Esti in tara berei mandre si-a carnatilor cu piele,

Esti in sanul maslinoasei si brigandei d-azi Elade;

La muscal vii si la turcul ce domneste multe neamuri,
Esti in patria mustetii iubitoare de pomade.
Ba, tu esti in Romania, capataiul de venituri
Unde-a fi calmuc, iubite, e frumos si ti se sade.
Unde cel venit scutitu-i de-orice greu si datorie
S-unde vita cea straveche de roman ce-l sudui, bade,
Poarta-n spatele natange pe-orisicare-i vine-n minte
Sa clocească-a lui seminte pe-ast popor ce-i duce-n spate.
Unde prazi fara de mila, far' sa-ti pese, spre-a te-ntoarce
Instarit in a ta tara, sa traiesti din aste prade.
Unde fiii proprii tari ii sug maduva din oase
Spre-a o da-n Paris, Viena pe nimicuri si parade,
Numai limba stramoseasca s-o vorbesti nici nu se cade,
Unde-a oamenilor fala si mandrie nu consista
Decat c-au stiut mai bine s-uite limba tarii toate,
Unde chiar numirea tarii este doar o ironie,
Caci roman nu e nimica nici in case, nici pe strade.