You are on page 1of 1

Definiţie

Daca observatia si experimental sunt metode de cercetare pe care le gasim şi la alte şiinţe (cum sunt cele ale
naturii) metoda anchetei este specifica sociologiei unde realitatea investigata contine oameni cu care sociologul
investigator intra intr-o relatie de comunicare prin limbaj.
Etimologic franţuzescul “enquite” este rădăcina cuvântului anchetă, care presupune ascultarea oamenilor
pentru a verifica existenţa sau inexistenţa unui fapt sau a unei situaţii.
Aceasta metoda “ancheta”, prin cele doua instrumente de investigare: interviul si chestionarul apeleaza la
esantioane de oameni, intrebandu-i asupra unor probleme de interes sociologic, ale caror raspunsuri sunt ulterior
analizate si structurate pe diferite criterii. Pe aceasta baza se vor formula concluzii (adevaruri de valoare) care vor fi
folosite de factori de decizie in domeniul cercetat (juridic in cazul sociologiei juridice).
La randul sau, chestionarul poate fi inteles ca o multime de intrebari, de regula scrise, adresate subiectilor in
forme variate, intr-o anumita succesiune, pe baza unor considerente logice si psihologice.
Din punct de vedere tehnic metoda anchetei are doua variante fundamentale:
I. ANCHETA DIRECTA SAU REALA
II. ANCHETA INDIRECTA SAU IN SCRIS
In primul caz, intrebarile chestionarului se adreseaza subiectilor anchetati sub forma orala, de catre cercetator
sau de persoane auxiliare folosite de acesta doar pentru culegerea informatiei, numite operatori de ancheta.
In al doilea rand, sociologul ia doar un contact indirect cu subiectul, intrucat acesta din urma este chemat sa
citeasca si sa completeze singur chestionarul – formular care I se inmaneaza intr-o forma sau alta.
Tehnica anchetei directe se realizeaza de cele mai multe ori, printr-un dialog fata in fata intre cercetator
(operator) si subiectul supus investigatiei (“entretien personnel”) , dar in anumite cazuri, cu totul deosebite, ea poate
lua si forma unui dialog prin telefon.=>utilizata doar pentru colectarea unei cantitati reduse de informatii, se foloseste
foarte rar.
Tehnica anchetei indirecte se poate realiza in mai multe forme concrete. Unele dintre cele mai vechi, dintre
primele utilizate, consta in:
1. Publicarea chestionarelor in ziare si reviste si colectarea raspunsurilor tuturor celor care doresc sa returneze
formularul completat.
2. alta forma de materializare a tehnicii anchetei indirecte consta in restrangrea unei multimi de persoane
intr-o sala in scopul completarii chestionarului. De regula operatia se realizeaza sub controlul cercetatorului,
care distribuie chestionarele, explica scopul anchetei si precizeaza modalitatea de completare.
3. A treia specie a anchetei indirecte se realizeaza prin inmanarea chestionarului, in mod individual, fiecare
subiect de catre un membru al echipei de cercetare sau auxiliar. In situatiile apropiate de fo9rma mai
impresionala , cele mai des intalnite, chestionarul – dupa lamuririle prealabile – poate fi lasat in posesia
persoanei chestionate mai multe zile, urmand a se reveni pentru ridicarea lui.
4. In sfarsit, o a patra modalitate de ancheta indirecta este cea realizata prin posta : chestionarul se trimite
subiectilor ce formeaza esantionul, insotite de o scrisoare in care se precizeaza scopul anchetei si se dau
instructiunile de completare.
Ancheta indiferent de modalitatea concreta de realizare, presupune asa cum am precizat, apelul la un
chestionar, adica la un set de intrebari relativ clar structurate, ce se adreseaza, direct sau indirect, subiectilor, intr-o
forma standard, sau in orice caz apropiata de aceasta . Interviul chiar daca face apel la un instrument similar
chestionarului, numit gid de interviu, se deosebeste de ancheta prin aceea ca cercetatorul realizeaza in fapt o discutie
libera cu subiectul, gidul de interviu avand drept unic scop sa-l ajute pe cel care conduce convorbirea sa o mentina in
cadrele initial fixate. Se vede ca interviul poate fi apropiat de ancheta directa.

You might also like