19/02/2019 ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PRIM AJUTOR

ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PRIM AJUTOR

PRINCIPII CARE TREBUIE RESPECTATE
• primul ajutor se acorda la locul accidentului!
• victima nu se deplaseaza de la locul accidentului decat in cazul in care situatia din
teritoriul respectiv continua sa fie periculoasa pentru victima sau/si pentru
persoana care acorda primul ajutor!
• in primul rand se evalueaza gravitatea starii victimei si dupa aceasta evaluare se
anunta ambulanta!

SUCCESIUNEA OPERATIUNILOR
SALVATORULUI
• Izolati zona, indepartati curiosii (evitati cresterea numarului de victime)
• Degajati accidentatul
• Acordati primul ajutor
• Chemati ambulanta (apel telefonic 961 care va deveni apel unic 112)
• Supravegheati victima si continuati, daca este nevoie, sa-i acordati primul ajutor pana la
sosirea ambulantei.

• IZOLAREA ZONEI
• DEGAJAREA ACCIDENTATULUI
• ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
• - controlarea functiilor vitale ale victimei (starea de constienta, prezenta/absenta
respiratiei, circulatia sangelui)
A. Verificarea starii de constienta
• - victima poate raspunde la intrebarile salvatorului (ce s-a intamplat?, cum va
simtiti?, ce va doare?). In acest timp se misca usor victima de umeri.
• - victima nu raspunde la intrebari – se incearca reactia la durere (mici dureri
provocate strangand victima de varfurile degetelor sau, pur si simplu, ciupind-o
de ureche).
I. Victima reactioneaza la intrebari sau la provocarea durerii = VICTIMA
CONSTIENTA – se face inventarul leziunilor (fracturi, rani) – se anunta
ambulanta prezentand starea accidentatului – evaluarea victimei pana la sosirea
ambulantei.

II. Victima nu reactioneaza la intrebari sau la provocarea durerii = VICTIMA

INCONSTIENTA – succesiune de operatii:
• * Solicitarea ajutorului (altor martori ai accidentului) – e mai usor ca primul
ajutor sa fie acordat de doua/mai multe persoane decat de catre una singura.
• * Eliberarea cailor respiratorii ale victimei
B. Existenta respiratiei
- capul victimei este in extensie (ridicat “pe spate”) – se apropie urechea salvatorului
de gura victimei in timp ce privirea este indreptata spre pieptul accidentatului –
exista posibilitatea ca salvatorul sa-i auda respiratia, sa o simta cu pielea obrazului
file:///C:/Users/B_TERI~1/AppData/Local/Temp/PRIM%20AJUTOR.htm 1/16
19/02/2019 ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PRIM AJUTOR

si in acelasi timp sa vada eventual miscarile respiratorii ale pieptului

accidentatului.
C. Existenta circulatiei sangelui
- manevra se executa prin cautarea pulsului la artera carotida atat pe partea
dreapta cat si pe partea stanga a gatului (artera carotida se poate palpa pe partea
laterala a gatului, la 2-3 cm distanta de cartilajul tiroid (marul lui Adam)

Evaluarea functiilor vitale – 3 situatii:

• VICTIMA ARE RESPIRATIE SI ARE PULS
• * Se aseaza accidentatul in pozitie de siguranta = decubit lateral, cu capul intr-
o parte sprijinit pe fata dorsala a mainii de deasupra, cu membrul inferior de
dedesubt in extensie si cel de deasupra in flexie – pozitia asigura libertatea
permanenta a cailor respiratorii ale victimei.
• ! La o persoana in stare de inconstienta, lasata sa zaca culcata pe spate, exista
riscul ca baza limbii sa “cada” in faringe = asfixierea victimei.
• * Se cheama ambulanta

STOPUL RESPIRATOR
• VICTIMA NU RESPIRA DAR ARE PULS (STOP RESPIRATOR)
• * Se incepe imediat ventilatia artificiala (respiratie gura la gura):
– Se aseaza capul victimei in extensie
– Se penseaza nasul victimei intre degetul aratator si degetul mare
– Se aplica batista salvatorului pe fata accidentatului
– Prin intermediul batistei se fixeaza etans gura salvatorului de gura victimei si
se insufla aer in caile respiratorii. Dupa fiecare insuflare se desprinde gura de
gura victimei si se permite acesteia sa expire
– Se reia o noua insuflare dupa ce toracele a revenit la pozitia initiala.
• * Se cheama ambulanta.
• ! Se fac 10 ventilatii artificiale dupa care se anunta ambulanta si se continua
ventilatia artificiala pana la sosirea ambulantei.

STOPUL CARDIO-RESPIRATOR
• VICTIMA NU RESPIRA SI NU ARE PULS (STOP CARDIO-RESPIRATOR)
* Se solicita imediat ajutor si se cheama ambulanta
*Se mentin functiile vitale ale victimei (respiratia si circulatia sangelui) pana la
sosirea ambulantei = respiratie artificiala si masaj cardiac extern:
• Se executa doua ventilatii gura la gura
• Se cauta punctul de presiune (punctul in care se va executa masajul cardiac
extern) – se fixeaza un deget pe marginea cutiei toracice si se misca degetul de-
a lungul acestei margini pana se simte capatul inferior al apendicelui xifoid (osul
pieptului)
• Deasupra acestui reper se aseaza inca doua degete; punctul de presiune se va
afla, in acest moment, deasupra reperului format de aceste doua degete;
• Se aseaza podul unei palme in punctul de presiune
file:///C:/Users/B_TERI~1/AppData/Local/Temp/PRIM%20AJUTOR.htm 2/16
19/02/2019 ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PRIM AJUTOR

• Se aseaza cealalta palma peste palma fixata in punctul de presiune

• Se comprima toracele victimei prin miscari ferme executate cu toata greutatea
corpului aplicata din umeri, in lungul bratelor.
! Comprimarea torcelui victimei trebuie facuta astfel incat sternul (osul
pieptului) sa se infunde cu 4-6 cm

• Se continua aplicarea masurilor de resuscitare in succesiunea 2 la 15, adica 2

ventilatii urmate de 15 compresii toracice. Daca resuscitarea este executata de
doua personae, atunci una dintre acestea se va ocupa de ventilatie, timp in care
cea de-a doua va face masajul cardiac in succesiunea de 1 la 5, adica 1 ventilatie
urmata de 5 compresii toracice)
• ! Nu se intrerup masurile de reanimare decat in momentul in care pacientul este
preluat de catre personalul ambulantei.

SUCCESIUNEA MANEVRELOR DE PRIM AJUTOR

CORESPUNZATOARE STARII VICTIMEI (VICTIMELOR)
Actiunile salvatorului depind de starea victimei, astfel:
1. daca victima nu vorbeste (este inconstienta), dar respira si are puls (ii bate inima)
sunt necesare:
• asezarea in pozitia de siguranta;
• acoperirea victimei, alarma;
• supravegherea circulatiei, a starii de constienta, a respiratiei, pana la sosirea
ajutoarelor medicale.
2. daca victima nu raspunde, nu respira si are puls (ii bate inima) sunt necesare:
• degajarea (eliberarea) cailor respiratorii;
• manevra Heimlich;
• respiratie “gura la gura” sau “gura la nas”.
3. daca victima nu raspunde, nu respira si nu are puls (nu ii bate inima) este
necesara:
• reanimare cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiratie “gura la
gura” sau “gura la nas”).
4. daca victima sangereaza abundent se aplica:
• compresie manuala locala;
• pansament compresiv;
• compresie manuala la distanta (in zona subclaviculara sau inghinala).
5. daca victima prezinta arsuri provocate de:
• foc sau caldura, se face spalare pentru a evita ca arsura sa progreseze si
pentru racorire;
• substante chimice, se face spalare abundenta cu apa (nu se incearca
neutralizarea acidului cu baza si invers).
6. daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari:
• oricare ar fi semnele, va actiona ca si cum victima ar avea o fracura, evitand sa
o deplaseze si respectand toate eventualele deformari la nivelul: membrului
superior, membrului inferior, coloanei vertebrale.
• victima poate sa prezinte:

file:///C:/Users/B_TERI~1/AppData/Local/Temp/PRIM%20AJUTOR.htm 3/16
19/02/2019 ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PRIM AJUTOR

• plagi grave: asezarea victimei intr-o pozitie adecvata, ingrijirea segmentului

amputate, compresie pentru oprirea sangerarii, etc.;
• plagi simple: curatirea si pansarea plagii.

ACCIDENTE PRIN ELECTROCUTARE

• Accidentul prin electrocutare apare atunci cand corpul omului se intercaleaza
accidental intre doua puncte cu potentiale electrice diferite, situatie in care prin el
circula un curent capabil sa afecteze functiile vitale ale organismului (respiratie,
circulatia sangelui si activitatea nervoasa).
• Efectele curentului electric asupra functiilor vitale pot avea urmari imediate si
intarziate.
• Urmarile imediate se manifesta prin paralizarea functiilor respiratorii si/sau
circulatorii, respectiv aparitia stopului respirator si/sau a stopului cardiac, ori deces
instantaneu prin fibrilatie ventriculara.
• Urmarile intarziate (ore, zile) se manifesta printr-o slabire a fortei musculare,
amorteli, chiar in cazul in care accidentatul se afla in stare de repaus; la reluarea
activitatii pot aparea tulburari care influenteaza centrul generator de excitatii al
inimii.

• PRIMUL AJUTOR – esential pentru viata victimei, intrucat numai intamplator se

poate beneficia de ajutor calificat.
• In practica se intalnesc doua situatii:
• accidentatul nu se poate desprinde de instalatia electrica;
• accidentatul s-a desprins de instalatia electrica, nemaifiind in contact cu
aceasta si nici in imediata ei apropiere.
! Salvatorul trebuie sa constate cu operativitate situatia concreta a victimei si sa
hotarasca modul de actionare, astfel incat sa nu-si pericliteze integritatea
corporala sau chiar viata, expunandu-se aceluiasi risc.

SCOATEREA ACCIDENTATULUI DE SUB ACTIUNEA SAU INFLUENTA CURENTULUI

ELECTRIC

A. instalatii cu tensiunea de lucru sub 1000V.

• Daca accidentatul este in contact cu instalatia electrica si se afla undeva la
inaltime:
– dupa intreruperea tensiunii, muschii se relaxeaza, existand posibilitatea caderii

accidentatului. Analizati situation si luati preveniv masuri de evitare a acestei

consecinte.
– sprijiniti accidentatul cu proptele izolante sau organizati atenuarea caderii prin

prinderea victimei ori prin plasarea pe sol a unor suporturi groase la locul
eventalei caderi – paie, crengi, materiale textile, etc.
• Se actioneaza pentru intreruperea tensiunii prin deschiderea intrerupatorului de
alimentare, iar in lipsa acestuia prin deschiderea separatorului, scoaterea
file:///C:/Users/B_TERI~1/AppData/Local/Temp/PRIM%20AJUTOR.htm 4/16
19/02/2019 ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PRIM AJUTOR

sigurantelor, scoaterea din priza, etc. de la caz la caz.

• Daca scoaterea de sub tensiune a instalatiei necesita timp, defavorizand
operativitatea interventiei, scoateti accidentatul de sub tensiune prin utilizarea
oricaror materiale sau echipamente electroizolante care sunt la indemana, astfel
incat sa se reuseasca indepartarea accidentatului de zona de pericol.

B. instalatii cu tensiunea de lucru peste 1000V – insasi apropierea de accidentat

poate prezenta pericol pentru salvator, din cauza tensiunii de pas. Se vor efectua
urmatoarele manevre:
- Deconectarea instalatiei (scoaterea de sub tensiune) o poate face numai o
• persoana care cunoaste bine instalatia, iar scoaterea accidentatului din instalatiile
aflate sub tensiune este permisa numai dupa deconectare. Pentru aceasta se
vor folosi orice mijloace disponibile: prin strigat, telefonic, prin radio sau prin
mesager, etc.
- Scoaterea accidentatului din instalatia aflata sub tensiune este permisa
numai in statiile electrice, unde operatia se executa de catre personalul special
instruit in acest sens si care utilizeaza mijloacele de protectie electroizolante
(cizme si manusi de inalta tensiune, stanga de manevra, corespunzatoare
tensiunii nominale a instalatiei).
- Daca din cauza arcului electric provocat de accidentat ca urmare a atingerii
instalatiei electrice, acestuia i s-au aprins hainele fara ca el sa fie in contact sau
in imediata apropiere a instalatiei electrice sub tensiune, se va actiona pentru
stingerea hainelor aprinse prin inabusire. Este de preferat ca accidentatul sa
fie culcat la pamant in timpul acestor interventii, deoarece miscarea acestuia ca o
“torta vie” ingreuneaza si agraveaza in acelasi timp actiunile de salvare.

DETERMINAREA STARII ACCIDENTATULUI

• Dupa scoaterea accidentatului de sub tensiune si in afara pericolului generat de

aceasta, se va determina starea clinica a victimei printr-o examinare rapida,
deoarece tot ce urmeaza sa se faca in continuare depinde de acesta stare.
Actiunile de prim ajutor sunt diferentiate, in functie de starea accidentatului:
• daca accidentatul este constient;
• daca accidentatul este inconstient;
• daca accidentatul prezinta vatamari sau raniri.

Daca accidentatul este constient

• In acest caz examinarea este usurata de faptul ca se poate stabili contact verbal
cu accidentatul. Acest contact trebuie realizat sub forma intrebarilor, concomitent
cu actiunea de calmare, de linistire a accidentatului: “aseaza-te” respectiv “culca-
te si stai linistit, respira adanc si regulat”, “cum s-a intamplat accidentul?”, “te
supara ceva?, ai ameteli?, ai greata?, ai cumva dificultati in respiratie?, te supara
inima?”.
In timpul intrebarilor se cauta vizual eventualele semne exterioare ale starii de
rau:
• culoarea pielii, in mod special culoarea fetei (paloare sau roseata excesiva);

file:///C:/Users/B_TERI~1/AppData/Local/Temp/PRIM%20AJUTOR.htm 5/16
19/02/2019 ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PRIM AJUTOR

• transpiratia fetei si a palmelor;

• prezenta si caracteristicile respiratiei si ale pulsului.
• In cazul unei stari de rau se solicita salvarea.

Daca accidentatul este inconstient

• Se considera in stare de inconstienta acel accidentat caruia ii lipsesc reflexele de
autoaparare si capacitatea de miscare autonoma. Functiile vitale de baza –
respiratia si circulatia – pot fi satisfacatoare.
• Daca din circumstantele producerii accidentului nu rezulta vatamari si leziuni care
ar contraindica intr-un mod evident miscarea si deplasarea accidentatului (de ex.:
cadere cu grave leziuni si vatamari, fracturi, hemoragii), asezati accidentatul intr-o
pozitie care sa permita examinarea sa, adica in pozitie culcat pe spate pe o
suprafata plana si suficient de rigida, cu recomandarea de a nu fi miscat inutil,
deoarece pot exista eventuale vatamari “ascunse”, pentru care miscarea ar fi
contraindicata.
• Desfaceti hainele la gat, piept si zona abdominala;
• Verificati starea respiratiei si existenta pulsului.
• In cazul lipsei functiilor vitale, fara a mai tine seama de eventualele interdictii de
miscare a accidentatului, acestuia i se va face respiratie artificiala sau reanimare
cardio-respiratorie.

Daca accidentatul prezinta alte vatamari

• La accidentele prin electrocutare se pot produce arsuri, fracturi, tulburari de
vedere.
• Simptomele dureroase ale acestor vatamari sunt semnalate de accidentatii
aflati in stare de constienta. In cazul celor care si-au pierdut cunostinta, cercetarea
vatamarilor trebuie facuta abia dupa ce s-a constatat starea satisfacatoare a
respiratiei si circulatiei sangvine, iar examinarea trebuie realizata numai vizual,
fara a misca si dezbraca inutil accidentatul.
• Dupa constatarea starii accidentatului, trebuie decis modul de acordare a
primului ajutor in functie de tipul vatamarii: arsuri, fracturi, plagi, etc.
• ! Chiar daca in urma electrocutarii, accidentatul nu acuza stari de rau (nici macar
trecatoare), el trebuie tinut in repaus timp de 0,5 – 1 ora, dupa care trebuie supus
unei consultatii medicale.
• ! Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicala,
deoarece ulterior pot surveni tulburari de ritm cardiac.
Daca starea de rau persista sau se agraveaza:
• accidentatul va fi asezat in pozitie culcat, cu picioarele ridicate;
• imbracamintea trebuie descheiata si slabita in zona gatului, pieptului si
abdomenului;
• se va asigura transport calificat (prin salvare) la un serviciu medical de urgenta.
• ! Modalitatea de acordare a primului ajutor si in general orice interventie se
stabilesc in functie de starea concreta a accidentatului.
file:///C:/Users/B_TERI~1/AppData/Local/Temp/PRIM%20AJUTOR.htm 6/16
19/02/2019 ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PRIM AJUTOR

OPRIREA HEMORAGIILOR
• HEMORAGIE = scurgerea sangelui in afara vaselor sanguine.
A. Hemoragii externe – sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii
unor vase de sange. Functie de vasele sectionate:
- H. ARTERIALE – sangele de culoare rosu-aprins tasneste intr-un jet sacadat, in
acelasi ritm cu pulsatiile inimii;
- H. VENOASE – sangele de culoare rosu-inchis curge lin, continuu;
- H. CAPILARE – sangele curge pe toata suprafata ranii, avand o intensitate
redusa.

B. Hemoragii interne – semne:

- Ameteala
- Cresterea numarului de batai ale inimii pe minut
- Cresterea numarului de respiratii pe minut
- Puls slab, iar TA scade mult sub valoarea normala
- Bolnav nelinistit, palid, vorbeste repede, are transpiratii reci si prezinta o sete
intensa.
Oprirea hemoragiei – HEMOSTAZA
- Natural – hemoragii mici, capilare
- Artificial
!!! Nu se aplica niciodata alcool iodat pe rana, acesta provocand necroza (arderea)
tesuturilor, nu se pun pe rana grasimi sau unguente.
Dupa curatarea si dezinfectarea ranii si a tegumentului din jur se poate incepe
pansarea.

HEMOSTAZA
• Oprirea rapida si competenta a unei hemoragii este una din actiunile decisive care
trebuie executata de catre cel care acorda primul ajutor
• Hemostaza provizorie – aplicarea unui pansament compresiv (cateva comprese
aplicate pe o plaga, o bucata de vata si un bandaj ceva mai strans)
• Daca hemoragia nu se opreste – comprimarea vasului prin care curge sangele
• In hemoragia arteriala – comprimarea se face intr-un punct situat cat mai
aproape de rana, intre aceasta si inima, deoarece trebuie oprita iesirea sangelui
care vine de la inima prin vasul deschis. Comprimarea vaselor se face mai bine in
locurile in care sunt mai aproape de un plan osos si se poate face direct, cu
degetul sau cu toata palma, insa numai pentru o hemostaza de scurta durata.
• Daca nu se poate mentine vasul comprimat un timp indelungat se recurge la
aplicarea garoului (sub garou se aplica o fasa de tifon sau un obiect dur).
!!! Mentinerea unui garou nu poate depasi 1 ora, timp in care accidentatul trebuie sa
ajunga la o unitate medicala
La aplicarea garoului se noteaza ora si data la care a fost pus.
file:///C:/Users/B_TERI~1/AppData/Local/Temp/PRIM%20AJUTOR.htm 7/16
19/02/2019 ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PRIM AJUTOR

APLICAREA GAROULUI
• Se aplica numai in cazul ranirii membrelor
• Compresiunea se realizeaza dupa ce membrul ranit este ridicat in sus cateva
secunde pentru a se goli de o parte din sangele venos
• Nu se aplica direct pe piele ci peste un invelis textil
• Locul aplicarii difera dupa tipul de hemoragie:
- h. venoasa – sangele curge de la periferie spre inima, garoul se plaseaza
distal, sub nivelul plagii (daca sangerarea continua inseamna ca e afectata o
artera) – SANGERAREA SE OPRESTE IN 2-3 MINUTE
- h. arteriala – garoul se aplica proximal (deasupra plagii), deoarece sangele
curge de la centru spre periferie - SANGERAREA SE OPRESTE IMEDIAT
- NU SE APLICA LA ANTEBRAT SAU GAMBA
- Nu se recomanda utilizarea garoului in hemostaza decat pe perioada
executarii toaletei si pansarii ranii sau in cazuri extreme.

SANGERARI DIN NAS

• Sangerarile din nas pot aparea spontan sau pot fi produse prin suflarea nasului,
printr-o lovitura directa sau in cazuri mai serioase, prin ranire indirecta cum ar fi o
fractura a craniului (si atunci nu opriti curgerea sangelui).
• In sangerari ale nasului, rezultate din alte cauze, acordati primul ajutor astfel:
• asezati ranitul in pozitie sezand cu capul inclinat usor in fata;
• puneti-l pe ranit sa-si stranga narile intre degetul mare si aratator timp de
aproximativ 10 minute, respirand pe gura;
• desfaceti articolele de imbracaminte la gat si piept;
• spuneti victimei sa stea linistita pentru a evita cresterea pulsului si a sangerarii;
• indemnati-o sa respire pe gura si sa nu-si sufle nasul cateva ore dupa ce
sangerarea s-a oprit pentru ca, cheagul format sa nu se desprinda;
• daca in urma acestor masuri sangerarea nu se opreste, duceti accidentatul la
spital

SANGERARI DIN URECHI

• Sangerarile din urechi pot fi insotite si de o eliminare a unui lichid galbui, simptom
care indica o fractura craniana, ceea ce este foarte grav.
• Nu incercati sa opriti curgerea de sange sau alte lichide din ureche!
• Nu acoperiti urechea cu tifon!
• Anuntati imediat medicul si acordati primul ajutor astfel:
• aplicati un bandaj cervical;
• puneti un pansament steril lejer pe ureche;
• culcati ranitul pe partea afectata sprijinind cu atentie capul si gatul, cu partea
superioara a corpului usor ridicata;
• daca ranitul vomita sau daca trebuie sa-l parasiti, puneti-l in pozitia de recuperare
pe partea afectata;
• controlati respiratia si circulatia;
file:///C:/Users/B_TERI~1/AppData/Local/Temp/PRIM%20AJUTOR.htm 8/16
19/02/2019 ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PRIM AJUTOR

• luati masurile impotriva socului.

SANGERAREA VARICELOR
• Varicele apar cand deschiderile venelor nu permit curgerea normala a sangelui.
Acesta se strange in vene creand o presiune ce poate duce la ruperea lor. La
suprafata, sangerarea interna determina umflarea si colorarea zonei. Sangerarea
exterioara, produsa de o lovitura sau o sfasiere poate parea serioasa dar in
general nu este asa. Aceasta situatie apare mai ales la partea inferioara a
gambelor si la picioare.
• Procedati astfel:
• ridicati membrul cat de mult pana la limita confortului;
• aplicati un pansament compresiv si fixati pansamentul cu un bandaj in timp ce
mentineti membrul ridicat si sprijinit;
• scoateti sau desfaceti orice articol de imbracaminte care ar putea impiedica
circulatia sangelui;
• transportati victima la spital.

LESINUL (LIPOTIMIA)
• Lesinul este rezultatul unei oxigenari temporar insuficiente a creierului . O
persoana care lesina va fi inconstienta chiar numai pentru cateva momente.
Scopul acordarii primului ajutor in caz de lesin este de a creste oxigenarea
creierului.
Cauzele obisnuite ale lesinului sunt:
• oboseala, perioade indelungate petrecute in aceeasi pozitie (in picioare sau
asezat), foame, lipsa aerului proaspat;
• stari emotionale ca, de ex., frica, anxietatea, vederea sangelui;
• boala, traumatisme, dureri mari.
Pot exista simptome care preced lesinul: pierderea echilibrului, paliditate,
transpiratii.
Masuri preventive:
• se asigura aer proaspat (se deschid usi/ferestre), dar fara temperaturi excesive;
• se slabeste stransoarea hainelor la gat, piept si talie;
• daca persoana este culcata, picioarele se ridica la inaltimea de 10 – 30 cm fata de
sol.

PRIMUL AJUTOR
• Primul ajutor:
• se verifica daca victima are caile respiratorii deschise si daca respira;
• se slabesc hainele la gat, piept si talie;
• se aseaza victima in pozitia de siguranta (de recuperare);
• se asigura aer proaspat si se protejeaza victima de temperaturi extreme;
• se mentine victima intinsa confortabil inca 10-15 minute dupa ce si-a recapatat
cunostinta.
• Pierderea temporara a cunostintei poate fi unul din simptomele care insotesc o
criza cardiaca ischemica sau o comotie cerebrala. Se are in vedere o astfel de
file:///C:/Users/B_TERI~1/AppData/Local/Temp/PRIM%20AJUTOR.htm 9/16
19/02/2019 ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PRIM AJUTOR

posibilitate, mai ales, cand lesinul se produce la persoanele mai in varsta si cauza
nu este evidenta.
• Daca revenirea din lesin nu e rapida si completa este necesar ajutor
medical.

SINCOPA
• Ca manifestari, sincopa se aseamana cu lesinul. Apare rar la oameni sanatosi si
e cauzata aproape intotdeauna de lovituri in zonele reflexogene (plexul
abdominal, barbie, gat, testicule) sau de boli cardiace, hemoragii, boli vasculare.
• In sincopa, spre deosebire de lesin, pulsul devine neregulat, deosebit de
slab si poate chiar disparea.
• Primul ajutor este acelasi ca pentru lesin.
• Daca apare stop cardio-respirator se iau de indata masurile
corespunzatoare. Se asigura transportul urgent si sub supraveghere al victimei la
spital.

REGULI GENERALE PRIVIND PANSAREA

Pansamentele si bandajele sunt elemente de baza in acordarea primului ajutor
pentru ingrijirea ranilor si a traumatismelor muschilor, oaselor si articulatiilor.
Persoanele care acorda prim ajutor trebuie sa fie familiarizate nu numai cu
folosirea pansamentelor si bandajelor comerciale, ci si sa fie capabile sa le
improvizeze, de la caz la caz, din materialele aflate la indemana.
Inainte de pansare, opriti hemoragia.
• spalati-va pe maini inainte de a pansa o rana. Curatenia este esentiala pentru
prevenirea sau reducerea riscului de infectare.
• dezinfectati-va, daca este posibil, cu spirt, tinctura de iod, apa oxigenata, solutii
de rivanol 1o/oo, permanganate de potasiu 1o/oo, bromocet 1o/oo, apa de
colonie, benzina, tuica tare etc.
• nu atigeti si nu suflati peste partea de pansament care va veni in contact direct cu
rana;
• folositi pentru pansare cel mai curat material disponibil;
• daca le aveti la indemana, folositi o pensa si un foarfece sterilizate prin fierbere
sau la flacara;
• acoperiti complet rana si intindeti marginile pansamentului dincolo de limitele ranii;
• inainte de pansare, aplicati peste compresele de tifon, bumbac absorbant, vata,
fasa neaderenta sau alt material curat;
file:///C:/Users/B_TERI~1/AppData/Local/Temp/PRIM%20AJUTOR.htm 10/16
19/02/2019 ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PRIM AJUTOR

• nu indepartati de pe rana pansamentul deja facut. Daca sangele a trecut prin

pansament, lasati pansamentul neschimbat si acoperiti-l cu pansamente
suplimentare, vata sau alte materiale, fixate cat mai bine.
• cand sangerarea nu se opreste si pansamentul se imbiba cu sange, se vor aplica
si alte masuri de oprire a hemoragiei (hemostaza);
• fixati pansamentul cu banda adeziva (leucoplast) sau bandaje (fesi) pentru ca
acesta sa nu cada in timpul transportului.
• daca pansamentul a fost facut in conditii nesterile, avertizati unitatea medicala
care preia ranitul.
• Nu puneti niciodata vata direct pe rana!

FRACTURILE
• Definitie: Intreruperea continuitatii unui os, cu alte cuvinte orice rupere, zdrobire
sau plesnire (fisurare) a unui os ca urmare a unui traumatism mai puternic (cadere
de la inaltime, lovitura, strivire, tamponare, izbire, rasucire, etc)
• Toate cele 200 oase ale corpului se pot fractura, dar cel mai des, fracturile se
produc la oasele lungi ale membrelor, la oasele bazinului si ale coloanei
vertebrale.
• Cazurile mai frecvente ale fracturilor:
- Accidentele de munca si de circulatie;
- Catastrofele (cutremure, prabusiri de mine, ciocniri de trenuri, etc)
• Frecventa: cel mai mare numar se inregistreaza la barbatii intre 25-50 ani si la
varstnici (fracturile se pot produce si la traumatisme usoare)

PREVENIREA FRACTURILOR
Majoritatea fracturilor pot fi prevenite prin adoptarea unor masuri de securitate
(obiceiuri, deprinderi) in diferite activitati profesionale, casnice, sportive, etc.
Trebuie evitate:
• Suprafetele accidentale sau incarcate cu diferite obiecte (obstacole): unelte,
materiale, cordoane de racord, furtunuri, etc.
• Pardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase; lipsa covoarelor, carpetelor
sau traverselor;
• Scarile luminate insuficient si blocate (aglomerate) cu diverse obiecte, fara
balustrada, acoperite cu gheata si/sau zapada;
• Folosirea scaunelor pentru a atinge locuri inalte, a scarilor pliante defecte, a
scarilor neasigurate, a improvizatiilor;
• Neutilizarea balustradelor si a centurilor de siguranta atunci cand se lucreaza la
inaltime

TIPURI DE FRACTURI
Cunoasterea diferitelor tipuri de fracturi este foarte importanta in
luarea masurilor de prim ajutor adecvate, care sa nu agraveze
file:///C:/Users/B_TERI~1/AppData/Local/Temp/PRIM%20AJUTOR.htm 11/16
19/02/2019 ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PRIM AJUTOR

fractura si sa previna complicatiile: transformarea unei fracture

incomplete intr-una completa, a unei fracturi complete intr-una cu
deplasare, a unei fracturi inchise intr-una deschisa.
In functie de modul de producere a accidentului trebuie suspectata o
fractura chiar si la distanta de locul de actiune a agentului agresor.
Functie de actiunea directa/indirecta a agentului agresor:
• Fractura directa – se produce la locul de aplicare a fortei respective (la locul de
actiune a agentului agresor) – caderea unei greutati pe coapsa, gamba, mana; o
lovitura aplicata pe coloana, etc.
Acest tip de fractura intereseaza in special oasele care nu au toata suprafata
acoperita de muschi (cubitus, tibie, clavicula)
2. Fractura indirecta – se produce la distanta de locul de aplicare a fortei
respective (la distanta de locul de actiune a agentului agresor). Se produce prin:
• Flexie – agentul agresor actioneaza asupra unei extremitati a osului, cealalta
extremitate fiind fixata; osul se rupe acolo unde curbura e mai mare (F de
clavicula prin cadere pe umar, F gatului femural prin cadere pe genunchi)
• Rasucire – accidentele provocate de prinderea hainelor sau membrelor de o
masina, banda, agregat, fapt ce duce la ruperea oaselor la distanta prin fracturi
spiroide – F coapsei prin rotirea violenta a corpului, in timp ce piciorul e blocat pe
sol.
• Tractiune – un segment de membru e prins si atarna sau e tras de un agregat
producandu-se si o mica rotatie;
• Presiune – fracturi produse prin caderi de la inaltime: F de calcai, genunchi, sold
si coloana vertebrala in cazul caderilor in picioare; F de antebrat, brat, si clavicula
in caderile pe palme sau pe cot.

Fracturile mai pot fi:

• Inchise, cand cel putin pielea a ramas intacta
• Deschise, cand s-a produs si o rana prin care focarul de factura comunica cu
exteriorul. Fracturile deschise sunt mai grave, find insotite de hemoragii si
complicate cu infectii.

SEMNE SI SIMPTOME
Inainte de examinarea accidentatului este obligatoriu ca salvatorul sa
se informeze asupra:
• agentului agresor,
• a modului de actiune a acestuia
• caror parti din organism a actionat
Fractura se suspecteaza daca:
• Traumatismul e produs de o forta externa puternica;
• S-a auzit o trosnitura sau o pocnitura.
Examinarea accidentatului se realizeaza cu blandete si atentie pentru
a nu provoca leziuni suplimentare.
Membrul accidentat se compara cu cel valid pentru a determina
gradul de deformare.
Imbracamintea trebuie taiata pentru a permite examinarea zonei
file:///C:/Users/B_TERI~1/AppData/Local/Temp/PRIM%20AJUTOR.htm 12/16
19/02/2019 ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PRIM AJUTOR

traumatizate.

SEMNE DE PROBABILITATE
• Durerea si sensibilitatea dureroasa – maxime la locul fracturii, cu ocazia
miscarii sau palparii portiunii ranite (!!! o simpla contuzie musculara poate provoca
durere)
• Deformarea regiunii traumatizate (!!! Hematomul si luxatia pot deforma zona
afectata)
• Impotenta functionala – pierderea functiunii sau imposibilitatea efectuarii miscarii
partii ranite – intotdeauna prezenta ca urmare a durerii si deformarii (!!! Lipsa
miscarii este un act de aparare impotriva durerii)
• Scurtarea membrului fracturat (prin deplasarea pe verticala a segmentelor
osoase) (!!! Poate apare si in luxatii)
• Vanataia (echimoza) – apare mai tarziu si uneori la distanta de locul fracturii –
indica difuzarea sangelui din focarul de fractura in straturile pielii (!!! Poate apare si
dupa o simpla lovitura)

SEMNE SIGURE
• Miscarea anormala aparuta in afara articulatiilor indica in mod sigur o fractura
completa. !!! Nu trebuie sa fie cautata de catre salvator indoind gamba, coapsa,
bratul sau antebratul victimei. Poate fi observata in timp ce accidentatul se misca
sau se agita din cauza durerii; cel mult i se cere sa-si ridice membrul in cauza,
putandu-se constata atunci ca miscarea nu se transmite extremitatii acestuia.
• Crepitatia sau frecatura rezulta din frecarea fragmentelor osoase intre ele, in
timp ce accidentatul executa o miscare; e periculos sa fie cautata intentionat
deoarece pot fi provocate complicatii.
PRIMUL AJUTOR IN FRACTURI
• Scop: - prevenirea complicatiilor si leziunilor ulterioare
- diminuarea durerii si umflarea zonei.

REGULI GENERALE

CE NU TREBUIE FACUT:
- NU se actioneaza brutal si NU se impun victimei miscari inutile;
- Victima NU trebuie ridicata in picioare sau transportata inainte de imobilizarea
fracturii, pentru ca toate acestea pot provoca complicatii:
1. Accentuarea durerii(cauza a socului)
2. Deplasarea fragmentelor osoase uneori ascutite si taioase care distrug muschi,
vase de sange sau nervi provocand hemoragii sau paralizii.
3. Transformarea fracturii inchise intr-una deschisa si complicatii

CE TREBUIE FACUT:
- Primul ajutor se acorda la locul accidentului, exceptand cazul in care persista un
pericol pentru salvator sau pentru victima. Victima trebuie asezata in cel mai
apropiat loc sigur, unde ranile sale sa poata fi temporar asistate si stabilizate.
file:///C:/Users/B_TERI~1/AppData/Local/Temp/PRIM%20AJUTOR.htm 13/16
19/02/2019 ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PRIM AJUTOR

- In caz de fractura deschisa – primordiala este oprirea hemoragiei si pansarea

ranii. Orice os exteriorizat trebuie protejat cu fesi de jur imprejur, dar NU
TREBUIE FORTAT SA INTRE INAPOI IN RANA.
- Administrarea unui calmant pentru a diminua durerea (antinevralgic,
algocalmin)

- Obiectivul principal al primului ajutor – imobilizarea focarului fracturii pentru

a preveni complicatiile si a alina durerea. Imobilizarea se realizeaza cu ajutorul
atelelor confectionate special sau improvizate (bastoane, umbrele, bucati de
scandura sau placaj, cozi de matura, sipci, paturi, etc)

REGULILE IMOBILIZARII FRACTURII

• Orice imobilizare trebuie sa cuprinda doua articulatii (incheieturi): cea de deasupra
si cea de dedesubtul focarului de fractura (proximal si distal)
• La membre, atelele se pun de o parte si de alta a focarului de fractura (sau
membrul se aseaza intr-o gutiera speciala)
• Atelele se invelesc in vata (sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu
stanjeni circulatia sau a nu mari durerea;
• Se evita aplicarea atelelor pe locul unde osul vine in contact direct cu pielea (fata
antero-interna a gambei)
• Acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizata, golurile se
umplu cu vata;
• Se trage apoi o fasa, la inceput circulara, apoi serpuitoare, in jurul atelelor si
membrului fracturat, obtinand astfel o imobilizare provizorie (imobilizarea de
durata – in aparat gipsat – serviciul medical de specialitate)
!!! Fasa prea stransa stanjeneste circulatia sangelui si accentueaza durerea, iar fasa
prea larga este egala cu lipsa imobilizarii.
• Orice accentuare a durerii indica agravarea situatiei si necesita controlarea
pozitiei membrelor, a bandajelor si nodurilor si a circulatiei sangelui la extremitati.
!!! Nodurile de la materialul utilizat pentru fixarea atelelor vor fi facute peste atela si
nu pe zona descoperita deoarece pot provoca compresiuni dureroase pe
tegumente.
!!! Daca sunt ranite ambele picioare, nodurile se fac pe linia mediana.
• La efectuarea imobilizarii trebuie sa conlucreze cel putin doua persoane. Una
ridica membrul fracturat cu o mana, in timp ce cu palma cealalta sprijina locul
fracturii iar cealalata persoana aplica atelele si trage fasa.

- Dupa imobilizare urmeaza transportarea accidentatului la spital. Pana atunci

se va asigura in continuare supravegherea accidentatului luandu-se in
continuare masurile necesare pentru prevenirea socului: acoperire cu pleduri sau
haine, administrare de calmante pentru durere si de lichide, daca victima este
constienta.

file:///C:/Users/B_TERI~1/AppData/Local/Temp/PRIM%20AJUTOR.htm 14/16
19/02/2019 ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PRIM AJUTOR

REDUCEREA FRACTURII
In cazul fracturarii unui os, muschii asociati acestuia se contracta; daca fractura e
completa, contractia rapida a muschilor poate produce alunecarea extremitatilor
rupte si patrunderea lor in tesutul inconjurator. Manipularea brutala poate produce
dureri si chiar leziuni ale muschilor, nervilor si vaselor sanguine.
Astfel poate fi necesara reducerea fracturii prin tractiunea membrului accidentat,
ceea ce realizeaza implicit si relaxarea (repunerea, reasezarea in ax) oaselor
rupte si deplasate. Daca aceasta reducere este necesara, ea trebuie executata de
doi salvatori:
• Unul ridica membrul deasupra fracturii (proximal)
• Celalat trage, cu grija, dar ferm, in josul fracturii, divergent fata de primul si in axul
membrului respective

PRECAUTIILE TRACTIUNII
• NU incercati sa indreptati articulatiile in cazul traumatismelor umerilor, coatelor,
incheieturilor mainii sau genunchilor. Aceasta manevra poate distruge nervi
importanti si vase sanguine mari care trec prin apropierea acestor incheieturi.
• Aplicati o tractiune suficienta numai pentru a alinia membrul si a elibera compresia
musculara si a extremitatilor osului fracturat asupra nervilor si muschilor. Pentru a
realinia membrul poate fi necesara o tractiune mai mare, dar nu fortati. Daca
exista rezistenta sau durere accentuata, intrerupeti tractiunea si imobilizati in
pozitia diformitatii existente.
• Mentineti tractiunea pana cand membrul este complet imobilizat.
• Efectuati manevra de axare a membrului fracturat numai daca se constata
deformarea evidenta a membrului. Ea nu e obligatorie dar e bine sa se faca in
primele minute dupa accident, pentru ca in aceasta perioada victima are o scurta
perioada de “anestezie naturala”.
• Notati ca ati aplicat tractiunea si informati serviciul medical – verbal/printr-o nota
scrisa, introdusa in imbracamintea victimei.

MANEVRELE DE TRACTIUNE
1. PENTRU MEMEBRUL SUPERIOR
- La nivelul bratului – se indoaie cotul la 90o – primul salvator trage in ax apucand
de antebrat, in portiunea sa superioara, imediat sub plica cotului, iar al doilea
salvator apuca de brat cu mainile impreunate ca o chinga in axila si trage in sens
contrar;

file:///C:/Users/B_TERI~1/AppData/Local/Temp/PRIM%20AJUTOR.htm 15/16
19/02/2019 ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PRIM AJUTOR

- La nivelul antebratului – se indoaie incet cotul victimei la 90o – primul salvator

trage in ax de degetul mare al mainii, iar al doilea salvator trage tot in ax dar in
sens contrar apucand de portiunea inferioara a bratului, imediat deasupra plicii
cotului;
2. PENTRU MEMBRUL INFERIOR
- La nivelul femurului (coapsa) – se mentine genunchiul victimei intins si se trage
in ax, primul salvator apucand de picior cu mainile sprijinite de glezna si de calcai,
iar al doilea salvator tragand in sens contrar de radacina coapsei cu mainile
impreunate in chinga sau cu ajutorul unui cersaf introdus intre coapse.
- La nivelul gambei (gleznei) – se ridica membrul inferior, indoindu-l la nivelul
genunchiului si se trage in ax: un salvator apuca de laba piciorului si cel de-al
doilea salvator trage in sens contrar, apucand de genunchi;
- La nivelul degetelor, mainii sau labei piciorului – se trage intr-un sens de
varfurile degetelor corespunzatoare regiunii deformate, fixand cu putere, cu
cealalata mana, pumnul sau glezna victimei (membrul superior sau membrul
inferior).

file:///C:/Users/B_TERI~1/AppData/Local/Temp/PRIM%20AJUTOR.htm 16/16