WffiffiWffiffi

ffiw ffiwww%www ffi i

pi$Afilor
Ghld completo pas cu pas,
de cregtere a pf,sirilor
&
o
J
E
r<
vl
,s
IJJ
&.
t!
tt\
1I,
&
u
EI
I lntroducere
o
f
De ce si cregtem pisiri? 8
z lstoriculcregterii pisirilor t2

2 Primii pafii

Consideraliipreliminare 18
Alegerea rasei 22
Rasele 24
Procurarea puilor 36
Alte pdsdri de curte 42

& {*f#rffi?agii e*m*?{a*e S#

ingrijirea zilnici 52
i ...
rngrurrea sezontera s5
Jurnalul cre5terii giinilor 58
Curilenia 64
Hrana gi apa 56
Cotetul 74
Securitatea gi biosecuritatea 82
Priditorii 84
Produclia de oud 90
Noliuni esenliale de prim-ajutor 92
 cz
l-
tf
m
c)

4 E*f*nm*g*$de spec€****a€e Sq #A$te $sEfummmt$$ 3?S

vm

Anatomie 96 gdtit
Ghid de t72 F.
th
>.
Luron Sl marca1e 7
100 Tdierea tlil r
o
lnmullirea tOA Jumulirea t7g
v
Expunerea 118 Trangarea 180

V Anexe
Glosar 184
lndex 186

Tulburirl gi boli comune t26

Parazili interni t28
Parazili externi 134
lnfeclii 138
Probleme fizice gi de mediu L46
Bioloeie gianatomie 164
, I
 P6ni prin anii 1950, deci destul de recent, in multe
gospoddrii - chiar giin cele din zone din interiorul oragelor
-exista obiceiulsd se creascd, pe lSngi legume, Sipisdride
curte . Era un mod practic de a avea mereu pe masi oud
proaspete gi ocazional cdte o fripturd de pasire, dar 5i un
mod de a line sub control infestdrile cu diunitoriin grddin6.
Deci, de fapt, pdsirile contribuiau la fel de mult ca plantele
h senatatea grddinii din spatele casei. Din pdcate, societatea
de consum care a inceput si prindi contur dupi rizboi 5i
consecinlele aparitiei ei, disponibilitatea $i pretul mic al
cErnii din nou-apdrutele,,supermarket"-uri, au dus mai mult
sau mai pulin la disparitia acestei utilitSli a ogrizii
domestice. Ameninldrile frecvente ale infestirilor cu
salmonella in anii 1980 gi, mai recent, ingrijoririle cu privire Sus: Copiii sunt fascinali de pisdrile de curte.
la gripa aviarl au contribuit la continuarea declinului, aga
ci azi majoritatea gospodarilor au uitat cd pdsirile de curte
au jucat odinioard un rol importantin hrinirea familiei. de oud pentru consumul unei familii mici. De asemenea,
Din fericire, insi, in ultimul timp s'a manifestat o dac5 vi veli ingriji ca pdsirile sd aibd hrand bund 5i ap5, veli
renagtere a interesului pentru cre$terea pdsdrilor in ograda fi sigur cd oudle provin de la nigte pSsiri fericite 9i
din spatele casei, nu in ultimul r6nd datoriti ingrijoririlor sinitoase, nu dintr-o fermi de dimensiuni industriale 5i nu
legate de sdndtate, pesticide gi alimentele modificate vd veli teme niciodati cd sunt afectate de tratamente cu
genetic, accentuate de proliferarea programelor de antibiotice sau de modificdri genetice.
imbunitd[ire a stilului de viafS pe care le urmdrim la cind Un beneficiu suplimentar este acela cd un numdr
pe ecranele televizoarelor. echilibrat de gdini oudtoare gi libertatea de a produce c6te
Pentru gospodarul obignuit existd mai multe argumente oud pot vd uoi t".o*p"nsa cu gdsirea gi distrugerea tuturor
intemeiate in favoarea cregterii cdtorva pdsiri in ogradS, ddundtorilor care ar putea infesta grddina dumneavoastrd
deoarece pdsdrile de curte sunt o companie pl6cutd, mai de legume gi cu asigurarea unei cantitdli de gunoi de bund
ales pentru copii; iar in ceea ce priveste gospodiria, ele igi calitate, care, in combinagie cu compostul, va constitui un
vor justifica existenfa prin producerea unui numir suficient ingrSgdmAnt ideal penFu plante.

tos: Cregterea liberd e o opfiune buni pentru pisdrile

los: Giinile sunt o parte importanti a gridinii casei. dumneavoastrS,
Unde s6 le wegtem? Im
c)
De cdte ori nu v-a!i g6ndit: ,,Dacdputea face ceva cu
ag m
peticul dla de grddin5...", sau,,A cam sosit momentul sd tai vr
!t
bdldriile alea..."? Ei bine, acel petic de grddind ar putea r)
foarte bine sd constituie suprafafa pe care si creascd cAteva vm
pdsdri, daci le ingrijiti cum trebuie. tJt
+
m
Cregterea pdsirilor in acest mediu va fi productive gi va
crea o arie de care ?n curdnd se va preocupa intreaga familie,
!
mai ales copiii, care par sd giseascd o adevdratd plicere
Vt
pentru urmirirea comportamentului amuzant al pdsdrilor - >.
pentru ei va fi gi o experienld educativd din care si invele v
despre viala animalelor domestice gi si inleleagd aspectele
practice ale zootehniei.

$untern ceea ce rm*ncfinr

Av6nd un control deplin asupra dietei cu care sunt
crescute pdsirile dumneavoastrd de casd, at6t din punct de
vedere al calitilii c6t 5i din cel al varietSlii, putefi contribui
direct la conlinutul nutrilional al hranei, pentru ci oudle
gdinilor din ograda proprie vor fi mai sdnitoase. S-a dovedit
ci ouile din produclia proprie au un mai mare conlinut de
acid folic, vitamina 812 9i vitamina A dec6t ouile din
crescdtorii gi, dacd giinile crescute pentru produclia proprie
beneficiazd de o dietd mai variatd, oudle lor pot fi chiar mai
sdndtoase dec6t cele ale pdsdrilor crescute in gospoddrie,
dar pentru uz comercial. Anumite tipuri de oud, cum sunt
cele date de soiul Araucana, pot sd aibd un confinut mai
' scizut in colesterol, gi, cum oudle in general confin mai
pulin colesterol ddunitor dec6t se credea inainte, dacd
inlSturali gdlbenugul, veli avea o gustare bogatd in proteine
gi sdracd in grdsimi. Pe de altd parte, se manifestd o
ingrijorare din ce in ce mai mare din partea consumatorilor
cu privire la nivelele ridicate ale reziduurilor potential
ddundtoare ale medicamentelor, hormonilor 9i antibio-
ticelor, care pot fi prezente in oudle produse intensiv.
Sus: $tampila cu leu este o garanlie a calit:lii.
oui insipide cumpdrate din comer|, care au fost adesea
imbundtdlite artificial cu coloranli pentru a le face mai
apetisante pentru cumpdritorii care nu bdnuiesc nimic.
Ffisfir[ Fefttru rma$f;
in timp ce unii agricultori cresc pdsSri pentru oui gi alfii
vor doar pdsdri decorative, o a treia categorie considerd cd
este mai util si creasci pdsdri pentru carne, gi puii acestora
sunt numili, in consecinfS, ,,pasire de masSr'. Este de inteles
cd ideea uciderii pdsirilor le poate pdrea unora detestabild,
dar ca gi in cazul oudlor de cas5, cei care au fdcut pasul spre
pisirile de masd crescute in gospoddrie nu se vor mai
intoarce niciodati la pisdrile din come(. Dar, dacd
intenfionali sd cregteli pdsdri de masd trebuie sd se
ingeleagd foarte bine gi si se accepte de la bun inceput ce va

Ouile de casi Jos: Light Sussex este un soi foarte bun de pdsiri de mas6.

Azi, ouile cumpdrate de la supermarket sau magazin

sunt in general de bund calitate gi proaspete, datoriti unor
iniliative ca gtampila Lion Quality, care se traduce prin faptul
c5 nu mai trebuie sd spargem oul in cand ca sd vedem dacd nu
este stricat. Cu toate acesteajn pofida acestui fapf
majoritatea crescdtorilor de pisiri domestice in gospodirie
vor spune cd oudle lor sunt mult superioare celor cumpdrate
din magazin indiferent de tipul acestora - gi este adevdrat c5,
dacd n-a!i spart niciodatd in tigaie un ou de casd gi n-a!i vdzut
cum sfdrdie gdlbenugul lui viu colorat, nu gtifi ce a1i ratat.
Dupd cum se spune cd legumele cultivate in propria
gospoddrie sunt mult mai gustoase, acelagi lucru se poate
spune atunci c6nd compardm ouile produse in gospoddrie
cu cele cumpirate din supermarket. Nu trebuie dec6t sd
Spargeli un ou din comer! ca sd observali coaja sublire gi
conlinutul apos, in
timp ce pis6rile din ograda
dumneavoastrS, hrinite cu grij5, vor da oud cu un gdlbenug
de un galben intens 5i un albu5 gros - nicidecum ca unele

EJ
o genereazi un interes continuu.
l gdinilor doar pentru c6teva oui se poate transforma in cele
z din urmi in interesul pentru oblinerea de rase pure, care a
Sus: Carnea pisirilor crescute ln libertate are o texture mai
veni ziua c6nd ele vor trebui tiiate, pregdtite gi mAncate gi,
dac5 nu sunteti pregitit sA faceti toate acestea in mod uman
Si adecvat, atunci aceasta nu este o opliune care vi se
potrivegte.
ln ceea ce privegte calitatea cirnii, o pasdre crescutd in
gospodirie va avea o texturd mai consistentd gi un gust mai
bun, cdci a putut sd se dezvolte dupd bunul ei plac,
permi!6ndu-le mugchilor si se dezvolte mai bine gi sd aib6
un aport mai mare de sAnge, deci 5i de substanle nutritive,
ceea ce ?nseamni ci gi oasele vor fi mai puternice gi mai
pufin predispuse la rupere. Pdsirile crescute pentru a fi
v6ndute, nu pentru consum propriu, indeplinesc destul de
des doar criteriile minime cerute pentru a fi acceptate ca
atare, gi dacd veti compara aceastd carne cu cea a pdsdrilor
crescute in gospoddria dumneavoastrS, veli fi foarte surpringi
sd constatati calitatea ei inferioard.
O rasd care atinge dimensiunile potrivite pentru a fi
consumati 5i are gdini care produc o
corespunzdtoare de oud de calitate ?n anul productiv se va
numi rasi utilitard, 9i tocmai din aceste pdsdri utilitare
descind toate rasele gi hibrizii de azi. O rasd care dd at6t
pisiri ouStoare c6t gi pisdri pentru oui este descrisd ca rasd
cu scop dublu.
Jos: Grija pentru un aspect frumos poate fi un hobby recompensant.
Cregerea p$s$rllor ca hubhy
Triind intr-o lume in care stresul 5i solicitdr.ile de tot felul
abundd, putem cregte pdsdri nu numai ca hobby productiv.
Ulul.din tratamentele prescrise in mod regulat oarneniler,
cu boli produse de stres sau care suferd de afetgiuni
cardiacdeste sd:5i aleagi un hobby, iar cei ce se apropiede.
vArstq-pensionirii,sunt frecvent sfetuili s5-gi,,ocupe tinrpql".
Ca hobby, cresterea pdsdrilor are un avantaj distinct fald de,
sd zicem, pescu,it: implici o preocupare de gapte zile pe
sdpt6mdni" 52 de sdptim6ni pe an, cu alte cuvinte,
in funqie de timpulgi banii de care dispunefi, cregterea
fost unul din cele mai populare moduri de petrecere a
buni.
timpului liber in epoca victoriani gi care azi se converte$te
incet, incet intr-un popular hobby. Mulfi proprietari de
pdsdri noi gi neexperimentafi, care au constatat ci cregterea
pdsdrilor este o distrac{ie, ajung sd fie dornici sd-gi arate
pdsdrile, poate incep6nd cu un t6rg local de vard, apoi
progres6nd, pe misuri ce c6gtigd experien!5, la mari
evenimente nafionale, unde cAgtigarea unui premiu atrage
atenlia asupra ta ca gi crescdtor de pdsiri gi atrage dupd sine
mdrirea prelului pentru rasele tale.
Dacd considerali c5 expunerea pdsdrilor vii este un
deranj prea mare, dar vd place spiritul de competifie, existd
gi concursuri de oud unde competitia este la fel de
spectaculoasi gi lupta pentru cagfigul unui locfruntag la fel
de acerbS.
Preorupar€e psntru bun$sterea
p$silrllur
cantitate ln zilele noastre, mai mult ca oric6nd, suntem din ce in
ce mai congtienli de nevoia de bundstare a animalelor 5i de
culturi organice, aSa cd unul din motivele presante de a
cregte pds6ri in gospoddrie trebuie sd fie acela cd viafa lor va
fi mai bund gitrebuie sd vd ferilide sentimentulde vinovdlie
Jos: Pisirile aduse din crescetorii oferi o imagine jalnici atunci cdnd
sunt recuperate.

Sus: Sultan este o rasi ce merita conservatd.
care v-ar cuprinde gtiind c5 mancarea din farfurie este rodul
cruzimii sau neglijenlei. Chiar dacd cregteli pdsdri pentru
carne, trebuie sd fili convingi cd acestea au trdit confortabil
9i sdndtos inainte de a fi sacrificate repede gi fdri durere gi
fEri sd fie supuse traumei unei cdlStorii.
ConservaEea
Trustul pentru supnviefuirea speciilor rare (www.rbst.org.uk)
este organizafia nonguvernamentald cea mai de seamd care
luptd pentru rea5ezarea raselor de animale domestice
originare din Marea Britania in locul pe care il meriti in
mediul nostru rural gi este fundat in intregime prin ?nscrieri,
donalii 5i mogteniri. A5a cum se intAmpli cu multe lucruri,
moda gi tendinlele vin gi pleaci,gi lucrurile decurg la fel giin
cazul cregterii pdsirilor, unde diferite rase devin populare
un sezon, apoi sunt date uitirii. Crescdtorul cu acest hobby
poate realiza multe lucruri cresc6nd cdteva rase rare in
ogradd {fdrd si uite si le separe de masculi din alte rase in
timpul imperecherii) intrelinAnd astfel o rezervi pentru
viitor.
Nu vefi ajunge niciodati milionar prin v6nzarea de pdsiri
pentru profit - de fupt, majoritatea oamenilor au tendinla
v6ndd doar ca si nu iasi in pierdere, mai ales in condiliile in
care costurile hranei continud sd creasci. Dar, avAnd in
rredere toate acestea, cregterea pdsirilor de curte incd este
un hobby care renteazS daci vinzi pdsdri, oui 5i carne
(finand seama de legislalia relevantd, fapt pentru care
trebuie sd faceli o viziti la Ministerul Mediului.
Oudle pot fi
vAndute pe scarS mici vecinilor 5i
prietenilor, gi veli constata un mare aflux de persoane
extrem de dornice s5-!i smulgi din m6nd o pasire tdiatd.
Ouile fertile se v6nd gi pe e-Bay ca gi prin anumite site-uri
de pe internet, dar va trebui sd cercetali gi anumite website-
urigighiduri legislative. Rezultatele bune oblinute la tArguri
vi vor ajuta, desigur, si ob;inegi preluri mai bune, la fel ca
atentia fald de noile soiuri sau culori populare.
Pietele locale de oud gi licitaliile de pisiri de curte sunt (,
m
ideale pentru v6nzarea pdsdrilor vii, dar gi in acest caz o
m
trebuie sd ffi familiarizat cu reglementdrile pertinente - ln
atet cele statuate c6t gi cele stabilite la fafa locului, in t6rg -
inci inainte de a vinde, deoarece o pasdre de calitate c)
7
m
proasti va fi pe viitor intotdeauna asociatS cu numele
'vt
dumneavoastrd . -{
m
Vdnzarea de diverse obiecte sau echipamente poate fi
o opiiune buni pentru dumneavoastri dacd v-afi decis si T'
!c
vi deschideli propria afacere, dar cunogtinfele solide in a
>.
domeniul cre5terii pisirilor sunt esenfiale daci veli intra in 4.
competilie cu jucdtorii de frunte de pe pia15.
tcglstag$a engtea*
Conform noii legislalii introduse pentru controlul gripei
aviare, trebuie sd vd inregistrali la Departamentul Mediului,
Alimentelor giAfacerilor Rurale (DEFRA) dacd posedafi sau
rdspundeli de o incinti cu 50 sau mai multe pdsdri.
Aceastd reguli se aplici chiar dacd incinta respectivd
este ocupate de 50 sau mai multe pdsdri doar o parte din
an. ln prezent, incintele cu mai putin de 50 de pdsdri nu
trebuie si
se inregistreze, in baza constatdrilor de
ci grupurile de p6sdri mai mici nu
specialitate, care arati
pot juca un rol important in rSsp6ndirea bolii; totu5i,
crescdtorii sunt ?ncurajafi sd se inregistreze voluntar. in plus,
daci sunteli un crescitor care detine peste o suti de pdsdri,
va trebui si vd inregistrali adresa sediului gi sd vi inscriegi
pentru un numdr de inregistrare, care trebuie menlionat pe
toate expedierile pe care le faceli de la acea adresd. Alte
detalii se pot obline la www.DEFRA.gov.ukfoodrin/
poultrz/trade/marketregs/hatchingregs.htm (accesa!i link-
ul legat de produclia gi conercializarea ouilor).
Regulamentele nu se referd neapSrat la 50 de pdsdri din
aceeagi specie (degi acesta poate fi cazul), ci la 50 de pisdri
in total- de exemplu, in cazulin care delineli 30 de gdini, 15
g6gte, 4 rale gi un curcan, tot trebuie sd vd inregistrali.
Jos: Ouile se pot vinde la poarta casei.
si
E toate si fi contribuit la formarea g6inii domestice de azi,
o
J care poate fi consideratd ca fiind fie o sub-specie a Gdinii
E Red Jungle (G, G domestrcusl fie o specie separatd (G.
VI
CL
ut
tUJ
t)1
lJ.l
E,
U partea continentalS a Asiei prin Tailanda gi apoi mai departe
ul
o gi Americi. Programele ulterioare de cregtere a giinilor au
:)
z patru tipuri distincte: tipul de gdini pentru ou5, cel pentru
Sus: Muhe rase asiatice din prezent seamini cu rasa originari Red
Jungle Fox.
lstoricul gf;inii
lndiferent daci ne referin la ,,pdsdri de curte", sau
,oritdnii", originile giinii domestice fec in continuare
obiectul multor dezbateri printre arheologi 5i geneticieni
deopotrivS, degi majoritatea sunt de acord c6 rasa red
jungle (nume gtiintific Gollus gal/us) este principalulstrdmo5
al speciei domestice, in timp ce informaliile referitoare la
ADN obtinute in anii 1990 sugereazd faptul ci o populafie
de pdsiri red jungle - cel mai probabil Red Jungle din sud-
estul Asiei - reprezintd strdmo$ul matern al tuturor gdinilor
domestice.
Din punct de vedere genetic, genul Gollus se compune
din patru specii: 6. Gollus (gdina Red Jungle), G. Lafoyenei
(gdina Lafayette Jungle), 6. Vorius {giina Green Jungle) 9i 6.
Sonneratii lgdina Grey Jungle) precum 5i cinci sub-specii de
giini Red Jungle, G. G. Spadiceus (Red Jungle de Burma),
G.g bankiva (Red Jungle de Java), G.g. murghi (Red Jungle
indiand) gi G. G. Jabouillei (Red Jungle vietnemezd). Aceste
clasificiri se bazeazi in principal pe trdseturile fizice 5i
distribulia geografi cd a populafiei, 9i este foarte probabil ca
Jos: Marco Polo a identilicat rasa Silkie in timpul cdldtoriilor sale.
Domesticus).
Giina inttlniti in pddurile din
Red Jungle sud-estul Asiei
gi lndia s-a rdsp6ndit probabil in timpul procesului de
domesticire in timp ce popoarele nomade se deplasau in
alte pdrli ale lumii pe mare gi pe uscat. Dovezile arheologice
aratd cd gdinile s-au mutat din insulele indoneziene citre
prin sudul Asiei in China gi lndia, gi apoi s-au oprit in Europa
avut drept rezultat in timp soiuri de gdini reprezentAnd
jocuri, pentru carne gi de Bantam.
lstoria abundi in referiri la giina domestici, de la
navigatorii polinezieni care au ajuns in lnsula Pagtelui in
secolul al Xll-lea d.Hr. impreund cu pis6rile lor (pe care le-
au addpostit in cotefe extrem de solide construite din
piatr6), p6ni la Marco Polo, care a scris despre gdinile care
aveau ,,pdr ca pisicile, erau negre li dideau cele mai bune
oud din lurne" (se referea mai mult ca sigur la soiul Silkie,
care au pene fird tije care aratd gi sunt la pipdit la fel ca
blana).
Luptele de cocogi
- Masculii degalinacee-cunosculi sub numeledecocogi,
tineri sau bitrAni - sunt sinrboluri comune ale masculinitdlii,
5i inclinalia lor naturalS pentru luptd a fost exploatati in
trecut in concursurile de lupte de cocogi, care erau dotafi
cu urn cui metalic addugat sau inlocuind pintenul lor natural.
Combatanfii, cunoscuti drept cocogi de lupte, erau (gi in
unele pdrfi ale Asieiinci mai sunt) pisiri crescute special?n
acest scop, fiind condilionate pentru vigoare gi rezistenfd
sporite. Conform tradiliei, li se tdia creasta 5i guga pentru a
limita pierderea de sAnge in cazul rinirii din timpul luptei gi
pentru a impiedica ingheiarea in climatele mai reci, iar acest
obicei a fost ulterior incorporat at6t in standardele de
spectacolale SocietiliiAmericane ale PSsirilor de Joc c6t gi
in cele ale Vechiului Club Englez al Jocurilor, in cadrul cdrora
,,fasonarea" crestei gi gugii (cum este cunoscut procedeul) a
devenit o practicd norrna16.
Posed6nd o tendin|5 de agresivitate fa!6 de toli masculii
aceleiagi specii, cocogii erau tratati cu cea mai mare atenfie
p6nd aproape de v6rsta de doi ani, fiind condilionati
aproape ca atletrii profesionigti sd fie in formd maximi
inainte de evenimente sau jocuri.
Adesea se ficeau pariuri pe seama rezultatului meciului,
iar nefericilii combatanli trebuia fie si lupte pAnd la
moarte, fie sd suporte traume fizice care duceau in final la
moarte.
Degi in majoritatea fdrilor luptele de cocogi au fost
interzise {cu exceplia unor pdr}i din Asia de sud-est), acestea
erau un sport popular ?n Grecia anticS, perioadd din care au
rdmas imagini de cocogi pe ceramica decoratd cu picturi de