirii 2acu3 nu a ai $eeni 2nici 'n iit0r3: ce" nenăscut,
etern, ne(ntrerupt, străechi, nu este ucis c(n$ trupu" este ucis.
1. Ce" care-" cun0a!te pe ce" nepierit0r, etern, nenăscut, neschiat0r, 0 fiu a" "ui #ritha, cu 2p0ate cre$e3 acest 0
că face să 00are sau că 00ară
. #recu un 0 care "epă$(n$ e!inte"e 'nechite, ia a"te"e n0i, a!a !i ce" 'ntrupat, "epă$(n$ trupuri"e 'nechite, se
une!te cu a"te"e n0i.
4. #e acesta nu-" taie are"e, nu-" ar$e f0cu", nu-" u$ă apa !i nu-" usucă (ntu".

20
„/u e0istă e0istenţă pentru nefiinţă i nici none0istenţă pentru -iinţă”: /efiinţa nu poate să ai#ă parte de e0istenţă
i nici -iinţa de none0istenţă.

21
Cf. 1atha(2panishad! 33! 45! despre natura nemuritoare a *inelui: „6acă cel care ucide crede ca ucide! dacă cel
care este ucis crede ca este ucis! amandoi nu tiu [ade%ărul]: acela nu ucide i [celălat] nu este ucis”. Cf. Chando&7a(
2panishad! V333! 4!89 ! 8! ;(<.
5. M" nu p0ate fi tăiat, ars, u$at !i uscat< e" este etern, 0nipre/ent, stai", iuai", c0ntinuu.
7. Despre acesta se spune că este neanifestat, $e necuprins cu intea, neschiăt0r< $e aceea, cun0sc(n$u-" a!a, nu
treuie să te 'ntriste/i.
8. Chiar $acă cre/i că acesta se na!te ereu !i 0are ereu, t0tu!i, 0 tu, ce" cu ra%u" are, nu treuie să te 'ntriste/i.
;. 0artea este si&ură pentru ce" născut< na!terea este si&ură pentru ce" 0rt< $e aceea, "ucru" fiin$ $e ne(n"ăturat, tu
nu treuie să te 'ntriste/i.
=. )a 'nceput, fiin%e"e sunt neanifestate, 2"a ij"0c3 sunt anifestate !i "a sf(r!it 2sunt $in n0u3 neanifestate< $e ce te
je"uie!ti atunci, 0 Bharata
>. Carea '" prie!te ca pe cea inunat, a"tu" 0re!te ca $e cea inunat, a"tu" au$e $espre e" ca $e cea inunat,
'nsă, $e!i au/in$ $e e", niciunu" nu-" cun0a!te22.
4?. Ce" 'ntrupat 'n t0ate trupuri"e este pururi $e neataat 0 Bharata< $e aceea nu treuie să p"(n&i re0 fiin%a.
41. #riin$ "a )e&ea 2ta3 pr0prie  s%adharma nu treuie să treuri< pentru un ră/0inic nu eJistă niic ai un $ec(t
"upta 'nscrisă 'n )e&e.
4. Kerici%i sunt ră/0inicii care, 0 fiu a" "ui #ritha, au parte $in 'nt(p"are $e 0 astfe" $e "uptă, ca $e 0 p0artă a ceru"ui
$eschisă.
44. Dacă 'nsă nu ei $a aceasta "uptă 'nscrisă 'n )e&e, atunci, tră$(n$u-%i )e&ea pr0prie !i renue"e, '%i ei atra&e
păcatu".
45. Kiin%e"e 0r face să se p0estescă $espre nefaia ta e!nică< pentru ce" ce %ine "a nue"e "ui, nefaia este ai rea
$ec(t 0artea.
47. Căpetenii"e $e 0!ti 0r cre$e că $e frică te-ai 0prit $in "uptă !i ei ajun&e 'n $ispre%u" ce"0r ce te-au pre%uit.
48. 9i u"te 0re ce nu-s $e spus "e 0r spune $espre tine $u!anii, r(/(n$ $e ără%ia ta< eJistă cea ai $urer0s
4;. cis, ei $0(n$i ceru"< trăin$, ei aea parte $e pă(nt. Deci ri$ică-te, 0 fiu a" "ui *unti, h0tăr(t pentru "uptă.
4=. Kăc(n$ e&a"e fericirea cu suferin%a, c(!ti&u" cu pier$erea, ict0ria cu 'nfr(n&erea, fii &ata $e "uptă< a!a nu-%i ei
atra&e păcatu".
4>. Aceasta cun0!tere %i-a f0st r0stită $upă 2$0ctrina3 Sa+hya< ascu"t-0 acu, $upă 2$0ctrina3 60&a, cun0a!terea prin
stăp(nirea căreia, 0 fiu a" "ui #ritha, ei parasi "anturi"e faptei  karman.
5?. Aici23, nu eJistă stra$anie pier$uta24, nu se af"ă $are inap0i< 0ricit $e putin $in aceasta "e&e, !i te pă/e!te $e area
frică25.
51. Aici, 0 ucurie a 2neau"ui3 *uru, cun0a!terea este unica, h0tarita< cu u"te !i nesf(r!ite rauri este cun0a!terea
ce"0r neh0tariti.
5. Ce 0re inf"0rite spun cei nepriceputi care rain "a 'nă%ătura Vedelor , 0 fiu a" "ui #ritha, care spun Enu eJistă
26

a"tceaF 2$ec(t 'nă%ătura Vedelor3,

54. Cei $ăruiti si%uri"0r, care na/uiesc "a cer, 20re3 care $au 20 n0ua3 na!tere ca fruct a" faptu"ui, p"ine $e fe"urite
rituri $rept ca"e spre ucurie !i putere 27.
55. Cei 'n"ăn%uiti $e ucurie !i putere, cu &(n$irea stăp(nita $e aceste 20re3 nu sunt pătrunsi 'n e$itatie $e 0
cun0a!tere h0tarita.
57. Vedele se 0cupa $e ce"e trei Ten$in%e28 &una< fii fără ce"e trei Ten$in%e, 0 Arjuna, fără $ua"itate, st(n$ 'n a$eăru"
e!nic, fără să a&0nise!ti unuri "ue!ti, cu Sine"e atman 2tau3.
58. #e c(t f0"0seste un put inc0njurat $in t0ate păr%i"e $e apa, pe atit 2f0"0sesc3 unui rahan 'n%e"ept t0ate Vedele . 29

5;. uai fapta să-%i fie c0n$ucat0are !i nici0$ată fructe"e. Sa nu ai $rept teei fructu" fapte"0r< nu te "e&a $e
nefăptuire.
5=. Stin$ 'n y0&a, 'n$ep"ine!te fapte"e, parasin$ "e&ătura 2fa%a $e e"e3, 0 Dhananjaya, fiin$ ace"asi "a reusita !i nereusita<
acestei e&a"itati 2$e spirit3 i se spune y0&a.
5>. Kapta30 este, pe $e$eparte, ai prej0s $e y0&a cun0!terii +#uddhi7o&a, 0 Dhananjaya< caută-%i refu&iu" 'n
cun0a!tere< sunt $eni $e i"a cei care au $rept teei 2a" fapte"0r3 fructu" 2acest0ra3.
7?. Cei care practica y0&a cun0!terii se "eapă$ă aici $e ine !i $e rau< $e aceea, staruieste 'n y0&a< y0&a este in$einare
'n fapte.
71. n%e"eptii care practica y0&a cun0a!terii, "epă$(n$u-se $e fructu" născut $in fapta, e"iera%i $e "antu" rena!teri"0r,
er& spre tariu" fără $urere.

24
Eu eJistă stră$anie pier$ută...F: 'n 0p0/i%ie cu sacrificii"e e$ice, un$e 0rice iperfec%iune tehnică anu"ea/ă 'ntre&u" ef0rt.
25
Earea fricăF: frica $e sasara, f"uJu" na!teri"0r, a" 0r%i"0r !i a" rena!teri"0r.
26
Enă%ătura Ve$e"0rF: *ara+an$a, parte $in $0ctrina e$ică trat(n$ $espre a"0area reuneratiă a $ierse"0r rituri.
27 #rinrituri"e prescrise se p0ate 0%ine ce" u"t ceru", care 'n cre$in%a in$iană este un para$is "ipsit $e e!nicie, supus !i e"
ne(ntreruptei $eeniri.
28
EVe$e"e se 0cupă $e ce"e trei Ten$in%eF: $e "uea ateria"ă.
29
=e0tul pre"inta o oarecare o#scuritate! i ca atare este suscepti#il unor di%erse interpretari. *ensul pe care l(am dat
în traducerea noastră este acela ca un #rahman înţelept nu mai are ne%oie de tiinta Vedelor! fapt care nu implica însă
parerea ca Vedele ar fi inutile.
30
„-apta”: însoţită de dorinţe.
7. C(n$ cun0a!terea ta a trece peste hatisu" c0nfu/iei31, atunci ei ajun&e "a nepasarea fa%a $e ce %i-e $at să au/i sau
fa%a $e ce ai au/it.
74. C(n$ intea #uddhi, uiacita $e ree"atie shruti, iti a stă nec"intita !i h0tarita 'n e$itatie, atunci ei 0%ine
y0&a.

Arjuna a spus:
75. Ce se spune $espre ce" care este nec"intit 'n 'n%e"epciune, care se af"ă 'n e$itatie  samadhi, 0 *eshaa Cu
0re!te, cu se asea/a !i cu er&e ce" cu intea nec"intita

Bha&aat a spus:
77. C(n$ se "eapă$ă $e t0ate $0rin%e"e care-i in 'n inte  manas, 0 fiu a" "ui #ritha, c(n$ se u"%ueste 'n e" 'nsu!i !i
cu e" 'nsu!i, atunci se spune că este nec"intit 'n 'n%e"epciune.
78. Despre ce" cu intea manas netu"urată 'n $urere !i fericire, părăsit $e $0rin%e, "ipsit $e patiă, frica !i (nie, se
spune că este un ascet muni cu intea nec"intita.
7;. Ce" care este $esprins 0riun$e, care fie că $0(n$e!te ine"e sau rau", nu se ucura !i nu se supara, ace"a are
'n%e"epciunea pra>na nec"intita.
7=. Ce" care '!i retra&e ereu si%uri"e $e "a 0iecte"e "0r, precu r0asca test0asa a$u"are"e 2(n carapacea ei3, ace"a
are 'n%e"epciunea nec"intita32.
7>. @iecte"e $ispar pentru ce" 'ntrupat, care nu se hraneste cu e"e, $ar &ustu" raine< chiar &ustu" $ispare ă/(n$u-" pe
Ce" Supre33.
8?. Chiar !i "a 0u" 'n%e"ept care se stăp(neste, 0 fiu a" "ui *unti, si%uri"e fraintate tirasc intea cu f0r%a.
81. Stăp(nin$ t0ate si%uri"e, stai c0ncentrat, a(n$u-ă pe ine $rept u"ti sc0p< ce" care-!i are si%uri"e 'n stăp(nire,
ace"a are 'n%e"epciune nec"intita.
8. n 0u" ce-!i 'n$reapta ereu &(n$u" spre 0iecte"e si%uri"0r, se na!te "e&ătura cu e"e< $in "e&ătură se na!te $0rin%a,
iar $in $0rin%ă apare (nia<
84. Din (nie ia fiin%ă tu"urarea in%ii, $in tu"urarea in%ii - pier$erea %inerii $e inte, $in pier$erea %inerii $e inte
- $istru&erea in%ii, iar prin $istru&erea in%ii se $istru&e 2!i3 e".
85. Ce" care trece printre "ucruri cu si%uri"e $e/ărate $e patiă !i ură, 2af"ate3 'n stăp(nirea Sine"ui  atman, stăp(n pe
e", ace"a ajun&e "a "ipe/irea 2in%ii3.
87. Din "ipe/irea 2in%ii3 se na!te 'ncetarea tutur0r $ureri"0r sa"e< 'n 2intea3 "ipe/ită, cun0!terea  #uddhi se
'ntare!te repe$e.
88. u eJistă cun0a!tere pentru ce" fără y0&a< pentru ce" fără y0&a nu eJistă c0ntep"a%ie< pentru ce" fără c0ntep"a%ie
nu eJistă pace< $e un$e 2să ină3 fericirea pentru ce" fără pace
8;. in%ii c0p"e!ite $e rătăcirea si%uri"0r, 'n%e"epciunea 'i este "uată precu c0raia $e (nt, pe ape.
8=. De aceea, 0 tu ce" cu ra%u" are, ce"ui a"e carui si%uri sunt ereu retrase $e "a 0iecte"e "0r, 'n%e"epciunea 'i este
nec"intita.
8>. C(n$ este n0apte pentru t0ate fiin%e"e, ce" care se stăp(neste e&hea/ă< c(n$ este e&he pentru fiin%e, pentru
'n%e"eptu" care e$e 2Sine"e3 e n0apte34.
;?. Ace"a $0(n$e!te pacea, 'n care se pier$ t0ate $0rin%e"e precu se pier$ ape"e 'n 0ceanu" care up"(n$u-se stă
nec"intit 2(n tăruri"e sa"e3, !i nu ace"a care $0re!te $0rin%e"e.
;1. @u" care i/&0nin$ $0rin%e"e trăie!te fără $0rinti, fără 2sa &(n$ească3 Ea" eu !i euF, ace"a ajun&e "a pace.
;. Aceasta este, 0 fiu a" "ui #ritha, starea 'n Brahan #rahmi(sthiti pe care $0(n$in$-0 nu te ai tu"uri< 20u"3
$0(n$in$-0, fie !i 'n ceasu" 0r%ii, ajun&e "a stin&erea 'n Brahan  #rahmanir%ana35.

31
EHa%i!u" c0nfu/ieiF: creat $e ritua"isu" e$ic.
32
EActu" percep%iei 'n psih0"0&ia in$iana - spre $e0seire $e cea 0cci$enta"ă - nu este c0nceput ca 0 ref"ectare pasiă a 0iecte"0r 'n
c0nstiin%ă, ci 'n 0$ acti, ca 0 "uare 'n stăp(nire a 0iectu"ui< si%uri"e sunt c0ncepute $inaic, ca niste f0r%e care circu"ă 'ntre
se$iu" "0r anat0ic $in c0rp !i "uea eJteri0ară. @r&anu" $e si% este nuit !i &raha+a, Ece" care apucăF iar 0iectu" sau &rahaya,
Ece" care treuie apucatF. etra&erea si%uri"0r $e "a 0iecte"e "0r este 0 etapa pratyahara 'n antrenaentu" y0&a.
33
)uea 0iectiă ishaya era c0nsi$erată $rept hrană anna a si%uri"0r iar cun0a!terea ca un act a"ientar. ncă $in panisha$e
*atha-panisha$, III, 5 "uea 0iectiă era c0parată cu 0 pă!une, iar si%uri"e sunt caii care pasc pe ea. n ce"e ai echi
specu"a%ii it0"0&ice, actu" a"ientar aea un caracter sacru, fiin$ c0nsi$erat ca un sacrificiu prin care erau hrani%i /eii ce să"ă!"uiesc
'n c0rp Briha$-aranya+a-panisha$, V, >, 1 !i Aitareya-panisha$, I, , 1-7. De a"tfe", 'ntrea&a actiitate sens0ria"ă era c0nsi$erată
ca un sacrificiu enit să hranească !i să sus%ină $iinită%i"e panthe0nu"ui interi0r care pre/i$au actiitatea si%uri"0r sau chiar se
i$entificau cu e"e. Această c0ncep%ie eJp"ică $e ce "uea 0iectiă ai este nuită !i h0&ya, E0iect $e care treuie să te ucuri sau
să-" ăn(nciF, iar suiectu" cun0scăt0r este nuit h0+tri, Ece" care are parte $e ucurie sau $e (ncareF.
34
Cel a>uns la realitatea ultrafenomenală nu o %ede decât pe ea! în schim# nu o %ăd cei care participă doar la
realitatea fenomenală.
35
EBrahaniranaF: cu(nt c0pus care ai p0ate fi tra$us !i prin Enirana care este BrahanF.
 -III-
Cartea a treia numită
YOGA FAPTEI
Arjuna a spus:
1. Dacă, 0 anar$ana, s0c0te!ti cun0!terea ai ună $ec(t fapta karman, atunci $e ce ă si"e!ti "a aceasta fapta
'n&r0/it0are, 0 *eshaa
. Cu 0re aestecate 'i tu"uri intea< spune-i 2$0ar3 una sin&ura, prin care, h0tăr(n$u-ă, a! a"e&e ce e ai

ine.
Bha&aat a spus:
4. După cu %i-a spus !i 'nainte, 0 tu ce" fără $e pată, 'n această "ue eJistă $0uă căi: cea a !c0"ii Sa+hya cu y0&a
cun0a!terii !i cea a !c0"ii 60&a cu y0&a faptei.
5. u prin a%inerea $e "a fapte ajun&e 0u" "a nefăptuire  naishkarm7a !i nici prin renun%are "a "ue nu se capătă
$esă(r!irea 2spiritua"ă3 siddhi.
7. ieni, nici0$ată, nu stă ăcar 0 c"ipă fără să să(r!easca fapte, căci să(rse!te fapte fără să rea, prin Ten$in%e"e
&una născute $in atură prakriti.
8. Ce" care stăp(nin$u-!i 0r&ane"e $e ac%iune stă 2nei!cat, $ar3 '!i rea$uce 'n inte 0iecte"e si%uri"0r cu fiin%a
tu"urată, ace"uia i se spune prefăcut.
;. Ce" care stăp(nin$u-!i si%uri"e cu intea, 0 Arjuna, trece "a y0&a faptei  karma7o&a prin 0r&ane"e $e ac%iune,
$esprins, acesta se $e0see!te 2$e cei"a"%i3.
=. Să(rse!te fapte"e prescriseL Kapta este ai ună $ec(t nefăptuirea< n-ai reu!i să-%i păstre/i nici trupu" "ipsin$u-te $e
faptă.
>. n afără ce"0r să(r!ite pentru sacrificiu, restu" fapte"0r 'n"ăn%uiesc "uea< 'n acest sc0p36, 'n$ep"ine!te fapta, 0 fiu a"
"ui *unti, e"ierat $e "e&ături 2fa%a $e ea3.
1?. n reea nceputu"ui, #rajapati37 crein$ fiin%e"e 0 $ată cu sacrificii"e, a spus: Enu"%i%i-ă prin acesta< acesta să ă
fie aca ce 'n$ep"ine!te $0rin%e"eF38.
11. #rin e" să-i %ine%i 'n ia%a pe /ei, 2iar3 /eii să ă %ină 'n ia%a pe 0i< sus%in(n$u-ă unii pe a"%ii, eti $0(n$i ine"e
supre39.
1. Neii, tinu%i 'n ia%a prin sacrificiu, ă 0r $a ucurii"e $0rite< ce" ce are parte $e ce"e $ate $e ace!tia, fără să "e $ea
2(n schi cea3, ace"a este un h0%.
14. Cei uni, care se hrănesc $in răă!i%e"e sacrificiu"ui, se e"ierea/ă $e t0ate păcate"e< au parte $e ipuritate ritua"ă !i
sunt păcat0!i cei care &ătesc nuai pentru ei.
15. Din hrană se nasc fiin%e"e< $in p"0aie - hrana< $in sacrificiu se na!te p"0aia< sacrificiu" ia fiin%a $in rit.
17. Să !tii că ritu" ia fiin%a $in Brahan< Brahan ia fiin%a $in Ce" In$estructii"  akshara< $e aceea, Brahan ce"
At0tpătrun/at0r este fiJat $e-a pururi 'n sacrificiu.
18. A!a a f0st pusă 'n i!care r0ata40< ce" care nu 0 face să se 'n(rtească 2ai $eparte3 aici 2pe pă(nt3, ace"a trăie!te
/a$arnic, neernic $e$at si%uri"0r.
1;. nsă 0u" care se ucură nuai $e Sine, care &ăse!te u"%uire nuai 'n Sine, care '!i &ăse!te "ini!tea 'n Sine, ace"a
nu 2ai3 are niic $e făcut 41.
1=. Ace"a nu-!i af"ă un sprijin 'n ce este făcut sau nu este făcut aici 2pe pă(nt3< !i $in t0ate fiin%e"e, nu $epin$e $e
niciuna, pentru niic.
1>. Să(rse!te $eci fapta ce treuie făcuta, ereu $esprins 2$e ea3, căci 0u" care făptuie!te $esprins ajun&e "a cu"e.
?. Căci prin fapte au 0%inut ana+a42 !i cei"a"%i $esă(r!irea< tu treuie să făptuie!ti priin$ nuai "a ine"e 0aeni"0r.
36
En acest sc0pF: 'n e$erea sacrificiu"ui.
37
„Pra>apati”: di%initatea supremă care a creat uni%ersul prin sacrificiul propriei sale fiinţe.
38
EVaca ce 'n$ep"ine!te t0ate $0rin%e"eF: s+. *aa$hu+ este una $intre ce"e 5 aci sfinte a"e it0"0&iei in$iene care pă/eau ce"e
patru sect0are spa%ia"e $eenite u"teri0r, 'n "iteratura f0"c"0rică pers0naju" care 'n$ep"ine!te $0rin%e"e.
39
$ntrea&a strofa ca i cele care urmea"ă! se referă la relaţia dintre oameni i "eii menţinuţi în %iaţa prin ma&ia actului
sacrificial. $n concepţia ritualismului indian! sacrificiul nu se limitea"a numai la îm#unarea "eilor! ci este considerat
ca un act în masura să constran&ă %oinţa "eilor care sunt i ei ( ca i restul cosmosului ( e0presie a fortei ma&ice
uni%ersale pe care o controlea"ă actul sacrificial.
40 „)oata”: $n mitolo&ia indiană! atât %edică! hinduistă! cât i #uddhistă! roata este sim#olul timpului +spiţele ei
corespun"and "ilelor! lunilor! sau anotimpurilor, i al de%enirii ciclice! e0presie a ordinii uni%ersale +sociale i
cosmice,9 ea este identificată cu ?rahman! Pra>apati sau 3sh%ara care au pus(o în micare cu a>utorul sacrificiului.
Prin sacrificiu! omul ( repetând &estul arhetipal ( în%ârte roata %ieţii! i ia parte la menţinerea lumii i a ordinii
uni%ersale.
41
Eu 2ai3 are niic $e făcutF: pentru 0u" retras 'n Sine"e său, actiitatea sacrificia"ă $eine inuti"ă.
42
Eana+aF: re&e"e 'n%e"ept $in Vi$eha, enti0nat 'n Briha$-aranya+a-panisha$.
1. Cu se p0artă ce" $in frunte a!a se p0artă !i cei"a"%i 0aeni< can0ane"e pe care !i "e face e" sunt urate !i $e "ue 43.
. #entru ine, 0 fiu a" "ui #ritha, nu 2ai3 eJistă niic $e 'nfăptuit 'n ce"e trei "ui, niic ne$0(n$it care să
treuiască a fi $0(n$it, !i t0tu!i ă af"u 'n ac%iune.
4. Dacă eu nu -a! af"a t0t tipu" ne00sit 'n ac%iune, t0%i 0aenii, 0 fiu a" "ui #ritha, i-ar ura ca"ea.
5. Aceste "ui ar pieri $acă eu nu 2i3-a! 'n$ep"ini fapta< a! fi ce" care face ha0s, a! $uce "a pieire fiin%e"e.
7. #recu cei ne!tiut0ri făptuiesc "e&a%i $e fapte, 0 Bharata, t0t a!a ce" 'n%e"ept $0rin$ ine"e 0aeni"0r 2făptuie!te3
$esprins 2$e e"e3.
8. Ce" 'n%e"ept să nu tu"ure intea ce"0r ne!tiut0ri "e&a%i $e faptă< să se $e$ea tutur0r fapte"0r, fiin$ c0ncentrat c(n$ "e
'n$ep"ine!te.
;. T0ate fapte"e se 'n$ep"inesc $e către Ten$in%e"e &una aturii prakriti< ce" cu Sine"e tu"urat $e Mu &(n$e!te:
Efăptuit0ru" sunt euF.
=. nsă, 0 tu ce" cu ra%u" are, ce" care cun0a!te a$eăru" asupra $e0seirii 2Sine"ui3 $e Ten$in%e  &una !i fapte,
&(n$in$ ETen$in%e"e ac%i0nea/ă asupra Ten$in%e"0rF44 ace"a nu este "e&at 2$e fapte3.
>. Cei tu"ura%i $e Ten$in%e"e &una aturii prakriti se "ea&ă $e ac%iunea Ten$in%e"0r< pe ace!ti neferici%i care nu
cun0sc t0tu", ce" at0tcun0scăt0r să nu-i sintească.
4?. ncre$in%in$u-i ie t0ate fapte"e, cu intea "a Sine"e Supre  adh7atman, fiin$ fără $0rin%e !i "ipsit $e 2&(n$u"3
Ea" euF, "uptă, scăpat $e /uciuu" 'n$0ie"ii.
41. @aenii care urea/ă aceasta 'nă%ătura eternă a ea, cu cre$in%a !i fără să c(rtească, aceia se e"ierea/ă $e fapte<
4. nsă aceia care c(rtin$ 'p0tria-i, nu-i urea/ă 'nă%ătura, să !tii că sunt &re!i%i 'n t0t ce !tiu, fără inte,
pieri%i.
44. Chiar !i 'n%e"eptu" se p0arta $upă cu 'i este firea "ui< fiin%e"e '!i urea/a firea< ce 0 a %ine 'n "0c
45. n 0iectu" 0ricarui si% se af"ă patia !i ura< să nu 'ntre su stăp(nirea "0r< acestea $0uă sunt $u!anii "ui 45.
47. )e&ea pr0prie s%adharma, 2chiar3 cu "ipsuri, este ai ună $ec(t )e&ea a"tuia, chiar cu &rija respectată< este ai
ine să pieri 'n )e&ea ta pr0prie< )e&ea a"tuia este pericu"0asă.

Arjuna a spus:
48. De cine-i stăp(nit 0u" c(n$ să(rse!te păcatu", $e!i nu-" $0re!te, 0 Varshneya, $e parcă-i tras cu f0r%ă

Bha&aat a spus:
4;. Aceasta este fie $0rin%a, aceasta este fie ură, născută fiecare $in Ten$in%ă ra>as, are"e $e0rat0r, are"e rău46< să
!tii că aceasta este $u!anu" aici 2pe pă(nt3.
4=. #recu f0cu" este 'nă"uit 'n fu, 0&"in$a - $e pete, eri0nu" - $e 'ne"i!uri"e sa"e, t0t a!a !i aceasta 2cun0a!tere3
este 'nă"uită $e aceasta 2Ten$in%a3.
4>. Ascunsă este cun0a!terea ce"ui 'n%e"ept $e către acest e!nic $u!an, care su f0ra $0rin%ei, 0 fiu a" "ui *unti, este
un f0c &reu $e stins.
5?. )0ca!u" său sunt si%uri"e, si%u" intern !i intea< prin acestea e" tu"ură pe ce" 'ntrupat, ascun/(n$ Cun0a!terea.
51. De aceea tu, ce" 2puternic ca un3 taur 2printre3 0aeni, 0 Bharata, stăp(nin$u-%i $intru 'nceput si%uri"e, uci$e-" pe
ce" rău, pe ce" care $istru&e Cun0a!terea !i 'n%e"e&erea47.
5. Si%uri"e sunt s0c0tite $easupra 20iecte"0r "0r3< $easupra si%uri"0r este si%u" intern< $easupra si%u"ui intern este
intea< $easupra in%ii este acesta 2Sine"e3 48.
54. Cu&et(n$ "a ce" care este $easupra in%ii, sprijinin$u-te pe Sine"e 2tău3 uci$e, 0 tu ce" cu ra%u" are, $u!anu" $e
care cu &reu te apr0pii, a carui f0ră este $0rin%a.

43
eferin$u-se "a i$eea acestei str0fe, c0p"etata cu urat0are"e 4, 5, ircea M"ia$e c0nsi$era e"e se refera "a a"0area
eJep"ara !i s0teri0"0&ica a 0$e"u"ui $iin 60&a.
44
ETen$in%e"e ac%i0nea/ă asupra Ten$in%e"0rF: 0r&ane"e $e percep%ie !i $e ac%iune, a"cătuite $in ce"e trei Ten$in%e &una, ac%i0nea/ă
asupra 0iecte"0r care sunt !i e"e, a"cătuite $in ce"e trei Ten$in%e< ac%iunea apar%ine 'n 'ntre&ie aturii !i nu Spiritu"ui.
45 EDusanii "uiF: ai 'n%e"eptu"ui.
46
„@arele rău”: sk. mahapapman! personificarea răului! pe care o reântâlnim i în #uddhism +@ara Papman! „@ara
cel rău”,.
47
ECun0a!terea !i 'n%e"e&ereaF: s+. jnana !i ijnana repre/inta $0ua fe"uri $e cun0a!tere. #ria este cun0a!terea intuitia a rea"itatii
uane, cea $e-a $0ua fiin$ cun0a!terea $iscursiă a rea"ită%i"0r fen0ena"e.
48
Cf. *apatha-panisha$, III, 1?< Esi%uri"e sunt $easupra 0iecte"0r, si%u" intern este $easupra si%uri"0r< $easupra si%u"ui intern
este intea, iar $easupra in%ii este are"e SineF.
 -IV-
Cartea a patra numită
YOGA CUNOAŞTERII ŞI A FAPTEI
1. Această y0&a nepierit0are i-a eJp"icat-0 "ui Viasat49, Viasat i-a transis-0 "ui anu50, !i anu "ui I+sha+u51.
. Astfe" au cun0scut-0, capătată $e "a unu" "a a"tu", arii ishi, 0 tu care-%i $istru&i $u!anii< aceasta y0&a s-a pier$ut
aici 2pe pă(nt3, prin area scur&ere a reii.
4. Chiar aceasta y0&a $in reea nceputu"ui %i-a eJp"icat-0 asta/i %ie< 'i e!ti cre$inci0s !i prieten< aceasta este taina

suprea.
Arjuna a spus:
5. Tu te-ai născut ai 'n ură< Viasat s-a născut ai 'nainte< cu a! putea 'n%e"e&e că tu ai eJp"icat "a 'nceput 52

Bha&aat a spus:
7. u"te sunt na!teri"e e"e anteri0are 2ca3 !i a"e ta"e, 0 Arjuna< eu "e cun0sc pe acestea t0ate, tu 2(nsa3 nu, 0 tu care-%i
$istru&i $u!anii.
8. Desi sunt nenăscut, etern $in fire, Stăp(nu" $iin a" fiin%e"0r, trec(n$ peste natura ea 53 2neschiata3, ă renasc
2t0tu!i3 prin pr0pria ea f0r%ă a&ică 54 ma7a.
;. @ri $e cite 0ri )e&ea s"aeste, 0 Bharata, !i se intareste ne"e&iuirea, atunci eu ă cree/ 2cu trup3 55.
=. #entru sa"area ce"0r uni !i $istru&erea ce"0r rai, pentru stat0rnicirea )e&ii, ă nasc $in 7u&a 'n 7u&a.56

>. Ce" care cun0a!te cu a$eărat na!terea !i fapta ea $iina, c(n$ '!i părăse!te trupu", nu er&e spre 0 n0ua na!tere< e"
ine "a ine, 0 Arjuna.
1?. Desprinsi $e pasiune, frica !i ură, $e 0 fiin%a cu ine 57, cu sprijin 'n ine, purificati prin aceasta Cun0a!tere, u"%i
au ajuns "a firea ea.
11. Mu fac parte fiecaruia $upă cu se apr0pie $e ine< 0aenii urea/a, 0ricu, ca"ea ea, 0 fiu a" "ui #ritha.
1. Cei care $0resc reu!ita 'n fapte, aici 2pe pă(nt3, sacrifică /ei"0r< reu!ita a$usă $e sacrificiu ine repe$e, 'n "uea
0aeni"0r.
14. Ce"e patru caste au f0st create $e ine, ipăr%ite $upă Ten$in%e"e  &una !i $at0rii"e "0r< $e!i eu sunt făptuit0ru"
acest0ra, să !tii t0tu!i că sunt nec"intitu" nefăptuit0r.
15. Kapte"e 2e"e3 nu se prin$ $e ine, nu $0resc fructu" faptei< ce" care ă cun0a!te a!a, nu este 'n"ăn%uit $e fapte"e
2"ui3.
17. Astfe" sairseau fapte"e, !tiin$ aceasta, străunii tai $0rnici $e (ntuire< $eci să(rse!te fapta a!a cu a f0st făcuta,
'nainte, $e străuni.
18. ECe este fapta, ce este nefăptuireaF Aici chiar 'n%e"eptii sunt incurcati. %i 0i $e/ă"ui ce este fapta !i cun0sc(n$-0
te ei e"iera $e rau.
1;. Treuie să 'n%e"e&i ce este fapta 2r(n$uita3, să 'n%e"e&i ce este fapta 0prita, să 'n%e"e&i ce este nefăptuirea< ersu"
faptei este $e necuprins cu intea.
1=. Ce" care e$e 'n fapta nefăptuirea !i 'n nefăptuire fapta, ace"a este un 'n%e"ept 'ntre 0aeni, ace"a este y0&hin 2si
t0tu!i3 să(rse!te pe $e-a 'ntre&u" fapta.

49
„Vi%as%at”: „cel luminos”! di%initate solară! părintele lui @anu.
50
„@anu”: persona> mitolo&ic! prototip i în%ăţător al &enului uman. =e0tele mitolo&ice %or#esc de mai mulţi @anu!
dintre care! cel dintâi! *%a7am#hu%a este considerat ca autor al cele#rului te0t Ae&ile lui @anu +@ana%a(6harma(
*hastra,.
51
EI+sha+uF: fiu" "ui anu, 'nteeiet0ru" $inastiei s0"are.
52
E)a 'nceputF: 'nainte $e Viasat.
53
ETrec(n$ peste natura eaF: $iinitatea transcen$enta '!i schia natura sa, pentru a crea uniersu". atura $iină $eine natură
ateria"ă pra+riti, păstr(n$u-!i t0tu!i ca"ită%i"e sa"e.
54
EK0r%a a&icăF: 'n acest c0nteJt, terenu" aya nu are acep%ia fi"0s0fică $in Ve$anta e/i n0ta =. n it0"0&ia epică, Vishnu
prin aataru" sau *rishna, este /eu" i"u/i0nist prin eJce"en%ă care-!i 'n!ea"ă $u!anii, $e/0rient(n$u-i cu ajut0ru" fantase"0r pe care
"e crea/ă.
55
'ste e0pusă! pentru prima dată în reli&ia ortodo0iei #rahmanice! teoria „co#orârii” +a%atara, le&ată de cultul lui
Vishnu. %atarul este o iposta"ă mai puţin a#stractă a di%inităţii! re"ultată din împreunarea unui "eu cu o muritoare!
posedând o du#lă natură! de "eu i om.
56
E6u&aF: peri0a$ă c0sică 'n te0ria cic"uri"0r in$iene. MJistă patru yu&a: *rita sau Satya, Treta, Dapara !i *a"i, t0ta"i/(n$ peste
patru i"i0ane $e ani 5.4?.???, care echia"ea/ă cu $urata unei ahayu&a. De-a "un&u" acest0r cic"uri 0enirea $e&enerea/ă fi/ic
!i spiritua", pria $intre yu&a fiin$ s0c0tită ca (rsta $e aur a 0enirii, iar u"tia ca (rsta $e fier.
1. Kara $0rinti, cu intea !i trupu" stăp(nite, parasin$ 0rice un "uesc, sairsin$ fapte"e nuai cu trupu", nu-!i atra&e
nici un păcat.
. u"tuit cu ce-i a$uce 'ntip"area, trecut $inc0"0 $e $ua"itate58, "ipsit $e si%ainte e&0iste, ace"asi 'n reusita !i
nereusita, chiar făptuin$, nu este "e&at.
4. #entru ce" $esprins $e "e&ături, e"ierat, cu intea fiJata 'n Cun0a!tere, care făptuieste pentru a sacrifică 59, fapta se
ster&e 'n 'ntre&ie.
5. Brahan este a$ucerea 0fran$ei, Brahan este 0fran$a jertfita $e Brahan 'n f0cu" "ui Brahan< ce" care e$itea/a
"a sacrificiu" "ui Brahan, treuie să 'ntre 'n Brahan.
7. nii y0&hini a$uc sacrificiu /ei"0r< a"%ii sacrifică 'n f0cu" "ui Brahan, sacrificiu" prin sacrificiu 60.
8. nii sacrifică si%uri"e, incepin$ cu au/u", 'n f0cu" stăp(nirii $e sine< a"%ii sacrifică 0iecte"e si%uri"0r, incepin$ cu
sunetu", 'n f0cu" si%uri"0r.
;. nii sacrifică t0ate actiitati"e si%uri"0r !i a"e suf"uri"0r ita"e  prana 'n f0cu" stăp(nirii $e sine aprins $e
Cun0a!tere.
=. nii asce%i care tin "e&ainte 2aspre3 fac sacrificiu" unuri"0r ateria"e, sacrificiu" asce/ei, sacrificiu" y0&a !i
sacrificiu" Cun0a!terii !i a" recitarii Vedelor .
61

>. A"tii sacrifică suf"u" eJpirat0r  prana 'n suf"u" inspirat0r  apană, 0prin$ i!carea eJpiratiei !i inspiratiei, nă/uin$
"a stăp(nirea suf"uri"0r prana7ama.
4?. A"tii, care se a%in $e "a incare, sacrifică suf"uri"e ita"e 'n suf"uri"e ita"e< t0%i ace!ti cun0scăt0ri ai sacrificiu"ui au
păcate"e sterse prin sacrificiu.
41. Cei care se hranesc cu nectaru" neuririi amrita, raasita a sacrificiu"ui, er& 'n Brahan ce" etern< ce" care nu
sacrifică nu are parte $e "uea aceasta< cu 2ar aea parte3 $e cea"a"ta, 0 tu ce" ai un $intre * uru
4. Astfe", sacrificii"e 'p"inite 'n &ura "ui Brahan sunt fe"urite< cun0a!te-"e ca fiin$ născute $in fapta< cun0sc(n$
aceasta, te ei e"iera.
44. Sacrificiu" Cun0a!terii este ai un $ec(t ce" ateria", 0 tu care-%i $istru&i $u!anii< t0ate fapte"e se $esairsesc 'n
'ntre&ie 'n Cun0a!tere.
45. Sa !tii că prin supunere respectu0asa, 'ntreari "aurit0are !i s"ujin$u-i pe cei care ă$ a$eăru" !i au Cun0a!terea,
ei %i-0 0r $e/ă"ui 2si %ie3.
47. Af"in$-0, nu ei ai ca$ea $in n0u 'n tu"urare, 0 fiu a" "ui #an$u< t0ate fiin%e"e "e ei e$ea 'n Sine"e 2tau3 !i $eci,
'n ine.
48. Chiar $e-ai fi ce" ai păcat0s $intre t0%i păcat0sii, ei trece $inc0"0 $e t0ata aceasta suferin%a, cu c0raia
Cun0a!terii.
4;. #recu f0cu" aprins face cenusa $in reascuri, a!a !i f0cu" Cun0a!terii face $in t0ate fapte"e cenusa.
4=. u eJistă aici 2pe pă(nt3 un instruent purificat0r aseănăt0r Cun0a!terii< pe aceasta 0 &ăse!te sin&ur, 'n Sinea
"ui, cu tipu", ce" $esă(r!it 'n y0&a.
4>. Ce" cu cre$in%a $0(n$e!te Cun0a!terea, nă/uin$ spre ea cu si%uri"e stăp(nite< $0(n$in$ Cun0a!terea, ajun&e
repe$e "a pacea supreă.
5?. Ce" "ipsit $e Cun0a!tere !i cre$in%a, cu 'n$0ia"a 'n suf"et, piere< ce" cu 'n$0ia"a 'n suf"et nu are parte nici $e "uea
aceasta, nici $e cea"a"ta !i nici $e fericire.
51. #e ce" stăp(n a" Sine"ui, care prin y0&a a renun%at "a fapte, !i prin Cun0a!tere !i-a tăiat 'n$0ia"a, 2pe ace"a3 0
Dhananjaya, fapte"e nu-" 2ai3 'n"ăn%uiesc.
5. De aceea, tain$ cu saia Cun0a!terii Sine"ui 'n$0ia"a $in inia, născuta $in necun0a!tere, 'n$reapta-te spre y0&a, !i
ri$ică-te, 0 Bharata.

58
EDua"itateF: c0ntra$ic%ie.
59
„Care făptuiete pentru a sacrifica”: cel pentru care fiecare act este un sacrificiu! o dăruire.
60
„*acrificiu prin sacrificiu”: am preferat să păstram forma ori&inală a acestei e0presii destul de o#scură. 6upă cum
e0plicitea"ă i comentatorii indieni! se face o referinţă la sacrificiul interior. Credem ca nu este %or#a de un simplu
sacrificiu mental! ci de sacrificiul interior al suflurilor %itale i al simţurilor! la care se referă de altfel i strofele
următoare. $n omolo&area dintre microcosmos i macrocosmos! corpul uman este considerat a conţine un pantheon
interior! analo& celui e0terior: suflul central sau *inele +atman, este omolo&at cu di%initatea suprema +3ndra sau
?rahman,! iar suflurile periferice! ca i simţurile +am#ele serii fiind confundate în %echile te0te ale ?rahmanelor i
2panishadelor,! cu celelate di%inităţi. $n felul acesta! acti%itatea fi"iolo&ică ( în primul rând cea percepti%ă ( de%ine un
act sacrificial continuu! în care o#iectele e0terioare sunt sacrificate simţurilor sau suflurilor %itale! iar acestea din
urmă! la rândul lor! sacrificate suflului central. *uflul central! împreună cu restul suflurilor! poate fi! i el! sacrificat
di%inităţilor e0terioare.
61
Eecitării Ve$e"0rF: s+. sa$hyaya are $0uă accep%ii: pria sa accep%ie se referă "a recitarea pentru sine a Ve$e"0r, 0"i&a%ie /i"nică
a fiecărui rahan, iar cea $e-a $0ua acep%ie se referă "a practica y0&hini"0r $e a recita si"aa sacră EAF.
 -V-
Cartea a cincea numită
YOGA RENUNĂRII
Arjuna a spus:
1. *rishna, tu "au/i renun%area "a fapta, !i t0t0$ata !i y0&a< spune-i 'n 0$ $es"u!it care $in e"e este ai una.

Bha&aat a spus:
62

. enuntarea
renun%area !i y0&a faptei $uc ae"e "a ine"e supre . D(ntre e"e $0uă, y0&a faptei este ai presus $ec(t
"a fapta.
4. Treuie recun0scut ca ascet-pentru-t0t$eauna ce" care nu ură!te !i nu $0reste< ce" care a trecut $inc0"0 $e $ua"itate, 0
tu ce" cu ra%u" are, se e"ierea/a u!0r $e "e&ături.
5. uai cei putini "a inte, nu !i 'n%e"eptii, 0resc $espre Sa+hya !i 60&a ca $espre "ucruri $e0seite< ce" care 0
urea/a $0ar pe una 0%ine t0t0$ata fructu" ain$ur0ra.
7. Starea care se $0(n$e!te prin Sa+hya se $0(n$e!te !i prin 60&a< ce" care e$e că Sa+hya !i 60&a sunt una,
ace"a e$e.
8. enuntarea, 0 tu ce" cu ra%u" are, se $0(n$e!te cu &reu fără y0&a< ascetu" cufun$at 'n 2e$itatia3 60&a ajun&e
fără /aaa "a Brahan.
;. Ce" unit 'n y0&a, cu trupu" purificat, cu trupu" 'nins, cu si%uri"e 'ninse, a" carui Sine este Sine"e tutur0r fiin%e"0r,
chiar $acă făptuieste, e" nu este intinat.
=. Eu eu făptuiesc ceaF, a!a &(n$este ce" c0ncentrat care cun0a!te a$eăru", atunci c(n$ e$e, au$e, atin&e, ir0ase,
aninca, er&e, $0are, respira,
>. V0reste, $a $ruu", prin$e, inchi$e !i $eschi$e p"e0ape"e< e" /ice: Esi%uri"e ac%i0nea/ă 'n 0iecte"e "0rF.
1?. Ce" care făptuieste $aruin$u-i "ui Brahan t0ate fapte"e, parasin$ 0rice "e&ătura, $e e" nu se prin$e păcatu", precu
apa $e frun/e"e "0tusu"ui.
11. 60&hinii sairsesc fapte cu trupu", cu si%u" intern, cu intea !i chiar nuai cu si%uri"e, parasin$ 20rice3 "e&ătura
pentru purificarea Sine"ui.
1. Ce" unit 2(n y0&a3, parasin$ fructu" fapte"0r, $0(n$e!te pacea supreă< ce" neunit, "e&at $e fruct, se 'n"ăn%uie prin
ac%iunea $0rin%ei.
14. enuntin$ cu intea "a t0ate fapte"e, ce" 'ntrupat stă fericit !i stăp(n 'n cetatea cu n0uă p0r%i 63, fără să făptuiască !i
fără să pr00ace fapte.
15. ici starea $e făptuit0r !i nici fapte"e nu "e creea/a Stăp(nu" Ce" @nipre/ent, !i nici "e&ătura faptei cu fructu" sau<
atura64 e cea care pune 2t0tu"3 'n i!care.
17. Ce" @nipre/ent nu-!i insuseste nici păcatu", nici fapta una a cuia< Cun0a!terea este 'nă"uită $e necun0a!tere<
prin ea "i se tu"ură intea creaturi"0r.
18. nsă ce"0r car0ra necun0a!terea "e este $istrusa $e Cun0a!terea Sine"ui, Cun0a!terea "e i"uinea/a, aseenea
s0are"ui, pe Ce" Supre.
1;. Cei care-) p0arta 'n inte, care se i$entifica cu M", care iau sprijin 'n M", care-) au $rept u"ti sc0p, scapa $e n0i
reint0arceri, se scutura $intr-0$ata $e păcate"e "0r.
1=. n%e"eptii65 priesc "a fe" "a un rahan p"in $e !tiinta !i irtute 0ra"a, "a un 0u, "a un e"efant, "a un ciine sau "a un
(ncăt0r $e c(ini66.
1>. Crea%ia a f0st 'ninsă67 'n aceasta "ue $e cei cu intea e&a"a< Brahan este fără pata, ereu ace"asi< $e aceea stau
ei 'n Brahan.
?. Ce" care stă 'n Brahan, care cun0a!te pe Brahan, cu intea nec"intita, netu"urat, nu se ucura $e ce-i p"ăcut, nu
se sperie $e ce-i nep"ăcut.

62
„?inele suprem”: sk. nih shre7asa indică în %echile te0te un ideal de fericire terestră9 aici se referă la eli#erarea
spiritului de i&noranţă i suferinţă.
63
„Cetatea cu nouă porţi”: corpul cu cele nouă orificii Cf. thar%a(Veda! ! B! <: „lotusul cu nouă porţi” i Pra>na(
2panishad! 3V! : „-ocurile suflurilor %itale +prana, %e&hea"ă în această cetate”. Porţile sunt cele apte orificii
cefalice +ale urechilor! ochilor! nasului i al &urii, la care se adau&ă cele două orificii inferioare! e0cretorii. Cele apte
orificii cefalice au fost punctul de plecare în aritmolo&ia suflurilor %itale i or&anelor de simţ9 astfel s(a a>uns ca
termenul „orificiu”
corpul uman după ce+kha,
"eul să cumule"e
=%ashtri! celicare
%aloarea
a făuritsemantică
corpurile„simţ”.
tuturor6upă thar%a(Veda!
fiinţelor! 3! B! 4B!
a perforat &ăurile "eii au pătruns
simţurilor! făcând în
astfel din om un săla al "eilor.
64
EaturaF: s+. sahaa, natura pr0prie a "ucruri"0r, esen%a "0r, c0ncept $iferit $e pra+riti.
65
„$nţelepţii”: sk. pandita are sensul de „în%ăţăt”.
66
E(ncăt0r $e c(iniF: paria, cei 'n afara caste"0r, care nu făceau parte $in s0cietatea rahanică.
67
ECrea%ia a f0st 'ninsăF: cei cu intea e&a"ă au $epa!it eJisten%a fen0ena"ă, ajun&(n$ "a rea"itatea u"trafen0ena"ă rahan.
1. Cu Sine"e $esprins $e c0ntacte"e eJteri0are, &ăse!te 'n Sine"e "ui fericirea. Cu Sine"e unit cu Brahan prin y0&a, e"
capătă fericirea nepierit0are.
. Bucurii"e născute $in c0ntactu" 2si%uri"0r3 sunt atca $urerii. M"e au un 'nceput !i un sf(r!it, 0 fiu a" "ui *unti<
'n%e"eptu" nu af"ă ucurii 'n e"e.
4. Ce" care p0ate 'n acesta "ue, 'nainte $e a se e"iera $e trup, să-!i stăp(neasca /uciuu" născut $in $ra&0ste !i ură,
ace" 0 este unit !i fericit.
5. uai ce" care are fericirea "auntrica, ucuria "auntrica, precu !i "uina "auntrica, ace" y0&hin $eenit 2una cu3
Brahan, ajun&e "a stin&erea 'n Brahan #rahmanir%ana.
7. D0in$esc stin&erea 'n Brahan, ishii 68 cu păcate"e sterse, cu 'n$0ia"a tăiată, stăp(ni pe ei, ucur0si $e ine"e
tutur0r fiin%e"0r.
8. #entru asce%ii e"iera%i $e $ra&0ste !i ură, cu intea stăp(nita, cun0scăt0ri ai Sine"ui, stin&erea 'n Brahan eJistă
2pretutin$eni3 'n juru" 2"0r3.
;. In$epartin$ c0ntacte"e eJteri0are, cu priirea 2a%intita3 nuai 'ntre 2ce"e $0uă3 sprincene, e&a"i/in$ suf"u" inspirat0r
prana cu suf"u" eJpirat0r  apană care trec prin nas.
=. Ascetu" cu intea, si%u" intern !i si%uri"e stăp(nite, care are $rept u"ti sc0p e"ierarea, "ipsit $e $0rin%ă, frica !i
i"a, nuai ace"a este e"ierat pentru t0t$eauna.
>. Cun0sc(n$u-ă pe ine ca ce" care are parte $e sacrificiu !i asce/a, ca are"e Stăp(n Diin aheshara a"
'ntre&u"ui niers, prieten a" tutur0r fiin%e"0r, e" ajun&e "a pace.

68
EishiF: pers0naje it0"0&ice, p0e%i 'n%e"ep%i, aut0rii presupu!i ai Ve$e"0r car0ra "e-au f0st ree"ate inuri"e e$ice. TeJte"e ai
recente 0resc $e cei !apte ishi saptarishi, c0nsi$eran$u-i străuni ep0nii ai c"anuri"0r rahanice. n astr0n0ie, cei !apte
rishi c0respun$ c0nste"a%iei Ersa areF. ntr-0 accep%ie neit0"0&ică, terenu" $esenea/ă 'n%e"ep%ii sau anah0re%ii sanctifica%i prin
ia%a "0r austeră.
 -VI-
Cartea a asea numită
YOGA CONCENTRĂRII
Bha&aat a spus:
1. Ce" care 'n$ep"ine!te fapta ce treuie 'n$ep"inita fără să tina seaa $e fructu" faptei, ace"a este 2cu a$eărat3 ascet !i
y0&hin< !i nu ace"a care nu 'ntre%ine f0cu" 2sacrificiu"ui3 !i nu 'n$ep"ine!te rituri"e.
. Sa !tii că cea căreia i se spune renun%are este y0&a, 0 fiu a" "ui #an$u< căci nieni nu $eine y0&hin fără să renun%e "a
$0rin%ă69.

4. #entru ascetu"
instruentu" $0rit0r să
$e 'p"inire se renun%area.
este ina"te "a y0&a, instruentu" $e 'n$ep"inire este fapta< pentru ce" care a ajuns "a y0&a,
5. Se spune $espre ce" care a renun%at "a t0ate $0rin%e"e că a ajuns "a y0&a 2nuai3 atunci c(n$ nu este "e&at $e 0iecte"e
si%uri"0r !i $e fapte.
7. Sa-!i ri$ice sin&ur Sine"e, să nu-!i $00are Sine"e< Sine"e este cu a$eărat prietenu" trupu"ui< nuai Sine"e este
$u!anu" trupu"ui70.
8. Sine"e este prietenu" trupu"ui pentru ce" care s-a 'nins pe sine, 'nsă pentru ce" care nu-i 2stăp(n pe3 sine se p0arta ca
un $u!an 'n $u!anie.
;. uai Sine"e ce"ui care s-a 'nins pe sine este as0rit 'n e$itatie, 2nepăsăt0r3 "a ca"$ sau fri&, fericire sau $urere,
cinstire sau $ispre%.
=. 60&hinu"ui a" carui Sine se ucura $e Cun0a!tere !i 'n%e"e&ere, nec"intit71, cu si%uri"e 'ninse, 2priin$3 "a fe" "a un
u"&are $e pă(nt, 0 piatra sau aur - i se spune că este unit.
>. Ce" cu spiritu" e&a", c(n$ se af"ă 'ntre ine0it0ri, prieteni, $u!ani, straini in$iferenti, 0aeni $e 0cara, ru$e,
irtu0si sau păcat0si, ace"a se $e0seeste 2$e cei"a"%i 0aeni3.
1?. 60&hinu" să-!i uneasca Sine"e, st(n$ $e0parte, sin&ur, stăp(nin$u-!i t0t ce este &(n$, fără $0rin%e !i fără unuri
"ue!ti,
11. Stat0rnic(n$u-!i sin&ur, 'ntr-un "0c curat, 0 ase/are tare, nici prea ina"ta, nici prea j0asa, ac0perita cu 0 pin/a, pie"e
$e capri0ara sau iara kusha,
1. Ase/in$u-se ac0"0, fiJin$u-!i intea asupra unui sin&ur punct, cu actiitatea si%uri"0r !i &(n$irii stăp(nite, să
practice y0&a pentru purificarea Sine"ui.
14. Ace"asi, nec"intit, tinin$ nei!cate c0rpu", capu" !i &itu", atintin$ priirea spre irfu" nasu"ui, fără să prieasca 'n
spa%iu,
15. Ce" care s-a p0t0"it pe sine, "ipsit $e frica, care %ine "e&aintu" castitatii, stăp(nin$u-!i intea, cu &(n$u" "a ine,
unit, a!e/at, a(n$u-ă $rept u"ti sc0p,
17. 60&hinu" care se une!te astfe" ereu, cu intea stăp(nita, ajun&e "a pace, "a stin&erea nir%ana supreă, care este
'n ine.
18. 60&a nu este pentru ce" care aninca prea u"t, nici pentu ce" care nu aninca $e"0c, nici pentru ce" care $0are
prea u"t !i nici pentru ce" 2ereu3 trea/, 0 Arjuna.
1;. 60&a care $istru&e suferin%a este pentru ce" cupanit 'n hrana !i /aaa, cupanit 'n &esturi !i 'n fapte, cupanit 'n
s0n !i e&he.
1=. C(n$ &(n$irea, stăp(nită, fără $0rin%i, e"ierată $e t0ate pasiuni"e, se fiJea/ă 'n Sine, atunci se spune că 0u" este
unit 2(n y0&a3.
1>. ECa f"acăra ce nu se c"inte!te "a a$ăp0st $e (ntFOaceasta este aseuirea 2făcută3 y0&hinu"ui cu &(n$irea stăp(nită,
care practică y0&a Sine"ui.
?. Atunci c(n$ &(n$irea se 0preste, respinsa $e eJercitiu" y0&a, !i c(n$ '!i prie!te Sine"e, &ăse!te u"%uirea 'n Sine"e
2sau3,
1. Atunci c(n$ cun0a!te fericirea fără $e sf(r!it, $e $inc0"0 $e si%uri, ce-i $e cuprins 2$0ar3 cu intea, !i 'n acesta 20
$ata3 stat0rnicit, nu se 2ai3 $epartea/a $e "a a$eăru",
. #e care, $0(n$in$u-", nu ai s0c0ate a"t un ai presus $e e"< 'n acesta 20 $ata3 stai"it, nici 0 $urere, 0ricit $e
are, nu-" 2ai3 urneste.
4. Cea $enuită y0&a treuie cun0scuta ca $esfacere a "e&ăturii cu $urerea< aceasta y0&a treuie practicata cu h0tărire
!i fără $escurajare.
5. #arasin$ c0p"et t0ate pasiuni"e născute $in $0rin%ă72, stăp(nin$ c0p"et cu si%u" intern t0ta"itatea si%uri"0r,

69
„6orinţa”: traducere foarte apro0imati%ă a sk. samkalpa! ce nu(i &ăsete un echi%alent în %oca#ularul nostru! din cau"a
multiplelor sale %alori semnatice. =ermenul sanskrit se referă la capacitatea de a concepe un act mental sau de a(l traduce în faptă!
reunind concomitent sensurile de „repre"entare”! „%oinţă”! „hotărâre” i „dorinţă”.
70
Str0fă careOca !i ce"e ce urea/ăOeste 0scură, pret(n$u-se "a $ierse tra$uceri, $e0arece 0feră un j0c $e cuinte făcut p0sii"
$e p0"iseia s+. atan, care p0ate fi tra$us prin pr0nue"e ref"eJi sin&u"ar, prin EtrupF !i prin ESine"eF eu" as0"ut, 0pus ce"ui
fen0ena".
71
Eec"inti%iF: s+. +utastha, "itt. Ece" care stă 'n (rfF.
8. @ric(n$ si%u" intern s-ar arata ne"ini!tit sau nestat0rnic, t0t$eauna, stapanin$u-", să fie a$us "a supunere 'n Sine.
;. #e y0&hinu" cu si%u" intern p0t0"it, cu pasiuni"e p0t0"ite, neintinat, $eenit 2una cu3 Brahan, '" pătrun$e fericirea
supreă.
=. 60&hinu" care este unit astfe" ereu, neintinat, 0%ine cu usurinta fericirea nesf(r!ita $e a-" atin&e pe Brahan.
>. Ce" cu Sine"e unit prin y0&a e$e Sine"e 'n t0ate fiin%e"e !i t0ate fiin%e"e 'n Sine"e 2sau3< e" prie!te pretutin$eni "a
fe".
4?. Ce" care pretutin$eni ă e$e pe ine, !i t0ate "e e$e 'n ine, ace"a nu-i pier$ut pentru ine !i nici eu nu-s pier$ut
pentru e"73.
41. Ce" care na/uieste spre unitate ă a$0ra 'n t0ate fiin%e"e< 0riun$e s-ar af"ă acest y0&hin, 'n ine se af"ă.
4. Ce" care, prin aseuire cu Sine"e, prie!te pretutin$eni "a fe" 74, fie ca este fericire sau suferin%a, ace"a este s0c0tit, 0
Arjuna, y0&hinu" ce" ai $esă(r!it.
Arjuna a spus:
44. Aceasta y0&a pe care i-ai $e/ă"uit-0 ca e&a"itate 2a spiritu"ui3, 0 a$husu$ana, eu nu 0 ă$ ca 0 stare stai"a, $in
cau/a că eJistă ne"ini!te.
45. 2Căci3 intea, 0 *rishna, este ne"ini!tita, a&itata, puternica, in$aratnica< s0c0t că ea este t0t a!a $e &reu $e stăp(nit
că !i (ntu".

Bha&aat a spus:
47. Kara 'n$0ia"a, 0 tu ce" cu ra%u" are, intea este &reu $e infrinat !i ne "ini!tita, $ar ea p0ate fi supusa, 0 fiu a" "ui
*unti, prin eJercitiu repetat75 !i renun%are.
48. 60&a este &reu $e $0(n$it pentru ce" ce nu-i stăp(n pe sine< acesta este &(n$u" eu< ea este cu putinta pentru ce"
care se stăp(neste !i se supune pe sine printr-un ij"0c p0triit.

Arjuna a spus:
4;. Ce" care nu-i ascet !i caută cre$in%a, $ar se in$epartea/a cu intea $e y0&a, ne$0(n$in$ $esă(r!irea 'n y0&a, pe ce
$ru apuca, 0 *rishna
4=. )ipsit $e a(n$0uă76, nu se $estraa, 0 tu ce" cu ra%u" are, ca un n0r 'n furtuna, fără sprijin !i rătăcit 'n $ruu"
spre Brahan
4>. Treuie să-i curi pe $e-a 'ntre&u" aceasta 'n$0ia"a, 0 *rishna< $ec(t %ine nieni a"tu" nu este 'n stare s-0 cure.

Bha&aat a spus:
5?. @ fiu a" "ui #ritha, pentru e" nu eJistă pier/anie nici 'n "uea aceasta, nici 'n cea"a"ta, căci ce" ce face ine"e, $ra&u"
eu, nu er&e nicicu pe ca"ea cea &rea.
51. D0in$in$ "ui"e ce"0r cu fapte eritu0ase, 2!i3 "0cuin$u-"e ani fără sir, ce" "ipsit $e y0&a se na!te 2$in n0u3 'ntr-0
fai"ie cinstita !i $e a/a.
5. Sau p0ate, chiar se na!te 'ntr-0 fai"ie $e 'n%e"epti y0&hini, 2caci3 0 na!tere ca aceasta este cea ai &rea $e $0(n$it
'n aceasta "ue.
54. Ac0"0 '!i re$0(n$e!te c0ncentrarea in%ii $in 'ntruparea anteri0ara !i se stră$uieste !i ai u"t pentru $esă(r!irea
spiritua"a, 0 ucurie a neau"ui *uru.
55. MJercitii"e repetate $in trecut '" $uc ai $eparte, chiar fără rerea "ui< cine $0reste să cun0asca y0&a trece $inc0"0 $e
Brahan-Cu(ntu"77.
57. 60&hinu" care prin stăruin%a 2a ajuns3 stăp(n pe sine, curatat $e păcate, $esă(r!it prin nuer0ase na!teri, ajun&e "a
c0n$i%ia supreă.
58. 60&hinu" este $easupra asce%i"0r !i este s0c0tit chiar $easupra ce"0r care au Cun0a!terea< y0&hinu" este $easupra
ce"0r care 'n$ep"inesc rituri"e< $e aceea, fii y0&hin, 0 Arjuna.
5;. D(ntre t0%i y0&hinii, ce" care, enit "a ine cu Sine"e interi0r, i se $ăruie!te cu cre$in%a, ace"a este s0c0tit $e ine
ca 2fiin$3 ce" ai unit 'n y0&a.

73
Str0fa reia un pasaj $in Isha-panisha$, 8: Ece" care e$e0ate
t fiin%e"e nuai 'n atan, !i atan-u" 'n t0ate fiin%e"eF.
74
„Care! prin asemuire cu *inele! pri%ete pretundeni la fel”: care a anulat antinomiile i suferinţa! aa cum sunt anulate în *inele
pe care 2panishadele îl descriu „eli#erat de orice păcat! fără #ătrâneţe! fără moarte! fără suferinţa” +Chando&7a(2panishad! V333!
D!
75 4,.
„'0erciţiu repetat”: sk. a#h7asa! litt. „aplicare”! „reali"are practică”! desemnea"ă în Eo&a i literatura tantrică efortul
desă%âririi spirituale. Cf. Eo&a(sutra! 3! 4;: „prin e0erciţiu repetat i renunţare [se o#ţine] suprimarea acestei a&itaţii [mentale]”.
76
E)ipsit $e aan$0uăF: $e cre$in%ă !i $e y0&a.
77
„?rahman(Cu%antul”: sk. sha#da#rahman desemnea"a Vedele care sunt corpul sonor al lui ?rahman. Cf. @aitr7(2panishad V3!
;;: „în ade%ăr sunt doi ?rahman ce tre#uie cunoscuţi: ?rahman(Cu%antul i Cel *uprem”. $n &andirea filosofică postupanishadică!
la ?hartrihari i în Vedanta! se d e"%oltă o filosofie a cu%ântului în care sha#da#rahman este considerat realitatea supremă care
&enerea"ă lumea. )ădăcinile ace stei concepţii pleacă din )i&(Veda +! D4 i 4;8,! unde cu%ântul +%ac, este identificat cu ?rahman.
 -VII-
Cartea a aptea numită
YOGA CUNOAŞTERII ŞI A !NELEGERII
Bha&aat a spus:
1. Tu, care ai intea unita cu ine, care practici y0&a, care ai sprijinu" 'n ine, ascu"ta, 0 fiu a" "ui #ritha, cu ă ei
cun0a!te, fără 'n$0ia"a, 'n 'ntre&ie.
. %i 0i $e/ă"ui, 'n 'ntre&ie, aceasta Cun0a!tere 'preună cu 'n%e"e&erea, pe care, af"in$-0, nu ai raine niic

a"tcea $e ii
4. D(ntre cun0scut aici 2(n
$e 0aeni, "uea
cite unu" aceasta3.
$0ar se infrinea/a pentru $esă(r!irea spiritua"a< 2iar3 $intre cei care se infrinea/a
pentru $esă(r!irea spiritua"a cite unu" $0ar ă cun0a!te cu a$eărat.
5. #aintu", Apa, K0cu", Vintu", Mteru", Situ" intern, intea !i Mu" sunt ce"e 0pt păr%i $iferite a"e aturii e"e.
7. Aceasta este atura ea inferi0ara< atura ea superi0ara 'nsă, să !tii, este a"ta< ea este, 0 tu ce" cu ra%u" are,
Sine"e in$ii$ua" >i%a#huta78 care tine aceasta "ue79.
8. Sa !tii, ea este atca tutur0r fiin%e"0r< 0ri&inea, ca !i niicirea 'ntre&ii "ui, eu sunt.
;. Dinc0"0 $e ine nu eJistă a"tcea, 0 Dhananjaya< 'n ine sunt 'nsăi"ate t0ate, ca !iru" $e per"e pe fir.
=. Mu sunt, 0 fiu a" "ui *unti, &ustu" $in apa, "uina $in S0are !i )una, si"aa 2sf(nta3 @ $in t0ate Vedele, sunetu" $in
spa%iu, ce-i 0enesc80 'n 0aeni.
>. Mu sunt ir0su" un a" pă(ntu"ui, stră"ucirea $in f0c, ia%a $in t0ate fiin%e"e, asce/a $in t0%i asce%ii.
1?. Sainta e!nică a tutur0r fiin%e"0r eu sunt, să !tii, 0 fiu a" "ui #ritha< eu sunt 'n%e"e&erea ce"0r care cun0sc, !i
stră"ucirea ce"0r stră"uciti eu sunt.
11. 9i 2t0t3 eu sunt puterea $e/arată $e $0rin%ă !i patiă< eu sunt 'n fiin%e iuirea care nu ca"ca )e&ea, 0 tu ce" 2puternic
ca un3 taur 2printre3 Bharata.
1. T0ate stari"e 2ce"0r trei Ten$in%e3, satt%a, ra>as !i tamas, să !tii, p"eacă $e "a ine< nu eu sunt 'n e"e, ci e"e sunt 'n
ine.
14. T0ata aceasta "ue cu intea tu"urată $e stari"e a"catuite $in ce"e trei Ten$in%e nu ă recun0a!te pe ine, care
sunt $inc0"0 $e e"e, nec"intit81.
15. Căci este &reu $e trecut $inc0"0 $e aceasta i"u/ie ma7a $iina a ea, a"catuita $in Ten$in%e< nuai cei ce in "a
ine trec $e aceasta i"u/ie82.
17. u "a ine in facat0rii $e re"e, cu intea tu"urată, 0aenii cei j0snici< cu Cun0a!terea su"sa $e i"u/ie, ei tin $e
starea $e0nica83
18. De patru fe"uri sunt facat0rii $e ine care i se $aruiesc, 0 Arjuna, tu 2ce" puternic ca un3 taur 2printre3 Bharata:
napastuitu", ce" care na/uieste "a Cun0a!tere, ce" care na/uieste "a ine"e "uesc !i ce" care p0se$a Cun0a!terea.
1;. D(ntre ace!tia, ce" care p0se$a Cun0a!terea, 'n eci unit, se $e0seeste 2$e cei"a"%i3 printr-0 $ăruire unica< ce" care
p0se$a Cun0a!terea ă iueste "a nesfirsire, !i eu '" iuesc pe e".
1=. Ace!tia sunt $e pret cu t0tii, 'nsă pe ce" care p0se$a Cun0a!terea '" s0c0tesc ca pe ine insui< cu Sine"e unit, e" 'i
este $e0tat ie 2care 'i sunt3 c0n$i%ia supreă.
1>. )a capătu" u"t0r rena!teri, ce" care p0se$a Cun0a!terea ajun&e "a ine, spunin$u-!i: EVasu$ea este T0tu"F. Acest
suf"et are mahatman este &reu $e &asit.
?. Cei a car0r Cun0a!tere este su"sa $e $ierse pasiuni er& spre a"te $iinitati< urin$ fe"urite rin$uie"i 84, '!i
urea/a natura "0r pr0prie85.
1. @ricare ar fi f0ra 2$iinitati"0r3 pe care fiecare a$0rat0r $0reste să 0 enere/e cu cre$in%a, eu sunt ce" care pune 'n
fiecine acea cre$in%a nec"intita.

78
*inele indi%idual +>i%a#huta,: litt. „elementele %ieţii”! este consu#stantial cu *piritul suprem i unic! fiind suportul transcendent al
%ieţii or&anice.
79
E)ueF: s+. ja&at, "itt. Eceea ce se i!căF.
80
ECe-i 0enescF: s+. paurusha, p0ate fi tra$us !i prin Eără%ieF.
81
„/eclintit”: nesupus de%enirii.
82
„3lu"ia” +ma7a,: în această strofă spre deose#ire de 3V! F +%e"i Ve"i nota 8<,! conţinutul termenului apro0imea"ă %aloarea
filosofica pe care i(o da %edantinul *amkara: lumea fenomenala +prakriti, alcatuită din cele trei =endinţe creea"ă o ilu"ie care
tul#ură contiinţa! fără a fi ea însăi o ilu"ie! ca la *hamkara.
83 „*tarea demonica”: sk. asura! litt. „ne("eu”! tradus în &eneral prin „demon”! este o fiinţa mitolo&ica raufacatoare. =oti demonii
sunt fiii lui 6iti i 6anu! cei doi %ră>mai ai "eilor! care spri>ină pe demonul arpe Vritra în lupta sa cu 3ndra +cf. 3nfra 3! 4;9 V3!
F sGG.,. =re#uie să amintim ca aceasta etimolo&ie i conceptie despre asura este tardi%ă9 în mitolo&ia primiti%ă a Vedelor! asura
+deri%at de la asu! „%iaţa”, a%ea aceeai accepţie cu de%a! „"eu”9 curând însă! chiar în imnurile tardi%e din )i&(Veda! fonemul
iniţial [a] care face parte din tema cu%ântului a fost considerat ca un prefi0 ne&ati%! dand termenului o %aloare peiorati%ă! aa cum
%a fi consacrată în mitolo&ia ulterioară.
84
„)anduieli”: sk. ni7ama! litt. „re&ula”! „prescripţie” cu caracter reli&ios.
85
E!i urea/ă natura "0r pr0prieF: "itt. Esunt c0nstr(n!i $e natura "0r pr0prieF.
. nit prin acea cre$in%a, e" urăre!te iunare a acestei 2$iinitati3 !i-!i atin&e $0rin%e"e< ce" care i "e ip"ine!te
2(nsa3, eu sunt.
4. asp"ata ce"0r putini "a inte nu este eterna< cei care sacrifică /ei"0r er& "a /ei, 'nsă cei care i se $aruiesc ie, "a
ine in86.
5. Cei fără inte ă cre$ 2ca eu sunt3 Ce" eanifestat intrat 'n starea $e anifestare< ei nu cun0sc natura ea
superi0ara nec"intita, supreă.
7. Ina"uit $e i"u/ia pr0$usa $e a&ia 2ea3, eu nu sunt ree"at tutur0r< aceasta "ue, cu intea tu"urată, nu ă
recun0a!te ca nenăscut !i nec"intit.
8. Mu !tiu, 0 Arjuna, fiin%e"e care au f0st, care sunt !i care 0r fi< pe ine 'nsă nu ă stie nieni.
;. Tu"urarea $ua"itatii, născuta $in $0rin%ă !i ură, 0 Bharata, $uce 'n ratacire t0ate fiin%e"e 2chiar3 $e "a na!terea 2"0r3, 0
tu ce" care-%i $istru&i $u!anii.
=. Cei cu fapte eritu0ase, a"e car0r păcate sunt terinate, e"iera%i $e tu"urarea $ua"itatii, i se $aruiesc cu cre$in%a
nestrautata.
>. Cei care, pentru a se e"iera $e ătr(ne%e !i 0arte, caută sprijin 'n ine !i se infrinea/a, aceia '" cun0sc pe $e-a
'ntre&u" pe acest Brahan, Sine"e supre, cun0sc ritu" 'n 'ntre&ie.
4?. Cei care ă cun0sc ca esen%a a fiin%e"0r  adhi#huta, a /ei"0r adhidai%a !i a sacrificiu"ui adhi7a>na, a(n$
&(n$irea c0ncentrata, ă cun0sc chiar 'n c"ipa p"ecării 2$in ia%a387.

86
Cf. n0ta ;.
87
Pentru mitolo&ia ?rahmanelor i 2panishadelor realitatea este triplă: +4, macrocosmosul +adhidai%ata, cu elementele sale sacre
+spaţiul! soarele! focul! luna! aerul! apa i pamântul,! +;, microcosmosul +adhi#huta, %ieţuitoarelor i în primul rand al omului!
alcătuit din trup i sufluri %itale omolo&ate pe plan di%in cu elementele macrocosmosului i +, realitatea sacrificială +adhi7a>na,!
me"ocosmosul care media"ă între macro( i microcosmos! creând armonia i sta#ilitatea între&ii lumi! prin transferurile ma&ice pe
care le efectuea"ă.
 -VIII-
Cartea a opta numită
YOGA SAL"ĂRII !N #RA$MAN
Arjuna a spus:
1. Ce este Brahan Ce este Sine"e supre Ce este ritu", 0 tu ce" ai un $intre 0aeni Ce se 'n%e"e&e prin esen%a
fiin%e"0r, ce se nue!te esen%a /ei"0r
. Ce este esen%a sacrificiu"ui, !i cu 2e cu putinta3 aici 'n acest c0rp, 0 a$husu$ana Cu p0ti fi cun0scut Tu, 'n

c"ipa p"ecării 2$in "uea aceasta3 $e cei stăp(ni pe sine

Bha&aat a spus:
4. In$estructii"u" este supreu" Brahan< atura pr0prie88 este nuită Sine"e supre< Crea%ia care a$uce "a ia%a
fiin%e"e este nuită sacrificiu.
5. Ca esen%a a fiin%e"0r, 2eu sunt3 eJisten%a pierit0are< ca esen%a a /ei"0r, 2eu sunt3 Spiritu"< ca esen%a a sacrificiu"ui, eu
sunt chiar ce" 'n trupu" $e acu, 0 tu ce" ai un $intre cei 'ntrupati.
7. Ce" care, 'n c"ipa sf(r!itu"ui, ă are 'n &(n$ !i p"eacă e"ier(n$u-se $e c0rp, ace"a er&e "a ine< $espre aceasta nu
este 'n$0ia"a.
8. Ce" care are 'n &(n$ 0 anuită eJisten%ă 'n c"ipa sf(r!itu"ui c(n$ părăse!te c0rpu", spre ea er&e, 0 fiu a" "ui *unti,
cheat 'n ia%a $e acea eJisten%ă89.
;. De aceea, t0t tipu" &(n$este-te "a ine !i "uptă< cu si%u" intern !i intea a%intite spre ine, "a ine ei eni fără
'n$0ia"a.
=. Ce" care e$itea/a "a supreu" Spirit $iin, 0 fiu a" "ui #ritha, cu &(n$irea c0ncentrata 'n eJercitiu" y0&a, fără să
rataceasca 'n a"ta parte, ajun&e "a M".
>. Ce" care '!i ainteste $e #0etu"90 nceputu"ui, Stăp(nu" ai suti" $ec(t at0u", care a 0r(n$uit T0tu", a cărui f0ră
nu p0ate fi &(n$ită, $e cu"0area s0are"ui $e $inc0"0 $e tenere 91,
1?. Ce" care-i 'n c"ipa p"ecării 2$in "uea aceasta3, cu si%u" intern nec"intit, unit prin $ăruire !i prin puterea 2$ata $e3
y0&a, a$un(n$u-!i suf"u" ita" 'ntre ce"e $0uă spr(ncene, ace"a ajun&e "a supreu" Spirit $iin.
11. Tăr(u" $espre care cun0scăt0rii Vedei spun că este in$estructii", 'n care intră asce%ii "ipsi%i $e pasiuni, pentru care
cei ce-" $0resc se păstre/ă ca!ti92, %i-" 0i $e/ă"ui pe scurt.
1. Stăp(nin$u-!i t0ate p0r%i"e93, respin&(n$u-!i si%u" intern 'n inia, a$uc(n$u-!i suf"u" ita" 'n cap, practic(n$
c0ncentra%ia y0&a,
14. Ce" care p"ec(n$ 2$in "uea aceasta3 '!i părăse!te c0rpu" r0stin$ si"aa 2sacra3 A care este Brahan, purt(n$u-
ă 'n &(n$, ace"a er&e spre c0n$i%ia supreă.
15. #entru y0&hinu" ereu c0ncentrat, care nu-i cu intea "a a"tcea, care se &(n$e!te ereu "a ine, ne(ntrerupt, 0 fiu
a" "ui #ritha, eu sunt u!0r $e $0(n$it.
17. Cei cu suf"etu" are  mahatman ajun!i "a suprea $esă(r!ire, enin$ "a ine, nu ai au parte $e rena!tere,
pierit0r "0c a" $urerii.
18. ncep(n$ cu cea a "ui Brahan, 0 Arjuna, t0ate "ui"e rein "a n0i eJistente< 'nsă c(n$ se ine "a ine, 0 fiu a" "ui
*unti, nu ai eJistă rena!tere.
1;. Cei care !tiu că /iua "ui Brahan %ine pina "a 0 ie $e 7u&a, !i că n0aptea "ui se sfirse!te $upă 0 ie $e 7u&a, aceia
sunt 0aenii care !tiu 2ce-i3 /iua !i n0aptea.
1=. Din Ce" eanifestat se nasc t0ate ce"e anifestate, "a enirea /i"ei< "a enirea n0ptii, se t0pesc 'n Ce" nuit
eanifestat.
1>. T0t a!a !i u"%iea fiin%e"0r, $upă ce a t0t eJistat, se t0pe!te "a enirea n0p%ii< "a enirea /i"ei, fără rere, 0 fiu a" "ui
#ritha, ea rena!te94.
88
„/atura proprie”: te0tul nu preci"ea"a despre a cui natura proprie este %or#a. 2ni traducători su#ânţele& că se referă la
?rahman! alţii la persoana umană. m preferat să păstram incertitudinea te0tului.
89
3mportanţa ultimului &ând ( cel din clipa morţii ( pentru destinul ulterior al contiintei este o tema care capătă o mare importanta
în reli&iile indiene care accepta ideea &raţiei di%ine. =ema este însă mai %eche9 ea este implicata în mod alu"i% în Chando&7a(
2panishad! 333! 4<! 4 i într(un mod e0plicit în Pra>na(2panishad! 333! 4H.
90
„Poetul”: sk. ka%i desemnea"ă poeţii demiur&i care! făurind Vedele! iau parte la ordinea lumii pe care o stăpânesc prin ma&ia
%ersului lor.
91
„6e culoarea
culoarea soareluisoarelui de dincolo
de dincolo de tene#re”: cf. *h%eta(sh%atara(2panishad! 333! B: „cunosc pe acest mare *pirit +purusha, de
de tene#re”.
92
ESe păstrea/ă ca!tiF: s+. rahăcarya, "itt. Efaptu" $e a aea 0 c0n$uită c0nf0ră cu prescrip%ii"e e$iceF< 'n teJte"e echi $esena
n0iciatu" rahani"0r 'n care se pastra 0 castitate as0"ută.
93
„Portile”: cf. supra! nota F9 moartea este precedată de o retra&ere a suflurilor %itale în cap! care este sediul lor central! de unde
%or părăsi ulterior corpul prin „orificiul lui ?rahman” +#rahmarandhra, situat în cretetul capului.
94
Se c0ntinuă i$eea $in str0fa 1;, $espre /i"e"e !i n0p%i"e "ui Brahan. n ca$ru" 00"0&ării $intre icr0- !i acr0c0s0s, crea%ia !i
$istru&erea cic"ică a c0s0su"ui sunt asii"ate cu cic"uri"e /i"ei !i a"e n0ptii, a"e e&hei !i a"e s0nu"ui. n tipu" s0nu"ui fără ise,
?. nsă $inc0"0 $e acest eanifestat, eJistă 0 a"tă eJisten%ă, neanifestată, eternă, care nu piere atunci c(n$ t0ate
fiin%e"e pier.
1. ECe" eanifestatF, ECe" In$estructii"F, a!a i se spune< este nuit c0n$i%ia supreă< cei care-" $0(n$esc nu se
ai 'nt0rc< acesta este "ăca!u" eu supre.
. Acest Spirit supre, 0 fiu a" "ui #ritha, se $0(n$e!te printr-0 eJc"usiă $ăruire< 'n M" stau t0ate fiin%e"e, $e M" a f0st
$esfă!urat95 acest T0t.
4. %i 0i spune care este c"ipa c(n$ y0&hinii 0r%i p"eacă pentru a se 'nt0arce sau a nu se ai 'nt0arce, 0 tu ce"
2puternic ca un3 taur 2printre3 Bharata 96.
5. 2C(n$ este3 f0c, stră"ucire, /i, juatatea "uin0asa a "unii, răstipu" ce"0r !ase "uni c(t s0are"e urca spre
ia/an0apte, 0aenii 0r%i atunci, care-" cun0sc pe Brahan, er& "a Brahan.
7. 2C(n$ este3 fu, n0apte, juatatea 'ntunecată a "unii, rastipu" ce"0r !ase "uni c(n$ s0are"e c00ară spre ia/a/i,
atunci y0&hinu" $0(n$in$ E"uina "uniiF, rena!te.
8. Ce"e $0uă căi, cea "uin0asă !i cea 'ntunecată, sunt s0c0tite $rept 2căi3 eterne a"e "uii< pe una se er&e fără
'nt0arcere, pe cea"a"tă se ine 'nap0i.
;. 60&hinu" care cun0a!te a(n$0uă $ruuri"e nu se rătăce!te nic(n$< $e aceea, 0 Arjuna, 'n 0rice c"ipa, fii c0ncentrat
'n y0&a.
=. Ceea ce este aratat ca răsp"ată a eritu"ui 'n 2stu$iu"3 Vedelor, 'n sacrificii, 'n asce/a, 'n $anii, este 'ntrecut $e
y0&hinu" care !tie aceasta< e" er&e spre "0cu" supre a" nceputu"ui.

si%uri"e !i 0 $ata cu e"e "uea eJteri0ara - e"eente"e, /0ne"e c0sice !i $iinita%i"e c0respun/ăt0are "0r - sunt res0rite 'n suf"u"
centra" atan, pentru a fi pr0iectate $in n0u spre eJteri0r 'n 0entu" trecerii. Cf. Satapatha-rahana, P, 4, 4, 8 !i *aushita+i-
panisha$, III, 4.
95
„6esfăurat”: sk. tata! litt. „întins”9 conform uneia dintre %i"iunile cosmo&onice indiene! între&ul conţinut cosmic se află înainte
de creaţie! con&lomerat i nediferentiat! deoarece nu e0istă spaţiul eteric +akasha, care să le separe. *paţiul a fost creat prin stâlpul
cosmic! cu a>utorul caruia di%initatea creatoare a separat cerul de pamant. 6upă cum remarca P. @us! stâlpul cosmic este însui
spaţiul! iar tema
fiind mi>locul creaţiei estei„ideea
de diferentiere dilatarii
opo"iţie cosmice” +?ara#udur! t. 3! 3mprimerie dI'0treme Jrient! Kanoi! 458! p. <8;,! spaţiul
al lucrurilor.
96
$ncepând cu pre"enta strofă i până la ;D se reia %echea concepţie eschatolo&ică de"%oltată mai ales în 2panishade +Chando&7a(
2panishad! V! 4H, despre cele doua cai: „calea "eilor” +de%a7ana, i „calea stră#unilor” +pitri7ana,. Prima pleacă din foc! trece
prin "one din ce în ce mai luminoase! i a>un&e la ?rahman care este „lumina luminilor”. Cea de(a doua! plecata din fum! trece prin
"ona intunecoasa i se opreste în luna! unde se află salasul celor „plecati” +1aushitaki(2panishad! 3! ;9 33! B,. Cei a>unsi în lună
rămân acolo pană la epui"area meritelor lor! după care re%in pe pământ printr(o succesi%a materiali"are! rede%enind succesi%
spaţiu! %ant! fum! ceaţă! nor! ploaie i seminţe9 su# această ultimă formă! intrând într(o matcă umană sau animală! se renasc după
meritele fiecaruia.
 -IP-
Cartea a noua numită
YOGA TAINEI REGEŞTI
Bha&aa$ a spus:
1. %i 0i $e/ă"ui %ie, care e!ti ne/ef"eit0r, Cun0sterea cea ai tainică, 'preună cu 'n%e"e&erea< cun0sc(n$-0, te ei
e"iera $e nefericire.
. Această !tiintă re&ească, acestă taină re&ească este supreu" purificat0r< ea p0ate fi 'n%e"easă $irect, este "e&iuită,

u!0r $e 'n$ep"init,
4. @aenii care nunec"intită.
cre$ 'n aceasta )e&e, 0 tu ce" care-%i $istru&i $u!anii, ne$0(n$in$u-ă, reiau ca"ea 0r%ii !i a
rena!terii samsara.
5. ntrea&a aceasta "ue este $esfa!urată $e ine 2care sunt3 f0ra neanifestată< 'n ine stau t0ate fiin%e"e, !i nu eu
stau 'n e"e.
7. 9i 2t0tu!i3 fiin%e"e nu stau 'n ine< prie!te "a unirea ea $iinăL S(nt sus%inat0r a" fiin%e"0r, fără să stau 'n e"e< prin
Sine"e eu eJistă t0ate fiin%e"e.
8. #recu are"e !i e!nicu" (nt, ce (ntuie pretutin$eni, se af"ă 'n spa%iu, să !tii, t0t a!a se spune că t0ate fiin%e"e stau
'n ine97.
;. T0ate fiin%e"e, 0 fiu a" "ui *unti, se 'nt0arc 'n atura ea, "a sf(r!it $e kalpa< "a 'nceput $e kalpa "e cree/ $in n0u98.
=. Sprijinin$u-ă pe pr0pria ea atura, cree/ ereu $in n0u acestă u"%ie a fiin%e"0r, $e ne0ie, prin f0r%a aturii.
>. 9i aceste fapte nu ă "ea&ă, 0 Dhananjaya< eu rain ca un străin, ne"e&at $e aceste fapte.
1?. #rin ine !i prin &rija ea, atura faure!te t0t ce se i!că !i nu se i!că< prin acesta cau/ă, 0 fiu a" "ui *unti,
"uea este pusă 'n i!care.
11. Cei cu intea tu"urată, nu ă pre%uiesc su f0ra ea uană, ei nu cun0sc eJisten%a ea supreă, $e are
Stăp(n Diin a" tutur0r fiin%e"0r.
1. Na$arnice "e sunt speran%e"e, /a$arnice fapte"e, /a$arnică "e este !tiinta ce"0r ce !i-au pier$ut intea< ei capătă
natura 0scură a $e0ni"0r a+shas !i Asura.
14. nsă 0aenii cu suf"etu" are  mahatman, care au sprijin 'n ine, care nu au a"t &(n$, 0 fiu a" "ui #ritha, au parte $e
atura ea $iină, cun0sc(n$u-" pe Ce" ec"intit, @(r!ia eJisten%e"0r #hutadi.
15. G"0rific(n$u-ă ereu, 'nfr(n(n$u-se cre$inci0!i "e&ăinte"0r99, 'nchinin$u-i-se, ă a$0ra cu $ăruire, ereu
c0ncentra%i.
17. A"%ii care sacrifică, ă a$0ra prin sacrificiu" cun0a!terii, ca unitate, ca fe"urită in$ii$ua"i/are, pe ine Ce" cu fa%a
'n t0ate păr%i"e.
18. Mu sunt stră$ania sacrificiu"ui 100, eu sunt sacrificiu", eu sunt 0fran$a a$usa străuni"0r, eu sunt iara a&ica, eu sunt
mantra , eu sunt untu" sacrificiu"ui, eu sunt f0cu", eu sunt jertfa.
101

1;. Mu sunt tată" acestei "ui, ua, 0r(n$uit0ru", străunu", ceea ce treuie cun0scut, ij"0cu" $e purificare, si"aa
2sacra3 A102, )ik, *aman !i Ea>us , 103

1=. Ca"ea, sus%inăt0ru", stăp(nu", art0ru", p0pasu", să"a!u", prietenu", 'nceputu" !i niicirea 2"uii3, "0cu", a!e/area,
săin%a, Ce" ec"intit.
1>. Mu $au ca"$ură, 0presc !i $au $ruu" p"0i"0r< eu sunt neurirea !i 0artea, !i t0t eu sunt, 0 Arjuna, Kiin%a !i
efiin%a.
?. Cei cu 'ntreita !tiinta 2a Vedelor3, ăut0ri ai S0ei 104, cură%a%i $e păcate, nă/uin$ "a starea cerească, ă cinstesc cu
jertfe< ace!tia, intr(n$ 'n "uea sf(ntă a ce"ui ce este stăp(n peste /ei105, au parte $e ucurii"e cere!ti a"e /ei"0r.

97
C0para%ia 'ntre rea"itatea u"tiă !i spa%iu" eteric a+asha p"eacă $e "a faptu" ca 'n c0s0"0&ia in$iană spa%iu" nu este c0nceput ca
un atriut a" ateriei - re/uat "a tri$iensi0na"itatea percep%iei sen/0ria"e - ci ca e"eent $e a/ă a" c0s0su"ui, fact0r
at0tcuprin/at0r !i 0nipre/ent, principiu a" unită%ii, sup0rt a" eJisten%ei ateria"e !i spiritua"e. n Chan$0&ya-panisha$ III, 1, 8
sQQ.< 1=, 1 Brahan este asii"at 'n 0r$ine 0iectia cu spa%iu" eteric, iar 'n 0r$ine suiectia cu spa%iu" spiritua" $in interi0ru" iniii
cf. Bh-&. PVIII, 8.
98
Durata eJistentei "uii este echia"ata cu 0 /i a "ui Brahan !i cu 0 ie $e yu&a cf. n0ta .78
99
ECre$inci0si "e&ainte"0rF: respectan$ "e&ainte"e $e asce/a !i in$at0riri"e re"i&i0ase.
100
EStra$ania sacrificiu"uiF: s+. +ratu $esenea/a f0r%a !i ef0rtu" re"i&i0s a" 0u"ui pi0s 'n "upta cu rau"< 'n teJte"e tar$ie $enue!te

sacrificiu"
101 S0ei.
EantraF: ers e$ic, f0ru"a ritua"a cu a"0are a&ica.
102
„*ila#a [sacra] J@”: este considerata în toate reli&iile indiene ca sim#ol al realitatii supreme.
103
Ei+, Saan !i 6ajusF: ce"e trei e$e principa"e, respecti i&-Ve$a, Saa-Ve$a !i 6ajur-Ve$a.
104
„*oma”: sucul plantei soma care >oaca un rol important în sacrificialismul i mitolo&ia %edica! unde este ridicata la ran&ul de
di%initate! le&ata de sim#olismul ac%atic i lunar +imortalitate! fertilitate,.
105
ECe" ce este stapan peste /eiF: In$ra.
1. Ace!tia, 'părtă!in$u-se $in area ucurie a "uii ceru"ui, $upă trecerea 2peri0a$ei $e răsp"ată a3 eritu"ui, ei intră
'n "uea urit0are< astfe", ur(n$ )e&ea 'ntreitei cun0a!teri, supu!i $0rin%e"0r, $0(n$esc această $ucere !i
'nt0arcere106.
. Ce"0r care ă a$0ră &(n$in$u-se "a ine !i nu "a a"tu", acest0r 0aeni ereu c0ncentra%i "e in 'ntr-ajut0r.
4. Chiar cei care, $ărui%i a"t0r $iinitati, sacrifică pătrun!i $e cre$in%ă, chiar aceia, 0 fiu a" "ui *unti, 2t0t3 ie 'i
sacrifică, 2$e!i3 nu $upă cu este r(n$uit.
5. Mu sunt ce" care are parte $e t0ate sacrificii"e !i nuai eu sunt stăp(nu" "0r< $e0arece ei nu ă recun0sc a!a cu
sunt, ace!tia se pier$.
7. Cei care s"ujesc /ei"0r er& "a /ei< cei care s"ujesc străuni"0r er& "a străuni< "a $e0ni er& cei care sacrifică
$e0ni"0r< $ar cei ce-i sacrifică, "a ine in.
8. Dacă cu $ra&0ste i se $a 0 frun/ă, 0 f"0are, un fruct, sau apă, eu ă ucur $e aceste 0fran$e a"e iuirii pi0ase a"e
ce"ui serit107.
;. T0t ceea ce faci, ăn(nci, sacrifici, $ăruie!ti sau 'n$uri ca asce/ă, 0 fiu a" "ui *unti, fă-"e ca 20fran$ă3 pentru ine.
=. Astfe", te ei e"iera $e 'n"ăn%uirea fapte"0r !i $e fructu" "0r, un sau rău< cu fiin%a c0ncentrată 'n y0&a !i renun%ări,
e"ierat, "a ine ei eni.
>. Mu sunt "a fe" pentru t0ate fiin%e"e< pentru ine nu-i 2nieni3 pe care să-" p"ac sau să-" urăsc< cei care i se $ăruiesc
cu $ra&0ste se af"ă 'n ine, !i eu ă af"u 'n ei.
4?. Chiar un 0 rău, $e i se $ăruie!te cu 0 $ra&0ste eJc"usiă, treuie s0c0tit ca 0 un 108< h0tăriri"e "ui sunt $repte<
41. Cur(n$ $eine irtu0s, !i ajun&e "a pacea eternă< să !tii, fiu a" "ui *unti, ce" care i se $ăruie!te nu piere.
4. @ fiu a" "ui #ritha, cei care '!i iau sprijin 'n ine, chiar $e-ar fi 2născu%i3 $intr-0 atcă a păcatu"ui 109, $e-ar fi feei,
%aish7a !i chiar shudra , ace!tia ajun& "a c0n$i%ia supreă.
110 111

44. Cu at(t ai u"t, rahanii eritu0!i, ishii $e nea re&esc ce i se $ăruiesc< $e0arece ai $0(n$it aceasta "ue
trecăt0are !i nefericită, $ăruie!te-i-te.
45. Kii cu &(n$u" "a ine, $ăruit ie, sacrifică-i !i cinste!te-ă< "a ine ei ajun&e c0ncentr(n$u-te astfe", a(n$u-ă
pe ine $rept u"ti sc0p.

106
EDucere !i int0arcereF: 'ntre "uea paanteasca !i cea cereasca.
107 A"u/ie "a sacrificiu" $e tip
puja, pre/ent 'n re"i&ii"e tar$ie, net $e0seit $e ce" e$ic 'ntrucat este "ipsit $e e$iatia f0cu"ui !i a
pre0tu"ui, peritan$ un c0ntact $irect 'ntre a$0rat0r !i 0iectu" a$0ratiei sa"e.
108
E@ unF: s+. sa$hu are !i accep%ia $e Esf(ntF.
109
Eatcă a păcatu"uiF: atcă 'n care se rena!te pentru ispă!ire.
110
EVaishyaF: casta a treia, a ne&ust0ri"0r !i eseria!i"0r.
111
„*hudra”: casta ultima! a ser%itorilor.
 -P-
Cartea a "ecea numită
YOGA !NTRUC$IPĂRILOR DI"INE
Bha&aat a spus:
1. Ascu"tă ai $eparte, 0 tu ce" cu ra%u" are, 'na"tu" eu cu(nt pe care %i-" r0stesc %ie, care i-e!ti $ra&, spre ine"e
tău.
. ici u"%iea /ei"0r, nici arii ishi nu cun0sc na!terea ea, căci eu sunt sin&ura 0(r!ie a /ei"0r !i a ari"0r ishi.

4. Ce" care$eăt0ate
e"ierea/ă !tiepăcate"e.
ca are"e Stăp(n Diin a" )uii, nenăscut !i fără $e 'nceput, ace"a, netu"urat printre urit0ri, se
5. G(n$ire, Cun0a!tere, netu"urare 2a in%ii3, ra$are, a$eăr, stăp(nire $e sine, "ini!te, fericire !i $urere, fiin%are !i
nefiin%are, frica !i ne(nfricare,
7. eătăare, e&a"itate 2a spiritu"ui3, u"%uire $e sine, asce/a, $ăruire, faia una !i rea, t0ate sunt nuai $e "a
ine, fe"urite stări a"e fiin%e"0r.
8. Din ine au "uat fiin%a, 'n reea nceputu"ui, cei !apte ari ishi !i cei patru anu, născu%i $in &(n$u" eu< $in ei
2au "uat fiin%ă3 t0ate creaturi"e 'n "ue.
;. Ce" care cun0a!te cu a$eărat 'ntruchipari"e112 !i f0r%a ea a&ică, ace"a se une!te 2cu ine3 printr-0 y0&a $e
nec"intit< aceasta este ne(n$0i0s.
=. Mu sunt 0(r!ia T0tu"ui, $e "a ine p0rne!te T0tu"< &(n$in$ a!a, cei cu inte !i si%ire a$(ncă, i se $ăruiesc ie.
>. Cu &(n$u" "a ine, cu suf"uri"e ita"e p"ecate "a ine113, "uin(n$u-se unu" pe ce"a"a"t, 0rin$u-!i $espre ine sunt
ereu u"%ui%i !i ferici%i.
1?. Ce"0r ereu c0ncentra%i, care i se $ăruiesc cu $ra&0ste, "e $au această y0&a a in%ii  #uddhi7o&a prin care ajun&
"a ine.
11. Din 'n$urare pentru ei, eu, st(n$ 'n a$eărata 2ea3 atură, $istru& prin "apa stră"ucit0are a Cun0a!terii
'ntuneciea născuta $in necun0a!tere.

Arjuna a spus:
1. Tu e!ti supreu" Brahan, "ăca!u" !i purificat0ru" supre, Spiritu" ce" e!nic, ce" ceresc, 0(r!ia /ei"0r, ce"
nenăscut, ce" ce pătrun$e t0tu".
14. A!a %i-au spus t0%i ishii, $iinu" ishi ara$a, Asita, Dea"a !i Vyasa< chiar tu 'nsu%i i-0 spui.
15. T0ate acestea "e s0c0tesc a$eărate pentru ca i "e-ai spus tu, 0 *eshaa, căci nici /eii, nici $e0nii Danaa nu
cun0sc anifestarea ta.
17. uai tu 'nsu%i te cun0!ti pe tine, 0 Spirite Supre, Creat0r a" fiin%e"0r, Stăp(n a" fiin%e"0r, Neu a" /ei"0r, Stăp(n a"
"uii.
18. Treuie să-i 0re!ti pe $e-a 'ntre&u" $espre $iine"e 'ntruchipări a"e aturii ta"e, 'ntruchipări prin care eJi!ti,
pătrun/(n$ aceste "ui.
1;. Cu a! cun0a!te, 0 y0&hinu"e, chiar $acă a! e$ita ereu asupra ta, 'n care $intre f0re"e eJisten%ei ta"e te-as
putea cuprin$e cu intea, 0 Bha&aat
1=. V0re!te ai u"t, cu $e-aănuntu", 0 anar$ana, $espre f0r%a a&ică !i 'ntruchiparea 2ta3, căci nu ă satur
ascu"t(n$ nectaru" neuririi amrita 2a" 0re"0r ta"e3.

Bha&aat a spus:
1>. Kie, '%i 0i 0ri $espre $iine"e 'ntruchipari a"e fiin%ei e"e, 2nuai3 $espre ce"e ip0rtante, 0 ce" ai un $intre
*aurai, căci 'ntin$erea ea este fără sf(r!it.
?. Mu sunt Sine"e, 0 Gu$a+esha, care să"ă!"uie!te 'n inia tutur0r fiin%e"0r, eu sunt 'nceputu", ij"0cu" !i sf(r!itu"
tutur0r fiin%e"0r.
1. #entru /eii A$itya114 eu sunt Vishnu< pentru "uinat0ri, eu sunt S0are"e stră"ucit0r< eu sunt arici 115 pentru
aruti116, !i )una pentru ste"e.
. #entru Vede eu sunt Saan117, pentru /ei - Vasaa118, pentru si%uri sunt si%u" intern, !i &(n$irea pentru fiin%e.

112
EIntruchipareF: s+. ihuti, "itt. EanifestareF a f0r%ei $iine.
113 „Cu suflurile %itale plecate la mine”: alu"ie la adorarea di%inităţii prin sacrificiul suflurilor %itale +cf. nota FH,.
114
EA$ityaF: fiu a" /ei%ei A$iti, aa /ei"0r.
115
EariciF: fiu a" "ui Braha.
116
EarutiF: sin&. arut, &rup $e /eită%i in0re, pre/ente 'ncă 'n it0"0&ia e$ică un$e si0"i/au (ntu" !i furtuna.
117
ESaanF: Saa-Ve$a.
118
„Vasa%a”: epitet al lui 3ndra! căpetenie a "eilor Vasu.
4. #entru /eii u$ra119 eu sunt Sha+ara120, pentru $e0nii 6a+sha !i a+shas eu sunt stăp(nu" 0&a%ii"0r121, pentru
/eii Vasu eu sunt f0cu", pentru un%i sunt eru.
5. Să !tii, 0 fiu a" "ui #ritha, ca pentru pre0%ii eu sunt ce" $int(i - Brihaspati 122, - pentru c0n$ucăt0rii $e 0!ti sunt
S+an$a123, pentru ape sunt 0ceanu".
7. #entru arii ishi, eu sunt Bhri&u 124, pentru cuinte - si"aa unica, pentru sacrificii eu sunt sacrificiu" ru&ăciunii,
pentru un%i - Hia"aya.
8. #entru t0%i ar0rii sunt s0chinu", ara$a125 - pentru $iinii ishi, Citraratha - pentru Gan$hara 126, ascetu" *api"a -
pentru cei ce au atins $esă(r!irea 2spiritua"ă3127.
;. #entru cai, să !tii ca sunt ccaihshraas128, ce" născut $in nectaru" neuririi  amrita< pentru e"efan%ii re&a"i sunt
Airaata129, pentru 0aeni - re&e"e.
=. #entru are sunt fu"&eru", pentru aci - aca $0rin%e"0r< eu sunt *an$arpa 130 ce $a să(n%a ie%ii, pentru !erpi eu
sunt Vasu+i131.
>. #entru a&a132 sunt Ananta133, pentru fiin%e"e arii - Varuna, Aryaan 134 - pentru străuni, 6aa135 - pentru stăp(ni.
4?. Mu sunt #rah"a$a136 pentru $e0nii Daitya, tipu" - pentru cei ce %in nuărăt0area 137, pentru ania"e"e să"atice -
"eu", pentru păsări - fiu" "ui Vinata 138.
41. Mu sunt (ntu" pentru purificat0ri, aa - pentru cei ce p0artă ară, a+ara 139 - pentru pe!ti, fiica "ui ahnu 140 -
pentru ape"e cur&ăt0are.
4. Creaturi"0r "e sunt 'nceput, sf(r!it !i ij"0c, 0 Arjuna< cun0a!teri"0r eu "e sunt Cun0a!terea Sine"ui Supre, ce"0r ce
$iscuta 2(n c0ntr0ersă3 eu "e sunt $0ctrina 2a$eărată3.
44. )itere"0r "e sunt A, cuinte"0r c0puse "e sunt d%and%a , eu sunt stăp(nu" in$estructii", 0r(n$uit0ru" cu fa%a 'n
141

t0ate păr%i"e.
45. Mu sunt !i 0artea care ia t0tu", !i na!terea ce"0r ce 0r fi< 'ntre ce este feeiesc 142 eu sunt faia, fruuse%ea, 0ra,
%inerea $e inte, 'n%e"epciunea, $(r/enia !i ră$area,
47. #entru Saan eu sunt are"e Saan, &a7atri - pentru etri, pentru "uni - ar&ashirsha 144, an0tipuri"0r "e sunt
143

priaara.

119
Eu$rashiF: sin&. u$raO un &rup $e /ei care-" 'ns0%esc !i-" asistă pe Shia.
120
ESha+araF: /eu" Shia.
121
„*tăpânul #o&aţiilor”: "eul 1u#era care comandă armata demonilor Eaksha i )akshas! pă"itori ai comorilor ascunse în
pământ.

123
ES+an$aF: /eu a" ră/0iu"ui, fiu a" "ui Shia.
124
EBhri&uF: ce" ai ip0rtant $intre arii ishi.
125
Eara$aF: ce" ai ip0rtant $intre $iinii ishi.
126
EGan$haraF: $iinită%i in0re, u/ican%i cere!ti a car0r căpetenie este Citraratha.
127
128 „Cei ce au atins re&e"e
desă%ârirea [spirituală]”: sk.pri0r$ia".
siddha are i sensul de fiinţă semidi%ină! dotată cu puteri ma&ice.
EcchaishraasF: cai"0r, născut $in 0ceanu"
129
„ira%ata”: elefant mitic! %ehicol al "eului 3ndra.
130
E*an$arpaF: /eu" iuirii.
131
EVasu+iF: !arpe itic.
132
Ea&aF: !erpi itici.
133
EAnantaF: Ece" fără sf(r!itF, !arpe"e ce p"utea pe ape"e pri0r$ia"e, $e $inaintea crea%iei, purt(n$u-" pe Vishnu a$0rit.
134
EAryaanF: străunii /eifica%i au ca !ef pe Aryaan.
135
E6aa - pentru stăp(niF: j0c $e cuinte a/at pe eti0"0&ia 6A-, Ea stăp(niF.
136
„Prahlada”: căpetenia demonilor sura! numiţi i 6ait7a! „fii ai lui 6iti”.
137
„=impulLpentru cei ce ţin numaratoarea”: >oc de cu%inte #a"at pe etimolo&ia 1AM! „a număra” a cu%ântului kala! „timp”.
138
„-iul lui Vinata”: pasărea mitică Naruda! %ehicol al "eului Vishnu dumanul erpilor /a&a.
139
„@akara”: monstru marin! em#lema a "eului iu#irii! 1ama.
140
EKiica "ui ahnuF: Gan&e"e.
141
„6%and%a”: termen &ramatical indian desemnand cu%intele compuse ai caror termeni se află în relatie de coordonare.
142
Entre ce este feeiescF: t0ate sustantie"e care urea/ă sunt $e &enu" feinin 'n teJtu" 0ri&ina".
143
„Na7atri”: termen în pro"odia indiană! desemnând un metru compus din  0 B sila#e.
4;. #entru Vrishni145 eu sunt Vasu$ea, pentru fiii "ui #an$u - Dhananjaya, asce%i"0r "e sunt Vyasa 146, p0e%i"0r ka%i "e
sunt shanas147 ce" 'n%e"ept.
4=. Ce"0r ce supun 2pe a"%ii3 "e sunt pe$eapsa, $0rit0ri"0r $e ărire "e sunt priceperea p0"itică, eu sunt tăcerea taine"0r,
Cun0a!terea ce"0r ce cun0sc.
4>. Să(n%a tutur0r fiin%e"0r eu sunt, 0 Arjuna, căci nu eJistă fiin%a i!căt0are sau nei!căt0are care să eJiste fără $e
ine.
5?. Căci nu eJistă capăt pentru 'ntruchipari"e e"e $iine, 0 tu ce" ce-%i 'nin&i $u!anii< aceasta este, r0stită $e ine
pe scurt, 'ntin$erea 'ntruchipari"0r e"e.
51. @rice fiin%a arat0asă, fru0asă sau puternică, să !tii este puterea ea cuprinsă 'ntr-0 fariă.
5. Dar, "a ce un, 0 Arjuna, să "e !tii pe t0ate acestea Mu stau sprijinin$ 'ntrea&a aceasta "ue cu 0 făr(ă 2$in ine3.

145
EVrishniF: nue"e unui tri care '" a$0ra pe Vasu$ea.
146
EVyasaF: 'n%e"ept "e&en$ar căruia i se atriuie c0punerea un0r inuri e$ice, a ahaharatei !i a"t0r teJte.
147
EshanasF: ce" ai fai0s ishi, precept0r a" $e0ni"0r Asura.
 -PI-
Cartea a unspre"ecea numită
"I%IUNEA CELUI CU MULTE FORME
Arjuna a spus:
1. Suprea 0ra pe care ai r0stit-0, spre ine"e eu, nuită taina Sine"ui Supre, i-a a"un&at t0ata tu"urarea.
. De "a tine Ce" cu 0chii ca frun/a $e "0tus, a au/it 'n aanunt na!terea !i pieirea fiin%e"0r, ca !i nec"intita ta are%ie.
4. A!a este, precu i-ai spus tu 'nsu%i Supreu"e Stăp(n Diin< $0resc să-%i ă$ f0ra ta $e Stăp(n Diin, 0 Spirite

Supre.
5. De cre/i ca e cu putin%ă a fi ă/ut $e ine, puternice Stăp(n Diin peste y0&a, atunci arată-i Sine"e tău nec"intit.

Bha&aat a spus:
7. #rie!te, 0 fiu a" "ui #ritha, f0re"e-i $iine, cu sute"e, cu ii"e, fe"urite, $e0seite "a cu"0are !i a"cătuire.
8. #rie!te-i pe /eii A$itya, pe Vasu, pe u$ra, pe cei $0i Ashini !i pe aruti< prie!te, 0 Bharata, "a u"te"e inuni
neă/ute 'ncă.
;. #rie!te aici, Gu$a+esha, 'n trupu" eu st(n$ "a un "0c 'ntrea&a "ue, 2t0t3 ce se i!că !i nu se i!că !i 0rice a"tcea
ai $0ri să e/i.
=. Tu nu ă p0%i 'nsă prii cu pr0pria-%i e$ere< '%i $au e$erea $iină< prie!te "a f0r%a ea a&ică $iinăL

Sanjaya a spus:
>. Nic(n$ acestea, atunci, 0 re&e, Hari, are"e Stăp(n Diin peste y0&a, i-a aratat fiu"ui "ui #ritha suprea sa f0ră $e
Stăp(n Diin:
1?. Cu 0chi !i &uri nenuarate, cu nenuarate arătari u"uit0are, cu nenuărate p0$0ae, cu nenuarate are cere!ti
ri$icate 2spre aenin%are3,
11. #urt(n$ &hir"an$e !i e!inte $iine, uns cu a"sauri $iine, 'ntrupare a tutur0r inuni"0r 148, /eu fără $e sf(r!it cu
fa%a 'n t0ate păr%i"e.
1. Dacă 0 ie $e s0ri s-ar ri$ica $e0$ată pe cer, stră"ucirea "0r ar fi aseenea stră"ucirii acestui are suf"et
mahatman.
14. Atunci a ă/ut fiu" "ui #an$u 'ntrea&a "ue fărăi%ată "a nesf(r!it, st(n$ "a un "0c 'n trupu" /eu"ui /ei"0r.
15. Atunci, pătruns $e uiire, cu paru" /ur"it, Dhananjaya p"ec(n$u-!i capu" 'n fa%a /eu"ui, cu (ini"e 'preunate spre
ru&ă, spuse:

Arjuna a spus:
17. Va/(n$ t0%i /eii 'n trupu" tău, 0 /eu"e, !i fe"urite"e fiin%e a$unate, pe Brahan Stăp(nu" a!e/at pe "0tus, pe ishi !i pe
t0%i serpii $iini,
18. Te ă$ cu nenuarate ra%e, p(ntece, &uri !i 0chi, pretutin$eni f0ra nesf(r!ită< nici sf(r!itu", nici ij"0cu" !i nici
chiar 'nceputu" nu %i "e ă$, Stăp(n a" )uiiL K0ră a )uiiL
1;. #urt(n$ c0r0ana, &hi0a&a !i $isc, te ă$, ru& $e "uină stră"uc(n$ pretutin$eni, &reu $e priit pe $e-a 'ntre&u",
neăsurată stră"ucire a s0are"ui-f0c-ar/at0r.
1=. Tu treuie să fii cun0scut ca in$estructii", supre, tu e!ti 0r(n$uit0ru" supre a" acestei "ui, tu e!ti nec"intitu"
pa/it0r a" )e&ii eterne< e!ti pentru ine Spiritu" ce" Vesnic.
1>. Te ă$ fără 'nceput, fără ij"0c !i fără sf(r!it, putere nesf(r!ită, ra%e nesf(r!ite< $rept 0chi, S0are"e !i )una< &ura
2%i-e3 ru& aprins !i f"acara ei 'ncin&e "uea t0ată.
?. ntin$erea $intre pă(nt !i cer este cuprinsă $e tine sin&ur, ca !i t0ate /ări"e< ă/(n$u-%i f0ra ta u"uit0are !i
&r0a/nică, ce"e trei "ui sunt cutreurate, 0 are Suf"et.
1. u"%ii"e $e /ei se 'n$reaptă spre tine< unii speria%i, cu (ini"e 'preunate ru&at0r te preaaresc< spun(n$
E*%astiF149 u"%ii"e $e aharshi !i $e Si$$ha te "au$ă cu inuri nenuărate.
. T0%i u$ra, A$itya, Vasu, Sa$hya, Vishe$ea, cei $0i Ashini, aru%ii, t0%i shapa150, Gan$hara, 6a+sha,
Asura !i Si$$ha, t0%i te preaăresc u"ui%i.
4. #riin$u-%i f0ra ta iensa, cu u"te &uri !i 0chi, 0 tu ce" cu ra%u" are, cu u"te ra%e, c0apse !i pici0are, cu
u"te p(ntece, cu u"%i c0"%i 'n&r0/it0ri, "ui"e sunt cutreurate< "a fe" !i eu.
5. #riin$u-te pe tine, care atin&i ceru", "uinat $e nenuarate cu"0ri, cu &ura "ar& cascata, cu uria!ii 0chi aprinsi,
cutreurat 'n a$(ncu" fiin%ei 2e"e3 nu-i capăt stăp(nirea !i "ini!tea, 0 Vishnu.
7. #riin$ c0"%ii tăi 'n&r0/it0ri !i &uri"e ta"e ca f0cu" Tipu"ui $e Ap0i 151, nu 2ai3 !tiu 2un$e-s3 /ări"e, nu-i &ăsesc
"0c $e apărare< 'n$urare Stăp(ne a" /ei"0r, a$ăp0st a" "uiiL

148
EIntrupare a tutur0r inuni"0rF: "itt. Ea"catuit $in t0ate inuni"eF.
149
„*%asti”: formula re%erenţioasă i auspicială.
150
EshapaF: Ecei care s0r aurii 2(ncări"0r3F sunt străunii pitri.
151
EK0cu" Tipu"ui $e Ap0iF: s+. +a"ana"a, f0cu" care $istru&e uniersu" "a incheierea unui cic"u c0sic.
8. 9i t0%i ace!ti fii ai "ui Dhritarashtra 'preună cu u"%iea re&i"0r pă(nteni, Bhisha, Dr0na !i fiu" "ui Suta cu
capetenii"e n0astre $e 0!ti,
;. Se 'n$reaptă 'n &raă spre &uri"e ta"e 'nfi0rat0are, cu $in%i 'n&r0/it0ri< unii, prin!i 'ntre $in%i, se ă$ cu %este"e
sfăr(ate.
=. #recu a"uri"e ce"e u"te a"e f"uii"0r cur& nuai spre 0cean, a!a !i er0ii $in "uea 0aeni"0r intra 'n &uri"e ta"e
care aruncă f"ăcări.
>. #recu spre f"acăra aprinsă f"uturii er& 'n &raă, "a pieire, a!a er&e 'n &raă !i 0enirea spre &uri"e ta"e, "a
pieire.
4?. #e t0%i 0aenii $e pretutin$eni 'i "in&i, istuin$u-i cu f"ăcari"e &urii ta"e< ra/e"e ta"e fierin%i ar$ 'ntrea&a "ue,
up"(n$-0 $e stră"ucire, 0 Vishnu.
41. Spune-i cine e!ti Tu, f0ra 'n&r0/it0are #"ecăciune Rie, Stăp(ne a" /ei"0r, 'n$urareL Vreau să te cun0sc pe tine,
0(r!ie, că nu-%i 'n%e"e& căi"e.

Bha&aat a spus:
4. Mu sunt Tipu" 2at0t3puternic152, $istru&ăt0r $e "ui, pus 'n i!care aici spre a tra&e "uea 'nap0i 153< chiar fără
tine, ei t0t nu 0r 2ai3 fi, "uptăt0ri 0r(n$ui%i 'n arate $u!ane.
44. i$ică-te $eci, $0(n$e!te &"0ria< 'nin&(n$u-%i $u!anii, ucura-te $e 0 $0nie 'p"inită< ei sunt $e $inainte
$00ri%i $e ine< tu fii $0ar unea"ta, 0 Sayasacin 154.
45. #e Dr0na, Bhisha, aya$ratha, *arna ca !i pe cei"a"%i 0!teni er0i $00ri%i $e ine, $00ară-i, nu !0ăiL )uptăL Vei
'nin&e $u!anii 'n ăta"ie.

Sanjaya a spus:
47. Au/in$ aceste 0re a"e "ui *eshaa, ce" ce purta c0r0ana, cu (ini"e 'preunate, treur(n$, sa"ut(n$u-" $in n0u pe
*rishna, i-a spus cu 0ra 'ntretăiată, 'nspăi(ntat, 'n pr0sternare:

Arjuna a spus:
48. Drept este, Hrishi+esha, ca $e &"0ria ta se ucură "uea !i nă/uie!te "a $ra&0stea ta, ca 2$e0nii3 a+shas,
'nspăi(nta%i, fu& 'n 2ce"e patru3 /ări, ca u"%iea $e Si$$ha %i se 'nchină.
4;. 9i $e ce nu s-ar 'nchina, 0 are Suf"et, 'nt(iu"ui făptuit0r, ai are chiar ca Brahan< Stăp(ne nesf(r!it a" /ei"0r,
a$ap0st a" "uii, Tu e!ti in$estructii", Kiinta !i efiin%a !i Ce" $e $inc0"0 155 2$e e"e3.
4=. Tu e!ti 0(r!ia /ei"0r, Spiritu" nceputu"ui, Tu e!ti Supreu" @r(n$uit0r a" acestei "ui, Tu e!ti Ce" ce cun0a!te !i
2t0t tu3 Ce" ce treuie cun0scut, Supreu" )aca!< prin Tine este $esfă!urat T0tu", 0 K0ră nesf(r!ităL
4>. Tu e!ti Vayu, 6aa, A&ni, Varuna, )una, #rajapati, Tu e!ti Străunu"156< 'nchinăciune RieL De 0 ie $e 0ri, !i 'nca
'nchinăciune, 'nchinăciune RieL
5?. nchinăciune Rie $e "a asarit !i $e "a ApusL nchinăciune Rie $e pretutin$eni, 0 Tu care e!ti T0tu"< putere
nesf(r!ita, tărie neăsuratăL Tu "e 'p"ine!ti pe t0ate, !i a!a e!ti T0tu".
51. Cre/(n$u-te un prieten pe care 2p0%i3 să-" chei, E0 *rishna, 0 6a$aa, 0 prieteneF, necun0scăt0r a" are%iei Ta"e,
$in u!urin%ă sau $in priete!u&,
5. De Te-a suparat cu &"ua pe c(n$ er&ea, statea, ne 0$ihnea sau (nca, fie sin&uri, 0 Achyuta, fie cu a"%ii
$e fa%a, '%i cer iertare, Rie ce"ui $e necuprins cu intea.
54. Tată" "uii care se i!că !i nu se i!că, Tu e!ti< Tu e!ti 0iectu" a$0rării ei< e!ti 'nă%ăt0ru" !i ai u"t $ec(t
'nă%ăt0ru"< Tu nu ai seaan, cu ar fi un a"tu" ai presus $e Tine n ce"e trei "ui, e!ti putere fără seaan.
55. De aceea, p"ec(n$u-i trupu" spre ru&ăciune, Te ip"0r pe Tine, Stăp(ne preaărit< treuie să-i ier%i, precu tat%"
- fiu"ui, prietenu" - prietenu"ui, ce" $ra& - ce"ei $ra&i.
57. Va/(n$ ce"e neaiă/ute 'ncă, sunt 'nfi0rat< intea i-e cutreurată $e &r0a/ă< 'n$urare Stăp(n a" /ei"0r, a$ap0st
a" "uiiL Arata-i $0ar f0ra Ta, 0 /eu"e.
58. Cu c0r0ana, cu &hi0a&a, cu $isc 'n ina, $0ar a!a reau să Te a$< fii 2iar3 cu f0ra Ta cu patru ra%e, 0 Tu ce" cu 0
ie $e ra%e, care iei t0ate f0re"e.

Bha&aat a spus:
5;. Din 'n$urare, 0 Arjuna, %i-a aratat prin puterea a&iei e"e f0ra-i supreă făcuta $in "uină, 'ntrea&ă, fără $e
sf(r!it, cea a nceputu"ui, $e a"tu" $ec(t tine neă/ută 'ncă.
152
E2At0t3puternicF: s+. prari$$ha, are !i sensu" $e EatranF, EstraechiF.
153 EA tra&e "uea inap0iF: a retra&e "uea $in f0ra ei anifestata 'n cea neanifestata, a 0 $istru&e.
154
ESayasacinF: epitet a" "ui Arjuna, care se refera "a capacitatea acestuia $e a se seri 'n "upta $e ana stan&a, t0t a!a $e ine ca !i
$e cea $reapta.
155
ECe" $e $inc0"0F: inca $in inu" creatiei $in i&-Ve$a P, 1>, se 0rea $espre rea"itatea u"tia ca fiin$ $inc0"0 $e Kiinta sat !i
$e efiin%a asat. n un$a+a-panisha$, II, , 1 se 0re!te $e Brahan ca $espre ce" Eai presus $e ceea ce eJistă !i $e ceea ce
nu eJistăF, iar 'n Sheta-shatara-panisha$, IV, 1=, se spune ca Brahan nu este Enici Kiinta, nici efiin%aF.
156
EStraunu"F: $iinitatea pri0r$ia"a.
5=. ici prin Vede, sacrificii, 'nă%ătura sau $anii, !i nici prin rituri sau asce/e crunte, eu nu p0t fi ă/ut 'n această f0ră
'n "uea 0aeni"0r $e a"tu" $ec(t $e tine, 0 er0u 2a" neau"ui3 *uru.
5>. Sa nu ai frică !i intea tu"urată ă/(n$ această f0ră a ea at(t $e 'n&r0/it0are< fără spaia, cu inia 0i0asă,
prie!te $in n0u "a aceasta f0ră a eaL

Sanjaya a spus:
7?. V0rin$u-i astfe" "ui Arjuna, Vasu$ea !i-a aratat $in n0u f0ra "ui< are"e Suf"et "-a "ini!tit pe ce" speriat, reenin$
"a f0ra "ui "(n$ă.

Arjuna a spus:
71. Vă/(n$u-%i această f0ră 0enească "(n$ă 0 anar$ana, acu i-a reenit ju$ecata, i-a re$0(n$it firea.
Bha&aat a spus:
7. K0ra-i cea &reu $e ă/ut, tu ai ă/ut-0< 'nsă!i /eii nă/uiesc ereu s-0 a$ă.
74. ici prin Vede, nici prin asce/ă, nici prin $anii !i prin sacrificiu, eu nu p0t fi ă/ut precu -ai ă/ut tu.
75. nsă printr-0 $ăruire unică, 0 Arjuna, eu p0t fi cun0scut astfe", ă/ut cu sunt cu a$eărat, !i cuprins, 0 tu care-%i
$istru&i $u!anii.
77. Ce" care să(rse!te fapte"e 'ntru ine, ă are pe ine ca u"ti sc0p, $ăruit ie, "ier $e 'n"ăn%uire, fără ură pentru
t0ate fiin%e"e, ace"a er&e "a ine, 0 fiu a" "ui #an$u.
 -PII-
Cartea a douaspe"ecea numită
YOGA DĂRUIRII DE SINE
Arjuna a spus:
1. Astfe", unii te a$0ra pe tine, ereu uni%i, $ărui%i, 2iar3 a"%ii 2(" a$0ră3 pe Ce" In$estructii" !i eanifestat< $in ace!tia
care sunt cei ai pricepu%i 'n y0&a

.Bha&aat a spus:
Cei care pătrun/(n$ cu inia 'n ine ă a$0ra ereu uni%i, cu cre$in%ă supreă, aceia sunt s0c0ti%i $e ine $rept
cei ai uni y0&hini.
4. nsă cei care-" a$0ra pe Ce" In$estructii", ce" enuit, Ce" eanifestat, Ce" At0tpătrun/at0r, Ce" ce nu p0ate fi
&(n$it, Ce" ec"intit, Ce" ei!cat, Ce" ncreenit,
5. Stăp(ni$u-!i t0ta"itatea si%uri"0r, ereu cu intea e&a"ă, $ărui%i ine"ui tutur0r fiin%e"0r, aceia ă $0(n$esc.
7. Cei care-!i 'n$reaptă intea asupra ce"ui eanifestat au parte, pe $easupra, $e nenuarate &reută%i, căci c0n$i%ia
$e neanifestare este cu &reu $0(n$ită $e cei ce au trup 157.
8. Cei care, renun%(n$ "a t0ate fapte"e "0r pentru ine, $e0ta%i ie, ă a$0ra 'n tip ce e$itea/a "a ine, printr-0
y0&a eJc"usiă,
;. #entru ei, care au pătruns cu &(n$irea 'n ine, eu sunt ce" care 'i sc0ate fără 'nt(r/iere $in 0ceanu" 0r%ii !i a"
rena!teri"0r samsara.
=. #une-%i 'n ine inia ta< pătrun$e 'n ine cu intea ta< 'n ine ei "0cui $upă aceea 158, ne(n$0i0s.
>. De nu p0ti să-%i a$uni intea nec"intită 'n ine, atunci, @ Dhananjaya, caută să ă $0(n$e!ti prin eJerci%iu" y0&a.
1?. De nu e!ti 'n stare nici $e eJerci%iu" y0&a, $ăruie!te-i ie fapte"e. De să(rse!ti t0ate fapte"e a(n$u-ă pe ine
$rept
11. Desc0p, ei'n0%ine
nu e!ti stare $esă(r!irea spiritua"ă.
să 'n$ep"ine!ti nici aceasta, atunci a(n$ sprijin 'n unirea cu ine, să(rse!te părăsirea fructu"ui
tutur0r fapte"0r, stăp(n pe sine.
1. Cun0a!terea este ai ună $ec(t eJerci%iu"< c0ncentrarea in%ii 'ntrece Cun0a!terea< renun%area "a fructu" 2fapte"0r3
'ntrece c0ncentrarea in%ii159< iar "ini!tea ine ie$iat $upă renun%are.
14. Kără să urască nici 0 fiin%a, prieten0s !i i"0s, fără 2să &(n$ească3 Ea" euF !i EeuF, ace"a!i 'n $urere sau ucurie,
ră$ăt0r.
15. ereu u"%uit, y0&hinu" cu sine"e stăp(nit, care-!i %ine h0tăriri"e, nă/uin$ spre ine cu inia !i cu intea, ce"
$ăruit ie, ace"a i-e $ra&.
17. Ce" $e care nu se tee "uea !i care nu se tee $e "ue, care este e"ierat $e /uciuu" ucuriei, furiei !i fricii,
ace"a i-e $ra&.
18. e"e&at 2$e niic3, cinstit, priceput, străin $e t0ate, $in care a p"ecat suferin%a, renun%(n$ să treacă "a 0rice faptă, ce"
care este $ăruit ie, ace"a i-e $ra&.
1;. Ce" care nu se ucură, nu ură!te, nu se supară, nu $0re!te, care renun%ă "a ine !i rau, ce" astfe" $ăruit, ace"a i-e
$ra&.
1=. Ace"a!i cu $u!anii sau prietenii, ca !i "a cinste !i $ispre%, "a fri& !i ca"$ură, ace"a!i "a fericire !i $urere, scapăt $e
'n"ăn%uire,
1>. epăsăt0r "a insu"tă sau "au$ă, tăcut, u"%uit cu 0rice, fără casă, cu intea nec"intită, $ăruit ie - a!a este 0u"
$ra& 2ie3.
?. nsă cei care a$0ra aceasta )e&e neurit0are, a!a cu 2%i-3a f0st spusă, cre$inci0!i, a(n$u-ă pe ine $rept u"ti
sc0p, $ărui%i, aceia 'i sunt f0arte $ra&i.

157
ECei ce au trupF: c0n!tiinta "e&ata $e trup $0an$este cu &reu rea"itatea neanifestata.
158
EDupă aceeaF: $upă 0arte.
159
EC0ncentrarea in%iiF $hyana: este 0 etapa 'n tehnici"e y0&a.
 -PIII-
Cartea a treispre"ecea numită
YOGA DISCRIMINĂRII !NTRE NATURĂ ŞI SPIRIT
Bha&aat a spus:
1. Trupu" acesta, 0 fiu a" "ui *unti, este nuit Ec(pF 160< ce"ui care '" cun0a!te i se spune Ecun0scăt0r a" c(pu"uiF.
. Cun0scăt0ru" c(pu"ui, să !tii, eu sunt, 'n t0ate c(puri"e, 0 Bharata< cun0a!terea c(pu"ui !i a cun0scăt0ru"ui
c(pu"ui - pe aceasta 0 s0c0tesc Cun0a!tere.
4. Af"ă $e "a
c(pu"ui3, ceine,
este !ipecare-i
scurt,este
ce este acest c(p, cu cine seaană !i $e un$e ine, iar $espre ce"ă"a"t 2cun0scăt0ru"
puterea.
5. A f0st c(ntat $e u"te 0ri 'n ersuri 161 fe"urite $e fiecare ishi, !i 'n cuinte p"ine $e teei !i "ipe/i 'n ?rahma(
sutra162.
7. ari"e M"eente, Mu", intea, Ce" eanifestat, ce"e /ece f0r%e !i 2(ncă3 una163, ce"e cinci pasuni a"e si%uri"0r164,
8. D0rin%a, ura, fericirea, $urerea, c0rpu", &(n$irea165, nec"intirea - aceasta este, pe scurt spus, c(pu" cu transf0rari"e
"ui.
;. A nu fi (n$ru, a nu fi prefăcut, neătaarea, ră$area, $reapta purtare, cinstirea 'nă%ăt0ru"ui, cura%ia !i stat0rnicia,
stăp(nirea $e sine,
=. enun%area "a 0iecte"e si%uri"0r, "epa$area $e sine, 'n%e"e&erea rău"ui 2care ine $in3 na!tere, 0arte, ătr(ne%e !i
0a"a,
>. Desprins, ne"e&at $e c0pii, s0%ie, casă !i ce"e"a"te, ereu e&a" 2(n spirit3, $e se 'ntip"ă ce"e $0rite sau ne$0rite,
1?. ie, $ăruire ne(ntreruptă, printr-0 y0&a fără aatere, a!e/area 'n "0curi sin&uratice, $e/&ust $e a se a$una cu
0aenii,
166
11. C0ntinua
ceea Cun0a!tere
ce este a"tfe" a Sine"ui
$ec(t aceasta Supre, necun0a!tere.
se nue!te 'n%e"e&erea r0stu"ui cun0a!terii a$eăru"ui - aceasta este Cun0a!terea<
1. %i 0i $e/ă"ui 0iectu" Cun0a!terii, pe care cun0sc(n$u-" se $0(n$e!te neurirea< este supreu" Brahan, fără $e
'nceput, $espre care se spune ca nu este nici Kiinta, nici efiin%a.
14. M" are pretutin$eni (ini !i pici0are< pretutin$eni 0chi, capete !i fe%e< pretutin$eni are urechi< se af"ă 'n "ue,
'nă"u(n$ t0tu"167.
15. #ăr(n$168 a aea 'nsu!iri"e tutur0r si%uri"0r, e" este "ipsit 2t0tu!i3 $e t0ate si%uri"e< este $esprins !i sus%ine t0tu"<
"ipsit $e Ten$in%e, are 2t0tu!i3 parte $e Ten$in%e.
17. năuntru" !i 'n afara fiin%e"0r, i!căt0r !i nei!căt0r, este $e necun0scut $in cau/a suti"ită%ii 2sa"e3< c(n$ este
apr0ape este $eparte.
18. e(păr%it, să"ă!"uie!te 'n fiin%e ca !i cu 2ar fi3 'păr%it< e" treuie cun0scut $rept ce" ce sus%ine fiin%e"e, $rept ce"
ce "e $istru&e, $rept ce" ce "e creea/ă.
1;. I se spune stră"ucirea stră"uciri"0r, ce" $e $inc0"0 $e tenere, Cun0a!tere !i 0iect a" Cun0a!terii, ce" ce se
$0(n$e!te prin Cun0a!tere, ce" ce stă 'n inia T0tu"ui.
1=. Ti-a 0rit pe scurt $e c(p, $e Cun0a!tere, $e 0iectu" Cun0a!terii< ce" $ăruit ie, !tiin$ 2aceasta3, se apr0pie $e
fiin%a ea. !i Spiritu", să !tii, sunt ae"e fără $e 'nceput< transf0rari"e !i Ten$in%e"e, să !tii, se nasc $in atură.
1>. atura

160
ECapu"F: s+. +shetra $esenea/a "uea-0iectia !i t0t ceea ce este strain c0n!tiintei pure nuită Ecun0scăt0ru" capu"uiF s+.
+shetrajna.
161
EVersuriF: s+. chan$as, ersuri"e Ve$e"0r sau a"e panisha$e"0r
162
EBraha-sutraF: tit"u" teJtu"ui $e a/a a" sisteu"ui Ve$anta, atriuit "ui Ba$arayana sec0"e"e IV-V. #re/enta acestui tit"u
c0nstituie pentru . Gare un ar&uent ca str0fa respectia este 0 interp0"are. T0tusi, s-ar putea ca tit"u" să fie ai echi $ecat teJtu"
"ui Ba$arayana, $e0arece Braha-sutra este re/u"tatu" un0r e"a0rari succesie cf. @. )ac0e, )as0"u se"0n "e Ve$anta, )irairie
0rienta"iste #au" Geuthener, #aris, 1>4;, p. 14.
163
E2Inca3 unaF: si%u" intern anas nuit !i cea $e-a unspre/ecea f0r%a in$rya.
164
M"eente"e enuerate 'n str0fa aceasta c0respun$ ce"0r $0ua/eci !i patru $e principii tatta $in sisteu" Sa+hya, care
a"catuiesc natura pra+riti.
165
EGan$ireaF: s+. cetana, face parte !i ea $in "uea 0iectia a Ecapu"uiF, fiin$ $e0seita $e Spirit care este c0n!tiinta pura.
De0seirea $intre &an$ire cetana !i c0n!tiinta Spiritu"ui re/u"ta, $upă cu su"inia @. )ac0e 0p. cit., p. 1;, $in faptu" ca
&an$irea este 0iectiai"a !i c0&n0scii"a, c0nstituin$ 'n c0nceptia in$iana 0 /0na $e trecere 'ntre suiectu" pur !i 0iectu" sau.
166
ECun0a!terea a$eăru"uiF: se p0ate tra$uce !i prin Ea$eărata cun0a!tereF, $in cau/a incertitu$inii pe care 0 pre/inta f0ra
c0pusa a eJpresiei 'n "ia sans+rita.
167
Intrea&a str0fa reia epitete"e care 'i sunt atriuite "ui Visha+aran creat0ru" "uii 'n i& Ve$a, P, =1, 4, !i 'n Sheta-shatara-
panisha$ III, 4, - Sine"ui atan asii"at cu u$ra.
168
E#aran$F: se p0ate tra$uce !i prin Ei"uinan$F.
?. Dacă eJistă efect, instruent !i făptuit0r, cau/a "0r se nue!te atura< $acă cinea are parte $e ucurii !i $e $ureri,
cau/a se nue!te Spirit.
1. Spiritu" care stă 'n atura ia parte "a Ten$in%e"e născute $in atura< 'n"ăn%uirea "ui $e Ten$in%e este cau/a na!terii
$intr-0 atcă ună sau rea.
. ECe" care prie!teF, Ece" care h0tara!teF, Ece" care sup0rtaF, Ece" care are parteF, Eare"e Stăp(n DiinF, ESine"e
SupreF - a!a este nuit Spiritu" Supre 'n acest trup.
4. Ce" care cun0a!te astfe" Spiritu" !i atura 'preună cu Ten$in%e"e, 0ricu ar trăi, nu se ai na!te $in n0u.
5. nii, cu ajut0ru" e$ita%iei, ă$ ei 'nsi!i Sine"e 'n sinea "0r< a"%ii, prin Sa+hya !i 60&a, iar a"%ii prin y0&a faptei.
7. nii, necun0sc(n$u-" astfe", '" a$0ră $in au/ite $e "a a"%ii< chiar !i ace!tia trec $inc0"0 $e 0arte, a(n$ $rept u"ti
sc0p 'nă%ătura ree"ată.
8. @ri $e c(te 0ri se na!te 0 fiin%a i!căt0are sau nei!căt0are, să !tii, este $in cau/a unirii cun0scăt0ru"ui c(pu"ui cu
c(pu", 0 tu, 2ce" puternic ca un3 taur 2printre3 Bharata.
;. Ce" care-" e$e pe Supreu" Stăp(n Diin să"ă!uin$ "a fe" 'n t0ate fiin%e"e, nepierit0r c(n$ acestea pier, ace"a este ce"
care e$e.
=. Căci $acă-" e$e pe Stăp(nu" Diin să"ă!"u(n$ "a fe" pretutin$eni, nu-!i "0e!te sin&ur Sine"e169, !i ajun&e astfe" "a
c0n$i%ia supreă.
>. Ce" care e$e ca pretutin$eni t0ate fapte"e sunt 'n$ep"inite $e atură, !i ca Sine"e este nefăptuit0r, ace"a este ce" care
e$e.
4?. C(n$ $esc0peră că $iersitatea fiin%e"0r este nitate, !i că nuai aceasta se fărăi%ea/ă, atunci se apr0pie $e
Brahan.
41. Kiin$ fără $e 'nceput !i "ipsit $e Ten$in%e, Sine"e Supre este nec"intit< $e!i să"ă!"uie!te 'n c0rp, 0 fiu a" "ui *unti, e"
nu făptuie!te !i nu este 'ntinat.
4. #recu eteru" 0nipre/ent nu este 'ntinat $in cau/a suti"ită%ii sa"e, a!a !i Sine"e care să"ă!"uie!te pretutin$eni 'n
trup, nu este intinat.
44. #recu s0are"e "uinea/ă sin&ur 'ntrea&a "ue, t0t a!a !i stăp(nu" c(pu"ui "uinea/ă 'ntre&u" c(p, 0 Bharata.
45. Cei care prin 0chiu" cun0a!terii au ă/ut astfe" $e0seirea $intre c(p !i cun0scăt0ru" c(pu"ui, 2precu3 !i
e"ierarea fiin%e"0r $e atura, ajun& "a Ce" Supre.

169
Eu-!i "0este sin&ur Sine"eF: nu face rau nici unei fiin%e, fiin$ c0nstient $e i$entitatea Sine"ui sau cu Sine"e ce"0r"a"te fiin%e.
 -PIV-
Cartea a patruspre"ecea numită
YOGA DEOSE#IRII CELOR TREI TENDINE
Bha&aat a spus:
1. %i 0i $e/ă"ui ai $eparte suprea !i cea ai $esă(r!ită Cun0a!tere $intre Cun0a!teri, pe care cun0sc(n$-0,
asce%ii t0%i au ajuns, $e aici170, "a suprea $esă(r!ire spiritua"ă.
. )u(n$ sprijin 'n această Cun0a!tere, au $eenit aseenea ie< "a crea%ia )uii, nu se ai nasc, !i "a t0pirea ei, nu se
te.
4. atca ea este are"e Brahan< 'n e" pun eu sainta< $in e" se nasc t0ate fiin%e"e, 0 Bharata.
5. Trupuri"0r care se nasc $in 0rice atca, 0 fiu a" "ui *unti, "0r, are"e Brahan "e este atca, 2iar3 eu, tată" care $ă
sainta.
7. *att%a, ra>as !i tamas sunt Ten$in%e"e născute $in atura< e"e 'n"ăn%uie 'n trup, 0 tu ce" cu r a%u" are, pe nec"intitu"
'ntrupat.
8. ntre acestea, satt%a fiin$ fără $e pată, este "uina !i ne-chin< ea 'n"ăn%uie prin "e&ătura fericirii !i prin "e&ătura
cun0a!terii.
;. )a>as, să !tii, are pasiunea ca esen%a, se na!te $in sete !i "e&ătura< ea 'n"ăn%uie, 0 fiu a" "ui *unti, pe ce" 'ntrupat, prin
"e&ătura faptei.
=. =amas, să !tii, este necun0a!terea, este tu"urarea in%ii, a t0t ce este 'ntrupat< ea 'n"ăn%uie prin $e"ăsare, "ene !i
s0n, 0 Bharata.
>. *att%a "ea&ă $e fericire, ra>as - $e ac%iune, 0 Bharata< tamas 'nsă, 'nă"u(n$ Cun0a!terea, "ea&ă $e $e"ăsare.
1?. *att%a apare 'nin&(n$ pe ra>as !i tamas, 0 Bharata< ra>as 2(nin&(n$3 pe satt%a !i tamas, iar tamas 'nin&(n$ pe
satt%a !i ra>as.
171
11.
1. C(n$ "uina,
ă/uin%a Cun0a!terea,
ie, actiitatea, ia na!tere
trecerea 'n t0ate
"a fapte, p0rti"e $0rin%a,
ne"ini!tea, acestuie"e
trup, atunci
se nasc să se
c(n$ !tie ca ra>as
sp0re!te satt%a, 0a tu
sp0rit.
2ce" puternic ca
un3 taur 2printre3 Bharata.
14. ntunecarea !i neactiitatea, $e"ăsarea !i 'ntunecarea in%ii, e"e se nasc c(n$ sp0reste tamas, 0 ucurie a neau"ui
*uru.
15. Dacă satt%a este sp0rit c(n$ 0are 0u", atunci e" er&e spre "ui"e nepătate a"e ce"ei ai 'na"te Cun0a!teri.
17. Dacă ra>as 2este sp0rit3 c(n$ 0are 0u", e" rena!te printre cei "e&a%i $e faptă< $acă tamas 2este sp0rit3 c(n$ 0are
0u", e" rena!te 'n atca unei 2fiin%e3 cu intea tu"urată.
18. Despre fructu" fără pată a" unei fapte une se spune că %ine $e satt%a< 'nsă fructu" "ui ra>as este suferin%a, fructu" "ui
tamas - necun0a!terea.
1;. Din satt%a se na!te Cun0a!terea, $in ra>as na/uin%a ie< $e"ăsarea !i tu"urarea in%ii in $in tamas, "a fe" ca !i
necun0a!terea.
1=. Cei care se af"ă 'n satt%a er& 'n sus< cei care %in $e ra>as stau "a ij"0c< cei care stau su ac%iunea u"tiei $intre
Ten$in%e, cei care %in $e tamas, er& 'n j0s.
1>. C(n$ ce" care e$e '!i $a seaa ca nu e a"t făptuit0r $ec(t Ten$in%e"e, !i-" cun0a!te pe ce" $e $inc0"0 $e Ten$in%e,
ace"a se'ntrupat
?. Ce" apr0pie trec(n$
$e fiin%a$inc0"0
ea. $e aceste trei Ten$in%e care sunt 0ri&inea trupu"ui, e"ierat $e na!tere, 0arte, ătr(ne%e
!i $urere, $0(n$e!te neurirea.

Arjuna a spus:
1. După ce sene este 2recun0scut3 ce" trecut $e ce"e trei Ten$in%e, Stăp(ne n ce" fe" se p0arta !i cu trece $inc0"0
$e aceste trei Ten$in%e

Bha&aat a spus:
. M" nu ură!te "uina, actiitatea !i tu"urarea in%ii< e" nu "e $0reste, 0 fiu a" "ui #an$u, nici c(n$ se arată, nici c(n$
pier.
4. Ce" care st(n$ ca un străin nu este c"intit $e Ten$in%e, ce" care '!i /ice nuai ETen$in%e"e ac%i0nea/ăF, care se
%intuie!te !i nu se c"inte!te,
5. Ace"a!i 'n suferin%ă !i fericire, u"%uit, 2priin$3 "a fe" "a un u"&ăre $e pă(nt, piatră sau aur, nepăsăt0r "a ce-i
p"ăcut !i nep"ăcut, nec"intit, nepăsăt0r "a $efaiare !i "au$ă,
7. epăsăt0r
acesta se spune"acacinstire
a trecut!i $e
$ispre%, nepăsăt0r $e-i cinea prieten sau $u!an, renun%(n$ să treacă "a 0rice faptă, $espre
Ten$in%e.
8. Ce" care ă cinste!te cu y0&a $ăruirii, fără aatere, ace"a trec(n$ $inc0"0 $e aceste Ten$in%e, p0ate să $eina una cu
Brahan.
;. Mu sunt tee"ia "ui Brahan ce" neurit0r !i nec"intit, a )e&ii eterne !i a fericirii $ep"ine.
170
EDe aiciF: $in aceasta "ue.
171
„Portile”: or&anele sen"oriale9 cf. n0ta 84 !i >4
 -PV-
Cartea a cincispre"ecea numită
YOGA SPIRITULUI SUPREM
Bha&aat a spus:
1. Se spune ca eJistă un s0chin etern, cu ră$ăcina 'n sus !i cren&i"e 'n j0s, a"e carui frun/e sunt inuri"e e$ice< ce"
care-" cun0a!te, ace"a cun0a!te Veda.
. Cren&i"e sa"e se 'ntin$ 'n j0s !i 'n sus< crescute $in Ten$in%e au $rept "ă$i%e 0iectu" si%uri"0r< ră$ăcini"e care
172
c00ară 'n173
4. De aici j0snusunt
i se"e&ate $e faptenici
e$e f0ra, 'n "uea 0aeni"0r
capătu", . !i nici c(t %ine< tăin$ acest s0chin cu ră$ăcini a$(nci, cu
nici 'nceputu"
securea puternică a $esprin$erii 2$e "ue3,
5. Treuie af"at tăr(u" $e un$e cei p"eca%i nu se ai 'nt0rc. Către acest Spirit a" nceputu"ui ă 'n$rept, $e un$e a
i/ucnit straechea i!care.
7. Cei fără (n$rie !i tu"urare a in%ii, care au 'nins păcatu" 'n"ăn%uirii, ereu 2(n$repta%i3 asupra Sine"ui Supre, cu
$0rin%e"e stinse, e"iera%i $e $ua"itatea nuită fericire-$urere, er& fără să rătăcească, spre acest tăr( nec"intit.
8. #e acesta nu-" "uinea/ă nici S0are"e, nici )una, nici f0cu"< $e un$e p"ec(n$ nu te ai 'nt0rci, ace"a este "ăca!u" eu
supre.
;. @ parte a ea, $eenita ia%a 'n "uea ce"0r ii, t(ră!te nec0ntenit 2$upă sine3 si%uri"e care, cu ce" intern, sunt !ase,
!i care se af"ă 'n atură<
=. De capătă un c0rp sau chiar $e-" părăse!te, Stăp(nu" "u(n$u-"e, er&e cu e"e 174, a!a precu (ntu" cu parfuuri"e
$in "ăca!u" 2"0r3.
>. #rin stăp(nirea au/u"ui, ă/u"ui, tactu"ui, &ustu"ui, ir0su"ui ca !i a si%u"ui intern, e" ajun&e "a 0iecte"e si%uri"0r.
1?. Cei cu intea tu"urată nu-" ă$ c(n$ p"eacă 2$in tr up3 sau stă 2(n trup3 sau c(n$ "e&at $e Ten$in%e ia parte "a ia%a<
'" ă$ cei care au 0chiu" Cun0a!terii.
11. 60&hinii care se stră$uiesc, '" ă$ st(n$ 'n sinea "ui< cei ne$esă(r!iti, "ipsi%i $e &(n$ire, chiar $acă se stră$uiesc, nu-
" ă$.
1. Stră"ucirea p"ecată $in S0are, care "uinea/ă 'ntrea&a "ue, cea $in )una !i $in f0c - stră"ucirea aceasta, să !tii, a
ea este.
14. #ătrun/(n$ 'n pă(nt, sus%in t0ate fiin%e"e prin f0r%a 2ea3< eu hrănesc ieruri"e t0ate, c(n$ $ein S0a, esen%a
see"0r.
15. Deenin$ 2f0cu"3 Vaishanara175 care să"ă!"uie!te 'n trupu" ie%uit0are"0r, 'preună cu suf"uri"e inspirat0r !i
eJpirat0r, eu c0c hrana cea $e patru fe"uri.
17. Mu sunt a!e/at 'n inia T0tu"ui< $e "a ine 2in3 %inerea $e inte, Cun0a!terea !i ce-i 0pus 2"0r3, eu sunt ce" pe care-
" $e/ă"uie t0ate Vedele176, eu sunt ce" ce-a făcut Ve$anta177, !i nuai eu sunt ce" ce cun0a!te Vedele.
18. n "ue eJistă $0uă Spirite, ce" $estructii" !i ce" in$estructii"< ce" $estructii" este una cu t0ate fiin%e"e, ce"ui
in$estructii" i se spune ce" nec"intit.
1;. MJistă 'nsă un a"t Spirit ai presus $e t0ate, nuit Sine"e Supre - care, pătrun/(n$ ce"e trei "ui, "e sus%ine -
Stăp(nu" Diin nec"intit.
1=. De0arece sunt $inc0"0 $e ce" $estructii", !i ai presus chiar $e ce" in$estructii", $e aceea sunt cun0scut 'n "ue !i
'n Vede ca Spirit Supre.
1>. Ce" care ă cun0!te astfe", fără tu"urarea in%ii, ca Spirit Supre, 2nuai3 ace" a t0ate cun0scăt0r i se $ăruie!te
cu 'ntrea&a fiin%ă, 0 Bharata.
?. Astfe", 2%i-3a spus 'nă%ătura cea ai tainică, 0 tu ce" fără $e pată< 'n%e"e&(n$-0, $eii 'n%e"ept !i e!ti cu $at0ria
'p"inită, 0 Bharata.

172
Se reia tea ar0re"ui c0sic, pre/entata pria $ata 'n i&-Ve$a I, 5, ;. n *atha-panisha$, VI, 1 se 0re!te $e Es0chinu"
etern cu ră$ăcina 'n sus !i cren&i"e 'n j0sF, repre/entan$ pe Brahan !i neurirea 'n care sunt a!e/ate t0ate "ui"e. Brahan este
ră$ăcina cereasca a "uii, $upă cu "asă să se inte"ea&ă un a"t pasaj $in Sheta-shatara-panisha$, III, >. Interpretarea $in Bh-&. a
ia&inii p0u"ui rasturnat $ifera $e cea upanisha$ica, ar0re"e neaifiin$ 0 rea"itate eterna, ci 0 i"u/ie care treuie tăiată.
173
EDe aiciF: $in aceasta "ue.
174
EM"eF: si%uri"e eJterne !i ce" intern.
175
EVaishanaraF: principiu" i&nic uniersa" af"ăt 'n st0acu" ietuit0are"0r un$e asi&ură istuirea.
176
ECe" pe care-" $e/ă"uie t0ate Ve$e"eF: "itt. Ece" ce este cun0scut prin t0ate Ve$e"eF.
177
EVe$antaF: sfarsitu" Ve$e"0r, $esenea/a 
panisha$e"e.
 -PVI-
Cartea a asespre"ecea numită
YOGA DEOSE#IRII DINTRE STAREA DI"INĂ ŞI CEA DEMONICĂ
Bha&aat a spus:
1. )ipsa $e frică, cura%ia iniii, stat0rnicia 'n Cun0a!tere !i y0&a, $ăruirea, 'nfr(narea, sacrificiu", 'nă%ătura, asce/a,
$reapta purtare,
. eătaarea, a$eăru", "ipsa (niei, renun%area, "ini!tea, nec"eetirea, i"a pentru ie%uit0are, ner(nirea, "(n$e%ea,

sfi0!enia, cupătarea,
4. Tăria, iertarea, h0tăr(rea, cura%ia, ne-$u!ania, ne-(n$ria sunt a"e ace"ui născut pentru 0 stare $iină, 0 BharataL
5. Kă%ărnicia, $ispre%u" !i (n$ria, (nia !i aspriea, ca !i necun0a!terea sunt a"e ce"ui născut pentru 0 stare $e0nică.
7. Starea $iină, se !tie, $uce "a e"ierare< cea $e0nică $uce "a 'n"ăn%uire< nu fi 'n$urerat, e!ti născut pentru 0 stare
$iină, 0 fiu a" "ui #an$u.
8. MJistă $0uă p"ăsuiri a"e fiin%e"0r 'n aceasta "ue< cea $iina !i cea $e0nică. #e cea $iină %i-a $e/ă"uit-0 cu $e-
aanuntu"< ascu"t-0, 0 fiu a" "ui #ritha, pe cea $e0nică.
;. @aenii $e0nici nu cun0sc nici actiitatea, nici inactiitatea< 'n ei nu eJistă nici cura%ie, nici re&u"ă 'n purtare, nici
a$eăr.
=. Ace!tia spun ca "uea este fără a$eăr, fără a/ă, fără stăp(n, născută fără 'n"ăn%uire 2cau/a"ă3, a(n$ $0rin%a $rept
teei< ce a"tcea178
>. Sprijinin$u-se pe aceasta părere, cei care !i-au pier$ut Sine"e, pu%ini "a inte, crun%i "a fapte !i răufacat0ri, se nasc
spre $istru&erea "uii.
1?. De$a%i $0rin%e"0r ce nu p0t fi 'p"inite, p"ini $e fă%ărnicie, (n$rie !i $ispre%, "u(n$ $in cau/a tu"urării in%ii
apucături re"e, iscă $eprin$eri j0snice.
11. Cuprin!ica$easta
'ncre$in%ati nenuărate
e t0tu", &riji ce sfir!esc 0 $ata cu 0artea, a(n$ ai presus $e t0ate $0rin%e"e !i ucuria cărnii,
1. n"an%ui%i $e sute $e nă/uinti, stăp(ni%i $e $0rin%ă !i (nie, $0resc să str(n&ă 0&ă%ii 2pe cai3 ne$repte, pentru a-!i
'p"ini p0fte"e.
14. EA/i a $0(n$it aceastaF, E'i 0i 'p"ini această $0rin%ăF, Eacest un este !i ace"a a fi a"tă $ată a" euF,
15. EAcest $u!an "-a $00r(t !i-i 0i $00r' !i pe cei"a"%iF, EStăp(nu" Diin eu suntF, Ea parte $e ucurii, ă
'p"inesc, sunt puternic, fericitF.
17. ES(nt 0&at, $e nea n0i", cine ai este ca ineF, EV0i pune să se facă sacrificii, 0i face $anii, ă 0i ucuraF,
a!a &(n$esc cei tu"ura%i $e necun0a!tere.
18. B(ntui%i $e nenuărate &(n$uri, 'nă"ui%i 'n p"asa tu"urării in%ii, prin!i $e 'p"inirea p0fte"0r, ca$ 'n infernu" ce"
necurat.
1;. #"ini $e sine, anit0!i, p"ini $e (n$ria aerii !i $e $ispre%, sacrifică $0ar cu nue"e, cu fa%arnicie, nu $upă cu este
r(n$uit.
1=. Sprijini%i pe e&0is, f0r%ă, $ispre%, $0rin%ă !i (nie, ă urăsc 'n c0rpu" "0r !i a" ce"0r"a"%i, pisuit0ri.
1>. #e ace!ti haini cru/i, cei ai j0snici $intre 0aeni, pe ace!ti uri%i "a chip, 'n 2nenuărate"e3 rena!teri  samsara 'i
arunc ereu
?. Ace!ti nuaiintra%i
rătăci%i, 'n atci $e0nice.
'n atca $e0nică, $in na!tere 'n na!tere, ne$0(n$in$u-ă pe ine, 0 fiu a" "ui *unti, er&
179
spre treapta cea ai $e j0s .
1. ntreita este aceasta p0arta a infernu"ui 'n care se pier$e Sine"e: $0rin%ă, ură !i p0fta< să fie "epă$ate, $eci acestea
trei.
. @u" care s-a e"ierat $e ce"e trei p0r%i a"e 'ntunericu"ui, 0 fiu a" "ui *unti, er&e spre pr0priu" sau ine, !i ajun&e "a
c0n$i%ia supreă.
4. Ce" care "epă$(n$u-se $e ce-i r(n$uit 'n *hastra180 er&e $upă unu" sau p"ac, nu $0(n$e!te nici $esă(r!irea
spiritua"ă, nici fericirea !i nici c0n$i%ia supreă.
5. De aceea, *hastra să-%i fie can0nu" c(n$ h0tara!ti ce treuie !i ce nu treuie făcut< cun0sc(n$ fapta cuprinsă 'n
r(n$uie"i"e $in *hastra, tu treuie să 0 'n$ep"ine!ti aici181.

178
Str0fa ce face a"u/ie "a sc0a"a Cara+a. T0tusi, Gare acre$itea/a ip0te/a ca a"u/ia s-ar referi "a sisteu" Ve$anta< e" citea/a 'n
acest sens Tattiriya-panisha$, II, 8, care afira ca "uea s-a născut $in $0rin%a Sine"ui supre $e a se u"tip"ica.
179
ETreapta cea ai $e j0sF: a fiin%e"0r inferi0are.
180
EShastraF: teJte"e care re&"eentea/a n0re"e $e ia%a 'n tra$itia rahanica< ce" ai cun0scut $intre e"e este ce" a" "ui anu.
181
EAiciF: 'n "uea aceasta.
 -PVII-
Cartea a aptespre"ecea numită
YOGA DEOSE#IRII CELOR TREI CREDINE
Arjuna a spus:
1. Cei care, "epă$(n$u-se $e ce-i r(n$uit 'n *hastra, sacrifică pătrun!i $e cre$in%ă, 'n ce stare se a"fă, 0 *rishna 2n3
satt%a, ra>as sau tamas

.Bha&aat
Cre$in%a ace"0r
spus:'ntrupa%i este $e trei fe"uri, născută $in firea 2fiecaruia3< ea %ine se satt%a, ra>as !i tamas< ascu"t-0:
4. Cre$in%a fiecaruia, 0 Bharata, este pe asura firii sa"e< 0u" este făcut $in cre$in%a 2"ui3< cu 'i este cre$in%a a!a este
!i e".
5. Cei ce tin $e satt%a sacrifică /ei"0r< cei ce tin $e ra>as 2sacrifică $e0ni"0r3 6a+sha !i a+shas, iar cei ce tin $e
tamas, ce"0r p"eca%i preta !i stafii"0r  #huta.
7. @aenii care să(r!esc asce/e crunte, ner(n$uite 'n *hastra, cuprin!i $e fa%arnicie !i e&0is, stăp(ni%i $e $0rin%ă,
patiă !i i0"en%ă,
8. Cei fără inte, care "ă&uiesc u"%iea e"eente"0r182 'n trup, !i chiar pe ine ce" care să"ă!"uiesc 'n ij"0cu"
trupu"ui - ace!tia să-i !tii, au 'n$enuri $e0nice.
;. Hrana ce p"ace tutur0r este $e trei fe"uri< "a fe" !i sacrificiu", asce/a !i $ania< ascu"ta $e0seirea $intre e"e:
=. Bucate"e care sp0resc ia%a, i0iciunea, puterea, sanatatea, fericirea !i ucuria - ce"e &ust0ase, cu u"ei, care nu se
strică, p"ăcute - "e p"ac ce"0r ce tin $e satt%a.
>. Bucate"e aare, acre, sărate, prea fierin%i, iu%i, fără &ust, care ar$ - p"ăcute ce"0r ce %in $e ra>as - sunt $ătăt0are $e
suferin%ă, suparare !i 0a"ă.
1?.
ce"0rStătută, cu tamas
ce %in $e &ust pier$ut,
. rău ir0sit0are, stricată, resturi nep0triite pentru sacrificiu - a!a este (ncarea ce p"ace
11. Sacrificiu" stat0rnicit $e can0ane, care este făcut $e cei ce nu-2i3 $0resc fructu", cu intea c0ncentrată 2spun(n$u-!i3
Etreuie a$us sacrificiu"F, 2acest sacrificiu3 %ine $e satt%a.
1. nsă, $e se sacrifică 'n e$erea fructu"ui 2său3, !i ai u"t, $in fă%ărnicie, acest sacrificiu, să !tii, 0 Bharata %ine $e
ra>as.
14. Sacrificiu" care nu este r(n$uit, 'n care nu se $au ucate, "ipsit $e mantra, fără răsp"ată pentru pre0t, "ipsit $e
cre$in%a - se spune că %ine $e tamas.
15. A$0rarea /ei"0r, a ce"0r născu%i $e $0uă 0ri, a 'nă%ăt0ri"0r 183 !i a 'n%e"ep%i"0r, cura%ia suf"etească, cinstea, castitatea,
neătăarea - 2iată ce3 se nue!te asce/a trupu"ui184.
17. Cu(ntu" care nu tu"ură, a$eărat, p"ăcut !i prieten0s, recitarea Vedelor - iată ce se nue!te asce/a cu(ntu"ui.
18. Seninatatea in%ii, "(n$e%ea, tăcerea, stăp(nirea $e sine, cura%ia inii - iată ce se nue!te asce/a in%ii.
1;. Acestei 'ntreite asce/e, să(r!ită cu cre$in%ă ne(ntrecută, $e 0aenii care practică y0&a, care nu $0resc fructu"
ac%iuni"0r, i se spune că %ine $e satt%a.
1=. Despre asce/a să(r!ită cu fă%ărnicie pentru a $0(n$i cinstire !i a$0rare se spune aici că %ine $e ra>as< 2ea este3
trecăt0are, nestat0rnică.
1>. Asce/ei care este făcută su stăp(nirea tu"urării in%ii, prin chinuirea pr0priei fiin%e sau pentru $istru&erea a"teia, i
se spune că %ine $e tamas.
?. Daniei, care este să(r!ită cu &(n$u" Etreuie $atF, care nu-i spre f0"0s, "a ree !i "0c 2p0triite3, c(n$ 2priit0ru"3
este un as a"es185, i se spune că %ine $e satt%a.
1. 9i $acă $ania este făcută spre f0"0s, urărin$ fructu" cu $e-a si"a, i se spune că %ine $e ra>as.
. Daniei, făcută "a "0c !i ree nep0triite, un0ra care nu sunt ase a"ese, fără cinstire !i cu $ispre%, i se spune că %ine
$e tamas.

182
Eu"tiea e"eente"0rF: s+. huta&raa este 0 eJpresie care p0ate fi susceptii"a !i $e a"ta interpretare $ecat cea a$0ptata 'n
&enera" ca referin$u-se "a e"eente"e c0nstructie a"e fiin%e"0r. Cre$e ca eJpresia p0ate fi interpretata ca referin$u-se "a Eu"%iea
fiin%e"0rF $iine care a"catuiesc panthe0nu" interi0r. Cf. n0ta 44. Cf. Athara-Ve$a PI, =, 1=: E$iinitati"e sa"as"uiesc 'n trupu" 2uan3
ca ite"e 'n &raj$F. Ace"asi teJt c0para trupu" 0enesc cu un as 'n care "0cuiesc cei !apte ishi, iar Briha$-aranya+a-panisha$,
II, , 4 'i i$entifica pe ace!tia cu ce"e !apte suf"uri ita"e.
183
EA$0rarea... 'nă%ăt0ru"uiF: e/i n0ta 18.
184
EAsce/a trupu"ui, a cu(ntu"ui !i a in%ii, "a care se refera str0fe"e 15-18, este inta"nita !i 'n u$$his.
185
EVas a"esF: eJpresie "e&ata $e iensu" presti&iu $e care se ucura asu" - !i recipientu" 'n &enera" - 'n "uea in$iana, un$e este
a$0rat ca 0 e"ea c0sica !i $iina. EA face $in cinea un as a"esF repre/inta f0ra etaf0rica a sensu"ui $e Ea cinstiF, Ea
a$0raF.
4. S-a spus ca EOM TAT SATF186 este 'ntreitu" nue a" "ui Brahan. #rin e" au f0st r(n$uite, 'n Vreea nceputu"ui,
?rahmanele, Vedele !i sacrificii"e.
5. De aceea, t0t$eauna, se trece "a 'nfăptuirea sacrificii"0r, $anii"0r !i asce/e"0r cuprinse 'n can0ane, $e către cei care
'nă%a Veda, r0stin$u-se 2ai 'nt(i si"aa3 AUM.
7. Cei care $0resc e"ierarea trec "a 'nfăptuirea fe"urite"0r sacrificii !i asce/e, ca !i "a 'nfăptuirea $anii"0r car0ra nu "e
$0resc fructu", r0stin$ ai 'nt(i 2cu(ntu"3 tat.
8. Cu(ntu" sat este f0"0sit pentru ceea ce eJistă !i pentru ceea ce este un< cu(ntu" sat se f0"0seste $e aseenea, 0 fiu
a" "ui #ritha, pentru rituri"e r(n$uite.
;. I se spune sat stat0rniciei 'n sacrificiu, 'n asce/ă sau 'n $anie, "a fe" ca !i faptei care nă/uie!te spre acestea.
187

=. )anici
eJistă ceeaaici,
ce este
nicifăcut cu 188
$inc0"0 necre$in%a,
. fie 0fran$a, $anie sau asce/a, i se spune asat , 0 fiu a" "ui #ritha< aceasta nu

186
E@ TAT SATF: f0ru"a re/uan$ 'ntrea&a 0nt0"0&ie upanisha$ica< ea este c0pusa $in si"aa sacra @, $in pr0nue"e
$e0nstrati neutru tat, EacestaF !i $in participiu" pre/ent neutru a" eru"ui AS, Ea fiF< sat, Eceea ce eJistăF, EKiintaF.
187
EAsatF: Eceea ce nu eJistăF, Eefiin%aF.
188
Eici aici, nici $inc0"0F: nici 'n "uea aceasta, nici 'n cea"a"ta.
 -PVIII-
Cartea a optspre"ecea numită
YOGA RENUNĂRII ŞI A ELI#ERĂRII
Arjuna a spus:
1. Vreau să cun0sc, 0 Hrishi+esha, 0 tu ce" cu ra%u" are, 'nin&at0r 2a" $e0nu"ui3 *eshi, ce este renun%area !i
"epa$area, pe fiecare 'n parte.

.Bha&aat
#0e%ii !tiua spus:
ca renun%area e părăsirea fapte"0r născute $in $0rin%ă !i c"ară/ăt0rii spun că "epă$area este părăsirea
tutur0r fructe"0r fapte"0r.
4. ETreuie "epă$ată ca un păcatF, a!a spun unii 'n%e"ep%i $espre faptă< Esacrificiu", $ania !i asce/a sunt fapta care nu
treuie părăsităF, spun a"%ii.
5. Ascu"tă parerea ea cea a$eărată $espre "epă$are, 0 ce" ai un $intre Bharata, 0 tu ce" 2ca un3 ti&ru 2printre3
0aeni< "epă$area este !tiută ca fiin$ $e trei fe"uri:
7. Sacrificiu", $ania !i asce/a sunt fapta care nu treuie "epă$ată< e"e treuie 'n$ep"inite< sacrificiu", $ania !i asce/a sunt
ij"0ace $e purificare a ce"0r 'n%e"epti.
8. Aceste fapte treuie 'n$ep"inite, "epă$(n$ "e&ătura fa%a $e fructe"e 2"0r3< aceasta este, 0 fiu a" "ui #ritha, parerea ea
cea supreă.
;. enuntarea "a fapta r(n$uită nu este cuenită< "epă$area acesteia $in cau/a tu"urării in%ii este !tiută că %ine $e
tamas.
=. Dacă $e frica chinuri"0r trupe!ti, s-ar "epa$a fapta, spun(n$u-se Eeste $urereF, s-ar să(r!i 0 "epă$are ce %ine $e
ra>as< nu astfe" se $0(n$e!te fructu" "epă$ării.
>. Dacă fapta r(n$uită, 0 Arjuna, se 'n$ep"ine!te spun(n$u-se Etreuie făcutăF, "epă$(n$ 'n"ăn%uirea 2fa%a $e ea3,
precu !i $e fructu" 2ei3, această "epă$are este s0c0tită că %ine $e satt%a.
1?. Ce" care s-a "epă$at, pătruns $e satt%a, ace" 'n%e"ept care a tăiat 'n$0ia"a, nu ură!te fapta care nu-i pe p"ac !i nu se
"eapă$ă $e fapta care-i pe p"ac.
11. nsă ce" ce p0arta trup nu p0ate să se "epe$e $e t0ate fapte"e< ce" care se "eapă$ă $e fructu" fapte"0r, nuai ace"uia i
se spune ca se "eapă$ă.
1. e$0rit, $0rit !i aestecat, 2a!a3 este 2(n "uea $e3 $inc0"0 'ntreitu" fruct a" fapte"0r pentru cei care nu se "eapă$ă<
'nsă nici0$ată pentru cei care renun%ă.
14. Af"ă $e "a ine, 0 tu ce" cu ra%u" are, ce"e cinci cau/e care $uc "a 'n$ep"inirea tutur0r fapte"0r, precu sunt spuse
'n 'nă%ătura Sa+hya:
15. Tee"ia189, făptuit0ru", fiecare instruent190 'n parte, cu $ierse"e actiita%i specia"e, !i ceea ce-i $iin191 a" cinci"ea.
17. )a 0rice fapta "a care trece 0u" cu trupu", cu cu(ntu" sau cu &(n$u", fie ea cuenită sau necuenită, cau/e"e ei sunt
acestea cinci.
18. A!a fiin$, ce" care, $in cau/a in%ii sa"e nec0apte, e$e 'n Sine sin&uru" făptuit0r, acest 0 &reu "a inte nu e$e.
1;. Ce" a carui &(n$ire nu este stăp(nită $e e&0is, a carui inte nu se 'ntinea/ă, uci&(n$u-i chiar pe t0%i ace!ti 0aeni,
e"
1=.2t0tu!i3 nu uci$e0iectu"
Cun0a!terea, !i nu este 'n"ăn%uit.!i ce" care cun0a!te sunt ce"e trei i0"$uri "a fapta< instruentu", 0iectu" !i
Cun0a!terii
făptuit0ru" sunt ce"e trei păr%i a"e făptuirii.
1>. Cun0a!terea, fapta !i făptuit0ru" sunt $e trei fe"uri, 'păr%ite $upă 2ce"e trei3 Ten$in%e - a!a se spune 'n 'nă%ătura
$espre ce"e trei Ten$in%e< ascu"tă cu sunt acestea cu a$eărat:
?. Cun0a!terea prin care e/i 'n t0ate fiin%e"e 0 sin&ură eJisten%ă nec"intită, ne(păr%ită 'n 2ce"e3 ce-s 'păr%ite - să !tii,
ea %ine $e satt%a.
1. Cun0a!terea care prin separare e$e 'n t0ate fiin%e"e eJistente $e0seite, $e $iferite fe"uri - acea Cun0a!tere, să !tii,
%ine $e ra>as.
. Despre 2cun0a!terea3 care este "e&ata $e un sin&ur efect ca !i cu ar fi t0tu", "ipsită $e teei, "ipsită $e a$eăru"
"ucruri"0r !i str(tă - $espre ea se spune că %ine $e tamas.
4. Kapta r(n$uită, "ipsită $e 'n"ăn%uire, 'p"inită fără $0rin%ă sau ură $e ce" care nu-i $0re!te fructu" - se spune că %ine
$e satt%a.
5. nsă $espre fapta care este 'n$ep"inită cu u"tă stră$anie $e ce" care na/uie!te "a 0iectu" $0rin%ei sau cu e&0is - se
spune că %ine $e ra>as.

7. Kaptei
că %ine care $in
$e tamas . cau/a tu"urării in%ii nu %ine seaa $e urari, pier$eri, ătăare !i $e ce-i cu putin%ă - i se spune

189
ETee"iaF: trupu".
190
EInstruentF: functia sau 0r&anu" sen/0ria".
191
ECeea ce-i $iinF: s+. $aia, p0ate fi inte"es fie ca E0in%ă $iinăF, Es0artăF, fie 'n sens $irect, ca $iinitate care să"ă!"uie!te 'n
interi0ru" fiecarei fiin%e.
8. Kăptuit0ru"ui e"ierat $e 'n"ăn%uire, care nu spune EeuF, p"in $e staruin%ă !i h0tărire, ace"a!i 'n reu!ita !i nereu!ită - i
se spune că %ine $e satt%a.
;. Kăptuit0ru" care nă/uie!te spre fructu" ac%iuni"0r, patia!, i0"ent $in fire, ipur, stăp(nit $e ucurie !i 'ntristare -
este !tiut că %ine $e ra>as.
=. Kăptuit0ru"ui cu intea 'pră!tiată, neci0p"ită, anit0s, prefăcut, necinstit, "ăsăt0r, $escupănit !i neh0tărit - i se
spune că %ine $e tamas.
>. Ascu"ta, 0 Dhananjaya, 'ntreita 'păr%ire a in%ii !i a stăruin%ii 2făcută3 $upă 2ce"e trei3 Ten$in%e, pe care %i-0
$e/ă"ui 'n 'ntre&ie !i pentru fiecare 'n parte:
4?. intea care cun0a!te ce-i actiitatea !i inactiitatea, ce treuie !i ce nu treuie infăptuit, frica !i "ipsa fricii,
'n"ăn%uirea !i e"ierarea - acea 2inte3, 0 fiu a" "ui #ritha, %ine $e satt%a.
41. intea care nu-!i $a seaa $e ce-i )e&e !i ne"e&e, $e ce treuie !i nu treuie făcut, aceasta 'n%e"e&ere, 0 fiu a" "ui
#ritha, %ine $e ra>as.
4. Cea care, 'nă"uită 'n 'ntunecie, s0c0te!te ne"e&iuirea $rept )e&e, !i t0ate "ucruri"e pe $e-a-n$0ase"ea - acea inte,
0 fiu a" "ui #ritha, %ine $e tamas.
44. Stăruin%a care, prin y0&a stat0rnica, 'nfr(nea/ă si%u" intern, suf"uri"e ita"e !i si%uri"e - acea stăruin%ă %ine $e
satt%a.
45. Stăruin%a, 0 Arjuna, cu care ce" ce urăre!te fructu" 2fapte"0r3 păstrea/ă $upă 'prejurare 2!i3 )e&ea !i 0iecte"e
p"ăceri"0r - acea 2stăruin%ă3, 0 fiu a" "ui #ritha, %ine $e ra>as.
47. Stăruin%a cu care ce" &reu $e inte, care nu "eapă$ă s0nu", frica, 'ntristarea, $escupanirea !i (n$ria 192 - acea
2stăruin%ă3, 0 fiu a" "ui #ritha, %ine $e tamas.
48. Acu ascu"tă $e "a ine, 0 tu 2ce" puternic ca un3 taur 2printre3 Bharata, $espre 'ntreita fericire $e care 20u"3 se
ucură prin eJerci%iu repetat !i 'n care ajun&e "a capătu" $urerii,
4;. Cea care "a 'nceput este ca 0traa, "a sf(r!it ca nectaru" neuririi  amrita, care se na!te $in "uina Cun0a!terii
Sine"ui - ei i se spune că %ine $e satt%a.
4=. Kericirii 2născute3 $in c0ntactu" si%uri"0r cu 0iectu" "0r, care "a 'nceput este ca nectaru" neuririi  amrta, iar "a
sf(r!it ca 0traă - i se spune că %ine $e ra>as.
4>. Kericirii care $e "a 'nceput !i pină "a ură este 0 tu"urare a Sine"ui, născută $in s0n, $e"ăsare !i nepăsare - i se
spune că %ine $e tamas.
5?. u eJistă pe pă(nt sau 'n cer, printre /ei, re0 faptură care să fie e"ierată $e aceste trei Ten$in%e născute $in
atură.
51. #entru rahani, kshatri7a, %aish7a !i shudra, $at0rii"e, 0 tu care-%i $istru&i $u!anii, sunt 'păr%ite $upă
Ten$in%e"e născute $in firea fiecaruia.
5. )ini!tea, stăp(nirea $e sine, asce/a, puritatea, ră$area, $reapta purtare, Cun0a!terea, 'n%e"e&erea !i cre$in%a -
aceasta-i $at0ria rahanu"ui, născuta 'n firea "ui.
54. Bără%ia, f0r%a, nec"intirea !i 'n$e(narea, ca !i ne$area 'nap0i 'n "uptă, $ăruirea, faptu" $e a fi re&e - aceasta-i
$at0ria unui kshatri7a, născuta 'n firea "ui.
55. unca 0&0are"0r, cre!terea ite"0r !i ne&0%u" - iată $at0ria unui %aish7a, născută 'n firea "ui< $at0ria unui shudra
născută 'n firea "ui, este $e a-i s"uji 2pe cei"a"%i3.
57. n$ră&in$u-!i pr0pria să $at0rie, 0u" '!i atin&e $esă(r!irea. Af"ă cu '!i $0(n$e!te $esă(r!irea ce" care '!i
'n$ră&e!te pr0pria să $at0rie:
58. Cinstin$ prin 0fran$a fapte"0r sa"e pr0prii pe Ce" $e "a care au p0rnit t0ate, $e către care acest T0t a f0st $esfă!urat,
0u" $0(n$e!te $esă(r!irea.
5;. ai ună este )e&ea pr0prie s%adharma, 2$e!i3 iperfectă $ec(t 0 "e&e straină c0rect 'n$ep"inită< 'nfăptuin$ ceea
ce %ine $e firea "ui, 20u"3 nu-!i atra&e păcatu".
5=. u treuie să te "epe/i, 0 fiu a" "ui *unti, $e fapta cu care te-ai născut 193, fie ea cu păcat< 0rice fapta "a care ai trece
este 'nă"uită $e păcat, precu f0cu" $e fu.
5>. Ce" cu intea $esprinsă, 0ric(n$ stăp(n pe sine, pe care "-a părăsit $0rin%ă, ajun&e prin asce/ă "a suprea
$esă(r!ire a nefăptuirii.
7?. @ fiu a" "ui *unti, af"ă $e "a ine, pe scurt, suprea treaptă a Cun0a!terii: cu $0(n$in$ $esă(r!irea, '"
$0(n$e!ti !i pe Brahan.
71. Ce" 'n/estrat cu 0 inte "ipe$e !i cu stăruin%a, care se 'nfrinea/ă "epă$(n$u-se $e sunet !i $e ce"e"a"te 0iecte a"e
si%uri"0r, care renun%a "a patiă !i ură,
7. Ce" care stă 'ntr-un "0c sin&uratic, ăn(că pu%in, '!i stăp(ne!te cu(ntu", trupu" !i intea, ereu as0rit 'n
c0ncentra%ia y0&a, pătruns $e renun%are,

74. )epă$(n$u-se
e" p0ate să ajun&ă $e
unae&0is, i0"en%ă, (n$rie, $0rin%ă !i ură, $e unuri "ue!ti, ce" "ipsit $e 2&(n$u"3 Ea" euF "ini!tit,
cu Brahan.
75. Ajuns una cu Brahan, cu Sine"e i"uinat, nu se 'ntristea/ă !i nu $0re!te, ace"a!i cu t0ate fiin%e"e, $0(n$e!te
suprea $ăruire către ine.

192
Ean$riaF: s+. a$a are !i sensu" $e eJcitatie a"c00"ica sau seJua"a.
193
ECu care te-ai născutF: pentru care te-ai născut.
77. #rin $ăruire ă recun0a!te ce !i cu sunt 'ntr-a$eăr< cun0sc(n$u-ă cu sunt 'ntr-a$eăr, intră atunci $e 'n$ată 'n
ine.
78. @ricare ar fi fapte"e pe care "e-ar sa(r!i, 0ric(n$, "u(n$ sprijin 'n ine, $0(n$e!te, prin 'n$urarea ea, tăr(u" ce"
e!nic !i nec"intit.
7;. )epă$(n$ 'n &(n$ t0ate fapte"e 'n ine, a(n$u-ă ca u"ti sc0p, "u(n$ sprijin 'n y0&a cun0a!terii, fii ereu cu
&(n$u" "a ineL
7=. Cu intea "a ine, ei trece, prin 'n$urarea ea, peste t0ate ipasuri"e< $acă 'nsă, $in cau/a e&0isu"ui, nu ei
ascu"ta 2p0a%a ea3, te ei pier$e.
7>. Dacă sprijinin$u-te 2$0ar3 pe e&0isu" tau, &(n$e!ti Enu 0i "uptaF, /a$arnică '%i este h0tărirea< atura ta te a si"i.
8?. M%ti "e&at $e fapta născută $in firea ta, 0 fiu a" "ui *unti< ceea ce, $in cau/a tu"urării in%ii, nu $0re!ti să făptuie!ti,
ei făptui si"it.
81. Stăp(nu" Diin stă 'n "ăca!u" $in inia tutur0r fiin%e"0r, 0 Arjuna, !i i!că prin a&ia "ui t0ate fiin%e"e 2ca3 trase $e
sf0ri.
8. )a e" să cau%i a$ap0st, cu t0ata fiin%a ta, 0 Bharata. #rin 'n$urarea "ui ei $0(n$i "ini!tea suprea, "0cu" ce" e!nic.
84. Astfe", %i-a 'parta!it Cun0a!terea, care-i ai tainică $ec(t 20rice3 taină< cercet(n$-0 pe $e-a 'ntre&u", fă cu reiL
85. Ascu"tă, 'ncă 0 $ata, supreu" eu cu(nt, ce" ai tainic $intre t0ate< i-e!ti f0arte $ra&, !i-%i 0i spune ce-%i e spre
ine.
87. Kii cu intea "a ine, $ăruit ie, sacrifică-i ie, cinste!te-ă pe ine< "a ine ei eni, $a, %i-0 fă&ă$uiesc, i-
e!ti $ra&.
88. )epă$(n$ t0ate )e&i"e, in0 "a ine, sin&ur a$ap0st< $e t0ate păcate"e eu te 0i (ntui< "asă 'ntristareaL
8;. Acest 2cu(nt3 nu treuie 'parta!it re0$ată ce"ui care nu e ascet, nu-i $ăruit, care nu-i 'n ascu"tare, care c(rte!te
'p0tria-i.
8=. Ce" care a spune aceasta suprea taină ce"0r $ărui%i ie, făc(n$u-i suprea $ăruire, ace"a, ne(n$0i0s, a eni "a
ine.
8>. ieni printre 0aeni, $ec(t acesta, nu a 'n$ep"ini cea ai p"ăcut ie, !i nu-i a"tu" $ec(t acesta ai $ra& ie pe
pă(nt.
;?. 9i ce" care a cerceta acest $ia"0& $espre )e&e, $intre n0i $0i, ace"a, s0c0t, ă a a$0ra prin sacrificiu" Cun0a!terii.
;1. @ricare 0 "-ar ascu"ta cu cre$in%a !i fără să c(rtească 'p0tria-i, ar $0(n$i, (ntuit, "ui"e inunate a"e ce"0r cu
fapte eritu0ase.
;. Ai ascu"tat această cu &(n$u" a%intit, 0 fiu a" "ui #ritha Tu"urarea prin necun0a!tere %i-a pierit, 0 Dhananjaya

Arjuna a spus:
;4. #ierita e tu"urarea in%ii !i 2re3capătată a$ucerea ainte194, prin 'n$urarea ta, 0 AchyutaL S(nt 'n pici0areL 195 Dusă-
i 'n$0ia"aL %i 0i 'n$ep"ini spusaL

Sanjaya a spus:
;5. Astfe" ascu"ta $ia"0&u" ce" u"uit0r, care-%i ri$ică păru", 2$ia"0&u"3 "ui Vasu$ea cu fiu" "ui #ritha, ce" cu suf"etu"
are.
;7. Din 'n$urarea "ui Vyasa, aceasta taina suprea, y0&a, a au/it-0 $e-a $reptu" $e "a *rishna, Stăp(nu" Diin peste
y0&a, care 0 r0stea e" 'nsu!i.
;8. G(n$in$u-ă !i iară!i &(n$in$u-ă, 0 re&e, "a acest u"uit0r !i sacru $ia"0& a" "ui *eshaa cu Arjuna, ă ucur !i
iară!i ă ucur.
;;. G(n$in$u-ă !i iară!i &(n$in$u-ă "a f0ra "ui Hari ce 'ntrece u"uirea, ă ir, ă ucur !i iară!i ă ucur.
;=. @riun$e se a"fă *rishna, Stăp(nu" Diin peste y0&a, 0riun$e se af"ă fiu" "ui #ritha purt(n$ arcu", ac0"0 se af"ă !i
are%ie !i iruin%ă !i ia%a p"ină !i c(ruire ine stat0rnicită. Aceasta este cre$in%a eaL

Sf(r!it

194
ECu care te-ai născutF: pentru care te-ai născut.