PROCESE DE FORMARE A ELEMENTELOR

COMPOZITE
PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII
 FORMAREA PRIN PULVERIZARE

Materialele compozite sunt sisteme multifazice alcatuite din cel putin doi
constituienti, cu o interfata clara de separare si cu proprietati superioare
fiecarui din componenti lucrand individual.

Combinarea a doua sau mai multe materiale distincte intr-un compozit

urmareste atenuarea caracteristicilor defavorabile si maximizarea
proprietatilor utile pentru aplicatiile anticipate.

La fabricarea materialelor si strucurilor compozite trebuie utilizate

tehnologii de fabricare adecvate pentru a aduce prosusul final in forma si
dimensiunile dorite; aceste tehnologii difera in raport cu cele aplicate in
cazul materialelor de constructii traditionale si asigura realizarea unor
structuri eficiente si spectaculoase.

Procedeele de formare a materialelor/elementelor compozite utilizeaza

diferite tipuri de materii prime(fibre, rasini, adaosuri). Procedeul de
formare fifera in raport cu materia prima ,conditiile de prelucrare si
materia prima.

Elementele compozite sunt usor de adus in forma aproape finala

utilizand unelte/echipamente de prelucrare simple si ieftine, deoarece
realizarea structurilor din materiale compozite nu necesita parametri
pretentiosi de temperatura si presiune.
 La producerea elementelor compozite sunt necesare faze putine si
simple, iar volumul deseurilor la confectionare este mult mai redus decat in
cazul prelucrarii metalelor.

Fiecare procedeu de formare a materialelor compozite utilizeaza diferite

materiale si astfel propretatile finale ale elementului compozit se diversiica
in raport cu cerintele de performanta. Rezistenta unui element compozit
depinde in mare masura de natura materialului din fibre, lungimea
acestora, orientarea, si fractiunea volumetrica a ranforsantului.

Pentru realizarea unui produs compozit sunt necesare urmatoarele

elemente principale: materia prima, tiparele si uneltele auxiliare precum si
asigurarea parametrilor tehnologici de temperatura/ presiune specifici si
asigurarea parametrilor tehnologici de temperatura/presiune specifici
procedeului de fabricatie selectatm inclusiv la faza de intarire.

Etapele fabricarii produselor compozite:

La fabricarea structurilor compozite cu matrice polimerica se pot

identifica urmatoarele etape succesive:

- Dispunerea fibrelor dupa directia stabilita de proiectant – etapa in

care armaturile sunt asezare dupa directia stabilita de proiectant.
Grosimea dorita a compozitelor se obtine prin asezarea succesiva a
mai multor straturi de fibre si inglobarea acestora in matrice.
- Impregnarea armaturilor cu rasina polimerica – se realizeaza
invelirea fibrelor de catre rasina si inglobarea coresunzatoate a
armaturii, distribuind rasina astfel incat sa protejeze fibrele pe toata
suprafata laterala a acestora.
- Consolidarea fibrelor impregnate – se realizeaza un contact ferm
instre straturile elementare, asigurand pe tot parcursul fabricarii
eliminarea aerului inglobat intre acestea. In cadrul etapei se aplica o
presiune suficient de ridicata pentru indepartarea excesului de
rasina, eliminarea bulelor de aer si evitarea formarii petelor uscate.
- Solidificarea matricei polimerice – se obtine pe intervale de timp care
depind de natura rasinii.
- Detasarea produsului de pe matrita
- Decuparea si finisarea produsului compozit

Formarea prin pulverizare

 Procedeul se foloseste mai ales la compozitele polimerice din rasini
termorigide si fibre de sticla. In timpul operatiei de pulverizare fibrele
sub forma de roving alimenteaza continuu un tocator in care filamentele
sunt taiate la lungimi reduse.

Matrita utilizata la formarea prin pulverizare este similara celei

folosite in cazul formarii manuale prin contact.

La pregatirea amestecului de fibre scurte si rasina termorigida se

poate folosi una din urmatoarele variante:

 Sistemul cu doua pistoale dintre care unul pulverizeaza rasina

amestecata cu promotorul, iar celalalt rasina in amestec cu
acceeleratorul.

 Cand se foloseste un singur pistol, se utilizeaza toate ingredientele

intr-o singura camera de amestec aflata inainte de pistolul de
pulverizare.

Pentru acest procedeu de formare se pot realiza fractiuni masice de

armatura cu valori situate in general intre 20% si 40% din masa totala a
elementului.
 Din rasinile utilizate la formarea prin pulverizarem cel mai frecvent se
foloseste rasina poliesterica de uz general.

In timpul confectionarii elementului compozit se pot insera in structura

stratificatlui fasii de tesatura sau mat pentru realizarea de intariri locale sau
a unor nervuri. Pentru consololidarea produsului compozit, dupa
pulverizarea rasinii si a fibrelor, eventual a insertiilor rigide sunt utilizate
rulouri pentru a elimona aerul inglobat precum si pentru a crea o suprafata
uniforma si neteda.

Maturitatea rasinii se realizeaza in aceleasi conditii ca la formarea

manuala prin contact, de obicei la temperatura camerei pe o durata
cuprinsa intre 2 si 4 ore, in functie de compozitia rasinii.

Procedeul este utilizat pentru obtinerea de produse compozite din rasini

termorigide cu dimensiuni medii pana la mari si pentru productii de volum
mic si mediu; dintre acestea se detaseaza barcile din compozite polimerice
si cazile pentru instalatii sanitare. Alte produse realizate prin acest
procedeu sunt: membrane pentru piscine, corpuri de nava, rezervoare,
conducte, echipamente de tratare a aerului sau componente de mobilier.

Avantade ale folosirii pulverizarii ca metoda de formare:

-este un procedeu foarte economic pentru produse compozite cu

dimensiuni variate

-folosirea rovingului ca armatura este convenabila, aceasta fiind ieftin si

usor de taiat in fibre scurte

-utilizeaza echipamente ieftine si materiale in formele primare cu pret

initial redus

- costul legat de manopera este mult mai scazut decat in cazul formarii
manuale prin contact

-procesul poate fi extins si in afara fabricii sau laboratorului, fiind posibila

folosirea in situ

- este recomandabil pentru realizarea volumelor mici si medii de productie

Dezvantade ale folosirii pulverizarii ca metoda de formare:

-nu este recomanda la realizarea elemntelor cu cerinte ridicate de
rezistenta si rigiditate

-controlul dificil al grosimii produsului compozit si al fractiunilor masice de

fibra si rasina

-calitatea compozitului rezultat depinde foarte mult de constiinciozitatea si

calificarea operatorului

-mediul de lucru poate fi alterat de produsi volatili(emisii de stiren)

-desi procesul ofera o suprafata de buna calitate pe una din parti, pe cealalta
parte are suprafata neprelucrata

-nu este indicat pentru fabricarea elemtelor cu cerinte severe de toleranta.