Professional Documents
Culture Documents
Serviciile online
• Serviciile online ca: Prodigy, Compuserve şi America Online.
Internetul
• Internetul o reţea de computere legate unele de celelalte
• Este orcând la dispoziţia utilizatorilor pentru mesaje electronice, e-mail,
transmitere de fişiere şi com bidirecţională între indivizi sau computere.
• În timpul în care era dezvoltat software-ul pentru browsre-ele de Web, World
Wide Web cunoştea o creştere spectaculoasă a numărului de site-uri.
• Cele mai populare trei servicii oferite de Internet sunt: e-mail-ul, grupurile de
discuţie şi World Wide Web.
• E-mail-ul. Milioane de oameni comunică acum cu ajutorul mesajelor
electronice.
• Grupurile de discuţie. Grupurile de discuţie sunt sisteme electronice de
distribuţie a mesajelor permit celor interesaţi de acelaşi subiect să schimbe
informaţii sau opinii. În prezent, există 20.000 de grupuri de discuţie care acoperă
diferite subiecte. Uni oameni consideră că primesc informaţia mai rapid de la un grup
de discuţie decât din ziare sau reviste.
• World Wide Web. Un sistem cu ajut căruia inf din anumite computere poate fi
accesată rapid şi convenabil de alte computere. Web-ul foloseşte metafora “paginii”.
Interesul pentru anumite paginii Web este măsurat în funcţie de numărul de accesări
(hits) ale site-ului. Penthouse declară 2 milioane de accesări pe zi.
• Mulţi oameni de afaceri au pagini de Web, deseori fără a avea idee clară
asupra modului cum pot fi utile acestea.
• Problema paginile Web sunt privite modalităţi de prezentare a reclamelor,
tendinţa de a privi noile mass media la fel ca pe cele vechi.
• Sunt interactive, oferind utilizatorului un număr de modalităţi prin care acesta
să se implice în activităţile şi resursele online.
• Seven Brikerts trecerea de la cultura tipărită la cea electronică va conduce
la îngreunarea limbajului: prin comunicarea electronică se va ajunge la realizarea unui
tip telegrafic de plainspeak şi a prezis că vom asista la descreştere a formelor subtile
ale limbajului (ex: ambiguitatea, paradoxul, ironia)
• Un alt dezavantaj al Internetului şi al World Wide Web este puterea pe care o
au de a îndepărta oamenii de lumea reală, de terra firma.
• Mesajele trimise de indivizi pot conţine atât informaţii sigure, cât şi zvonuri,
speculaţii deliberat înşelătoare şi minciuni evidente.
• Acurateţea informaţiilor prezentate de Internet nu a fost verificată de un editor.
Agenţii
• Oamenii au nevoie de ajutor pt sortarea tuturor inf disponibile fluxul de
informaţii şi numărul de canale creşte
• Sortarea informaţiilor roboţi comuterizaţi, agenţi sau “valeţi digitali”. După
o perioadă de timp, agenţii noştri ar putea să înceapă să cunoască foarte bine
preferinţele noastre şi să caute un conţinut care să fie conform cu aceste preferinţe.
“Noile ştiri”
• Concept (new news) apărut în timpul alegerilor prezidenţiale din 1992.
• Jon Katz (jurnalist Rolling Stone) – se pare că a introdus acest termen, spunea:
“Noile ştiri reprezintă o mixtură năucitoare, parte film hollywoodian, parte film de
televiziune, parte muzică pop şi pop art, la care se adaugă cultură populară şi reviste
despre celebrităţi, tabloide, televiziune prin cablu”.
• Amestecul de informaţii şi divertisment (apariţia lui Bush la MTV, prestaţia
lui Clinton la saxofon)
• Pun candidatul în contact direct cu publicul, fără mijlocirea jurnalistului, ştirile
tradiţionale (old news) par să piardă teren în faţa “noilor ştiri”.
• Katz – vor lua locul ştirilor tradiţionale, un studiu a stabilit că utilizarea
“noilor ştiri” nu pare să reducă folosirea surselor de ştiri convenţionale.
Rolul teoriei
• Teoria com are ca scop îmbunătăţirea înţelegerii procesului de com de masă
• O nouă conceptualizare care are la bază studiile electorale din anii `40,
regăsite în cărţile The People`s Choice
• Noua viziune atribuie mai puţină putere mesajelor de comunicare în masă –
“modelul efectelor limitate” (Joseph Klapper – The Effects of Mass Communication,
1960)
• Indivizii capabili să opună rezistenţă la mesajele de comunicare în masă,
rezistenţă cauzată de :
o sprijinul pe care indivizii îl primesc de la alte persoane pentru opinii
o tipul de filtrare psihologică la primirea mesajelor.
• Cercetări mai recente refac ideea puterii mesajelor – teoria agendei sau teoria
cultivării – atribuie “efecte moderate”, iar spirala tăcerii – sugerează existenţa
“efectele puternice ale comunicării de masă”
Ipoteze ştiinţifice
• După realizarea “documentaţiei” existente din domeniul respectiv, se
formulează o ipoteză. Ipoteza serveşte ca ghid pentru soluţionarea problemei.
• O ipoteză este, de obicei, încadrată de ceea ce este cunoscut ca formă
condiţională (dacă…, atunci).
• Un om de ştiinţă care a stabilit o relaţie condiţională tratează cu cauze şi
efecte. Cauza este denumită “variabilă independentă”, în timp ce efectul, fenomenul
pe care dorim să-l explicăm, este “variabilă dependentă”.
• Cercetătorii presupun că subiectele pe care le analizează sunt fenomene ale
naturii, şi nu rezultatul unei ordonări supranaturale.
Analiza de conţinut
• Metoda sistematică de analizare a conţinutului mesajului.
• Examinează com făcute în momente şi în locuri pe care cercet le-a ales.
• O utilizare sofisticată a analizei de conţinut informaţii despre sursă, canal,
receptor, feedback sau alte condiţii ale situaţiei de comunicare.
Experimentele
• Metode clasice de a trata problemele de cauzalitate.
• Implică controlul sau folosirea unei variabile de către un experimentator şi
observarea sau măsurarea rezultaturlui într-un mod obiectiv şi sistematic.
• Experimentul clasic va răspunde la întrebări de tipul dacă şi în ce măsură o
variabilă (experimentală sau independentă) afectează o altă vatiabilă (variabilă
dependentă).
• Unele experimente sunt făcute mult mai complexe pentru a da răspunsuri la
întrebări suplimentare (de exemplu, cât de mult vor dura efectele diferitelor tipuri sau
combinaţii de mesaje, efectele unui număr de variabileindependente diferite care pot
interacţiona).
• Experimentele “naturale” se pot realiza în afara laboratorului. Tehnica split-
run, prin care sunt prezentate două versiuni ale unei reclame sau ale unui alt mesaj şi
se evaluează eficacitatea relativă a fiecăreia. Acest lucru se poate realiza prin
“întrebări de urmărire” (follow-up questions).
Studiile de caz
• Este utilizat pentru a examina mai multe caracteristici ale unui singur subiect.
• Încearcă să afle “tot” despre domeniul în care este interesat investigatorul
pentru cazul specific pe o perioadă de timp.
Siguranţa
• Siguranţa se ocupă de consistenţa măsurătorii.
• Siguranţa externă este abilitatea unei măsurători de a furniza aceleaşi date de
fiecare dată, în limite de eroare acceptabile.
• Siguranţa internă se referă la întrebarea dacă diferite subpărţi ale unui test
furnizează date comparabile.
• Sursa de info produce un msj ce va fi comu dintr-o serie de alte msje posibile.
• Cu cât este mai mult zgomot într-un canal, cu atât este mai necesară
redundanţa care reduce entropia relativă a mesajului.
Modelul Westley-MacLean
• Ei au realizat că procesul de comunicare poate fi început de către un
eveniment sau de către un individ.
• Modelul Westley-MacLean A-uri şi X-uri în afara câmpului senzorial
imediat al lui B.
• Introduc C permite acestor A-uri şi X-uri adiţionale să contribuie la
orientarea lui B în mediu.
C are trei funcţii:
1. de a selecta abstracţiile obiectului X corespunzătoare rezolvării necesităţiilor sau
soluţionării problemelor lui B;
2. de a le transforma într-o formă de simbol conţinând înţelesuri care îi aparţin şi
lui B;
3. de a transmite aceste simboluri către B printr-un canal sau mijloc de comunicare.
• C observă, selectează, codifică şi transmite o porţiune limitată de X-uri pentru
a satisface necesitatea de informaţii a lui B. Acesta este rolul de gatekeeper jucat de
mass media. În acest model, B poate fi o persoană, un grup sau un întreg sistem
social.
• Mesajele pot fi intenţionate (cu intenţia de a modifica perceperea lui X către
B) sau neintenţionate (fără nici o intenţie din partea comunicatorului de a-l influienţa
pe B). Feedback-ul – cu intenţie sau fără intenţie.
• B-urile sunt ceea ce înţelegem de obicei prin “destinaţie” sau “public”.
• C-urile servesc ca agenţi ai B-urilor prin selectarea şi transmiterea
neintenţionată a informaţiilor de care au nevoie B-urile, în special informaţii care nu
sunt accesibile acestora.
• X-urile sunt obiecte şi evenimente la îndemână sub formă de mesaje.
• Canalele mij prin care X-urile (msj) sunt transmise către A-uri şi B-uri.
• Canalele include C-uri care pot modifica mesajele (acţionând ca gatekeepers).
• Codificarea este procesul prin care A-urile şi C-urile abstrag din X-uri
mesajele (X`) transmise în canale. Decodificarea are loc când B-urile primesc mesajul
şi îl interiorizează.
• Feedback-ul furnizează A-urilor şi C-urilor informaţii despre efectul mesajului
lor asupra B-urilor.
• Westley şi MacLean au luat modelul lui Newcomb şi l-au extins pentru a
include şi comunicarea de masă.
1. Cineva
2. sesizează un eveniment
3. şi reacţionează
4. într-o situaţie
5. prin anumite mijloace
6. pentru a face disponibile materiale
7. într-o formă
8. şi un context
9. transmiţând un conţinut
10. cu unele consecinţe
Conceptul de atitudine
• E o modalitate de a fi programat pentru sau împotriva anumitor lucruri
• O stare mentală sau neurală de „pregătire” organizată prin experienţă,
exercitând o influenţă directă sau dinamică asupra răspunsurilor indivizilor la toate
subiectele şi situaţiile cu care aceştia vin în legătură
• O pedispoziţie de durată, învăţată de a te comporta corespunzător faţă de o
anumită clasă de obiecte
Credibilitatea sursei
• Variabilele dintr-o situaţie de comunicare asupra căreia comunicatorul are
oarecare control este alegerea sursei
• Dacă ai sursa potrivită, poţi creşte eficacitatea mesajului tău.
• Alegerea unei surse care să vorbească despre ideea sau despre produsul tău
face desigur parte din instrumentele propagandei, şi anume cel al recomandării.
• Hovland şi Weiss (1951) au conceput un experiment pentru a testa eficacitatea
credibilităţii sursei.
• Au realizat un experiment în care acelaşi mesaj este prezentat unor persoane
ca venind dintr-o sursă cu mare credibilitate şi altora ca venind de la o sursă cu
credibilitate redusă.
• Rezultatele înregistrate imediat după test arată că sursa cu mare credibilitate a
produs o schimbare de opinie mai mare la trei dintre cele patru subiecte
• Tendinţe de a disocia sursa de opinie o dată cu trecerea timpului.
• Whitehead – încrederea este o dimensiune foarte importantă. Dimensiunea
profesionalismului sau a competenţei este similară dimensiunii expertizei.
• Cercetarea lui Whitehead – dinamismul şi obiectivitatea sunt componente
importante.
• Există dovezi că realizarea unor susţineri multiple poate reduce eficacitatea
unei surse de mare credibilitate
• Unii cercetători au contestat existenţa unui efect de adormire. Gillig şi
Greenwald (1974) nu au putut constata un efect de adormire – adică o creştere
statistic semnificativă în schimbarea de opinie pentru un grup expus la o sursă de
mică credibilitate – în cele şapte replici ale unui experiment proiectat pentru a
prezenta acest efect.
• O diferenţă semnificativă a efectului surselor cu mare şi cu mică credibilitate
de-a lungul timpului, dar aceasta nu este acelaşi lucru cu o creştere semnificativă a
schimbării de opinie pentru un grup expus la o sursă de mică credibilitate
• Cook şi Flay – utilizat expresia „efectul de adormire absolută” pentru a se
referi la schimbarea menţionată mai sus.
Apelul la teamă
• O altă tactică obişnuită în masă este ameninţarea sau producerea sentimentului
de teamă în cadrul audienţei.
• Communication and Persuasion (Hovland, 1953) investigarea apelurilor la
teamă în producerea unor schimbări de atitudine.
• Pe baza teoriei de învăţare, se poate stabili că o teamă puternică va duce la o
schimbare de atitudine deoarece va mări interesul şi va solicita o atenţie şi o
înţelegere mai mare
• Se investighează efectul negativ potenţial al apelului puternic la teamă.
• Apelul la teamă minoră a fost cel mai eficace în convingerea subiecţilor să
urmeze recomandările.
• Apelul la teamă puternică a fost mai puţin eficace.
• Rezultatele experimentului au arătat că apelul la teamă poate fi prea puternic şi
poate provoca o formă de indiferenţă care reduce eficacitatea comunicării.
• Studiul a demonstrat că mesajele persuasive utilizate produceau schmbări de
atitudine pe termen lung.
• Janis (1967) a formulat un model – relaţia dintre apelul la teamă şi schmbarea
de atitudine este curbilinie: nivelurile de teamă reduse şi ridicate dintr-un mesaj pot
conduce la mişcări mici de atitudine şi că nivelurile moderate de teamă vor conduce
cele mai mari schimbări de atitudine.
• Rogers (1975) – teoria motivării protecţiei privind apelul la frică şi schimbarea
de atitudine – o abordare diferită a rolului fricii în persuasiune.
• Dezvoltă un model care cuprinde trei elemente cheie ce acţionează în cazul
apelului la teamă:
1. amploarea caracterului nociv al evenimentului prezentat
2. probabilitatea de producere a acestui eveniment
3. eficacitatea unui răspuns recomandat
• atunci când membrii audienţei primesc un apel la teamă, ei îl evaluează. Dacă
periculozitatea sau oroarea descrise ale evenimentului sunt considerate ca
improbabile sau acţiunile recomandate nu sunt considerate adecvate pentru a face
faţă situaţiei, atunci schimbarea de atitudine este improbabilă.
Rezistenţa la contrapropagandă
• Metode de a face atitudinile rezistente la schimbare
• Rezultatele au arătat că mesajele unilaterale şi bilaterale au avut aceeaşi
eficacitate pentru cei ce nu au fost supuşi contrapropagandei.
• Indică totuşi o diferenţă izbitoare pentru cei care au primit mesajele de
contrapropagandă. Cei care au primit mesajul unilateral nu au mai prezentat nici o
urmă de schimbare de atitudine după ce au fost expuşi la contrapropagandă. Cei care
au primit mesajul bilateral au prezentat, după contrapropagandă, o schimbare de
atitudine la fel de mare ca şi atunci când nu fuseseră expuşi la aceasta
• Unul dintre avantajele mesajului bilateral faţă de cel unilateral este că acesta
este mai eficace în constituirea rezistenţei la eforturile persuasive ulterioare.
• Lumsdaine şi Janis se referă la cel ce primeşte mesajul bilateral ca devenind
„inoculat”
Teoria inoculării
• Teoria lui McGuire şi a lui Papageorgis – cercetătorii au arătat că cei mai
mulţi dintre oameni au multe convingeri care nu au fost contestate şi că acestea pot fi
cu uşurinţă influienţate o dată ce sunt atacate, deoarece persoana respectivă nu este
obişnuită să le apere.
• Au testat presupunerea de bază prin care se susţine că metoda de întreţinere ar
avea o eficacitate de imunizare mai mică decât metoda de înoculare prin expunerea
prealabilă a persoanelor la forme de argumentare care le atacă convingerile,
stimulându-le să se apere.
• A fost testată şi a doua ipoteză – participarea avtivă în timpul expunerii la
apărare ar fi mai puţin eficace decât participarea pasivă la producerea imunităţii la o
persuasiune ulterioară
• Au selectat unele truisme culturale care pot fi atacate cu greu. Ex ”fiecare
persoană trebuie să se spele pe dinţi dacă este posibil”
• Cele două tipuri cu materiale de imunizare prezentate au fost de susţinere şi de
respingere (contraargumente împotriva truismelor + respingerea contraargumentelor).
• S-a demonstrat că truismele erau mai vulnerabile la atac dacă nu se aplica nici
o imunizare.
• Apărarea prin respingere era mai eficientă decât apărarea prin susţinere.
• Rezultatele au arătat că inocularea conduce la o imunitate la diferite
argumente aproape la fel de puternică ca o imunitate la aceleaşi contraargumente.
Atitudini şi comportament
• problema este dacă atitudinile au vreo legătură reală cu comportamentul
• dacă schmbarea de atitudine produsă de mesajul persuasiv este însoţită de o
schimbare importantă de comportament
• rapoartele verbale ale oamenilor referitoare la atitudinile lor ar putea să nu
reprezinte cel mai bine comportamentul lor real.
• Festinger (1964) – factorii de mediu care au produs atitudinea iniţială sunt încă
operanţi după ce atitudinea s-a schimbat, astfel există tendinţa ca o atitudine să revină
la poziţia iniţială după ce a fost expusă la un mesaj persuasiv.
• Stabilirea unui comportament specific depinde de o mulţime de factori
• Martin Fishbein – model care să includă toţi factorii importanţi – intenţia unei
persoane de a îndeplini un comportament dat este o funcţie bazată pe: 1. atitudinea
persoanei faţă de îndeplinirea acelui comportament; 2. percepţia de către persoana
respectivă a normelor care guvernează acel comportament şi motivarea individului de
a se conforma acelor norme.
Tehnici de persuasiune
• Patru tehnici importante:
Utilizarea imaginilor
• Utilizarea imaginilor în special în publicitate pot amplifica persuasivitatea
unui mesaj în următoarele feluri:
1. atragerea atenţiei către mesaj
2. pot intensifica învăţarea conţinutului mesajului
3. un răspuns emoţional pozitiv la imagine s-ar putea transfera la alte aspecte ale
mesajului
Apelul la umor
• utilizat pentru crearea unei dispoziţii pozitive mai ales când se încearcă
comunicarea unui subiect serios
• e mai eficace în atragerea atenţiei care să ducă la simpatizarea
comunicatorului, decât este în producerea schimbării de atitudine sau comportament.
• Poate duce la o întărire a celor spuse şi astfel să conducă la schimbări de
atitudine
• Trebuie studiat în relaţii cu alte variabile
Apelul la sex
• Poate avea impact asupra persuasiunii în trei moduri (Gould 1994)
1. creşte atenţia asupra mesajului, o condiţie necesară pentru schimbarea atitudini
2. conduce la o dorinţă, iar plăcerea stării create de dorinţă s-ar putea transfera
produsului sau recomandărilor producând schmbarea de atitudine
3. produsul poate deveni sexualizat, ceea ce il face acceptabil
• se pare că modelele sexi distrag atenţia privitorilor de la reclama care prezintă
produsul sau numele companiei.
• Modelele masculine stimulau mai bine vânzările la bere, atât printre bărbaţi,
cât şi printre femei.
• Reclame cu susţinere mai mare din partea tinerilor.
• Există unele riscuri în folosirea sa:
o Dezaprobat de o parte a audienţei
o Perceput greşit
o Distragerea de la scopul real al reclamei
• Mai puţin controversate şi în mod egal atractive sunt apelurile la nevoia
noastră de contact uman afectiv.
Efectele repetării
• Număr de motive pentru care acestea ar putea fi o idee bună:
o Nu toţi mbii audienţei urmăresc emisiunea în acelaşi timp
o Amintesc sursa
o Învăţarea înţelesurilor emoţionale
o Amintirea mesajului
• Krugman (1972) trei expuneri sunt sufuciente - necesare 23 de expuneri
pentru a le obţine pe cele trei care produc răspunsurile speciale care sunt necesare.
• Prima expunere – ce e asta?
• A doua expunere – ce se spune despre asta?
• A treia expunere – reminder, începutul dezinteresului
• Prea multe repetări au efecte nedorite
• Se recomandă schimbări în execuţia creativă